Cînd vorbim despre ceva foarte simplu spunem :E clar ca doi ori doi .

Dar pînă oamenii şi-au

dat seama cît fac doi ori doi, au trebuit să înveţe mii sau poate milioane de ani.

Totuşi cît fac doi ori doi?

Îndată vom afla de la elevii clasei a 6-ea.

Cîntecul Doi ori doi fac patru

Oamenii au învăţat să numere încă din timpurile străvechi , iar învăţător le-a fost însăşi viaţa.
Ei au folosit ceea ce le-a dăruit însăşi natura : mîna şi piciorul cu cele cinci degete.

Şi în prezent sunt triburi care folosesc degetele la numărătoare. În loc de numărul cinci ei zic
o mînă, în loc de numărul zece ei zic două mîni, iar în loc de douăzeci ei spun un om întreg,
avîndu-se în vedere toate degetele de la mîni şi picioare.
Iar acum să vedem cum putem număra şi noi cu mînile. (urmează trucul cu mînile)

Numai că degetele de la mîni şi picioare nu pot servi la măsurarea timpului .

Cele mai vechi ceasornice , care de fapt nu sau oprit şi nu sau defectat nici odată sunt
soarele, dimineaţa, ziua şi noaptea.

Omul a observat că toate stelele parcă ar fi legate cu nişte fire invizibile cu o stea care stă tot
timpul pe acelaş loc. Noi îi zicem stea polară . Ea arată direcţia spre nord . Într-o zi şi o noapte
Ursa mare înconjoară steaua polară , făcînd un cerc întreg, iar într-o noapte –face numai
jumătate de cerc. Prin urmare cerul poate servi drept ceasornic pe cadranul căruia acele sunt
înlocuite cu stele.

De numărat numărau , dar era problema notării numerelor. Primul mod de a scrie numerele au
fost crestăturile de pe beţe ori nodurile de pe sfoară. Dar această modalitate de a scrie
numerele era foarte greoaie. Iată de ce cu aproape cinci mii de ani în urmă au apărut cifrele ,
adică semnele prin care redăm un anumit număr.

Deja pe parcursul săptămînii aţi avut ocazia să cunoaşteţi cum se scriau cifrele în Egiptul
antic, Babilonul antic, Tribul maia şi China antică.

Ana Maria ne va învăţa cum putem să ne construim graficul vieţiii în baza căruia putem stabili
anii mai norocoşi şi mai puţin norocoşi .

Egiptenii erau matemeticieni şi ingineri foarte buni. Altfel cum atr fi putut să construiască
vestitele piramide?Ei aveau închipuire despre numărul abstract acum trei mii de ani în urmă.
În vestitul papirus a lui Ahmes era următoarea problemă: În casă sunt şapte pisici, fiecare
pisică mănîncă 7 şoareci, fiecare şoarece mănîncă 7 spice, fiecare spic fiind semănat dă cîte 7
plante , fiecare plantă rodeşte cîte şapte măsuri de boabe. Cîte-s de toate luate împreună? Pe
autorul problemei nu-l interesează concret anumite lucruri , dar în total.

În zilele noastre sunt unele popoare care nu au idee de numerele abstracte.Ca să adune de
exemplu 3 şi 2 ei trebuie numaidecăt să-şi închipuie ce-s aceşti doi ori trei :copaci, petre ori
alte lucruri.

Roberta na va spune cum fac matematică păsările domestice.

Tot de la egipteni moştenim şi primele elemente de geometrie. După fiecare revărsare a rîului
Nil ei trebuiau să împartă din nou pămîntul în loturi, să găsească hotarele vechi. Ei au întrodus
unităţi de măsură ca cotul, palma şi degetul.Un cot avea şapte palme,iar palma avea patru
degete.

Dar şi mai deştepţi în matematică decît egiptenii erau cei din Babilon. Ei au născocit fracţiile,
o tablă a înmulţirii şi desigur tot ei au inventat roata.

Roata ? Cei aici atît de remarcabil?

Aşa pare la prima vedere. Dar închipuiţi-vă pe o clipă ce ar fi dacă nu ar exista roata. Ar fi o
adevărată catastrofă. Se vor opri maşinile şi trenurile, fabricile şi uzinele, nu vor da curent
staţiile electrice, se vor opri ceasurile, nu vom putea ridica greutăţi cu ajutorul scripeţilor şi
pîrghiilor etc.
Deaceea ei au învăţat cel mai bine proprietăţile circumferinţei.

Toţi ştim cum se calculează lungimea circumferinţei aria circumferinţei

Dar ştiţi care este valoarea reală a numărului Pi Noi folosim aproximare 3,14 dar în realitate
3,14159 26535 89793 23846 26433 83279... 50288 41971 69399 37510(se demonstrează numărul)

Aproximativ la jumătate de cale dintre Egipt şi Babilon , pe coasta vestică a Mării mediterane
era o ţară mică numită Finicia. Ei nu dispuneau de pămînturi fertile şi păşuni bogate , deaceea
marea era sursa lor de hrană. Ei navigau de-a lungul ţărmurilor dar şi în largul mării .Astfel ei
au putut studia foarte bine cerul şi unele fenomene care pentru alte popoare erau considerate
minuni.

Fenicienii au fost primii care au început să scrie cu litere. Pînă la ei toate celelalte popoare
scrieau cu ieroglife – fiecare semn reprezenta un cuvînt. Dar fenicienii scrieau şi cifrele tot cu
litere.

Matematica a devenit o ştiinţă adevărată numai la grecii antici. Şi ştiţi de ce ? Pentru că ei

ştieau să discute.Ei nu învăţau pur şi simplu , dar se stăruiau să afle cauza : de ce anume aşa
şi nu altfel? Matematica greacă se baza pe raţionament şi argument.

Cu 2500 de ani în urmă Pitagora a formulat vestita sa teoremă pe care astăzi fiecare din voi o
cunoaşte. Nici 30 de secole nu pot influenţa claritatea şi frumuseţea adevărurilor geometrice.

Platon a scris de asupra uşii clasei unde învăţau elevii săi următoarea inscripţie: Cel ce nu
învaţă geometria să nu intre pe această uşă. Iar Leonardo da Vinci scria: Să nu mă citească
acela care nu este matematician.

Închipueţi că de asupra uşii la cabinetul de matematică este inscripţia Cel ce nu învaţă

matematica să nu intre pe această uşă . Cam cîţi elevi ar intra pe această uşă?
Probabil ca asta ar fi cea mai grea problemă din istoria matematicii.

Să mai auzim o problemă rezolvată de cine credeţi ? De păcală.

Alina Faizenberg

Euclid a scris cartea „Începutul” pe care astăzi am fi numit-o Manual de geometrie. Mai mult
de jumătate din geometria pe care o învăţăm astăzi este de la Euclid. El folosea pentru
construcţia figurilor numai rigla şi compasul. Alte instrumente el nu admitea.

Domeniul matematicii care se ocupa de raporturi şi proporţii se numea muzica.

Ei ştieau că dacă struna lungă e mai întinsă , sunetul produs e mai gros, mai jos.Iar struna
scurtă scoate un sunet mai înalt mai subţire.Orice instrument muzical are mai multe strune.
Ca toate strunele să producă în ansamblu un sunet plăcut , lungimea părţilor lor sonore
trebuie să fie într-un anumit raport. Iată de ce învăţătura despre raporturi şi fracţii se numea
muzică.

Multe probleme de metematică şi fizică au fost rezolvate de Arhimede. El a studiat cum se

determină volumul sferei , corpurilor de formă neregulată. Fiecare gospodină fără să ştie
foloseşte deseori şurubul lui Arhimede, care nu este altceva decît partea principală a maşinii
de tocat carne şi care a fost inventată acum două mii de ani.

Tot de la greci se socoate că am moştenit abacul.

O invităm pe D-na Virginia Moroz să ne lămurească cum se socoate cu ajutorul abacului.

Singura moştenire de la matematicienii din imperiul roman a fost o metodă nouă de a scrie
numerele – cu ajutorul cifrelor romane.

Rugăm sala să descifreze ce număr este scris cu ajutorul cifrelor romane.(se demonstrează
numărul scris)

Savanţii indieni au făcut una din cele mai mari descoperiri matematice . Ei au inventat
sistemul poziţional de numeraţie folosită şi acum în toată lumea. De exemplu un număr de
telefon nu îl spunem 42752 , dar patru, doi,...

Adelina va descrie cifrele prin intermediul cîntecului

Băieţii clasei a 7-ea ne vor spune care este semnificaţia cifrelor

Diana şi Vica ne vor vorbi despre semnificaţia cifrei şapte

Iar Cristina şi Adelina ne vor vorbi despre semnificaţia cifrei 13

Despre cît de importantă este matematica ne vom convinge şi din următoarea scenetă
(Ivan Turbincă)
Toate trucurile şi scamatoriile au la bază o logică matematică. Ca un truc să reuşască orice
element trebuie analizat pînă în cele mai mici detalii, calculat şi verificat de multe ori.

Daniela Rusu va încerca să ghicească orice număr la care se poate gîndi fiecare din voi.

Şi Dan Moroz va încerca să ghicească numerele de la 1 pînă la 64 dar într-un alt mod.

Matematica disciplinează mintea şi o deprinde cu judecata logică . Nu degeaba se spune că

matematica este gimnastica minţii.

Matematica este acea materie care dă sens vieţii noastre şi care ne ajută să ne descurcăm în
orice situaţie

Ana şi Maria vin să ne descreţească puţin frunţile cu nişte glume matematice.

Şi din nou vine Daniela pentru a ne ghici vîrsta

Iar Cristina va încerca să ghicească obiectul ales.

Înainte de a face cunoscute rezultatele victorinei vă rugăm să fiţi atenţi la sceneta ce urmează.
(sceneta cu nasredin)

Iar acum se anunţă rezultatele victorinei.

Vă propun să ne întoarcem puţin înapoi în timp şi să ne aducem aminte cum am învăţat a

număra în clasele primare. Doamnele învăţătoare ne spuneau fel de fel de poezioare .ca să
învăţăm a număra şi a socoti.

Trei urşi mici la o prisacă

De ascunselea se joacă
Unu amijă în butoi
Cîţi s-ascund după butoi?

Trei păuni
Dorm în pruni
Unul jos îşi face patul
Cîţi păuni de tot sunt ?

Cinci curcani cu pălărie

Au de curăţat o vie
Unul a plecat la teatru
Şi lucrează numai ......

Cinci căţei cu botul mic

Trec o sută de picioare

Bat treizeci de inimioare
E petrică şi Azor
Cu tot cîrdişorul lor
De cîrlani şi de curcani
Ce şin calea prin ciurlani
Cîţi cîrlani şi cîţi curcani
Calea ţin printre ciurlani?

Joacă fotbal între ei

Doi se iau după pisic
Şi-au rămas acuma .....
Auraş păcuraş
Opt oiţe pe imaş
Dacă una nu dă lapte
Cîte mulgătoare-s .....

Nouă vrăbii stau la masă

Una şade-n pom fricoasă
Mîţa nu-i , dar poate trece
Cîte vrăbii sînt ? Sînt...
Zece şoareci în prislop
Joacă hora , hopa hop
Unul a fugit că plouă
Cîţi mai joacă hora ...
Cinci ceaune pline
noi la foc am pus
Două-n jos cu gura
Trei cu fundu-n sus
Şi-am gătit friptură
Vai Ce-am mai mîncat
Că nici pînă astăzi
Nu ne-am săturat

Şi jocurile copilăriei noastre tot sunt legate de diferite numărători şi strigături .

Doi de doi
Mama cumpără oloi
Tata cumpără secară
Dumneata să eşi afară

Una, două
Şapte, nouă
Sare cloşca de pe ouă
A sărit şi a fugit
Tu eşti bun de amijit

Unu, doi, trei, patri

M-am pornit cu căutatu
Unu, doi, trei
Patru, cinci, şase
Şapte, opt, nouă, zece
Fără nici o supărare
Mă pornesc în căutare.

Domn Tîndală om fălos

Şi Păcală om duios
Cumpărară fără rest
Cinci plăcinte de la vest
Trei plăcinte de Tîndală
Două sigur de Păcală
Cum mergeau aşa nu-ş cum
Iată că le ese-n drum
O fîntînă şi pe loc
Hotărîră-ntrun noroc
Să mănînce şi să bea
Cît o fi şi o-ncăpea
Cînd colo , nitam nisam
Da poate şi sam şi tam
Peste pupăză colac
Cade bravul Prepeleac
Şi le cere îndrăzneţ
Să-l primească la ospăţ
Plăcintele au plăcut
Şi-au făcut cum au făcut
Că-mpărţite-n trei egal
Poate-aşa poate mintal
Plăcintele sau dus
Mai la vale mai în sus
Prin fîntîna gîtului
În toba buricului
După vorba şmecherească
Pune bravul Prepeleac
Pe fîntînă pe colac
Cinci menete de un leu
Şi îşi cată de Văleu
Dar Păcală om mintios
Le-mparte zîmbind voios
Ai avut plăcinte trei
Ia-ţi tovarăşe trei lei
Se gîndeşte –atunci Tîndală
Ce-o fi dat peste Păcală
De împarte –aşa corect
Zău că e ceva suspect
E suspect oare ori ba?
Judecaţi şi veţi afla?

Se zice că odată Hogea Nasredin a venit la o moschee să le citească o predică.

-O, mirenilor, i-a întrebat el, ştiţi voi oare despre ce vreau să vă vorbesc ?
-Nu ştim-au răspuns mahomedanii
-Dacă nu ştiţi , atunci despre ce să vorbesc eu cu voi? Şi HN a plecat.
A doua zi a venit din nou la moschee şi a adresat aceeaşi întrebare şi mirenii au răspuns:
-Ştim
-Dacă ştiţi , atunci despre ce să vorbesc cu voi ? şi a plecat din nou.
În ziua a treia la aceeaşi întrebare mirenii au răspuns
-O multstimate, Unii nu ştiu, alţii ştiu despre ce vreai să le vorbeşti.
-În acest caz fie ca cei ce ştiu să le povestească celor care nu ştiu.

Aţi observat că cine este capabil în matematică are cunoştinţe perfecte în domeniul tuturor
ştiinţelor şi în general în viaţa de zi cu zi.

După ce sa întîlnit cu Dumnezeu şi sfîntul Petre şi a fost blagoslovită turbinca , mult a mai
umblat Ivan prin lume.Dar după atîtea peripeţii sa pornit la poarta raiului să-l slujască pe
Dumnezeu.
Şi cum ajunge la poarta raiului , se pune acolo de strajă şi stă neadormit zi şi noapte . Nu mult
după aceia iată că vine şi moartea. Şi vrea numaidecît să intre la Dumnezeu, ca să primească
porunci.
Ivan atunci îi pune spada în piept şi zice
-Şto tî Vidma? Unde vrei să te duci?
-La Dumnezeu Ivane., să vedem ce mi-a porunci.
-Nu-i voie, Dar dacă vrei numaidecît , lămureşte-mi mai întîi de ce 3 este mai mare şi egal cu
patru?
Moartea se face că rezolvă dar pînă la urmă nu-i reuşeşte.
-E rău Vidma că nu ştii. Ce notă ai avut la matematică? A? Na-i ascultat dascălii. Aşa că mai
stai unde ai stat şi pînă acum.
-Te rog Ivane mai dă-mi o încercare,
-Încă una? Ei da las de la mine. Iaca una mai uşurică.De ce unu este mai mic decît minus unu?
Moartea iar se chinuie
-Ei ce Vidma? Nici la lecţia asta na-i fost? Ai avut frecvenţă liberă? Ai umblat cu coasa la
cosit?
-Da ian stai poate te pricepi mai bine la geometrie? Dacă îmi desenezi o figură geometrică care
să nu fie nici triunghi, nici pătrat, nici dreptunghi, nici cercumferinţă, nici trapez, nici romb,
nici paralelogram, nici ... dar totuşi să fie o figură geometrică îţi dau voie la priem.
Moartea desenează figuri încurcate ....
-Ai noroc că morţii nu văd. Că dacă ar vedea ce ai desenat s-ar ridica şi tare te-ar mai
scărmăna.
-Paşol Vidma na turbinca ! Şi ai să stai acolo pînă o să ştii răspunsurile la toate întrebările.
Dar dacă în două săptămîni nu înveţi toată matematica se anunţă concurs la postul de Vidmă
şi nu ai văzut că vine una mai cărturară ca tine ?

Glume, definiţii şi legi matematice mai altfel decăt cele matematice, dar totuşi matemamatice.

Matematica seamănă cu o moară:dacă veţi turna în ea boaba de grîu veţi obţine făină, iar dacă
veţi turna tărîţe tărîţe veţi obţine.

Omul este o fracţie numărătorul căreia coincide cu mărimea lefii lui. , iar numitorul cu mărimea
cîştigului la care rîvneşte.

Matematicienii sunt un fel de franţuji:cînd le vorbeşti ei îţi traduc în limba lor şi totul de odată
ese altceva.

Se consideră că 10 la puterea a şasea ani sunt necesari pentru a transforma maimuţa în

doctor în ştiinţe.

Sfinţilor li se desenează împrejurul capului un zero.

Puteţi ţine o sticlă de 0,5 l sub robinet măcar şi o zi întreagă că tot 0,5 l veţi putea turna în ea.

Cu cît mai mult înveţi, cu atît mai mult ştii

Cu cît mai mult ştii, cu atît mai mult uiţi
Dacă mai mult uiţi, mai puţin ştii
Iar dacă mai puţin ştii, mai puţin uiţi
Dar dacă mai puţin uiţi, mai mult ştii
Atunci pentru ce înveţi?
După ce a descoperit celebra sa teoremă, Pitagora a sacrificat o sută de boi.De atunci de
fiecare dată cînd se descoperă vre-un adevăr nou vitele cornute mari au palpitaţii.

Cînd doi oameni avînd fiecare cîte un măr fac schimb , ei vor rămîne cu cîte un măr fiecare,
dar cînd doi oameni fac schimb de idei, aceasta înseamnă că ei nu au ..mere.

Teorema tartinei cu salam:Tartina cu salam este mai bună decît culmea fericirii.
Demonstraţie:La prima vedere sar părea că mai bună este culmea fericirii, dar în realitate nu
este aşa. Ce poate fi mai bun decît culmea fericirii? Nimic. Dar tartina cu salam este mai bună
decît Nimic. Prin urmare tartina cu salam este mai bună decît culmea fericirii.

Definiţii:
A face curat înseamnă a muta praful dintr-un loc în altul.
Şef se numeşte omul care vine la serviciu tîrziu, atunci cînd tu vii devreme şi apare cu noaptea
în cap atunci cînd tu întîrzii.

Născută din bătrîni

Din practica vieţii
Te-ai ridicat semeaţă
Peste ani, în ajutor ştiinţei
Te-au dădăcit şi grecii şi arabii
Egiptul ţe-a cîntat de leagăn
Iar Arhimed şi Pitagora
Ţi-au pus la temelie slova
A scris bătrînul Euclid
Cînd mai trăia pe glie
Cu ieroglife din cărbune
Bazele geometriei
Trecînd prin veacuri şi decenii
Te-au cunoscut francezii şi babilonenii
Te-au readus la viaţă slavii
Ţi-au dăruit veşmînt italienii
Te-au cunoscut Newton şi Ostrogradschi
Te-a-ntinerit cu-n secol Lobacevschi
Şi-n depărtata nordică Suedia
Te-a studiat vestita Covalevscaia

Eşti falnică în zilele de azi

Ţi-ai făurit familia bogată
Şi te înalţi ca pinul printre brazi
Regină a ştiinţelor de azi.

Domn Tîndală om fălos

Şi Păcală om duios
Cumpărară fără rest
Cinci plăcinte de la vest
Trei plăcinte de Tîndală
Două sigur de Păcală
Cum mergeau aşa nu-ş cum
Iată că le ese-n drum
O fîntînă şi pe loc
Hotărîră-ntrun noroc
Să mănînce şi să bea
Cît o fi şi o-ncăpea
Cînd colo , nitam nisam
Da poate şi sam şi tam
Peste pupăză colac
Cade bravul Prepeleac
Şi le cere îndrăzneţ
Să-l primească la ospăţ
Plăcintele au plăcut
Şi-au făcut cum au făcut
Că-mpărţite-n trei egal
Poate-aşa poate mintal
Plăcintele sau dus
Mai la vale mai în sus
Prin fîntîna gîtului
În toba buricului
După vorba şmecherească
Pune bravul Prepeleac
Pe fîntînă pe colac
Cinci menete de un leu
Şi îşi cată de Văleu
Dar Păcală om mintios
Le-mparte zîmbind voios
Ai avut plăcinte trei
Ia-ţi tovarăşe trei lei
Se gîndeşte –atunci Tîndală
Ce-o fi dat peste Păcală
De împarte –aşa corect
Zău că e ceva suspect
E suspect oare ori ba?
Judecaţi şi veţi afla?