Riscul seismic în România

Note de curs

www.utcb.ro
 Evoluția codurilor de proiectare
1940 (M 7.7, 150 km adâncime) >> au apărut
primele instrucțiuni de proiectare seismică
▪ 1963 Codul de proiectare seismică P13-63, revizuit ulterior în 1977
1977 (M 7.4, 109km adâncime)
▪ 1980 Codul de proiectare seismică P100-78, P100-80
1986 (M 7.1, 133km adâncime)
1990 (M 7.1, 133km adâncime, M 6.9, 91 km)
▪ 1992 Codul de proiectare seismică P100-92
▪ 2006 Codul de proiectare seismică P100-1/2006, revizuit în 2013

www.utcb.ro
 Stocul de clădiri din București

București
▪ 1963 – 1977
3303 clădiri (3-11 stories)

▪ Cadre
▪ Pereți structurali de beton
▪ Structuri prefabricate de beton
▪ Clădiri cu parter flexibil – cele mai vulnerabile

www.utcb.ro
 Stocul de clădiri din București

www.utcb.ro
Repartizarea clădirilor în București

București
• Clădiri construite până în 1963 (anul primei reglementări
obligatorii de proiectare la cutremur) – 67.313
• Clădiri construite până în 1978 (anul în care a fost schimbat
fundamental modul de proiectare la cutremur, conform
lecțiilor învățate la 4 martie 1977) – 98.394
• Procent clădiri construite până în 1963 – 51%
• Procent clădiri construite până în 1978 – 75%

(Recensământul populației și locuințelor, 2011 & Ro-Risk)

Repartizarea locuitorilor în București

București
• Locuitori în clădiri construite până în 1963 – 281.662
• Locuitori în clădiri construite până în 1978 – 1.057.520
• Procent locuitori în clădiri construite până în 1963 – 16%
• Procent locuitori în clădiri construite până în 1978 – 59%

(Recensământul populației și locuințelor, 2011 & Ro-Risk)

Repartizarea clădirilor la nivel național

• Conform recensământului din 2011, în România existau

5.341.908 clădiri rezidențiale ce cuprindeau 8.723.699
locuințe cu 20.121.641 locuitori.
• Conform recensământului din 2011, în România existau
960.420 clădiri rezidențiale de beton armat ce cuprindeau
3.647.086 locuințe cu 8.226.041 locuitori.

(Recensământul populației și locuințelor, 2011 & Ro-Risk)

Repartiția clădirilor de beton armat la
nivel național
România – clădiri de beton armat
• Clădiri construite până în 1963 (anul primei reglementări
obligatorii de proiectare la cutremur) – 250.202
• Clădiri construite până în 1978 (anul în care a fost schimbat
fundamental modul de proiectare la cutremur, conform celor
învățate la 4 martie 1977) – 563.401
• Procent clădiri construite până în 1963 – 26%
• Procent clădiri construite până în 1978 – 59%

(Recensământul populației și locuințelor, 2011 & Ro-Risk)

 Cutremurul di 1977

Prăbușirea a 28 de
clădiri construite
înainte de 1977 - clădiri
multietajate cu
structura din zidărie și
schelet de beton

www.utcb.ro
 Cutremurul din 1977

Prăbușirea a trei
clădiri realizate
după 1950
(imagine:
structură cu
parter flexibil în
folosință și
astăzi)

www.utcb.ro
 Coduri de proiectare
Coduri de proiectare:
• P100-1/2013 – proiectare seismică
• P100-3/2019 – evaluare seismică
• CR0/2012 – bazele proiectării
• CR1/2012 – acțiuni asupra structurilor
• CR2-1-1.1/2012 – structuri cu pereți de beton
• CR6/2012 – structuri de zidărie
• NP112/2014 –fundații
• Traducere și elaborare Anexe naționale pentru Eurocodurile
relevante

www.utcb.ro
 Codul de proiectare seismică

P100-1/2013

▪ Obligatoriu pe tot teritoriul României

▪ Similar cu EN1998-1 (proceduri, simboluri, format) cu
recomandări specifice pentru România (acțiunea
seismică, proiectarea la capacitate, reguli de detaliere)
▪ Proiectare bazată pe performanță – 2 obiective de
performanță
▪ Metoda proiectării la capacitate
www.utcb.ro
 Cerințe fundamentale
Controlul Siguranța
degradărilor vieții
SLS:
MRI = 40 ani Verificarea
(22% probabilitate de deplasărilor
orizontale Clădiri de
depășire în 10 ani) importanță
obișnuită
MRI = 225 ani SLU:
(20% probabilitate de Verificarea
rezistenței, a
depășire în 50 de ani)
deplasărilor,
ductilitate

www.utcb.ro
 Clase de ductilitate

DCH – factori de comportare mari (q=2 .. 6.75),

proiectare la capacitate cu măsuri severe de
asigurare a ductilității
DCM – factori de comportare medii (q=1.50 .. 4.75)
proiectare la capacitate
DCL – factori de comportare mici (q=1.50 .. 2)
fără proiectare la capacitate, fără măsuri speciale
de asigurare a ductilității

www.utcb.ro
 Clase de ductilitate

București:
(T1=1,0..1,6s)

▪ DCH: q=5 → Fb=0,22W

▪ DCM: q=3 → Fb=0,37W

▪ DCL: q=1,5 → Fb=0,74W

www.utcb.ro
www.utcb.ro
 Design objectives

Obiective cheie (DCH):

• Ductilitate -SLU
• Rigiditate pentru
acțiuni orizontale -
SLS
• Rezistență la acțiuni
orizontale – SLU –
controlul deplasărilor

www.utcb.ro
www.utcb.ro
 Clădiri de beton
• Nucleu de beton și cadre
interioare și perimetrale
• Nucleu de beton cu
planșee dală și cadre
perimetrale
• Nucleu de beton și planșee
dală
• Pereți de beton cuplați
• Cadre de beton
www.utcb.ro
 Structură tipică

8,00

W1
W1

8,00
8,00 8,00 8,00 8,00 8,00 8,00 8,00 8,00 8,00

8,00
www.utcb.ro
 Clădiri de beton

• Calitatea betonului: C30/37…C40/50 (fck, cube=30-40 Mpa)

• Oțel (bare): S500
fyk=435 Mpa
fu/fy=1.15…1.35
εuk>7,5%
Type C – EN 1992-1
• Clădirile multietajate – clădiri monolite de beton

www.utcb.ro
 Shear walls

▪ Efortul tangențial mediu

admisibil:
DCH - 0.15fcd (3…4 MPa)
DCM - 0.18fcd (4...5 MPa)
▪ Aria totală de pereți = 0,2%
din aria totală a clădirii
▪ Grosimea pereților =
250…600 mm (800 mm)

www.utcb.ro
 Pereți de beton

▪ Armătura transversală –
suspendă toată forța
tăietoare în zona plastică
Ashfyd=VEd
▪ Procente de armare
transversală: 0,3%-0,9%
▪ Pentru fiecare 150 mm
grosime de perete –
φ16/150 armătură
transversală

www.utcb.ro
 Pereți de beton
Armătura
verticală
120 agrafă 3φ12/15 120
bulb φ8/15/15 Bulb

70
50
3φ20/15 – armătura
29φ25 orizontală
–
Armătura
60 verticală din bulb 60
865

www.utcb.ro
 Pereți de beton

Pereți groși cu tălpi mari

▪ Detaliați pentru ductilitate
▪ Dificil de testat pe
specimene la scară
▪ Puține informații în
literatură despre
comportarea acestor
pereți

www.utcb.ro
 Detailing for ductility

www.utcb.ro
Grinzi și stâlpi

Dimensiunea: condiții de
limitare a deplasărilor
orizontale (0,5% or 0,75% SLS și
2,5% SLU)
Stâlpi: N<0,55Agfcd (ductilitate)
Columns: secțiuni
dreptunghiulare sau pătrate –
latura de 500 - 1000 mm – ,
procent de armare
longitudinală >1%
 Consumul de oțel (kg/m3 de beton)

Consum de oțel
(kg/m3 de beton)
▪ Pereți: 150-165
▪ Grinzi: 200
▪ Stâlpi: 170-190
▪ Radiere: 140-150
▪ Planșee dală: 120

www.utcb.ro
 Consumul de beton (m3/m2)

Consum de beton (m3/m2 de

clădire)

▪ Suprastructura: 0.4
▪ Infrastructura: 1.0
(depinde de numărul de
subsoluri și grosimea
radierului)
www.utcb.ro
 Deplasări orizontale
• Proiectare pentru deplasări orizontale mari : 60 cm sub
acțiunea cutremurului de proiectare – SLU – pentru clădiri
de importanță obișnuită

• Experiență internațională limitată

• Cerințe mari de rotire în grinzi (θ>0.03) și grinzi de
cuplare (θ>0.06)
• Proiectare pentru ductilitate, protecția componentelor
nestructurale

www.utcb.ro
 Deplasări orizontale

• Proiectare pentru deplasări orizontale mari: > 30 cm –

deplasări la vârf – SLS – clădiri de importanță obișnuită

• Comportarea componentelor nestructurale

• Pereți cortină din sticlă (soluții din vestul Europei –
experiență seismică redusă.)
• Pereții de zidărie (clădiri rezidențiale)
• Acoperișuri – clădiri comerciale parter
• Tavane suspendate, rosturi seismice, instalații

www.utcb.ro
 Componente nestructurale

Spital de urgență – structură robustă dar

pereți de închidere vulnerabili

www.utcb.ro
 Componente nestructurale

Clădiri rezidențiale
– pereți de zidărie
așezați pe console
mari fără elemente
de bordaj din beton
(stâlpișori, centuri)

www.utcb.ro
 Componente nestructurale

Van, Turkey 2011

www.utcb.ro
 Componente nestructurale

1% lateral drift – damage level

www.utcb.ro
Efectele cutremurelor asupra
construcțiilor

Neregularități structurale în plan vertical

Ruperea la compresiune (din
momentul de răsturnare) a stâlpilor
sub un perete marginal întrerupt la
parter (Imperial County Services
Building – Imperial Valley 1979).
Deasupra pardoselii stâlpii nu sunt
prevăzute cu armături de confinare
Avarierea gravă a stâlpilor unui parter
flexibil şi slab. Stâlpii supuşi la forţe
axiale mari nu posedă capacitatea de
deformare necesară (Olive View
Hospital, SanFernando 1971)
Stâlpii rupţi la parterul liber al unor
clădiri cu puţine niveluri
Stânga – Rokko Building, Kobe 1995
Dreapta – Region, Grecia 1995
 Ruperea unui etaj
intermediar la nivelul unde
se întrerupe armătura
rigidă. Kobe 1995
 Ruperea unui etaj
intermediar la nivelul unde
se întrerupe armătura
rigidă. Kobe 1995
 Ruperea unui etaj
intermediar la nivelul unde
se întrerupe armătura
rigidă. Kobe 1995
 Ruperea unui etaj
intermediar la nivelul unde
se întrerupe armătura
rigidă. Kobe 1995
Ruperea nivelurilor superioare la
clădiri cu ultimul etaj retras, ca
urmare a excitaţiei modului 2 de
vibraţie.
Stânga – Kocaeli, Turcia 1999
Dreapta – Kalamata, Grecia 1986
Efectele cutremurelor asupra
construcțiilor

Neregularități structurale în plan orizontal

Prăbuşirea unei
structuri cu nod
rigid de pereţi
pentru circulaţie
verticală situat
la un capăt.
Atena 1999
Ruperea colţului datorită
torsiunii la o clădire cu 2
faţade vecine pline şi 2
faţade deschise.
Taiwan 1999

Avarierea părţii flexibile a unei clădiri la care

peretele de fronton se înrerupe la parter
Miyagi – Ken Oki, Japonia 1978
Ruperea stâlpilor “secundari”
neadecvat detaliaţi.
Northridge 1994.
 Prăbuşirea unor
construcţii degradate şi
neconsolidate.
Daiwa Building – Fukui,
Japonia 1948
Interacţiunea necontrolată cu componentele
nestructurale. Prăbuşirea unor clădiri cu cadre
cu zidărie de umplutură. Ruperea zidăriei la
parter a transformat construcţia într-o clădire
cu parter flexibil.
Popayan 1983.
  ✓
Efectul coliziunii între 2
clădiri vecine.
Mexico 1985
Prăbuşirea tip “pancake” a
unei şcoli din Mexico 1985.
Structura stâlpi cu planşee
dală.
 Lipsa de protecţie a
componentelor nestructurale.
Blocarea uşii de ieşire, Kobe
1995 (stânga). Căderea unei
faţade grele de beton prefabricat,
Kobe 1995 (stânga jos).
Cedarea diafragmei orizontale
Anchorage 1992
Efectele cutremurelor asupra
construcțiilor

Cedarea terenului de fundare

Clădire scufundată parţial în
teren cu sol lichefiat.
Mexic 1985

Clădire de apartamente
răsturnate, datorită lichefierii
terenului nisipos.
Niigata 1964
Scufundarea parţială a clădirii
datorită depăşirii capacităţii de
deformare a terenului.
Taiwan 1999.

Deformarea clădirii ca
urmare a ruperii de falie.
Taiwan 1999.
Efectele cutremurelor asupra
construcțiilor

Detaliere incorectă a elementelor

stucturale
Ruperea unui stâlp la compresiune
din încovoiere.
Kobe 1995.

Prăbuşire datorată deplasărilor

laterale excesive. Smulgerea
armăturilor stâlpului din nod.
Iran 1997.
Ruperi de stâlpi la forţa tăietoare. Armături
transversale subţiri şi rare.
Stânga – Boguis, Philippines 1990.
Dreapta – Kalamata, Grecia 1986.
Rupere stâlp Kalamata, Grecia;
etrieri din armătură neprofilată
fără cârlige s-au deschis

Stâlp rupt Lazaro, Mexico, 1985.

Etrieri de diametru mare la distanţe
mari.
Ruperea etrierilor la îndoirea de la colţ
(deformaţia plastică permanentă a
oţelului reduce ductilitatea). Kobe
1995.

Rupere de stâlpi la forţă tăietoare.

Etrierii cu cârlige la 90º s-au deschis.
Kobe 1995.
 Pierderea aderenţei
armăturilor prin despicarea
stratului de beton. Aomori,
Japonia, 1983.

Ruperea la forţă tăietoare a unui stâlp

captiv.
Miyagi – Ken Oki, Japonia 1978.
Ruperea unei înnădiri prin
petrecere prea scurtă.
Baguio, Filipine 1990.

Ruperea înnădirii sudate

cap la cap prin presiune
de gaz.
Kobe 1995.
Ruperi de noduri. Lipsa
armăturilor transversale
(stânga) separarea grinzii de
stâlp datorită ancorării
insuficiente a armăturilor în
nod.
Kalamata, grecia 1986.
Ruperi de noduri la clădiri
vechi. Northridge 1994.

Degradarea unui nod de cadru de tip grinzi

slabe stâlpi puternici
Kobe 1995.
Prăbuşiri de clădiri din elemente
prefabricate
Spitak, Armenia 1988.
Ruperi de piloţi
Kobe 1995
EFECTUL INCENDIILOR
POST-CUTREMUR
 Structură metalică alcătuită din
elemente zvelte avariată de incendiile
postcutremur
Kobe 1995
Structurile de beton armat barieră în
calea răspândirii incendiilor
Kobe 1995
VRANCEA 1977
Blocul Carlton, București
1940
Blocul Wilson, București
1977
Blocul Dunarea
București, 1977
București, 1977
Bucuresti 1977
Bucuresti 1977
Cladire prabusita, b-dul. Magheru
București, 1977
 Centrul de calcul,
Ministerul Transporturilor
București, 1977
 Str. Lizeanu
București, 1977
 Str. Lizeanu
București, 1977
Cladire P+3 cu parter flexibil,
Valea Calugareasca,1977
Cladire in cadre avariata
București, 1977
Albania 2019

Degradare pereți de compartimentare realizați

din blocuri de zidărie cu goluri mari

http://www.learningfromearthquakes.org/imag
es/earthquakes/2019_Albania_Earthquake/Alb
ania_EQ_Report_-_Chiara_McKenney.pdf
Albania 2019

Degradare pereți de compartimentare realizați

din blocuri de zidărie cu goluri mari

http://www.learningfromearthquakes.org/imag
es/earthquakes/2019_Albania_Earthquake/Alb
ania_EQ_Report_-_Chiara_McKenney.pdf
Albania 2019

Hotel Bar Restaurant Mira Mare

Parter flexibil cauzat de interacțiunea cu

pereții de compartimentare și închidere

http://www.learningfromearthquakes.org/imag
es/earthquakes/2019_Albania_Earthquake/Alb
ania_EQ_Report_-_Chiara_McKenney.pdf
Albania 2019

Vila Verde Hotel

Parter flexibil cauzat de interacțiunea cu

pereții de compartimentare și închidere

http://www.learningfromearthquakes.org/imag
es/earthquakes/2019_Albania_Earthquake/Alb
ania_EQ_Report_-_Chiara_McKenney.pdf
Croatia 2019

Degradare pereți de compartimentare realizați

din blocuri de zidărie cu goluri mari

Fabio Freddi, Viviana Novelli, Roberto Gentile, Enes Veliu,

Stoyan Andreev, Anton Andonov, Federica Greco,
Emiljano Zhuleku, (2021), Observations from the 26th
November 2019 Albania earthquake: the earthquake
engineering feld investigation team (EEFIT) mission,
Bulletin of Earthquake Engineering (2021) 19:2013–2044
Croatia 2019

Degradare pereți de compartimentare realizați

din blocuri de zidărie cu goluri mari

Fabio Freddi, Viviana Novelli, Roberto Gentile, Enes Veliu,

Stoyan Andreev, Anton Andonov, Federica Greco,
Emiljano Zhuleku, (2021), Observations from the 26th
November 2019 Albania earthquake: the earthquake
engineering feld investigation team (EEFIT) mission,
Bulletin of Earthquake Engineering (2021) 19:2013–2044
2009 Italia – L’Aquila

Hotel Degli Abruzzi

Parter flexibil

http://learningfromearthquakes.org/2
009-04-06-laquila-
italy/images/2009_04_06_laquila_ital
y/pdfs/Laquila-italy.pdf
2009 Italia – L’Aquila

Clădire multietajată (1970)

http://learningfromearthquakes.org/2
009-04-06-laquila-
italy/images/2009_04_06_laquila_ital
y/pdfs/Laquila-italy.pdf
2009 Italia – L’Aquila

Degradare pereți de compartimentare realizați

din blocuri de zidărie cu goluri mari

http://learningfromearthquakes.org/2
009-04-06-laquila-
italy/images/2009_04_06_laquila_ital
y/pdfs/Laquila-italy.pdf
 2011 Van, Turcia

www.utcb.ro
 2011 Van, Turcia

www.utcb.ro
 2011 Van, Turcia

www.utcb.ro
 Noua Zeelandă
Multe clădiri de beton și oțel realizate înainte de NZSEE și Autoritatea pentru Industria
implementarea codurilor moderne de proiectare Construcțiilor au implementat programe pentru
(mijlocul anilor 1970) au vulnerabilități structurale extindere definiției legale a clădirilor vulnerabile
seismic și către aceste categorii, în plus față de
clădirile vechi de zidărie
Clădirile și podurile proiectate și construite după Justifică prevederile privind proiectarea și
standardele seismice răspund bine, în general, la execuția clădirilor supuse la acțiuni seismice din
cutremure majore, în ceea ce privește siguranța standardele actuale (care sunt mai exigente
vieții decât cele vechi)
Clădirile moderne prezintă degradări apreciabile Proprietarii și chiriașii nu înțeleg sau nu se
care pot împiedica funcțiunea pe o perioadă de așteaptă la acest lucru
timp
Este importantă prezența proiectantului pe timpul Codurile nu sunt suficiente pentru asigurarea
execuției pentru a se asigura că detaliile de calității construcțiilor – codurile și respectarea
conformare seismică sunt realizate corect acestora merg mână în mână
David Brunsdon, Andrew King, Learning from earthquakes: understanding the real lessons and the
role of urban planning in mitigation, publicat online la https://www.qualityplanning.org.nz
 Noua Zeelandă, Chirstchurch, 2011

• M6,3 Eq. - 185 vieți pierdute și 100000 clădiri evacuate

• 1100 clădiri comerciale (80% din districtul de afaceri) au fost
ulterior demolate
• 6000 de companii au părăsit orașul după cutremur
• 30 mld. USD – costul total de înlocuire
• 2017 Kamikoura Eq – a cauzat un efect similar, dar de mai
mică amploare, în Wellington

www.utcb.ro
 Reziliența Bucureștiului la cutremur

• Costul inițial de realizare a construcțiilor vs. costul total pe

întreg ciclul de viață (DCH – q = 5...6)
• Presiunea dezvoltatorilor de a reduce costul structurii
(costul structurii 120-150 €/m2, costul total al clădiri 500-1000
€/m2), în special în segmentul rezidențial
• Lipsa unor metode practice de evaluare a costului total pe
ciclu de viață

www.utcb.ro
 Repartizarea costurilor

• Taghavi and

costurilor
Repartiezarea
20% 17%
Miranda (2003) 44%
Conținut

Nestructurale

• București – 62%
Structurale

segmentul clădiri
70%

pentru birouri – 48%

costuri structurale
<30% costul total 18% 13% 8%
birouri hotal spital

www.utcb.ro
Viața economică în București

• Venitul (PIB pe cap de locuitor) de două ori mai mare decât

în restul țării – cel mai mare raport, împreună cu Varșovia
• Cel mai mare procent de populație activă (cu loc de muncă)
din UE – 68 %
• 15000 rezidenți / km2 în primii 5 km din centrul orașului
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/policy/themes/cities-
report/state_eu_cities2016_en.pdf

Un cutremur puternic va genera o scădere severă a activității

economice în București
Preocupări actuale

• Calitatea construcțiilor – componente structurale și

nestructurale
• Proiectanții și consultanții – aplicarea uniformă și corectă a
codurilor - pentru a nu tulbura competiția economică în
piața proiectării
• Educația consumatorului pentru calitate în construcții –
clădiri sigure și durabile
 Calitatea proiectării și execuției

• Implicarea industriei în cercetare, dezvoltare și

standardizarea bunelor practici
• Implicarea industriei în asigurarea calității
• Implicarea autorităților publice în cercetare și
dezvoltare în construcții

www.utcb.ro
 Managementul riscului seismic
• Hărți de risc seismic - evaluarea riscului seismic la nivel
național, instrumente pentru deciziile strategice ale autorităților
publice din domeniul controlului riscului seismic;
• Inspecția rapidă - evaluarea susceptibilității de avariere seismică
a clădirilor la nivel de unitate administrativ teritorială
implementată de către autoritățile publice locale;
• Expertizarea tehnică la acțiuni seismice a clădirilor individuale
– urmată de lucrări de intervenție pentru punerea în siguranță
sau înlocuire;
utilizată în prezent ca metodă de ierarhizare
www.utcb.ro
 Cadrul legislativ: OG 20/1994

•Expertizarea tehnică și punerea în siguranță prin lucrări de

intervenție a clădirilor vulnerabile seismic;
•Facilitarea finanțării lucrărilor de intervenție prin sprijinul
autorităților publice;
• Comentarii:
• Redactată într-un moment istoric în care cea mai mare parte a
clădirilor vizate erau proprietate publică;
• Consolidarea clădirilor - instrumentul principal pentru punerea
în siguranță a fondului construit;
• Nu a produs efecte substanțiale privind consolidarea clădirilor.

www.utcb.ro
 Cadrul legislativ: OG 20/1994

• Proiectul de reducere a hazardului și de creștere a pregătirii în caz de

dezastre (2004-2012) - 44 de clădiri publice consolidate
• Proiectul de Reabilitare a Infrastructurii Școlare – 1300 de clădiri
• Proiectul privind Reforma Educaţiei Timpurii - 204 clădiri noi
(grădinițe)
• Bucharest School Infrastructure Rehabilitation – 98 de clădiri
reabilitate – EIB
• Întărirea capacității de management a dezastrelor – 120 de clădiri vor
fi reabilitate integral (Poliție, Jandarmerie, Pompieri) (începând cu
2020)
• Programul național de construire de locuințe pentru cazuri de
necesitate – 84 de apartamente în București
• Alte programe finanțate din bugetul național
www.utcb.ro
 Programul național de consolidare seismică
Alocări bugetare și cheltuieli (milioane USD)
7.00 6.34 6.34

6.00 11 clădiri
5.07
5.00 prop.
4.00 privată
3.00 2.54
2.28
2.03
2.00 1.35 1.47 1.47 1.50
1.34 1.34 1.27 1.27
1.14
1.00
0.21 0.32
0.12 0.15 0.07
0.00
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Fonduri alocate (USD) Fonduri cheltuite (USD)

www.utcb.ro
Punerea în siguranță a clădirilor

• Riscului seismic este puțin conștientizat la nivel național;

• Costurile de punere în siguranță sunt mari, mai ales pentru
clădirile de patrimoniu;
• Înlocuirea clădirilor vulnerabile nu este o opțiune atractivă
pentru investitori în special din cauza regulamentelor de
urbanism;
• Opțiunile de intervenție sunt reduse și perioada de
implementare este mare pentru clădiri de patrimoniu;
• Capacitatea de realizare a documentațiilor tehnice și de realizare
a lucrărilor de intervenție la nivel național este redusă.
Mulțumesc
www.utcb.ro