DCC Legea 17 Legea Barbu VII 3 Ani

PARTEA I
Anul 190 (XXXIV) — Nr. 1047 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Vineri, 28 octombrie 2022
SUMAR
Nr. Pagina
DECRETE
1.218. — Decret privind eliberarea din funcție a unui
judecător .................................................................... 2
judecător .................................................................... 2
judecător .................................................................... 3
judecător .................................................................... 3
judecător .................................................................... 4
procuror ...................................................................... 4
procuror ...................................................................... 4
procuror ...................................................................... 5
procuror ...................................................................... 5
1.227. — Decret privind acreditarea unui ambasador .......... 6
1.228. — Decret privind acreditarea unui ambasador .......... 6
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Decizia nr. 432 din 5 octombrie 2022 referitoare la obiecția de
neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și
completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de
reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în
extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind
privatizarea societăților ce dețin în administrare
terenuri proprietate publică și privată a statului cu
destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor
Statului ...................................................................... 7–13
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
1.308. — Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri și
cheltuieli rectificat pe anul 2022 al Companiei
Naționale „Administrația Porturilor Maritime” — S.A.
Constanța, aflată sub autoritatea Ministerului
Transporturilor și Infrastructurii .................................. 13–15
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1047/28.X.2022
DECRETE
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
DECRET
privind eliberarea din funcție a unui judecător
În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) și ale
art. 134 alin. (1) din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și
alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 40 alin. (1)
lit. c) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,
cu modificările și completările ulterioare,
având în vedere Hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 2.123/2022,
Președintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. — La data de 2 noiembrie 2022, doamna Elena-Petronela
Timofte, judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Iași, se
eliberează din funcție ca urmare a pensionării.
KLAUS-WERNER IOHANNIS
București, 28 octombrie 2022.

Nr. 1.218.
DECRET
Articol unic. — La data de 2 noiembrie 2022, doamna Mirela Nicolăescu,
judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Vâlcea, se eliberează
din funcție ca urmare a pensionării.

Nr. 1.219.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1047/28.X.2022 3
DECRET
Articol unic. — Doamna Rodica Popescu, judecător la Tribunalul București,
se eliberează din funcție ca urmare a pensionării.

Nr. 1.220.
DECRET
Articol unic. — Doamna Luminița-Diana Pisică, judecător cu grad profesional
de curte de apel la Tribunalul Tulcea, se eliberează din funcție ca urmare a
pensionării.

Nr. 1.221.
DECRET
Articol unic. — Doamna Liliana Stroe-Munteanu, judecător la Judecătoria
Onești, în prezent desemnată judecător titular de supraveghere a privării de
libertate la Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciar Târgu Ocna,
la Penitenciarul Spital Târgu Ocna și la Centrul Educativ Târgu Ocna, se eliberează
din funcție ca urmare a pensionării.
Nr. 1.222.
DECRET
privind eliberarea din funcție a unui procuror
În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1) din
Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea
nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, precum și ale art. 40 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 317/2004 privind
Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
având în vedere Hotărârea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al
Articol unic. — La data de 1 noiembrie 2022, domnul colonel magistrat
Cristian-Valentin Ionescu, procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul
Militar Timișoara, delegat în funcția de procuror militar șef al Secției judiciare la
aceeași unitate de parchet, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării.
Nr. 1.223.
DECRET
În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1) din
Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea
nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, precum și ale art. 40 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 317/2004 privind
Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
Articol unic. — La data de 1 noiembrie 2022, doamna Lăcrămioara Holca,
procuror la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și
Terorism — Biroul teritorial Botoșani, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării.
Nr. 1.224.
DECRET
În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1)
din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea
nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, precum și ale art. 40 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și
completările ulterioare,
Articol unic. — La data de 1 noiembrie 2022, domnul Florin Mihai Mornăilă,
procuror la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și
Terorism, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării.

Nr. 1.225.
DECRET
În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1)
din Constituția României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea
nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, precum și ale art. 40 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și
completările ulterioare,
Articol unic. — La data de 1 noiembrie 2022, domnul Adrian Marius Surdu,
procuror-șef Secție urmărire penală la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Suceava, având gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării.

Nr. 1.226.
DECRET
privind acreditarea unui ambasador
În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) și ale art. 100 din Constituția României,
republicată,
având în vedere propunerea Guvernului,
Articol unic. — Domnul Radu-Gabriel Safta, ambasador extraordinar și
plenipotențiar al României în Australia, în Noua Zeelandă, în Insulele Solomon, în
Republica Fiji și în Republica Kiribati, se acreditează și în calitate de ambasador
extraordinar și plenipotențiar al României în Statul Independent Samoa, cu
reședința la Canberra.
În temeiul art. 100 alin. (2) din
Constituția României, republicată,
contrasemnăm acest decret.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ

Nr. 1.227.
DECRET
privind acreditarea unui ambasador
În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) și ale art. 100 din Constituția României,
republicată,
având în vedere propunerea Guvernului,
Articol unic. — Domnul Dragoș Viorel Radu Țigău, ambasador extraordinar
și plenipotențiar al României în Republica Kenya, în Republica Burundi, în
Republica Uganda și în Republica Rwanda, se acreditează și în calitate de
ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Unită a
Tanzaniei, cu reședința la Nairobi.
În temeiul art. 100 alin. (2) din
Constituția României, republicată,
contrasemnăm acest decret.
PRIM-MINISTRU

Nr. 1.228.
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 432
din 5 octombrie 2022
referitoare la obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea
Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate
în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin
în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă
și înființarea Agenției Domeniilor Statului
Marian Enache — președinte 5. Prin raportare la această soluție legislativă, se arată că
Mihaela Ciochină — judecător legea criticată trebuia adoptată ca lege organică, și nu ca lege
Cristian Deliorga — judecător ordinară, având în vedere două perspective constituționale
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător distincte: prima, vizată de art. 73 alin. (3) lit. m) coroborat cu
Laura-Iuliana Scântei — judecător art. 44 alin. (1) teza a doua, referitoare la stabilirea, prin lege
Gheorghe Stan — judecător organică, a conținutului și limitelor dreptului de proprietate; a
Varga Attila — judecător doua, vizată de art. 44 alin. (2) teza a doua și de jurisprudența
Claudia-Margareta Krupenschi — magistrat-asistent-șef în materie a Curții Constituționale, referitoare la condițiile în care
cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate
1. Pe rol se află soluționarea obiecției de neconstituționalitate privată asupra terenurilor din România.
a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 6. Cu referire la prima perspectivă de neconstituționalitate,
privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor raportată la art. 73 alin. (3) lit. m) coroborat cu art. 44 alin. (1)
agricole situate în extravilan și de modificare a Legii teza a doua din Legea fundamentală, se susține că dreptul de
nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în preempțiune sau interdicția de înstrăinare, chiar și temporară,
administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu reprezintă o limită legală a dreptului de proprietate, iar
destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului. ansamblul limitelor legale ale exercitării dreptului de proprietate
2. Obiecția a fost formulată de Președintele României în asupra unui bun — prevăzute de Constituție, dar și de acte
temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și al art. 15 din normative cu forță juridică inferioară — constituie regimul juridic
Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții al acelui bun și face parte din regimul juridic general al dreptului
Constituționale, a fost transmisă cu Adresa nr. CP1/1.098 din de proprietate, care nu poate fi reglementat decât prin lege
7 iulie 2022, a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu organică. Având caracter derogator, norma juridică prin care se
nr. 5.644 din 7 iulie 2022 și constituie obiectul Dosarului impune o interdicție de înstrăinare a dreptului de proprietate nu
nr. 1.736A/2022. poate fi instituită decât tot prin lege organică, întrucât acest drept
3. În motivarea obiecției de neconstituționalitate se arată, este de esența regimului juridic general al proprietății (Decizia
în esență, că legea criticată — act normativ cu caracter ordinar — Curții Constituționale nr. 6 din 11 noiembrie 1992).
operează o modificare a regimului general al proprietății instituit 7. De altfel, dreptul de preempțiune a fost instituit, ca limitare
anterior prin Legea nr. 17/2014 — lege organică —, astfel că a dreptului de dispoziție a proprietarului, prin Legea nr. 17/2014,
sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 73 alin. (3) adoptată de Parlament ca lege organică, astfel că și înlăturarea
lit. m), ale art. 76 alin. (1) raportat la art. 44 alin. (1) teza a doua acestei interdicții vizează un element esențial al dreptului de
și alin. (2) teza a doua, potrivit cărora regimul juridic general al proprietate și reclamă, în consecință, reglementarea tot prin lege
proprietății se reglementează prin lege organică, precum și cele organică.
ale art. 147 alin. (4), cu referire la jurisprudența în materie a 8. În jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut în mod
Curții Constituționale. constant că domeniul rezervat legilor organice este foarte clar și
4. Legea supusă controlului de constituționalitate a fost restrictiv delimitat prin art. 73 din Constituție (Decizia nr. 53 din
adoptată ca lege ordinară, în acord cu art. 76 alin. (2) din 18 mai 1994). De asemenea, Curtea a mai statuat că o lege
Constituție. O modificare esențială pe care aceasta o aduce care derogă de la o lege organică trebuie calificată ca fiind tot
Legii nr. 17/2014 constă în reconfigurarea sferei de aplicare a organică, întrucât intervine în domeniul rezervat legilor organice,
acestei din urmă legi, al cărei scop îl reprezintă stabilirea unor iar reglementările speciale sau derogatorii de la cea generală în
măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în materie trebuie adoptate, la rândul lor, tot printr-o lege din
extravilan. Astfel, față de redactarea în vigoare a Legii aceeași categorie (Decizia nr. 442 din 10 iunie 2015, paragraful 30,
nr. 17/2014, care exceptează de la aplicare doar terenurile Decizia nr. 876 din 9 decembrie 2020, paragraful 19, Decizia
agricole situate în intravilan, noua lege adoptată de Parlament nr. 77 din 10 februarie 2021, paragraful 69). Este posibil ca, din
și criticată pentru neconstituționalitate adaugă încă o excepție, motive de politică legislativă, o lege organică să cuprindă și
și anume terenurile agricole situate în extravilan, pe care sunt norme de natura legii ordinare, dar fără ca aceste norme să
amplasate culturi de pomi și viță-de-vie, aflate în proprietatea capete natură de lege organică, deoarece altfel s-ar extinde
persoanelor fizice, care pot înstrăina o suprafață de cel mult domeniile strict limitative rezervate prin Constituție legilor
3 ha într-o perioadă de 3 ani. Ca efect al acestei intervenții organice. De aceea, printr-o lege ordinară se pot modifica
legislative, categoria de terenuri menționată va putea fi dispoziții dintr-o lege organică, dacă acestea nu conțin norme
înstrăinată prin vânzare către orice persoană și va absolvi de natura legii organice, referindu-se la aspecte care nu sunt în
vânzătorul de obligația de respectare a dreptului de directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice.
preempțiune, astfel cum acesta este prevăzut, în prezent, în Prin urmare, criteriul material este cel definitoriu pentru a analiza
capitolul III al Legii nr. 17/2014. apartenența sau nu a unei reglementări la categoria legilor
ordinare sau organice (Decizia nr. 876 din 9 decembrie 2020, de proprietate reprezintă o altă realitate juridică, de o importanță
paragraful 20). mai mică, putând fi stabilită prin legi ordinare sau, după caz, prin
9. Or, dispozițiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, ordonanțe” (Decizia nr. 336 din 11 iunie 2020).
modificate prin art. I pct. 1 din legea criticată, conțin norme de 15. În consecință, Guvernul apreciază că prin modificarea
natura legii organice și se referă la aspecte care sunt în directă adusă regimului general al proprietății cu privire la vânzarea-
legătură cu domeniul de reglementare al legii organice și cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan, legea
vizează un element esențial al dreptului de proprietate, ce supusă controlului de constituționalitate ar putea fi de natură să
reclamă legea organică. Prin urmare, fiind adoptată ca lege genereze vicii de neconstituționalitate prin raportare la art. 73
ordinară, legea supusă controlului de constituționalitate încalcă alin. (3) lit. m) din Constituție, însă consideră că revine Curții
art. 76 alin. (1), dar și art. 147 alin. (4) din Constituție. Constituționale să aprecieze cu privire la apartenența sau nu a
10. În ce privește a doua perspectivă de neconstituționalitate, reglementărilor propuse prin legea criticată la categoria legilor
aceasta vizează sfera persoanelor cărora li se aplică dispozițiile organice sau ordinare.
Legii nr. 17/2014, act normativ care în prezent stabilește aceste 16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu
categorii de persoane în conformitate cu prevederile art. 44 au transmis punctele lor de vedere cu privire la sesizarea de
alin. (2) teza a doua din Constituție, potrivit cărora „Cetățenii neconstituționalitate.
străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată
asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea C U R T E A,
României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale examinând sesizarea de neconstituționalitate, punctul de vedere
la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
condițiile prevăzute de legea organică, precum și prin moștenire dispozițiile legii criticate raportate la prevederile Constituției,
legală.” Or, modificarea adusă prin legea criticată, care deschide precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
posibilitatea vânzării către orice persoană a terenurilor agricole 17. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie
situate în extravilan, pe care sunt amplasate culturi de pomi și Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014
viță-de-vie, aflate în proprietatea persoanelor fizice, care pot privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor
înstrăina o suprafață de cel mult 3 ha într-o perioadă de 3 ani, agricole situate în extravilan și de modificare a Legii
reprezintă o modificare a condițiilor în care cetățenii străini și nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în
apatrizii vor putea dobândi dreptul de proprietate privată asupra administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu
acestor terenuri, modificare ce impunea însă, sub imperiul destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului,
art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituție, adoptarea legii ca care prevede următoarele:
lege organică. „Art. I. — Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de
11. În considerarea acestor argumente, autorul sesizării reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan
solicită Curții Constituționale admiterea acesteia și constatarea și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea
legii criticate ca fiind neconstituțională, în ansamblul său. societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică
12. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției
nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Domeniilor Statului, publicată în Monitorul Oficial al României,
Constituționale, obiecția de neconstituționalitate a fost Partea I, nr. 178 din 12 martie 2014, cu modificările și
comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, completările ulterioare, se modifică și se completează după cum
precum și Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere. urmează:
13. Guvernul a transmis punctul său de vedere, înregistrat 1. La articolul 2, alineatul (1) se modifică și va avea
la Curtea Constituțională cu nr. 6.655 din 13 septembrie 2022. următorul cuprins:
14. Față de criticile formulate de autorul sesizării, referitoare «Art. 2. — (1) Nu intră sub incidența prezentei legi
la încălcarea art. 73 alin. (3) lit. m) și a art. 76 alin. (1) raportat următoarele:
la art. 44 alin. (1) teza a doua și alin. (2) teza a doua din a) terenurile agricole situate în intravilan;
Constituție, se observă faptul că dreptul de preempțiune b) terenurile agricole situate în extravilan, pe care sunt
grevează, prin esența sa, atributul dispoziției ca element esențial amplasate culturi de pomi și viță-de-vie, aflate în proprietatea
al dreptului de proprietate, astfel că norma prevăzută de art. I persoanelor fizice, care pot înstrăina o suprafață de cel mult
pct. 1 din legea criticată, care permite lărgirea sferei terenurilor 3 ha într-o perioadă de 3 ani.»
agricole care nu intră sub incidența Legii nr. 17/2014 și, în 2. La articolul 41, după alineatul (3) se introduce un nou
consecință, care permite vânzarea respectivelor categorii de alineat, alin. (31), cu următorul cuprins:
terenuri fără respectarea dreptului de preempțiune, contravine «(31) Prin excepție de la condițiile și termenele prevăzute la
scopului Legii nr. 17/2014, scop care, potrivit Deciziei Curții alin. (2) și (3), unitățile administrativ-teritoriale pot achiziționa
Constituționale nr. 586 din 14 iulie 2020, este „cel al evitării terenuri agricole situate în extravilan, pentru obiective de
fărâmițării proprietății funciare din extravilanul localităților”. Se investiții de interes public local.»
învederează, totodată, că Legea nr. 17/2014 este legea 3. La articolul 42, după alineatul (1) se introduce un nou
organică ce reglementează cadrul general referitor la vânzarea alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:
terenurilor agricole situate în extravilan, precum și că, în «(11) Fac excepție de la prevederile alin. (1) terenurile
jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat, pe de o parte, agricole situate în extravilan pe care sunt amplasate culturi de
că dispozițiile unei legi organice pot fi modificate/completate pomi și viță-de-vie.»
printr-o lege ordinară, „dacă acestea nu conțin norme de natura Art. II. — În termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a
legii organice, întrucât se referă la aspecte care nu sunt în prezentei legi se modifică Ordinul viceprim-ministrului, ministrul
directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice” agriculturii și dezvoltării rurale, al viceprim-ministrului, ministrul
(Decizia nr. 876 din 9 decembrie 2020, paragraful 20), și, pe de dezvoltării regionale și administrației publice, al ministrului
altă parte, că „regimul proprietății și al dreptului de proprietate, apărării naționale și al viceprim-ministrului, ministrul culturii,
și încă la nivel general, reprezintă o realitate juridică ce nr. 719/740/M.57/2.333/2014 privind aprobarea normelor
guvernează raporturile juridice de o valoare socială metodologice pentru aplicarea titlului I din Legea nr. 17/2014
semnificativă, ce reclamă reglementarea printr-o lege organică, privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor
pe când regulile specifice pentru exercitarea atributelor dreptului agricole situate în extravilan și de modificare a Legii
nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în 25. În concluzie, Curtea Constituțională constată îndeplinirea
administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu condițiilor de admisibilitate sub aspectul celor trei elemente mai
destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, în sus menționate, necesar a fi respectate pentru legala sa
conformitate cu modificările și completările aduse prin prezenta învestire cu soluționarea prezentei cereri.
lege.» (2) Fișa legislativă a actului normativ criticat
18. Art. 41 alin. (2) și (3) din Legea nr. 17/2014, la care fac 26. Inițiativa legislativă aparține unui număr de 25 de senatori
referire normele cuprinse la art. I pct. 2 din legea criticată, prin și deputați, fiind însoțită de expunerea de motive, la care s-au
care se introduce un nou alineat, alin. (31) al art. 41 stabilesc adăugat, în procedura legislativă, avizul Consiliului Legislativ
condițiile aplicabile cumulativ persoanelor juridice pentru (negativ) și avizul Consiliului Economic și Social (favorabil). În
cumpărarea terenurilor situate în extravilan în ipoteza în care data de 26 aprilie 2022, proiectul de lege a fost adoptat tacit de
titularii dreptului de preempțiune nu își manifestă intenția de a Senat, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituție. În procedura
cumpăra terenul. legislativă din fața Camerei Deputaților s-a primit avizul Comisiei
19. Art. 42 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, la care fac referire pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților
normele cuprinse în art. I pct. 3 din legea examinată, prin care naționale (nefavorabil). Comisiile sesizate în fond — Comisia
se introduce un nou alineat, alin. (11) al art. 42, reglementează pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii
obligația vânzătorului de terenuri agricole situate în extravilan, specifice și Comisia juridică, de disciplină și imunități — au
înstrăinate înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, de a depus un raport comun de adoptare, cu amendamente admise.
plăti un impozit de 80% din suma ce reprezintă diferența dintre În raport cu obiectul și conținutul său, legea a fost încadrată în
prețul de vânzare și prețul de cumpărare, în baza grilei notarilor categoria legilor ordinare. Camera Deputaților a adoptat definitiv
din respectiva perioadă. legea în data de 8 iunie 2022, întrunind 159 de voturi pentru,
20. Este de precizat faptul că, ulterior datei de 8 iunie 2022, 8 voturi contra și 70 de abțineri.
când Camera Deputaților a adoptat definitiv legea criticată, (3) Soluțiile legislative preconizate
Legea nr. 17/2014 a fost modificată și completată prin 27. Potrivit expunerii de motive, propunerea legislativă
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2022 pentru urmărește să permită unităților-administrativ teritoriale direct
modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele interesate de dezvoltarea comunitară și protejarea interesului
măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în local să cumpere terenuri agricole situate în extravilan, deoarece
extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind legea în vigoare nu le plasează printre preemptorii legali și, din
privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri practică, s-a demonstrat faptul că nici nu pot îndeplini celelalte
proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și condiții de acces la vânzare-cumpărare aplicabile în ipoteza
înființarea Agenției Domeniilor Statului, publicată în Monitorul neexercitării dreptului de preempțiune de către titularii săi legali.
Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 30 iunie 2022, act
Prin urmare, legea criticată exceptează unitățile administrativ-
normativ prin care, în esență, sunt clarificate anumite proceduri
teritoriale de la aplicarea condițiilor prevăzute de Legea
și operațiuni administrative prevăzute de lege.
nr. 17/2014 pentru înstrăinarea prin vânzare-cumpărare a
21. Textele constituționale invocate în susținerea obiecției
terenurilor agricole situate în extravilan.
formulate sunt cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua și alin. (2)
28. În plus față de forma inițiatorului, legea criticată introduce
teza a doua, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de
și o excepție, referitoare la terenurile agricole situate în
proprietate se stabilesc prin lege, respectiv condițiile în care
cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate extravilan pe care sunt amplasate culturi de pomi și de viță-de-vie,
privată asupra terenurilor în România se reglementează prin aflate în proprietatea persoanelor fizice, în sensul că acestea nu
lege organică, ale art. 73 alin. (3) lit. m), potrivit cărora regimul mai sunt supuse regimului juridic al Legii nr. 17/2014, proprietarii
juridic general al proprietății și al moștenirii se reglementează lor putând înstrăina o suprafață de cel mult 3 ha într-o perioadă
prin lege organică, ale art. 76 alin. (1), referitoare la adoptarea de 3 ani. De asemenea, vânzătorii acestor terenuri sunt
legilor organice prin votul majorității membrilor fiecărei Camere, exceptați de la regula impozitării cu 80% aplicată asupra
și cele ale art. 147 alin. (4), sub aspectul efectului general diferenței pozitive dintre valoarea terenurilor agricole de la data
obligatoriu și pentru viitor al deciziilor Curții Constituționale. vânzării și cea de la data cumpărării, regulă ce vizează actele
(1) Admisibilitatea obiecției de neconstituționalitate translative de proprietate încheiate înainte de împlinirea a 8 ani
22. În vederea soluționării prezentei obiecții de de la cumpărarea unor asemenea categorii de terenuri.
neconstituționalitate, Curtea va proceda la verificarea îndeplinirii (4) Examinarea criticilor de neconstituționalitate
condițiilor de admisibilitate a acesteia, prevăzute de art. 146 29. În esență, criticile de neconstituționalitate reclamă greșita
lit. a) teza întâi din Constituție și de art. 15 alin. (2) din Legea adoptare a legii ca lege ordinară, în condițiile în care, operând
nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al asupra regimului juridic general al proprietății, dar și cu privire la
termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța condițiile în care cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul
constituțională, precum și al obiectului controlului de de proprietate asupra terenurilor în România, aceasta trebuia
constituționalitate. adoptată conform art. 76 alin. (1), ca lege organică, în temeiul
23. Propunerea legislativă a fost inițiată de un număr de art. 73 alin. (3) lit. m) raportat la art. 44 alin. (1) teza a doua și
25 de senatori și deputați și a fost adoptată de Senat, în calitate alin. (2) teza a doua din Constituție.
de Cameră de reflecție, în data de 26 aprilie 2022 și de Camera 30. Pentru a analiza criticile de neconstituționalitate formulate
Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în data de 8 iunie este necesară determinarea incidenței pe care legea supusă
2022, fiind trimisă la promulgare în data de 20 iunie 2022, după controlului o are asupra regimului juridic general al proprietății,
ce a fost depusă la secretarul general pentru exercitarea astfel cum acesta este definit în Constituție, în lege și în
dreptului de sesizare a Curții Constituționale. jurisprudența Curții Constituționale. Totodată, se va analiza
24. În data de 7 iulie 2022, Președintele României — subiect cadrul normativ specific ce configurează condițiile în care
de drept expres menționat de art. 146 lit. a) din Constituție — a cetățenii străini sau apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate
formulat prezenta sesizare de neconstituționalitate, cu asupra terenurilor în România.
respectarea termenului de sesizare, respectiv în interiorul (4.1) Criticile privind încălcarea art. 76 alin. (1) și a art. 73
termenului de 20 de zile prevăzut de art. 77 alin. (1) din Legea alin. (3) lit. m), raportat la art. 44 alin. (1) teza a doua din
fundamentală pentru promulgarea legii. Constituție
31. Legea criticată operează trei intervenții asupra Legii o derogare de la prevederile art. 1.730 și următoarele din Codul
nr. 17/2014, lege organică ce stabilește regimul juridic al civil, referitoare la procedurile aplicabile ofertei de vânzare.
înstrăinării prin vânzare a terenurilor agricole din extravilanul 36. Legea supusă controlului de constituționalitate în
localităților. Cu privire la această categorie de terenuri, legea în prezenta cauză operează modificări asupra Legii nr. 17/2014 în
vigoare stabilește modalități și condiții stricte de înstrăinare prin sensul că art. I pct. 1 introduce, sub forma art. 2 alin. (1) lit. b)
vânzare-cumpărare, printre care pot fi enumerate obținerea, din Legea nr. 17/2014, o nouă excepție față de domeniul său de
după caz, de avize specifice de la diferite entități ale statului, aplicare, excepție referitoare la terenurile agricole situate în
respectarea dreptului de preempțiune, într-o ordine prestabilită extravilan, pe care sunt amplasate culturi de pomi și viță-de-vie,
a preemptorilor (de la rangul I la rangul VII) sau respectarea altor aflate în proprietatea persoanelor fizice, care pot înstrăina o
condiții cumulative în ipoteza neexercitării dreptului de suprafață de cel mult 3 ha într-o perioadă de 3 ani. De
preempțiune, precum și impozitarea diferită (cu 80% din asemenea, veniturile obținute din vânzarea acestor terenuri sunt
diferența dintre prețul vânzării și cel al cumpărării) aplicabilă scutite de la impozitul aplicabil celorlalte terenuri agricole situate
vânzătorului în cazul înstrăinării mai devreme de 8 ani de la data în extravilan, în cazul înstrăinării lor mai devreme de 8 ani de la
cumpărării terenului agricol situat în extravilan. În esență, data cumpărării.
înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în 37. În ce privește dreptul de preempțiune, rezultă din
extravilan se poate face, în prezent, numai în următoarele interpretarea literală a art. I pct. 1 din legea criticată că, în
modalități prestabilite de lege, în această ordine: a) prin concepția noii reglementări, acesta nu va mai greva dreptul de
exercitarea dreptului de preempțiune, cu respectarea ordinii dispoziție, ca atribut al dreptului de proprietate asupra acestor
rangului preemptorilor [art. 4 alin. (1)—(4)]; b) către orice categorii de terenuri, din moment ce „nu intră sub incidența”
persoană fizică sau juridică, cu respectarea anumitor condiții acestei legi speciale. Legea criticată ridică/îndepărtează, pentru
cumulative speciale, care solicită, în esență, dovedirea persoanele fizice proprietare ale terenurilor agricole situate în
domiciliului/reședinței, respectiv a sediului social/secundar, precum extravilan pe care sunt amplasate culturi de pomi și viță-de-vie,
și a desfășurării activității agricole în România în ultimii 5 ani restricțiile specifice dreptului de preempțiune, reglementate de
(art. 41). De asemenea, legea instituie în sarcina proprietarilor Legea nr. 17/2014. Pe de altă parte, noile prevederi configurează
de terenuri agricole situate în extravilan obligația menținerii un alt regim juridic aplicabil, cu condiții speciale, potrivit cărora
destinației acestora de la momentul cumpărării, respectiv proprietarii acestora, persoane fizice, „pot înstrăina o suprafață
desfășurarea activităților agricole [art. 42 alin. (5)]. Toate aceste de cel mult 3 ha într-o perioadă de 3 ani”. Prin urmare, aceste
reglementări configurează un regim juridic special, de protecție, terenuri nu intră în circuitul civil general, supus dreptului comun
aplicabil terenurilor agricole situate în extravilan, cu scopul în materie, deoarece proprietarii lor sunt destinatarii condițiilor
declarat în lege de asigurare a securității alimentare, protejare legale speciale preconizate de legiuitor prin actul normativ
a intereselor naționale, exploatare a resurselor naturale în
criticat, și anume condiția dublei cerințe referitoare la suprafața
concordanță cu interesul național, comasare a terenurilor
de maximum 3 ha ce poate fi înstrăinată într-o perioadă de 3 ani.
agricole în vederea creșterii dimensiunii fermelor agricole și
Sunt eliminate, așadar, cele două condiții ce grevau dreptul de
constituire a exploatațiilor viabile economic (art. 1).
proprietate în concepția Legii nr. 17/2014, și anume obligația de
32. Singura excepție de la acest regim juridic special este
respectare a dreptului de preempțiune și obligația de menținere
menționată, în prezent, în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 17/2014
a destinației terenului pe care acesta o avea avute la data
și se referă la terenurile agricole situate în intravilan.
cumpărării.
33. În ce privește natura juridică a Legii nr. 17/2014, Curtea
reține că aceasta a fost adoptată ca lege organică, în 38. Referitor la critica de neconstituționalitate privind greșita
considerarea criteriului material determinat de obiectul său de adoptare ca lege ordinară a legii criticate, Curtea reține că
reglementare, care vizează condiții ad validitatem de transfer al art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituție impune legiuitorului să
dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole situate în reglementeze regimul juridic general al proprietății exclusiv prin
extravilan, condiții ce constau în obligația respectării dreptului lege organică.
de preempțiune și obligația respectării/menținerii destinației 39. Pe de altă parte, art. 44 alin. (1) teza finală din Legea
agricole a terenului de la data cumpărării. fundamentală permite legiuitorului să stabilească conținutul și
34. Dreptul de preempțiune este definit la art. 1.730 din limitele dreptului de proprietate „prin lege”, fără a prevedea
Codul civil ca fiind dreptul legal sau convențional al unei expres caracterul organic al acesteia.
persoane de a cumpăra cu prioritate un bun. Dreptul de 40. Curtea Constituțională a arătat distincția dintre aspectele
preempțiune limitează — prin lege sau contract — exercitarea ce intră în sfera regimului juridic general al proprietății și care
plenară a dreptului de proprietate în sensul restrângerii sunt de domeniul strict al legii organice, în acord cu art. 73
prerogativei dispoziției/abusus, ca element esențial al dreptului alin. (3) lit. m) din Constituție, și celelalte elemente prin care
de proprietate. Dispozițiile art. 1.730—1.740 din Codul civil, legiuitorul configurează conținutul și limitele dreptului de
privitoare la dreptul de preempțiune, care reprezintă cadrul legal proprietate și care pot fi și de nivelul legii ordinare.
general în această materie, sunt aplicabile numai dacă prin lege 41. Curtea a stabilit, de principiu, că regimul proprietății și al
sau contract nu se stabilește altfel. dreptului de proprietate, și încă la nivel general, reprezintă o
35. Or, Legea nr. 17/2014 reprezintă o astfel de lege, în realitate juridică ce guvernează raporturile juridice de o valoare
sensul că instituie un drept de preempțiune în favoarea socială semnificativă, ce reclamă reglementarea printr-o lege
coproprietarilor, a arendașilor, a proprietarilor vecini, precum și organică, pe când regulile specifice pentru exercitarea
a statului român, prin Agenția Domeniilor Statului, în această atributelor dreptului de proprietate reprezintă o altă realitate
ordine, la preț și în condiții egale (art. 4). Vânzătorul este limitat, juridică, de o importanță mai mică, putând fi stabilită prin legi
în exercitarea plenară a dreptului său de proprietate, de aceste ordinare sau, după caz, prin ordonanțe (Decizia nr. 5 din 14 iulie
norme speciale, astfel că, dacă vânzarea terenului are loc la un 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173
preț mai mic decât cel cerut în oferta de vânzare, în condiții mai din 22 iulie 1992). Regimul juridic general al proprietății, publică
avantajoase decât cele arătate în această ofertă de vânzare ori sau privată, vizează, ca esență, cele trei elemente ale dreptului
cu nerespectarea condițiilor referitoare la exercitarea dreptului de proprietate: posesia, folosința și dispoziția, fiind preponderent
de preempțiune, actul translativ de proprietate este lovit de un regim de drept privat, însă nu orice modalitate de transfer al
nulitate absolută. Mai mult, Legea nr. 17/2014 instituie, prin art. 6, dreptului de proprietate se încadrează în domeniul strict limitativ
rezervat legii organice (a se vedea Decizia nr. 623 din adoptarea cu majoritatea de vot superioară numeric [majoritatea
25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, membrilor fiecărei Camere, conform art. 76 alin. (1) din
Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, paragraful 108, sau Decizia Constituție] față de votul necesar adoptării legilor ordinare
nr. 627 din 15 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al [majoritatea membrilor prezenți din fiecare Cameră — art. 76
României, Partea I, nr. 363 din 6 mai 2020, paragraful 28). alin. (2) din Constituție], care se referă la reglementarea relațiilor
42. În prezenta cauză, Curtea Constituțională are de stabilit sociale diferite de cele strict prevăzute de art. 73 alin. (3) din
dacă norma juridică din legea criticată (ordinară), prin care se Legea fundamentală. Așadar, din această perspectivă, legea
adaugă la domeniul sustras de la incidența Legii nr. 17/2014, criticată ar fi trebuit adoptată ca lege organică, și nu ca lege
are sau nu natura legii organice. Aceasta deoarece Curtea ordinară.
Constituțională, plecând de la dispozițiile Legii nr. 24/2000 45. Totodată, prin conținutul său juridic, norma cuprinsă la
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor art. I pct. 1 din legea examinată configurează un domeniu
normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, propriu de aplicare, reprezentat de „terenurile agricole situate în
nr. 260 din 21 aprilie 2010, a arătat, în jurisprudența sa, că este extravilan, pe care sunt amplasate culturi de pomi și viță-de-vie,
permis ca printr-o lege ordinară să se intervină asupra aflate în proprietatea persoanelor fizice”. Chiar dacă această
dispozițiilor dintr-o lege organică, atât timp cât acele dispoziții categorie de terenuri reprezintă un segment din totalitatea
punctual vizate nu conțin reglementări de nivelul legii organice, terenurilor agricole din România situate în extravilan, asupra
ci se pot încadra în domeniul legii ordinare deoarece nu conțin cărora acționează, în prezent, regimul juridic special configurat
aspecte care să fie în directă legătură cu domeniul de de Legea nr. 17/2014, nu se pot ignora impactul și semnificația
reglementare al legii organice. În consecință, ceea ce este lor deosebită atât în plan cantitativ, cât și în plan calitativ, în
definitoriu pentru a delimita cele două categorii de legi este sensul în care scopul Legii nr. 17/2014 este, așa cum rezultă
criteriul material al legii, respectiv conținutul său normativ (a se din prevederile art. 1 din această lege și din expunerea de
vedea, de exemplu, Decizia nr. 88 din 2 iunie 1998, publicată în motive ce o însoțește, acela de „evitare a fărâmițării proprietății
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 3 iunie 1998, funciare din extravilanul localităților” (Decizia Curții
Decizia nr. 442 din 10 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial Constituționale nr. 586 din 14 iulie 2020, publicată în Monitorul
al României, Partea I, nr. 526 din 15 iulie 2015, sau Decizia Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 11 august 2020,
nr. 876 din 9 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al paragraful 48). Prin dimensiunea lor cantitativă, aceste terenuri
României, Partea I, nr. 1.265 din 21 decembrie 2020). Curtea a au capacitatea de a forma, ele singure, o parte importantă a
stabilit, de exemplu, că „este posibil ca o lege organică să fondului funciar din România, astfel că regulile ce configurează
cuprindă, din motive de politică legislativă, și norme de natura regimul lor juridic de înstrăinare se circumscriu și influențează
legii ordinare, dar fără ca aceste norme să capete natură de lege regimul juridic general al proprietății, reglementat prin lege
organică, întrucât, altfel, s-ar extinde domeniile rezervate de organică.
Constituție legii organice” (Decizia nr. 88 din 2 iunie 1998, 46. În plus, Curtea mai observă că noua lege este de natură
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din a crea o breșă semnificativă în aplicarea unitară a regimului
3 iunie 1998, Decizia nr. 548 din 15 mai 2008, publicată în juridic general al proprietății funciare din România, în condițiile
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 2 iulie 2008, în care necesitatea instituirii acestui regim juridic diferit nu a fost
sau Decizia nr. 786 din 13 mai 2009, publicată în Monitorul motivată în vreun fel în procesul de adoptare la Camera
Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 12 iunie 2009). Deputaților — Camera decizională care a adoptat acest
43. Caracterul organic al Legii nr. 17/2004 se justifică prin amendament suplimentar față de forma inițială a legii, însușită
obiectul său de reglementare, în sensul că vizează o largă de Senat prin procedura adoptării tacite. Așadar, excepția
categorie de terenuri din România — terenuri agricole situate în introdusă de noua lege ordinară are capacitatea de a
extravilan — asupra cărora se instituie o serie de condiționalități slăbi/afecta realizarea scopului inițial al Legii nr. 17/2014 — lege
pentru înstrăinarea prin vânzare-cumpărare, printre care organică —, fără o minimă argumentare, fiind cu atât mai puțin
obligația rezolutorie a cumpărătorului de menținere a destinației acceptabil ca votul majorității simple/relative exprimat decisiv în
agricole a terenului și obligația vânzătorului de respectare a Camera Deputaților pentru adoptarea ca lege ordinară a legii
dreptului legal de preempțiune, ultima grevând dreptul de criticate să zădărnicească voința exprimată prin votul majorității
proprietate ca modalitate de exercitare a prerogativei dispoziției. absolute a fiecărei Camere parlamentare exprimat cu prilejul
Întrucât dispozițiile Legii nr. 17/2014 conțin norme speciale în adoptării Legii nr. 17/2014 ca lege organică. De altfel, chiar
raport cu normele dreptului comun în materie de preempțiune introducerea în Camera decizională a acestei reglementări
cuprinse în Codul civil — lege organică, iar exigențele de tehnică suplimentare față de forma inițială a legii, adoptată tacit de
legislativă dispun că derogarea se poate face numai printr-un Senat, a determinat, prin însuși conținutul său juridic și impactul
act normativ de nivel cel puțin egal cu cel al reglementării de creat în sfera regimului juridic al proprietății, modificarea naturii
bază (art. 63 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică juridice a propunerii legislative în cursul procedurii parlamentare
legislativă pentru elaborarea actelor normative), această lege a de legiferare. Astfel, deși la momentul înregistrării propunerii
fost adoptată, la rândul său, ca lege organică. legislative, aceasta a fost corect încadrată în categoria legilor
44. În lumina considerentelor de mai sus, Curtea observă că ordinare, amendamentul admis în Camera decizională sub
art. 2 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, pe care art. I pct. 1 din forma art. I pct. 1 din lege, referitor la excluderea din sfera de
legea criticată îl completează cu o nouă normă cu caracter incidență a Legii nr. 17/2014 a terenurilor agricole situate în
derogator, delimitează chiar sfera de incidență a Legii extravilan pe care sunt amplasate culturi de pomi și de viță-de-vie,
nr. 17/2014, reprezentând, prin urmare, un element central al aflate în proprietatea persoanelor fizice, a transformat automat
concepției acestei legi, ce nu se poate disocia de caracterul său natura juridică inițială/originară a legii, plasând-o în categoria
organic. Este de principiu că, influențând direct domeniul de legilor organice.
aplicare a Legii nr. 17/2014, și norma modificatoare/ 47. S-a menționat deja la paragraful 37 că noua normă
completatoare/abrogatoare trebuie să corespundă caracterului — cuprinsă în art. I pct. 1 din legea criticată nu numai că extrage
organic sau ordinar — al normei asupra căreia operează. Legea această categorie de terenuri din sfera de aplicare a Legii
organică ocupă o poziție superioară în ierarhia actelor normative nr. 17/2014, dar, fără a le reda circuitului juridic civil, le stabilește
tocmai prin importanța domeniilor de reglementare strict reguli proprii de înstrăinare prin vânzare. Aceste reguli speciale
enumerate de Constituție și pentru care este necesară prevăd două condiții cumulative aplicabile persoanei fizice la
vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan pe care sunt prin Legea nr. 157/2005, publicată în Monitorul Oficial al
amplasate culturi de pomi și viță-de-vie, condiții ce limitează României, Partea I, nr. 465 din 1 iunie 2005, care la pct. 3 alin. (2)
transferul de proprietate la o suprafață de 3 ha într-o perioadă din anexa VII prevede: „Fără a aduce atingere obligațiilor
de 3 ani. Prin urmare, această categorie de terenuri, avută în prevăzute de Tratatul de instituire a unei Constituții pentru
vedere inițial la adoptarea Legii nr. 17/2014 și care contribuia Europa, România poate menține în vigoare, timp de șapte ani de
semnificativ, prin totalitatea dimensiunii sale teritoriale la nivel la data aderării, restricțiile stabilite de legislația sa, existente la
național, la atingerea scopului acestei legi organice, a dobândit, momentul semnării tratatului de aderare, privind dobândirea
printr-o singură dispoziție introdusă în legea criticată, un regim proprietății asupra terenurilor agricole, pădurilor și terenurilor
juridic nou, hibrid, astfel că și noua reglementare trebuia forestiere de către resortisanții statelor membre sau ai statelor
menținută la nivelul legii organice. Totodată, Curtea observă că care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European,
acest nou regim juridic este insuficient elaborat (de exemplu, precum și de către societăți constituite în conformitate cu
omisiunea legiuitorului de a preciza expres și situația legislația altui stat membru sau a unui stat parte a ASEE și care
persoanelor juridice proprietare ale terenurilor similare sau alte nu sunt nici stabilite, nici înregistrate în România. În niciun caz,
restricții și condiții formale cerute de lege la înstrăinare în un resortisant al unui stat membru nu poate fi tratat mai puțin
considerarea situației obiective a amplasamentului terenului — favorabil în ceea ce privește dobândirea de teren agricol, păduri
zona frontalieră etc.), fiind necesară dezvoltarea acestuia prin sau teren forestier decât la data semnării Tratatului de aderare
norme clare, previzibile și accesibile, care să asigure sau nu poate fi tratat în mod mai restrictiv decât un resortisant
interpretarea și aplicarea unitară și fără dificultăți practice. al unei țări terțe.”
(4.2) Criticile privind încălcarea art. 73 alin. (3) lit. m) raportat 52. În ce privește cetățenii străini, apatrizii și persoanele
la art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituție juridice aparținând statelor terțe, art. 6 din Legea nr. 312/2005
48. Dispozițiile art. 44 alin. (2) teza a doua din Legea prevede, la fel ca norma conținută de art. 44 alin. (2) teza a doua
fundamentală stabilesc că „Cetățenii străini și apatrizii pot din Constituție, că aceștia pot dobândi dreptul de proprietate
dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai asupra terenurilor, în condițiile reglementate prin tratate
în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea internaționale, pe bază de reciprocitate și stabilește, totodată,
Europeană și din alte tratate internaționale la care România este regula potrivit căreia aceleași subiecte de drept nu pot dobândi
parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege dreptul de proprietate asupra terenurilor în condiții mai favorabile
organică, precum și prin moștenire legală”. decât cele aplicabile cetățeanului unui stat membru și persoanei
49. Curtea reține că, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea juridice constituite în conformitate cu legislația unui stat membru.
nr. 17/2014, acest act normativ se aplică „cetățenilor români, 53. Revenind la normele art. 2 alin. (2) și (3) din Legea
respectiv cetățenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai nr. 17/2014, mai sus redate, Curtea constată că acestea nu fac
statelor care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic altceva decât să garanteze un tratament juridic egal între
European (ASEE) sau ai Confederației Elvețiene, precum și subiectele de drept aici enumerate și nu prevăd condiții speciale
apatrizilor cu domiciliul în România, într-un stat membru al aplicabile exclusiv cetățenilor străini sau apatrizilor pentru
Uniunii Europene, într-un stat care este parte la ASEE sau în dobândirea în proprietate a terenurilor agricole în România.
Confederația Elvețiană, precum și persoanelor juridice având 54. Așadar, după epuizarea termenului de 7 ani de interdicție
naționalitatea română, respectiv a unui stat membru al Uniunii absolută (expirat la 1 ianuarie 2014), prevăzut în Legea
Europene, a statelor care sunt parte la ASEE sau a nr. 312/2005, legiuitorul nu a stabilit condiții speciale, aplicabile
Confederației Elvețiene”, iar alin. (3) al aceluiași articol dispune exclusiv persoanelor străine sau apatrizilor, indiferent că aceștia
în sensul în care „Cetățeanul unui stat terț și apatridul cu sunt resortisanți ai statelor membre ale Uniunii Europene,
domiciliul într-un stat terț, precum și persoanele juridice având Spațiului Economic European, ai Confederației Elvețiene sau ai
naționalitatea unui stat terț pot dobândi dreptul de proprietate unor state terțe. Legea nr. 17/2014 a stabilit condiții speciale de
asupra terenurilor agricole situate în extravilan în condițiile dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole
reglementate prin tratate internaționale, pe bază de situate în extravilan, condiții care, deși sunt stricte, sunt
reciprocitate, în condițiile prezentei legi”. aplicabile în mod egal fiecărei persoane interesate, indiferent de
50. Dispozițiile cuprinse în art. 44 alin. (2) teza a doua din cetățenia sa.
Constituție nu au fost însă transpuse în Legea nr. 17/2004, ci în 55. Prin urmare, așa cum Legea nr. 17/2014 asigură un
Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate tratament juridic egal între subiectele de drept ce pot avea
privată asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, calitatea de cumpărător, fără a cuprinde reglementări speciale în
precum și de către persoanele juridice străine, publicată în privința persoanelor străine sau apatrizilor, în mod similar și
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.008 din legea supusă controlului de constituționalitate conține condiții
14 noiembrie 2005, act normativ la care face referire și art. 3 din egale de acces la dobândirea, prin vânzare-cumpărare, a
titlul X al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile terenurilor agricole situate în extravilan pe care sunt amplasate
proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, culturi de pomi și viță-de-vie, fără nicio deosebire pe criterii de
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din naționalitate, astfel că prevederile art. 44 alin. (2) teza a doua din
22 iulie 2005, text potrivit căruia „Cetățenii străini și apatrizii Constituție nu sunt incidente.
precum și persoanele juridice străine pot dobândi dreptul de 56. În concluzie, Curtea reține că legea supusă controlului de
proprietate asupra terenurilor în România în condițiile prevăzute constituționalitate a fost adoptată cu încălcarea art. 76 alin. (1),
de legea specială”. prin raportare la art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituție, teza
51. Astfel, cu privire la posibilitatea resortisanților statelor referitoare la regimul juridic general al proprietății, motiv pentru
membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European care aceasta este neconstituțională, în ansamblul său. În
și ai Confederației Elvețiene de a dobândi prin vânzare- această ipoteză devin incidente prevederile art. 147 alin. (4) din
cumpărare terenuri agricole, păduri și terenuri forestiere, art. 5 Legea fundamentală și jurisprudența în materie a Curții
alin. (1) din Legea nr. 312/2005 instituie o interdicție de Constituționale, potrivit cărora Parlamentului îi revine obligația
dobândire a dreptului de proprietate pentru un termen de 7 ani de a constata încetarea de drept a procesului legislativ. În cazul
de la data aderării României la Uniunea Europeană. Este de inițierii unui nou proces legislativ, trebuie să fie respectate
menționat că această dispoziție tranzitorie a fost inclusă în statuările cuprinse în decizia de admitere a Curții Constituționale
Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, ratificat cu referire la viciile de neconstituționalitate extrinsecă constatate,
deoarece forța obligatorie care însoțește actele jurisdicționale ale în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 4 iunie 2020,
Curții se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe paragrafele 78 și 79). În cazul legii de față, punerea de acord cu
care se sprijină acesta (Decizia nr. 619 din 11 octombrie 2016, decizia Curții Constituționale nu se poate reduce doar la aplicarea
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din procedurii de adoptare specifică legilor organice, ci impune chiar,
4 ianuarie 2017, Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, publicată în pentru considerentele cuprinse la paragrafele 45—47 ale
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 3 mai 2019, prezentei decizii, reanalizarea scopului legii prin corelarea cu
paragrafele 88 și 89, și Decizia nr. 155 din 6 mai 2020, publicată scopul afirmat și asumat de legiuitor la adoptarea Legii nr. 17/2014.
57. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 11 alin. (1)
lit. A.a), al art. 15 alin. (1) și al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
D E C I D E:
Admite obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și constată că Legea pentru modificarea și
completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan și de
modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a
statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului este neconstituțională, în ansamblul său.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului și se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 5 octombrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE
privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli rectificat
pe anul 2022 al Companiei Naționale „Administrația
Porturilor Maritime” — S.A. Constanța, aflată sub autoritatea
Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
Având în vedere prevederile Ordonanței Guvernului nr. 19/2022 cu privire la
rectificarea bugetului de stat pe anul 2022,
în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, precum și al art. 4
alin. (1) lit. a) și art. 10 alin. (2) lit. a) și f) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013
privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care
statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau
dețin direct ori indirect o participație majoritară, aprobată cu completări prin Legea
nr. 47/2014, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic — Se aprobă bugetul de venituri și cheltuieli rectificat pe anul
2022 al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” — S.A. Constanța,
aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, prevăzut în
anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
p. Viceprim-ministru,
ministrul transporturilor și infrastructurii,
Bogdan-Stelian Mîndrescu,
secretar de stat
p. Ministrul muncii și solidarității sociale,
Mădălin-Cristian Vasilcoiu,
secretar de stat
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu
Nr. 1.308.
ANEXĂ*)
MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII
Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” — S.A. Constanța
Incintă Port nr. 1, Constanța
Cod unic de înregistrare: 11062831
B U G E T U L D E V E N I T U R I Ș I C H E LT U I E L I R E C T I F I C AT
pe anul 2022
mii lei
Propuneri rectificare
INDICATORI Nr. rd.
an curent 2022
0 1 2 3 4
I VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5) 1 489.931,00
1 Venituri totale din exploatare, din care: 2 468.187,00
a) subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare 3
b) transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare
4
2 Venituri financiare 5 21.744,00
II CHELTUIELI TOTALE (Rd.6=Rd.7+Rd.19) 6 388.409,00
Cheltuieli de exploatare,(Rd. 7= Rd.8+Rd.9+Rd.10+Rd.18) din care:
1
7 384.027,00
A. cheltuieli cu bunuri si servicii 8 201.341,00
cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate
B.
9 10.173,00
cheltuieli cu personalul, (Rd.10=Rd.11+Rd.14+Rd.16+Rd.17) din care:
C.
10 143.591,00
C0 Cheltuieli de natură salarială(Rd.11=Rd.12+Rd.13) 11 133.536,00
C1 ch. cu salariile 12 116.448,00
C2 bonusuri 13 17.088,00
C3 alte cheltuieli cu personalul, din care: 14 3.664,00
cheltuieli cu plati compensatorii aferente disponibilizarilor de personal
15
Cheltuieli aferente contractului de mandat si a altor organe de conducere si
C4 control, comisii si comitete
16 2.277,00
Cheltuieli cu contribuțiile datorate de angajator
C5
17 4.114,00
D. alte cheltuieli de exploatare 18 28.922,00
2 Cheltuieli financiare 19 4.382,00
REZULTATUL BRUT (profit/pierdere) (Rd.20=Rd.1-Rd.6)
III
20 101.522,00
IV 1 IMPOZIT PE PROFIT CURENT 21 13.290,00
2 IMPOZIT PE PROFIT AMÂNAT 22
3 VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMÂNAT 23
4 IMPOZITUL SPECIFIC UNOR ACTIVITĂȚI 24
ALTE IMPOZITE NEPREZENTATE LA ELEMENTELE DE MAI SUS
5
25
PROFITUL/PIERDEREA NETĂ A PERIOADEI DE RAPORTARE (Rd. 26=Rd.20-Rd.21-
V Rd.22+Rd.23-Rd.24-Rd.25), din care:
26 88.232,00
1 Rezerve legale 27
Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege
2
28
3 Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi 29
Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi
externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital,
4 plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi
30
5 Alte repartizări prevăzute de lege 31
Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 27, 28, 29, 30, 31 ( Rd. 32=
6 Rd.26-(Rd.27 la Rd. 31)>= 0)
32 88.232,00
*) Anexa este reprodusă în facsimil.

Propuneri rectificare
INDICATORI Nr. rd.
an curent 2022
0 1 2 3 4
Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de
7 nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în
exerciţiul financiar de referinţă
33 6.796,00
Maximum 25% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori
dividende cuvenite actionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi
8
societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:
34 23.757,00
a) - dividende cuvenite bugetului de stat 35 19.006,00
b) - dividende cuvenite bugetului local 36
c) - dividende cuvenite altor acţionari 37 4.751,00
Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.33 - Rd.34 se repartizează la alte
9 rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare
38 64.475,00
VI VENITURI DIN FONDURI EUROPENE
39 4.554,00
CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care
VII
40 4.554,00
a) cheltuieli materiale 41 114,00
b) cheltuieli cu salariile 42 3.661,00
c) cheltuieli privind prestarile de servicii 43 368,00
d) cheltuieli cu reclama si publicitate 44 120,00
e) alte cheltuieli 45 291,00
SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:
VIII
46 217.976,00
1 Alocaţii de la buget 47 5.959,00
alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori
48
IX CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII 49 217.976,00
X DATE DE FUNDAMENTARE
1 Nr. de personal prognozat la finele anului 50 996
2 Nr. mediu de salariaţi total 51 996
Castigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de
3
natură salarială *) 52 10.537,06
Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de
4 natură salarială, recalculat cf. Legii anuale a bugetului de stat **)
53 9.287,23
Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană)
5 (Rd.2/Rd.51)
54 470,07
Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu recalculată cf.
6 Legii anuale a bugetului de stat
55 470,07
Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse
7 finite/ persoană)
56
Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale ( Rd. 57= (Rd.6/Rd.1)x1000)
8
57 792,78
9 Plăţi restante 58
10 Creanţe restante 59 79.900,00
*) Rd.52 = Rd.151 din Anexa de fundamentare nr.2
**) Rd.53 = Rd.152 din Anexa de fundamentare nr.2
ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC
— Prețuri pentru anul 2022 —
Valoare
Nr. (TVA 5% inclus) — lei
Denumirea publicației
crt.
12 luni 3 luni 1 lună
1. Monitorul Oficial, Partea I 1.380 380 138
2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 1.640 150
3. Monitorul Oficial, Partea a II-a 2.460 220
4. Monitorul Oficial, Partea a III-a 470 50
5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 1.880 170
6. Monitorul Oficial, Partea a VI-a 1.750 160
7. Monitorul Oficial, Partea a VII-a 600 55
NOTĂ:
Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.
A B O N A M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M AT E L E C T R O N I C
— Prețuri pentru anul 2022 —
Abonamentul FLEXIBIL
(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)
Produs Lunar Anual
Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300
AutenticMO 60 150 380 910 2.000 550 1.380 3.450 8.280 18.220
ExpertMO 100 250 630 1.510 3.320 1.000 2.500 6.250 15.000 33.000
Abonamentul COMPLET
(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)
Produs Lunar Anual
Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300
AutenticMO 70 180 450 1.080 2.380 650 1.630 4.080 9.790 21.540
ExpertMO 120 300 750 1.800 3.960 1.200 3.000 7.500 18.000 39.600
Colecția Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintre părțile acestuia 100 lei/an
Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR
&JUYEJT|460565]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1047/28.X.2022 conține 16 pagini. Prețul: 4 lei ISSN 1453—4495

DCC Legea 17 Legea Barbu VII 3 Ani

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DCC Legea 17 Legea Barbu VII 3 Ani

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA I

București, 28 octombrie 2022.

București, 28 octombrie 2022.

București, 28 octombrie 2022.

București, 28 octombrie 2022.

București, 28 octombrie 2022.

București, 28 octombrie 2022.

București, 28 octombrie 2022.

București, 28 octombrie 2022.

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

Produs Lunar Anual

Produs Lunar Anual

Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

S-ar putea să vă placă și