Construcțiile impersonale sunt organizate în jurul unor verbe care au în
cumun absenţa unui subiect. Verbele şi construcţiile impersonale sunt de douã tipuri: 1. fãrã subiect: ● fenomene ale naturii: tunã, plouã, ninge ● când referirea se face printr-un complement: Mã doare capul. / Îmi pasã de tine. ● când se referã la denumirea unei persoane: Mã cheamã Ana. 2. cu subiect: ● verbul copulativ a fi urmat de un adverb: Este bine a citi. (subiect) ● Verbul predicativ a fi este însoţit de substantive care denumesc stãri sufleteşti/ fiziologice: Mi-e dor./ Mi-e foame./ Mi-e rău. ● verbele permit subiect nonuman: Îmi place literatura./ Îmi trebuie un caiet. Verbe şi construcţii verbale care devin impersonale 1. prin adãugarea pronumelui reflexiv unui verb dintr-o construcţie activã: Se cumpãrã mult de sãrbãtori. 2. prin adãugarea pronumelui reflexiv unui verb dintr-o construcţie activã - impersonalã reflexiv-pasivã: El ştie rezultatul. > Se ştie rezultatul. 3. prin folosirea verbului auxiliar a fi în construcţiile pasive: Este ştiut rezultatul.