Pentru sărăcia tatălui meu şi a mamei mele, ruinarea morii, bârna nenorocirii, vinul

oboselii, oile râioase, Îţi mulţumesc, Dumnezeul meu!    Gura în plus de hrănit care
eram, pentru copiii mucoşi, oile păzite, Îţi mulţumesc!    Îţi mulţumesc, Dumnezeul
meu, pentru procuror, pentru comisar, pentru jandarmi şi pentru cuvintele grele ale
Pr. Peyramale!    Pentru zilele în care ai venit, Preasfântă Fecioară, şi pentru zilele
în care nu ai venit, nu voi şti să-Ţi mulţumesc decât în Rai.    Pentru palma
domnişoarei Pailhasson, pentru zeflemeli, pentru jigniri, pentru cei care m-au crezut
nebună, pentru cei care m-au crezut mincinoasă, pentru cei care m-au crezut
lacomă, Îţi mulţumesc, Preasfântă Fecioară Marie!    Pentru ortografia pe care n-am
ştiut-o niciodată, pentru memoria cărţilor pe care n-am avut-o niciodată, pentru
neştiinţa şi pentru prostia mea, mulţumesc!    Mulţumesc, mulţumesc! Pentru că
dacă ar fi fost pe pământ o fată mai neştiutoare şi mai proastă, ai fi ales-o pe ea...    
Pentru mama mea moartă departe, pentru supărarea pe care am avut-o când tatăl
meu, în loc să întindă braţele spre micuţa lui Bernadeta, m-a numit „sora Maria
Bernard”, Îţi mulţumesc, Isus.    Pentru mama Josefina, care m-a caracterizat ca
fiind bună de nimic, mulţumesc!    Pentru Maica Superioară, pentru vocea ei dură,
pentru severitatea ei şi pentru ironia ei, Îţi mulţumesc!    Mulţumesc pentru că am
fost cea căreia Maica-Thereza putea să-i spună: „Nu faci niciodată nimic!”    
Mulţumesc pentru că am fost acea privilegiată în mustrări, încât surorile mele
spuneau: "Ce noroc că nu suntem Bernadeta!”
    Mulţumesc, totuşi, că am fost Bernadeta, ameninţată cu închisoarea pentru că Te
văzusem, privită de mulţimi ca pe un animal ciudat, această Bernadeta atât de
banală, încât văzându-ma spuneau:” Asta e ?”    Pentru acest trup vrednic de milă
pe care mi l-ai dat, pentru această boală insuportabilă, pentru carnea mea putrezită,
pentru oasele mele distruse, pentru sudorile mele, pentru febra mea, pentru durerile
mele greu de suportat, mulţumesc, Dumnezeul meu!    Şi pentru sufletul acesta pe
care mi l-ai dat, pentru ariditatea interioară, pentru obscuritatea şi dezvăluirile Tale,
pentru tăcerile şi fulgerele Tale, pentru tot, pentru Tine, prezent sau absent, Îţi
mulţumesc, ISUS!

Pentru sărăcia tatălui meu şi a mamei mele, ruinarea morii, bârna nenorocirii, vinul
oboselii, oile râioase, Îţi mulţumesc, Dumnezeul meu!    Gura în plus de hrănit care
eram, pentru copiii mucoşi, oile păzite, Îţi mulţumes c!    Îţi mulţumesc, Dumnezeul
meu, pentru procuror, pentru comisar, pentru jandarmi şi pentru cuvintele grele ale
Pr. Peyramale!    Pentru zilele în care ai venit, Preasfântă Fecioară, şi pentru zilele
în care nu ai venit, nu voi şti să-Ţi mulţumesc decât în Rai.    Pentru palma
domnişoarei Pailhasson, pentru zeflemeli, pentru jigniri, pentru cei care m-au crezut
nebună, pentru cei care m-au crezut mincinoasă, pentru cei care m-au crezut
lacomă, Îţi mulţumesc, Preasfântă Fecioară Marie!    Pentru ortografia pe care n-am
ştiut-o niciodată, pentru memoria cărţilor pe care n-am avut-o niciodată, pentru
neştiinţa şi pentru prostia mea, mulţumesc!    Mulţumesc, mulţumesc! Pentru că
dacă ar fi fost pe pământ o fată mai neştiutoare şi mai proastă, ai fi ales-o pe ea...    
Pentru mama mea moartă departe, pentru supărarea pe care am avut-o când tatăl
meu, în loc să întindă braţele spre micuţa lui Bernadeta, m-a numit „sora Maria
Bernard”, Îţi mulţumesc, Isus.    Pentru mama Josefina, care m-a caracterizat ca
fiind bună de nimic, mulţumesc!    Pentru Maica Superioară, pentru vocea ei dură,
pentru severitatea ei şi pentru ironia ei, Îţi mulţumesc!    Mulţumesc pentru că am
fost cea căreia Maica-Thereza putea să-i spună: „Nu faci niciodată nimic!”    
Mulţumesc pentru că am fost acea privilegiată în mustrări, încât surorile mele
spuneau: "Ce noroc că nu suntem Bernadeta!”
    Mulţumesc, totuşi, că am fost Bernadeta, ameninţată cu închisoarea pentru că Te
văzusem, privită de mulţimi ca pe un animal ciudat, această Bernadeta atât de
banală, încât văzându-ma spuneau:” Asta e ?”    Pentru acest trup vrednic de milă
pe care mi l-ai dat, pentru această boală insuportabilă, pentru carnea mea putrezită,
pentru oasele mele distruse, pentru sudorile mele, pentru febra mea, pentru durerile
mele greu de suportat, mulţumesc, Dumnezeul meu!    Şi pentru sufletul acesta pe
care mi l-ai dat, pentru ariditatea interioară, pentru obscuritatea şi dezvăluirile Tale,
pentru tăcerile şi fulgerele Tale, pentru tot, pentru Tine, prezent sau absent, Îţi
mulţumesc, ISUS!