Sunteți pe pagina 1din 49

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea “Științe Economice”


Departamentul “Contabilitate și Informatică Economică”

Lucru individual
La disciplina “Tehnologii informaționale de comunicare”

STUDIU DE CAZ
“Stație de alimentare” (Rompetrol)

Conducător științific: Gavrilas Natalia, lect. Univer.


Autor: Trohin Beatrice, grupa FB211.

Chișinău-2022
Cuprins
Introducere.......................................................................................................3
Capitolul 1. Proiectarea unei BD multitabelară...............................................4
1.1. Domeniul de aplicare a BD....................................................................4-5
1.2. Proiectarea tabelelor ..............................................................................5-8

Capitolul 2. Proiectarea interogării de selecție ................................................8


2.1. Interogare de tip Select ce nu conține rândul total.................................8-10
2.2. Interogare de tip Select ce conține rândul total cu gruparea după un singur
câmp..................................................................................................................10-12
2.3. Interogare de tip Select ce conține rândul total cu gruparea după mai multe
câmpuri .............................................................................................................13-15
2.4. Interogare cu parametru .........................................................................15-17
Capitolul 3. Proiectarea interogării de acțiune...................................................18
3.1. Interogare, Make-table...........................................................................18-20
3.2. Interogare, Append.................................................................................20-23
3.3. Interogare, Update..................................................................................23-24
3.4. Interogare, Delete...................................................................................25-26
Capitolul 4. Proiectarea a două rapoarte............................................................27
4.1. Raport cu totalizare..............................................................................27-29
4.2. Raport cu totalizări și grupări de date...................................................29-33
Capitolul 5. Proiectarea a cinci formulare........................................................33
5.1. Formular, Tabele BD............................................................................34-35
5.2. Formular, Interogări.............................................................................35-37
5.3. Formular, Rapoarte...............................................................................37-39
5.4. Formular incuibat.................................................................................39-43
5.5. Formular de bază..................................................................................43-45
Concluzie..........................................................................................................46
Bibliografie.......................................................................................................47
Introducere
Microsoft Access este aplicația de management al bazelor de date pusă la
dispoziție de suita Microsoft Office. O bază de date (database) este o colecție de
date creată și menținută computerizat, care permite operații de înserare, actualizare,
ștergere și interogare a datelor. Utilizatorii unei baze de date pot accesa datele
memorate prin intermediul unui program numit Sistem de Gestiune a Bazei de
Date.

O bază de date Access constă din următoarele obiecte:

 Tabele – conțin toate înregistrările;


 Interogări – realizează extragerea unor date din una sau mai multe tabele,
conform unor criterii precizate de utilizator, în vederea vizualizării și
actualizării datelor din BD;
 Formulare – un ansamblu de zone active, alcătuit din mai multe tipuri de
elemente, ce permit utilizatorilor să introducă efectiv informația ;
 Rapoarte – instrument eficient pentru prezentarea informației stocate în BD
prin imprimare ;
 Macrocomenzi – mijloc de automatizare a unei serii de acțiuni executate
succesiv, ce permite ridicarea gradului de eficientizare a activităților.

Utilitatea de asistență din aplicația Access asigură un proces simplu, pas cu


pas, de configurare a tabelelor, formularelor, paginilor de acces la date,
rapoartelor și interogărilor.

Scopul esențial al creării bazei de date este de a oferi posibilitatea


utilizatorului cât mai eficient și rapid de a manipula, accesa, opera și prelucra
informația existentă.

Această lucrare prezintă o bază de date “Stație de alimentare” ce include toate


obiectele necesare ca tabele, interogări de selecție, interogări de acțiune, interogări
cu parametru, rapoarte și formulare.
3

Capitolul 1. Proiectarea unei BD multitabelară

1.1. Domeniul de aplicare a BD

Se cere de proiectat o BD multitabelară pentru o unitate economică “Stație de


alimentare”. O astfel de proiectare a BD necesită o abordare complexă.

Etapele de proiectare a BD :

 Definirea scopului și domeniului de aplicare a BD – scopurile și sarcinile în


baza exemplului domeniului de aplicare “Produse”.
 Definirea tabelelor pe care trebuie să le conțină BD, stabilirea câmpurilor ce
urmează a fi incluse în tabele și legăturile dintre ele.

Una din cele mai importante etape ale procesului de proiectare a BD este
elaborarea tabelelor. La proiectarea tabelelor, se recomandă a se respecta
următoarele restricții :

1. Informația din tabele nu se dublează. Acest principiu face lucrul mult mai
eficient și exclude posibilitatea de necorespundere, dacă s-a repetat în mai
multe tabele.
2. Fiecare tabel conține informația bine structurată ce descrie o anumită enitate.

La stabilirea câmpurilor pentru fiecare tabel, este necesar să se țină cont de


următoarele :

 Fiecare câmp are legătură cu informația stocată în tabel;


 Denumirea câmpurilor descriu esența conținutului;
 În tabele nu se includ date care pot fi calculate în baza altor date ;
 Nu se recomandă evitarea îmbinării mai multor date din aceeași coloană.
4

Produse – informația despre produse(carburanți)

Fig 1.1 Tabelul “Produse” în regim Design.

Fig 1.2 Tabelul “Produse” în regim Datasheet.


5

Procurări – informația despre achiziționarea produselor petroliere

Fig 1.3 Tabelul “Procurări” în regim Design.

Fig 1.4 Tabelul “Procurări” în regim Datasheet

Vînzări – informația despre vânzările produselor petroliere

Fig 1.5 Tabelul “Vânzări” în regim Design.


6

Fig 1.6 Tabelul “Vânzări” în regim Datasheet.

3. Stabilirea cheilor primare și legătura dintre tabele.


1.2. Proiectarea tabelelor

Pentru ca mediul Access să combine datele amplasate în diferite tabele, ele


trebuie să conțină un câmp cu un identificator unic pentru fiecare înregistrare. Un
astfel de câmp este numit cheie primară. Dacă pentru tabel s-a stabilit câmpul cheii
primare, aplicația Access include dublarea sau includerea valorilor NULL în acest
câmp.

Legătura dintre tabele este bazată pe câmpul comun, identic în ambele tabele. De
obicei, câmpul comun este cheia primară în tabelul de bază și cheia străină în al
doilea tabel.
7

Relația dintre tabele arată în felul următor:

Fig. 1.7 Schema BD relaționale în Access.

Capitolul 2. Proiectarea interogării de selecție

2.1. Interogare de tip Select ce nu conține rîndul total

Exemplul 1. Afișăm vânzările din data de 11.01.2019 :


Fig 2.1 Vânzări data 11.01.2019. Regim Design.

Fig. 2.2 Vânzări data 11.01.2019. Regim Datasheet.

Exemplul 2. Afișăm lista produselor vîndute în sumă mai mare de 5000.


Fig 2.3 Interogare de tip Select. Suma produselor vândute mai mare de 5000 lei.
Regim Design.

9
Fig 2.4 Interogare de tip Select. Suma produselor vândute mai mare de 5000 lei.
Regim Datasheet.

2.2 Interogare de tip Select ce conține rândul total cu gruparea după un


singur câmp

Exemplul 1. Afișăm informația despre benzina premium 95 EFIX și suma vânzării


sale e maximă. Pentru a defini această interogare de selecție și de grupare după un
singur cîmp, acționăm în felul următor, din meniul Create selectăm QueryDesign.
Adăugăm tabelele necesare și în partea de jos a ferestrei includem acele cîmpuri
din tabele care urmează a fi afișate sau pentru care se vor specifica condiții de
selecție sau de sortare. În rîndul Criteria din partea de jos a ferestrei specificăm
condiția selecției „Benzină Premium 95 EFIX” pentru cîmpul Denumire. Pe bara
de instrumente selectăm funcția Totals după care apare în parte de jos a ferestrei un
rînd ce indică gruparea pentru fiecare cîmp sub denumirea de Group By. În rîndul
Total specificăm funcția Max pentru cîmpul Suma. Interogarea astfel definită poate
fi executată imediat în scopul obținerii rezultatului sau salvată pentru a fi executată
ulterior.

10
Fig 2.5. Interogare de tip Select cu total. Maximul sumei vândute a produsului
Benzină Premium 95 EFIX. Regim Design.

Fig. 2.6. Interogare de tip Select cu total. Maximul sumei vândute a produsului
Benzină Premium 95 EFIX. Regim Datasheet.

11
Exemplul 2. Afișăm denumirea produselor și sumele maxime vândute persoanelor
fizice.

Fig. 2.7. Interogare de tip Select ce conține total cu gruparea după un singur câmp.
Sumele maxime de vânzare a produselor pentru persoanele fizice. Regim Design.

Fig. 2.8. Interogare de tip Select ce conține total cu gruparea după un singur câmp.
Sumele maxime de vânzare a produselor pentru persoanele fizice. Regim
Datasheet.
12

2.3. Interogare de tip Select ce conține rândul total cu gruparea după mai
multe câmpuri

Afișăm informația despre Motorină Euro 5. Pentru a defini această interogare de


selecție și de grupare după mai multe cîmpuri, acționăm în felul următor, din
meniul Create selectăm QueryDesign. Adăugăm tabelele necesare și în partea de
jos a ferestrei includem acele cîmpuri din tabele care urmează a fi afișate sau
pentru care se vor specifica condiții de selecție sau de sortare. În rîndul Criteria din
partea de jos a ferestrei specificăm condiția selecției „Motorină Euro 5” pentru
cîmpul Denumire,. Pe bara de instrumente selectăm funcția Totals după care apare
în parte de jos a ferestrei un rând ce indică gruparea pentru fiecare cîmp sub
denumirea de Group By. În rîndul Total specificăm funcția First pentru cîmpul ID
Produs, Max pentru cîmpul Suma de vânzări. Interogarea astfel definite poate fi
executată imediat în scopul obținerii rezultatului sau salvată pentru a fi executată
ulterior.

Fig. 2.9. Interogare de tip Select ce conține total cu gruparea după mai multe
câmpuri. Sumele maxime de vânzare a Motorinei Euro 5. Regim Design.
13

Fig. 2.10 Interogare de tip Select ce conține total cu gruparea după mai multe
câmpuri. Sumele maxime de vânzare a Motorinei Euro 5. Regim Datasheet.

Exemplul 2. Afișăm informația despre Clientul Trasimex. Pentru a defini această


interogare de selecție și de grupare după mai multe cîmpuri, acționăm în felul
următor, din meniul Create selectăm QueryDesign. Adăugăm tabelele necesare și
în partea de jos a ferestrei includem acele cîmpuri din tabele care urmează a fi
afișate sau pentru care se vor specifica condiții de selecție sau de sortare. În rîndul
Criteria din partea de jos a ferestrei specificăm condiția selecției „Transimex”
pentru cîmpul Client. Pe bara de instrumente selectăm funcția Totals după care
apare în parte de jos a ferestrei un rînd ce indică gruparea pentru fiecare cîmp sub
denumirea de Group By. În rîndul Total specificăm funcția Max pentru cîmpul
Preț(lei), Min pentru cîmpul Suma. Interogarea astfel definită poate fi executată
imediat în scopul obținerii rezultatului sau salvată pentru a fi executată ulterior.
Fi
g. 2.11. Interogare de tip Select ce conține total cu gruparea după mai multe
câmpuri.Minimul sumei și maximul prețului produsului. Regim Design. 14

Fig. 2.12 Interogare de tip Select ce conține total cu gruparea după mai multe
câmpuri.Minimul sumei și maximul prețului produsului. Regim Datasheet.

2.4 Interogare cu parametru

Exemplul 1. Afișăm informația despre client, denumirea produsului, suma vândută


acestuia, folosind metoda introducerii parametrilor. Pentru a defini această
interogare cu parametru, acționăm în felul următor, din meniul Create selectăm
QueryDesign. Adăugăm tabelele necesare și în partea de jos a ferestrei includem
acele cîmpuri din tabele care urmează a fi afișate sau pentru care se vor specifica
condițiile de parametru. În rîndul Criteria din partea de jos a ferestrei specificăm
condiția parametrului [introduceți numele clientului] pentru cîmpul Client .
Interogarea astfel definită poate fi executată imediat în scopul obținerii rezultatului
sau salvată pentru a fi executată ulterior. În figurile următoare se arată cum
funcționează interogarea cu parametru.

Fig. 2.13. Interogarea cu parametru. Numele clientului. Regim Design. 15

Fig. 2.14. Numele clientului. Regim Datasheet. Introducere parametru.


Fig. 2.15. Interogarea cu parametru. Numele clientului. Regim Datasheet.

Exemplul 2. Afișăm informația despre denumirea produsului, data luna anul


vanzarii, suma și clientul, folosind metoda introducerii parametrilor. Pentru a
defini această interogare cu parametru, acționăm în felul următor, din meniul
Create selectăm QueryDesign. Adăugăm tabelele necesare și în partea de jos a
ferestrei includem acele cîmpuri din tabele care urmează a fi afișate sau pentru care
se vor specifica condițiile de parametru. În rîndul Criteria din partea de jos a
ferestrei specificăm condiția parametrului [introduceti denumirea produsului]
pentru cîmpul Denumire, [introduceți numele clientului]. Interogarea astfel definită
poate fi executată imediat în scopul obținerii rezultatului sau salvată pentru a fi
executată ulterior. În figurile următoare se arată cum funcționează interogarea cu
parametru.

16
Fig. 2.16. . Interogarea cu parametru. Denumirea produsului și numele clientului. Regim Design.

Fig. 2.17. Denumirea produsului. Regim Datasheet. Introducere parametru.

Fig. 2.18. Numele clientului. Regim Datasheet. Introducere parametru.


Fig. 2.19. Interogarea cu parametru. Regim Datasheet.
17

Capitolul 3. Proiectarea interogării de acțiune

Interogările de acțiune permit crearea tabelelor noi, adăugarea, modificarea sau


lichidarea înregistrărilor din tabel. Toate interogările de acțiune sunt realizate pe
baza interogărilor de selecție. Există patru tipuri de interogări de acțiune :

 Interogarea Update (de actualizare) este utilizată pentru a modifica valorile


cîmpului din înregistrări, ce corespund criteriilor stabilite.
 Interogarea Delete (de lichidare) lichidează înregistrările din una sau mai
multe tabele ce corespund criteriilor stabilte.
 Interogarea Append (de adăugare) adaugă înregistrări în tabelele déjà
existente.
 Interogarea Make-Table (de creare a tabelelor) creează un tabel nou, pe baza
înregistrărilor ce satisfac criteriilor stabilite, din unul sau mai multe tabele
relaționale.

Modificările efectuate asupra datelor din tabelele-sursă de către interogările de


acțiune sunt ireversibile, iar rularea primelor trei necesită să fie urmărită păstrarea
integrității referențiale, atunci cînd prin intermediul lor se acționează asupra
tabelelor relaționate.

3.1 Interogare, Make-table

Creăm tabelul info . Pentru a defeni această interogare acționăm în felul următor,
din meniul Create selectăm QueryDesign. Adăugăm tabelele necesare pentru
crearea noului tabel. Includem cîmpurile ce dorim să se afișeze în noul tabel.
Selectăm funcția Make-Table și indicăm denumirea noului tabel. Interogarea astfel
definită poate fi executată imediat în scopul obținerii rezultatului sau salvată pentru
a fi executată ulterior.
18

Fig. 2.20 Interogarea Crearea_tabelului_info. Regim Design. Make-Table.


19

Fig. 2.21 Tabelul info. Regim Datasheet. Make-Table.

3.2 Interogare, Append

Adaugăm informație la tabelul Stocul produselor petroliere la 31 decembrie 2020.


Pentru a defeni această interogare acționăm în felul următor, din meniul Create
selectăm QueryDesign.

Adăugăm tabelele necesare pentru adăugarea noilor date. Includem cîmpurile


20

necesare. Selectăm funcția Append to și indicăm denumirea noului eces.


Interogarea astfel ecessit poate fi executată imediat în scopul obținerii rezultatului
sau salvată pentru a fi executată ulterior.

Fig. 2.22 Interogarea Adaugarea_datelor_la_tabelul_info. Regim Design. Append.


21

Fig. 2.23 Interogarea Adaugarea_datelor_la_tabelul_info. Regim Design. Append.


22

Fig. 2.24 Caseta de dialog care solicită parametrul. Regim Design.

Fig. 2.25 Tabelul Info. Regim Datasheet.

3.3 Interogare, Update

Modificăm informația la tabelul Info . Pentru a defeni această interogare


acționăm în felul următor, din meniul Create selectăm QueryDesign. Adăugăm
tabelele necesare pentru modificarea unor date. Includem cîmpurile necesare.
Selectăm funcția Update. În rîndul Update to indicăm datele ce dorim sa
23

înlocuiască, „8000” în cîmpul Suma, și în rîndul Criteria indicăm datele ce dorim să


fie schimbate, „8794” în cîmpul Suma. Interogarea astfel efinite poate fi executată
imediat în scopul obținerii rezultatului sau salvată pentru a fi executată ulterior.

Fig. 2.26. Modificare Sumă. Regim Design. Update to.

Fig. 2.27.. Modificare Sumă. Regim Datasheet. Update to.

24
3.4. Interogare, Delete

Ștergem informația din tabelul Vânzări_copie. Pentru a defeni această interogare


acționăm în felul următor, din meniul Create selectăm QueryDesign. Adăugăm
tabelele necesare pentru ștergerea unor date. Includem cîmpurile necesare.
Selectăm funcția Delete. În rîndul Criteria indicăm datele ce dorim să fie lichidate,
„Motorină” în cîmpul Denumire, „Persoană fizică” în cîmpul Clienți. Interogarea
astfel efinite poate fi executată imediat în scopul obținerii rezultatului sau salvată
pentru a fi executată ulterior.

Fig. 2.28 Ștergerea sumelor vândute persoanelor fizice. Regim Design. Delete.

25
Fig. 2.29 Tabelul Vânzări_copie fără motorina și sumele vândute persoanelor fizice. Regim
Datasheet. Delete.

26
Capitolul 4. Proiectarea a două rapoarte

Raportul este un ecessitat ecessita pentru prezentarea informației stocate în BD


prin imprimare. Pe lîngă furnizarea de informații detaliate, rezumative și calculate,
raportul permite prezentarea atractivă, gruparea și sortarea datelor. Crearea unui
raport nou, în regimul Design, permite utilizatorului să definească structura
raportului prin împărțirea lui în secțiuni, acestea fiind componentele individuale
care controlează ce elemente apar și modul în care sunt formate.

4.1 Raport cu totalizare

Proiectăm raportul ce rezumă informația despre evidența vânzărilor. Pentru a


defeni acest raport va fi nevoie întîi de toate să definim o interogare de selecție
unde vom extrage tabelele necesare pentru acest raport. Pentru a ecess această
interogare de selecție, acționăm în felul următor, din meniul Create selectăm
QueryDesign. Adăugăm tabelele necesare și în partea de jos a ferestrei includem
cîmpuri din tabele. Interogarea astfel ecessit poate fi executată imediat în scopul
obținerii rezultatului sau salvată pentru a fi executată ulterior.

Fig. 3.1. Evidența vânzărilor. Interogare. Regim Design. 27


După ce avem o interogare cu informație-sursă ce ne va permite să selectăm datele
necesare proiectăm însăși raportul. Din meniul Create selectăm ReportDesign.
Selectăm Property Sheet după care la Record Source indicăm interogarea ecess. Se
adaugă sectoarele Report Header și Report Footer prin apăsarea butonului Title din
grupul Header/Footer. Ca urmare, în raport sunt adăugate sectoarele Report Header
și Report Footer. În sectorul Report Header apare un control pentru introducerea
textului în care se înscrie „Evidența vânzărilor”. Adăugarea controalelor ecessita în
raport se face prin apăsarea butonului Add Existing Fields. Cîmpurile din caseta
Field List se selectează cu ajutorul tastei CTRL, apoi sunt transferate în sectorul
Detail. Aceste cîmpuri urmează a fi grupate după ecessitate. După care se salvează.

Fig. 3.2 Evidența vânzărilor. Raport. Regim Design.

28
Fig. 3.3 Evidența vânzărilor. Raport. Regim Print Preview.

4.2 Raport cu totalizări și grupări de date

Proiectăm raportul ce rezumă informația despre vânzările grupate pe dăți. Pentru a


defeni acest raport va fi nevoie întîi de toate să definim o interogare de selecție
unde
29

vom extrage tabelele necesare pentru acest raport. Pentru a eflec această interogare

de selecție, acționăm în felul următor, din meniul Create selectăm QueryDesign.


Adăugăm tabelele necesare și în partea de jos a ferestrei includem cîmpuri din
tabele. Interogarea astfel eflect poate fi executată imediat în scopul obținerii
rezultatului sau salvată pentru a fi executată ulterior.

Fig. 3.4 Interogarea Raport2. Regim Design.

30
Fig. 3.5 Interogarea Raport2. Regim Datasheet.

După ce avem o interogare cu informație-sursă ce ne va permite să selectăm datele


necesare proiectăm însăși raportul. Din meniul Create selectăm ReportDesign.
Selectăm Property Sheet după care la Record Source indicăm interogarea eflec. Se
adaugă sectoarele Report Header și Report Footer prin apăsarea butonului Title din

grupul Header/Footer. Ca urmare, în raport sunt adăugate sectoarele Report Header


și Report Footer. În sectorul Report Header apare un control pentru introducerea

31
textului în care se înscrie „Vânzări”.

Adăugarea controalelor eflecte în raport se face prin apăsarea butonului Add


Existing Fields. Cîmpurile din caseta Field List se selectează cu ajutorul tastei
CTRL, apoi sunt transferate în sectorul Detail. Aceste cîmpuri urmează a fi grupate
după eflectee. După care se salvează. Pentru a obține totaluri pe grupuri și întregul
raport din lista proprietăților a panoului Group, Sort, and Total, se apasă butonul
More, apoi se completează lista derulantă a obțiunii Totals.

Fig. 3.6. Vânzări. Raport. Regim Design.

32
Fig. 3.7 Vânzări. Raport. Regim Print Preview.

Capitolul 5. Proiectarea a cinci formulare

Formularul este un ansamblu de zone active, alcătuit din mai multe tipuri de
elemente: controale eflecte, controale neasociate ce permit utilizatorilor să eflecte
efectiv informații. Prin intermediul formularelor, un utilizator al unei baze de date
MS Access poate simplifica procesul de introducere a datelor, oferă un format ușor
de utilizat pentru lucrul cu date și se pot adăuga elemente funcționale. Datele vor fi
prezentate într-o manieră organizată și atractivă. Mediul Access pune la dispoziție
următoarele moduri de realizare a formularului: Form, Form Design, Blank Form,
Form Wizard, Navigation, More Forms. 33
5.1. Formular, Tabele BD

Proiectăm formularul ce conține atîtea butoane cît tabele are BD. În meniul Create
selectăm Form Design. Pentru ai da denumire formularului selectăm butonul Title
după care apare două sectoare Form Header și Form Footer. În Form Header
indicăm tilul „TABELE BD”. Pentru a introduce butoanele selectăm Button. Pe
butonul apărut introducem numele lui și cu ajutorul Build Event îi indicăm tipul
acțiunii.

Fig. 3.8. TabeleBD. Formular. Regim Design.

34
Fig. 3.9 TabeleBD. Formular. Regim Form View.

5.2. Formular, Interogări

Proiectăm formularul ce ne deschide 12 interogări. În meniul Create selectăm


Form Design. Pentru ai da denumire formularului selectăm butonul Title după care
apare două sectoare Form Header și Form Footer. În Form Header indicăm tilul
„Interogări”. Pentru a introduce butoanele selectăm Button. Pe butonul apărut
introducem numele lui și cu ajutorul Build Event îi indicăm tipul acțiunii.

35
Fig. 3.10 Interogări. Formular. Regim Design.

36
Fig. 3.11 Interogări. Formular. Regim Form View.

5.3. Formular, Rapoarte

Proiectăm formularul ce ne deschide două rapoarte. În meniul Create selectăm


Form Design. Pentru ai da denumire formularului selectăm butonul Title după care
apare două sectoare Form Header și Form Footer. În Form Header indicăm tilul
„Rapoarte”. Pentru a introduce butoanele selectăm Button. Pe butonul apărut
introducem numele lui și cu ajutorul Build Event îi indicăm tipul acțiunii.

37
Fig. 3.12 Rapoarte. Formular. Regim Design.

38
Fig. 3.13 Rapoarte. Formular. Regim Form View.

5.4. Formular incuibat

Proiectăm formularul ce va conține formularul incuibat. Subformularul este


formularul inclus într-un alt formular care permite afișarea datelor din mai multe
tabele sau interogări, aflate în relații de tipul unu la unu sau unu la mai mulți.
Astfel în formularul principal vor fi afișate datele păstrate în tabelul cu cheie
primară, iar în subformular – datele păstrate în tabelul cu cheie străină. Legătura
dintre un formular și un subformular eflect legătura dintre tabelele care se bazează.
În meniul Create selectăm Form Design.

39
Pentru ai da denumire formularului selectăm butonul Title după care apare două
sectoare Form Header și Form Footer.

În Form Header indicăm tilul „Afișarea datelor despre produse și vânzări”. Apoi
selectăm Property Sheet și la Record Source indicăm sursa de informație. Ca să
includem cîmpurile selectăm Add Existing Fields și extragem informația necesară.

Fig. 3.14 Produse. Formular incuibat. Regim Design.

Fig. 3.15 Produse. Formular incuibat. Regim Form View.

40
Fig. 3.16 Vânzări. Formular incuibat. Regim Design.

Fig. 3.17 Vânzări. Formular incuibat. Regim Form View.

41
După ce am proiectat formularul incuibat proiectăm formularul de bază. În meniul
Create selectăm Form Design. Pentru ai da denumire formularului selectăm
butonul Title după care apare două sectoare Form Header și Form Footer. În Form
Header indicăm tilul „Afișarea datelor despre Produse și vânzări”. Apoi selectăm
Property Sheet și la Record Source indicăm sursa de informație. Ca să includem
cîmpurile selectăm Add Existing Fields și extragem informația necesară.

Fig. 3.18 Afișarea datelor despre produse și vânzări. Formular incuibat. Regim Design.

42
Fig. 3.17 Afișarea datelor despre produse și vânzări. Formular incuibat. Regim Form View.

5.5. Formular de bază

Proiectăm formularul de bază care să conțină butoane de deschidere a formularelor


create mai sus. În meniul Create selectăm Form Design. Pentru ai da denumire
formularului selectăm butonul Title după care apare două sectoare Form Header și
Form Footer. În Form Header indicăm tilul „MENIU”. Pentru a introduce
butoanele selectăm Button. Pe butonul apărut introducem numele lui și cu ajutorul
Build Event îi indicăm tipul acțiunii.

43
Fig. 3.18 Meniu. Formular. Regim Design.

44
Fig. 3.19 Meniu. Formular. Regim Form View.

45
Concluzie
În urma efectuării acestui studiu de caz am dezvoltat mai multe abilități legate de
programul Access. De asemenea, am avut ocazia să pun în practică cunoștințele
acumulate la orele de Tehnologii Informaționale de Comunicare. Aceste cunoștințe
pot fi utilizate în viitor în activitatea noastră în economie și, deci, putem delimita
anumite avantaje a cunoașterii accesului:

 Posibilitatea de a aplica restricții și securitate a datelor împotriva acceselor


neautorizate.
 Integrarea datelor ce se manifestă prin asigurarea corectitudinii în momentul
creerii.
 Posibilitatea stocării datelor într-o interfață mai comodă.
 Oferă posibilitatea utilizării mai rationale a informației datorită structurării
mai efective.

46
Bibliografie
1. https://www.rompetrol.md/personal/statii-rompetrol
2. http://www.scritube.com/stiinta/informatica/access/Interogari-
Access131146165.php
3. Cartea “Elaborarea BD cu ajutorul SGBD Access”, autori: N. Prodan, N.
Apetrii, C. Gaidau, N. Gorețchi, V. Tîrșu, A. Tatarciuc.
4. https://www.anre.md/storage/upload/administration/reports/696/
RAPORT_2020%20-%20fin.pdf

47

S-ar putea să vă placă și