Forme argumentative bicondiționale

Vom introduce în continuare reguli valide de inferenţă care sunt exprimate sub formă
bicondiţională sau echivaţională. Există argumente, uneori chiar argumente simple, a căror
validitate nu poate fi demonstrată prin regulile de inferenţă pe care le-am introdus până
acum. Spre exemplu, un argument care are forma:

p→ ~r
r / ~p

este valid, însă nu avem o regulă prin care să deducem concluzia. Formula corespunzătoare
((p→ ~r)&r)→ ~p
este o formulă tautologică.
 Premisa 1 Premisa 2 Concluzia
p r p→ ~r r &1 ~p →2
1 1 1 0 1 0 0 1
2 1 0 1 0 0 0 1
3 0 1 1 1 1 1 1
4 0 0 1 0 0 1 1

De asemenea, în linia în care cele două premise sunt adevărate (linia 3), concluzia este şi ea
adevărată, deci inferenţa este validă.

1 (p→ ~r)&r.
2 ((p→ ~r)&r)→ ~p.
Pentru a demonstra, prin metoda deducţiei naturale că această formă argumentativă este
validă, introducem o nouă formă argumentativă, şi anume dubla negaţie (DN).
Alegem pentru relaţia de echivalenţă simbolul “≡”. Tabelul de adevăr pentru operatorul
propoziţional echivalenţă (materială), pentru două variabile propoziţionale, este:

p q p≡q
1 1 1
1 0 0
0 1 0
0 0 1

O echivalenţă logică poate fi transcrisă sub forma unei propoziţii bicondiţionale

(echivalenţe materiale sau echivalenţe contingente), care este o tautologie. Astfel:
(10) p ≡ ~~p (DN)
p ~ ~~p p≡
p ~~p
1 0 1 1
0 1 0 1

Putem demonstra acum validitatea formei argumentative menţionate mai sus.

(1) p→ ~r
(2) r / ~p
(3) ~~r 2 DN
(4) ~p 1, 3 MT

Sau
 (1) ~ ~p→q
(2) p / q
(3) ~ ~p 1 DN
(4) q 2, 3 MP
(11) O altă regulă de inferenţă este comutativitatea pentru conjuncţie şi disjuncţie (Com),
care poate fi scrisă:
a) (p&q) ≡ (q&p)

b) (p v q) ≡ (q v p)
Regula comutativităţii se aplică numai conjuncţiilor şi disjuncţiilor. Ea nu se aplică
implicaţiilor. Este uşor de arătat prin tabelul de adevăr că echivalenţele a) şi b) sunt
echivalenţe logice.
Pentru fiecare linie din următoarele demonstraţii specificaţi linia sau liniile din care au fost
derivate şi regulile de inferenţă folosite:
a) (1) A→B
(2) A v C
(3) ~B / C
(4) ~A
(5) C

b) (1) D v E
(2) D→ ~A
(3) ~E
(4) A v B / B
(5) D
(6) ~A
(7) B

c) (1) ~R
(2) ~S→T
(3) (A→B)→ ~S
(4) ~R→(A→B) / T
 (5) ~R→ ~S
(6) ~R→T
(7) T

d) (1) A→(B→C)
(2) ~~F
(3) ~D→A
(4) ~C v ~F
(5) ~D / ~B
(6) ~D→(B→C)
(7) B→C
(8) ~C
(9) ~B

e) (1) A→(B→C)
(2) H→A
(3) H v (A v B)
(4) ~(B→C) / B
(5) ~A
(6) ~H
 (7) A v B
(8) B

f) (1) (H v K)→R
(2) A→(~M→ ~R)
(3) ~M
(4) AvM / ~(H v K)
(5) A
(6) ~M→ ~R
(7) ~R
(8) ~(H v K)

g) (1) A→ ~B
(2) AvC
(3) ~~B&D / C
(4) ~~B
(5) ~A
(6) C
h) (1) A→B
(2) A&~D
(3) B→C / C&~D
(4) A
(5) A→C
(6) C
(7) ~D
(8) C&~D

i) (1) C
(2) A→B
(3) C→D
(4) D→E / EvB
(5) C→E
(6) CvA
(7) (A→B)&(C→E)
(8) (C→E)&(A→B)
(9) EvB
j) (1) (A v M)→R
(2) (L→R)&~R
(3) ~(C&D) v (A v M) / ~(C&D)
(4) ~R
(5) ~(A v M)
(6) ~(C&D)

k) (1) (D v ~H)→(R&(S v T))

(2) L
(3) (L v M)→(D&E) / D&( Sv T)
(4) L v M
(5) D&E
(6) D
(7) D v ~H
(8) R&(S v T)
(9) S v T
(10) D&(S v T)
l) (1) (R&S)→ ~(Q v T)
(2) ~B
(3) (Q v T) v ~(~B&~A)
(4) (~B v A)→(R&S) / ~(~B&~A)&~B
(5) (~B v A)→ ~(Q v T)
(6) ~B v A
(7) ~(Q v T)
(8) ~(~B&~A)
(9) ~(~B&~A)&~B