CALCULE NUMERICE CU POLINOAME

11. CALCULE NUMERICE CU POLINOAME

11.1. Funcții Matlab folosite în calculele cu polinoame
polyval Evaluează un polinom la valorile precizate ale variabilei
polyvalm Evaluează matrice de polinoame la valorile precizate ale variabilei
conv Calculează produsul a două polinoame
deconv Calculează câtul și restul împărțirii a două polinoame
residue Descompune în fracții simple raportul a două polinoame
polyder Calculează derivata polinoamelor
polyint Calculează analitic integralele polinoamelor
roots Calculează rădăcinile unui polinom
poly Calculează coeficienții unui polinom cu rădăcinile date

11.2. Exemple de utilizare a funcțiilor Matlab în calcule cu polinoame

În tabelele următoare sunt prezentate și explicate mai multe exemple privind
rezolvarea cu funcții Matlab a calculelor cu polinoame. Exemplele se vor scrie într-un fișier
function L11_NumePrenume. După studierea exemplelor și înțelegerea rezultatelor pe care
le furnizează, pe baza modelului oferit de acestea, se vor rezolva aplicațiile în același fișier.
În sintaxa MATLAB polinoamele sunt reprezentate cu un vector linie care conține
coeficienții în ordinea descrescătoare a puterilor variabilei. Coeficienții polinomului au indicii
de la 1 la n+1. De exemplu polinoamele p1(x)=x 4  2x 2  0, 5x  6, 5 ; p2(x)=3x 2  2x  5
se reprezintă prin vectorii p1= 1 0 2 0.5 -6.5 ; p2=  3 -2 5 .

11.2.1 Evaluarea polinoamelor

Sintaxa - Explicație Exemple

x=1
Evaluarea cu scalari – calculează valoarea
p=x^4+2*x^2+0.5*x-6.5
polinomului pentru valoarea dată
variabilei
Evaluarea polinomului în mai multe
x=[-2, 0, 0.5, 1, 3];
puncte – calculează valoarea polinomului p=x.^4+2*x.^2+0.5*x-6.5
pentru elementele unui vector sau ale
p=[1 0 2 0.5 -6.5];
unei matrice pătrate. x=[-2 0 0.5 1 3];
y=polyval(p,x)
y=polyval(p,x) ;
p=[1 0 2 0.5 -6.5];
y=polyvalm(p,X) X=[-2 0; 0.5 1];
y=polyvalm(p,X)

P a g . | 65
 CALCULE NUMERICE CU POLINOAME

11.2.2 Adunarea și scăderea polinoamelor

Sintaxa - Explicație Exemple
g(x)=p1(x)+p2(x)
h(x)=p1(x)-p2(x)
Adunarea și scăderea polinoamelor
p1=[1 0 2 0.5 -6.5];
presupun adunarea și scăderea p2=[0 0 3 -2 5];
coeficienților de același ordin, lungimea g=p1+p2
vectorilor coeficienților fiind dată de h=p1-p2
polinomul cu puterea cea mai mare.

11.2.3 Înmulțirea și împărțirea polinoamelor

Sintaxa - Explicație Exemple
c(x)=a(x)∙b(x) ;
a(x)=d(x)∙b(x)+r(x)
p1=[1 0 2 0.5 -6.5];
c=conv(a,b) p2=[3 -2 5];
c=conv(p1,p2)
c este vectorul coeficienților polinomului
produs
p1=[1 0 2 0.5 -6.5];
[d,r]=deconv(a,b) p2=[3 -2 5];
[d,r]=deconv(p1,p2)
a, b, d, r sunt vectorii coeficienților p3=conv(d,p2)+r;
polinoamelor deîmpărțit, împărțitor, cât
și rest .
Verificare p3=conv(d,p2)+r %p3=p1
[p4,p5]=deconv(c,p1) %p4=p2; p5=0
[p6,p7]=deconv(c,p2) %p6=p1; p7=0

11.2.4 Descompunerea polinoamelor în fracții simple

Sintaxa - Explicație Exemple
a(x) r r r
= 1  2  ... n  k(x)
b(x) x-p1 x-p 2 x-p n
Raportul a două polinoame a,b se scrie ca p1=[1 4 0 -2]
p2=[1 1]
sumă de fracții cu numitori polinoame de [r,p,k]=residue(p1,p2)
ordinul 1. [p3,p4]=residue(r,p,k) %p3=p1; p4=p2

[r,p,k]=residue(a,b)
Explicația rezultatului:
[a,b]=residue(r,p,k) x 3  4x 2  2 1
=  x 2  3x  3
x+1 x+1
Vectorii r, p sunt vectori coloană ai
rezidurilor și polilor iar vectorul k este
vector linie al termenilor liberi

P a g . | 66
 CALCULE NUMERICE CU POLINOAME

11.2.5 Calculul derivatei polinoamelor

Sintaxa - Explicație Exemple
d=polyder(p)
p1=[1 1 1 1];
Vectorul d conține coeficienții derivatei
polinomului p p2=[1 1];
d=polyder(a,b)
d1=polyder(p1)
Vectorul d conține coeficienții derivatei
polinomului produs a·b d2=polyder(p2)
[m,n]=polyder(a,b)
Vectorii m și n conțin coeficienții d3=polyder(p1,p2)
numărătorului și numitorului derivatei [m,n]=polyder(p1,p2)
raportului polinoamelor a/b

11.2.6 Calculul analitic al integralelor polinomiale

Sintaxa - Explicație Exemple

in=polyint(p) p=[3 -2 5]
Vectorul rezultat conține coeficienții in1=polyint(p)
integralei polinomului, cu constanta de
integrare 0. in2=polyint(p,2)
in=polyint(p,k)
Constanta de integrare este k.

11.2.7 Calculul rădăcinilor polinoamelor

Sintaxa - Explicație Exemple

r=roots(c) p1=[1 0 2 0.5 -6.5];

c este vectorul linie al coeficienților p2=[3 -2 5];
polinomului iar
r este vectorul coloană al rădăcinilor. r1=roots(p1)

r2=roots(p2)

11.2.8 Calculul coeficienților unui polinom cu rădăcinile date

Sintaxa - Explicație Exemple
Calculul coeficienților unui polinom cu rădăcinile date
c=poly(r)
r=[-2 2]
c este un vector linie care conține
coeficienții polinomului p=poly(r)
r este un vector linie care conține rădăcinile
polinomului. r=roots(p)
Funcțiile roots și poly sunt funcții
reciproce, realizând trecerea de la
coeficienți la rădăcini, respectiv de la
rădăcini la coeficienți.

P a g . | 67
 CALCULE NUMERICE CU POLINOAME

11.3. Aplicații

1. Să se determine valorile polinomului p(x)=x 5  3x 3  2x 2  0, 3x  3, 5 pentru numerele

întregi de la 1 la 10.

2. Să se evalueze valorile polinomului p(x)=x 5  3x 3  2x 2  0, 3x  3, 5 pentru valorile lui x

egale cu elementele matricelor: X1=[1 2 3; 0 0 0; 3 2 1] și X2=[193 345 ; 835 324]

3. Se consideră polinoamele p1(x)=x 4  2x 3  9x  7 și p2(x)=x 5  3x 3  8x . Să se obțină

polinoamele g=p1+p2 ; h=p1-p2 și m=p2-p1. Să se determine valorile polinoamelor g(x), h(x),
m(x) pentru x=3.

4. Se consideră polinoamele p1(x)=x 4  2x 3  9x  7 și p2(x)=x 5  3x 3  8x .

Să se determine polinoamele c(x), d(x) și r(x) care îndeplinesc relațiile: c(x)=p1(x)·p2(x) ;
p2(x)=d(x)·p1(x)+r(x). După determinarea polinoamelor să se verifice relațiile.

5. Fie p1(x)=(x3  3x 2  2) și p2(x)=(x  1) . Să se descompună în fracții simple raportul

polinoamelor p1(x)/p2(x) . Să se verifice rezultatul determinând câtul și restul ce rezultă din
împărțirea polinoamelor . Să se scrie explicit rezultatul.

6. Să se descompună în fracții simple raportul polinoamelor

3 2 2
p1(x)/p2(x)=(x  3x  2) /(x  1) . Să se scrie explicit rezultatul.

7. Fie polinoamele: p1(x)=(x3  3x 2  2) și p2(x)=(x 2  1) .

Să se determine: D1=  p1(x)  ' ; D2=  p2(x)  ' ; D3=  p1(x)  p2(x)  ' ; D4=  p1(x)/p2(x)  ' .
Să se scrie explicit rezultatul.

8. Se consideră polinoamele p1(x)=x 4  2x 3  9x  7 și p2(x)=x 5  3x 3  8x . Să se

determine rădăcinile ecuațiilor p1(x)=0 și p2(x)=0 .

9. Să se determine polinomul p(x) știind că rădăcinile ecuației p(x)=0 sunt 3 și -6. Să se

verifice calculând apoi rădăcinile polinomului obținut.

10. Să se determine polinomul p(x) știind că rădăcinile ecuației p(x)=0 sunt -1; -2 și -3.

P a g . | 68
 CALCULE NUMERICE CU POLINOAME

11.4. Soluții

%11.3.1
p=[1 0 -3 2 -0.3 -3.5]
x=[1:10]
y=polyval(p,x)

%11.3.2
p=[1 0 -3 2 -0.3 -3.5]
X1=[1 2 3; 0 0 0; 3 2 1]
X2=[193 345; 835 324]
Y1=polyvalm(p,X1)
Y2=polyvalm(p,X2)

%11.3.3
p1=[0 1 -2 0 -9 7]
p2=[1 0 3 0 -8 0]
g=p1+p2
h=p1-p2
m=p2-p1
g_3=polyval(g,3)
h_3=polyval(h,3)
m_3=polyval(m,3)

%11.3.4
p1=[1 -2 0 -9 7]
p2=[1 0 3 0 -8 0]
c=conv(p1,p2)
[d,r]=deconv(p2,p1)
%verificare
p3=conv(d,p1)+r % p3=p2
[p4,p5]=deconv(c,p1) % p4=p2 ; p5=0
[p6,p7]=deconv(c,p2) % p6=p1 ; p7=0

%11.3.5
p1=[1 3 0 -2]
p2=[1 1]
[r,p,k]=residue(p1,p2)
[p3,p4]=residue(r,p,k)

[d,r1]=deconv(p1,p2)

Explicația vectorilor rezultați:

x 3  3x 2  2 2
=x  2x  2
x+1

P a g . | 69
 CALCULE NUMERICE CU POLINOAME

%11.4.6
p1=[1 3 0 -2]
p2=[1 0 1]
[r,p,k]=residue(p1,p2)
[p3,p4]=residue(r,p,k) %p3=p1 ; p4=p2

Explicația vectorilor rezultați:

x 3  3x 2  2 -0,5+2,5i -0,5-2,5i
2
=  x3
x +1 x i xi

%11.4.7
p1=[1 3 0 -2]; p2=[1 0 1];
d1=polyder(p1)
d2=polyder(p2)
d3=polyder(p1,p2)
[m,n]=polyder(p1,p2)

Explicația vectorilor rezultați:

D1  3x 2  6x
D2  2x
D3  5x 4  12x 3  3x 2  2x
x 4  3x 2  10x
D4 
x 4  2x 2  1

%11.4.8
p1=[ 1 -2 0 -9 7]
p2=[1 0 3 0 -8 0]
r1=roots(p1)
r2=roots(p2)

%11.4.9
r=[-6 3]
p=poly(r)
r=roots(p)

P a g . | 70