Mihalcea Elena

Grupa 2

The development of moral judgement during childhood and

Pre-adolescence in the Romanian setting.Bulletin of the

Transilvania University of Brasov.

Cocorada C , Cazan Ana Maria .

Piaget a identificat elemente din metodologia cercetarii si rezultate care fac referire la
caracteristicile dezvoltarii cognitive si morale : egocentrismul , dificultatea de sintetizare sau gandirea
translucida. Pentru nivelurile prescolar si primar , problema comunicarii dintre adult si copil este un
effect secundar , practicile vremurilor devin discutabile . Judecata morala are un motor si urmatoarele
etape : individuala , egocentrica , egalitarismul progresiv , autonomii morale .

Stadiul moralitatii heteronome corespunde moralitatii egocentrice (varste 4-5-7-8 ani) – etapa-n
care copilul are dificultati in a judeca punctul de vedere al celorlalti . Regula morala bazandu-se pe
moralitate . Etapa egalitarismului progresiv (7-8-11 ani ) reprezinta vointa de a respecta regulile ,
opunerea la egalitatea intre frati / surori si supunerea la o autoritate adulta . Etapa autonomiei morale
(11-12 ani + ) se refera la respectarea reciproca a drepturilor si obligatiilor .

Trecerea de la o etapa la alta este una spontana , iar Piaget favorizeaza cooperarea intre egali .

Dezvoltarea morala si cognitiva se asociaza , iar asocierea dezvolta trasaturile morale la campul socio-
cognitiv . Sunt prezente 3 etape ale dezvoltarii morale : premorala ( sub 5 ani ) , stadiul moralitatii
heteronome (5-10 ani) si stadiul moralitatii autonome (de la 10-11 ani ) . Relatiile conceptuale sunt cele
dintre dezvoltarea morala si comportamentul violent , climatul scolar , empatia etc . Sunt tineri cu
tulburari comportamentale care trec prin judecati morale imature fata de ceilalti . Pe de-o parte sunt
tineri si fara aceste tulburari , dar nu trec peste judecati . Diferenta dintre adulti si copii este bazata pe
contradictii ale judecatilor morale si parcursul dezvoltarii umane . Diferentele dintre indivizi si contextele
lor sociale sunt mai mari decat diferentele dintre culturi . Studiile recente sustin existenta unei noi forme
de inteligenta , ci anume : inteligenta morala. Pentru aprecierea morala , Piaget s-a ajutat de metoda
clinica si modelare. Studiile actuale folosesc o gama de metode de diagnosticare de exemplu :
interpretarea unor povesti in situatii reale. Scopul cercetarilor prezente este de a explora dezvoltarea
morala din copilarie si pre-adolescenta . Se considera ca procedura este una ecologica dat fiind faptul ca
cel mic asculta povestile adecvate stilului sau de viata si raspund la numeroase intrebari . Metoda
cantitativa reprezinta evaluarea corecta , iar cea calitativa reprezinta descrierea tipului de argumente
utilizate de copii . La aceasta cercetare au participat 213 copii + preadolescenti (106 fete , 107 baieti ) cu
varste cuprinse intre 3 si 13 ani , varsta medie fiind de 7 ani .Intrebarile care au condus la aceasta
cercetare au fost : daca etapele de dezvoltare morala sunt identificate de Piaget la copiii romani ; daca
exista deosebiri intre limitele cronologice si caracteristicile studiului cu copiii romani fata de cele oferite
de catre Piaget si daca copiii de 9-10 ani care au frati declara judecati morale mai corecte decat cei
singuri la parinti .

Copilul asculta povestea conform varstei lui si este rugat ca dupa aceea sa evalueze gradul de
vinovatie al eroilor cat si pedeapsa pe care ar putea sa o aiba , aducand argumente pentru a-si sustine
punctul de vedere . Analiza rezultatelor a pornit de la recunoasterea temelor si subtemelor in
raspunsurile date de copii . Astfel fiind identificate urmatoarele : moralitatea eteronomica cu subtemele
realismului moral si respectful pentru moralitate ; Moralitatea autonoma avand subtemele intentiei
actorului fiind esentiala si relativismul moral , decaderea in respectarea normei bazate pe autoritate .
Moralitatea compusa-n care subtemele dintr-o singura etapa sunt combinate aleatoriu . Trei tipuri de
profiluri morale au fost rezultate din analiza raspunsurilor : profilul eteronomic al moralitatii , profilul de
moralitate compusa si profilul de moralitate eteronomica la cea autonoma . Profilurile cu moralitate
autonoma fiind mai frecvente la copii de peste 9 ani fata de profilurile cu moralitate hetero-nomata. Se
poate observa faptul ca in timp ce acestia inainteaza-n varsta mentalitatea lor se schimba , devenind din
ce in ce mai buna , iar rezultatele devenind si ele mai bune . Varsta de 7-9 ani este o categorie de
tranzactie unde copii care au frati tind sa dea vina pe ei . Se oberva evolutia morala a copiilor de 4-5 ani :
au raspunsuri argumentative pentru etapa ce urmeaza-n viata lor. Corelatia dintre varsta celor care
participa si punctajul standard pentru raspunsul heteronom sau autonom , nu corespund cu cel al lui
Piaget , insa sunt corecte din persprectiva argumentarii logice . Rezultatul dedus sugereaza
superioritatea dezvoltarii cognitive asupra dezvoltarii morale. Profilurile compuse se pot observa la
toate categoriile de varsta in special celor cuprinse intre 7 si 9 ani. Rezultatele au demonstrate ca
studiul s-a incheiat exact ca cel al lui Piaget . In timp ce varsta creste , rata copiilor care utilizeaza
moralitatea heteronoma scade , iar rata celor care folosesc rationamente de tip autonom creste .

Sunt , de asemenea si copii care la varsta de 5 ani ofera raspunsuri , care se potrivesc urmatoarei
categorii de varsta . Cu toate acestea , nu se poate afirma faptul ca evolutia morala este mai rapida . Se
poate deduce de asemenea ca viata sociala a grupului sau a clasei si auto-guvernarea vietii au un impact
si sunt esentiale in evolutia morala a copilului. Abordarile din ziua de azi in domeniul dezvoltarii morale
au in vedere diverse aspecte din domeniul educatiei. Dialogul moral dintre profesori si student ar trebui
sa fie orientat spre conflictele morale spre analizarea convigerilor si a pozitiilor studentului , dar mai ales
in asumarea unor roluri si detinerea unor empatii morale . In concluzie , dezvoltarea morala are o
trecere brusca prezenta la fiecare dintre copiii care au participat la studiu .

Un alt teoretician care a continuat teoria lui Piaget privind moralitatea in stadiul ei de
dezvoltare este Kohlberg. Acesta descopera o alta versiune legata de dezvoltarea morala . In mod
principal este preocupat in deosebi de investigarea cailor prin care persoanele ajung sa-si rezolve
problemele morale . In fiecare dintre acestea erau prezentate dileme in care intrebarea finala dera : ce
este mai bine ? sa asculti de regulile societatii sau sa faci un bine cuiva? In urma rezultatelor pe care
Kohlberg si Piaget le-au obtinut in urma studiului , Kohlberg a elaborat o noua teorie care a avut 3 etape
principale : perioada pre-morala , cea a moralitatii conventionale si perioada moralitatii autonome .
Teoriile dezvoltate de cei doi si de multi altii , au subliniat faptul ca stadiile dezvoltarii constiintei
morale , paralela dintre dezvoltarea inteligentei si a afectivitatii morale , rolul pe care-l are mediul social
in determinarea modului de cooperare si in confirmarea tipului de personalitate morala .