BOICOTEZ RECENSĂMÂNTUL populației și locuințelor,

reglementat prin OUG NECONSTITUȚIONALĂ!

⚠⚠⚠ EU BOICOTEZ RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI, ce este programat în perioada

martie-mai 2022, din cauză că este REGLEMENTAT PRIN ACTE NORMATIVE
NECONSTITUȚIONALE.

⚠⚠⚠ Fiecare român este liber să procedeze exact cum dorește și este propria alegere a
fiecărui cetățean, dacă acceptă să respecte actele normative neconstituționale, pe care le-au
adoptat niște politicieni incompetenți și iresponsabili, cărora nu le-a păsat și nu le pasă de
Constituția României, care este LEGEA FUNDAMENTALĂ A POPORULUI ROMÂN.

   Începând din octombrie 2019, toate GUVERNELE PENELISTE AU DISTRUS LEGISLAȚIA

PRIN ORDONANȚE DE URGENȚĂ ȘI PRIN HOTĂRÂRI DE GUVERN, BATJOCORIND
CONSTITUȚIA ROMÂNIEI, DREPTURILE ȘI LIBERTĂȚILE CETĂȚENILOR ROMÂNI. Unele
ordonanțe de urgență au fost aprobate prin legi, cu COMPLICITATEA PARLAMENTARILOR
PESEDIȘTI, atât în anul 2020, dar și în anul 2021 și în primele luni ale anului 2022.

   Începând din octombrie 2019, s-a putut constata că LEGISLAȚIA DIN ROMÂNIA A FOST
ADOPTATĂ CONFORM ORDINELOR PRIMITE DIN AFARA ROMÂNIEI, FĂRĂ SĂ SE ȚINĂ
CONT DE CONSTITUȚIA ROMÂNIEI.  

   Prin urmare, VĂ INFORMEZ CĂ EU BOICOTEZ RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI

LOCUINȚELOR, ce este reglementat prin OUG 19/2020, aprobată și modificată prin Legea
nr.178/2020.

   Recensământul populației și locuințelor, programat pentru perioada martie-mai 2022 -

conform actelor normative ulterioare adoptării OUG 19/2020 - este doar un PRETEXT
pentru COLECTAREA DATELOR PERSONALE ale cetățenilor români şi informațiile vor fi
folosite pentru VIITOAREA MONITORIZARE ELECTRONICĂ a fiecărui român, așa cum v-
am tot atenționat, începând din luna iulie 2020, când am publicat petiția online intitulată ”
OPRIȚI DIVULGAREA DATELOR PERSONALE ALE PACIENȚILOR!”, la acest link
https://www.petitieonline.com/opriti_divulgarea_datelor_personale_ale_pacientilor (alte detalii
în legătură cu acea petiție și răspunsurile primite le-am publicat în secțiunea cu „Anunțuri”, la
acest link https://www.petitieonline.com/a/279742?u=187139).

    ⚠⚠⚠ Guvernanții şi parlamentarii au refuzat şi REFUZĂ SĂ RESPECTE

PREVEDERILE CONSTITUȚIONALE, deci, EU REFUZ SĂ RESPECT ACTE
NORMATIVE NECONSTITUȚIONALE.

    ⚠ Public această petiție online pentru ca informația să ajungă la cât mai mulți români,
inclusiv la cei care nu au profil /pagină pe Facebook, dar și pentru situația în care va
interveni vreo cenzură pe Facebook.
   ⚠ Noile informații, ce au legătură cu această petiție online, le voi publica pe pagina mea de
Facebook denumită, „MONA PETRUȚ - despre justiție și injustiție”, ce poate fi găsită la
linkul https://www.facebook.com/MonaPetrut și în secțiunea cu „Anunțuri” la această petiție,
pe care o găsiți la acest link https://www.petitieonline.com/a/359112?u=187139 (cine va semna
petiția online, ar fi util să bifeze că dorește să primească notificări pe e-mailul cu care îşi
înregistrează semnătura).

   ⚠ Așa cum am explicat de mai multe ori pe pagina mea, inclusiv la acest link
https://www.facebook.com/MonaPetrut/posts/2512710468862710 , există probleme la accesare
paginii mele de pe Facebook, din cauză că nu plătesc pentru promovarea ei și este necesar să fie
actualizată cu butonul „refresh”, de mai multe ori, la fiecare accesare).

   ⚠⚠⚠ O să îi trimit petiția Avocatului Poporului, Renate Weber, dar interesul urgent al
cetățenilor români trebuie să fie BOICOTAREA ACESTEI CAMPANII DE RECENZARE,
înainte ca perioada alocată recensământului populației și locuințelor să ajungă la final.

  ⚠⚠⚠ Cetățenii români, care vor fi amendați în baza prevederilor neconstituționale din OUG
19/2020 şi ale Legii 178/2020, trebuie să formuleze plângeri contravenționale împotriva
proceselor-verbale prin care vor fi stabilite sancțiunile, apoi să solicite instanțelor
judecătorești SĂ SESIZEZE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ CU EXCEPȚIA DE
NECONSTITUȚIONALITATE A OUG 19/2020, în ansamblul său, și a Legii 178/2020, în
ansamblul său.

   ⚠⚠⚠ Avocatul Poporului trebuie să sesizeze Curtea Constituțională, fiindcă este absolut

necesar ca judecătorilor Curții Constituționale să li se dea posibilitatea să verifice
neconstitutionalitatea OUG 19/2020 şi a Legii 178/2020.

   ⚠ Practica pe care Guvernul României a transformat-o în obicei, respectiv aceea a adoptării

ordonanțelor de urgență, are drept scop OCOLIREA CONTROLULUI DIRECT EFECTUAT
DE CĂTRE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ, adică imposibilitatea ca subiectele de drept care
au calitate constituțională de a sesiza CCR, în conformitate cu disp. art.146 lit.a) din Constituția
României, să o mai poată face, deci singura instituție publică ce mai poate sesiza direct Curtea
Constituțională rămâne Avocatul Poporului, conform disp. art.146 lit.d) teza a doua din
Constituție.

   ⚠⚠⚠ Deocamdată, public MOTIVELE DE NECONSTITUȚIONALITATE EXTRINSECĂ

A OUG 19/2020 (ce sunt valabile și pentru românii care au fost amendați în temeiul OUG
129/2020 privind completarea formularului PLF la intrarea in România și pe care le-am
publicat pe Facebook la acest link
https://www.facebook.com/MonaPetrut/posts/2511171765683247).  

   ⚠ Pentru alte motive de neconstituționalitate extrinsecă și pentru motive de

neconstituționalitate intrinsecă, va trebui să studiez amănunțit atât OUG 19/2020, cât și Legea
178/2020 și parcursul legislativ al acestei legi.  
   ⚠ SCOPUL PUBLICĂRII PETIȚIEI ONLINE ESTE ACELA CA INFORMAȚIA SĂ
AJUNGĂ LA CÂT MAI MULȚI ROMÂNI, ÎN TIMP UTIL, CHIAR DACĂ MOTIVELE PE
CARE LE PUBLIC ACUM NU SUNT COMPLETE, DAR SUNT SUFICIENTE PENTRU A
FI ÎNȚELEASĂ NECESITATEA BOICOTĂRII RECENSĂMÂNTULUI POPULAȚIEI ȘI
LOCUINȚELOR DIN PERIOADA MARTIE-MAI 2022.

 ~~~~~~~~~

   ⚠⚠⚠ Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență (OUG) nr.19 din 4 februarie 2020
privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România 
în anul 2021, publicată în Monitorul Oficial nr.106 din 12 februarie 2020.

   ⚠⚠⚠ Prin Legea nr.178 din 18.08.2020, publicată în Monitorul Oficial nr.755 din 19 august
2020 (data intrarii in vigoare: 22 august 2020), Parlamentul României a aprobat și modificat
OUG 19/2020.

  OUG 19/2020 a fost adoptată având în vedere:     

- Regulamentul (UE) 2017/712 al Comisiei din 20 aprilie 2017 de stabilire a anului de referinţă şi
a programului de date statistice şi de metadate privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor
prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului,
publicat în JOL 105 din 21.04.2017, care prevede, la articolul 3, că „Fiecare stat membru
stabileşte o dată de referinţă care se înscrie în cursul anului 2021 pentru datele privind
recensământul populaţiei şi al locuinţelor care urmează a fi transmise Comisiei (Eurostat).
Statele membre informează Comisia (Eurostat) până la 31 decembrie 2019 cu privire la data de
referinţă aleasă.“;    

–  Regulamentul (UE) 2018/1.799 al Comisiei din 21 noiembrie 2018 privind stabilirea unei
acţiuni statistice directe temporare pentru diseminarea tematicilor selectate ale recensământului
populaţiei şi al locuinţelor din 2021, geocodate la nivel de griduri de 1 kmp; care prevede, la art.
9 alin. (1), ca rezultatele RPL2021, validate şi agregate referitoare la populaţia totală, la nivel de
griduri de 1 kmp, trebuie furnizate Comisiei (Eurostat) până la data de 31 decembrie 2022.

    ⚠⚠⚠ În continuare, PUBLIC MOTIVELE DE NECONSTITUȚIONALITATE A OUG

19/2020 și LE PUTEȚI FOLOSI când cereți instanțelor judecătorești să sesizeze Curtea
Constituțională CU PRIVIRE LA NECONSTITUȚIONALITATEA, ÎN ANSAMBLUL
SĂU, A OUG NR.19/2020, cât și a LEGII NR.178/2020.

~~~~~~~~~

   Vă solicit să sesizaţi Curtea Constituţională a României (CCR) pentru a constata

NECONSTITUȚIONALITATEA, ÎN ANSAMBLUL SĂU, a Ordonanței de urgență
(OUG) nr.19 din 04.02.2020.

   1. În primul rând, menționez următoarele MOTIVE DE NECONSTITUȚIONALITATE

EXTRINSECĀ CE JUSTIFICĂ CONSTATAREA NECONSTITUȚIONALITĂȚII OUG
NR.19/2020, ÎN ANSAMBLUL SĂU: ÎNCĂLCAREA PRINCIPIULUI LEGALITĂȚII,
ÎNCĂLCAREA PRINCIPIULUI STATULUI DE DREPT ŞI NERESPECTAREA DISP.
ART.115 ALIN.(6) DIN CONSTITUȚIA ROMÂNIEI CU PRIVIRE LA AFECTAREA
DREPTULUI REFERITOR LA PROTECȚIA DATELOR PERSONALE ŞI A
DREPTULUI LA PROTECȚIA VIEȚII PRIVATE (art.26 din Constituție), cât și
AFECTAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE (consacrat de art.44 din Constituție),
precum și LIBERTATEA ECONOMICĂ (prevăzută de art.45 din Constituție), având în
vedere că amenzile stabilite prin OUG 19/2020 reprezintă o constrângere de tip economic cu
scopul declarării datelor personale şi a unor informații din viața personală a persoanei care este
vizată prin prevederile OUG 19/2020.

   ● Analizând obiectul de reglementare şi scopul adoptării OUG 19/2020, se constată că

ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.19/2020 NU REPREZINTĂ INSTRUMENTUL
CONSTITUȚIONAL POTRIVIT, chiar dacă s-a făcut referire la existența unei situații de
urgență și extraordinară.

  ● Chiar dacă Guvernul României ar fi putut invoca o situație urgentă şi extraordinară, este
important ca instanța constituțională să constate că REGLEMENTĂRILE CE AU FOST
ADOPTATE PRIN OUG nr.19/2020 nu se incadrează în limitele de legiferare pe care
Constituția României le permite legiuitorului delegat, PROMOVAREA LOR PE CALEA
ORDONANȚEI DE URGENȚĂ ESTE NECONSTITUȚIONALĂ, pe baza MOTIVULUI DE
NECONSTITUȚIONALITATE extrinsecă pe care îl voi argumenta în continuare.

  ● Motivul de neconstituționalitate extrinsecă privește AFECTAREA DREPTURILOR,

ÎNDATORIRILE ȘI LIBERTĂȚILOR CETĂȚENEȘTI FUNDAMENTALE PRIN
ÎNCĂLCAREA PREVEDERILOR ART.115 ALIN.(6) DIN CONSTITUȚIA ROMÂNIEI.

  ● Așadar, , menționez că, în contextul prezentat și având în vedere jurisprudența Curții

Constituționale, ORDONANȚA DE URGENȚĂ 19/2020 NU REPREZINTĂ
INSTRUMENTUL CONSTITUȚIONAL POTRIVIT pentru reglementările din cuprinsul său,
prin raportare la prevederile art.115 alin.(6) din Constituția României.

● Prin adoptarea OUG 19/2020, Guvernul României a ocolit Parlamentul României, care are
inclusiv posibilitatea de a adopta legi in procedură de urgență, pe baza unui proiect de lege depus
de către Guvernul României, iar aprobarea OUG 19/2020 prin Legea 178/2020 este, de
asemenea, o procedură neconstituțională, raportat la motivele de neconstituționalitate pe care le
voi prezenta.

● Deci, precizez cu insistență că GUVERNUL, ÎN CALITATE DE LEGIUITOR DELEGAT,

AVEA OBLIGAȚIA CA, LA ADOPTAREA OUG 19/2020, SĂ RESPECTE PREVEDERILE
CONSTITUȚIONALE ȘI SĂ NU ÎNCALCE DISPOZITIILE ART.115 ALIN.(6) DIN
CONSTITUȚIA ROMÂNIEI, referitoare la imposibilitatea afectării prin ordonanță de urgență a
unor drepturi, indatoriri şi libertăți cetățeneşti fundamentale.

● În ceea ce privește dispozițiile art.1 alin.(3), teza întâi din Constituție, care consacră principiul
statului de drept, Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr.70
din 18 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.334 din 19 iulie
2000) că exigențele acestuia privesc scopurile majore ale activității statale, prefigurate în ceea ce
îndeobște este numit ca fiind domnia legii, sintagmă ce implică subordonarea statului față de
drept, asigurarea acelor mijloace care să permită dreptului să cenzureze opțiunile politice și, în
acest cadru, să pondereze eventualele tendințe abuzive, discreționare, ale structurilor etatice.
Statul de drept asigură supremația Constituției, corelarea legilor și tuturor actelor normative cu
aceasta, existența regimului de separație a puterilor publice, care trebuie să acționeze în limitele
legii și, anume, în limitele unei legi ce exprimă voința generală.

● În privința puterii legiuitoare, prevederile art.61 alin.(1) din Constituție stabilesc că

„Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare
a țării”.

✅ ARTICOLUL 1 din Constituția României – "Statul român":

"(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi
libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic
reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor
Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă,

executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.

(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie."

✅ Art.61 alin.(1) din Constituția României: "(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem
al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării."

✅ Art.115 din Constituția României, intitulat "Delegarea legislativă":

https://www.constitutiaromaniei.ro/art-115-delegarea-legislativa/

 „(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror
reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.

(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în
procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul
Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5
zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la
depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată
şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de
urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la
articolul 76 alineatul (1).

(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta
regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de
Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în
proprietate publică.

(7) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care
vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).”

✅ ARTICOLUL 53 din Constituția României - RESTRÂNGEREA exerciţiului unor DREPTURI

sau al unor LIBERTĂȚI (https://www.ccr.ro/constitutia-romaniei/)

"(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi RESTRÂNS NUMAI PRIN LEGE şi
NUMAI DACĂ SE IMPUNE, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a
sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei
penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru
deosebit de grav.

(2) RESTRÂNGEREA poate fi dispusă NUMAI DACĂ ESTE NECESARĂ ÎNTR-O SOCIETATE
DEMOCRATICĂ. MĂSURA trebuie SĂ FIE PROPORȚIONALĂ cu situaţia care a determinat-o,
să fie APLICATĂ în mod NEDISCRIMINATORIU şi FĂRĂ a aduce ATINGERE EXISTENȚEI
DREPTULUI sau A LIBERTĂȚII."

✅ ARTICOLUL 16 din Constituția României – Egalitatea în drepturi

"(1) CETĂȚENII sunt EGALI în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi FĂRĂ
DISCRIMINĂRI.

(2) Nimeni NU este mai presus de lege."

✅ ARTICOLUL 26 din Constituția României – "Viaţa intimă, familială şi privată":

"(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.

(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile
altora, ordinea publică sau bunele moravuri."

  ● Curtea Constituțională a elaborat o vastă jurisprudență în materia adoptării ordonanțelor de

urgență, respectiv în privința condițiilor pe care acestea trebuie să le îndeplinească pentru a fi în
acord cu exigențele înscrise în art.115 alin.(4) și alin.(6) din Legea fundamentală.

  ● REGLEMENTĂRILE CE AFECTEAZĂ DREPTURILE, INDATORIRILE SI

LIBERTATILE FUNDAMENTALE ALE CETĂȚENILOR ROMÂNI, stabilite prin ordonanțe
de urgență, reprezintă ÎNCĂLCAREA CONDIȚIILOR OBLIGATORII PENTRU
ADOPTAREA UNEI ORDONANȚE DE URGENȚĂ, prevăzute in art.115 alin.(6) din
Constituția României.

  ● Referitor la condiția instituită prin art.115 alin.(6) din Constituție, privitoare la interzicerea
afectării prin ordonanță de urgență a drepturilor, libertăților și îndatoririlor prevăzute de
Constituție, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că atunci când obiectul de
reglementare al unei ordonanțe de urgență îl reprezintă drepturi, libertăți sau îndatoriri
fundamentale, INTERVENȚIA LEGIUITORULUI DELEGAT trebuie să fie în sensul
neafectării acestor drepturi, al instituirii unui regim juridic care să permită exercitarea plenară a
tuturor atributelor acestor drepturi.

   ➡️Prin Decizia nr.1.189 din 6 noiembrie 2008, Curtea Constituțională a stabilit înțelesul
constituțional al verbului „a afecta”, statuând că sensul juridic al noțiunii, sub diferitele sale
nuanțe, este: „a suprima”, „a aduce atingere”, „a prejudicia”, „a vătăma”, „a leza”, „a antrena
consecințe negative”. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, din interpretarea
art.115 alin.(6) din Constituție, în domeniul reglementării drepturilor, libertăților și îndatoririlor
fundamentale nu pot fi adoptate ordonanțe de urgență, dacă prin reglementările pe care le conțin
„afectează” sau au „consecințe negative” asupra acestora, așa cum este cazul situației de față. Or,
premisa de la care trebuie să plecăm este aceea că statul de drept, chiar și în perioada stării de
urgență, consacră o serie de garanții menite să asigure respectarea drepturilor și a libertăților
cetățenilor, respectiv încadrarea autorităților publice în coordonatele dreptului. Exigențele
statului de drept impun ca garanțiile juridice ale drepturilor prevăzute de Legea fundamentală în
beneficiul cetățenilor să fie utilizate potrivit scopului pentru care au fost instituite.

  ● În jurisprudența sa recentă, respectiv prin paragrafele 110-114 din DECIZIA

nr.152/06.05.2020, Curtea Constituțională a statuat limitele de competență a Guvernului
României impuse prin dispoziţiile art.115 alin.(4)-(6) din Constituţia României, astfel:

«110. Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art.115 din Constituţie, Guvernul are o competenţă
normativă derivată fie dintr-o lege de abilitare, fie din însăşi Constituţia, cu un caracter special şi
limitat, specific unei competenţe de atribuire. Exercitarea acestei competenţe se include tot în
sfera puterii executive şi constă în posibilitatea de a emite două categorii de acte normative:
ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă (a se vedea Decizia nr. 1.189 din 20 septembrie 2011,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 16 noiembrie 2011).

111. Regimul particular al ordonanţei de urgenţă este prevăzut în art. 115 alin. (4)-(6) din
Constituţie şi se referă la cazurile în care poate fi emisă: situaţii extraordinare a căror
reglementare nu poate fi amânată, Guvernul având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul
acesteia; intrarea în vigoare: numai după depunerea spre dezbatere în procedură de urgenţă la
prima Cameră sesizată şi convocarea obligatorie a Parlamentului, dacă nu se află în sesiune;
domeniul de reglementare: acesta poate fi şi de natura legilor organice, caz în care legea de
aprobare se adoptă cu majoritatea prevăzută de art. 76 alin. (1) din Constituţie; ordonanţa de
urgenţă nu poate fi însă adoptată în domeniul legilor constituţionale, nu poate afecta regimul
instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de
Constituţie, drepturile electorale şi nu poate viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în
proprietatea publică. Întrucât prevederile constituţionale stabilesc cadrul şi limitele exercitării
delegării legislative, condiţionând legitimitatea şi deci constituţionalitatea ordonanţelor
Guvernului de îndeplinirea unor cerinţe exprese, calificate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale
drept criterii de constituţionalitate, cu privire la îndeplinirea sau neîndeplinirea exigenţelor
constituţionale se poate pronunţa doar instanţa constituţională.
112. Examinând dispoziţiile art.115 alin.(6) din Constituţie, prin Decizia nr. 150 din 12 martie
2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.215 din 17 martie 2020,
paragrafele 58 şi 59, CURTEA A CONSTATAT CĂ NORMA CONSTITUŢIONALĂ
INSTITUIE VERITABILE LIMITĂRI ALE COMPETENŢEI ATRIBUITE GUVERNULUI.
Curtea a făcut trimitere la jurisprudenţa sa, prin care a stabilit că „se poate deduce că
INTERDICŢIA ADOPTĂRII DE ORDONANŢE DE URGENŢĂ ESTE TOTALĂ ŞI
NECONDIŢIONATĂ atunci când menţionează că «nu pot fi adoptate în domeniul legilor
constituţionale» şi că «nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică».
ÎN CELELALTE DOMENII PREVĂZUTE DE TEXT, ORDONANŢELE DE URGENŢĂ NU
POT FI ADOPTATE DACĂ «AFECTEAZĂ», DACĂ AU CONSECINŢE NEGATIVE, DAR,
ÎN SCHIMB, POT FI ADOPTATE DACĂ, PRIN REGLEMENTĂRILE PE CARE LE
CONŢIN, AU CONSECINŢE POZITIVE ÎN DOMENIILE ÎN CARE INTERVIN“. În
continuare, Curtea a arătat că „VERBUL «A AFECTA» ESTE SUSCEPTIBIL DE
INTERPRETĂRI DIFERITE, aşa cum rezultă din unele dicţionare. DIN PUNCTUL DE
VEDERE AL CURŢII, ACEASTA URMEAZĂ SĂ REŢINĂ NUMAI SENSUL JURIDIC AL
NOŢIUNII, SUB DIFERITE NUANŢE, CUM AR FI: «A SUPRIMA», «A ADUCE
ATINGERE», «A PREJUDICIA», «A VĂTĂMA», «A LEZA», «A ANTRENA CONSECINŢE
NEGATIVE»“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008).

113. CURTEA A STABILIT CĂ „GUVERNUL nu are nicio competenţă de legiferare în

domeniul legilor constituţionale («ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor
constituţionale») şi cel al legilor care vizează măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate
publică («ordonanţele de urgenţă nu pot viza măsuri de trecere silită»), acestea fiind în
competenţa de legiferare exclusivă a Parlamentului, sub toate aspectele pe care le reglementează
în conţinutul lor normativ, şi ARE O COMPETENŢĂ DE LEGIFERARE LIMITATĂ ÎN
DOMENIILE CARE VIZEAZĂ REGIMUL INSTITUŢIILOR FUNDAMENTALE ALE
STATULUI, DREPTURILE, LIBERTĂŢILE ŞI ÎNDATORIRILE PREVĂZUTE DE
CONSTITUŢIE şi drepturile electorale («ORDONANŢELE DE URGENŢĂ NU POT
AFECTA»), CU PRIVIRE LA CARE APLICAREA INTERDICŢIEI CONSTITUŢIONALE
EXPRESE ESTE CONDIŢIONATĂ DE ADOPTAREA UNOR REGLEMENTĂRI CARE
SUPRIMĂ, ADUC ATINGERE, PREJUDICIAZĂ, VATĂMĂ, LEZEAZĂ, ÎN GENERAL,
ANTRENEAZĂ CONSECINŢE NEGATIVE ASUPRA DREPTURILOR, LIBERTĂŢILOR ŞI
ÎNDATORIRILOR CONSTITUŢIONALE. ÎN ACEASTĂ DIN URMĂ IPOTEZĂ, DACĂ
REGLEMENTĂRILE NU PRODUC CONSECINŢELE JURIDICE MENŢIONATE,
GUVERNUL PARTAJEAZĂ COMPETENŢA DE LEGIFERARE CU PARLAMENTUL, fiind
ţinut însă de obligaţia de a motiva în conţinutul actului normativ existenţa unei situaţii
extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum şi urgenţa reglementării“.

114. Curtea a mai statuat că INTERDICŢIILE CONSTITUŢIONALE prevăzute la art.115 alin.

(6), DE A NU ADOPTA ORDONANŢE DE URGENŢĂ CARE „POT AFECTA“ REGIMUL
INSTITUŢIILOR FUNDAMENTALE ALE STATULUI, DREPTURILE, LIBERTĂŢILE ŞI
ÎNDATORIRILE PREVĂZUTE DE CONSTITUŢIE, drepturile electorale, AU AVUT ÎN
VEDERE „RESTRÂNGEREA COMPETENŢEI GUVERNULUI DE A LEGIFERA ÎN
ACESTE DOMENII ESENŢIALE ÎN LOCUL PARLAMENTULUI, IAR NU LIPSIREA
TOTALĂ DE COMPETENŢA DE A LEGIFERA ÎN MATERIE“. Prin urmare, „întrucât nu
există o interdicţie absolută cu privire la competenţa Guvernului de a legifera în materia
reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2020“, CURTEA A CONSTATAT
CĂ „NU POATE REŢINE ÎNCĂLCAREA, DE PLANO, A DISPOZIŢIILOR art.61 alin. (1) şi
ale art.73 alin. (3) lit. a), coroborate cu art.115 alin. (6) DIN CONSTITUŢIE, CI ESTE
NECESAR CA, PENTRU A STABILI DACĂ ACTUL NORMATIV AFECTEAZĂ O
INSTITUŢIE FUNDAMENTALĂ A STATULUI ŞI DREPTURI FUNDAMENTALE ALE
CETĂŢENILOR, ÎN CADRUL CONTROLULUI DE CONSTITUŢIONALITATE
EXTRINSECĂ PE CARE ÎL EFECTUEAZĂ SĂ ANTAMEZE ANALIZA CRITICILOR DE
NECONSTITUŢIONALITATE INTRINSECĂ FORMULATE ÎN CAUZĂ, raportate la art.1
alin. (5), art.36, art.37, art.61 alin. (1) şi art.62 alin. (3) din Constituţie“.»

  ● Prin urmare, se constată ÎNCĂLCAREA PRINCIPIULUI STATULUI DE DREPT prevăzut

în disp. art.1 alin.(3) din Constituția României și a PRINCIPIULUI LEGALITĂȚII prevăzut în
disp. art.1 alin.(5) din Constituția României.            

   2. ALT MOTIV DE NECONSTITUȚIONALITATE EXTRINSECĀ CE JUSTIFICĂ

CONSTATAREA NECONSTITUȚIONALITĂȚII OUG NR.19/2020, ÎN ANSAMBLUL
SĂU: NERESPECTAREA DECIZIILOR CURȚII CONSTITUȚIONALE, atât cu privire
la imposibilitatea afectării drepturilor şi libertăților cetățeneşti prin ordonanțe de urgență
ale Guvernului Romāniei, cât şi cu privire la imposibilitatea de a fi reglementate
contravenții şi sancțiuni contravenționale prin ordonanțe de urgență.

              ● CONFORM JURISPRUDENȚEI CURȚII CONTITUȚIONALE, ESTE

NECONSTITUȚIONALĂ REGLEMETAREA UNOR CONTRAVENȚII ȘI SANCȚIUNI
PRIN ORDONANȚE DE URGENȚĂ, așadar, OUG 19/2020 este neconstituțională, și din
cauza contravențiilor și sancțiunilor reglementate în art.53-57:

    „CAP. VIII     Răspunderea juridică şi sancţiuni

    ART. 53     Încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage, după caz,
răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală a celor vinovaţi.

      ART. 54     (1)  Constituie contravenţii următoarele fapte săvârşite de către persoane fizice:
a) împiedicarea persoanelor implicate în acţiunea de recensământ pentru efectuarea
înregistrărilor ce fac obiectul recensământului în conformitate cu prevederile prezentei
ordonanţe de urgenţă sau a desfăşurării, în orice mod, a lucrărilor recensământului;     b)
refuzul furnizării informaţiilor solicitate sau furnizarea de date eronate sau incomplete;     c)
nerespectarea de către personalul de recensământ prevăzut la art. 16 alin. (4) a dispoziţiilor
legale şi a instrucţiunilor privind modul de înregistrare şi prelucrare a datelor populaţiei  şi de
păstrare a caracterului confidenţial al datelor personale declarate de cetăţeni;     d)
împiedicarea accesului în interiorul complexurilor rezidenţiale aflate în proprietate privată,
precum şi în cele aparţinând cultelor religioase a personalului de recensământ în vederea
desfăşurării tuturor activităţilor aferente recensământului;     e) utilizarea de către personalul de
recensământ a datelor obţinute în alte scopuri decât cele statistice.
      (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei
la 3.000 lei, iar contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. c), d) şi e) se sancţionează cu amendă de
la 1.500 lei la 5.000 lei.

      ART. 55     (1)  Constituie contravenţii următoarele fapte săvârşite de către furnizorii de
date, persoane juridice:     a) refuzul transmiterii datelor solicitate;     b) refuzul transmiterii
datelor în mod gratuit;     c) refuzul transmiterii datelor în forma solicitată;     d) transmiterea
datelor cu întârziere faţă de termenul solicitat;     e) comunicarea de date incorecte şi
incomplete din propria culpă;     f) împiedicarea accesului în interiorul complexurilor
rezidenţiale aflate în proprietate privată, precum şi în cele aparţinând cultelor religioase a
personalului de recensământ în vederea desfăşurării tuturor activităţilor aferente
recensământului;     g) împiedicarea sau îngreunarea activităţilor recensământului;     h) refuzul
de a prezenta persoanelor autorizate de către conducerea I.N.S. documentele şi evidenţele
necesare verificării datelor.

      (2)  Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă de la 15.000 lei la
50.000 lei.

      ART. 56     (1)  Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 54 se
realizează de către persoanele împuternicite de prefect sau primar, după caz.     (2)  Constatarea
contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art.55 se fac de către personalul
împuternicit de preşedintele Institutului Naţional de Statistică prin ordin, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I.

      ART. 57     Dispoziţiile privind contravenţiile prevăzute la art.54 şi 55 se completează cu

prevederile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările
ulterioare.”

  ● Prin OUG 19/2020, Guvernul României A ÎNCĂLCAT PRINCIPIULUI

OBLIGATIVITĂȚII DECIZIILOR CURȚII CONSTITUȚIONALE, reglementat de prevederile
art.147 alin.(4) din Constituția României.

   ● Parag.118 din Decizia CCR nr.152/2020

(http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/225555):

   "(...) Sancțiunile contravenționale principale și sancțiunile contravenționale complementare

sunt sancțiuni specifice dreptului contravențional, aplicabile subiectului de drept care încalcă
norma juridică de drept contravențional printr-o conduită contrară acesteia. Ele au un rol
preventiv-educativ și reprezintă o formă de constrângere juridică, vizând, în special, patrimoniul
făptuitorului. (...)

   Prin urmare, având în vedere natura juridică a sancțiunilor contravenționale, efectele lor
asupra patrimoniului contravenientului, precum și jurisprudența Curții, rezultă că
reglementarea unor norme în această materie afectează în mod implicit dreptul de proprietate,
consacrat de art.44 din Constituție, precum și libertatea economică, prevăzută de art.45 din
Constituție."

● Așadar, luând in considerare criticile prezentate la primul motiv de neconstituționalitate

extrinsecă şi argumentele arătate cu privire la nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ce
au incidență de aplicare cu privire la adoptarea OUG 19/2020, este evidentă încălcarea
principiului obligativității deciziilor Curții Constituționale reglementat de prevederile art.147
alin.(4) din Constituție, potrivit cărora ”Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul
Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai
pentru viitor.”

● Dezvoltând textul constituțional, Curtea Constituțională a statuat pe cale jurisprudențială

(Decizia CCR nr.873/2010) că ”atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor sale sunt general
obligatorii, potrivit dispoziţiilor art.147 alin. (4) din Constituţie, şi se impun cu aceeaşi forţă
tuturor subiectelor de drept şi, în consecinţă, aşa cum a statuat şi în jurisprudenţa sa (a se vedea
Decizia nr.1.415 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
796 din 23 noiembrie 2009), atât Parlamentul, cât şi Guvernul, respectiv autorităţile şi instituţiile
publice urmează să respecte cele stabilite de Curtea Constituţională în considerentele şi
dispozitivul prezentei decizii.” De altfel, potrivit Deciziei Plenului Curții Constituționale
nr.1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de
constituționalitate, puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile
Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se
sprijină acesta. Prin urmare, așa cum a statuat instanța de contencios constituțional în
jurisprudența sa (Decizia 414/2010 și Decizia 415/2010), atât Parlamentul, cât și Guvernul,
respectiv autoritățile și instituțiile publice urmează să respecte cele stabilite de către Curtea
Constituțională în considerentele și dispozitivul deciziilor sale.

● Deci, RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI LOCUINȚELOR, cât şi CONTRAVENȚIILE,

PENTRU CARE AU FOST STABILITE AMENZI, sunt NECONSTITUȚIONALE, fiind
introduse în legislație printr-o ordonanță de urgență (OUG) ce ÎNCALCĂ LIMITELE
CONSTITUȚIONALE DE REGLEMENTARE PRIN ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ şi NU
RESPECTĂ DECIZIILE CURȚII CONSTITUȚIONALE.              

   3. ALT MOTIV DE NECONSTITUȚIONALITATE EXTRINSECĀ este

NERESPECTAREA PRINCIPIULUI COMPORTAMENTULUI LOIAL, ce reprezintă o
consecință a încălcării principiilor menționate mai sus, la punctele 1 și 2.

● Prezint câteva aspecte relevante din jurisprudența instanței de contencios constituțional cu

privire la LOIALITATEA CONSTITUŢIONALĂ ÎN JURISPRUDENŢA CURŢII
CONSTITUŢIONALE, în scopul argumentării motivelor ce stau la baza solicitării subsemnatei
că este necesar ca instanța de contencios constituțional să constate că OUG NR.19/2020 ESTE
NECONSTITUȚIONALĂ, ÎN ANSAMBLUL SĂU, în condițiile precizate în prezenta cerere de
sesizare a Curții Constituționale.

● În scopul respectării principiului legalității prevăzut în art.1 alin.(5) din Constituția României
și principiului obligativității deciziilor Curții Constituționale (CCR) reglementat de prevederile
art.147 alin.(4) din Constituția României, atât Parlamentul României, cât și Guvernul României
au obligația să respecte jurisprudența instanței de contencios constituțional, ce are incidență cu
privire la LIMITELE CONSTITUȚIONALE DE REGLEMENTARE PRIN ORDONANȚĂ DE
URGENȚĂ şi cu referire la respectarea deciziilor Curții Constituționale.

● Deşi, până în prezent, nu este prevăzut în mod expres în Constituţia României PRINCIPUL
LOIALITĂŢII CONSTITUŢIONALE sau AL COOPERĂRII LOIALE, totuşi noţiunea de
„loialitate” şi-a găsit locul în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, sub diverse
forme.

● Cu ocazia soluţionării unor conflicte juridice de natură constituţională (Decizia CCR nr.356
din 5 aprilie 2007 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.322 din 14 mai 2007),
Curtea Constituţională a invocat loialitatea constituţională, ca fiind o prelungire a principiului
separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul
democraţiei constituţionale (Decizia CCR nr.1.431 din 3 noiembrie 2010, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.758 din 12 noiembrie 2010).

● Curtea Constituţională, păstrând aceeaşi linie jurisprudenţială, a mers mai departe şi chiar a
făcut apel, într-o decizie (Decizia nr.924 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.787 din 22 noiembrie 2012), la loialitate ca principiu constituţional, sens
în care a reamintit importanţa principiului constituţional general al comportamentului loial. Cu
această ocazie, a arătat că acest principiu derivă din prevederile art.1 alin. (4) din Constituţie şi
este garantat de alin.(5) al aceluiaşi articol constituţional. În acest context, Curtea a constatat că
revine, în principal, autorităţilor publice sarcina de a-l aplica şi respecta în raport cu valorile şi
principiile Constituţiei, inclusiv faţă de principiul consacrat de art.147 alin.(4) din Constituţie
referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor instanţei constituţionale.

● Şi cu alte ocazii (Decizia nr.972 din 21 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.800 din 28 noiembrie 2012), instanţa de contencios constituţional a
reiterat principiul loialităţii constituţionale, subliniind importanţa, pentru buna funcţionare a
statului de drept, a colaborării dintre puterile statului, care ar trebui să se manifeste în spiritul
normelor de loialitate constituţională, comportamentul loial constituind o garanţie a principiului
separaţiei şi echilibrului puterilor în stat (Decizia nr.1.431 din 3 noiembrie 2010, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.758 din 12 noiembrie 2010).

   ➡️În consecință, se poate constata că motivele de neconstituționalitate prezentate sunt

întemeiate și, în considerarea argumentelor expuse, în scopul scopul apărării drepturilor şi
libertăţilor cetăţenilor români şi pentru respectarea Constituţiei României, este necesară sesizarea
Curţii Constituţionale în vederea pronunțării unei decizii de admitere a excepției de
neconstituționalitate.

~~~~~~~~~

⚠⚠⚠ MODEL PENTRU MOTIVELE DE ADMISIBILITATE A CERERII DE SESIZARE

A CCR, depusă la instanța de judecată care judecă plângerea contravențională (în partea a
doua a postării), găsiți pe Facebook, la acest link: https://facebook.com/story.php?
story_fbid=2297968760336883&id=388922984574813

~~~~~~~~~

👉🏻 Textul OUG 19/2020 îl găsiți la acest

link: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/228883

👉🏻 Textul LEGII 178/2020 îl găsiți la acest link:

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/229214  

~~~~~~~~~

📢 Pe Facebook, am publicat petiția la acest link: 

https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2515333168600440/

📣 Guvernanții reglementează prin ORDONANȚE DE URGENȚĂ, ca să scape de controlul

direct al Curții Constituționale❗
Un cetățean poate contesta o OUG numai dacă o încalcă şi dacă e sancționat❗
NU mai respectați OUG NECONSTITUȚIONALE❗
https://www.facebook.com/388922984574813/posts/2515488771918213/

📢 VOM REUŞI SĂ ÎI ÎNVINGEM PE NEMERNICII ĂŞTIA DE POLITICIENI, numai

dacă ne mobilizăm, ca să acționăm cât mai mulți în aceeaşi direcție şi cu acelaşi scop❗
📢 FIȚI CURAJOŞI, VIGILENȚI ŞI PERSEVERENȚI❗

~~~~~~~~~

⚠ Noile informații, ce au legătură cu această petiție, le voi publica în secțiunea cu

„Anunțuri”, pe care o găsiți la acest link https://www.petitieonline.com/a/359112?
u=187139 (cine va semna petiția online, ar fi util să bifeze că dorește să primească notificări pe
e-mailul cu care îşi înregistrează semnătura).

~~~~~~~~~

#MonaPetruț

~~~~~~~~~