deasupra uşii un anunţ pe care scria Căţeluşi de vînzare. Anunţuri ca acestea atrag de obicei copiii mici, şi nu trecu mult că şi apăru un băieţel care se opri la uşă. — Cu cît vindeţi căţeluşii? întrebă el. — Depinde; între 30 de dolari şi 50 de dolari, răspunse proprietarul. Băieţelul îşi goli buzunarele şi scoase nişte mărunţiş. — N-am decît 2 dolari şi 37 de cenţi, spuse el. Da’ pot şi eu să mă uit la ei? Proprietarul zîmbi, fluieră şi dintr-un colţ ieşi Lady, care alergă de-a lungul magazinului, urmată îndeaproape de cinci ghemotoace micuţe de blană. Unul dintre căţeluşi rămăsese mult în urmă, abia mişcîndu-şi picioruşele. Imediat, privirea băieţelului căzu asupra căţeluşului şchiop şi întrebă: „Ce s-a întîmplat cu el?”. Proprietarul îi spuse că medicul veterinar examinase căţeluşul şi descoperise că acesta nu are o încheietură la un şold, şi că toată viaţa va fi şchiop. Băieţaşul se însufleţi: — Acesta este căţeluşul pe care vreau să-l cumpăr. Proprietarul spuse: — Cum să vrei să-l cumperi pe acesta? Însă dacă insişti, ţi-l dăruiesc. Băieţelul se supără foarte tare. Se uită drept în ochii omului, arătînd cu degetul drept spre căţeluş, şi spuse: — Nu vreau să mi-l daţi. Acest căţeluş valorează tot atît de mult ca şi ceilalţi, aşa că vă voi da cît aţi cerut. De fapt, acum vă dau 2 dolari şi 37 de cenţi, şi apoi cîte 50 de cenţi pe lună pînă se strînge toată suma. Omul nu se dădu bătut: — Nu înţeleg cum poţi să vrei cîinele ăsta. N-o să fie niciodată în stare să alerge, să sară şi să se joace cu tine aşa cum fac ceilalţi. Cînd a auzit aceasta, băieţelul se aplecă şi ridică un crac al pantalonului, pentru a-i arăta bărbatului piciorul stîng schilodit, răsucit, susţinut de o tijă metalică. Îşi ridică privirea şi spuse încet: — Ei bine, nici eu nu alerg prea repede, iar căţeluşul va avea nevoie de cineva care să-l înţeleagă. Dan Clark