REZUMAT PE BAZA FILMULUI

“BANG BANG YOU`RE DIED”

Mokanu Kristi , EFS, Anul 1, Grupa 2, Subgrupa D

„Am vrut să te omor, dar nu am vrut să mori...” – Trevor Adams

 Ură universală, dispreț sincer, te înșeli mereu, astfel de lucruri sunt familiare multora. Desigur,
de-a lungul anilor acest lucru nu dispare complet, dar se manifestă cel mai clar în școală. Și apoi
clasa, și uneori un grup oarecum mare de oameni, este împărțită în mai multe părți - „Trevor”,
care se află în fiecare școală, folosindu-l pe el, precum și pe cei care îl simpatizează.
Societatea noastră este caracterizată de granițe și diviziuni, iar școala nu face excepție. Există
comunități în școală, poate exista dușmănie între ele, sunt preferate, dar sunt proscriși și pustnici.

- Tocmai am ajuns să cunosc ierarhia de aici. Care este locul tău în ea?
-Precizie.
-Și ce trebuia făcut ca să devii disprețuit?
-Fă ce vrei și nu te da înapoi
Jenny Dalkist și Trevor Adams.

Este exact ceea ce s-a întâmplat cu excelentul student Trevor Adams - a ajuns și el pe lista celor
din afară scoși în mod regulat de sportivii locali. Și a început perioada infernală a vieții lui, când
a fi la gunoiul cantinei era un lucru obișnuit și chiar oarecum familiar. Dar tipul, spre deosebire
de frații cu ochelari tremurători, și-a folosit forța mentală remarcabilă în beneficiul său, făcând o
bombă, sufletul lui Trevor, care, deși era plin de o cantitate uriașă de furie, nu era încă atât de
întărit să detoneze.

Reacția administrației școlii a fost destul de rapidă și standard - tipul a devenit furtuna școlii, cel
mai rău coșmar al profesorilor.Deocamdată, directorul și alți oficiali de conducere au ținut cu
succes ochii închiși la situație, ceea ce nu a se agravează doar pentru că nu era nicăieri mai rău.
De ce eu...
- Trevor Adams
Diviziuni, granițe, dușmănie - toate acestea au apărut cu mult timp în urmă. Aceste concepte sunt
clare și familiare.
Dar să luăm o astfel de unitate ca pe o școală, în această celulă a societății este luptă, ură, granițe,
plus prietenie și iubire.
Din anumite motive, adulții din acest film sunt absolut incapabili să înțeleagă problemele
copiilor. De exemplu, directorul trage concluzii doar din fapte superficiale, nedorind să sape mai
adânc, iar psihologul școlii pare să se sperie doar atunci când Trevor refuză să-i deschidă
sufletul.
„Ceea ce face un copil periculos nu este ceea ce are în rucsac, ci ceea ce are în
suflet”

La fel ca directorul, psihologul școlii, toți ceilalți locuitori ai orașului, studenți, alți profesori și
chiar și părinții lui, în special tatăl său, l-au tratat la fel, etichetându-l drept „băiat periculos și
rău, un proscris”.
A încercat vreunul dintre ei să se pună în locul lui? Am încercat să înțeleg cum e când trebuie să
mergi la școală în fiecare zi, unde te disprețuiesc, unde toată școala se va distra și te consider o
totală nesemnificație, un loc gol.
Etichetând imperceptibil elevii, profesorii și oamenii nu le lasă copiilor oportunități de creștere
personală, nu le permite să se exprime și să se exprime.
„Vreau să-i omor pe toți. Să nu mai simți niciodată durere, să recâștig
respectul.” - Trevor Adams
 Este posibil? Este posibil să scapi de toate temerile, problemele și necazurile tale doar apăsând
pe trăgaci de mai multe ori?...
Atât de importantă este mâna de ajutor întinsă la momentul potrivit. Când mai ales ai nevoie de
cineva care să te ajute să-ți dai seama de totul și, în primul rând, în tine.
Dar într-o grămadă de adulți indiferenți este un profesor, domnule Duncan.
Domnule Duncan, un profesor minunat cu un simț acut al copiilor. O persoană foarte
încăpățânată, în cel mai bun sens al cuvântului. Chiar și atunci când i se interzice să lucreze la
piesă, el nu renunță și merge până la capăt.
Niciun băiat nu recunoaște că este hărțuit, îl umilește în ochii semenilor săi, asta îl face inferior,
incapabil să se ridice singur. Unii copii preferă să îndure bătăile zilnice decât să vorbească despre
asta. – Domnule Duncan

Simte simpatie pentru „terorist” și înțelege cu adevărat ce se întâmplă cu adevărat și că tipul care
a fost un student excelent toată viața nu a putut deveni la un moment dat un iad al iadului.
Începe terapia, în care sunt incluși treptat mulți elevi, devenind un contrabalansat pentru
sportivii-delincvenți din școală și entuziasmul pentru propriii părinți, care au considerat prea
crudă piesa „Bang Bang, You’re Dead”. Iar principalul argument împotriva acestui nume și
motivul de răspuns pentru a continua repetițiile și a juca în continuare cu spectacolul este
conținutul. Pe hârtie, cel mai rău se întâmplă cu adevărat, dar ceea ce începe să se întâmple după
momentul X îi pune pe toată lumea, fără excepție, să se gândească.
Și totuși Trevor Adams și-a detonat bomba. Înregistrarea sa video a evenimentelor zilnice de la
școală, făcută doar pentru el și devenind un mijloc de exprimare a gândurilor cărora nimeni
altcineva nu le-ar putea fi încredințat, a făcut o mare impresie asupra profesorilor, părinților și
altora care au văzut-o, au văzut sufletul lui Trevor și, în cele din urmă au putut să-l înțeleagă.

Concluzia:Nu lua decizii impulsive, doar gândește-te din nou și vei găsi cu siguranță ceea ce
căutai. Fii mai puternic decât slăbiciunile unei societăți „otrăvite”. Nu mă lăsa să-ți modelez
prototipurile personale