Sunteți pe pagina 1din 26

Capitolul 5

INFLUENŢA FACTORULUI TIMP ASUPRA EFICIENŢEI ECONOMICE


A INVESTIŢIILOR

5.1. Implicaţiile factorului timp asupra procesului investiţional


5.2. Cuantificarea influenţei factorului timp asupra eficienţei economice a investiţiilor
5.3. Tehnica actualizării în procesul investiţional
5.4. Analiza cost – beneficiu a proiectelor de investiţii

Cuvinte-cheie: pierderi convenţionale, pierderi reale, rată de actualizare, factor de acumulare,


factor de scont, factor de actualizare, factor de compunere, factor de recuperare, cheltuieli totale
actualizate, rata de rentabilitate financiară, flux de numerar actualizat, durata de recuperare
actualizată a investiţiilor, curs de revenire net actualizat

Obiective urmărite
1. Cunoaşterea indicatorilor de cuantificare a influenţei factorului timp asupra eficienţei economice a
investiţiilor;
2. Cunoaşterea tehnicii actualizării în procesul investiţional;
3. Cunoaşterea metodologiei B.I.R.D. de determinare a rentabiltăţii proiectelor de investiţii

5.1. Implicaţiile factorului timp asupra procesului investiţional

Procesele şi fenomenele economice se află sub incidenţa factorului timp, deoarece ele încep şi se termină
la un moment dat, deci consumă timp. Calitatea sa de resursă economică se explică prin faptul că acesta
presupune aceleaşi reguli de utilizare şi economisire ca şi celelalte resurse de natură materială, umană,
financiară care sunt consumate în orice activitate economică. De exemplu, dacă nu este respectat
momentul de începere a unui proces economic, această întârziere poate conduce la obţinerea unor
pierderi, a căror recuperare este uneori dificilă şi presupune un consum suplimentar de resurse.
Economisirea timpului poate avea efecte pozitive, deoarece conduce la obţinerea unui spor de efecte
(creşterea volumului producţiei realizate, a beneficiilor ş.a.). Timpul influenţează calitatea fenomenelor şi
proceselor economice şi în calitatea sa de factor economic, deoarece aceste fenomene se desfăşoară
întotdeauna sub influenţa progresului tehnic. Productivitatea muncii nu este aceeaşi în timp, ea creşte
mereu, deci o oră de muncă efectuată în prezent nu a avut aceleaşi efecte acum 50 de ani şi nu va avea
aceleaşi efecte nici peste 50 de ani. Factorul timp are implicaţii şi asupra procesului investiţional,
deoarece realizarea unei investiţii se realizează în timp şi presupune, în general, parcurgerea mai multor
etape:
- faza de proiectare a investiţiei;
- faza de execuţie a investiţiilor;
- faza de realizare a probelor tehnologice;
- faza de atingere a parametrilor proiectaţi;
Existenţa acestor faze face necesară identificarea modalităţilor de manifestare şi de cuantificare a
influenţei factorului timp asupra unei investiţii, deoarece există un decalaj în timp între momentul
consumării mijloacelor materiale şi băneşti, în vederea realizării investiţiei şi momentul obţinerii
efectelor scontate. Acest decalaj este obiectiv necesar, iar mărimea lui are implicaţii asupra volumului
resurselor cheltuite şi a mărimii efectelor obţinute. Nerespectarea termenelor aferente fiecărei faze a
investiţiei echivalează cu o pierdere a unor efecte economice, cu o alocare neproductivă de resurse,1 iar
reducerea acestor termene conduce la creşterea efectelor economice. Bineînţeles, nu orice reducere a
acestor termene este favorabilă. O reducere forţată a acestora, de exemplu, poate avea efecte nefavorabile.
Pe de altă parte, realizarea unei investiţii presupune un consum de resurse care se realizează treptat
în timp (1 sau 2 ani, la obiectivele mari), iar efectele generate sunt dispersate pe o perioadă mare de timp
(10 sau 20 de ani). Din această cauză, în fundamentarea calculelor de eficienţă economică a investiţiilor
este necesară cunoaşterea tuturor resurselor consumate şi a tuturor efectelor obţinute, în vederea
determinării indicatorilor de eficienţă economică (volumul efectelor obţinute la un leu cheltuit sau
valoarea cheltuielilor necesare obţinerii unui leu efecte). Datorită faptului că atât cheltuielile de investiţii,
cât şi efectele obţinute nu sunt comparabile, deoarece aparţin unor perioade de timp diferite (mai mari de
un an), este necesară recalcularea valorii acestora, astfel încât acestea să poată fi comparabile şi operabile
în calculele de eficienţă economică. Recalcularea acestor valori se realizează prin folosirea tehnicii de
actualizare. Rezultă deci că în efectuarea analizei eficienţei economice a investiţiilor sunt folosite două
tipuri de calcule: calcule statice, care nu iau în considerare influenţa factorului timp, şi calcule dinamice,
care iau în considerare influenţa factorului timp.

5.2. Cuantificarea influenţei factorului timp asupra eficienţei economice a investiţiilor

Pe durata de realizare a investiţiilor, mijloacele materiale, umane şi băneşti nu produc efecte imediate, ele
sunt imobilizate. Aceste imobilizări de resurse sunt echivalente unor pierderi, iar pentru măsurarea
acestora se utilizează următorii indicatori:
a) pierderile convenţionale;
b) pierderile reale;
c) media anuală a imobilizărilor;
d) influenţa factorului timp.

a) Pierderile convenţionale (Pc) sunt pierederi inerente procesului investiţional, care decurg din
modul de eşalonare în timp a fondurilor pe durata de realizare a investiţiei. Aceste pierderi sunt doar
aparente, ele nu au nicio influenţă economică. Mărimea pierderilor convenţionale se determină după
relaţia:

I i  Rn  t i
Pc 
2

unde:
Ii = investiţiile imobilizate în anul i ;
Rn = rata rentabilităţii fondurilor;
ti = timpul de imobilizare a fondurilor investite în anul i ;
½ = coeficient rectificativ, în ipoteza utilizării uniforme a fondurilor pe cele 2 semestre ale anului.

b) Pierderile reale (Pr) apar în situaţia în care se produc întârzieri în atingerea parametrilor
proiectaţi. În acest caz, pierderile convenţionale se transformă în pierderi reale, a căror mărime se
determină după relaţia:

1
Principalele efecte negative de natură economică, financiară şi monetară ale influenţei factorului timp asupra
procesului investiţional pot fi: nerealizarea producţiei la data stabilită, uzura morală a tehnologiilor adoptate,
expirarea termenului de garanţie a utilajelor, nerealizarea acumulărilor băneşti preconizate, nesincronizarea
volumului încasărilor cu cel al plăţilor ş.a.
I  AT
Pr   I 1  A  T0
2

unde:
I = cheltuieli totale de investiţii;
A = aportul mediu anual al investiţiilor la realizarea plusprodusului;
T = durata normată de atingere a parametrilor proiectaţi;
I1 = investiţia realizată, dar care nu a atins parametrii tehnici proiectaţi;
T0 = timpul efectiv necesar atingerii parametrilor tehnici proiectaţi.

c) Media anuală a imobilizărilor (Mi) depinde de volumul cheltuielilor de investiţii, de durata de realizare
a obiectivului şi de modul de eşalonare a cheltuielilor în timp. Se determină pornind de la următoarea
relaţie2:

Anii 1 2 3 …………………………………………… d-1 d


--------------------------------------------------------------------------------------------
Investiţii I1 I1 I1 ...……..…………………………………… I1 I1
I2 I2 ……..……………………………………... I2 I2
I3 ………..…………………………………… I3 I3
…………………………………………...... . .
. . .
Id-1 Id-1
Id

Se observă că investiţiile din primul an rămân imobilizate pe o perioadă de d ani, cele din al doilea
an pe o perioadă de d-1 ani ş.a.m.d. Prin urmare, valoarea medie anuală a imobilizărilor se poate
determina după relaţia:

I1d + I2 (d-1) + I3 (d-2) + ……+ 2 Id-1 + Id


Mi = .......................................................................
d

Sau
d
Σt=1It (d – t + 1)

Mi = ......................................
d

2
Cistelecan, Lazăr – Economia, eficienţa şi finanţarea investiţiilor, Editura Economică, Bucureşti, 2002, p. 276
unde:
Mi = media anuală a imobilizărilor;
It = investiţiile anuale;
d = durata de realizare a obiectivului (ani).

d) Influenţa factorului timp (It) este un indicator normat de Ministerul Finanţelor Publice, care
serveşte la corectarea unora dintre indicatorii de eficienţă economică a investiţiilor. Se determină după
relaţia:

It =a{I1[d–(1- 0,5)] + I2[d–(2-0,5)]+ I3[d–(3-0,5)]....+In[d–(n-0,5)]+ In+1


d n }
2

It = influenţa factorului timp;


a = aportul mediu anual al investiţiilor la realizarea plusprodusului;
I1, I2, I3, ….In, In+1 = investiţiile eşalonate pe perioada d ;
d = durata de realizare a investiţiilor;
n = partea întreagă a duratei de realizare;
0,5 = coeficient de corecţie (se presupune că investiţiile se realizează la mijlocul anului).

În calculul indicatorului se întâlnesc două situaţii:

1. dacă d este un număr întreg de ani, atunci nu se ia în calcul ultimul termen (In+1
d  n );
2
2. dacă d este un număr fracţionar de ani, atunci se ia în calcul ultimul termen.

5.3. Tehnica actualizării în procesul investiţional

Imobilizarea în timp a resurselor financiare echivalează cu o pierdere, a cărei mărime este egală cu
contribuţia pe care aceste resurse ar fi putut s-o aducă la creşterea veniturilor, dacă aceste resurse ar fi fost
utilizate productiv. De exemplu, dacă o sumă de un leu ar fi investită productiv la începutul unui an, după
un an ea va avea valoarea de 1+a. În anul următor, valoarea acestor fonduri (1+a) utilizate productiv va fi
de (1+a)2, după al treilea an va fi de (1+a)3, iar după n ani va fi (1+a)n. În consecinţă, o investiţie de 1 leu
făcută astăzi echivalează peste n ani nu cu 1 leu, ci cu (1+a) n lei. Din această cauză nu pot fi comparate
eforturile realizate în prezent cu efectele care se vor obţine în viitor. Pentru a face comparabile efectele cu
eforturile, acestea trebuie aduse la acelaşi moment. Pentru aceasta trebuie folosită tehnica actualizării,
care presupune folosirea următoarelor elemente de calcul:

1) şirul de valori;
2) rata de actualizare;
3) corectivele utilizate în actualizare;
4) momentele de referinţă utilizate în actualizare;
5) indicatorii de eficienţă a investiţiilor bazaţi pe calculele de actualizare.

1) Şirul de valori reprezintă valorile supuse actualizării, care exprimă la nivel static efortul şi
efectele unui proces investiţional (valoarea investiţiilor eşalonate pe ani, cheltuielile de exploatare anuale,
veniturile anuale obţinute etc.).
2) Rata de actualizare (a) se foloseşte pentru aducerea în prezent a efortului din trecut şi a efectelor
din viitor. Această rată semnifică profitul ce poate fi obţinut într-un an ca urmare a investirii în scop
productiv a sumei de 1leu. Mărimea acestui coeficient este influenţată de patru factori, şi anume: rata
dobânzii, rata inflaţiei, rata medie a profitului şi rata de risc investiţional. Rata de actualizare se determină
după relaţia:

a = r d + ri + rp + r r

în care:
rd = rata dobânzii;
ri = rata inflaţiei;
rp = rata medie a profitului;
rr = rata de risc investiţional.

Specialiştii apreciază că în prezent, în România, în condiţii normale, mărimea acestui coeficient pe


ansamblul economiei este de 0,15 sau 15%, cu diferenţieri pe unele ramuri şi subramuri.

3) Corectivele utilizate în actualizare.


În tehnica de actualizare folosită pentru calcularea eficienţei economice a investiţiilor este folosit
următorul sistem de corective:
a) factorul de scont;
b) factorul de acumulare;
c) factorul de actualizare;
d) factorul de compunere;
e) factorul de recuperare.

a) Factorul de scont (fs) este utilizat pentru aducerea unui şir de valori inegale din viitor în prezent,
operaţiune care poartă denumirea de discontare. Se determină după relaţia:

1
fs = = (1 + a)-t
(1  a) t

în care:
a = rata de actualizare;
t = numărul de ani luaţi în calculul de actualizare.
b) Factorul de acumulare (fa) este utilizat pentru aducerea unui şir de valori inegale din trecut în
prezent, operaţiune care poartă denumirea de capitalizare. Se determină după relaţia:

fa = (1 + a)t

c) Factorul de actualizare (fact) este utilizat pentru aducerea unui şir de valori egale din viitor în
prezent. Provine din însumarea factorului de scont aplicat asupra unui şir de valori egale cu unitatea (1),
decalate în viitor faţă de momentul de referinţă. Se determină după relaţia:

(1  a) t  1
fact =
a(1  a) t
d) Factorul de compunere (fc) provine din însumarea factorului de acumulare aplicat asupra unui
şir de valori egale cu unitatea (1), decalate în trecut faţă de momentul de referinţă. Este cunoscut şi sub
denumirea de formula dobânzii compuse şi se utilizează pentru a stabili valoarea la care va ajunge o sumă
constantă, depusă cu o anumită dobândă, după un anumit număr de ani. Se determină după relaţia:

(1  a) t  1
fact =
a

e) Factorul de recuperare (fr) se utilizează pentru transformarea unei valori globale în sume anuale
egale pe o perioadă de t ani. Factorul de recuperare se poate calcula atât pentru valori viitoare, cât şi
pentru valori trecute.
- factorul de recuperare pentru valori viitoare (frv) se utilizează pentru a determina suma constantă
(anuităţi) ce trebuie plătită la finele fiecărui an pentru a rambursa un împrumut, astfel încât la finele
anului t împrumutul să poată fi rambursat integral. Se determină ca inversul factorului de actualizare,
după relaţia:

1 a(1  a) t
f rv  
f act (1  a) t  1

Mărimea anuităţii (A), care include capitalul de rambursat anual şi dobânda aferentă se determină
după relaţia:

a(1 + a)t
A = Sn -------------
(1 + a)t - 1

în care:
A = mărimea anuităţii;
Sn = mărimea împrumutului care trebuie rambursat în t ani;
a = rata dobânzii la care a fost acordat împrumutul.

- factorul de recuperare pentru valori trecute (frt) se utilizează pentru a determina valoarea anuală a
vărsămintelor la fondul de capitalizare din care va fi rambursat un împrumut la sfârşitul perioadei (la
finele anului t).
Se determină ca inversul factorului de compunere, după relaţia:

a
frt = --------------
(1 + a)t - 1

Suma capitalizată anual în vederea rambursării împrumutului se determină după relaţia:


a
Sc = Sn ------------
(1 + a)t - 1
în care:
Sc = mărimea sumei care se capitalizează anual;
Sn = mărimea împrumutului care trebuie rambursat în totalitate după cei t ani;
a = rata dobânzii la care este capitalizată suma.

Exemple:

1. O firmă depune la bancă la începutul fiecărui an suma de 500 euro în vederea asigurării unor
fonduri necesare finanţării unei investiţii. Ştiind că dobânda bonificată de bancă este de 5% pe an, iar
dobânda este capitalizată, să se afle mărimea sumei existente în contul firmei la sfârşitul celui de-al 7-lea
an.

Rezolvare: folosim factorul de acumulare fa = (1 + a)t:


- după primul an suma din cont va fi:
S1 = S0 (1 + a)1 = 500 (1 + 0,05)1 = 525 euro;

- după al doilea an suma din cont va fi:


S2 = S0 (1 + a)1 + S0 (1 + a)1 x a = S0 (1 + a)2 = 500 (1 + 0,05)2 =
= 500 x 1,10250 = 551,25 euro;

- după al treilea an suma din cont va fi:


S3 = S0 (1 + a)2 + S0 (1 + a)2 x a = S0 (1 + a)3 = 500 (1 + 0,05)3 =
= 500 x 1,15763 = 578,82 euro;

- după al patrulea an suma din cont va fi:


S4 = S0 (1 + a)3 + S0 (1 + a)3 x a = S0 (1 + a)4 = 500 (1 + 0,05)4 =
= 500 x 1,21551 = 607,76 euro;

- după al cincilea an suma din cont va fi:


S5 = S0 (1 + a)4 + S0 (1 + a)4 x a = S0 (1 + a)5 = 500 (1 + 0,05)5 =
= 500 x 1,27628 = 638,14 euro;

- după al şaselea an suma din cont va fi:


S6 = S0 (1 + a)5 + S0 (1 + a)5 x a = S0 (1 + a)6 = 500 (1 + 0,05)6 =
= 500 x 1,34010 = 670,05 euro;

- după al şaptelea an suma din cont va fi:


S7 = S0 (1 + a)6 + S0 (1 + a)6 x a = S0 (1 + a)7 = 500 (1 + 0,05)7 =
= 500 x 1,40710 = 703,55 euro;
………………………………………………..………………………………..
- după al “n”-lea an suma din cont va fi:
Sn = S0 (1 + a)n-1 + S0 (1 + a)n-1 x a = S0 (1 + a)n

Relaţia de calcul este deci următoarea:

Sn = So (1+a)n

în care:
Sn = suma din cont după n ani;
So = suma depusă în cont la începutul fiecărui an, timp de n ani, în vederea fructificării.
2. O societate comercială realizează un profit anual de 100.000 lei pe o perioadă de funcţionare de
10 ani. Să se determine valoarea actuală a profitului din ultimul an de funcţionare, utilizând un coeficient
de actualizare de 8%.

1
Rezolvare: folosim factorul de scont f s   (1  a) t
(1  a) t

- profitul realizat după primul an de funcţionare va fi:

P0 = P1 (1 + a)-1 = 100.000 (1 + 0,08)-1 = 92.592,50 lei;

- profitul realizat după al doilea an de funcţionare va fi:

P0 = P2 (1 + a)-2 = 100.000 (1 + 0,08)-2 = 85.733,80 lei;


…………………….……………………………………….……………………
- profitul realizat după al zecelea an de funcţionare va fi:

P0 = P10 (1 + a)-10 = 100.000 (1 + 0,08)-10 = 46.319,30 lei;


………………………………………..…………………….…………………..
- profitul realizat după al “n”-lea an de funcţionare va fi: P0 = Pn (1 + a)-n
Relaţia de calcul este deci următoarea:

1
P0 = Pn ------------
(1 + a)t

în care:
P0 = valoarea actuală a profitului;
Pn = profitul obţinut în anul n.

Interpretare: Dacă dispunem astăzi de suma de 46.319,30 lei şi suma este folosită într-o activitate
a cărei eficienţă este de 8%, peste 10 ani se va obţine un profit de 100.000 lei.

3. O societate comercială depune la bancă la începutul fiecărui an, timp de 5 ani, o sumă de 50.000
lei. De ce sumă va dispune acesta la finele perioadei, dacă banca îi acordă o dobândă de 12% pe an? De
ce sumă va mai avea nevoie pentru a realiza o investiţie în valoare de 400.000 lei ?

Rezolvare: folosim factorul de compunere:

(1 + a)t - 1
fc = --------------
a

Factorul de compunere provine din însumarea factorului de acumulare aplicat asupra unui şir de
valori egale cu unitatea (1), decalate în trecut faţă de momentul de referinţă:
fc = (1 + a)n-1 + (1 + a)n-2 + (1 + a)n-3 +……+ (1 + a)3 + (1 + a)2 + (1 + a)1 + (1 + a)0

Înmulţim şi împărţim suma respectivă cu [(1 + a) – 1] şi obţinem:


[(1 + a)n-1 + (1 + a)n-2 + (1 + a)n-3 +……+ (1 + a)3 + (1 + a)2 + (1 + a)1 + (1 + a)0] x [(1 + a) – 1]
fc = ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
(1 + a) – 1

(1 + a) n – 1 (1 + a) n – 1
fc = ---------------- = ----------------
1 + a– 1 a

(1 + 0,12) 5 – 1
S = 50.000 x -------------------- = 50.000 x 6,35285 = 317.642,50 lei.
0,12

400.000 - 317.642,50 = 82.357,50 lei.

4. O societate comercială şi-a propus să-şi procure capitalul necesar realizării unei investiţii în
valoare de 150.000 lei. În acest scop aceasta va depune anual, timp de 5 ani, suma de 50.000 lei din
profitul net obţinut, sumă ce va fi fructificată cu o dobândă de 18% pe an. Să se precizeze dacă societatea
va reuşi să-şi procure capitalul necesar finanţării investiţiei preconizate.

Rezolvare: folosim factorul de actualizare:

(1 + a)n - 1
fact = --------------
a (1 + a)n

Factorul de actualizare provine din însumarea factorului de scont aplicat asupra unui şir de valori
egale cu unitatea (1), decalate în viitor faţă de momentul de referinţă:

1 1 1 1 1 1
fact = ----------- + ----------- + ----------- +………….+ ----------- + ------------ + -------------
(1 + a)1 (1 + a)2 (1 + a)3 (1 + a)n-2 (1 + a)n-1 (1 + a)n

Aducem la acelaşi numitor:

(1 + a)n-1 + (1 + a)n-2 + (1 + a)n-3 + ……… + (1 + a)2+ (1 + a)1 + (1 + a)0


fact = ---------------------------------------------------------------------------------------
(1 + a)n

Înmulţim numărătorul şi numitorul cu [(1 + a) – 1] şi obţinem:

(1 + a)n – 1 (1 + a)n - 1
fact = ----------------------- = ---------------
(1 + a - 1) (1 + a)n a (1 + a)n

(1 + 0,18)5 - 1
Sn = 50.000 x --------------------- = 156.358,55 lei
0,18 (1 + 0,18)5

Valoarea actualizată a depozitului bancar constituit din vărsămintele anuale acoperă valoarea
investiţiei preconizate.
5. În vederea extinderii activităţii, o firmă are nevoie de un capital în valoare de 750.000 lei
Această sumă este împrumutată de la o bancă cu o dobândă de 20% pe an. Firma îşi propune sîă restituie
creditul în 7 ani. Care este suma anuală ce trebuie plătită în vederea rambursării acestui împrumut şi a
dobânzii aferente?

Rezolvare: folosim factorul de recuperare pentru valori viitoare:

1 a (1 + a)n
frv = ------ = ---------------
fact (1 + a)n - 1

0,2 (1 + 0,2)7
S = 750.000 x ---------------- = 208.067,25 lei
(1 + 0,2)7- 1

6. Un investitor va avea nevoie peste 10 ani de 800.000 lei. Ce sumă va trebui să depună anual la o
bancă pentru a atinge acest nivel, dacă banca îi acordă o dobândă de 25% pe an?

Rezolvare: folosim factorul de recuperare pentru valori trecute:

1 a
frt = ----- = ---------------
fc (1 + a)t - 1

0,25
S = 800.000 ------------------ = 34.011,20 lei
(1 + 0,25)10 - 1

Probleme propuse spre rezolvare:

1. Cifra de afaceri a unei firme este de 25.000 lei/an. In condiţiile realizării unor proiecte de
investiţii se estimează că aceasta va creşte în fiecare an cu un ritm de 6% pe o perioadă de 10 ani. Să se
determine valoarea cifrei de afaceri ce se va realiza la finele celui de-al 9-lea an.
R: 42.237 lei (folosim factorul de acumulare).

2. Care este valoarea actuală a sumei de 5.000 lei care urmează a fi încasată peste 1, 3, 5 sau 8 ani,
dacă rata dobânzii compuse uzuale este de 16%?
R: 4.310,34 lei; 3.203,29 lei; 2.380,57 lei; 1.525,13 lei
(folosim factorul de scont).

3. Presupunem că dispunem în prezent de suma de 5.000 lei, peste 1 an vom primi suma de 2.000
lei iar peste 2 ani suma de 6.000 de lei. Să se determine valoarea actuală a acestor sume utilizând o rată a
dobânzii de 12%.
R: 11.568,87 lei (folosim factorul de scont).

4. Care va fi capitalul acumulat de un deponent care economiseşte anual suma de 12.000 lei,
fructificată cu dobândă compusă la o rată de 14%, timp de 10 ani?
R: 232.047,60 lei (folosim factorul de compunere).
5. Un întreprinzător obţine un profit anual de 50.000 lei timp de 10 ani cât va funcţiona investiţia
realizată. Care este valoarea actuală a profitului total obţinut pe cei 10 ani dacă rata de actualizare este de
17%?
R: 232.930,15 lei (folosim factorul de actualizare).

6. Un agent economic contractează în prezent un credit în valoare de 900.000 lei, ce trebuie restituit
în 10 ani, în baza dobânzii compuse. Ce sumă va avea acesta de restituit anual, dacă banca percepe o
dobândă anuală de 18% ?
R: 200.262,60 lei (folosim factorul de recuperare
pentru valori viitoare).

6.Ce sumă va trebui să depună anual la o bancă un întreprinzător pentru ca peste 9 ani acesta să
obţină suma de 15.470 lei? Banca îi bonifică anual o dobândă compusă de 15%.
R: 921,61 lei (folosim factorul de recuperare pentru valori trecute).

4) Momentele de referinţă utilizate în actualizare


Momentele de referinţă în actualizare sunt numeroase pe axa timpului şi cel mai adesea ele se
încadrează în durata de viaţă a proiectului. În calculele de actualizare se poate opta pentru localizarea
valorilor la începutul anului, la mijlocul anului sau la sfârşitul anului. În Europa, valorile sunt localizate
la sfârşitul anilor. Momentele de referinţă folosite în actualizare pot fi:
- momentul formulării şi argumentării opţiunilor de investiţii;
- momentul luării deciziei tehnico-economice;
- momentul luării deciziei financiare (al constituirii bugetului de finanţare);
- momentul începerii construcţiei obiectivului;
- momentul punerii în funcţiune a obiectivului;
- momentul scoaterii din funcţiune a obiectivului.
Acceptând ca localizare a valorilor sfârşitul anilor, vom prezenta modul de actualizare a efortului şi
a efectelor investiţionale la următoarele momente de referinţă:
a) momentul luării deciziei de investiţii (m0);
b) momentul începerii execuţiei lucrărilor de investiţii (m1);
c) momentul punerii în funcţiune a investiţiei (m2);
d) momentul scoaterii din funcţiune a investiţiei (m3).
Cele patru momente de referinţă ce vor fi analizate pot fi prezentate grafic astfel:

I1, I2, I3,………..Id V1, V2, V3, ............................VD


B1, B2, B3, ............................ BD
C1, C2, C3, ............................ CD

m0 m1 m2 m3
--------------------------------------------------------------------------------------------
1,2,…m1,2,3,…………..d 1,2,3,………………………..D

m ani d ani D ani


decizia realizarea perioada de exploatare
de lucrărilor a investiţiei
investiţii de investiţii

unde:
I1….Id = investiţiile realizate;
V1... VD = veniturile brute realizate;
B1.....BD = beneficiile realizate;
C1.....CD = cheltuieli de exploatare;
m0 = momentul deciziei de investiţii;
m1 = momentul începerii execuţiei lucrărilor de investiţii;
m2 = momentul punerii în funcţiune a investiţiei;
m3 = momentul scoaterii din funcţiune a investiţiei.

a) Actualizarea efortului şi a efectelor investiţionale la momentul luării deciziei de investiţii (m0).

Faţă de acest moment toate valorile de investiţii au o poziţie viitoare, din care cauză se va utiliza
factorul de scont:
- Investiţii inegale actualizate la momentul m0:

Im0 act = I1
1 + I2
1 + ……...+ Id
1
m 1 m2
(1  a ) (1  a ) (1  a ) m  d

sau în formă restrânsă:

d 1
Im0 act = Σ It -----------
t=1
(1+a)m + t

- Investiţii egale actualizate la momentul m0: I1=I2=…. = Id= I’


(1  a) d  1 1
I m0
act = I a(1  a) d 

(1  a) m

- Beneficii inegale actualizate la momentul m0:

Bm0 act = B1
1 + B2
1 + …+ BD
1
m  d 1 m d  2
(1  a ) (1  a ) (1  a ) m  d  D

sau în formă restrânsă:

D
1
Bm0 act = B
t 1
t
(1  a) m d t

- Beneficii egale actualizate la momentul m0: B1=B2=…. = Bd= B’

(1  a ) D  1 1
Bm0 act = B’  
a (1  a ) D
(1  a ) m  d

b) Actualizarea efortului şi a efectelor investiţionale la momentul începerii execuţiei lucrărilor de


investiţii (m1);

Faţă de acest moment, valorile au o poziţie viitoare, dar se produce o translare cu m ani faţă de
momentul precedent:
- Investiţii inegale actualizate la momentul m1:

d 1
Im1 act = Σ It ------------
t=1
(1+a)t

- Investiţii egale actualizate la momentul m1: I1=I2=…. = Id= I’

(1  a ) d  1
I m1
act =I 

a(1  a ) d

- Beneficii inegale actualizate la momentul m1:

Bm1 act = B1
1 + B2
1 + …+ BD
1
d 1 d 2
(1  a) (1  a ) (1  a ) d  D
sau în formă restrânsă:

D
1
Bm1 act = B
t 1
t
(1  a) d t

- Beneficii egale actualizate la momentul m1:

(1  a ) D  1 1
Bm1 act = B’ 
a (1  a ) D
(1  a) d

c) Actualizarea efortului şi a efectelor investiţionale la momentul punerii în funcţiune a investiţiei


(m2)

Presupune aducerea în prezent a investiţiilor din trecut şi a beneficiilor din viitor. Pentru aceasta se va
utiliza atât factorul de scont cât şi cel de acumulare:
- Investiţii inegale actualizate la momentul m2:

Im2act = I1(1+a)d-1 + I2(1+a)d-2 +.......+ Id(1+a)d-d

sau în formă restrânsă:

d
Im2act = 
t 1
It (1+a)d-t

- Investiţii egale actualizate la momentul m2:

(1  a) d  1
Im2 act = I’ a

- Beneficii inegale actualizate la momentul m2:

Bm2 act = B1
1 +B 1 +……… + BD
1
2
1 a (1  a ) 2
(1  a) D

sau în formă restrânsă:

D
Bm2 act = 
t 1
Bt
1 .
(1  a) t

- Beneficii egale actualizate la momentul m2:


(1  a ) D  1
Bm2 act = B’
a (1  a ) D

d) Actualizarea efortului şi a efectelor investiţionale la momentul scoaterii din funcţiune a


investiţiei (m3)

Presupune utilizarea factorului de acumulare, deoarece toate valorile sunt situate în trecut faţă de acest
moment:
- Investiţii inegale actualizate la momentul m3:

Im3act = I1(1+a)d+D-1 + I2(1+a)d+D-2 +.......+ Id(1+a)d+D-d

sau în formă restrânsă:


d
Im3act = 
t 1
It (1+a)d+D-t

- Investiţii egale actualizate la momentul m3:

(1  a) d 1 D
m3 ’ (1+a)
I act = I a

- Beneficii inegale actualizate la momentul m3:

Bm3act = B1(1+a)D-1 + B2(1+a)D-2 +.........+ BD(1+a)D-D

sau în formă restrânsă:

D
Bm3act = t 1
Bt (1+a)D-t

- Beneficii egale actualizate la momentul m3:

(1  a) D  1
m3 ’
B act = B a

5) Indicatorii de eficienţă a investiţiilor bazaţi pe calculele de actualizare.


Pe baza tehnicii actualizării a fost elaborat un sistem de indicatori dinamici care sunt folosiţi în
analiza studiilor de fezabilitate a proiectelor de investiţii. Aceşti indicatori sunt:
a) cheltuieli totale actualizate;
b) fluxul de numerar actualizat;
c) rata de rentabilitate financiară;
d) durata de recuperare actualizată a investiţiilor.

a) Cheltuieli totale actualizate (CTA).


Reprezintă volumul total al cheltuielilor de investiţii şi de exploatare, actualizate la un anumit
moment de referinţă, în raport cu o anumită rată de actualizare. Indicatorul se foloseşte pentru compararea
variantelor de investiţii care au aceeaşi capacitate de producţie, dar diferă din punct de vedere al
amplasamentului, al tehnologiilor, al surselor de aprovizionare şi al pieţelor de desfacere. Considerând că
aceste cheltuieli sunt inegale şi că momentul de referinţă este începerea execuţiei lucrărilor (m1),
indicatorul se determină după relaţia:

d D
CTA = t 1
It
1
(1  a) t
+ 
t 1
Ct
1
(1  a) d t

unde :
Ct = cheltuieli de exploatare în anii t din perioada D.
Indicatorul Cheltuieli totale actualizate (care mai poartă denumirea de criteriul minimizării
efortului total) ajută şi la calcularea cheltuielilor unitare actualizate (CUA), care se determină după
relaţia:

CTA
CUA = D

Q
t 1
t

unde:
Qt = producţia anilor t din perioada de exploatare D.
În alegerea variantelor de proiect se va urmări ca CTA şi CUA să aibă valori minime.

b) Fluxul de numerar actualizat.


Reprezintă diferenţa dintre încasări şi cheltuieli şi exprimă modul de recuperare a fondurilor
cheltuite şi de realizare a unui câştig. Acest flux de numerar compensează pe investitori pentru faptul că
au utilizat fonduri în vederea realizării unei investiţii. Fluxul de numerar se poate stabili ca diferenţă între:
- venituri totale şi cheltuieli totale (cu realizarea investiţiei şi cheltuielile de exploatare);
- venituri totale şi costuri de producţie;
- beneficii nete şi cheltuieli de investiţii etc.
Fluxurile de numerar au semnificaţii diferite, în funcţie de tipul de analiză efectuat:
- în analiza economică a proiectelor de investiţii, fluxul de numerar este considerat venitul net
realizat de investitor. În determinarea veniturilor totale nu se ţine seama de eventualele credite sau
subvenţii primite, iar în determinarea cheltuielilor totale acestuia nu sunt incluse impozitele, taxele sau
cheltuielile financiare;
- în analiza financiară a proiectelor de investiţii, fluxul de numerar este considerat venitul cuvenit
investitorului, respectiv suma beneficiilor şi a amortizării după achitarea impozitelor. În determinarea
veniturilor totale sunt incluse şi creditele, iar în determinarea cheltuielilor totale sunt incluse impozitele,
taxele, sau cheltuielile financiare (rate plus dobânzi).
Fluxul de numerar actualizat se determină în urma actualizării fluxului de numerar la un anumit
moment de referinţă, pe baza unei anumite rate de actualizare.
c) Rata de rentabilitate financiară (RRF) măsoară capacitatea unei investiţii de a asigura un profit
net şi constă în determinarea (la momentul m1) a acelei rate de actualizare a, care satisface relaţia:

D d D
1 1 1
 Pt
t 1 (1  a) d t
 
t 1
I t
(1  a) t
 
t 1
Ct
(1  a) d t
=0

unde:
Pt = profitul net obţinut în anii t din perioada D.

După determinarea ratei de rentabilitate financiară, aceasta se compară cu nivelul minim admisibil
al acesteia pe economie, care este diferenţiat în funcţie de modul de finanţare a investiţiilor:
- pentru investiţiile finanţate din credite, nivelul minim admisibil al ratei de rentabilitate financiară
este rata dobânzii la capitalul de împrumut;
- pentru investiţiile finanţate din fonduri proprii, nivelul minim admisibil al ratei de rentabilitate
financiară este rata medie a rentabilităţii din ramura în care se realizează investiţia.
În urma acestei comparaţii se poate aprecia în ce măsură obiectivul de investiţii este acceptabil ca
entitate financiară. O rată de rentabilitate financiară mai mică decât cea de comparaţie face ca proiectul să
fie inoportun.

d) Durata de recuperare actualizată a investiţiilor (T) reflectă capacitatea unui obiectiv de


investiţii de a restitui din venitul net capitalul investit. Mărimea indicatorului exprimă numărul de ani în
care venitul net devine egal cu capitalul investit, ambii termeni fiind determinaţi pe baza tehnicii
actualizării, după relaţia:

d T

t 1
It (1+a)d-t = 
t 1
VNt
1
(1  a) t

unde :
It = capitalul investit;
VNt = venitul net în anii t;
T = numărul de ani în care VN este egal cu capitalul investit.

5.4. Analiza cost – beneficiu a proiectelor de investiţii

Analiza cost-beneficiu a început să fie folosită în practica economică a multor ţări la recomandarea Băncii
Mondiale, începând cu deceniile 6-7 ale secolului trecut. În ţara noastră, această metodă a început să fie
folosită de unele institute de proiectare la determinarea rentabilităţii proiectelor de investiţii după anul
1972, anul aderării României la această instituţie financiară internaţională. Indicatorii specifici folosiţi în
analiza cost-beneficiu sunt calculaţi la momentul începerii lucrărilor de investiţii, pe baza datelor
existente în documentaţia tehnico-economică a proiectelor de investiţii şi în bilanţul contabil al agenţilor
economici. Aceşti indicatori sunt:
a) veniturile brute;
b) cheltuielile totale;
c) fluxul de numerar (CASH FLOW);
d) venitul net actualizat (VNA);
e) raportul venituri-costuri actualizate R v/c act ;
f) rata internă de rentabilitate a investiţiei (RIR);
g) cursul de revenire net actualizat (CRNA).
a) Veniturile brute reprezintă volumul total al încasărilor dintr-o anumită perioadă (valoarea
producţiei-marfă obţinute, din vânzarea unor stocuri de materii prime sau fonduri fixe care prisosesc ş.a.).
În calculele de analiză financiară, în veniturile brute se includ şi creditele primite, deoarece ele reprezintă
surse atrase şi întregesc fondurile agentului economic.

b) Cheltuielile totale cuprind cheltuielile cu investiţia şi cu producţia (cheltuielile de exploatare). În


calculele de analiză financiară, la cheltuielile de exploatare sunt incluse şi cheltuielile cu impozitele,
taxele, dobânzile şi ratele plătite la creditele contractate. În cheltuielile totale nu se includ cheltuielile cu
amortizarea capitalului fix, pe considerentul că prin includerea acestora pe cheltuieli s-ar realiza o dublă
înregistrare (fondul de amortizare a fost considerat drept cheltuială în momentul efectuării investiţiei, iar
această cheltuială a fost cuprinsă în cheltuielile cu investiţia).

c) Fluxul de numerar (CASH FLOW) exprimă câştigul sau pierderea înregistrată la nivelul fiecărui
an luat în calcul. În ţara noastră el se numeşte venit net şi se determină după relaţia:

Fh = Vh - (Ih + Ch)

unde :
Fh = fluxul de numerar pentru anul h;
Vh = veniturile obţinute în anul h;
Ih + Ch = cheltuielile de investiţii şi de producţie în anul h.

d) Venitul net actualizat (VNA) este un indicator care reflectă masa efectelor financiare totale,
actualizate la un anumit moment de referinţă şi o anumită rată de actualizare. Considerând şirul de valori
inegale şi momentul de referinţă m1, VNA se determină după relaţia:

D d D
VNAm1 = 
t 1
Vt
1
(1  a) d t
-[ 
t 1
It
1
(1  a) t
+ 
t 1
Ct
1
(1  a) d t
]

unde :
Vt = veniturile proiectului în anii t;
It = capitalul investit;
Ct = cheltuieli de exploatare în anii t.

Venitul net actualizat reprezintă diferenţa dintre volumul total al încasărilor obţinute pe întreaga
perioadă de funcţionare a obiectivului de investiţii şi costurile totale (cu investiţia şi cu producţia), în
condiţiile cuantificării influenţei factorului timp. În funcţie de acest indicator, un proiect de investiţii
poate fi acceptat doar pentru variantele de proiecte la care venitul net actualizat este mai mare ca zero.
Venitul net actualizat nu este un indicator de eficienţă economică. El măsoară doar volumul efectelor
obţinute în urma investiţiei şi nu permite compararea acestora cu eforturile făcute în acest scop.

e) Raportul venituri-costuri actualizate (R v/c act)


Măsoară capacitatea unui proiect de a-şi acoperi cheltuielile din veniturile obţinute. El permite
realizarea unei comparaţii între suma încasărilor realizate pe întreaga durată de funcţionare a investiţiei şi
totalul cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestora (cu investiţia şi cu producţia).
Pentru valori inegale şi momentul de referinţă m1, se determină astfel:
D
1
V
t 1
t
(1  a ) d t
R v/c act = d D
1 1
 It
t 1 (1  a ) t
 
t 1
Ct
(1  a ) d t

Varianta optimă de proiect este aceea în care R v/c act este mai mare decât 1, deoarece orice efort
investiţional trebuie să asigure recuperarea integrală a cheltuielilor efectuate şi obţinerea unui anumit
profit. Dacă raportul are valoarea 1, rezultă că întreprinderea îşi acoperă toate cheltuielile din exploatarea
obiectivului de investiţii, dar nu obţine nici un profit, ceea ce semnifică faptul că investiţia nu are o
eficienţă economică. La o valoare mai mică a indicatorului, proiectul va fi respins.

f) Rata internă de rentabilitate a investiţiei (RIR) se utilizează pentru actualizarea venitului net prin
metoda interpolării. Se determină după relaţia:

V1
RIR = rmin + ( rmax – rmin) x -------------
V1 + V2

unde:
rmin = rata minimă la care se actualizează venitul net;
rmax = rata maximă la care se actualizează acelaşi venit net;
V1 = venit net actualizat la rata minimă;
V2 = venit net actualizat la rata maximă.

Indicatorul astfel calculat exprimă rata de discontare pentru care veniturile brute totale actualizate
sunt egale cu costurile totale (de investiţii şi de producţie) actualizate, respectiv rata de discontare la
care valoarea venitului net actualizat este zero.
Calculul RIR presupune aplicarea algoritmului următor:
- testarea proiectului se face cu două rate de actualizare: una minimă, având valenţe favorabile
proiectului şi alta maximă, măsurând pierderile proiectului;
- se calculează VNA la rata maximă de actualizare dată; dacă VNA obţinut este pozitiv, atunci acea
rată de actualizare este rată minimă şi se reia calculul VNA cu o altă rată maximă propusă (mărimea
pasului folosit este de 5%);
- dacă VNA obţinut la noua rată maximă de actualizare este negativ, acea rată este rata maximă;
- având cele două rate (minimă şi maximă) corect identificate, se calculează RIR.
În cadrul metodologiei BIRD, rata internă de rentablitate este unul dintre cei mai reprezentativi
indicatori de eficienţă economică a proiectelor de investiţii, deoarece indicatorul exprimă capacitatea
investiţiei de a produce profit pe întreaga perioadă de funcţionare a obiectivului.
Dacă RIR este folosit în analiza economică a proiectelor de investiţii, el poartă denumirea de rată
internă de rentabilitate economică (RIRE), iar dacă este folosit în analiza financiară a proiectelor de
investiţii, el poartă denumirea de rată internă de rentabilitate financiară (RIRF).

g) Cursul de revenire net actualizat (CRNA) este un indicator care reflectă eforturile totale
actualizate (cheltuielile anuale cu investiţia şi cheltuielile anuale de producţie) exprimate în lei ce se fac
pentru obţinerea unei unităţi valutare nete. Acest indicator exprimă costul intern al valutei şi permite
selectarea acelor variante ale proiectelor de investiţii care asigură promovarea exportului şi diminuarea
importului. El oferă deci informaţii cu privire la produsele ce trebuie să fie fabricate în ţară în loc să fie
importate, respectiv produsele care trebuie să fie importate dacât să fie fabricate în ţară.
Calculul acestui indicator, întâlnit şi sub denumirea de testul Bruno, se efectuează pe baza
următorilor indicatori:
- cheltuielile anuale efectuate cu investiţia şi cele de producţie, exprimate în lei;
- veniturile anuale obţinute în urma exportului, exprimate în valută;
- investiţia anuală şi cheltuielile anuale cu exploatarea obiectivului, exprimate în valută.

Relaţia de calcul a CRNA este următoarea:

CTA (în lei)


CRNA = ------------------------
VNA (în valută)

unde:
CTA = cheltuieli totale actualizate;
VNA = venit net actualizat.

După determinarea sa, mărimea acestui indicator se compară cu nivelul cursului oficial sau
convenţional de schimb. În cazul în care CRNA este mai mare decât cursul oficial sau convenţional de
schimb, proiectul de investiţii nu va putea fi acceptat.

Analiza cost-beneficiu se completează cu luarea în considerare a factorilor de risc şi incertitudine.


Factorii de risc aferenţi unei investiţii sunt determinaţi de o serie de cauze, cum ar fi schimbarea
condiţiilor economice, schimbările tehnologice rapide, erori ale analizei tehnice, economice sau financiare
etc. Analiza acestor factori poartă denumirea de analiză de sensibilitate sau de senzitivitate, care
presupune determinarea viabilităţii proiectului în condiţiile unor costuri şi venituri diferite şi probabile.
Avantajele folosirii metodei cost-beneficiu sunt următoarele:
- oferă o imagine globală a eficienţei unui proiect de investiţii;
- poate fi folosită în orice moment al vieţii economice a unui obiectiv de investiţii;
- ia în considerare factorii de risc specifici activităţii de investiţii;
- poate fi folosită şi în alte domenii ale activităţii economice.

Exemple:

1. O firmă doreşte să realizeze o investiţie pentru care are la dispoziţie două variante de proiect.
Indicatorii celor două variante sunt următorii:

Indicatori U/M Varianta I Varianta II


1.Venituri anuale (Vh) lei 395.000 435.000
2.Cheltuieli anuale de producţie (Ch) lei 175.000 185.000
3.Valoarea investiţiei (It), din care: lei 390.000 400.000
- în anul I lei 215.000 210.000
- în anul II lei 175.000 190.000
4. Durata de proiectare (m) ani 1 1
5. Durata de funcţionare (D) ani 16 16

Ştiind că rata de actualizare este de 15%, se cere:


A) Să se actualizeze indicatorii de efort (valoarea investiţiei) şi efect (profit) în următoarele
momente:
a) momentul luării deciziei de investiţii (m0);
b) momentul începerii lucrărilor de investiţii (m1);
c) momentul punerii în funcţiune a investiţiei (m2);
d) momentul scoaterii din funcţiune a investiţiei (m3).
B) Să se calculeze indicatorul randamentul economic actualizat în fiecare dintre aceste momente
pentru ambele variante şi să se menţioneze varianta cea mai avantajoasă.

Rezolvare:
A) Profitul = Venituri anuale (Vh) - Cheltuieli anuale de producţie (Ch)
- varianta 1: P1 = 395.000 - 175.000 = 220.000 lei;
- varianta 2: P2 = 435.000 - 185.000 = 250.000 lei;

a) Actualizarea efortului şi a efectelor investiţionale la momentul luării deciziei de investiţii (m0).


Faţă de acest moment toate valorile investiţiei au o poziţie viitoare, deci vom utiliza factorul de scont,
respectiv factorul de actualizare:

- Investiţii (inegale) actualizate la momentul m0:

Im0 act = I1
1 + I2
1 + ……...+ Id
1
m 1 m2
(1  a ) (1  a ) (1  a ) m  d

1 1
Imoact I = 215.000 -------------- + 175.000 -------------- = 162.570,75 + 115.065,30 = 277.636,05 lei
(1 + 0,15)2 (1 + 0,15)3

1 1
Imoact II = 210.000 -------------- + 190.000 -------------- = 158.790,03 + 124.928,04 = 283.718,07 lei
(1 + 0,15)2 (1 + 0,15)3

- Beneficii (egale) actualizate la momentul m0: B1=B2=…. = BD = B’

(1  a ) D  1 1
Bm0 act = B’  
a (1  a ) D
(1  a ) m  d

(1 + 0,15)16 - 1 1
Bmoact I = 220.000 ---------------------- x --------------- = 861.300,91 lei
0,15 (1 + 0,15)16 (1 + 0,15)3

(1 + 0,15)16 - 1 1
mo
B act II = 250.000 ---------------------- x --------------- = 978.751,03 lei
0,15 (1 + 0,15)16 (1 + 0,15)3

b) Actualizarea efortului şi a efectelor investiţionale la momentul începerii lucrărilor de investiţii


(m1). Faţă de acest moment toate valorile investiţiei au o poziţie viitoare, dar translate cu m ani faţă de
momentul precedent:

- Investiţii (inegale) actualizate la momentul m1:


d 1
Im1 act = Σ It ----------
t=1
(1+a)t

1 1
Im1act I = 215.000 -------------- + 175.000 -------------- = 186.956,48 + 132.325,03 = 319.281,51 lei
(1 + 0,15)1 (1 + 0,15)2

1 1
Im1act II = 210.000 -------------- + 190.000 -------------- = 182.608,65 + 143.667,17 = 326.275,82 lei
(1 + 0,15)1 (1 + 0,15)2

- Beneficii (egale) actualizate la momentul m1: B1=B2=…. = BD = B’

(1  a ) D  1 1
B m1
act =B ’

a (1  a ) D
(1  a) d

(1 + 0,15)16 - 1 1
Bm1act I = 220.000 ---------------------- x --------------- = 990.495,52 lei
0,15 (1 + 0,15)16 (1 + 0,15)2

(1 + 0,15)16 - 1 1
m1
B act II = 250.000 ---------------------- x --------------- = 1.125.563,09 lei
0,15 (1 + 0,15)16 (1 + 0,15)2

c) Actualizarea efortului şi a efectelor investiţionale la momentul punerii în funcţiune a investiţiei


(m2): vom aduce în prezent valoarea investiţiilor din trecut şi a beneficiilor din viitor, deci vom utiliza
factorul de acumulare, respectiv factorul de actualizare :

- Investiţii (inegale) actualizate la momentul m2:

Im2act = I1(1+a)d-1 + I2(1+a)d-2 +.......+ Id(1+a)d-d

Im2act I = 215.000 (1 + 0,15)1 + 175.000 (1 + 0,15)0 = 247.250 + 175.000 = 422.250 lei

Im2act II = 210.000 (1 + 0,15)1 + 190.000 (1 + 0,15)0 = 241.500 + 190.000 = 431.500 lei

- Beneficii (egale) actualizate la momentul m2: B1=B2=…. = BD = B’

1 1 1
Bm2 act = B1 + B2 +……… + BD
1 a (1  a ) 2
(1  a) D

(1 + 0,15)16 - 1
Bm2act I = 220.000 --------------------- = 1.309.931,48 lei.
0,15 (1 + 0,15)16
(1 + 0,15)16 - 1
Bm2act II = 250.000 --------------------- = 1.488.558,50 lei.
0,15 (1 + 0,15)16

d) Actualizarea efortului şi a efectelor investiţionale la momentul scoaterii din funcţiune a


investiţiei (m3): toate valorile sunt situate în trecut faţă de acest moment, deci vom utiliza factorul de
acumulare, respectiv factorul de compunere:

- Investiţii (inegale) actualizate la momentul m3:

Im3act = I1(1+a)d+D-1 + I2(1+a)d+D-2 +.......+ Id(1+a)d+D-d

Im3act I = 215.000 (1 + 0,15)17 + 175.000 (1 + 0,15)16 = 2.313.670,90 + 1.637.583,50 =


= 3.951.254,40 lei

Im3act II = 210.000 (1 + 0,15)17 + 190.000 (1 + 0,15)16 = 2.259.864,60 + 1.777.947,80 =


= 4.037.812,40 lei

- Beneficii (egale) actualizate la momentul m3: B1=B2=…. = BD = B’

(1  a) D  1
m3 ’
B act = B a

(1 + 0,15)16 - 1
Bm3act I = 220.000 --------------------- = 12.257.843,40 lei.
0,15

(1 + 0,15)16 - 1
Bm3act I I = 250.000 --------------------- = 13.929.367,50 lei.
0,15

B)
a) Actualizarea randamentului economic al investiţiei la momentul luării deciziei de investiţii (m0).

Pt act
Ract = ------- - 1
It act

861.300,91
Rm0actI = -------------- - 1 = 2,10 lei profit final/1 leu investit
277.636,05

978.751,03
Rm0actII = ----------------- - 1 = 2,45 lei profit final/1 leu investit
283.718,07

b) Actualizarea randamentului economic al investiţiei la momentul începerii lucrărilor de investiţii


(m1).
990.495,52
Rm1actI = ---------------- - 1 = 2,10 lei profit final/1 leu investit
319.281,51

1.125.563,09
Rm1actII = ----------------- - 1 = 2,45 lei profit final/1 leu investit
326.275,82

c) Actualizarea randamentului economic al investiţiei la momentul punerii în funcţiune a investiţiei


(m2):
1.309.931,48
Rm2actI = ------------------ - 1 = 2,10 lei profit final/1 leu investit
422.250

1.488.558,50
Rm2actII = ----------------- - 1 = 2,45 lei profit final/1 leu investit
431.500

d) Actualizarea randamentului economic al investiţiei la momentul scoaterii din funcţiune a


investiţiei (m3):

12.257.843,40
Rm3actI = ------------------ - 1 = 2,10 lei profit final/1 leu investit
3.951.254,40

13.929.367,50
Rm3actII = = ------------------- - 1 = 2,45 lei profit final/1 leu investit
4.037.812,40
Varianta 2 este mai avantajoasă.

Probleme propuse spre rezolvare:

1. O firmă are la dispoziţie 2 variante de investiţii caracterizate prin următorii indicatori:

Nr.
Indicatori U/M Varianta 1 Varianta 2
crt.
1. Venituri anuale (Vh) RON 400.000 420.000
2. Cheltuieli anuale de producţie (Ch) RON 160.000 180.000
3. Valoarea investiţiei (It), din care: RON 400.000 420.000
- în anul I RON 120.000 100.000
- în anul II RON 180.000 140.000
- în anul III RON 100.000 180.000
4. Durata de proiectare (m) ani 2 2
5. Durata de funcţionare (D) ani 10 10

Cunoscând că rata de actualizare este de 10%, să se actualizeze indicatorii de efort (valoarea


investiţiei) şi de efect (beneficiul, calculat ca diferenţă dintre Vh şi Ch) la momentul luării deciziei de
investiţii şi să se calculeze indicatorul randamentul economic actualizat. Care dintre cele două variante
este optimă?
R: ImoactI = 275.060 RON; ImoactII = 282.320 RON; BmoactI = 914.227,20 RON; BmoactII = 914.227,20
RON; ReI = 2,32 lei profit final/1 leu investit; ReII = 2,24 lei profit final/1 leu investit.

Varianta I este optimă.

2. O firmă are la dispoziţie 2 variante de investiţii caracterizate prin următorii indicatori:

Nr.
Indicatori U/M Varianta 1 Varianta 2
crt.
1. Venituri anuale (Vh) RON 680.000 650.000
2. Cheltuieli anuale de producţie (Ch) RON 480.000 440.000
3. Valoarea investiţiei (It), din care: RON 300.000 240.000
- în anul I RON 90.000 60.000
- în anul II RON 150.000 80.000
- în anul III RON 60.000 100.000
4. Durata de proiectare (m) ani 2 2
5. Durata de funcţionare (D) ani 10 10

Cunoscând că rata de actualizare este de 10%, să se actualizeze indicatorii de efort (valoarea


investiţiei) şi de efect (beneficiul, calculat ca diferenţă dintre Vh şi Ch) la momentul scoaterii din funcţiune
a obiectivului de investiţii şi să se calculeze indicatorul randamentul economic actualizat. Care dintre cele
două variante este optimă?

R: Im3actI = 865.950 RON; Im3actII = 675.820 RON; Bm3actI = 3.187.400 RON; Bm3actII = 3.346.770
RON; ReI = 2,68 lei profit final/1 leu investit; ReII = 3,95 lei profit final/1 leu investit.
Varianta II este optimă.
TESTE GRILĂ

1. Pierderile convenţionale care apar în cadrul procesului investiţional sunt:


a) [ ] pierderi inerente procesului investiţional care decurg din modul de eşalonare în timp a fondurilor, pe
durata de realizare a investiţiei;
b) [ ] pierderi care apar în situaţia în care se produc întârzieri în atingerea parametrilor proiectaţi;
c) [ ] pierderi aparente, care nu au nici o influenţă economică;
d) [ ] pierderi care se pot transforma în pierderi reale.

2. Mărimea indicatorului media anuală a imobilizărilor depinde de:


a) [ ] volumul cheltuielilor de investiţii;
b) [ ] durata de realizare a obiectivului;
c) [ ] modul de eşalonare a cheltuielilor în timp.

3. Mărimea ratei de actualizare depinde de:


a) [ ] rata dobânzii;
b) [ ] rata inflaţiei;
c) [ ] rata medie a profitului.

4. Pentru aducerea unui şir de valori egale din viitor în prezent se foloseşte:
a) [ ] factorul de scont;
b) [ ] factorul de acumulare;
c) [ ] factorul de actualizare;
d) [ ] factorul de compunere;

5. Factorul de recuperare se utilizează pentru:


a) [ ] transformarea unei valori globale în sume anuale pe o perioadă de t ani;
b) [ ] aducerea unui şir de valori egale din viitor în prezent;
c) [ ] aducerea unui şir de valori egale din prezent în viitor.

6. Indicatorul rata internă de rentabilitate a investiţiei exprimă:


a) [ ] rata de discontare pentru care veniturile brute totale actualizate sunt egale cu costurile totale
actualizate;
b) [ ] rata de discontare la care valoarea venitului net actualizat este zero;
c) [ ] rata de discontare la care valoarea venitului net actualizat este mai mare decât zero;
d) [ ] rata de discontare la care valoarea venitului net actualizat este mai mică decât zero.

S-ar putea să vă placă și