4/13/2022

Fundamentele teoretice ale

finanţelor publice

Problematica
specifică

Bibliografie selectivă:
1. Filip, Gheorghe, Finanţe publice, Editura Junimea,
Iaşi, 2010

2. Gruber, Jonathan, Public Finance and Public Policy,

Worth Publishers, New York, 2007

3. Hoanţă, Nicolae, Economie şi finanţe publice, Editura

Polirom, Iaşi, 2000

4. Musgrave, Richard, „The Role of the State in Fiscal

Theory”, in International Tax and Public Finance, vol.
3, Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, 1996

5. Văcărel, Iulian, ş.a, Finanţe publice, Ediţia a VI-a,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006

1
 4/13/2022

Finanţele publice - parte a finanţelor

(generale)
FINANŢE
procese si relatii economice …

PUBLICE PRIVATE
- impozite; - capital;
- taxe; - venituri;
- contributii; - cheltuieli;
- subventii; - profit;
- ajutoare - dividende
- etc. - etc.

- categoria “predominantă”?
- caracter subiectiv sau obiectiv (determinanţii)?
- elementele comune?
- elementele particulare?
- actorii/poziţia juridică?

Accepţia tehnică a finanţelor publice, parte a

finanţelor generale
Autorităţile publice
(STATUL)
Sens
restrictiv, tipic
a) Procese şi relaţii economice în formă
bănească, prin care se constituie,
distribuie şi utilizează fonduri băneşti
la/de la dispoziţia autorităţilor publice,
pentru satisfacerea diferitelor nevoi de
interes colectiv, general.
b) Fluxuri financiare la care (cel puţin) unul
dintre participanţi este statul.

Contribuabilii/ c) Relaţii financiare publice.

Beneficiarii d) impozite, taxe, subvenţii, ajutoare,

indemnizaţii, credit, dobânzi la datoria
publică, bugete, sold, trezorerie etc.
- obligativitatea raportului juridic;
- caracter de regulă definitiv şi nerambursabil al transferului de valoare şi de
putere de cumpărare;
- lipsa unei contraprestaţii directe şi imediate din partea beneficiarului
transferului de valoare;
- orientarea către nevoi de interes general.

2
 4/13/2022

Domeniul de studiu al finanţelor publice

 noţiunea şi conceptul de finanţe publice este totuna şi se identifică pe de-a-
ntregul cu conceptul de buget public naţional, respectiv bugetul general
consolidat (Belean et al., 2007);

 disciplină de graniţă, care se interferează puternic cu economia politică,

economiile de ramură şi management, cu alte discipline de profil financiar şi
monetar, cu dreptul administrativ şi constituţional, precum şi cu discipline
care tratează probleme sociale şi politice (Văcărel, 2006);

 orice venituri sau cheltuieli care se vehiculează prin bugetele autorităţilor

publice (central, regional sau local), indiferent de sursă şi destinaţie/mod de
utilizare (Bailey, 2004);

 instrumentele fiscale ale statului şi modul în care acestea pot fi cel mai bine
folosite (Musgrave, 1996);

 ştiinţa finanţelor publice devine ştiinţa studierii rolului statului în economie

(inclusiv sub aspectul normativităţii pozitive), iar scopul său principal îl
constituie înţelegerea corectă a raţiunilor, direcţiilor şi amplorii intervenţiilor
publice în corelaţie cu efectele acestora (Noi, 2020).

Întrebări fundamentale ale finanţelor

publice

 de ce/când trebuie să intervină autoritatea publică în viaţa

economico-socială?

 dacă acceptăm că statul trebuie să intervină, care trebuie să fie

limitele intervenţiei sale şi maniera de intervenţie?

 din ce surse/de la cine/cum ar trebui să obţină autorităţile publice

resursele financiare implicate?

 ce efecte economico-sociale va antrena intervenţia publică

(prelevarea resurselor şi alocarea/utilizarea acestora)?

3
 4/13/2022

Conţinutul şi sfera de cuprindere a

finanţelor publice

Conţinutul Componentele finanţelor Criterii de

publice
finanţelor diferenţiere
(public/privat)
publice  Bugetul public
(obligativitate/nerambursabil
/ lipsa contraprestaţie)  forma de
 social proprietate
 Asigurările sociale
(obligativitate?/rambursabil?
/ contraprestaţie?)  dreptul
 economic aplicabil
 Creditul (public)
(facultativ/rambursabil/
 juridic contraprestaţie)  natura/cauza
activităţilor
 Finanţele corporaţiilor
 politic? (companiilor) publice
(facultativ?/nerambursabil?/  finalităţile
contraprestaţie) urmărite

Discuţii/Realităţi/Exemple (1)
• Bugetul public:
• Scopul urmărit prin finanţele publice este întotdeauna
public?

• Este Guvernul (ca subiect de drept public) un contribuabil

tipic (plăteşte el impozite, taxe şi contribuţii statului)?

• Respectă tipicul bugetar (caracterul definitiv) transferurile

din BS la BASS pentru echilibrare?

• Ca venit bugetar, incasarile amenzile au caracter fiscal?

• Există contraprestaţie directă şi imediată în cazul obligaţiei

unor persoane asistate social de a presta o muncă în folos
public pentru a beneficia de ajutoarele publice?

• Este justificabilă impozitarea pensiilor (nu apare o dublă

impozitare)?

4
 4/13/2022

Discuţii/Realităţi/Exemple (I1)
• Finanţele (corporatiste ale) companiilor publice:

• (2010) cele 722 de companii publice (0.1% din economie) înregistrau arierate de 27.1% din total
(4.8% din PIB), deşi în doar 4 ani anteriori statul a „şters” datorii de 6 mld. RON;

• companiile cu solvabilitate negativă concentrau 2/3 din totalul arieratelor companiilor de stat,
beneficiau de circa 37% din subvenţiile totale acordate şi produceau peste 2/3 din pierderile
totale ale sectorului economic de stat;

• schema de stingere "în lanţ" de tip swap a arieratelor bugetare (efect neutru asupra deficitului
bugetar);

• TVR (2017, buget 950 mil. lei, 750% faţă de 2016 - 124,7 mil. lei, pentru « datorii istorice »);

• TAROM (2019), pierderi de 171 mil. lei (peste 3 mld. în ultimul deceniu, nu a mai înregistrat
profit din anul 2007) – cca. 1800 angajaţi vs, companie privată concurentă cu 1000+ angajaţi şi
profit de 72 mil. Lei în acelaşi an!!!);

• Metrorex (2019), pierderi de 102,7 mil. Lei (2021- doar 30% cheltuieli se acopereau din venituri
proprii);

• CFR Călători (2019), pierderi 354,5 mil. Lei;

• CFR Marfă (2019) - pierderi 237 mil. Lei, 2.5 mld în ultimii 10 ani, cu o ştergere de datorii
istorice de 2.5 mld. Lei în anul 2013 (contestata de CE);

• Complex energetic CEH, CEO (2019,) – pierderi de 1.1 mld. Lei, respectiv 863 mil. Lei;

• RAAPPS (2019) – pierderi de 30 mil. Lei...

Finanţele publice sub impactul

organizării şi funcţionării statului (I)
 Statul ultraminimal – un stat “slab” sau unul “puternic”?

◦ o structură socială situată între night watchman şi eventuale structuri

asociative private cu un asemenea scop (de protecţie a membrilor pe
principiul reciprocităţii);

◦ concept (cel puţin) discutabil;

◦ asociat organizării precapitaliste;

◦ sarcini publice/aparat administrativ extrem de restrânse;

◦ finanţe publice/relaţii bugetare/”tehnici fiscale” rudimentare;

◦ predomina orientarea spre stabilirea surselor de venituri publice;

◦ cheltuielile “publice” erau decise arbitrar/dezordonate.

5
 4/13/2022

Finanţele publice sub impactul organizării

şi funcţionării statului (II)
 Statul minimal (protector, arbitru, jandarm, paznic de noapte, al guvernării ieftine) –
capitalismul de început

◦ statul cu cele mai extinse atribuţii care poate fi justificat, orice stat cu
atribuţii mai extinse violând drepturile oamenilor;

◦ se mărgineşte la asigurarea libertăţii individuale şi a protecţiei proprietăţii private;

◦ îndeplineşte funcţiile “regaliene”/aparat administrativ relativ restrâns;

◦ finanţe publice/relaţii bugetare/”tehnici fiscale” puse în ordine (principiile

bugetare, principiile impunerii);

◦ impozitele şi cheltuielile publice au doar un rol financiar, echilibrul bugetar este

principiu politic deplin/regula de aur/cheia de boltă a finanţelor publice;

◦ sfera restrânsă de manifestare a finanţelor publice, componenta de influenţare a

vieţii economico-sociale şi pârghiile financiare ies din discuţie;

◦ o posibilă soluţie pentru vremurile curente???

Finanţele publice sub impactul organizării şi

funcţionării statului (III)
 Statul intervenţionist (al
bunăstării/providenţă/asistenţial/social) – perioada actuală

◦ “instituţie de la care fiecare aşteaptă întotdeauna mai mult, dar faţă de

care nimeni nu se simte răspunzător” (M. Didier);

◦ se implică (uneori excesiv???) în materie economică şi a protecţiei sociale

prin instrumente financiare publice (impozite, cheltuieli, buget, credit);

◦ aparat administrativ relativ sporit/în creştere (autodeterminabil);

◦ finanţe publice/relaţii bugetare/tehnici fiscale ordonate legal, dar uneori

excesiv/arbitrar reglementate;

◦ impozitele şi cheltuielile publice au atât rol financiar, cât şi de instrumente

active de influenţare a vieţii economico-sociale (pârghii financiare);

◦ dezechilibrul bugetar (deficitul) este o stare comună, iar echilibrul cel mult
una dezirabilă;

◦ sfera largă de manifestare a finanţelor publice;

◦ se poate discuta despre intervenţionism compensator şi corector.

6
 4/13/2022

Finanţele publice sub impactul organizării şi

funcţionării statului (IV)
 Concepţia lui Musgrave
◦ Statul serviciu – limitat la prevenirea /corectarea normativă a
eşecurilor pieţei libere;

◦ Statul bunăstării – asumă şi corectarea distribuţiei veniturilor

rezultată din funcţionarea liberă a pieţei, în acord cu ceea ce
societatea consideră a fi echitabil (just);

◦ Statul comunal - ridică problema interacţiunii dintre fiecare

membru al comunităţii şi comunitate în sine; se caută un
echilibru raţional între oferta de utilităţi publice şi private;

◦ Statul viciat - viziunea centrală se deplasează dinspre eşecurile

pieţei spre eşecurile politicilor publice concurente (eşecul
guvernelor).

Finanţele publice sub impactul organizării şi

funcţionării statului (V)

 Concepţia lui Buchanan

◦ în democraţiile moderne, mai mult de o treime
din produsul naţional este gestionat prin sectorul
guvernamental. În aceste condiţii, neglijarea
influenţei politicienilor şi a birocraţilor asupra
rezultatelor bugetare poate domina în mod sever
relevanţa oricărei analize;

◦ Amplificarea fără precedent a finanţelor

(bugetelor) publice sub aspect valoric şi al
importanţei lor relative în jocul economic este
produsul unei atitudini neraţionale a statului,
care reacţionează în faţa unui eşec prin
„dublarea bugetului şi a personalului său”;

7
 4/13/2022

Finanţele publice sub impactul organizării şi

funcţionării statului (VI)
Teorii economice ale birocraţiei
◦ Ludwig von Mises (Bureaucracy,1943, Paris):
 valoarea serviciilor oferite de birouri (administraţia publică) nu este sancţionată
de piaţă;
 criteriul bunei gestionări nu este pentru aprecierea activităţii birocraţilor beneficiul
social net, ci supunerea orbească la reglementări.

◦ birocraţii sunt tentaţi să-şi consolideze permanent puterea, punând

stăpânire pe resursele bugetare pe care să le utilizeze pentru
atingerea propriilor aspiraţii;

◦ tendinţă inacceptabilă a birocraţilor, de a spori permanent bugetul pe

care îl controlează şi de a dezvolta astfel sectorul public în defavoarea
celui privat, mai eficient prin natura sa;

◦ birocraţii nu au stimulentul pentru a reduce cheltuielile de administrare

ale activităţilor gestionate şi folosesc informaţiile despre propria
activitate pentru a construi „bugete discreţionare”.

Finanţele publice sub impactul organizării şi

funcţionării statului (VII)
Statul socialist 

◦ deciziile politice şi administrative sunt excesiv centralizate,

proprietatea privată aproape integral desfiinţată;

◦ statul asumă deliberat şi explicit sarcini sociale şi economice de

amploare:
 planificarea (dirijarea) fluxurilor reale din economie;
 integrarea bugetului asigurărilor sociale de stat în bugetul republican (s-a
renunţat, prin scutirea oamenilor muncii, la contribuţiile de asigurări sociale);
 statul ocrotea, în mod obligatoriu, toţi lucrătorii, indiferent de forma de lucru
(permanent, sezonier, ocazional etc.), de felul de retribuire sau de
naţionalitate, rasă sau sex;

◦ finanţele publice au o sferă covârşitoare în raport cu cele private,

desfăşurarea lor este planificată centralizat/adesea nerealist (la
sfârşitul anului, bugetul se încheie cu un excedent);

◦ finanţele publice locale sunt lipsite de identitate/ personalitate.

8
 4/13/2022

Rolul finanţelor publice în evoluţia

societăţii – US. 2

 Premise ale influenţării economiei prin finanţele

publice

 Abordări doctrinare ale rolului finanţelor

publice în evoluţia societăţii

 Rolul finanţelor publice în statul modern

◦ Rolul alocativ al finanţelor (bugetelor) publice
◦ Rolul distributiv al finanţelor (bugetelor) publice
◦ Rolul stabilizator al finanţelor (bugetelor) publice

Bibliografie selectivă:
1. Buchanan, James, Limitele libertăţii. Între anarhie şi Leviathan,
Institutul European, Iaşi, 1997

2. Hoanţă, Nicolae, Economie şi finanţe publice, Editura Polirom, Iaşi,

2000

3. Musgrave, Richard A., „The Role of the State in Fiscal Theory”, in

International Tax and Public Finance, vol. 3, Kluwer Academic
Publishers, Dordrecht, 1996

4. Samuelson, Paul Anthony, Nordhaus, William, Economie politică,

Editura Teora, Bucureşti, 2000

5. Selejan-Sută, Sultana, Doctrine economice. O privire panoramică,

Editura Eficient, Bucureşti, 1996

6. Stiglitz, Joseph E., Economics of The Public Sector, W.W.

Norton&Company, New York, 2000

1
 4/13/2022

Premise ale intervenţiei statale (1)

 Individualitatea, proprietatea
şi sociabilitatea membrilor
colectivităţii;

 manifestare liberă, în acord

cu propriile interese, nevoi
sau preferinţe prin intrarea în
raporturi sociale, majoritar
facultative/contractuale, cu
ceilalţi participanţi la viaţa
socială, care ar trebui să se
armonizeze sub impactul
Cum se instituie
şi acţionează
unor resorturi intrinseci
aceste resorturi? pieţei.

Premise ale intervenţiei statale (1I)

- aptitudinile fizice ori
intelectuale, viziunea
proprie, direcţia sau
intensitatea diferită a
propriilor scopuri etc. îi pot
situa pe participanţii la
raportul social pe poziţii
antagonice, uneori explicit
conflictuale;

Interesele vânzătorului şi - intervenţia unui „terţ”

cumpărătorului sunt
divergente sau convergente?
… dar cele ale statului şi
contribuabilului, în plan fiscal?
independent de relaţia
respectivă pentru
restabilirea echilibrului,
evitându-se astfel starea de
anarhie.

2
 4/13/2022

Justificarea primară a intervenţiei statului

- autoritate a cărei sarcină

de bază este fixarea regulilor
jocului şi aplicarea acestora
la nevoie (protecţia libertăţii
individuale şi implicit
distribuirea justiţiei);

- se alătură pieţei sau intră

Poate fi statul
(absolut) neutru?
în concurenţă cu piaţa
(absolut) liberă?
- se introduc noi factori de
influenţă asupra desfăşurării
raporturilor economice şi
sociale.

Premise ale influenţării economiei prin

finanţele publice
 preeminenţa relaţiilor sociale şi Capacitatea
rezultatelor productive asociate finanţelor de a
sferei private de activitate;
◦ activitatea productivă (iniţial,
mijloci:
plusprodusul?);  Repartiţia PIB
◦ structura şi dimensiunile producţiei
realizată în sfera privată;  Controlul financiar
◦ corectarea eşecurilor pieţei  Reglarea
(susţinerea sectorului privat). economiei
 interdependenţele care se
manifestă între procesele şi relaţiile
economice desfăşurate în formă
natural-materială şi cele desfăşurate
în formă bănească (funcţiile
banilor);

 raporturile specifice dintre consum,
producţie şi repartiţie. 


3
 4/13/2022

Abordări doctrinare ale rolului finanţelor publice

- doctrinele liberaliste
 Liberalismul clasic (Smith, Ricardo, Say) – ordinea naturală, rol alocativ restrâns;

 Neoclasicii (Menger, Pareto, Walras) – bugete echilibrate, mai multă justiţie în

distribuţia veniturilor, stat-regulator: rol alocativ + rol distributiv restrâns;

 Neoliberalismul (Mises, Hayek, Erhardt) – stabilitate monetară; stat suplu, nu stat

social: rol alocativ + distributiv restrâns

 Doctrina ofertei (Laffer, Gilder, Roberts) – oferta creează cererea, reducerea

intervenţiilor: rol alocativ + distributiv restrâns

 Monetarismul (Friedman) – singură monedă contează; bugetul federal a fost el

însuşi un factor major perturbator şi generator de instabilitate: rol alocativ +
distributiv restrâns

◦ Monetarismul bugetar (Brunner, Meltzer, Minford) – masa monetară este determinată în

cadrul unui proces bugetar: rol alocativ + distributiv restrâns + stabilizator secundar

Abordări doctrinare ale rolului finanţelor publice

- doctrinele intervenţioniste

 Keynesismul: I≠S
◦ o orientare de stânga (Joan Robinson şi
Pierro Sraffa), o grupare conservatoare
(reprezentant principal fiind Roy Harrod),
precum şi aşa-numita “sinteză neoclasică”,
(Paul Anthony Samuelson, Alvin Hansen,
Evsey Domar);
◦ Samuelson:
 Y = C+I+G (…+X-M)
 puterea de a taxa… nu este numai puterea de a
amputa, ci înseamnă puterea de a menţine viaţa.
 Rol alocativ, distributiv şi stabilizator
principal.

4
 4/13/2022

Rolul alocativ al finanţelor (bugetelor) publice

 reflectă în principiu rezultatele mijlocirii de către

finanţele publice a furnizării bunurilor colective
pe piaţă, în concordanţă cu nevoile generale,
având ca suport financiar resursele mobilizate
la bugetele publice;

 obiectul tratării foarte atente de către şcoala

“public choice”;

 Probleme:
◦ stabilirea „identităţii” bunurilor publice;
◦ stabilirea varietăţii bunurilor care vor fi
produse/oferite în anumite momente de către stat;
◦ determinarea agentului furnizor;
◦ determinarea cantităţii „optime” de furnizat din
fiecare.

Ce contează?
statul este „o organizaţie umană în care deciziile sunt luate de persoane,
politicieni şi funcţionari, care nu sunt nici mai buni, nici mai răi decât alţii”

 Economia reală;  Dimensiunile birocraţiei;

 Nevoile reale ale  Venitul politic al

membrilor societăţii; demnitarilor;

 Creşterea reputaţiei
 Corecţia eşecurilor demnitarilor şi
pieţei; SAU ? funcţionarilor;

 Monopolurile  Interesele particulare

părtinitoare ale
guvernanţilor;
 Etc.
 Etc.

Raţionalitatea social- (I)raţionalitatea administrativ-

economică SAU ? politică

5
 4/13/2022

“Identitatea” bunurilor publice

 non-rivalitate:
◦ accesul la consum este principial nelimitat şi neconcurenţial;
◦ consumului bunului de către un beneficiar nu exclude consumul şi de către alt
beneficiar concomitent, beneficiile individuale nu sunt alterate;

 non-excludere:
◦ excluderea unui subiect de la consum este imposibilă tehnic - pasagerul clandestin;
◦ excluderea unui subiect de la consum este imposibilă sau indezirabilă politic:
raţiuni sociale, economice sau pentru că, de exemplu, costul adiţional al consumului
individului marginal ar fi zero.

 indivizibilitate:
◦ Imposibilitatea tehnică de a delimita „părţile” de consum ale diferiţilor beneficiari şi a
le asocia unui preţ;

 necesitate: imposibilitatea frecventă a indivizilor de a se abţine de la

consumul unui asemenea tip de bunuri, chiar dacă ar dori asta (sau
consumul lor determinat coercitiv);

 determinare pe baza nevoilor/preferinţelor colective.

Discuţii/Exemple

6
 4/13/2022

Bunuri private, bunuri cvasi-publice şi de merit

 Bunuri private:  Merit goods

◦ rivalitate; ◦ bunurile al căror consum, deşi este
util membrilor societăţii (producând
şi externalităţi pozitive), nu se
◦ exclusivitate;
concretizează pentru că indivizii nu
îi apreciază realist sau îndeajuns
◦ procurare individuală, la efectele.
preţul pieţei; ◦ Exemple???

◦ divizibilitate, asociere cu  Demerit goods

cantitatea consumată;
◦ bunurile care, deşi sunt cerute
spre consum de către unii membri
◦ posibilitate de abţinere ai societăţii, produc efecte primare
de la consum; şi externalităţi negative care
justifică din punctul de vedere al
societăţii (şi autorităţii acesteia)
◦ preferinţe individuale.
restrângerea sau prohibirea
accesului la ele.
◦ Exemple???

Ce să se producă public? (varietatea bunurilor)

 există vreun fel de „inventar” general

acceptat sau universal valabil al acestora?

 oferta publică trebuie conectată cu cererea şi

preferinţele publicului pentru anumite tipuri de
bunuri sau servicii în diferite momente ale
evoluţiei societăţii, respectiv în diferite state;

 baza: „preferinţele colective” (sociale, generale)

◦ însumarea preferinţelor individuale;
◦ regula unanimităţii;
◦ sintetizarea acestora prin mecanisme
democratice (votul, consultarea), rezultând aşa-
numita „opţiune socială”.

7
 4/13/2022

Mecanisme de sintetizare a opţiunii sociale

A. Referendumul popular B. Alegerile

◦ problema costurilor; ◦ generale;
◦ problema majorităţii;
◦ prezidenţiale;
◦ limite tehnice de sintetizare a opţiunii
colective. ◦ locale.
 Exemplu:
◦ Preşedintele României, după consultarea
Parlamentului, poate cere poporului să îşi
exprime voinţa prin referendum cu privire
la probleme de interes naţional, stabilite C. Iniţiativa
chiar de către acesta prin decret. legislativă populară
◦ probleme de interes naţional: ◦ art. 74 (2)/C Nu pot
 adoptarea unor măsuri privind reforma şi
strategia economică a ţării; face obiectul
 adoptarea unor decizii politice deosebite cu iniţiativei legislative a
privire la domenii precum regimul general al cetăţenilor
proprietăţii publice şi private, organizarea
administraţiei publice locale, a teritoriului, problemele fiscale,
precum şi regimul general privind autonomia cele cu caracter
locală, organizarea generală a învăţământului
etc. internaţional,
 majoritate relativă. amnistia şi graţierea.

Limite ale consultării populare/sistemelor

elective privind sintetizarea opţiunii sociale
 introducerea unui intermediar “autonom” care decide
organizarea referendumului (sau nu!);

 „materia” consultării populare este stabilită discreţionar;

 caracterul restrictiv al exprimării opţiunii (doar DA sau NU);

 participanţii de jure şi de facto;

 majoritatea necesară validării deciziei;

 votantul median
◦ responsabilitatea pasivă;
◦ eliminarea marginilor;
◦ coalizarea şi impunerea costurilor tuturor.

8
 4/13/2022

Ce este de făcut?
 evitarea “relelor publice” (de ex. în infrastructură, acţiuni socio-
culturale, economice etc.);
E  evitarea “iluziei fiscale” (ex. taxa pe lăcomie, supra-accizele,
D timbru de mediu/timbru de carte);

U  reperul PIB;

C  consacrarea legislativă a unor limitatoare de tipul plafoanelor

de cheltuieli, echilibrării bugetului sau reglementării
A momentului/ritmului/condiţiilor de creştere a cheltuielilor publice
în funcţie de evoluţia anumitor indicatori;

Ţ  reglementarea responsabilităţii fiscal-bugetare corelat cu

crearea unei agenţii sau autorităţi independente pentru
I supravegherea acesteia;

E  democratizarea societăţii, stimularea culturii politice sănătoase,

a responsabilităţii şi spiritului civic al membrilor acesteia, a
responsabilităţii guvernanţilor.

Exemple

Preşedintele României:
“Eu sunt aproape hotărât să convoc referendum pentru data de 26 mai,
când avem alegeri europarlamentare. Aproape. Lăsaţi-mi o marjă care se
datorează nevoii unei analize aprofundate. Nu vreau să fac eu un
referendum pentru ceva anume. Dacă fac referendum. atunci vreau să
am parteneri nu numai partidele, probabil mai mult din opoziție, vreau să am
parteneri şi societatea civilă, românii care îşi doresc să dea un semnal clar.”
Sursa: Digi24, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/klaus-iohannis-sunt-aproape-hotarat-sa-convoc-referendum-
pentru-26-mai-odata-cu-europarlamentarele-1100518

Ministrul Finanțelor:
„Vine amnistia fiscală pentru companiile publice și pentru cele private și
această propunere va fi foarte bine primită de mediul de afaceri. Va fi
valabilă pentru tot ce înseamnă… și pentru cei care sunt în eșalonări și
reeșalonări. (…) Pentru o companie de stat e singura șansă și unica
probabil să poți să o readuci în economie ca un actor activ”, a spus
ministrul.
Sursa: G4media.ro, 20.03.2019, https://www.g4media.ro/teodorovici-lanseaza-din-nou-ideea-amnistiei-fiscale-si-spune-ca-
in-aprilie-se-aproba-in-guvern-plus-taxa-pe-lacomie-devine-stimulent-pe-harnicie.html

9
 4/13/2022

Determinarea agentului furnizor

 trade-off-ul central-local:
◦ natura şi rezonanţa bunului public;
◦ subsidiaritatea;
◦ deplasarea centrului de greutate în distribuţia
competenţelor vizând realizarea rolului alocativ al finanţelor
publice dinspre palierul central către palierele inferioare de
guvernare;
◦ creşterea greutăţii specifice a bugetelor locale;
◦ gestiunea partajată;
◦ rolul distributiv şi cel reglator al finanţelor publice rămân
asociate ca regulă cu palierele centrale de guvernare.

 trade-off-ul public-privat:
◦ concesionare;
◦ parteneriat;
◦ sub-contractare (dare în administrare).

Cât să se producă?

 costurile aferente producţiei

(fiscalitate/ resurse atrase);

 eficienţa alocativă;

 eficienţa productivă;

 surplusul consumatorului şi cel al

producătorului.

10
 4/13/2022

Rolul (re)distributiv al finanţelor publice

 reflectă în principiu rezultatele mijlocirii de către finanţele publice a

redistribuirii (prin impozite şi cheltuieli) a veniturilor şi averilor în
societate, în concordanţă cu criteriile acceptate pentru justiţie şi
echitate;

 distribuţia iniţială (primară) a veniturilor şi averilor în cadrul societăţii,

indiferent de categoriile de participanţi la viaţa economică şi socială,
se realizează principial sub impactul legităţilor pieţei;

 rezultatele repartiţiei financiare primare pot fi considerate

neconvenabile (injuste) de către membrii societăţii (sau de către
majoritatea acestora), ceea ce justifică intervenţia prin finanţele
publice pentru corectarea situaţiei şi îndepărtarea „inegalităţilor”;

 problema de rezolvat nu este neapărat una de ordin economic, ci

mai degrabă de ordin, moral, etic, dar cu profunde implicaţii
economice.

Ce se face şi pentru ce?

 prelevarea după
criterii specifice a
unei părţi din
veniturile sau
averile realizate
în cadrul
repartiţiei
primare şi
distribuirea lor
ulterioară, după
criterii
o distribuţie a resurselor care favorizează prestabilite, către
extreme foarte largi este mai greu membrii
acceptată de indivizi şi nici nu serveşte societăţii;
bunăstării generale!
 repartiţie
secundară sau
redistribuire a
resurselor.
CUM?

11
 4/13/2022

Problema de fond - optimul (re)distribuirii

 ideea de bază - cea mai bună distribuţie a veniturilor ar putea să
o realizeze piaţa liberă (nu este nimic injust în a fi bogat/sărac)
???

 actele voluntare (de caritate) au scală redusă de manifestare,

agenţii privaţi nu pot trata problema global;

 justeţea şi echitatea: valori sociale/concepte relativ versatile,

susceptibile de larg subiectivism şi variabile;

 soluţii:
◦ optimul de tip paretian la impozitare???;
◦ utilitarismul marginal;
◦ impozitele negative;
◦ sistemul de impunere;
◦ combinarea instrumentelor/taxarea diferenţiată.

 modele ale welfare state.

Rolul stabilizator (reglator) al finanţelor publice

 rezultatele manevrării
de către autoritatea
publică a
instrumentelor
financiare publice
tipice, pentru a încuraja
sau descuraja unele
tipuri sau domenii de
activitate, prin influenţa
exercitată de
impozitele, cheltuielile
şi bugetul public asupra
unor variabile precum
consumul,
economisirea,
investiţiile, exporturile
şi importurile etc.

12
 4/13/2022

CE se face?

 atenuarea oscilaţiilor ciclice ale

economiei (stabilizare);

 impulsionarea ritmului de activitate

(stimulare);

 adaptare la cerinţele pieţei

(restructurare şi modernizare).

CUM se face?

 “de la sine”
(AUTOMAT):
Ziua şi noaptea, indiferent dacă
Preşedintele se află sau nu la Casa
Albă, sistemul bugetar contribuie,
aidoma unui resort, la neutralizarea
factorilor de dezechilibru.
 administrativ
(DISCREŢIONAR)
Stimuli fiscali (+/-)generaţi
prin norme juridice de către
autorităţile publice, în
principal prin impozite şi
cheltuieli publice.

13
 4/13/2022

Modelul IS-LM - echilibrul pe piaţa

bunurilor şi serviciilor (curba IS)
- la rate mai reduse
ale dobânzii
investiţiile sunt mai
mari;

- când rata dobânzii

creşte, investiţiile
tind să scadă, fiind
necesară
impulsionarea
acestora de către
autorităţile publice
- politicile fiscal-bugetare expansioniste prin politici fiscal-
vor stimula activitatea economică şi vor bugetare;
crea premise creşterii venitului global;

- se recomandă acţiunea convergentă

prin politica monetară.

Modelul IS-LM - echilibrul pe piaţa

monetară (curba LM)
- cererea de monedă
creşte pentru
efectuarea
tranzacţiilor de
bunuri şi servicii,
corespondent cu
creşterea producţiei;

- cererea de monedă
este corelată cu rata
dobânzii şi pentru
cazul tranzacţiilor
speculative.
- politica monetară de factură expansionistă
(anticipată, aşadar) va avea ca efect o reducere a
ratei dobânzii stimulativă pentru efectuarea de
investiţii şi pentru creşterea pe această bază a
venitului global;

- pericolul alimentării apetitului autorităţilor publice

pentru creşterea ofertei de monedă!

14
 4/13/2022

Modelul IS-LM - echilibrul conjugat

- echilibrul celor două pieţe va conduce la ocuparea deplină

(superioară) a forţei de muncă, DAR:
- intervenţia autorităţilor publice se află sub impactul unor
constrângeri particulare ce nu permit întotdeauna libertate
deplină de acţiune;
- economia reală funcţionează pe baza unor legităţi specifice de
care nu se poate face abstracţie.

15
 4/13/2022

Sistemul financiar public în contextul

federalismului fiscal – US 3

3.1 Reflectarea guvernării de tip multi-nivel în

sistemele financiare publice

3.2 Abordări ale conţinutului federalismului fiscal

3.3 Principiile federalismului fiscal şi implicaţii

pentru configurarea sistemului financiar public

3.4 Federalismul fiscal în contextul integrării

europene

Bibliografie selectivă:

1. Hyman, David, Public Finance: A Contemporary

Application of Theory to Policy, Cengage Learning, 2010;

2. Gruber, Jonathan, Public Finance and Public Policy, 2nd

Edition, Worth Publishers, New York, 2007;

3. Musgrave, Richard şi Musgrave, Peggy, Public finance in

Theory and Practice, McGraw Hill Book Company, 5th
edition, 1989;

4. Oprea, Florin, Managementul financiar al colectivităţilor

locale, Editura Tritonic Books, Bucureşti, 2013;

5. Rosen, Harvey şi Gayer, Ted, Public finance, 9th Edition,

McGraw Hill Book Company, 2010.

1
 4/13/2022

Reflectarea guvernării de tip multi-nivel în sistemele

financiare publice
Venituri supra-
Nivel Bunuri publice Buget
supra- “supranaţionale” supra- Cheltuieli supra-

Venituri APC
Bunuri
Autoritatea publice Bugete Cheltuieli APC
centrală “naţionale” APC

Venituri APM
Autoritatea publica Bugete
“regională” Cheltuieli APM
APM
Bunuri
publice
“locale”
Venituri APL
Autoritatea Autoritatea Bugete
publica locală publica locală APL Cheltuieli APL

Probleme ale organizării eficiente a

sistemului financiar public

 Care nivel de guvernare ar trebui să fie responsabil pentru

o anumită sarcină publică (producţia/livrarea unui serviciu
public)?

 La ce nivel administrativ/dispoziţia cărei autorităţi ar trebui

mobilizate resursele din care se vor finanţa serviciile
publice?

 Este mai eficientă producerea/furnizarea bunurilor publice

direct la nivel local?

 Ce tip de transferuri interguvernamentale ar trebui utilizate

între fondurile financiare gestionate de diferitele autorităţi?

2
 4/13/2022

Repere ale configurării sistemului financiar

public
Buget Asoc. S.

Repere obiective: Buget ACF Repere subiective:

- forma puterii - amploarea nevoilor
publice: sociale;
Buget ACf
- caracterul unitar - intensitatea
sau compus al Buget SS/FS (stringenţa)
statului; nevoilor sociale;

- integrarea în Bugetul
Trezoreriei - durata problemelor
asociaţii de (nevoilor) sociale;
state;
Bugetele IPA
- tipul de activitate
- organizarea (autonomia);
administrativ- Bugetele APM
teritorială.
- eficacitatea/eficient
izarea sistemului.
Bugetele APL

OPTIMIZAREA REPARTIZĂRII SARCINILOR PUBLICE

Raţiuni ale structurării distincte a

relaţiilor financiare publice
- fonduri speciale (BASS):
- concentrarea pe problemă;
- evidenţierea separată a cheltuielilor/ resurselor afectate;
- favorizarea controlului prin transparenţă;
- echilibrarea la nivel de componentă/ reportarea excedentelor.

- bugetele locale:
- autorităţile locale îşi pot cunoaşte mai bine (decât le-ar putea
cunoaşte autorităţile centrale), atât potenţialul financiar
(fiscal), cât şi nevoile privind cheltuielile de acoperit;
- degrevarea finanţelor centrale de anumite cheltuieli; (?)
- se reduce numărul şi amploarea fluxurilor dintre cele două
componente majore ale sistemului financiar public (finanţele
centrale şi cele locale);
- un control mai eficient asupra constituirii şi utilizării fondurilor
financiare publice.

3
 4/13/2022

Abordări ale federalismului (fiscal)

Federalism sau (vs.) descentralizare?

 federalism fiscal:
◦ fiscal federalism (eng.) - fédéralisme fiscal, financier ou
budgétaire? (fr.)

◦ modul în care diferitele paliere de guvernare partajează drepturile

de mobilizare a veniturilor bugetare;

◦ Musgrave: un sistem care permite diferitelor colectivităţi care

trăiesc în diferite ţări să exprime opţiuni (preferinţe) diferite pentru
serviciile publice, iar aceasta, inevitabil, conduce la diferenţierea
nivelelor de taxare şi de utilităţi publice;

◦ Derycke: totul într-unul […], un set de precepte de bază ale

conducerii acţiunilor publice în state mai mult sau mai puţin
descentralizate;

 descentralizare: transfer vertical de competenţe (implicit

cheltuieli/resurse necesare).

4
 4/13/2022

Teorii şi modele ale federalismului fiscal

 teorema descentralizării  modelul Tiebout
(Wallace Oates)
- pentru un bun public al
cărui consum poate fi delimitat
pe jurisdicţii locale în cadrul
unei entităţi naţionale şi în
condiţiile în care costul
furnizării acestuia de către
nivelul central sau cel local ar
fi acelaşi, întotdeauna
furnizarea de la nivel local
va fi mai eficientă (sau
măcar la fel de eficientă);

- bunăstarea socială globală

va fi mai ridicată atunci când
în cadrul fiecărei colectivităţi
locale este asigurat nivelul
optim de consum al bunurilor
publice.

Teorema descentralizării, modelul Tiebout şi

lumea reală
 atât teorema descentralizării, cât şi modelul Tiebout presupun lipsa
externalităţilor induse de furnizarea serviciilor publice;

 comunităţile locale sunt considerate „închise”;

 pe măsură ce apar noi consumatori, costul serviciilor oferite la nivel local nu

înregistrează modificări, fiind vorba de „bunuri publice” (cost adiţional 0);

 „migranţii” beneficiază de informaţii transparente şi complete în ce priveşte

tratamentul fiscal şi serviciile publice oferite de oricare dintre comunităţile locale;

 mobilitatea perfectă a gospodăriilor este cel puţin discutabilă, ea aflându-se şi

sub influenţa altor factori decât nivelul impozitelor locale sau preferinţa pentru
anumite servicii publice;

 mobilitatea în sine aduce costuri suplimentare, care trebuie asumate/suportate

de către subiectul care „migrează” în căutarea unui raport tratament fiscal/servicii
publice mai avantajos.

5
 4/13/2022

Principii ale federalismului fiscal -

responsabilitatea
- decidenţii locali trebuie să fie responsabili (economic şi politic)
pentru satisfacerea preferinţelor celor pe care îi reprezintă;

- decidenţii locali trebuie să beneficieze mai degrabă de resurse

proprii şi mai puţin de subvenţii sau transferuri (mai ales din rândul
celor condiţionate) realizate de autorităţile centrale;

- autorităţile locale ar trebuie să poată stabili (discreţionar) ratele de

impunere pentru propriile venituri;

- responsabilitatea trebuie extinsă (regăsită, stimulată) în mod necesar

şi pentru membrii colectivităţii locale;

- libertatea decizională privind veniturile bugetelor locale şi

destinaţiile date acestora este doar o condiţie necesară, dar nu şi una
suficientă pentru asigurarea reală a responsabilităţii şi atitudinii
proactive a autorităţilor locale.

Este dezirabilă o ”suveranitate fiscală locală”?

Principii ale federalismului fiscal - legătura

impunere/ beneficii
 în măsura în care contribuabilii pot face legătura între serviciile
oferite şi taxele suportate, cele din urmă pot fi interpretate şi se
pot manifesta similar unui preţ (ca în cazul unui serviciu privat),
fiind mai uşor de acceptat şi suportat de către beneficiari;

 în măsura în care este posibil, să se urmărească prin delimitarea

competenţelor de impunere (fiscală) şi utilizare a resurselor
mobilizate asigurarea unui suport realistic celor implicaţi pentru a
institui şi/sau evidenţia legătura dintre efort şi efect;

 impozitele pe proprietate, de genul celor asupra terenurilor sau

clădirilor, ar trebui să fie atribuite autorităţilor (bugetelor locale) şi
nu celor centrale;

 taxele (speciale) pentru anumite servicii oferite în mod direct de

autorităţile locale, trebuie să se regăsească în bugetele locale.

Au decidenţii locali pârghiile necesare pentru asigurarea principiului, dacă

atribuirea surselor de venit aparţine autorităţilor legislative (centrale)?

6
 4/13/2022

Principii ale federalismului fiscal -

neutralitatea
- evitarea competiţiei fiscale orizontale, prin stabilirea de la nivel central a
ratelor de impunere pentru diferitele entităţi administrativ-teritoriale, cu
posibilitatea prevederii unei marje de modificare discreţionară;
- dorinţa de a beneficia de anumite servicii publice, va obliga în mod
obiectiv la asumarea unei fiscalităţi mai mari;
- „stimulentul” exonerării de la plata pentru o anumită perioadă a impozitelor
locale nu este principal determinant al migraţiei afacerilor;
- impozitele şi taxele locale să fie aşezate asupra unei baze inamovibile
(terenuri, clădiri etc.), iar cele centrale să vizeze baze de impunere
principial mobile (de exemplu, impozite pe veniturile persoanelor juridice);
- modalităţile tehnice de evaluare a proprietăţilor, regimul stimulentelor
fiscale (reduceri sau exonerări) trebuie stabilit tot de la nivel central, pentru
a evita potenţialul pericol al erodării bazei de impunere;
- problema „costurilor excesive”.

Poate avea concurenţa fiscală locală efecte benefice?

Principii ale federalismului fiscal – echitatea

regională şi simplificarea administrativă (1)
- resursele şi în general bogăţia sunt inegal
distribuite pe teritoriul naţional;
- atribuirea sursei de venit corespondente
exploatării acestora autorităţilor locale şi nu
celor centrale ar crea şi susţine manifestarea
unor inechităţi şi disparităţi substanţiale între
diferitele unităţi administrativ-teritoriale;

- entităţile administrativ-teritoriale mai mici

înregistrează costuri de administrare mai mari;
- eliminarea costurilor nejustificate în colectarea
şi administrarea resurselor.
Există contradicţii între cerinţele principiilor neutralităţii şi echităţii regionale?
Cum se poate realiza simplificarea administrativă (exemple/idei)?

7
 4/13/2022

Federalismul fiscal în contextul integrării

europene
 trade-off-ul (?) calificare juridică-
funcţionalitate;

 instituirea unui sistem de impozitare

european, doar o chestiune de timp ???

 ce sens are subsidiaritatea ca temei al

atribuirii competenţelor naţionale/supra-
naţionale?

 se poate pune problema renunţării la

autoritatea fiscală naţională?

Către un sistem financiar (bugetar)

european ?