Sunteți pe pagina 1din 84

Rezervor circular din beton armat

Balamaci Ioana Alexandra Cotac Oana Cristina Enache Andreea Livia

Colectiv de elaborare:

Iordache Madalina Misu Iancu Stanila Cristian

Master: Ingineria structurilor de constructii, anul I

Profesor indrumator:

Dr. Ing. Radu Joavina

Iancu Stanila Cristian Master: Ingineria structurilor de constructii, anul I Profesor indrumator: Dr. Ing. Radu Joavina

Rezervor circular din beton armat

CUPRINS:

SCOP REFERINTE
REFERINTESCOP

COEFICIENTI DE SIGURANTA SI CARACTERISTICI ALE MATERIALELORRezervor circular din beton armat CUPRINS : SCOP REFERINTE DATE DE BAZA DETERMINAREA ACTIUNILOR ASUPRA STRUCTURII

DATE DE BAZACOEFICIENTI DE SIGURANTA SI CARACTERISTICI ALE MATERIALELOR DETERMINAREA ACTIUNILOR ASUPRA STRUCTURII VERIFICAREA

DETERMINAREA ACTIUNILOR ASUPRA STRUCTURIIDE SIGURANTA SI CARACTERISTICI ALE MATERIALELOR DATE DE BAZA VERIFICAREA TERENULUI DE FUNDARE LA CAPACITATE PORTANTA

VERIFICAREA TERENULUI DE FUNDARE LA CAPACITATE PORTANTADATE DE BAZA DETERMINAREA ACTIUNILOR ASUPRA STRUCTURII CALCULUL REZERVORULUI LA ACTIUNEA SEISMICA UTILIZAND UN

CALCULUL REZERVORULUI LA ACTIUNEA SEISMICA UTILIZAND UN MODEL DINAMIC SIMPLIFICAT (METODA MASELOR ECHIVALENTE)VERIFICAREA TERENULUI DE FUNDARE LA CAPACITATE PORTANTA DIMENSIONAREA SI ARMAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE  ARMARE

DIMENSIONAREA SI ARMAREA ELEMENTELOR STRUCTURALEUN MODEL DINAMIC SIMPLIFICAT (METODA MASELOR ECHIVALENTE)  ARMARE RADIER  CALCULUL DESCHIDERII FISURILOR 

ARMARE RADIER

CALCULUL DESCHIDERII FISURILOR

ARMARE PERETI

CALCULUL DESCHIDERII FISURILOR

EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARMARE RADIER  CALCULUL DESCHIDERII FISURILOR  ARMARE PERETI  CALCULUL DESCHIDERII FISURILOR Page 2 of

Rezervor circular din beton armat

1. SCOP

Acest proiect trateaza urmatoarele parti ale proiectarii:

Determinarea incarcarilor ce actioneaza asupra structurii si a combinatiilor de incarcari;

Determinarea fortelor interne de dimensionare a elementelor structurale;

Calculul de dimensionare a sectiuni elementelor din beton armat si a barelor de armatura

2. REFERINTE

SR EN 1990:2004

SR EN 1990:2004/NA-2006

SR EN 1991-1-1:2004 impuse pe structuri.

SR EN 1991-1-1:2004/NA-2006 impuse pe structuri. Anexa Nationala

SR EN 1991-4:2006

SR EN 1991-4:2006/NA:2008

SR EN 1992-3:2006

SR EN 1992-3:2006/NA:2008

P100-1/2013

STAS 3300/2-85

NP112-10

Eurocode 0: Bazele proiectarii structurilor

Eurocode 0: Bazele proiectarii structurilor. Anexa Nationala

Eurocode 1: Actiuni asupra structurilor, Partea 1-1: Actiuni generale, Densitati, greutate proprie incarcari

Eurocode 1: Actiuni asupra structurilor, Partea 1-1: Actiuni Generale, Densitati, greutate proprie incarcari

Eurocode 1: Actiuni asupra structurilor, Partea 4: Silozuri si rezervoare

Eurocode 1: Actiuni asupra structurilor, Partea 4: Silozuri si rezervoare. Anexa Nationala.

Eurocode 2: Proiectarea structurilor de beton, Partea 3: Silozuri si rezervoare

Eurocode 2: Proiectarea structurilor de beton, Partea 3: Silozuri si rezervoare. Anexa Nationala

Cod de proiectare seismica, Partea 1: Reguli de proiectare pentru cladiri

Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe

Normativ de proiectare a fundatiilor directe

Rezervor circular din beton armat

3. COEFICIENTI DE SIGURANTA SI CARACTERISTICILE MATERIALELOR

Materialele folosite pentru realizarea structurii sunt urmatoarele:

Clasa de beton pentru elementele structurale de rezistenta cf. SR EN 1991-1-1:2004: clasa betonului: C30/37

- Rezistenta caracteristica la compresiune a betonului:

α cc - coeficient care ia in considerare efectele de lunga durata si efectele defavorabile rezultate din modul de aplicare a incarcarilor; a cc = 1.00

γ c - coeficient partial de siguranta pentru beton pentru situatii de proiectare permanente si tranzitorii; γ c = 1.50

γ c2 - coeficient partial de siguranta pentru beton pentru situatii de proiectare accidentala; γ c2 = 1.20

- Rezistenţa de calcul a betonului la compresiune, clasa C30/37 pentru situatii de proiectare permanente si tranzitorii

- Rezistenţa de calcul a betonului la compresiune, clasa C30/37 pentru situatii de proiectare accidentala

- Rezistenta caracteristica la intindere a betonului, clasa C30/37;

- Rezistenţa de calcul a betonului la intindere pentru situatii de proiectare permanente si tranzitorii;

Rezervor circular din beton armat

- Rezistenţa de calcul a betonului la intindere pentru situatii de proiectare accidentala;

- Rezistenţa medie la intindere axiala pentru beton, clasa C30/37;

- Valoarea de calcul a modulului de elasticitate pentru beton, clasa C30/37:

Clasa otelului: PC52 si OB37

- Rezistenţa caracteristica la intindere a oţelului tip PC52 cu ϕ=6

14mm:

γ s - coeficient partial de siguranta pentru situatii de proiectare permanente si tranzitorii; γ s = 1.15

γ s2 - coeficient partial de siguranta pentru situatii de proiectare accidentale; γ s2 = 1.15

- Rezistenţa de calcul la intindere a oţelului tip PC52 pentru situatii de proiectare permanente:

Rezervor circular din beton armat

- Rezistenţa de calcul la intindere a oţelului tip PC52 pentru situatii de proiectare accidentale:

- Rezistenţa caracteristica la intindere a oţelului tip OB37 cu ϕ=6

12mm:

- Rezistenţa de calcul la intindere a oţelului tip OB37 pentru situatii de proiectare permanente:

- Rezistenţa de calcul la intindere a oţelului tip OB37 pentru situatii de proiectare accidentale:

- Valoarea de calcul a modulului de elasticitate pentru otel:

Rezervor circular din beton armat

4. DATE DE BAZA GEOMETRIA STRUCTURII

Lungimea exterioara a bazinului este de 17.35, iar inaltimea de 6.75 m.

DATE DE BAZA GEOMETRIA STRUCTURII Lungimea exterioara a bazinului este de 17.35, iar inaltimea de 6.75
DATE DE BAZA GEOMETRIA STRUCTURII Lungimea exterioara a bazinului este de 17.35, iar inaltimea de 6.75

Rezervor circular din beton armat

Bazin anaerob (BA):

- radier - 35cm

- pereti - 30cm

armat Bazin anaerob (BA): - radier - 35cm - pereti - 30cm Bazin nitrificare si denitrificare

Bazin nitrificare si denitrificare (BND):

- radier - 35cm

- pereti - 30cm

- radier - 35cm - pereti - 30cm Bazin nitrificare si denitrificare (BND): - radier -

Rezervor circular din beton armat

Decantor secundar (DS):

- radier - 35cm

Zona conului central:

- radier - 40cm

- pereti - 30cm

- pereti - 40cm

central: - radier - 40cm - pereti - 30cm - pereti - 40cm Camin de evacuare

Camin de evacuare (CE):

- radier - 25cm

- pereti - 20cm

- radier - 40cm - pereti - 30cm - pereti - 40cm Camin de evacuare (CE):

Rezervor circular din beton armat

5. DETERMINAREA ACTIUNILOR ASUPRA STRUCTURII

In acest capitol sunt tratate actiunile date de:

- greutatea proprie a structurii

- impingerea activa a terenului pe peretii bazinului

- incarcarea data de presiunea apei in bazin.

Combinatiile cazurilor de incarcare sunt definite cu urmatoarele relatii cf. SR EN 1990:2004:

Grupari de actiuni pentru situatii de proiectare permanente sau tranzitorii (grupari fundamentale)

[1, Art. 6.4.3.2 Formula (6.10)]

Grupari de actiuni pentru situatii de proiectare seismice:

Grupari de actiuni cvasipermanenta:

∑ ∑

[1, Art. 6.4.3.4 Formula (6.12b)]

[1, Art. 6.5.3 Formula (6.16b)]

Rezervor circular din beton armat

Tab. NA A1.2(B) - Valori de proiectare ale incarcarilor pentru situatii de proiectare

permanente si tranzitorii (STR/GEO) (Set B)

Situatii de

Incarcari permanente

Incarcare

Incarcari variabile secundare

proiectare

   

variabila

Principala

 

permanente

defavorabile

favorabile

principala

(daca este

altele

si tranzitorii

cazul)

     

1.50 Q k,1

 

1.50 ψ 0,i Q k,1

(formula 6.10)

1.35 G kj,sup

1.00 G kj,inf

(0 pt cazuri

-

(0 pt cazuri

favorabile)

favorabile)

ψ 0,i - coeficient de grupare a incarcarii variabile secundare i, aplicat valorii caracteristice a incarcarii

Tab. NA A1.3 - Valori de proiectare ale incarcarilor pentru grupari accidentale si seismice

Incarcari permanente

Incarcare

Incarcari variabile secundare

Situatii de

accidentala

Principala

proiectare

defavorabile

favorabile

sau seismica

(daca este

altele

 

principala

cazul)

seismica

G kj,sup

G kj,inf

γ 1 A ek sau A Ed

-

ψ 2,i Q k,i

(formula 6.12b)

ψ 2,i - coeficient pentru valoarea cvasipermanenta a incarcarii variabile secundare i, aplicat valorii

caracteristice a incarcarii

NOTA 1 - Valorile coeficientilor partiali de siguranta pt incarcarile permanente si incarcarile variabile sunt

egale cu 1.00.

NOTA 2 - Valorile factorului de importanta γ 1 pentru evaluarea incarcarii seismice se obtin din SR EN 1998-

1:2004

Rezervor circular din beton armat

Tab. A1.4 - Valori de proiectare ale incarcarilor pentru utilizarea in grupari de

actiuni

Gruparea

Actiuni permanente G d

Actiuni tranzitorii Q d

defavorabile

favorabile

Importanta

altele

G kj,sup

G kj,inf

ψ 2,1 Q k,1

ψ 2,i Q k,i

ψ 2,i - coeficient pentru valoarea cvasipermanenta a incarcarii variabile secundare i,

aplicat valorii caracteristice a incarcarii

Cvasipermanenta

Tab. NA A1.1 - Valorile coeficientilor de grupare pentru incarcari variabile ψ la cladiri

Actiunea

ψ 0

ψ 1

ψ 2

Incarcari din exploatare normala pentru cladiri

     

Categoria A: cladiri rezidentiale

0.7

0.5

0.3

Categoria B: cladiri de birouri

0.7

0.5

0.3

Categoria C: spatii cu aglomerari de persoane

0.7

0.7

0.6

Categoria D: spatii comerciale

0.7

0.7

0.6

Categoria E: spatii pentru depozitare

1

0.9

0.8

Categoria F: spatii destinate traficului de vehicule

     

greutatea vehiculului <30 kN

0.7

0.7

0.6

Categoria G: spatii destinate traficului de vehicule

     

30 kN < greutatea vehiculului < 160 kN

0.7

0.5

0.3

Categoria H: acoperisuri

0.7

0

0

Incarcari date de zapada

0.7

0.5

0.4

Actiunea vantului

0.7

0.2

0

0

Rezervor circular din beton armat

Incarcari care actioneaza asupra structurii:

Incarcare permanenta [G] :

In cazul de incarcare permanenta au fost incluse:

- greutatea proprie a structurii

- incarcarea din betonul de panta (

- incarcarea data de podul raclor (2to) a carui distributie sa facut pe o suprafata egala cu suprafata de

rezemare a stalpului de sustinere pe radierul conului central rezultand:

Incarcari variabile:

a. Presiunea hidrostatica

- Inaltimea apei in bazin:

- Greutatea specifica a apei:

- Valoarea presiunii maxime a apei (la partea inferioara a peretelui):

- Greutatea specifica a apei: - Valoarea presiunii maxime a apei (la partea inferioara a peretelui):

Rezervor circular din beton armat

b. Impingerea activa a pamantului pe peretii bazinului

- Suprasarcina considerata la cota terenului natural:

- Inaltimea ingropata a bazinului:

- Inaltimea apei subterane (de la cota radierului):

- Porozitatea:

- Umiditatea:

- Greutatea specifica a terenului:

- Greutatea specifica a terenului mineral:

- Greutatea specifica a terenului submersat:

- Greutatea specifica a terenului saturat:

- Unghiul de frecare interna a terenului:

- Coeficientul impingerii active:

(

)

Rezervor circular din beton armat

- Valoarea impingerii data de suprasarcina 'q' (la nivelul terenului):

- Valoarea impingerii pamantului nesaturat (la partea inferioara a peretilor):

- Valoarea impingerii terenului (la nivelul apei subterane):

- Valoarea impingerii pamantului saturat (la partea inferioara a peretilor):

- Valoarea subpresiunii data de apa subterana:

Incarcare seismica (cf. P100/2013):

- Zona seismica:

B

- Perioada de colt:

Tc=0.70 s

- Acceleratia terenului

ag=0.20 g

- Clasa structurii:

III - Normal

- Factor de comportare:

1.50

terenului ag=0.20 g - Clasa structurii: III - Normal - Factor de comportare: 1.50 Page 15

Rezervor circular din beton armat

Verificarea stabilitatii la putire (conform GP 081)

Aceasta se impune in cazul rezervoarelor ingropate sau semiingropate, cu nivelul apei subterane peste nivelul radierului. Conditia este ca greutatea rezervorului gol sa fie mai mare decat suma subpresiunilor hidrostatice care actioneaza pe suprafata radierului:

1.2 p s A r < G rez.gol

Greutatea rezervorului gol:

Aria suprafetei radierului:

Valoarea presiunii apei pe suprafata radierului:

Forta din presiune hidrostatica:

Verificarea conditiei:

Rezervor circular din beton armat

6. Verificarea terenului de fundare la capacitate portanta

Valorile presiunilor conventionale corespund fundatiilor avand latimea talpii B=1.00m si adancimea de fundare fata de nivelul terenului sistematizat D f =2.00m. Pentru alte latimi ale talpii sau adancimi de fundare, presiunea conventionala se calculeaza cu relatia:

- p conv - valoarea de baza a presiunii conventionale pe teren in kPa;

- C B - corectia de latime, in kPa;

- C D - corectia de adancime, in kPa;

Corectia de latime

Pentru B < 5 m, corectia de latime se determina:

-

pentru pamanturi necoezive, cu exceptia nisipurilor prafoase;

-

pentru nisipuri prafoase si pamanturi

Pentru B > 5 m corectia de latime este:

coezive;

- K 1 =0.10; pentru pamanturi necoezive (cu exceptia nisipurilor prafoase);

- K 1 =0.05; pentru nisipuri prafoase si pamanturi coezive;

- B - latimea fundatiei, in metri;

Rezervor circular din beton armat

Corectia de adancime se determina cu relatiile:

- pentru D f < 2.00 m:

- pentru D f > 2.00 m:

- D f - adancimea de fundare, in metri;

- γ - greutatea volumica de calcul a straturilor situate deasupra nivelului talpii fundatiei (calculata ca media ponderata cu grosimea straturilor), in kN/m 3 ;

- K 2 =2.5 (pentru pamanturi necoezive, cu exceptia nisipurilor prafoase)

2.0

(pentru nisipuri prafoase si pamanturi coezive cu plasticitate redusa si mijlocie)

1.5

(pentru pamanturi coezive cu plasticitate mare si foarte mare)

Cota terenului amenajat:

Cota de fundare:

Adancimea de fundare:

p conv :

Dimensiuni in plan:

Rezervor circular din beton armat

Corectia de latime:

Pentru B > 5 m, corectia de latime se determina cu relatia:

(pamanturi necoezive, cu exceptia nisipurilor prafoase)

Corectia de adancime:

Pentru Df > 2.00 m:

(

)

(pamanturi necoezive, cu exceptia nisipurilor prafoase)

Valoarea corectata a presiunii conventionale:

Pentru verificarea terenului la capacitate portanta, se va folosi relatia caracteristica pentru modelul Winkler (metoda care asimileaza terenul cu un mediu elastic discret reprezentat prin resoarte independente) si anume:

p = k s z ;

- p - presiunea intr-un punct al suprafetei de contact intre fundatie si mediul Winkler;

- z - deformatia in acel punct;

- ks - factor de proportionalitate intre presiune si deformatie, care caracterizeaza rigiditatea resortului, denumit coeficient de pat;

Rezervor circular din beton armat

Valoarea maxima a deformatiilor:

Valoarea coeficientului de pat:

Valoarea maxima a presiunii sub radir:

Suprafata radierului:

Grosimea stratului de piatra sparta:

Suprafata stratului de piatra sparta:

Greutatea specifica a pietrei sparte:

Presiunea data de stratul de piatra sparta:

Presiunea totala pe teren raportata la suprafata pernei de piatra sparta:

Rezervor circular din beton armat

Calculul rezervorului la actiunea seismica utilizand un model dinamic simplificat (metoda maselor echivalente)

Încărcările seismice se evaluează conform P100-2013. Se recomandă încadrarea recipienţilor în clasa de importanţă III. Acţiunile seismice care trebuie luate în considerare sunt următoarele:

a) forţa de inerţie generată de oscilaţiile masei structurii şi o parte din masa lichidului (masa de impuls), ce oscilează în faza cu structura rezervorului;

b) presiunea hidrodinamică generată de oscilaţiile fluidului înmagazinat, compusă din două componente:

presiunea hidrodinamică de impuls şi presiunea hidrodinamică de convecţie.

In cazul rezervoarelor având capacitatea sub 10.000 mc, pentru determinarea presiunilor dinamice exercitate de

lichid asupra pereţilor rezervorului se poate utiliza un procedeu simplificat, şi anume presiunile dinamice se determină

din valoarea forţei seismice totale exercitate de lichid asupra pereţilor rezervorului, iar presiunea se consideră constantă

pe înălţime şi variind după cosinus pe circumferinţă.

Rezervor circular din beton armat

Rezervor circular din beton armat Pentru analiza miscarii lichidului si efectelor acesteia se accepta urmatoarele ipoteze

Pentru analiza miscarii lichidului si efectelor acesteia se accepta urmatoarele ipoteze simplificatoare:

a) lichidul se considera perfect, omogen si incompresibil;

b) miscarea lichidului este continua, irotationala si cu suprafata libera;

c) se admite ca structura de rezistenta a rezervoarelor cu inaltimi mici si medii este rigida.

Analiza seismica detaliata implica considerarea urmatoarelor tipuri de raspuns structural:

Rezervor circular din beton armat

1) in acceleratii in cazul perioadelor scurte ale terenului; 2) in deplasari pentru perioadele lungi ale terenului; 3) raspuns mixt, in general, in acceleratii in prima parte a seismului si in deplasari in continuare.

In proiectare se admite ca raspunsurile in acceleratii si in deplasari sunt simultane , iar efectele acestora pot fi insumate.

Proiectarea rezervoarelor paraseismice implica parcurgerea umatoarelor etape:

a - verificarea structurii de rezistenta (radier, stalpi) cu considerarea presiunilor hidrodinamice si a fortelor de inertie induse in structura, corespunzatoare raspunsului seismic al ansamblului , in acceleratii si in deplasari;

b - verificarea lunecarii rezervorului (perete si radier) pe suprafata de contact radier - teren de fundare sub actiunea fortei seismice totale; in cazul in care aceasta exigenta nu este satisfacuta, se trece la dimensionarea sistemului de ancorare a ansamblului;

c - verificarea presiunilor normale pe teren luand in considerare si efectul momentului incovoietor produs de forta seismica totala;

d - verificarea stabilitatii la rasturnare a rezervorului, mai ales la rezervoarele inalte, respectiv verificarea ancorajelor cu terenul daca este cazul.

Presiunea hidrodinamica se determina atat pentru raspunsul in acceleratii cat si pentru raspunsul in deplasari.

Presiunea hidrodinamica totala p(x,θ,t) se obtine prin sumare scalara, conform relatiei:

Rezervor circular din beton armat

Distributia circumferentiala (in plan orizontal) a presiunilor

satisfacator prin forma cosinusoidala, cu amplitudinea maxima pe directia actiunii seismice:

se descrie in raport cu unghiul θ, fiind aproximata

̅

̅

̅

Presiunile hidrodinamice de impuls si convective pe peretele cilindric circular al unui rezervor rigid se determina cu relatiile:

In aceste relatii:

̅

̅

√ [ ( )
[
(
)

]

p

- masa specifica a lichidului;

x

- cota la care se determina presiunea hidrodinamica a lichidului din rezervor;

y t - acceleratia maxima a terenului corespunzatoare cutremurului de calcul/verificare; λ k - parametrii modurilor de oscilatie a apei din rezervor;

S ak - acceleratiile spectrale ale sistemului cu un grad de libertate dinamica avand frecventele proprii egale, in mod succesiv, cu frecventele de oscilatie ale masei convective de fluid din rezervor.

Rezervor circular din beton armat

1. Elemente geometrice pentru modelul dinamic:

H= 5.9 m ;

r j = 7.05 m ;

h apa = 5.05 m

Se determina parametrul proprietatilor geometrico - elastice 's':

 

 

In

relatia

precedenta,

ν

reprezinta

coeficientul

lui

Poisson

si

are valoarea 0,2 pentru betonul armat.

Deoarece raportul

se apreciaza ca avem in studiu un rezervor inalt din punct de vedere al incovoierii. Gradul maxim de umplere, in valoare relative, devine :

Se apreciaza ca avem de-a face cu un rezervor rigid.

Rezervor circular din beton armat

1. Etape de calcul

1.1. Stabilirea maselor echivalente de lichid si pozitiile punctelor de aplicare a fortelor orizontale

si pozitiile punctelor de aplicare a fortelor orizontale Modelul dinamic pentru interactiunea structura-lichid a -

Modelul dinamic pentru interactiunea structura-lichid

a - elementele valului de lichid ; b - modelul dinamic echivalent cu doua mase concentrate

In vederea efectuarii analizei seismice, se adopta modelul dinamic simplificat din figura pentru considerarea interactiunii structura - lichid.

a) Masa lichidului ‘m' se determina cu relatia:

a) Masa de impuls "m i ":

=

a) Masa lichidului ‘m' se determina cu relatia: a) Masa de impuls "m i ": =

=

(√ )
(√
)

Rezervor circular din beton armat

b) Masa de oscilatie sau convectiva 'm c ':

*m =

*789= 303.33 to

c) Inaltimile la care se concentreaza masele fata de fundul rezervorului:

*

[

(

*

(

)

(

*

]

(

)

+

=5.05*( 1-0.877+0.437) = 2.83 m

Rezervor circular din beton armat

b) Inaltimile la care se aplica masele fata de suprafata de contact dintre radier si teren considerand si efectul presiunilor hidrodinamice pe radier:

̅

̅

[ ( )] √ √ ( * ( * [ ]
[
(
)]
√ √
(
*
(
*
[
]
* ( )+ √ √ ( ) * + ( )
*
(
)+
√ √
(
)
*
+
(
)

Rezervor circular din beton armat

1.1. Parametri dinamici ai masei convective de fluid

Pentru gradul (relativ) de umplere

= 0.71 se determina factorul

. Pulsatia , respectiv perioada de

oscilatie a masei convective de apa din rezervor se stabilesc cu relatiile :

=

Pentru coeficientul de amortizare ν = 0.01 (beton armat) ,

, corespunzator unui amplasament in

municipiul Constanta ( P100-1/2013 , pentru Constanta valoarea de varf a acceleratiei terenului este

)

:

Acceleratia maxima a terenului in amplasament :

̈

Rezervor circular din beton armat

1.1. Efectele oscilatiei lichidului

Amplitudinea (inaltimea) maxima a valurilor devine :

(

)

(

)

1.2. Stabilirea actiunilor dinamice laterale ale lichidului

Rezultanta (orizontala) presiunilor de impuls si de convectie ce actioneaza peretii rezervorului in sectiunea de la baza acestuia devine:

=

̈

108993 daN

Momentul incovoietor maxim produs de presiunile hidrodinamice care se exercita asupra peretilor in sectiunea de la baza, imediat deasupra radierului, se determina cu relatia:

̈

=

*1.962*1.89+

*1.808*2.83=

=2575488 N * m = 257548 daN*m

Rezervor circular din beton armat

Momentul transmis terenului, respectiv de rasturnare a ansamblului structural :

̈

̅

̅

=

*1.962*5.59+

*1.808*5.04=

=5791092 N * m = 579109 daN*m

1.1. Fortele orizontale de inertie induse de cutremur in elementele structurale ale rezervorului

Pentru

determinarea

fortelor

orizontale

induse

de

un

cutremur

se stabilesc masele pentru perete cilindric

si radier.

1) Masa peretelui cilindric pe unitatea de lungime

Se considera un inel cu inaltimea unitara:

 

(

)

2) Masa radierului:

Forta seismica

in sectiunea de

la

baza peretelui :

corespunzatoare structurii de rezistenta:

̈

Rezervor circular din beton armat

La nivelul suprafetei de contact fundatie - teren:

̈

̈

̈

Momentul de incovoiere in sectiunea de la baza peretelui datorita fortelor de inertie ale elementelor structurale are forma:

̈

Momentul de rotire al fundatiei:

̈

(

*

̈

(

*

Rezervor circular din beton armat

7. DIMENSIONAREA SI ARMAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE

PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE Grosimea elementelor plane supuse la incovoiere se determina cu relatia:

(

) ,

unde:

d - inaltimea utila a sectiunii de beton

- acoperirea cu beton a barelor principale de rezistenta

- inaltimea relativa a zonei comprimate

- procent optim de armare

Con central:

Grosimea radierul si a peretilor conului central a fost stabilita la 40 cm pentru preluarea fortei concentrate din stalpul de sustinere a podului raclor si pentru a asigura lungimea de ancorare a barelor de la intersectia elementelor.

Radierul comun al Bazinului aerob, Bazinului nitrificare si denitrificare si Decantorului secundar:

Radier

Rezervor circular din beton armat

(

)

(

)

Pereti perimetrali

(

)

(

)

Grosimea elementelor se va majora in cazul in care nu va satisface conditia de rezistenta sau cea de deschidere a fisurilor.

Rezervor circular din beton armat

7.1. Armare radier

Calculul se va face considerand o fasie de 1m latime pe directia latimii bazinului (pentru armatura de rezistenta).

- Grosimea radierului general:

- Latimea de calcul a radierului: b r = 1.00 m

t r = 0.35 m

Clasa betonului C30/37:

- Rezistenţa de calcul a betonului la compresiune:

- Rezistenţa medie a betonului la intindere axiala:

- Rezistenţa de calcul a betonului la intindere:

- Valoarea de calcul a modulului de elasticitate pentru beton:

Clasa otelului: PC52 si OB37:

- Rezistenţa caracteristica la intindere a oţelului tip PC52:

- Rezistenţa de calcul la intindere a oţelului tip PC52:

- Valoarea de calcul a modulului de elasticitate:

Rezervor circular din beton armat

Rezervor circular din beton armat Fig. Valorile momentelor Myy pe radier (obtinute din combinatii de incarcari

Fig. Valorile momentelor Myy pe radier (obtinute din combinatii de incarcari pentru SLU)

pe radier (obtinute din combinatii de incarcari pentru SLU) Fig. Valorile momentelor Myy pe radier (obtinute

Fig. Valorile momentelor Myy pe radier (obtinute din combinatii de incarcari pentru CVP)

pe radier (obtinute din combinatii de incarcari pentru CVP) Fig. Valorile momentelor Mxx pe radier (obtinute

Fig. Valorile momentelor Mxx pe radier (obtinute din combinatii de incarcari pentru SLU)

pe radier (obtinute din combinatii de incarcari pentru SLU) Fig. Valorile momentelor Mxx pe radier (obtinute

Fig. Valorile momentelor Mxx pe radier (obtinute din combinatii de incarcari pentru CVP)

Rezervor circular din beton armat

Se considera urmatoarele momente, pentru armarea la partea inferioara:

Directie radiala:

Directie circulara:

a) Calculul la starea limita de rezistenta:

(acoperirea cu beton)

Distanta minima pana la centrul de greutate al armaturilor de rezistenta: a min =10 mm.

Stabilirea inaltimilor utile pe cele 2 directii:

Aria de armatura longitudinala necesara:

Aria de armatura minima:

Se alege aria de armatura efectiva A ef = 754 mm 2 , reprezentand Ø12/15 cm, pe directie radiala, precum si pe directie circulara

Rezervor circular din beton armat

7.2. Armare pereti perimetrali

circular din beton armat 7.2. Armare pereti perimetrali Fig. Valorile momentelor infasuratoare Myy min (obtinute din

Fig. Valorile momentelor infasuratoare Myy min (obtinute din combinatii de incarcari pentru SLU)

Myy min (obtinute din combinatii de incarcari pentru SLU) Fig. Valorile momentelor infasuratoare Myy min (obtinute

Fig. Valorile momentelor infasuratoare Myy min (obtinute din combinatii de incarcari pentru CVP)

Myy min (obtinute din combinatii de incarcari pentru CVP) Fig. Valorile momentelor infasuratoare Myy max (obtinute

Fig. Valorile momentelor infasuratoare Myy max (obtinute din combinatii de incarcari pentru SLU)

Myy max (obtinute din combinatii de incarcari pentru SLU) Fig. Valorile momentelor infasuratoare Myy max (obtinute

Fig. Valorile momentelor infasuratoare Myy max (obtinute din combinatii de incarcari pentru CVP)

Rezervor circular din beton armat

Beton

C30/37

f ck [N/mmp]

30

α

cc

1

γ c

1.5

 

γ c2

1.2

f cd [N/mmp]

20

f cd 2 [N/mmp]

25

f ctk 0.05 [N/mmp]

2

f

ctd [N/mmp]

1.333

f

ctd 2 [N/mmp]

1.667

f

ctm [N/mmp]

2.9

E

b [N/mmp]

32000

Otel

PC52

f

yk [N/mmp]

355

γ s

1.15

 

γ s2

1

f

yd [N/mmp]

308.70

f

yd 2 [N/mmp]

355.00

Otel

OB37

f

yk OB [N/mmp]

255

γ

s

1.15

γ

s2

1

f

yd OB [N/mmp]

221.74

f

yd 2 OB [N/mmp]

255.00

E

a [N/mmp]

2.00E+05

Armare radier

 

t per [mm]

350

 

b per [mm]

1000

c ef [mm]

50

φ sx [mm]

10

φ sy [mm]

10

a ef [mm]

55

M y

 

53.33

M x max

25.66

max [kNm]

[kNm]

dy [mm]

295

dx [mm]

285

μ

y

0.0306

μ

x

0.0158

ω

y

0.0311

ω

x

 

0.0159

A sy [mm 2 ]

594.88

A sx [mm 2 ]

294.00

A sx min

626.56

A

sx min

605.32

[mm

2 ]

[mm

2 ]

dist y [mm]

150

dist x [mm[

150

φ

ef.y [mm]

12

φ ef.x [mm]

12

A

sx ef [mm 2 ]

754

A sx ef [mm 2 ]

754

Calcul deschidere fisuri

 

kt

 

0.4

   

f ct.ef =f ctm

2.9

   

Aria de armatura intinsa

 

A

s = A sx.ef

754

A s = A sx.ef

754

E cm = E b

32000

   

E c.ef

 

8000

   

α e.ef

 

25

   

ρ =As/br/dy

0.00256

ρ =As/br/dx

0.00265

ξ y

 

0.299

ξ x

 

0.304

x

= ξ ·dy

88.28

x

= ξ · dx

86.50

M E.qp.x

38.76

M E.qp.x

13.10

[kNm]

[kNm]

σ s [N/mmp]

193.57

σ s [N/mmp]

67.83

h c.ef [mm]

87.24

h

c.ef [mm]

87.83

A c.ef [mm2]

87240.31

A c.ef [mm2]

87831.71

ρ p.ef

 

0.01

ρ

p.ef

0.01

α e

 

6.25

α e

 

6.25

ε sm - ε cm

0.00

ε sm - ε cm

0.00

k1

 

0.80

k1

 

0.80

k2

 

0.50

k2

 

0.50

c ef [mm]

50.00

c

ef [mm]

62.00

s r.max [mm]

406.04

s

r.max [mm]

448.44

w k [mm]

0.236

w k [mm]

0.091

Armare pereti

 

t per [mm]

400

 

b per [mm]

1000

c ef [mm]

50

φ sx [mm]

10

φ sy [mm]

10

a ef [mm]

55

M y min

55.67

M y max

35.15

[kNm]

[kNm]

d [mm]

345

d [mm]

335

μ 0.0234

 

μ 0.0157

 

ω 0.0237

 

ω 0.0158

 

A s [mm 2 ]

528.98

A s [mm 2 ]

342.60

A s min [mm 2 ]

732.76

A s min [mm 2 ]

711.52

dist [mm[

125

dist [mm]

125

φ

ef [mm]

12

φ ef [mm]

12

A

s ef [mm 2 ]

905

A s ef [mm 2 ]

905

Calcul deschidere fisuri

 

kt

0.4

   

f ct.ef =f ctm

2.9

   

Aria de armatura intinsa

 

A

s = A s.ef

905

A s = A s.ef

905

E cm = E b

32000

   

E c.ef

8000

   

α

e.ef

25

   

ρ

=As/br/d

0.00262

ρ

=As/br/d

0.00270

ξ

0.302

ξ

0.306

x

= ξ ·d

104.34

x

= ξ · d

102.55

M E.qp

36.66

M E.qp

22.84

[kNm]

[kNm]

σ s [N/mmp]

130.61

σ s [N/mmp]

83.92

h c.ef [mm]

98.55

h c.ef [mm]

99.15

A c.ef [mm2]

98552.85

A c.ef [mm2]

99150.95

ρ p.ef

0.01

ρ p.ef

0.01

α e

6.25

α e

6.25

ε sm - ε cm

0.00

ε sm - ε cm

0.00

k1

0.80

 

k1

0.80

k2

0.50

 

k2

0.50

c ef [mm]

50.00

c ef [mm]

62.00

s r.max [mm]

392.21

s r.max [mm]

434.36

w k [mm]

0.154

w k [mm]

0.109

Rezervor circular din beton armat

7.3. Calculul deschiderii fisurilor

Deschiderea caracteristica a fisurilor (

) poate fi obtinuta cu relatia:

- s r.max

deformatia medie a armaturii sub combinatia relevanta de incarcari, incluzand efectul deformatiilor impuse si luand in considerare efectele rigidizarii din zona intinsa

- ε cm

deformatia medie a betonului intre fisuri

(

)

>

0.6

s

E a

- σ s

- factor dependent de durata de incarcare

efortul in armatura intinsa considerand sectiunea fisurata

= 0.60 pentru incarcari de scurta durata

= 0.40 pentru incarcari de lunga durata

- valoarea medie a rezistentei la intindere a betonului la momentul de timp cand poate avea loc prima fisura; fct,eff = fctm, insa se poate adopta o valoare inferioara, daca fisurararea se produce mai devreme de 28 de zile;

Rezervor circular din beton armat

-

-

-

-

-

-

-

-

α e

c

k

k

1

2

ε 1 , ε 2

coeficientul geometric efectiv de armare

aria efectiva intinsa (aria betonului din jurul armaturii intinse pe inaltimea h c,eff )

coeficient care tine cont de aparitia primei fisuri

stratul de acoperire cu beton al armaturii

coeficient care tine seama de proprietatile de aderenta ale armaturii k1 = 0.80 pentru barele cu aderenta superioara k1 = 1.60 pentru tendoane pretensionate

coeficient care tine cont de distributia deformatiilor k2 = 0.50 pentru incovoiere k2 = 1.00 pentru intindere pura k2 = (ε1+ε2) / 2ε1 pentru intindere excentrica

cea mai mare si cea mai mica alungire relativa in fibra extrema, sectiunea fiind presupusa fisurata

Rezervor circular din beton armat

Factorul dependent de durata de incarcare (kt = 0.40 pentru incarcari de lunga durata) k t = 0.40 Valoarea medie a rezistentei la intindere a betonului la momentul de timp cand poate avea loc prima fisura

Modulul de elasticitate al betonului clasa C30/37:

Modulul de elasticitate efectiv al betonului clasa C30/37:

Modului de elasticitate al otelului:

Aria de armatura intinsa:

- pe directia x

- pe directia y

Rezervor circular din beton armat

Coeficientul geometric de armare:

Inaltimea zonei comprimate se obtine din ecuatia de momente statice in raport cu axa neutra:

0.5 b x 2 - α e,ef As (d-x) = 0.

Pentru x = ξ d, rezulta ecuatia:

ξ 2 - 2 α e,ef ρ (1-ξ) = 0, a carei radacina este:

(√

)

(√

)

Rezervor circular din beton armat

Momentul incovoietor obtinut din gruparea cvasipermanenta de incarcari este:

Rezulta ca efortul unitar in armatura este:

Inaltimea efectiva a zonei intinse de beton:

[

[

(

)

]

]

Rezervor circular din beton armat

Aria efectiva a zonei intinse de beton:

Coeficientul geometric efectiv de armare

Coeficientul pentru aparitia primei fisuri:

e

E a

E cm

6.25

Diferenta ε sm - ε cm rezulta din relatia:

[

]

Rezervor circular din beton armat

[

]

- Coeficientul care tine seama de proprietatile de aderenta ale armaturii (k 1 = 0.80 pentru barele cu aderenta superioara) k 1 = 0.80

- Coeficient care tine cont de distributia deformatiilor (k 2 = 0.50 pentru incovoiere) k 2 = 0.50

Rezulta ca deschiderea caracteristica a fisurilor (w k ) este:

> W adm = 0.2mm

< W adm = 0.2mm

Rezervor circular din beton armat

Datorita faptului ca deschiderea caracteristica a fisurilor (w k ) depaseste limita admisibila, se redimensioneaza aria de armatura intinsa pe directie circulara.

Aria de armatura intinsa:

- pe directia x

- pe directia y

Coeficientul geometric de armare:

Inaltimea zonei comprimate se obtine din ecuatia de momente statice in raport cu axa neutra:

0.5 b x 2 - α e,ef As (d-x) = 0.

Pentru x = ξ d, rezulta ecuatia:

ξ 2 - 2 α e,ef ρ (1-ξ) = 0, a carei radacina este:

(√

)

Rezervor circular din beton armat

(√

)

Momentul incovoietor obtinut din gruparea cvasipermanenta de incarcari este:

Rezulta ca efortul unitar in armatura este:

Inaltimea efectiva a zonei intinse de beton:

[

]

[

(

)

]

Rezervor circular din beton armat

Aria efectiva a zonei intinse de beton:

Coeficientul geometric efectiv de armare

Coeficientul pentru aparitia primei fisuri:

e

E a

E cm

6.25

Diferenta ε sm - ε cm rezulta din relatia:

[

]

Rezervor circular din beton armat

[

]

Rezulta ca deschiderea caracteristica a fisurilor (w k ) este:

< W adm = 0.2mm

< W adm = 0.2mm

Rezervor circular din beton armat

Executarea lucrarilor din beton

Cerinte privind caracteristicile betonului Se va respecta reteta betonului prevazuta pe planurile de executie. Compoziţia betonului a fost aleasă în aşa fel încât cerintele privind rezistenţa şi durabilitatea acestuia să fie asigurate conform tabelului 5.1, 5.2, 5.3 şi 5.4. din NE012-2007. Se vor stabili prin încercări preliminare următoarele clase de beton:

- Beton de egalizare: C8/10;

- Beton pompabil: C30/37 (conform planurilor de executie);

- Beton pompabil: C30/37 (conform planurilor de executie);

ARMAREA BETONULUI Oţeluri pentru armături În funcţie de prevederile proiectului de execuţie, la lucrările de armare a betoanelor se vor utiliza armături din oţel beton cu profil periodic. Utilizarea carcaselor sau a plaselor sudate se va face numai în baza prevederilor proiectului de execuţie sau cu acordul proiectantului. Oţelurile pentru beton armat trebuie să se conformeze “Specificaţiilor tehnice privind cerinte şi criterii de performanţa pentru oţelurile utilizate în structuri din beton“ (ST 009-2005). Tipurile utilizate curent în elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de livrare) sunt indicate în standardele de produs STAS 438/1-89 pentru oţeluri cu profil PC 52, respectiv 438/2-91 şi SR 438-3:2012 pentru sârme trase şi plase sudate pentru beton armat. Domeniile de utilizare ale acestor tipuri de armături sunt precizate în SR EN 1992-1-1:2004 sau în alte reglementari tehnice.

Rezervor circular din beton armat

Înlocuirea oţelului adoptat în proiect cu un altul se poate face numai cu aprobarea scrisă a proiectantului, chiar daca inlocuitorul prezinta caracteristici superioare. Detaliile şi specificaţiile privind alcătuirea şi asamblarea armăturilor la elementele de beton armat sunt cuprinse în proiectul de execuţie, obligaţia executantului fiind aceea de a respecta cu stricteţe detaliile de alcătuire, dimensiunile şi calitatea armăturii. Pentru îmbinările armăturilor se vor urmări şi respecta notele şi comentariile din planurile proiectului de execuţie. Categorii de lucrari:

- Armare fundatii;

- Armare placa;

- Înnădirea armăturilor;

- Ancorarea armăturilor.

Materiale principale:

- Oţel beton cu profil periodic. Accesorii:

- Distanţieri (suporţi);

Livrarea şi marcarea Livrarea oţelului beton se va face în conformitate cu reglementarile în vigoare, insotita de un document de

calitate şi dupa certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie după certificatul de conformitate. Documentele care însotesc livrarea oţelului beton de la producător trebuie să conţină următoarele informaţii:

- denumirea şi tipul de oţel;

- standardul utilizat;

- toate informatiile pentru identificarea loturilor;

Rezervor circular din beton armat

- greutatea netă;

- valorile determinate privind criteriile de performanţă.

Fiecare colac sau legătură de bare sau plase sudate va purta o etichetă, bine legată, care va contine:

- marca produsului;

- tipul armăturii;

- numărul lotului, colacului sau legăturii;

- greutatea netă;

- semnul C.T.C.

Oţelul livrat de furnizorii intermediari va fi insoţit de un certificat privind calitatea produselor, care va conţine

toate datele din documentele de calitate, eliberate de producătorul oţelului beton.

Transportul şi depozitarea Oţelurile pentru beton armat se livrează în formă de:

- colaci pentru diametre < 12 mm (loturi de 1,8 - 3,0 tone);

- bare pentru diametre > 12 mm (loturi de 1,0 - 2,5 tone);

- panouri de plase sudate (pachete de cca. 2,5 tone);

- plase sudate în rulouri.

Manipularea loturilor şi pachetelor de armături se execută cu macaraua de ridicare corespunzătoare şi dispozitivele de manipulare specifice. Depozitarea oţelului beton se face pe diametre şi calităti de oţel. La depozitarea pe durată mai mare (1 an) stivele se protejează contra intemperiilor cu foi de carton asfaltat, folii de masă plastică, etc. Se va asigura protectia impotriva condiţiilor ce favorizează corodarea oţelurilor beton şi murdărirea acestora cu pământ sau alte materiale.

Rezervor circular din beton armat

Barele de armătura, plasele sudate şi carcasele prefabricate de armătura vor fi transportate şi depozitate astfel încât să nu sufere deteriorari sau să prezinte substanţe care pot afecta armătura şi/sau betonul sau aderenţa beton - armătură. Oţelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat, pe tipuri şi diametre, în spaţii amenajate şi dotate corespunzator, astfel încât să se asigure:

- evitarea condiţiilor care favorizează corodarea armăturii;

- evitarea murdăririi acestora cu pământ sau cu alte materiale;

- asigurarea posibilităţilor de identificare uşoară a fiecărui sortiment şi diametru.

Fasonarea, montarea şi legarea armăturilor Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va face în stricta conformitate cu prevederile proiectului. Confecţionarea armăturilor se poate realiza pe şantier sau în ateliere cu utilizarea unor maşini şi dispozitive cu diferite grade de complexitate acţionate manual sau electric. Înnădirile prin sudură ale barelor din oţel beton se vor executa de sudori specializaţi în sudarea oţelurilor beton. Unele operaţiuni simple la sudarea prin puncte se pot executa de fierari betonişti. Confecţionarea carcaselor şi plaselor sudate se poate executa în ateliere sau direct la locul de montaj al armăturii (în cofraj). Înainte de a se trece la fasonarea armăturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, ţinând seama de

posibiliţăile practice de montare şi fixare a barelor, precum şi de aspecte tehnologice de betonare şi compactare. Dacă se consideră necesar, se va solicita reexaminarea de către proiectant a dispoziţiilor de armare prevăzute in proiect. Armătura trebuie tăiată, îndoită, manipulată, astfel încât să se evite:

- deteriorarea mecanică (crestături şi loviri);

Rezervor circular din beton armat

- ruperi ale sudurilor în carcase şi plase sudate;

- contactul cu substanţe care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de coroziune. Armăturile care se fasoneaza trebuie să fie curate şi drepte. In acest scop se vor indeparta:

- eventualele impuritati de pe suprafaţa barelor;

- rugina, în special în zonele în care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.

Dupa indepartarea ruginii, reducerea sectiunilor barelor nu trebuie să depaseasca abaterile prevazute în standardele de produs. Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în asa fel încât să se evite confundarea lor şi să se asigure pastrarea formei şi curateniei lor până în momentul montarii.

Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub 10C. Barele cu profil periodic, cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

Fasonarea armăturilor 1. Armăturile vor fi sau nu prevăzute la capete cu cârlige conform prevederilor din proiect şi prevederilor STAS SR EN 1992-1-1:2004. Formele de carlige utilizate sunt:

- cu îndoire la 180- pentru barele din OB 37;

- cu îndoire la 90- pentru barele din PC 52 şi PC 60.

Pentru etrieri şi agrafe, ancorarea se realizează prin cârlige îndoite la 135sau 180- în cazul etrierilor din

OB 37 şi numai la 135- în cazul celor din PC 52 şi OB 37. Detalii referitoare la aceste tipuri de cârlige sunt prezentate în SR EN 1992-1-1:2004. 2. Îndoirea barelor înclinate şi lungimea porţiunii drepte acestor tipuri de bare trebuie să se conformeze prevederilor proiectului şi standardului SR EN 1992-1-1:2004. 3. Fasonarea ciocurilor şi îndoirea armăturilor se executa cu mişcări lente, fără şocuri. La maşinile de îndoire cu două viteze, nu se admite curbarea barelor din oţel cu profil periodic la viteza mare a maşinii.

Rezervor circular din beton armat

Montarea armăturii Montarea armăturilor poate să înceapă numai după:

- recepţionarea calitativă a cofrajelor (verificarea poziţiei cofrajelor, dacă acestea se închid după montarea

armăturii sau încheierea P.V. de recepţie a cofrajelor);

- acceptarea de către proiectant a procedurii de betonare în cazul elementelor sau părţilor de structură al căror

volum depăşeşte 100 m 3 şi prevederea rosturilor de betonare. La montarea armăturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfăşurari a turnării şi compactării betonului prin:

- crearea la intervale de maxim 3 m a unor spaţii libere între armăturile de la partea superioară, care să permită patrunderea liberă a betonului sau a furtunelor prin care se descarcă betonul;

- crearea spaţiilor necesare pătrunderii vibratoarelor (min 2,5 x vibrator) la interval de maxim 5 ori grosimea elementului uzual, diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm. În acest scop, după caz:

- se va monta sau încheia parţial armătura superioară, urmând a se completa înainte de ultima etapă de betonare;

- se va solicita, dacă este cazul, reexaminarea dispoziţiilor de armare prevăzute în proiect.

Armăturile vor fi montate în poziţia prevăzută în proiect, luându-se măsuri care să asigure menţinerea acesteia în timpul turnării betonului (distanţieri, agrafe, capre).

Daca nu este altfel specificat in planurile de executie, se vor prevede:

- cel puţin 4 distanţieri la fiecare m 2 de placă;

- cel puţin un distanţier între rândurile de armături, la fiecare 2 m liniari de grindă, în zona de armătura, pe

două sau mai multe rânduri. Distanţierii pot fi confectionaţi din mortar de ciment în formă de prisme, prevăzute a fi legate de armături sau

confectionati din masa plastică.

Rezervor circular din beton armat

Este interzisă folosirea ca distanţieri a cupoanelor din oţel beton, cu exceptia cazului în care sunt aşezaţi între randuri de armături. Praznurile şi piesele metalice înglobate vor fi fixate prin puncte de sudură (în cazul oţelurilor sudabile, fără alterarea caracteristicilor initiale ale oţelurilor) sau legături cu sârmă de armătura elementului sau vor fi fixate de cofraj, astfel încât să se asigure menţinerea poziţiei lor în timpul turnării betonului. Se recomandă ca atunci când se dispune de mijloace de ridicare şi montaj, armătura să se monteze sub formă de carcase preasamblate.

Legarea armăturilor La încrucisari, barele de armare trebuie să fie legate între ele prin legături de sârmă neagră (SR EN 10244- 2:2009) sau prin sudura electrică prin puncte (în cazul oţelurilor sudabile, fără alterarea caracteristicilor iniţiale ale armăturilor). Când legarea se face cu sârmă, se vor utiliza doua fire de sârmă de 1÷1,5 mm diametru. Barele înclinate vor fi legate în mod obligatoriu de primii etrieri cu care se încrucişeaza. Etrierii şi agrafele montate înclinat faţă de armăturile longitudinale, se vor lega de toate barele cu care se încrucişează. Fretele vor fi legate de regulă de toate barele longitudinale cu care se încrucişează. La legarea etrierilor la colţuri se va ţine seama şi de precizările suplimentare formulate în reglementarile specifice de proiectare.

Înnădirea armăturilor Alegerea sistemului de innadire se face conform prevederilor proiectului şi prevederilor SR EN 1992-1- 1:2004. De regula, innadirea armăturilor se realizeaza prin suprapunere fără sudură sau prin sudură, în functie de diametrul şi tipul barelor, felul solicitarii, zonele elementului (de ex. zone plastice potentiale ale elementelor participante la structuri antiseismice). Procedeele de înnădire pot fi realizate prin:

- suprapunere;

Rezervor circular din beton armat

- sudură. Înnădirea armăturilor prin suprapunere trebuie să se facă în conformitate cu prevederile SR EN 1992-1-

1:2004.

Înnădirea armăturilor prin sudură se face prin procedee de sudare obişnuită (sudura electrică prin puncte, sudare electrică cap la cap prin topire intermediară, sudare manuală cu arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare manuală cap la cap cu arc electric – sudare în cochilie, sudare în semimanson de cupru sudare în mediu de bioxid de carbon) conform reglementarilor tehnice specifice referitoare la sudarea armăturilor din oţel – beton (C28-1999 şi C150 –1999), în care sunt indicate şi lungimile minime necesare ale cordonului de sudură şi condiţiile de execuţie. La stabilirea distanţelor între barele armăturii longitudinale, trebuie să se ţină seama de spaţiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii etc., funcţie de sistemul de înnădire utilizat. La înnădirile prin bucle, raza de curbură interioară a buclelor trebuie să respecte prevederile SR EN 1992-1-

1:2004.

Înnădirea armăturilor se va face numai conform proiectului de execuţie, respectându-se toate notele şi comentariile din planuri referitoare la tipul şi poziţia înnădirilor. În timpul confecţionării armăturii se vor lua măsuri de protecţie la toate utilajele cu piese în mişcare şi pentru prevenirea lovirii în timpul manipulărilor şi fasonării oţelului beton. Pentru evitarea accidentelor în timpul lucrului se vor respecta regulile de tehnică a securităţii muncii specifice locului de muncă şi utilajelor tehnologice folosite. Aceste prevederi nu sunt limitative şi pot fi completate în funcţie de situaţia locală sau de condiţiile generale. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor va respecta prevederile proiectului de execuţie cu o abatere de 4 mm. Pentru cazurile în care în proiect nu se indică grosimea stratului de acoperire se vor respecta următoarele prevederi:

Rezervor circular din beton armat

Elementul

Grosimea min. a stratului de acoperire (mm)

Observaţii

Pereţi şi fundaţie în contact cu solul Pereţi şi fundaţie în contact cu apa Grinzi şi stalpi din suprastructura Radier şi pereţi din suprastructura

50

mm

 

40

mm

35

mm

25

mm

Pentru armăturile longitudinale de rezistenţă se admit abateri de la 2 la 4 mm faţă de tabelul prezentat. Se recomandă ca armăturile înclinate cu 16 mm sau mai mare, să aibă o acoperire laterală de beton cu grosimea de cel puţin 2 ori diametrul armăturii. Condiţia este obligatorie pentru elementele din beton cu agregate uşoare.

COFRAJE ŞI SUSTINERI Prezentul capitol cuprinde specificaţii tehnice pentru confecţionarea, montarea şi demontarea cofrajelor pentru lucrările executate din beton şi beton armat. Acest capitol se referă atât la tiparele care îmbracă forma elementului de beton cât şi la elementele de susţinere a cofrajelor (eşafodaje, grinzi extensibile, popi, etc.).

Cerinte de baza Cofrajele şi sustinerile trebuie să asigure obtinerea formei, dimensiunilor şi gradului de finisare prevazute în proiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea în tolerantele admisibile. Cofrajele şi sustinerile sunt proiectate astfel încât să fie capabile să reziste la toate actiunile ce pot aparea în timpul procesului de executie. Ele trebuie să rămână stabile până când betonul atinge o rezistenţă suficientă pentru a suporta eforturile la care va fi supus la decofrare, cu o limită acceptabilă de siguranţă.

Rezervor circular din beton armat

Cofrajele şi susţinerile trebuie să fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea tolerantelor pentru structura şi a nu afecta capacitatea sa portantă. Cofrajele vor fi dispuse astfel încât să fie posibila amplasarea corectă a armăturii şi realizarea unei compactari corespunzatoare a betonului. Supravegherea şi controlul vor asigura realizarea cofrajelor în conformitate cu planurile de executie şi reglementarile tehnice specifice. Ordinea de montare şi demontare a cofrajelor trebuie stabilita astfel încât să nu produca degradarea elementelor de beton cofrate sau componentele cofrajelor şi sustinerilor. Cofrajele vor fi montate încât să permita decofrarea fără deteriorarea sau lovirea betonului. Imbinarile dintre panourile cofrajului trebuie să fie etanse. Suprafaţa interioară a cofrajului trebuie să fie curată. Substanţele de ungere a cofrajului trebuie aplicate în straturi uniforme pe fata interioară a cofrajului, iar betonul trebuie turnat cat timp acesti agenti sunt eficienti. Trebuie luată în considerare orice influenţă dăunătoare posibilă asupra suprafeţei betonului a acestor substanţe de decofrare. Agenţii de decofrare nu trebuie să păteze betonul, să afecteze durabilitatea betonului sau să corodeze cofrajul. Agenţii de decofrare trebuie să se aplice usor şi sa-si păstreze proprietăţile neschimbate, în conditiile climatice de executie a lucrarilor. Alegerea agentilor de decofrare se va face pe baza reglementarilor tehnice sau agrementelor. Distantierii cofrajului, lasati în beton, nu trebuie să afecteze durabilitatea sau aspectul betonului. Cofrajul va fi executat şi finisat astfel încât să nu existe pierderi de parti fine sau să produca pete pe suprafaţa betonului. Piesele inglobate provizoriu pot fi necesare pentru menţinerea fixa a cofrajului sau a barelor de armătura până la intarirea betonului. Distantierii nu trebuie să introduca incarcari suplimentare inacceptabile asupra structurii, nu vor reactiona cu constituentii betonului sau cu armătura şi nu trebuie să produca patarea suprafetei de beton.

Rezervor circular din beton armat

Tipuri de cofraje, dimensionare, transport Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe baza de polimeri. Cofrajele, sustinerile şi piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de precizarile date în “Ghidul pentru proiectarea şi utilizarea cofrajelor“. Detaliile de alcatuire a cofrajelor se vor elabora de catre constructor sau de catre un institut de specialitate. Manipularea, transportul şi depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite deformarea sau degradarea lor (umezire, murdărire, putrezire, ruginirea, etc.). Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje.

Pregatirea lucrarilor Se vor respecta notele şi comentariile din planşele proiectului.

Pentru fiecare fază tehnologică executantul va întocmi proiecte şi fişe tehnologice, ce vor stabili soluţiile de cofrare, susţinere, materialele folosite, timpii de montare şi de demontare, cu susţinerea prin calcul a dimensiunilor şi tipurilor de elemente de cofraj ales pentru fiecare element în parte. Executantul va supune aprobării proiectantului proiectele tehnologice şi fişele tehnologice pentru elementele de cofrare a elementelor de beton şi beton armat. Fişele tehnologice vor cuprinde precizări de detaliu privind:

- Lucrările pregătitoare;

- Fazele de execuţie;

- Programul de control al calitătii de execuţie al cofrajelor;

- Resurse necesare (echipamente, susţineri, utilaje, scule, forţă de muncă);

- Organizarea raţională a locului de muncă.

Rezervor circular din beton armat

Montarea cofrajelor Înainte de începerea operaţiei de montare a cofrajelor se vor curăţa şi pregăti suprafetele care vor veni în

contact cu betonul ce urmează a se turna şi se va verifica şi corecta poziţia armăturilor. Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:

- trasarea poziţiei cofrajelor;

- asamblarea şi sustinerea provizorie a panourilor;

- verificarea şi corectarea poziţiei panourilor;

- incheierea, legarea şi sprijinirea definitiva a cofrajelor.

Elementele de cofraj se vor preasambla înainte de a fi montate la poziţie. Înainte de turnarea betonului se va verifica dacă s-a făcut ungerea cofrajelor pentru uşurarea operaţiunii de decofrare. Ungerea se execută cu agenţi de decofrare pe feţele cofrajului care vin în contact cu betonul. Agenţii de decofrare trebuie să nu păteze betonul, să nu corodeze betonul şi cofrajul, să se aplice uşor şi să-şi păstreze proprietăţile neschimbate în condiţiile climatice de execuţie a lucrărilor. În cazul în care elementele de susţinere a cofrajelor reazema pe teren, se va asigura repartizarea solicitarilor, tinând seama de gradul de compactare şi de posibilităţile de înmuiere, astfel încât să se evite producerea tasărilor. În cazul în care terenul este înghetat sau expus înghetului, rezemarea susţinerilor se va face astfel încât să se evite deplasarea acestora în functie de conditiile de temperatură.

Controlul şi receptia lucrarilor de cofrare In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificari etapizate astfel:

- preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare şi elementele sau subansamblurile de cofraj şi sustineri;

- in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea în raport cu trasarea şi modul de fixare a elementelor;

Rezervor circular din beton armat

- final, receptia cofrajelor şi constatarea intr-un registru de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse (proces verbal de receptie calitativa). În cazul cofrajelor care se închid după montarea armăturilor se va redacta un proces verbal comun pentru cofraje şi armături.

PUNEREA IN OPERA A BETONULUI Pregatirea turnării betonului Toate elementele din beton şi beton armat pentru care s-au întocmit prezentele specificaţii se execută monolit. Se consideră că betoanele se prepară în staţii de betoane specializate.

Executantul va utiliza betoane gata preparate livrate de la staţii proprii de betoane sau de la alte centrale de betoane. Executarea lucrarilor de betonare poate să înceapă numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

- sunt stabilite şi instruite formaţiile de lucru, în ceea ce priveste tehnologia de execuţie şi măsurile privind securitatea muncii şi PSI;

- au fost recepţionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături (după caz);

- în cazul în care, de la montarea la receptionarea armăturii a trecut o perioada indelungata (peste 6 luni) este

necesara o inspectare a starii armăturii de catre o comisie alcatuita din beneficiar, executant, proiectant şi reprezentantul IC, care va decide oportunitatea expertizarii stării armăturii de către un expert sau un institut de specialitate şi va dispune efectuarea ei.

- suprafetele de beton turnat anterior şi intarit, care vor veni în contact cu betonul proaspat, vor fi curatăte de

pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati); suprafetele nu trebuie să prezinte zone necompactate sau segregate şi trebuie să aiba rugozitatea necesara asigurarii unei bune legături între cele doua betoane;

- sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport şi punere în opera a betonului;

- sunt stabilite şi pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii în cazul aparitiei unor situatii accidentale;

Rezervor circular din beton armat

- nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna);

- in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel încât acestea să nu se acumuleze în zonele ce urmeaza a se betona;

- sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere în opera şi efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport;

- este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile tehnice

stabilite şi sunt refuzate. In baza verificarii indeplinirii conditiilor de mai sus, se va consemna aprobarea inceperii betonarii de catre:

responsabilul tehnic cu executia, reprezentantul beneficiarului sau reprezentantul IC, în conformitate cu prevederile programului de control al calitatii lucrarilor stabilite prin contract. Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor şi masurilor indicate mai sus.

Reguli generale de betonare Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea respectarea stricta a caiatului de sarcini, a Codului NE 012-2007 şi a procedurii de executie. Betonul va fi pus în lucrare la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite depasirea duratei maxime de transport şi modificarea consistentei betonului. La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:

- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile care vor veni în contact cu betonul proaspat vor fi udate cu

apa cu 2-3 ore inainte şi imediat inainte de turnarea betonului, dar apa ramasa în denivelari va fi inlaturata;

- din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct în lucrare;

Rezervor circular din beton armat

- daca betonul adus la locul de punere în opera nu se incadreaza în limitele de consistenta admise sau

prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui în lucrare. Se admite imbunatatirea consistentei numai

prin folosirea unui superplastifiant;

- inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,00 m – în cazul elementelor cu latime de maximum 1,00 m şi 1,50 m – în celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafaţa (placi, fundatii);

- betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3,00 m se va face prin ferestre laterale sau prin

intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica), avand capatul inferior situat la maximum 1,50 m de zona care se betoneaza;

- betonul trebuie să fie raspandit uniform în lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime şi turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior;

- se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor fata de pozitia prevazuta,

indeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioara a plăcilor în consola; daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turnării;

- se va urmari cu atentie inglobarea completa în beton a armăturii, respectandu-se grosimea stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului;

- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armăturii în timpul betonarii şi nici asezarea pe armături a vibratorului;

- in zonele cu armături dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea

laterala a betonului cu sipci sau vergele de oţel, concomitent cu vibrarea lui. In cazul în care aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului, prin spatii care să permita patrunderea vibratorului;

- se va urmari comportarea şi menţinerea poziţiei initiale a cofrajelor şi sustinerilor acestora, luandu-se

masuri operative de remediere în cazul unor deplasari sau cedari;

- circulatia muncitorilor şi utilajului de transport în timpul betonarii se va face pe podine astfel rezemate

încât să nu modifice pozitia armăturii; este interzisa circulatia pe armături sau pe zonele cu beton proaspat;

- betonarea se va face continuu, până la rosturile de lucru prevazute în proiect sau procedura de executie;

Rezervor circular din beton armat

- durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale

la reluarea turnării, nu trebuie să depaseasca timpul de incepere a prizei betonului. In lipsa unor determinari de

laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului în cazul cimenturilor cu adaosuri - şi respectiv 1,5 ore în cazul cimenturilor fără adaos;

- in cazul în care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării este permisa numai dupa

pregatirea suprafetelor rosturilor de lucru;

- instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor şi mijloacelor de transport local al betonului pe planseele

betonate, precum şi depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armături, este permisa numai dupa 24 48 ore, în functie de temperatura mediului şi tipul de ciment utilizat.

Compactarea betonului Betonul va fi astfel compactat încât să contina o cantitate minima de aer oclus.

Compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee, functie de consistenta betonului, tipul elementului etc. în general compactarea mecanica se face prin vibrare. Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, în paralel, dupa caz, cu ciocanirea cofrajelor) în urmatoarele cazuri:

- introducerea în beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externa;

- intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz în care betonarea trebuie să continue până la pozitia corespunzatoare unui rost;

- se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare).

In timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija să se evite deplasarea şi degradarea armăturilor

si/sau cofrajelor. Betonul trebuie compactat numai atata timp cat este lucrabil.

Rezervor circular din beton armat

Compactarea mecanica prin vibrare poate fi realizata prin urmatoarele procedee:

- vibrare interna folosind vibratoare de interior (pervibratoare);

- vibrare externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;

- vibrare de suprafaţa cu ajutorul vibratoarelor placa sau a riglelor vibrante;

- vibrarea interna este principalul procedeu de compactare a betonului.

Alegerea tipului de vibrator se va face functie de dimensiunile elementului şi de posibilitatile de introducere a

capului vibrator (butelia) printre barele de armătura. Consistenta betoanelor compactate prin vibrare interna depinde de forma elementului şi desimea armăturilor. Durata de vibrare optima se situeaza între 5 ÷ 30 sec., în functie de tasarea betonului şi tipul de vibrator utilizat. Semnele dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt urmatoarele:

- betonul nu se mai taseaza;

- suprafaţa betonului devine orizontala şi usor lucioasa;

- inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafaţa betonului.

Distanta între doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de maxim 1,0 m, reducandu- se în functie de caracteristicile sectiunii şi desimea armăturii. Grosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda să nu depaseasca ¾ din lungimea capului vibrator (buteliei). La compactarea unui nou strat, butelia trebuie să patrunda (50 150 mm) în stratul compactat anterior. Vibrarea externa este indicata la executarea elementelor prefabricate sau în cazul elementelor turnate monolit, de grosimi reduse şi cu armături dese, sau care nu pot fi compactate prin vibrare interna. în zonele în care este posibil, se pot folosi suplimentar şi vibratoare de interior. In cazul elementelor compactate cu ajutorul vibratoarelor de exterior, se vor lua masuri constructive speciale prin marirea rigiditatii cofrajelor şi prin prevederea în masura în care este posibil, de legături elastice între cofraje şi elementele de sustinere şi rezemare. Consistenta betoanelor compactate prin vibrare externa se recomanda să fie cu tasare minima 50 mm.

Rezervor circular din beton armat

Vibrarea de suprafaţa se va utiliza la compactarea plăcilor cu grosimea de maxim 200 mm. Consistenta betoanelor compactate prin vibrarea de suprafaţa se recomanda să fie cu tasare de minim 20 mm. Se recomanda ca durata vibrarii să fie de 30 60 sec. Timpul optim de vibrare se va stabili prin determinari de proba efectuate în opera la prima sarja de beton ce se compacteaza. Grosimea stratului de beton turnat (inainte de compactare) trebuie să fie de 1,1 1,35 ori mai mare decat grosimea finala a stratului compactat, în functie de consistenta betonului. In cazul determinarilor de proba se stabileste şi grosimea stratului de beton necesara pentru realizarea grosimii finite a elementului. Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale plăcilor vibrante trebuie să fie astfel stabilita încât să fie asigurata suprapunerea de minim 50 mm în raport cu pozitia precedenta.

Betonarea diferitelor elemente si parti de constructii Betonarea elementelor de fundatii din beton armat se va face pe un strat de egalizare conform proiectului. Betonarea elementelor verticale se va face respectandu-se urmatoarele prevederi suplimentare:

- in cazul elementelor cu inaltimea de max. 3,0 m, daca vibrarea betonului nu este stanjenita de grosimea

redusa a elementului sau desimea armăturilor, se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime şi betonarea pe

la partea superioara a elementului.

- in cazul în care se intrevad dificultati la compactarea betonului, precum şi în cazul elementelor cu inaltime mai mare de 3,00 m se va adopta una din solutiile:

cofrarea unei fete de max. 1,00 m inaltime şi completarea cofrajului pe masura betonarii elementului

sau

betonarea conform subcapitolului “Reguli generale de betonare“, compactarea facandu-se prin

ferestrele laterale sau din interiorul elementului.

primul strat de beton va avea o consistenta la limita maxima admisa prin procedura de executie şi nu va depasi inaltimea de 30 cm.

Rezervor circular din beton armat

nu se admit rosturi de lucru inclinate, rezultate din curgerea libera a betonului.

Grinzile şi placile care vin în legătura se vor turna de regula în acelasi timp; se admite crearea unui

rost de lucru la 1/5 1/3 din deschiderea placii şi turnarea ulterioara a acesteia;

La turnarea placii se vor folosi reperi dispusi la distante de max 2,0 m pentru a se asigura respectarea

grosimilor prevazute în proiect. Se recomanda ca temperatura betonului la turnare să fie cuprinsa între 5 şi 30C. Inceperea betonarii este admisa numai dupa verificarea adoptarii tuturor masurilor necesare executarii acestor operatii fără intrerupere; asigurarea materialelor componente, functionarea statiei, numar suficient de mijloace de transport şi compactare, instruirea personalului executant şi asigurarea efectivelor de lucru pe intrega perioada de betonare. La 2 4 ore de la terminarea betonarii unei zone (in functie de stadiul de intarire), se va proceda la protejarea suprafetei libere a betonului cu materiale care să asigure evitarea evaporarii apei din beton şi racirea rapida (saltele alcatuite din rogojini dispuse între folii de polietilena sau prelate, strat de minim 10 cm nisip umed acoperit cu prelate). Protectia va fi indepartata dupa minimum 7 zile şi numai daca între temperatura suprafetei betonului şi cea a mediului nu este o diferenta mai mare de 12C. In masura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se executia astfel încât betonarea să se faca fără intrerupere la nivelul respectiv sau între doua rosturi de dilatare. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie stabilita prin procedura de executie.

Decofrarea Generalitati Elementele de constructii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o anumita rezistenta. Trebuie avute în vedere conditiile speciale ale decofrarii elementelor de beton care au fost supuse inghetului în faza intaririi (pentru betonul neprotejat).

Rezervor circular din beton armat

Elementele pot fi decofrate în momentul în care betonul are o rezistenta suficienta pentru a putea prelua integral sau partial, dupa caz, sarcinile pentru care au fost proiectate. Trebuie acordata o atentie deosebita elementelor de constructie care dupa decofrare suporta aproape intreaga sarcina prevazuta în calcul. Se recomanda ca partile laterale ale cofrajelor sa se indeparteze dupa ce betonul a atins o rezistenta de minim 2,5 N/mm 2 , astfel încât fetele şi muchiile elementelor să nu fie deteriorate. Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie în vederea decofrarii, se face prin incercarea epruvetelor de control, pe faze, confectionate în acest scop şi pastrate în conditii similare elementelor în cauza, conform SR EN 12390-5:2009 si SR EN 12390-6:2002. La aprecierea rezultatelor obtinute pe epruvetele de control trebuie să se tina seama de faptul ca poate exista o diferenta între aceste rezultate şi rezistenta reala a betonului din element. In cazurile în care exista dubii în legătura cu aceste rezultate, se recomanda incercari nedistructive combinate (sclerometrul Schmidt + ultrasunete), în conformitate cu prevederile Normativului pentru incercarea betonului prin metode nedistructive, indicativ C 26 85, partea a III-a, pag. 83. In tabelul 6.1. se prezinta recomandari cu privire la termenele minime de decofrare ale fetelor laterale, functie de temperatura mediului şi viteza de dezvoltare a rezistentei betonului. Tabel 6.1.

Viteza de dezvoltare a rezistentei betonului

Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura mediului (C)

+ 5

+ 10

+ 15

Lenta

2

1 1/2

1

Medie

2

1

1

In tabelul 6.2. se prezinta termenele minime recomandate pentru decofrarea fetelor inferioare ale cofrajelor, cu menţinerea popilor de siguranta.

Rezervor circular din beton armat

Tabel 6.2.

Conditii tehnologice

 

Termenul (in zile) de la turnare

Viteza de dezvoltare a rezistentei

   

betonului

 

Lenta

 

Medie

Temperatura mediului (C)

+ 5

+ 10

+ 15

+ 5

+ 10

+15

Grinzi cu deschiderea de max 6,00 m

6

5

4