Săi acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Rugăciune către Mijloceşte cu rugăciunile tale înaintea
Sfânta Xenia din Sankt Petersburg
6 februarie
O, Sfântă maică Xenia, vieţuind sub
acoperământul Celui Preaînalt şi întărită
fiind de Maica lui Dumnezeu, răbdând
foamea şi setea, gerul şi arşiţa, defăimările
şi prigonirile, ai primit de la Dumnezeu
darul înainte-vederii şi al facerii de
minuni, iar acum sălăşluieşti întru lumina
Celui Atotputernic. Sfânta Biserică te
preamăreşte acum ca pe o floare
bineînmiresmată. Stând înaintea sfintei
tale icoane, ne rugăm ţie ca uneia care eşti
întru viaţa cea neîmbătrânitoare, dar
petreci şi împreună cu noi: primeşte
cererile noastre şi le du la scaunul
Milostivului Părinte Ceresc, ca ceea ce ai
îndrăznire către El; cere pentru cei ce
aleargă la tine mântuire veşnică,
îmbelşugată binecuvântare pentru faptele
şi începuturile cele bune, izbăvire din toate
nevoile şi necazurile.
Amin!
Atotînduratului nostru Mântuitor, pentru
noi netrebnicii şi păcătoşii. Ajută, Sfântă şi Mitropolia Moldovei
fericită maică Xenia, să fie luminaţi
Biserica
pruncii cu lumina Sfântului Botez şi să fie
,,Nașterea Maicii Domnului”,
pecetluiţi cu pecetea darului Sfântului
Duh; băieţii şi fetele să fie crescuţi în
s. Recea, raionul Rîșcani
credinţă, cinste şi frică de Dumnezeu; 1991-2021
dăruieşte-le lor reuşită la învăţătură; 30 de ani de la sfințirea Bisericii
tămăduieşte pe cei neputincioşi; trimite
dragoste şi bună-înţelegere celor
căsătoriţi, învredniceşte pe monahi de
nevoinţa cea bună şi apără-i de defăimări;
întăreşte-i pe păstori întru tăria Duhului
Sfânt, păzeşte poporul şi ţara aceasta în
pace şi fără de tulburare, roagă-te pentru
cei lipsiţi în ceasul morţii de împărtăşirea 21 de ani de activitate pastorală
în parohia Recea
cu Sfintele lui Hristos Taine; că tu eşti a protoiereului
nădejdea noastră, grabnica noastră Constantin Dascal
ascultătoare, pentru care îţi aducem
Citiți!
mulţumire şi slăvim pe Tatăl şi pe Fiul şi Rugăciune către Sf. Xenia din
pe Duhul Sfânt, pe Dumnezeul cel în Sankt Petersburg
Treime închinat şi minunat întru Sfinţii
,,Cu sufletul pe buze – o mamă
mereu îngrijorată”
,,Copiii noști vor fi mâine ceea ce
suntem noi astăzi”
01 februarie 2021
Cu sufletul pe buze – o mamă mereu
îngrijorată
Mama mea a avut multe probleme.
Nu dormea și se simțea tot timpul epuizată,
era iritantă, ursuză și acră. Și era întotdeauna
bolnavă, până când într-o zi, brusc, ea s-a
schimbat.
Situația era aceeași, dar ea era diferită.
Într-o zi, tatăl meu i-a spus:
- Dragoste, caut de lucru de trei luni și nu am
găsit nimic, mă duc la bere cu prietenii mei.
Mama mea a răspuns:
- E în regula.
Fratele meu a spus:
Mamă, nu mă descurc cu toate disciplinele la
universitate ...
Mama mea a răspuns:
- Bine, o să recuperezi și, dacă nu reușești,
repeți semestrul, dar plătești școlarizarea.
Sora mea i-a spus:
Mamă, am stricat mașina.
Mama mea a răspuns:
- Nu-i nimic fata mea, du-o la atelier, găsește
o modalitate de a plăti și în timp ce o repară,
du-te la serviciu cu autobuzul sau cu
metroul.
Nora i-a spus:
Soacră, vin să petrec câteva luni cu tine.
Mama mea a răspuns:
Bine, și se așează pe scaunul din sufragerie
și cauta ceva în dulap. Toți privind la mama
mea rămânem îngrijorați să vedem aceste
reacții în ea.
Am bănuit că s-a dus la medic și o fi din
cauza la vreo pastilă prescrisă.
Probabil că o fi supradoză.
Am propus apoi să facem o „intervenție”
mamei mele pentru a o ține departe de orice
posibilă dependență pe care o avea pentru
niște medicamente anti-tantrum.
Dar care a fost surpriza, când ne-am
adunat cu toții în jurul ei și mama ne-a
explicat:
„Mi-a trebuit mult să-mi dau seama că
fiecare este responsabil pentru viața lui, mi-
au trebuit ani buni să descopăr că angoasa,
mortificarea mea, depresia, furia, insomnia și
stresul meu nu vă rezolvă problemele, ci le
exacerbează, Am obosit. Din păcate, înainte
să am un accident vascular cerebral și să
mor, am înțeles că nu sunt responsabilă
pentru acțiunile altora, dar sunt responsabilă
pentru reacțiile pe care le exprim față de
acestea.
Prin urmare, am ajuns la concluzia că
datoria mea față de mine este să rămân
calmă și să-i las pe fiecare să își trăiască
viața și să rezolve ceea ce îi corespunde la
fiecare "...
Nu trebuie să faci totul, nu trebuie să fii o
super mamă, o super soție, o super
gospodină, o super profesionistă, o super
femeie ...
Pentru că atunci când corpul tău îți
revendică, puțini își vor aminti că ai încercat
să fii totul.
Copiii cresc, soțul nu rămâne întotdeauna,
locul de muncă te înlocuiește cu ușurință,
casa se va murdări din nou, dar sănătatea ta
emoțională, s-ar putea să nu ai o a doua
șansă.
Copiii noştri vor fi mâine
ceea ce suntem noi astăzi
CREŞTEREA COPIILOR
Copiii noştri sunt ramuri din rădăcină, din
tulpină. Copiii noştri vor fi ceea ce suntem
noi, de aceea noi nu ne permitem să facem
nedreptate, să facem desfrânare, să facem
înşelătorie.
Copiii noştri sunt viitorul nostru. Să
formăm copiii, să postim împreună cu copiii
noştri; dacă murim acum, copiii noştri să
aibă un exemplu de la noi, oameni tineri:
tatăl meu postea, mama mea postea, mama
mea făcea mâncare aşa, bunica mea aşa
prepara mâncare în post, aşa făceau ei.
Şi atunci, chiar dacă în timp copilul mai
alunecă, într-o parte sau în alta, îşi aduce
aminte, are exemplu. Copiii noştri sunt
ramuri din rădăcină, din tulpină.
 Copiii noştri vor fi ceea ce suntem noi, de
aceea noi nu ne permitem să facem
nedreptate, să facem desfrânare, să facem
înşelătorie.

De ce? Pentru că acestea toate le trag din

noi şi copiii noştri. Adică rădăcina
întotdeauna dă sevă şi la ramuri.

(Preot Nicolae Tănase, ,,Să nu-L răstignim

iarăşi pe Hristos”, Editura Agaton, Făgăraș,
2011, p. 130)