Tulburarea mixtă a expresivităţii emoţionale

Această tulburare este caracterizată de dificultăţi în exprimarea emoţiilor într-o manieră

şi intensitate adecvate dezvoltării pe o perioadă de cel puţin 2 săptămâni. Gama de manifestări
este pervazivă, cuprinde mai multe tipuri de emoţii şi reprezintă o schimbare de la funcţionarea
anterioară a copilului. Diagnosticul necesită prezenţa a cel puţin unuia dintre primele două
simptome de mai jos şi să existe o interferenţă cu funcţionarea corespunzătoare vârstei (al treilea
simptom). Atunci când copilul manifestă întârzieri în dezvoltare, clinicianul trebuie să utilizeze
această clasificare numai dacă tulburarea de expresivitate a emoţiilor este inadecvată faţă de
nivelul de dezvoltare al copilului.
Criteriile sunt:
1. Absenţa totală sau parţială a două sau mai multe emoţii (de exemplu plăcere,
furie, frică, curiozitate, tristeţe, entuziasm) care sunt de aşteptat la o anumită vârstă. Dificultăţile
copilului în utilizarea limbajului sau a jocului pentru a exprima emoţii susţin această clasificare.
Clinicianul poate observa o absenţă notabilă a temerilor corespunzătoare vârstei, a îngrijorărilor
şi anxietăţilor, cum ar fi teama de separare sau de rănire corporală, care servesc adaptării
funcţionale;
2. Perturbarea intensităţii stării afective sau stare afectivă inadecvată faţă de situaţie.
(a) Perturbarea intensităţii expresivităţii emoţionale, cum ar fi izbucniri de furie sau
stări apatice;
(b) Stare afectivă opusă faţă de cea adecvată pentru o anumită situaţie, cum ar fi a
râde atunci când emoţii de tip teamă sau remuşcare ar fi mai potrivite.
3. Interferenţă cu funcţionarea propriu-zisă.