Când eram în clasa a doua, aveam o prietenă foarte bună pe nume
Magda. Acesta a fost momentul când părinții Magdei i-au cumpărat bicicleta mult dorită. Însă Magda avea o problemă foarte mare. Aceasta nu știa să meargă pe bicicletă, așa că a apelat la mine pentru a o învăța. Ne-am întâlnit într-o după-amiază frumoasă de primăvară, după terminarea orelor, în parcul din apropierea locuințelor noastre. - Uite ce trebuie să faci, Magda! Pune picioarele pe pedalele de la bicicletă, eu te țin de șa și tu începe să pedalezi. Ai încredere în mine! - Bine, așa voi face! - Haide să începem! - Hai! Voi face cum mi-ai spus! Și i-am dat drumul. Și Magda a început să mergă pe bicicletă. În fiecare zi, parcurgea distanțe din ce în ce mai mari. Nu pierdea nicio ocazie în care putea să se antreneze. Până într-o zi, când am aflat că Magda se înscrisese la un concurs de mers cu bicicleta. Atunci am mers să o susțin. A ieșit pe locul II și amândouă am fost foarte fericite. Pentru a sărbători reușita am cumpărat un tort cu căpșuni