MODULUL III

MANAGEMENTUL INFORMATIILOR SI AL INVATARII

I Informatia a devenit in ultimii ani un liant intre individual si social, raportata la tendintele
de schimbare ale societatii informationale contemporane.
Managementul informatiilor devine astfel o strategie de corectie, de constientizare, de
implicare si initiativa intr-o lume in care echilibrul valoare-nonvaloare-libertate-constrangere (privind
informatia) este destul de fragil.
Aceasta perspective determina ca in activitatea de consiliere si orientare, elevii sa-si formeze
urmatoarele competente specifice:
• capacitatea de a utiliza diferite surse de informatie;
• abilitatea de selectare a informatiilor corespunzator nevoilor;
• responsabilizarea sociala a informatiei.
Prin urmare, noile tehnologii ale informatiei si comunicatiei in educatie (NTICE) sunt prezente si
necesare in scoli generale si licee, informatia fiind din ce in ce mai mult regasita pe suporturi optice
si digitale.
Evident, evolutia in acest sens va fi din ce in ce mai accelerata, reteaua de calculatoare cu care
sunt dotate unitatile de invatamant fiind utilizata diferentiat, in functie de proiectele de dezvoltare
institutionala. Toate acestea trebuie sa creeze un mediu ambiental motivant si confortabil care sa ajute
elevii in invatare si integrare socio-profesionala din perspectiva societatii informatizate. Elevii pot
folosi in acest sens:
• Baza locala de date; Documente audio, video pe suporturi analogice sau digitale;
• Internetul, CD-uri, DVD-uri.
Elevii pentru a deveni performanti si utili in viitor urmaresc tendinta de evolutie a omenirii catre
generalizarea societatii informationale.
Accentul se pune pe INVENTIVITATE, pe CERCETARE si DEZVOLTARE, pe valorificarea
gandirii si imaginatiei, in programul UE impunandu-se ca pana in 2010 angajarea a peste 700.000 de
cercetatori. Cu alte cuvinte cariera stiintifica va deveni o optiune prioritara. Legea lui Pareto prezinta
curiozitati care pot atrage atentia elevilor:
• 80% din consecinte sunt provocate de 20% din cauze;
• 80%o din activitatile unui proiect se realizeaza in 20% din timpul alocat proiectului;
• 80%o din noutatile unui ziar ocupa 20% din spatiul ziarului;
• 80%o din decizii se iau in 20%o din timpul unei sedinte;
• 80%o din valoarea stocurilor acopera doar 20% din spatiul de depozitare;
• 80% din venituri sunt generate de 20% dintre clienti;
• 80%o din rebuturi sunt cauzate de 20% din erorile de productie.
- elaborarea unui comportament nou sau modificarea comportamentala
- ca rezultat a unei experiente individuala si ale unui exercitiu
- finalizarea unei adaptari psihice si psihofiziologice.
I. CONCEPTUL DE INVA TARE

Toate organismele sunt inzestrate inca de la nastere cu insusirea de a reactiona la un

asamblu de modificari a mediului, dispunand in acest sens de un anumit numar de modalitati de
reactie la sistemul extern.
Fiinta umana este un sistem deschis de autoreglare, aflandu-se in permanenta interactiune cu
ambianta naturala si sociala, cu lucrurile, cu oamenii, cu sine insasi.
Dupa W.S.Hunter, invatarea este o schimbare propriu-zisa a comportamentului, cu repetitia
aceleasi situatii stimulente, iar dupa H.Peron, este o modificare adaptiva a comportamentului in cursul
probelor repetate.Exista si alte concepte privind invatarea .Montipellier, defineste invatarea ca fiind o
modificare sistematica, relatii permanente de conduita iar pentru W.A.Torpe, invatarea este
organizarea comportamentului ca rezultat al experientei individuale.
In acceptiunea ei cea mai larga, invatarea reprezinta dobandirea de catre individ a unei
achizitii, a unei experiente in sfera comportamentului, a unei noi forme de comportare, ca urmare a
repetarii situatiilor sau exersarii.
Invatarea specific umana, in sensul larg reprezinta insusirea experientei sociale, in forme
generalizate; in sens restrans particular din perspectiva psihologica, invatarea reprezinta orice noua
achizitie a organismului ca urmare a simularii, a interiorizarii informatiilor externe, achizitie care are
ca efect o schimbare in comportament, iar din perspectiva pedagogica este procesul de asimilare a
cunostintelor si de formare a priceperilor si desprinderilor.
Din punct de vedere fiziologic, invatarea consta in elaborarea si consolidarea de noi legaturi
in scoarta cerebrala.
In literatura psiho-pedagogica, conceptul de invatare este utilizat in mai multe sensuri si
anume:
a) Ca actiune operationala, independenta sau dirijata pedagogic individuala sau colectiva, caz in care
termeni ei sunt: predare, instruire, exersare, autoinstruire, verificare.
b) Ca un proces, se face referire mai ales la mecanismele care-l conditioneaza si la desfasurarea
insusi a fenomenului exprimat in termeni de: insusire, asimilare, modificare, restructurare.
c) Ca un rezultat, caz in care ea se exprima in termeni de: cunostinte, pricepere, desprindere,
obisnuinte, adaptare, performanta, etc.
Elementele definitorii a invataturii sunt:

II. TIPURI DE INVA TARE

Prin "Tipuri de invatare", sunt denumite diferitele niveluri adaptative si performantele lor cognitive,
pe care le genereaza, feluritele modalitati de intervelatie a factorilor care actioneaza invatarea. Pana in
prezent au fost studiate diferite tipuri de invatare.
1. Dupa criteriul tipului de invatare
a) invatarea directa prin experienta personala
b) invatarea prin inlantuirea unor evenimente consecutive
c) invatarea prin asociere verbala
d) invatarea prin discriminarea multipla
e) invatare social-instrumentala si din experienta altora
f) invatare prin identificatie si participatie la actiunile altora
2. In functie de nivelul activitatii pshihice pe care se realizeaza actiunea invatarii
a) invatare latenta, neconstietizata imediata
b) invatare spontana, neintentionata
c) invatare hipnotica
d) invatare constienta prin intelegere si anticipare
e) invatare inteligenta prin efectuarea drumului ocolit
f) invatarea prin descoperire, creatoare si inventiva
3. Dupa modul de administrare experientei umane, care urmeaza a fi insusita, adica dupa
organizarea informatiilor si situatiei stimulatorii se delimiteaza:
a) invatarea algoritmica pe secvente operationale
b) invatare programata
c) invatare euristica prin rezolvare de probleme
d) invatare prin modelare si analogie
e) invatare prin creatie
4. Dupa principalele procese si cai psihice angajate in actul invatarii,
a)invatare senzoriala b)invatare cognitiv - mintala
c)invatare bazata pe impuls emotional d) invatare prin operatii intelectuale
formate prin interiorizarea mintala a actiunilor materiale
5. Dupa scopul urmarit se poate vorbi
a) invatarea informationala
b) invatarea formativa

III. FORMELE INVA TARII

In activitatea scolara cadrele didactice trebuie sa conceapa astfel activitatile

instructiv - educativa, incat sa apeleze la cat mai multe dintre tipurile, formele si
nivelurile invatarii.
Educarea elevului, de a aplica ei insusi, cat mai multe forme a invatari se
soldeaza cu efecte pozitive ( efecte compensatorii sau de odihna activa prin
alternanta activitatiilor).
Dupa M. Zlate, formele invatarii, in cadrul invatarii scolare sunt:
a) dupa continutul lor (ce invatam?)
- sa percepem - invatare perceptiva
- sa vorbim - invatare verbala
- sa actionam - invatare motorie
- sa gandim - invatare cognitiva
- sa operam - invatare operationala
- sa traim anumite stari afective - invatare afectiva
- sa respectam normele morale - invatare morala
b) dupa modul de actiune cu stimuli (ce facem cu stimul?)
- ii legam pe unii de altii - invatare asociativa
- ii repetam - invatare repetitiva
- ii extindem asupra unei intregi categorii - invatare prin transfer
- ii diferentiem - invatare discriminatorie
- ii recunoastem - invatare prin recunoastere
- ii reproducem - invatare prin imitatie
c) dupa modul de organizare a stimulilor (cum organizam stimuli ?)
- mecanic, unul dupa altul, intr-o ordine stricta – invatare algoritmica
- ramificat, dupa un plan, pe baza de incercare si eroare -invatare euristica
- sub forma de program - invatare programata
- prin organizare logica - invatare inteligenta
- prin combinare si recombinare - invatare prin descoperire si invatare creativa.
R. Gagne a constituit un model de 8 tipuri de invatare. Fiecare dintre aceste tipuri de invatare,
desi reprezinta un sistem logic unitar se constituie ca etapa obligatorie pentru formele superioare:
 1. Invatare semnal - impica relatia intre un stimul cu rol de semnal si reactia la stimulul
respectiv
2. Invatarea de tipul stimul - raspuns intr-un lant de asociatii repetate in timp ce duc la
formarea relatiilor specifice desprinderilor
3. Invatarea in lant - presupune legarea unei succesiuni de relatii de tipul stimuli - raspuns
4. Invatarea verbala prin asociere - apropiata de invatarea in lant implica asocierea unor
lanturi de silabe si cuvinte ( specific la invatarea limbilor straine)
5. Invatarea discriminanta se bazeaza pe reducerea sau impiedicarea unor stimuli de alta
natura decat cei care compun sarcina de invatare
6. Invatarea conceptuala - sta la baza formarii notiunilor. Acest tip este specific procesului de
invatare propriu-zisa
7. Invatarea regulilor - strans legate de invatarea conceptuala, este un tip de invatare in care
se opereaza cu concepte abstracte
8. Rezolvarea de probleme inseamna in conceptia lui Gagne, conceperea unei noi reguli ce
combina regulile invatate.

IV. CONDITIILE PSIHOLOGICE ALE INVA TARII

Invatarea reprezinta o activitate predominant interna (subiectiva) de aceea resursele (

conditiile interne ) au un rol determinant in desfasurarea ei. Prin resurse interne intelegem totalitatea
variabilelor psihologice pe care se bazeaza invatarea, din care trei sunt mai importante:
- interesul cognitiv
- capacitatea de invatare
- desprinderile de munca intelectuala
1. Interesul cognitiv - sau interesul de cunoastere reprezinta o atitudine pozitiva, activa si
perseverenta fata de anumite obiecte ( activitati). Relatia dintre interesul de cunoastere si procesul de
invatare este o relatie dialectica de interinfluentare .
Interesul de cunoastere invatare
Un prim efect pe care il are interesul de cunoastere asupra actului invatarii, se exprima in
stimularea si mentinerea atentiei, conditia psihologica esentiala a oricarei activitatii. Memoria atat de
mult implicata in invatare este de asemenea puternic marcata de interes.
Rolul stimulativ si energizant al interesului cognitiv se manifesta numai la un anumit prag de
dezvoltare intelectuala.
Interes - succes scolar
Multa vreme succesele scolare au fost puse pe seama inteligentei elevilor. Se considera ca elevii
cu cele mai bune rezultate la invatatura sunt cei cu un coeficient mai ridicat de inteligenta. Cercetarile
ulterioare au demonstrat ca exista elevii care au rezultate bune la invatatura, chiar daca nu au un
coeficient prea ridicat, dar care au un interes sporit de cunoastere.
Interes - eficienta de invatare
Eficienta in invatamant opereaza cu valori de finalitate exprimate in structuri si scopuri. Castigul in
cazul instruirii si educarii nu este un material, ci spiritual prin intermediul caruia se va realiza apoi cel
material ( performantele profesionale si sociale ale celui instruit).

2. Capacitatea de invatare
In dictionarul explicativ al limbii romane conceptul de "capacitate" are si urmatorul sens; marime
care reprezinta cantitatea maxima de materii sau de energie, pe care o poate acumula un corp, un sistem,
etc. Capacitatea de invatare se poate considera ca o instruire a psihicului uman care consta in
posibilitatea de a acumula cunostiinte, priceperi si desprinderi. Depinde pe de o parte de proprietatile
atomo-fiziologice ale creierului (capacitatea materiala ), iar pe de alta parte de activitatea desfasurata
(invatatura) in vederea dezvoltarii acesteia (capacitatea dobandita). Invatarea este o activitate umana, ce
consta pe de o parte in imbogatirea tezaurului informational (instruirea ) iar pe de alta parte in sporirea
capacitatii de raspuns a organismului, adica a creierului (educarea). Cand vorbim de capacitatea de
invatare a unui elev, ne vom referi la posibilitatiile creierului lui de a insusi un volum mai mare sau mai
mic de cunostinte de a forma mai rapid sau mai lent niste desprinderi care sa-1 ajute sa dea raspunsuri
cat mai adecvate. solicitarilor din lumea ambianta. Aceste posibilitatii difera de la un elev la altul.
Nivelul si calitatea capacitatilor de invatare depind de nivelul si calitatea procentului de
invatamant, in speta a invatarii. Nivelul si eficienta capacitatii de invatare sunt influentate si de alti
factori extradidactici cum ar fi: ambianta culturala in care traieste si se dezvolta copilul, mediul sau
socio-economic, sanatatea lui, atitudinea parintilor fata de scoala si invatatura.
3. Deprinderile de munca intelectuala
Deprinderile de munca intelectuala care se formeaza la copii inca din clasele primare sunt:
- deprinderile de citire corecta, curenta, constienta si expresiva
- deprinderile de scriere corecta si vizibila
- deprinderile de observare a fenomenului de natura si de consemnare a lor
- deprinderile de a se orienta in natura si de a citi harta (insusire a limbajului geografiei)
- deprinderile necesare efectuarii unor experiente si experimente simple
- deprinderile de a utiliza manuale, dictionare, indreptare.
Procesul de formare a deprinderilor de munca intelectuala incepe din clasa I -a , cand
concomitent cu formarea deprinderilor de citire cursiva, corecta si expresiva, se urmareste si
dezvoltarea urmatoarelor procese si operatii intelectuale: spiritul de observatie, memoria
logica, gandirea si operatiile ei.

Reguli ale unei invatarii eficiente:

1. Stabilirea scopului invatarii: scopurile sa fie clare, realiste, in acord cu idealurile personale
despre viata.
2. Regula pasilor mici si a efectelor mari: cu cat invatarea estc mai efectiva cu atat uitarea este mai
masiva; invatarea comasata produce stres, surmenaj cu efecte negative asupra randamentului
invatarii.
3. Regula respectarii pauzelor de refacere a potentialului intelectual. Dupa 40-50 minute de
concentrare a atentiei este necesara intreruperea activitatii pentru o pauza de 5-10 minute.
4. Regula profunzimii intelegerii si a activismului intelectual. Se retin mai bine deosebirile,
aspectele contradictorii decat uniformitatile, elementele repetitive. Productivitatea invatarii
este mai mare decat planul lectiei, decat noile cunostinte.
5. Regula varietatii - alternarea cunostintelor din domenii variate si cu grade diferite de varietate.
6. Regula respectarii unui program constant si eficient de invatare. Performantele cele mai mari
obtinute prin asimilare se inregistreaza intre orele 9-11 si 17-21.
7. Regula respectarii cromaticii ambientale:
albul - permite o mai buna concentrare;
rosul - genereaza activismul mintal;
galbenul - calmeaza si intreijne starea de vigilenta;
verdele - faciliteaza imaginatia;
albastrul -incetinirea activitatii.
8. Regula invatarii conventionale: invatarea in grup faciliteaza dialogul, schimbul de experienta,
cooperarea.
9. Regula fondului afectiv adecvat -cea mai ineficienta stare - indiferenta; cea mai eficienta stare -
multumirea.
10. Regula filtrarii personale a cunostintelor, introducerea in text a unor implicatii personale.
11. Regula repetarii eficiente - uitarea este masiva in primele doua zile de la invatare, fiind necesara
repetarea in doua - trei zile.
12. Regula invatarii pentru sine si nu pentru altii.
13. Regula asigurarii unor conditii propice invatarii eficiente:
- pozitia sezand pe scaun;
- alimentajia variata, bogata in proteine si usoara;
- evitarea alcoolului, tutunului, drogurilor;
- lumina sa vina din partea stanga

Piramida invatarii: 5% prin ascultare urechi

10% prin citire +ochi
20% audio-vizual
30% prin demonstratie
50% prin grupuri de discutie + voce sau scris
75% prin exersare prin practica
90% prin utilizarea imediata a celor predate + atingeri

Tehnici de invatare eficienta :

Sfaturi utile:
1. Structurati logic materialul de invatare;
2. Faceti repetitii in functie de volumul materialului;
3. Fixati-va scopul precis: ce trebuie sa memorati si pentru cat timp;
4. Acordati mai multa atentie materialului de la mijlocul seriei care de rcgula se retinc
mai greu;
5. Evitati a memora in ambient nefavorabil;
6. Evitati a memora cand sunteti obositi sau nu sunteti perfect sanatosi;
7. Nu fi indiferent fata de materialul pe care il memorezi, incearca sa te implici.
8. Stabiliti-va repere, scheme (planul de idei, rezumatul lectiei, sublinierea ideilor
principale, incadrarea delinitiilor in chenare colorate, sageti);
9. Sistematizati materialul dc invatat dupa criterii rationale;
10. Nu va multumiti numai sa cititi, incereati sa vizualizati, spuneti cu voce tare,
rezolvati exercitii, puneti-va intrebari, scrieti prin autodictare;
11. Sa aveti o atitudine serioasa folosindu-va cat mai bine propriul potential, propriilc
calitati ale memoriei;
12.Exersati-va memoria acumuland voluntar noi informatii.

Chestionarul abilitatilor de cautare si utilizare a informatiei

Acest chestionar te va ajuta sa identifici abilitatile pe care le ai si cele pe care le poti dezvolta
pentru a deveni eficient in cautarea si utilizarea de informatii. Mai jos ai o lista cu abilitatile
cele mai importante de cautare si utilizare a informatiei. Marcheaza in dreptui fiecarei abilitati
varianta de raspuns care ti se potriveste.

Abilitati Abilitati
Abilitatile mele pe care pe care
le detin doresc sa
le dezvolt
Scop
Stiu unde pot gasi raspunsuri la intrebarile pe care le am.
Sunt capabil sa decid ce informatie imi este necesara.
Pot sa imi fac un plan al activitatii de cautare a informatiilor ghidandu-ma
pe baza ideilor principale legate de tema data
Stiu cum sa aleg si sa utilizez cuvinte-cheie pentru a cauta informatia de
care am nevoie.
Localizare
Cunosc mai multe surse de informatie si pot sa le selectez pe cele care sunt
mai potrivite.
Pot sa gasesc ce carte ma intereseaza la o biblioteca, fie cautand in sertarul
tematic, fie cautand pe calculator cu ajutorul cuvintelor - cheie.
Reusesc ca dupa ce am obtinut un numar de carte sa o localizez pe raftul
corespunzator in biblioteca.
Pot sa decid daca o carte imi este mai utila decat informatia de pe un CD-
ROM sau de pe Internet.
Stiu ce gen de informatie e mai probabil sa gasesc pe Internet decat intr-o
carte.
Pot sa folosesc unele motoare de cautare si stiu cum sa modific cuvintele
de cautare pentru a detalia ceea ce caut.
Stiu sa ma orientez in functie de cuprinsul unor carti pentru a identifica
ceea ce caut.
Utilizare
Stiu sa mentionez la bibliografie o carte care mi-a fost utila.
Stiu sa fac o lista de site-uri favorite si sa adaug de cate ori e nevoie cate
un site nou.
Pot sa parcurg rapid un text si sa imi dau seama daca este relevant pentru
ceea ce caut.
Pot sa parcurg rapid un text si sa selectez fragmentele care imi vor fi utile.
Pot sa reformulez ideile mentionate intr-un text, folosind propriile mele
cuvinte.
Pot sa prezint sintetic ideile gasite.
Pot sa sustin cu argumente un anumit punct de vedere.

PLANUL MEU DE DEZVOLTARE pentru: ABILITATEA1,2….:(se vor lucra cit mai multe.)
 Metode de lucru cu elevii:

Cubul: metoda este folosita in cazul in care se doreste explorarea unui subiect, a unei situatii
etc.din mai multe perspective . Se ofera astfel elevilor posibilitatea de a-si dezvolta competentele
necesare unor abordari complexe si integratoare.
Etapele metodei:
Realizati un cub pe ale carui fete notati cuvintele: descrie , compara , analizeaza, aplica,
argumenteaza.
2. Anuntati tema / subiectul pus in discutie .
3.1mpartiti grupul in sase subgrupuri , fiecare subgrup urmand sa examineze
tema aleasa din perspectiva cerintei de pe una din "fetele " cubului, astfel:
a) Descrie : culorile , formele , marimile etc.
b) Compara : ce este asemanator si ce este diferit ?
c) Asociaza : la ce te indeamna sa te gandesti ?
d) Analizeaza : spune din ce este facut, din ce se compune etc. ?
e) Aplica : ce poti face cu el ? Cum poate fi folosit ?
f) Argumenteaza pro sau contra si enumera o serie de motive , care vin in sprijinul afirmatiei tale .
Prin brainstorming , participantii pot identifica idei novatoare pe care le pot apoi include intr-un
paragraf sau doua referitoare la tema respectiva .
4. Forma finala a scrierii este impartasita intregului grup .
5. Lucrarea in forma finala poate fi desfasurata pe tabla .

Brainstorming ( "brain " =creier ; "storm "== furtuna) e un asalt de idei ,o stare de intensa
activitate imaginativa . Prin folosirea acestei metode se solicita participarea activa a elevilor , se
dezvolta capacitatea de a trai anumite situatii , de a le analiza, de a lua decizii pentru alegerea
solutiilor optime si se exerseaza atitudinea creativa si exprimarea personalitatii . De asemenea,
metoda da posibilitate persoanelor sa-si exprime parerile , ideile , punctele de vedere despre un
anume subiect , in ideea ca toate pot fi valoroase, importante , bune.
Etapele metodei:
1 Se alege tema si se anunta sarcina de lucru ; grupuri de 10 persoane.
2Se solicita exprimarea rapida , in fraze scurte si concrete , fara cenzura , a tuturor ideilor , fie ele
chiar traznite , neobisnuite absurde , fanteziste , asa cum vin ele in minte , legate de rezolvarea unei
situatii -problema conturate. .Nimeni nu are voie sa faca observatii negative. In acest caz ,
functioneaza principiul " cantitatea genereaza calitatea ".
3. Totul se inregistreaza in scris , pe tabla , flipchart ,video, reportofon.
4. Se lasa o pauza de 15 min. , uneori chiar o zi , pentru " asezarea ideilor "emise si receptionate .
5. Se reiau pe rand ideile emise , iar grupul gaseste criterii de grupare a lor pe categorii -simboluri,
cuvinte-cheie , imagini care reprezinta posibile criterii
6. Are loc dezbaterea ideilor , evaluarea , argumentarea , contraargumentarea , analiza critica (in
aceasta etapa este posibila).Se selecteaza ideile originale sau cele mai aproape de solutii fezabile
pentru problema pusa in discutie .
7 Se afiseaza ideile fiecarui subgrup , in forme cat mai variate si originale : cuvinte ,
propozitii ,colaje ,imagini, desene, cantece, joe de rol , pentru a fi cunoscute de ceilalti .

Ciorchinele este o varianta de brainstorming neliniar , care stimuleaza gasirea

conexiunilor dintre idei .
Etapele metodei:
1 Se scrie un cuvant /tema (care trebuie cercetat) in mijlocul tablei sau a unei foi de hartie .
2Elevii vor fi solicitati sa-si noteze toate ideile , sintagmele sau cunostintele care le vin in minte , in
legatura cu tema respectiva, in jurul cuvantului din centru , tragandu-se linii intre acestea si
cuvantul initial.
3In timp ce le vin in minte idei noi ( si le noteaza prin cuvintele respective ), elevii vor trage linii
intre toate ideile care par a fi conectate .
4Activitatea se opreste cand se epuizeaza toate ideile sau cand s-a stins limita de timp acordata .
Etapele pot fi precedate de brainstorming in grupuri mici sau in perechi. Rezultatele grupurilor
se comunica profesorului , care le noteaza la tabla intr-un ciorchine , fara a le comenta sau judeca .
In etapa finala a lectiei ( reflectie ), ciorchinele poate fi reorganizat utilizandu-se anumite concepte
supraordonate , gasite de profesor sau elevi. Nimeni nu are voie sa faca observatii negative. In acest
caz , functioneaza principiul " cantitatea genereaza calitatea ".
Totul se inregistreaza in scris , pe tabla , flipchart ,video, reportofon.
Se lasa o pauza de 15 min. , uneori chiar o zi , pentru " asezarea ideilor "emise s receptionate .
Se reiau pe rand ideile emise , iar grupul gaseste criterii de grupare a lor pe categorii -simboluri,
cuvinte-cheie , imagini care reprezinta posibile criterii. Are loc dezbaterea ideilor , evaluarea ,
argumentarea , contraargumentarea , analiza critica (in aceasta etapa este posibila).Se selecteaza ideile
originale sau cele mai aproape de solutii fezabile pentru problema pusa in discutie .
Se afiseaza ideile fiecarui subgrup , in forme cat mai variate si originale : cuvinte , propozitii colaje,
imagini, desene, cantece, joe de rol , pentru a fi cunoscute de ceilalti .

Stiu/vreau sa stiu/am invatat este o metoda de realizare a sensului ( de intelegere ,

comprehensiune ) , care ghideaza lectura sau ascultarea unei prelegeri . Metoda este precedata de
regula , de alte metode de evocare , care urmaresc reactualizarea cunostintelor si experientelor
anterioare, necesare intelegerii temei respective : de exemplu , brainstorming.Dupa obtinerea unei
liste neorganizate de informatii, desenam pe tabla un tabel cu 3 rubrici :

STIU VREAU SA STIU AM INVATAT

Elevii vor desena un tabel similar . Se negociaza apoi ideile din lista de cunostinte . Cele care ,
in urma discutiei cu clasa, au temeiuri pentm a fi considerate sigure , vor fi trecute in rubrica " stiu "
. Cele controversate sau alte intrebari ,care apar in timpul discutiei , se tree in rubrica " vreau sa stiu
Urmeaza lectura textului (sau ascultarea prelegerii ), timp in care elevii au anumite sarcini de lucru :
completarea rubricii "am invatat ". Ei raspund astfel, la propriile lor intrebari sistematizate in "
vreau sa stiu " . Pentru a crea o interdependenta pozitiva a elevilor , dupa lectura individuala a
textului , se impune compararea in perechi sau grup a insemnarilor . Dupa aceea , rezultatele
grupurilor (sau ale elevilor ) vor fi comunicate rand pe rand si trecute in rubrica " am invatat "la
tabla dupa o prealabila discutie .

Mozaicul este o metoda de invatare , care se bazeaza pe distribuirea sarcinilor de invatare

unor grupuri de elevi , astfel ca , in urma colaborarii, fiecare elev sa aiba intreaga schema de
invatare . Numararea elevilor si impartirea lor pe grupe dupa un algoritm specific este foarte
importanta . Elevii vor fi grupati in 4 grupuri initiale de cate 4 elevi , fiecarui elev din gmp
atribuindu-se cate un numar de la 1 la 4. Urmeaza reasezarea elevilor in sala : toti elevii cu
numarul 1 , vor forma un grup de experti ; acelasi lucru se intampla pentru elevii cu celelalte
numere , obtinandu-se astfel, patru grupuri de experti . Elevii din grupurile de experti au sarcina"
de a invata cat mai bine, partea din materialul de studiu, care le-a fost atribuita pentru a o preda
colegilor lor din grupurile initiale . Pentru aceasta , elevii vor discuta problemele si informatiile
cele mai importante si se vor gandi la o modalitate de a le prezenta , partea pregatita de ei,
colegilor din grupul initial. Profesorul poate interveni, oferind consultanta elevilor , in momente de
impas . Dupa indeplinirea sarcinilor de lucru , din fiecare grup de experti, elevii specializati fiecare
intr-o anumita parte a lectiei, revin in grupurile initiale si predau colegilor lor partea pregatita ( cu
ceilalti experti ) . In fiecare grup initial , vom avea 4 elevi specializati , fiecare intr-o parte diferita
a lectiei si fiecare dintre acestiaya preda partea lui . Astfel, fiecarui elev li revine responsabilitatea
predarii si invatarii de la colegi. Este important, ca evaluarea sau verificarea sa acopere toata lectia
.
Reteaua de discutie se utilizeaza la disciplinele umaniste , cu conditia ca tema sa permita
abordari contradictorii.
Etapele metodei:
1. Stabilirea temei puse in discutie (profesorul adreseaza o intrebare , prin care solicita un raspuns
pozitiv sau negativ , sustinut de argumente );
2. Identificarea argumentelor de catre elevi:
- individual se completeaza o lista cu argumente , care sustin un raspuns afirmativ , apoi, una cu
argumente , care sustin un raspuns negativ ;
- in perechi, se construiesc doua liste mai..lungi cu argumente " pro " si "contra ";
- fiecare pereche , va lucra cu o alta pereche , aducand argumente , pe ambele liste ;
3. Alegerea raspunsului pozitiv sau negativ ;
4. Impartirea grupului mare , in doua grupe, ce se vor afla in contradictie :
- membrii unei grupe , trec in revista argumentele si le aranjeaza sub forma unui rationament,
care sa conduca la o concluzie ;
- elevii indecisi, pot forma o alta grupa ;
5. Dezbaterea problemei luate in discutie :
- o grupa isi exprima pozitia , aducand un argument, cealalta va aduce un contraargument;
cealalta grupa va face acelasi lucru ;dezbaterea continua cu argumente si contraargumente.
Instructiuni : elevii sunt incurajati sa lase sa vorbeasca , fiecare membru al grupului;
oricine este convins de argumentele grupei opuse , poate sa-si schimbe locul, trecand de partea
cealalta ; elevii identifica argumente pro si contra ; adera la un grup sau altul , in functie de
convingeri.
"Organizatorul grafic " (OG)

OG este o metoda de invatare activa, care faciliteaza esentializarea unui material informative,
schematizind ideile.
Aceasta metoda ajuta elevii sa coreleze ceea ce stiu cu ceea ce urmeaza sa invete; iar pe
profesori ii ajuta sa stabileasca obiectivele lectiei, sa constientizeze mai bine ceea ce vor sa
predea si ceea ce vor sa evalueze, sa descopere punctele tari si slabe ale elevilor, pentru a le
oferi sprijin. Organizatorul grafic se poate utilize pentru prezentarea structurata a informatiei in
cinci moduri :

1. OG pentru structurile de tip comparativ

elevii trebuie sa gaseasca asemanari si deosebiri intre concepte, notiuni, forme
prezentate in textul, secventa audio, si apoi sa completeze un OG. Exemplu schematic:
Asemanari Deosebiri/diferente

2. OG pentru structuri de tip descriere

- elevii trebuie sa noteze, sa descrie caracteristicile, proprietatile, utilizarile,
componentele etc. unui " ceva ". Exemplu schematic :
 3. OG pentru structuri de tip secvential.
- elevii trebuie sa listeze conceptele, evenimentele, itemii, lucrurile etc., in ordine
cronologica, numerica, deci etapizat, secvential. Exemplu schematic: din istorie;in eel de-
al doilea razboi mondial, Germania nazista a atacat si cucerit, in ordine cronologica:

1 Renania
2 Austria
3 Cehia
4 Polonia
4. OG pentru structuri de tip cauza – efect : elevii stabilesc legatura dintre cauza
si efectul unei actiuni, fenomen, eveniment etc.Exemplu schematic :

5 OG pentru structuri de tip solutie elevii sunt solicitati sa detecteze problema / situatia –
problema si sunt invitati sa o rezolve, sa gaseasca solutia. Elevii enunta problema si liste
aza una su mai multe solutii la problema enuntata. Exemplu schematic este redat mai sus:
 Diagrama Venn este o metoda grafica realizata cu ajutorul a doua elipse partial
suprapuse. In partea comuna se trec asemanarile, iar in cercurile ramase se trec
deosebirile .Ex: Stiinte : Sa luam lectia “ Marul si stejarul”

„ MODELAREA este o metoda foarte eficienta si de mare utilitate folosita pentru formare
deprinderilor de autoinstruire si cercetare.
De exemplu ,poate fi realizat sistemul nostru solar cu ajutorul a zece bilute confectionate
din lut sau plastilina,dar sa aiba culori diferite.Acestea se fixeaza pe un suport de
poliester. Sau cu ajutorul unei portocale strapunsa de o andrea se poate imita Pamantul.

MASA ROTUNDA
Elevii abordeaza o tema ale carei parti componente au fost aprofundate de membrii
grupului si prezentate rand pe rand. Se imparte cate o foaie de hartie ficarui grup.Fiecare
membru al grupului noteaza cate o idee,pe rand, pana se epuizeaza toate, de preferinta,
fiecare membru al grupului va folosi o culoare diferita.
Este important ca elevii sa primeasca un feedback la ideile pe care le-au scris.

GRAFFITI
Un grup primeste un subiect ,iar celalat alt subiect.Ficare grup noteaza ideile
referitoare la subictul primit.Apoi se schimba subiectele intre grupuri si fieare grup
completeaza cunostintele .Foile revin la grupurile initiale.Se analizeaza si sintetizeaza
ideile in grup si apoi foile sunt afisate si prezentate de un reprezentant al grupului. Se
poate realiza si cu ajutorul desenelor.

COPACUL IDEILOR
Este o metoda grafica in care cuvantul cheie este scris intr-un dreptunghi, la baza paginii,
centrala.De la dreptunghi se ramifica asemenea unui copac toate cunostintele evocate.
 INFLUENTA OMULUI ASUPRA MEDIULUI

Metoda cadranelor .Activitatea se poate desfasura frontal,individual sau pe grupe.Este o

modalitate de rezumare si sintetizare a unui continut informational solicitand participarea si
implicarea elevilor in intelegerea acestuia.Cum se procedeaza ? Se traseaza pe tabla doua axe
perpendiculare astfel incat sa apara patru cadrane. In fiecare cadran se va scrie , de exemplu,
cate un anotimp,dupa cum urmeaza:
1- primavara;
2- vara;
3- toamna;
4- iarna.
Se cere elevilor sa completeze in fiecare cadran tot ce stiu despre
temperatura,precipitatii,vanturi,durata zilelor si a noptilor,comportamentul animalelor,
dezvoltarea plantelor etc. Activitatea se poate desfasura frontal,individual sau pe grupe.
Matematica
Aceasta metoda poate popate fi folosita si la matematica, in fiecare cadran se va scrie cate o
operatie aritmatica :
1- adunare ;
 2- scadere ;
3 inmultire ;
4 impartire .
Elevii vor avea de completat tot ce stiu despre fiecare operatie,in cadranul corespunzator
(terminologie,proprietati,proba ).

Scaunul intervievatului Aceasta metoda se poate folosi in cadrul reactualizarii, in locul

traditionalei conversatii sau la sfarsitul lectiei,pentru realizarea feed-back-ului.
In mod practic, se numeste un elev care se asaza pe un scaun in fata clasei si joaca
rolul intervievatului.Colegii sai ]i adreseaza intrebari, jucand rolul unor mici „reporteri".

FISA DE AUTOEVALUARE
Nume si prenume:
Clasa:
Disciplina:
Profesor

1 Mi-am insusit cu usurinta urmatoarele notiuni..............................

2.Am intampinat dificultati la insusirea urmatoarelor notiuni————
3 Pronunt cu usurinta\ cu unele dificultati/ cu mare greutate termenii specifici
4.Imi place/nu-mi place sa lucrez individual
S.Imi place/nu-mi place sa lucrez in echipa
6,Acord/nu acord ajutor colegilor de echipa
7.Solicit/nu solicit ajutorul colegilor de echipa
S.Imi plac/nu-mi plac lucrarile practice
9.Solicit/ nu solicit ajutor profesorului
lO.Folosesc ca surse de informare: manualul, atlasele (ex.—), revistele de specialitate (ex.
), emisiunile radio (ex. ), emisiunile TV. (ex.——— ), Internet-ul etc.
11 .Prefer/ nu prefer ca lectia sa fie predata numai de profesor
12.1mi place /nu-mi place sa particip la predarea - invatarea lectiei noi
13.1mi place/ nu-mi place sa descopar singur unele cunostinte
14.Prefer /nu prefer metodele traditionele de evaluare precum probele orale si scrise
15 Prefer sa fiu evaluat dupa metode noi, precum: portofoliul, interogarea reciproca,
autoevaluarea etc.

CHESTIONAR DE ADAPTARE SCOLARA (CAS)

Prezentul chestionar este destinat intelegerii problemelor tale de viata si scolare, in scopul de
a te ajuta sa faci mai bine fata sarcinilor scolare.Pentru aceasta este nevoie doar de o singura
conditie: sa raspunzi cit se poate de sincer la toate intrebarile, incercuind varianta care ti se
potriveste cel mai bine (Da sau Nu).

1 Gindesc ca majoritatea activitatilor scolare sunt plictisitoare Da\Nu

2. Cel mai adesea la scoala ma simt deposit si neajutorat Da\Nu
3. Intru foarte des in criza de timp si de aceea ramin deseori cu temele nefacute Da \Nu
4. Nu pot urmari prea mult timp lectiile din clasa, caci imi zboara gindurile aiurea Da\Nu
5 Deseori ma simt coplesit tie multitudinea sarcinilor scolare Da\Nu
6 Viitorul meu depinde prea putin de ceea invatam la scoala. Da\Nu.
7 Sarcinile scolare sunt prea multe si prea grele Da Nu
8 Pentru mine scoala seamana cu o inchisoare Da\Nu
9. Imi este foarte frica de anumiti profesori Da Nu
10. Exista materii scolare care ma fac sa ma simt incapabil si neajutorat Da Nu
11. Cand trebuie sa fiu ascultat, ma apuca o stare de panica si o neliniste intensa Da\Nu
12. Aproape niciodata nu am curajul si ies la tabla sa rezolv o problema in fata clasei, chiar
daca stiu ca as putea si fac corect acest lucru Da\Nu
13. Cand, pe neasapteptate, ni se da un extemporal, sunt aproape sigur ca nu o sa ma descurc
Da\Nu
14. Tezele sau lucrarile de verificare anuntate dinainte ma pun intr-o stare de tensiune Da\Nu
15 Deseori ma asez la masa mea de lucru fara chef, cu gindurile plecate aiurea Da\Nu
16 Cea mai mare dorinta a mea este aceea de a putea invata mai bine Da\Nu
17 Ideea de a ma intrece la invatatura cu ceilalti elevi imi provoaca o stare de indispozitie
Da\ Nu
18 Sunt exagerat de sensibil la critica Da\Nu
19 Am sentimentul ca sunt programat doar pentru esecuri Da\Nu
20 Observatiile si criticile (chiar si cele foarte marunte) ma indispun profund si ma fac
nervos Da\Nu
21 Sunt convins ca am o valoare foarte scazuta comparativ cu ceilalti elevi Da\Nu
22 Nu stiu sa-mi organizez timpul, si activitatea scolara Da\Nu
23 Plang foarte repede, din orice nimic. Da Nu
24 Uneori ma simt coplesit de stari de tristete, fara nici un motiv concret Da Nu
25 Cand sunt la scoala sunt mult mai nervos si mai agitat decit de obicei. Da Nu
26 Cand sunt numit sa raspund devin palid, ma bilbii sau nu-mi gasesc cu usutinta ideile
Da\Nu
27 Mi se pune un nod in git cind trebuie sa raspund la lectii Da\Nu
28.Din cauza emotiilor am dureri de stomac, respir mai greu sau inima imi bate nebuneste.
Da Nu
29.Adorm foarte greu seara, din canza problemelor si a grijilor scolare, care nu-mi dau pace
Da\Nu
30 Am somn agitat si neodihnitor. Da\Nu
31 Dimineata ma trezesc greu si parca sunt mult mai obosit ca la culcare Da\Nu
32 In timpul scolii imi cam piere cheful de viata Da\Nu
33 Ma simt aproape permanent obosit si fara putere Da\Nu
34 Cel mai adesea in scoala ma simt trist si abatut. Da\Nu
35 Obosesc repede si imi revin greu, chiar dupa ce dorm. Da\Nu
36 De foarte multe ori simt ca viata n-are nici un rost. Da\Nu
37 Pentru mine este tot mai evident ca viata nu merita traita. Da\Nu
38. Mi~a trecut de multe ori prin minte ca ar fi fost mai bine s nu ma fi nascut. Da\Nu
39 Uneori cred ca e mai bine sa nu mai exist. Da\Nu
40 Mi-a trecut prin minte gindul sinuciderii. Da\Nu
41 Uneori sunt satul de toate pina perte cap. Da\Nu
42 Prin comparatie cu ceilalti, e clar ca n-am noroc. Da\Nu
43 Cind merg la scoala, de multe ori intirzii. Da\Nu
44Trag de timp cind ma scol, cind ma imbrac pentru a merge la scoala. Da\Nu
45 Acasa amin cit maimult inceperea efectuarii temelor. Da\Nu
46 Ma atrag activitatile ce ma sustrag de la teme. Da\Nu
47 Mi-e teama sa arat parintilor carnetul de note, caci ei asteapta mult de la mine. Da\Nu
48 Cei mai multi profesori au asteptari exagerate de la elevi. Da\Nu
49 Din cauza obligatiilor scolare nu am timp si chef sa ma bucur de viata. Da\Nu
50 Am fost pedepsit la scoala pentru ca am produs pagube. Da\Nu
51 Am tendinta de a copia, pentru care am si fost pedepsit. Da\Nu
52 Am fost prins deseori mintind, la scoala, ca sa scap de belele. Da\Nu
53 Mi s-a reprosat ca sunt nepoliticos\obraznic cu profesorii Da\Nu
54Am avut nota scazuta la purtare pentru nerespectarea regulamentului scolar. Da\Nu
55 Chiulesc de la ore\activitati scolare. Da\Nu
56 Am avut nota scazuta la purtare pt. absente. Da\Nu
57 Am avut nota scazuta la purtare pt conduita. Da\Nu
58 Mi se reproseaza ca am prieteni rai. Da\Nu
59 Mi se reproseaza ca am inceput sa fumez\consum alcool. Da\Nu
60 Ma atrag lucrurile periculoase. Da\Nu
61 Fac bani din aproape orice. Da\nu
62 Belelele se tin scai de mine. Da\Nu
63 Sunt considerat « oaia neagra « a familiei, dar nu ma afecteaza. Da\Nu
64 Imi place sa cred ca inspir o teama admirativa colegilor.
Da\nu

Nu se inmineaza elevului
F1 neadaptat scolar: DA:
2,3,4,5,66,8,9,10,12,13,14,15,17,18,19,20,21,22,23,24,24,29,30,31,32,33,34
,35,36,37,38,39,40,41,42,44,45,46,47,48,49,52,58,62,63.
F2 rebel DA: 1,6,43,50,51,53,54,55,56,57,58,60,61,62,
NU: 11,16,23,26,27,28
Nume.
Data nasterii
Clasa\scoala
Media generala a anului precedent
Studiile parintilor
Ocupatia parintilor
 ACTIVITATI PRACTICE:
Activitatea 1: Stiu sa caut informatii?

Obiectiv Evaluarea abilitatilor de cautare si utilizare de informatii

Desfasurarea
activitatii Sesiunea 1.
1. Cereti elevilor sa adune pentru ora urmatoare informatii legate de o
tema de interes, (aceasta poate sa fie o informatie de ultima ora din ziar
sau o tema de interes general cum ar fi: adoptia, pedeapsa cu moartea,
dreptul la vot, etc).
2. Discutati sursele care pot fi utilizate pentru adunarea informatiei.
3. Specificati ca informatiile adunate trebuie sintetizate intr-un eseu.

Sesiunea 2.
1. Dati posibilitatea elevilor sa prezinte lucrarile realizate pe tema data si
discutati modalitatile prin care au adunat informatiile.
2. Impartiti elevilor fisa de lucru si cereti-le sa o completeze in functie de
modul in care s-a desfasurat procesul de cautare a informatiei pe tema
data.
3. Identificati impreuna cu elevii tipurile de informatii si strategiile de
cautare a informatiilor care au fost utilizate si analizati impreuna cu
elevii eficienta lor. Sugerati si alte modalitati de cautare. Cereti elevilor
sa aleaga doua dintre abilitatile deficitare identificate si dati-le ca tema
sa gasesca modalitati prin care le pot imbunatati. Propuneti elevilor sa
realizeze un plan de dezvoltare pentru acestea in fisa de lucru.
Discutati in ora urmatoare planurile de dezvoltare realizate.
Discutii Importanta utilizarii mai multor surse diferite de informatii.
Tipuri de informatii si modalitati de informare.
Dificultati intampinate in scrierea eseului.
Cantitatea optima de informatie necesara pentru realizarea unei sarcini.
De urmarit Elevii:
sa identifice surse de cautare a informatiei
sa- si identifice abilitatile de cautare a informatiilor sj nevoile de dezvoltare
sa identifice modalitatile de imbunatatire a abilitatilor de cautare si
utilizare a informatiei.

Activitatea 2 Cum sa caut eficient informatii?

Obiectiv Dezvoltarea strategiilor de cautare a informatiilor

Materiale Fisa de lucru „Cum sa caut eficient informatii?"
Desfasurarea Sesiunea 1
activitatii 1. Spuneti elevilor ca vor primi sarcina de a redacta un eseu de o pagina
despre o tema de interes pentru ei.
2. Alegeti impreuna cu elevii tema (de exemplu o compunere cu titlul
„Cel mai frumos
oras din lume", In care sa descrie orasul lor preferat, vizitat sau despre
care au auzit doar).
3. Precizati ca elevii vor avea de consultat mai multe surse de informare
(carti, reviste, Internet, televizor, etc.,.) si ca vor avea sarcina de a
completa pe
parcursul procesului de cautare a informatiilor fisa de lucru.
Sesiunea 2
1. Cereti elevilor sa prezinte eseul realizat sj procesul de cautare a
informatiilor, pe baza fisei de lucru.
2. Invitati elevii sa evalueze masura in care „tehnica celor 6 pasi" a fost
utila in cautarea informatiilor si realizarea eseului.
3. Consemnati ideile vehiculate si trageti concluzii referitoare la
utilitatea surselor de informare si a unei tehnici de cautare a informatiilor.
Discutii ■ varietatea surselor de informare
■ strategii de cautare a informatiilor si utilitatea acestora
■ dependenta surselor de informare de continutul sarcinii
(compunere, prezentare orala ).
De urmarit Elevii:
sa identifice surse variate de informatie
sa isi monitorizeze procesul de cautare de informatii
sa gaseasca modalitatea potrivita de mentionare a surselor de
informatie atat in comunicarea scrisa cat si in cea orala.

Fisa de lucru :Cum sa caut eficient informatii?

PASUL DETALIERE A ACTIVITATILOR DE CATRE ELEV

Pasul 1: Care este sarcina mea propriu-zisa?

Definirea problemei si
identificarea in linii rnari Ce tip de informatie imi este utila pentru aceasta sarcina?
a tipului de informatie
cautat

Pasul 2: Ce surse posibile mi-ar fi de ajutor in rezolvarea acestei sarcini?

Identificarea tuturor
surselor disponibile,
selectarea celor mai Ce surse sunt disponibile si care ar fi mai potrivite pentru a le folosi?
potrivite sau mai usor
accesibile
Aceasta este o lista de carti care mi-ar fi de folos:
 Aceasta este o lista cu alte surse de informatie pe care le-as putea utiliza:

Care dintre acestea imi este oare cea mai utiia?

Pasul 3: Acum ca am decis ce fel de surse sa utilizez, unde le gasesc si cum le folosesc?
Localizarea surselor
(atat sursa de
informare, cat si a Dupa ce am localizat sursele posibile, mi se pare cumva ca am prea multe / putine
informatei dorite in surse de informafie?
cadrul acesteia)
Stiu exact unde sa gasesc informatia care ma intereseaza in cadrul fiecarei surse
identificate?
Pasul 4: Ce pot sa folosesc din aceste surse?
Extragerea informatiei
relevante dintr-o sursa
Cum sa ma asigur ca valorific din plin ceea ce utilizez (iau notite, inregistrez,
schematizez, citez sau reformulez)?

Pasul 5: In ce forma va trebui sa finalizez sarcina? Sa scriu un referat, sa pregatesc o

Organizarea prezentare, sa gasesc idei esentiale?
informatiior din
multiple surse si Sub ce forma o sa prezint informatia?
prezentarea rezultatelor
Care sunt etapele pe care trebuie sa le parcurg ca sa realizez ceea ce mi-am
propus?

Pasul 6: Am indeplinit toate cerintele sarcinii?

Evaluarea rezultatelor.
Evaluarea eficientei Am facut o planificare buna Tn vederea prezentarii finale?
procesului de rezolvare
a problemei Cum as putea imbunatati procesul de cautare pe viitor?

Activitatea 3 Dilema prizonierului

Obiectiv Identificarea rolului pe care-l au informatiile in rezolvarea de probleme si

luarea deciziilor
Materiale Fisa de lucru : .Dilema prizonierului"
Desfasurarea 1. impartiti elevilor fisa de lucru si prezentati in fata clasei situatia pe care
activitatii trebuie sa o rezolve. Asigurati-va ca toti au inteles sarcina.
2. Cereti elevilor sa rezolve problema prezentata in mod individual si sa
noteze optiunea lor pe fisa de lucru.
3. Rugati elevii sa formeze perechi si sa isi prezinte reciproc optiunile si
argumentele utilizate. Daca apar modificari in optiunea lor, in urma
interactiunii, permiteti-le sa modifice pe fisa de lucru.
4. Invitati elevii sa dea exemple de optiuni si argumentele care au stat la
 baza lor.
Incurajati-i sa dea exemple de modificari ale deciziei in urma discutiei cu
colegul si sa argumenteze.
Discutii " Rolul informatiilor in rezolvarea de probleme si luarea deciziilor
■ Surse de informare si consecintele lipsei de informatii in luarea deciziei
■ Luarea in calcul a mai multor alternative plauzibile
■ Deciziile implica intotdeauna consecinte.
De urmarit " sa identifice alternative existente in situatia decizionala
■ sa propuna solutii si sa le argumenteze
■ sa identifice consecintele solutiei propuse

Fisa de lucru: Dilema prizonierului

Situatie: doi presupusi hoti sunt arestati in urma comiterii unei infractiuni.
Dovezile nu sunt foarte clare, dar hotii nu stiu acest lucru. Judecatorul ii inchide
in doua celule separate, spunand fiecaruia: "Daca il denuntati pe celalalt fara ca
el sa o faca, inseamna ca veti ajuta justitia si prin urmare nu veti fi condamnat
decat la cinci luni de inchisoare, iar celalalt, la patruzeci de luni. Daca nici Dvs,
nici celalalt detinut nu marturisiti, veti fi achitati amandoi. Insa, daca va
denuntati reciproc, veti fi condamnati la cite treizeci de luni de inchisoare."

Sarcina: Cum credeti ca ar fi mai bine sa procedeze cei doi prizonieri intr-o asemenea
situatie? Identificati strategiile pe care le poate alege fiecare detinut, avand in vedere
ipotezele care se pot face in legatura cu posibilul comportament al celuilalt.

Activitatea 4 Prelucrarea informatiilor

Obiectiv Identificarea aspectelor care influenteaza prelucrarea informatiei

Sesiunea 1:
Desfasura 1. Initiati o discutie privind rolul pe care il are informatia in viata unui om si
rea subliniati importanta prelucrarii acesteia inaintea utilizarii ei.
activitatii 2. Identificati impreuna cu elevii aspectele care influenteaza prelucrarea
informatiei.
3. Impartiti elevii in grupe de cate 3 - 5 persoane si impartiti fisa de lucru.
Cereti elevilor sa o evalueze, in grup, prin prisma aspectelor mentionate in
fisa de lucru si sa completeze observatiile .
4. Cititi elevilor o stire prezenta intr-un cotidian de interes national. Alocati
10 minute pentru aceasta activitate.
5. Solicitati grupelor sa prezinte in fata clasei rezultatul analizei efectuate si
discutati influenta diverselor aspecte mentionate in fisa asupra prelucrarii
informatiei.
6. Dati ca tema elevilor sa urmareasca modul in care este prezentata
aceeasi stire la radio si televiziune si sa noteze in fisa de lucru observatiile
Sesiunea 2:
 1. Comunicati elevilor ca vor continua ACTIVITATEA de analiza a unei
informatii.
2. Cereti-le sa reia gruparea din ora precedenta si solicitati-le sa discute pe
marginea observatiior notate in coloanele "Radio" si Televiziune" ale fisei
de lucru.
3. Analizati comparativ impreuna cu elevii cele trei tipuri de abordare a
informatiei (ziar, radio, televiziune).
4. Formulati impreuna cu elevii concluzii referitoare la rolul factorilor
identificati in prelucrarea informatiei.

Fisa de lucru: Prelucrarea informatiei

Aspecte care influienteaza prelucrarea informatiei Ziar Radio Televi

ziune
Credibilitatea sursei
Atractivitatea sursei
Lungimea mesajului
Este diferit sau nu de parerea noastra initiala
Contine aspecte negative/pozitive
Determina trairi pozitive/negative
Foloseste argumente preferate de noi
Este in concordanta cu valorile noastre

Activitatea 5 Test de supravietuire

Obiectiv
Formarea unor deprinderi de luare a deciziilor individuale si de grup

Materiale Fisa de iucru : „Test de supravietuire"

Desfasura Comunicati elevilor ca vor face un exercitiu de decizie.

rea Impartiti fisa de Iucru si prezentati elevilor sarcina: Test de supravietuire.
activitatii Cereti elevilor sa ierarhizeze obiectele din rucsacuri in functie de utilitatea
lor si sa noteze solutia lor. Acordati 7 minute pentru aceasta.
Impartiti elevii in grupe de 5 - 7 persoane si cereti-le sa compare solutiile
oferite si sa ajunga la o solutie de grup.
Prezentati elevilor solutia sugerata de salvamontist si cereti-le sa compare
solutia individuala si cea de grup cu aceasta. Mentionati ca este vorba
despre a calcula diferenta dintre pozitia acordata de ei obiectului in
ierarhie si pozitia acordata de salvamontist. Sugerati-le sa noteze
 diferentele in dreptul obiectelor, in coloanele de diferenta I si diferenta II.
Obiecte gasite- solutia (se comunica dupa ce elevii au completat tabelul,
coloanele 3, 5.)
1Busola 12
2O cana de 4,5 litri cu sirop de pin 7
3Cate un sac de dormit cu puf (pentru fiecare membru al grupului) 5
4Tablete de carbon pentru dezinfectarea apei 14
5O bucata mare de pinza rezistenta 8
6.13 bucati de chibrituri intr-o cutie impermeabila 1
7Un cablu de 60 m (6 mm diametru) testata sa reziste pana la 150 kg 9
8O lanterna cu patru baterii 6
9Un litru de rom Baccardi (65 grade) 10
10Set de barbierit cu oglinda 4
11Ceas desteptator 11
12Topor 3
13O camera sparta a unei bicicleta 2
14O carte cu titlul "Steaua polara ghid de orientare" 13

Cereti-le sa calculeze suma diferentelor obtinute pe coloane. In acest fel

elevii pot identifica solutia cea mai apropiata de solutia salvamontistului.
Cu cat suma obtinuta este mai mica, cu atat solutiile lor sunt mai
apropiate de solutia salvamontistului
Analizati impreuna cu elevii rezultatele obtinute si decideti care dintre
solutii au fost mai eficiente: solutia individuala sau cea de grup?

Explicati-le elevilor ca in astfel de situatii recomandarea salvamontistilor

este ca drumetii sa nu se deplaseze pe intuneric pentru ca echipele de
salvare sa-i depisteze mai usor. In acest context devine importanta
semnalizarea locatiei (foc, fum, oglinda, lanterna) si asigurarea
minimului necesar pentru supravietuire (caldura, mancare). Solutia
specialistului urmareste rationamentul prezentat mai sus.

Discutii Importanta luarii in considerare a cat mai multe alternative in vederea

stabilirii unei strategii optime.
Cum se aleg criteriile de evaluare a informatiei?
Ce inseamna o decizie optima?
Care este diferent,a dintre decizia individuaia si decizia de grup?

De urmarit Elevii:
■ sa-si sustina cu argumente punctul de vedere
■ sa ajunga la consens in luarea deciziei in grup
■ sa recunoasca necesitatea considerarii mai multor puncte de vedere in
 luarea unei decizii

Fisa de lucru: Test de supravietuire

Un grup de turisti a avut un accident pe un drum de munte. Din masina au fost recuperate
putine lucruri, dar toti au scapat teferi . Trebuie sa ia din lucrurile ramase, pe cele strict
necesare pentru supravietuire. Acestea sunt:
1 Busola
2 O cana de 4,5 litri cu sirop de pin
3 Cate un sac de dormit cu puf (pentru fiecare membru al grupului)
4 Tablete de carbon pentru dezinfectarea apei
5O bucata mare de pinza rezistenta
6 13 bucati de chibrituri intr-o cutie impermeabila
7 Un cablu de 60 m (6 mm diametru) testata sa reziste pana la 150 kg
8 O lanterna cu patru baterii
9 Un litru de rom Baccardi (65 grade)
10 Set de barbierit cu oglinda
11Ceas desteptator
12 Topor
13 O camera sparta a unei bicicleta
14 O carte cu titlul "Steaua polara ghid de orientare".
Completati urmatorul tabel privind ordinea in care ai lua aceste lucruri, intii
individual, apoi in grup.
Nr Obiect Ordine in Diferenta Ordine Diferenta Solutia
crt decizia fata de in fata de Salva
personala solutia decizia solutia montis
salvamontis de salvamontis tului
1 2 3 tului 4 grup 5 tului 6 7

Activitatea 6 Tehnologia informatica si de comunicare. Servicii si produse

Obiectiv Identificarea rolului tehnologiei informatice si de comunicare in sustinerea

activitatilor
Materiale
Desfasurarea 1. Identificati impreuna cu elevii cateva dintre produsele
activitatii (serviciile) societatii informationale si stabiliti functiile pe care acestea
le indeplinesc. 2. Cereti
fiecarui elev sa aleaga un produs (serviciu). Identificati impreuna
cu elevii cateva dintre produsele (serviciile) societatii
informationale si stabiliti functiile pe care acestea le indeplinesc
3. Cereti grupelor formate sa gaseasca 5 argumente pentru care ar
apela la tehnologia informatica si de comunicare in realizarea
 activitatilor specifice.
4. Solicitati reprezentantilor fiecarei grupe sa prezinte argumentele si
avantajele\dezavantajele TIC
Discutii ■ Care este rolul tehnologiei informatice si de comunicare Tn sustinerea
activitatilor?
■ Care sunt avantajele tehnologiei informatice si de comunicare?
■ Care sunt dezavantajele tehnologiei informatice si de comunicare?

De urmarit Elevii:
■ sa enumere produse (servicii) ale tehnologiei informatice si de
comunicare
■ sa identifice functiile pe care le indeplineste tehnologia informatica si
de comunicare
■ sa specifice avantajele / dezavantajele tehnologiei informatice si de
comunicare

Obiectiv ACTIVITATEA 7 Informatii despre TIC

Largirea bazei de cunostinte despre rolul tehnologiei informatice si de

comunicare (TIC)
Materiale -

Desfasurarea Sesiunea 1
activitatii 1. Comunicati elevilor ca in acesta ora veti aborda tema "Rolul
tehnologiei informatice si de comunicare"
2. Identificati impreuna cu elevii cateva utilizari ale TIC astfel incat sa
poata sustine una dintre afirmatiile: (a) TIC prezinta un pericol pentru
evolutia societatii; (b) TIC este "descoperirea secolului" fara de care
nu este posibila evolutia societatii.
3. Dati tema elevilor sa culeaga informatii despre rolul tehnologiei in
evolutia societatii.
Sesiunea 2
1. Impartiti elevii in 2 grupuri si cereti-le sa aduca argumente in favoarea
uneia din cele 2 afirmatii de mai sus.Organizati o dezbatere la nivel de
clasa pe aceasta tema, dand posibilitatea cat mai multor elevi sa isi
prezinte argumentele.
3. Extrageti concluzii impreuna cu toti elevii referitor la rolul tehnologiei
in evolutia societatii si realizati o lista cu cele mai agreate argumente.
■ Grupul 1: TIC prezinta un pericol pentru evolutia societatii.
■ Grupul 2: TIC este "descoperirea secolului" fara de care nu este
posibila evolutia societatii.
Discutii ■ Prezinta tehnologia informatica si de comunicare un pericol pentru
societate?
■ Este sau nu tehnologia informatica si de comunicare "descoperirea
 secolului"?
■ Care este rolul tehnologiei in evolutia societatii?
De urmarit Elevii:
■ sa identifice surse de informare despre rolul tehnologiei in evolutia
societatii
■ sa formuleze argumente privind rolul pozitiv vs. negativ al
tehnologiei in evolutia societatii

ACTIVITATEA 8. Pe cine sa credem?

Obiectiv Dezvoltarea abilitatilor de evaluare a credibilitatii surselor informationale
Materiale
Desfasura Sesinea 1
rea 1. Identificati impreuna cu elevii 3 teme de discutie asupra carora ar dori sa
activitatii se informeze in saptamana care urmeaza (ex. pentru ora urmatoare).
2. Cereti elevilor sa enumere surse de informare posibile si listati pe tabla
10 dintre sursele accesibile elevilor.
3 Impartiti elevii in trei grupe aproximativ egale, in functie de tema de
interes (cresterea copiilor, alegerea carierei, redactarea unui referat la
biologie, etc.)si dati-le ca sarcina culegerea de informal despre aceasta
tema
Rugati elevii sa consulte cele 10 surse identificate impreuna in clasa si sa
noteze informatiile obtinute.
Sesiunea 2
1. Reconstituiti grupele de interes. Cereti elevilor sa discute in grup
informatiile culese si sa evalueze sursele de informare in functie de
credibilitatea acordata in legatura cu tema aleasa. Sugerati-le sa ierarhizeze
sursele propuse sub aspectul acestui criteriu, acordindu-le note de la 1 la 9 ,
unde 1 inseamna - sursa cu credibilitate scazuta, iar 9 - sursa foarte sigura.
2. Dezbateti impreuna cu elevii rezultatele obtinute si discutati in ce masura
ierarhia surselor difera din punct de vedere al credibilitatii.
3. Analizati motivele pentru care credibilitatea surselor este dependenta de
tipul de informatie cautata.

Discutii O sursa nu este credibila in toate situatiile, ci in functie de informatia cautata

si expertiza pe care consideram ca o are in problema respectiva. In ce
masura credibilitatea sursei ne influenteaza comportamentul de cautare de
informatii?
De Elevii:
urmarit ■ sa stabileasca credibilitatea unei surse de informare in functie de tipul de
informatie dorit.
■ sa analizeze relatia dintre credibilitatea sursei si modul de utilizare a
informatiei.
ACTIVITATEA 9. Solutii creative
Obiectiv Dezvoltarea creativitatii prin utilizarea de intrebari
Materiale -
Desfasura 1. Comunicati elevilor ca vor avea sarcina de a gasi modalitati de
rea imbunatatire a unui produs (de pilda un telefon celular). Impartiti elevii in
activitatii grupuri de 3 - 5 persoane si cereti-le sa dea solutii luand in considerare
urmatoarele intrebari:
■ Ce s-ar putea adauga?
■ Ce s-ar putea elimina?
■ Cum s-ar putea mari / micsora?
" Ce s-ar intampla daca am extrage ceva si am pune in loc altceva?
■ Ce materiale pot fi inlocuite?
■ Cu ce se poate asemana?
■ Unde s-ar putea tine?
■ Ce alta intrebuintare l-am putea gasi?
■ Cu ce am putea sa-l combinam pentru a obtine un produs nou?
2. Identificati impreuna cu elevii categoriile de solutii pe care le-au propus.
Cereti elevilor sa grupeze solutiile in functie de aceste categorii. Exemplu:
* solutii constructive
■ solutii estetice
* solutii economice
■ solutii tehnice etc.
3. Analizati activitatea si produsele obtinute pe baza sugestiilor
prezentate la "Discutii".

Discutii ■ Care este rolul intrebarilor in dezvoltarea creativitatii?

■ Ce inseamna solutie creativa?
De Elevii:
urmarit ■ sa inteleaga rolul intrebarilor in determinarea actelor creative
■ sa gaseasca solutii la intrebarile formulate

ACTIVITATEA 10 Revista noastra

Obiectiv Stimularea creativitatii elevilor
Desfasura 1. Comunicati elevilor ca vor avea sarcina sa elaboreze o revista si sa o
rea promoveze prin diferite mijloace.
activitatii 2. Impartiti elevii in patru grupe, fiecare din ele avand sarcina de a rezolva
una din urmatoarele probleme:
■ prima grupa sa gaseasca cat mai multe rubrici, prin care sa creasca interesul
cititorilor fata de revista
■ grupa a doua sa conceapa o rubrica pentru adolescenti
■ a treia echipa sa construiasca in grup o reclama vizuala pentru promovarea
revistei
■ cea de-a patra grupa sa gaseasca cat mai multe titluri senzationale care sa
 atraga atentia cititorilor
3. Analizati impreuna cu elevii solutiile propuse si realizati un top al celor
mai creative solutii.
4. Discutati modalitati de promovare pe care le pot utiliza.

Discutii " Care sunt sursele creativitatii? Ce determina creativitatea?

" Unde au intampinat greutati: in identificarea solutiilor sau in utilizarea
lor?
■ Cele mai creative solutii sunt si cele mai eficiente
De Elevii:
urmarit ■ sa identifice solutii creative
■ sa gaseasca modalitati de aplicare a solutiilor gasite

ACTIVITATEA 11 Cum imi utilizez timpul?

Obiectiv Constientizarea modului in care este utilizat timpul
Desfasur Sesiunea 1
a rea 1. Discutati cu elevii in ce masura reusesc sa se incadreze in timp sau au
active dificultati in realizarea activitatilor cotidiene.
tatii 2. Propuneti-le ca pana la urmatoarea intalnire sa tina o agenda in care sa-si
noteze ce au facut in fiecare zi. Cereti sa noteze pentru fiecare activitate
timpul alocat, inclusiv pentru odihna, somn. Atrageti atentia elevilor sa nu
omita activitati, sa redea in detaliu programul lor zilnic si sa treaca in
agenda timpul real consumat pentru fiecare.
3. Puteti propune ca model de agenda o fisa de lucru.
Sesiunea 2
1. Organizati o discutie despre lucrurile pe care le-au observat elevii tinand
acest “jurnal".
2. Impartiti elevii in grupe de cate 3 - 5 si solicitati-le sa analizeze modul de
utilizare a timpului. Sugerati elevilor sa identifice aspecte pozitive si
negative In modul cum este organizat programul. Cereti-le sa se
gandeasca ce anume se poate imbunatati.
3. Identificati impreuna cu elevii cateva dificultati pe care le au in organizarea
timpului si cereti exemple de modalitati de imbunatatire a organizarii
timpului.
4. Discutati aceste modalitati si aplicarea lor.

Discutii ■ Care sunt avantajele automonitorizarii modului de utilizare a timpului?

■ Ce dificultati intalnesc in organizarea activitatilor zilnice?
■ Ce rol are stabilirea de prioritati in organizarea activitatilor?
De urma Elevii:
rit ■ sa realizeze o monitorizare a propriului program de activitate
■ sa identifice posibile probleme in modul de organizare a timpului
 ■ sa genereze solutii pentru problemele identificate in organizarea timpului

Activitatea 12 Programul meu saptaminal

Obiectiv Deprinderea modului de construire al unui program.

Desfasura 1. Cereti elevilor sa spuna in ce masura isi organizeaza timpul si sa
rea descrie modalitatile de organizare pe care le utilizeaza. Retineti si accentuati
activitatii idei precum: activitati obligatorii, prioritati, timp liber, responsabilitati etc.
2. Prezentati alcatuirea unui program saptamanal pe pasi si discutati
eficienta unui astfel de plan. Analizati modul in care ei ar putea sa realizeze
acest plan.
3. Cereti elevilor, ca pornind de la pasii descrisi sa-si intocmeasca un
program pentru saptamana urmatoare. Oferiti ajutor elevilor in fiecare
etapa a elaborarii programului. Dati ca tema de casa continuarea planului si
analizati in ora urmatoare eficienta acestei activitati.

Discutii ■ Care sunt pasii necesari realizarii unui program saptamanal?

■ Unde apar dificultati in realizarea unui program saptamanal?
De Elevii:
urmarit ■ sa inteleaga rolul planificarii activitatilor
■ sa identifice diferite modalitati de planificare a activitatilor
■ sa elaboreze un program saptamanal de planificare a activitatilor

ACTIVITATEA 13 Inteleg ce citesc?

Obiectiv
Deprinderea unui mod eficient de citire
Desfasura Cereti elevilor sa parcurga rapid textul pe care l-ati pregatit. Dati
rea urmatoarea instructiune: „Timp de 5 minute, treceti in revista capitalul X,
activitatii si incercati sa va formati o imagine de ansamblu asupra lui (La ce se
refera? Cum este stmcturat? Care sunt partile principale si cum se
relationeaza unele cu altele?)." Cereti elevilor sa spuna care sunt
cunostintele pe care le au deja despre acest suiject si care sunt intrebarile la
care ar vrea sa raspunda referitor la capitolul pe care il vor parcurge.
Listati aceste intrebari pe tabla.
Sugerati elevilor sa citeasca textul avand in minte lucrurile pe care deja le
stiu si intrebarile formulate. Dati urmatoarea instructiune: „Cititi intregul
capitol cu atentie. Va rog sa fiti atenti la urmatoarele 3 lucruri: Care este
ideea principala a capitolului? Care este ideea principala a fiecarui
paragraf? Sunt clare ideile prezentate?". Permiteti elevilor sa ia notite
atunci cand doresc si simt nevoia. Cereti elevilor clarificarea ideilor si
sumarizarea lor: „Revedeti textul. Pentru a-l putea intelege si retine mai
bine; incercati sa raspundeti la urmatoarele intrebari:
 ■ Care dintre idei sunt utile si care sunt mai putin utile?
■ Argumentele aduse sunt suficiente? Daca nu de ce nu, si care ar fi
alternativele ?
■ Mi-a raspuns capitolul la intrebarile pe care le aveam?
■ Care sunt asemanarile si care sunt deosebirile dintre aceste argumente si
alte idei privitoare la subiectul textului?
■ Care este implicatia exemplelor date de autor?
■ Pot gasi exemple concrete pentru ideile argumentate in text?
■ Unde mai pot gasi informatii privitoare la acest subiect?"
Discutati cu elevii despre experienta de citire pe care au avut-o: in ce
masura se deosebeste de modul uzual de citire, daca au retinut mai multe
informatii, daca il considera mai eficient etc.
Reluati etapele si rugati elevii sa le descrie pe fisa de lucru pentru a putea
face apel la ele si in alte ocazii.
Incurajati elevii sa foloseasca acest mod de lectura pentru a parcurge
lectiile pe care le au de invatat; se poate reveni asupra acestui subiect,
discutandu-se despre dificultatile pe care elevii le intampina in folosirea
acestei modalitati de lectura. Activitatea poate fi repetata .
Discutii Comparati modul in care elevii au parcurs textul urmand instructiunile
primite in clasa si modul in care citesc de obicei.
Avantajele si dezavantajele noului mod de a citi. Ce etapa considera ca este
mai utila?
De Elevii: sa desprinda avantaje si dezavantaje ale monitorizarii invatarii; sa
urmarit parcurga etapele monitorizarii invatarii

ACTIVITATEA 14 Interviul
Obiectiv
Analiza relatiei dintre creativitate si succes
Desfasura 1. Cereti elevilor sa-si imagineze o intalnire cu o persoana de succes (un
rea actor, un artist plastic sau un lider religios).
activitatii 2. Impartiti elevii in grupe de cate 5 - 6 si dati-le sarcina sa conceapa un
interviu cu persoana de succes, care sa surprinda relatia dintre abilitatile
creative ale persoanei si succesul pe care l-a obtinut. Sugerati elevilor sa
formuleze eel putin 10 intrebari legate de aceste aspecte si raspunsurile
posibile ale acele intrebarile pe care le-au considerat semnificative. Discutati
modul in care ar putea fi verificate raspunsurile
sugerate de colegii persoanei.

Discutii Care este relatia dintre creativitate si succes?

Intrebari care pot fi adresate intr-un interviu pentru a identifica relatia
dintre creativitate si succes.
Rugati elevii sa prezinte interviurile si sa argumenteze
 De Elevii: sa formuleze intrebari care vizeaza manifestarea creativa
urmarit sa analizeze relatia dintre creativitate si succes

ACTIVITATEA15 Reprezentarea grafica a unui text

Obiectiv
Deprinderea modului de schematizare grafica a continutului unui text
Desfasura 1. Alegeti un text si cereti elevilor sa-l parcurga la inceputul orei.
rea 2. Impartiti elevii in grupe de cate 3 - 5 si distributi planse pe care fiecare
activitatii grup va reprezenta grafic continutul textului. Cereti elevilor sa
reprezinte grafic caracterizarea personajului principal (daca e vorba e o
povestire) sau argumentarea unei idei (daca textul are un caracter mai
abstract) astfel:
■ in centrul paginii intr-un cere se trece numele personajului (sau
conceptul)
■ In cercuri satelit, asezate in jurul primului cere se scriu diferite cuvinte
care caracterizeaza personajul sau ideea respectiva
■ in final, se gasesc in text exemple (comportamente, pareri, atitudini) care
ilustreaza fiecare caracteristica si care se trec in cercuri satelit de ordinul II
3. Comparati reprezentarile obtinute de grupurile de elevi si desprindeti
caracteristicile acestui tip de reprezentare grafica. Discutati aplicatiile posibile
ale reprezentarilor grafice ale unui text.
Discutii ■ Rolul reprezentarii grafice a unui continut pentru intelegerea si
memorarea textului
■ Care sunt tipurile de texte la care se poate aplica reprezentarea grafica?
" Reprezentarea grafica a textului se potriveste fiecarui elev?
De Elevii:
urmarit ■ sa inteleaga rolul reprezentarii grafice in infelegerea unui material
■ sa reprezinte grafic continutul unui text
■ sa identifice caracteristicile reprezentarii grafice a unui text

ACTIVITATEA16 Ineligente multiple

Obiectiv
Identificarea de catre elevi a tipurilor de inteligenta si a strategiilor de
invatare utilizate
Desfasura 1. Impartiti elevilor fisa de lucru
rea 2. Cereti elevilor sa ierarhizeze tipurile de inteligenta in functie de frecventa
activitatii observata (personal) si sa verifice prin interactiunea cu colegul de banca
veracitatea ei .
3 sa realizeze un top al abilitatilor personale/inteligentelor multiple pe
care sa o analizeze cu colegii de grupa..
4 Sa argumenteze existenta inteligentelor selectate.
Discutii ■ Importanta identificarii si dezvoltarii inteligentelor multiple
 ■ Implicarea diferitelor tipuri de inteligente in alegerea strategiilor de
invatare
■ De ce este importanta determinarea tipului de inteligenta cel mai bine
dezvoltat?
■ De ce este importanta determinarea tipului de inteligenta cel mai putin
dezvoltat?
■ Ce strategii pot fi utilizate pentru dezvoltarea unui tip de inteligenta?
■ Care sunt activitatile care pot dezvolta diferitele tipuri de inteligenta?
De Elevii:
urmarit ■ sa identifice inteligentele multiple implicate in diferite activitati
■ sa inteleaga corespondenta dintre fiecare tip de abilitate si inteligenta
specifica
■ sa se implice in activitati care sa contribuie la dezvoltarea
inteligentelor multiple

Fisa de lucru: Inteligente multiple

Darul cuvintelor. Oamenii inteligenti din punct de vedere lingvistic înteleg mai bine
lumea prin intermediul cuvintelor vorbite si scrise.CaracteristiciLe face placere sa
scrie si sa citeasca, au un limbaj expresiv, le plac ghicitorile si jocurile de cuvinte, sunt
interesati de limbile straine, memoreaza usor si iau notite la cursuri.Cum se
manifesta?Ei îi amuza pe altii, îi învata, îsi sustin argumentele si sunt persuasivi prin
intermediul cuvintelor vorbite. Sunt maestri ai conversatiei, cititori pasionati, scriu
foarte corect si sunt artisti ai întelegerii tuturor lucrurilor care au legatura cu
cuvintele.Cine sunt ei?Jurnalisti, poeti, avocati, scriitori...
Darul imaginilor Oamenii cu inteligenta a imaginilor înteleg lumea cel mai bine prin
intermediul vizualizarii si orientarii spatiale.CaracteristiciLe face placere sa
demonteze obiectele si apoi sa le monteze la loc, sa se joace cu puzzle-uri
tridimensionale. Amintirile lor sunt bazate pe imagini vizuale; ei înteleg foarte bine
hartile si planurile desenate.Cum se manifesta?Ei identifica, modifica si transforma
diferitele aspecte ale lumii spatiale, vizuale. Au o sensibilitate extrema fata de detaliile
vizuale, imaginile percepute de ei sunt vii, îsi reprezinta ideile grafic, prin desene si
schite, si se pot orienta foarte usor într-o lume tridimensionala.Cine sunt ei?Arhitecti,
fotografi, artisti, piloti, ingineri mecanici... ...
Darul muzicii Oamenii inteligenti din punct de vedere muzical înteleg cel mai bine
lumea prin ritmuri si melodii.Caracteristici Ei observa rapid sabloanele, urmeaza usor
un ritm; le plac diferite stiluri muzicale. Ei fredoneaza si interpreteaza melodii, cânta
din voce sau la un instrument; le este greu sa se concentreze daca se aude muzica; le
place ritmul poeziilor. Cum se manifesta? Ei percep, apreciaza si creeaza diferite
ritmuri si melodii. Au ureche muzicala, cânta bine, pot tine ritmul cu muzica si
recunosc usor diferite fragmente muzicale.Cine sunt ei? Compozitori, poeti, pianisti,
staruri ale muzicii rock......
Darul trupului Oamenii inteligenti din punct de vedere fizic înteleg cel mai bine
lumea prin intermediul aspectelor concrete (prin fizicalitate).Caracteristici Le plac
miscarea fizica si experientele tactile. Cred ca animalele si mediul fizic sunt
importante. Le place sa studieze biologia si problemele ecologice. Se descurca bine la
scrierea scrisorilor si le calcule si le place sa proiecteze jocuri noi. Cum se manifesta?
Îsi pot controla foarte usor miscarile trupului si sunt foarte îndemânatici. Cos sau tes
bine, sunt bucatari priceputi, tâmplari buni si buni creatori de modele. Le place sa
alerge, sa mearga în excursii cu cortul, sa înoate, sa schieze, sa danseze s.a.m.d. Sunt
oameni activi, cu buna sensibilitate tactila, simt nevoia sa se afle mereu în miscare si
reactioneaza fizic la tot ce-i înconjoara.Cine sunt ei? Atleti, mestesugari, mecanici,
chirurgi...
Darul numerelor si al logicii Oamenii inteligenti din punct de vedere matematic si
logic înteleg cel mai bine lumea prin cauze si efecte.Caracteristici Le place ca
obiectele sa fie curate si în ordine si sunt frustrati de oamenii dezorganizati. Ei
urmeaza instructiunile pas cu pas; colecteaza informatii si le folosesc pentru rezolvarea
problemelor. Adesea, pot face rapid calcule mintal. Le plac jocurile si problemele care
necesita rationamente. Cum se manifesta? Au înclinatii extraordinare pentru
rationament, ordine, gândire în termeni de cauza si efect, crearea ipotezelor, cautarea
regularitatilor specifice modelelor si au o viziune esentialmente rationala asupra vietii.
Cine sunt ei?Oameni de stiinta, contabili, programatori...
Darul oamenilor Oamenii cu inteligenta sociala înteleg cel mai bine lumea daca o
privesc prin ochii altora. Caracteristici Învata prin intermediul interactiunii cu ceilalti
si le place aceasta interactiune. Ajung la întelegeri, negociaza si sunt empatici cu altii.
Demonstreaza calitati de lider si participa la activitati politice. Sunt implicati în
activitati extracurrilare si le place sa faca parte din echipe. Cum se manifesta? Sunt
receptivi si reactioneaza la toanele, dispozitiile, intentiile si nevoile celorlalti. Se pot
baga “pe sub pielea” altuia, pentru a vedea lumea prin ochii sai. Cine sunt ei?
Profesori, directori sociali, administratori, lideri foarte eficienti...
Darul sinelui Persoanele inteligente din punct de vedere intrapersonal, înteleg cel mai
bine lumea din propriul (deci, unicul) lor punct de vedere.Caracteristici Sunt extremi
de constienti de propriile convingeri, sentimente si motivatii. Le place sa lucreze
singuri si stiu foarte bine sa se auto-motiveze. Le place sa stie de ce fac un anumit
lucru. Îsi pot evalua foarte corect aptitudinile si punctele slabe si le plac provocarile.
Cum se manifesta? Îsi cunosc bine sentimentele si le pot deosebi între multele tipuri de
stari emotionale interioare. Sunt auto-comprehensivi, introspectivi, contemplativi,
independenti, plini de vointa si foarte disciplinati. Cine sunt ei? Avocati, teologi,
întreprinzatori...
Darul naturii Oamenii inteligenti din punctul de vedere al mediului înteleg cel mai
bine lumea prin intermediul mediului lor. Caracteristici Le place sa lucreze si sa-si
petreaca timpul în aer liber. Le place sa grupeze obiectele ierarhic. Cred ca natura,
problemele ecologice si animalele sunt importante. Cum se manifesta? învata si
recunosc usor diferite specii din mediul lor. Au adesea un “deget verde”. Daca traiesc
la oras, îsi pot face un hobby din memorarea si clasificarea obiectelor din jur, cum ar fi
modele ale masinilor, ale pantofilor de sport (adidasi) sau în copertele albumelor. Cine
sunt ei? Naturalisti, fermieri, ecologi... ,