REGULAMENT
    de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti

CAPITOLUL II
    Dispoziţii privind conducerea instanţelor, atribuţiile judecătorilor, ale
personalului auxiliar de specialitate şi ale personalului din departamentul
economico-financiar şi administrativ

  SECŢIUNEA a 7-a
    Dispoziţii privind activitatea compartimentelor auxiliare ale instanţelor
judecătoreşti
 
    § 1. Dispoziţii generale
    ART. 41
    (1) La instanţe funcţionează personal auxiliar de specialitate şi conex, personal
contractual şi funcţionari publici.
    (2) Toate instanţele au câte o grefă, o registratură, o arhivă, o bibliotecă şi un birou de
informare şi relaţii publice.
    (3) Curţile de apel şi tribunalele au şi câte un departament economico-financiar şi
administrativ, condus de un manager economic.
    (4) Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul curţilor de apel şi al
tribunalelor asigură activitatea economică, financiară şi administrativă a instanţelor la
care funcţionează. Pentru tribunalele specializate şi judecătorii această activitate este
asigurată de departamentul economico-financiar şi administrativ de la tribunalul în a
cărui circumscripţie funcţionează.
    (5) Curţile de apel au şi un compartiment de documentare şi un compartiment de
informatică juridică, structuri ce pot fi înfiinţate şi la nivelul tribunalelor, tribunalelor
specializate şi al judecătoriilor.
    (6) Instanţele au în structură şi un compartiment de documente clasificate, organizat
potrivit legii.
    (7) La curţile de apel pot funcţiona managerul public şi alte categorii de personal ale
căror atribuţii sunt stabilite în baza legilor speciale şi dispoziţiilor conducătorului
instanţei.
    (8) La curţile de apel şi tribunale pot funcţiona consilieri juridici.
    ART. 42
    Grefa, registratura şi arhiva efectuează operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi
expedierea corespondenţei, îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum şi alte
lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfăşurări a activităţii instanţelor.
    ART. 43
    (1) Activitatea personalului auxiliar de specialitate şi conex, a funcţionarilor publici şi
a personalului contractual care funcţionează în cadrul instanţelor este supusă controlului
ierarhic.
    (2) Atribuţiile personalului prevăzut la alin. (1) sunt cuprinse în fişele posturilor,
întocmite de conducătorul compartimentului în care acesta funcţionează.
    (3) Pentru personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex, fişa postului se
întocmeşte de prim-grefier sau, după caz, de grefierul-şef.
    (4) Pentru personalul de specialitate informatică, fişa postului se întocmeşte de
specialistul IT şef sau, acolo unde nu există specialist IT şef, de specialistul IT desemnat
de preşedintele instanţei pentru coordonarea compartimentului informatică, cu avizul
Direcţiei tehnologia informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei.
    (5) Pe perioada desemnării unui specialist IT să îndeplinească anumite sarcini la un
tribunal specializat sau la o judecătorie, activitatea se desfăşoară sub îndrumarea
preşedintelui instanţei la care a fost desemnat, în ceea ce priveşte activităţile pe care le
exercită la această instanţă.
    (6) Pentru personalul din departamentul economico-financiar şi administrativ, fişa
postului se întocmeşte de managerul economic.
    (7) Fişele posturilor întocmite potrivit alin. (3), (4) şi (6) se aprobă de preşedintele
instanţei.
    (8) Pentru prim-grefierul sau, după caz, grefierul-şef şi pentru managerul economic,
fişa postului se întocmeşte de preşedintele instanţei. Pentru specialistul IT şef şi
coordonatorul compartimentului informatică, fişa postului se întocmeşte de preşedintele
instanţei, cu avizul Direcţiei tehnologia informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei.
    (9) Pentru psihologul instanţei, consilierul juridic şi consilierul pentru informaţii
publice, acolo unde există, fişa postului se întocmeşte de către preşedintele instanţei.
    ART. 44
    (1) Personalul auxiliar de specialitate şi conex, personalul contractual şi funcţionarii
publici sunt obligaţi să respecte programul de lucru, să efectueze lucrările în termenele
stabilite, să îndeplinească toate îndatoririle ce le revin potrivit legilor şi regulamentelor.
    (2) Prezentarea la serviciu după orele legale de program, părăsirea locului de muncă în
timpul programului de activitate, precum şi învoirile care nu depăşesc durata unei zile de
muncă se aprobă de preşedintele instanţei sau, după caz, de preşedintele de secţie.
    ART. 45
    (1) Personalul auxiliar de specialitate şi conex, precum şi cel din departamentul
economico-financiar şi administrativ este obligat să respecte secretul cu privire la
informaţiile obţinute în cursul îndeplinirii atribuţiilor lor, care nu sunt destinate
publicităţii.
    (2) Personalul acestor compartimente trebuie să îndeplinească îndatoririle de serviciu
fără părtinire, să se manifeste calm, demn şi politicos cu părţile din proces, cu martorii,
avocaţii şi alte persoane cu care intră în contact în calitate oficială.
    (3) Atunci când apreciază că nu are competenţa, potrivit fişei postului, să soluţioneze
anumite cereri, personalul auxiliar de specialitate şi conex va aduce de îndată la
cunoştinţă prim-grefierului sau, după caz, grefierului-şef ori specialistului IT şef aceste
cereri, iar personalul din departamentul economico-financiar şi administrativ va sesiza
managerul economic.
    ART. 46
    Activitatea personalului auxiliar de specialitate şi conex, precum şi a celui din
departamentul economico-financiar şi administrativ se desfăşoară sub coordonarea şi
controlul preşedintelui instanţei.
    ART. 47
    Persoanele cu atribuţii de control verifică cel puţin trimestrial efectuarea în termen a
lucrărilor şi calitatea acestora şi consemnează constatările şi propunerile în registrul de
control.
 
    § 2. Grefa
    ART. 48
    Preşedintele instanţei repartizează personalul pe secţii şi compartimente auxiliare, în
raport cu pregătirea profesională şi cu experienţa fiecăruia.
    ART. 49
    Preşedintele curţii de apel numeşte, prin decizie, specialiştii IT şefi, prim-grefierii,
grefierii-şefi, grefierii şefi secţii şi grefierii arhivari şefi ai curţii de apel şi ai instanţelor
din circumscripţia acesteia, în condiţiile legii. Prim-grefierul, grefierul-şef şi grefierul şef
secţie nu participă, de regulă, în şedinţe de judecată.
    ART. 50
    (1) Prim-grefierii curţilor de apel, ai tribunalelor şi ai tribunalelor specializate au
următoarele atribuţii:
    a) coordonează şi controlează activitatea personalului auxiliar de specialitate şi a
personalului conex, atât al instanţei la care funcţionează, cât şi al instanţelor din
circumscripţie, personal sau prin grefieri cu funcţii de conducere desemnaţi;
    b) întocmesc fişele posturilor pentru personalul auxiliar de specialitate şi pentru
personalul conex;
    c) coordonează şi urmăresc uniformizarea înregistrărilor statistice în colaborare cu
departamentul de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii;
    d) asigură evidenţa şi gestionarea datelor şi documentelor ce nu sunt destinate
publicităţii şi verifică modul în care se asigură securitatea lucrărilor;
    e) întocmesc şi contrasemnează corespondenţa cu caracter administrativ a instanţei;
    f) ţin registrele speciale prevăzute de lege pentru instanţa la care funcţionează;
    g) păstrează registrul de control al curţii şi iau măsuri ca un registru de control să se
păstreze la fiecare secţie a curţii şi la instanţele din circumscripţia acesteia;
    h) duc la îndeplinire măsurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului instanţei,
securităţii bunurilor, pazei contra incendiilor şi protecţiei muncii;
    i) verifică modul în care se respectă regulile de acces al publicului în incinta instanţei;
    j) întocmesc acte de constatare a neregulilor evidenţiate în activitatea personalului
auxiliar de specialitate şi conex controlat şi sesizează preşedintele instanţei pentru luarea
măsurilor corespunzătoare;
    k) urmăresc respectarea de către personalul auxiliar de specialitate şi conex al
instanţelor a normelor de conduită în raporturile cu avocaţii şi cu publicul;
    l) îndrumă şi verifică evidenţa şi gestiunea bibliotecii;
    m) ţin evidenţa concediilor personalului şi întocmesc situaţiile lunare cu prezenţa
zilnică a personalului curţii de apel, tribunalului sau tribunalului specializat, după caz, pe
care le trimit compartimentului financiar-contabil;
    n) organizează şi supraveghează activitatea de arhivare electronică a dosarelor, în
funcţie de resursele disponibile.
    (2) Prim-grefierii curţilor de apel ţin registrele privind activitatea comisiei de cercetare
a averilor constituită la nivelul instanţei şi evidenţa executorilor judecătoreşti.
    (3) Prim-grefierii tribunalelor ţin registrele privind persoanele juridice, evidenţa
traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi.
    (4) Prim-grefierul Tribunalului Bucureşti ţine registrele privind partidele politice şi alte
formaţiuni politice.
    (5) Prim-grefierul îndeplineşte orice alte atribuţii de serviciu date de preşedintele
instanţei, potrivit legii.
    (6) În cazul instanţelor cu volum mare de activitate, unele atribuţii ale prim-grefierului
pot fi delegate unui alt grefier, prin decizie a preşedintelui instanţei.
    (7) În lipsa prim-grefierului curţii de apel, al tribunalului sau al tribunalului specializat,
unul dintre grefierii şefi secţie sau, după caz, un grefier, desemnat de preşedintele
instanţei, îl va înlocui în toate atribuţiile sale.
    ART. 51
    (1) Grefierul şef secţie are următoarele atribuţii:
    a) supraveghează şi verifică lucrările întocmite de personalul auxiliar al secţiei;
    b) supraveghează, controlează lunar şi îndrumă activitatea grefierilor secţiei cu privire
la comunicarea în termenul prevăzut de lege a minutelor şi hotărârilor judecătoreşti şi la
comunicarea cererilor şi actelor procedurale prevăzute de lege;
    c) supraveghează accesarea bazelor electronice de date deţinute de organele
administraţiei de stat la instanţele la care există secţii;
    d) ajută persoana desemnată la repartizarea aleatorie a cauzelor;
    e) ţine evidenţa soluţiilor pronunţate privind recuzarea şi abţinerea;
    f) propune preşedintelui de secţie repartizarea grefierilor în şedinţele de judecată;
    g) organizează şi urmăreşte tehnoredactarea în termen a hotărârilor întocmite de
judecătorii secţiei, ţine registrul de evidenţă a redactării hotărârilor secţiei şi păstrează
mapele de hotărâri;
    h) verifică dosarele secţiei înainte de trimiterea lor altor organe judiciare, cu
respectarea dispoziţiilor regulamentare;
    i) participă, conform programării, la şedinţele de judecată, ca grefier de şedinţă;
    j) urmăreşte modul de întocmire şi de comunicare a actelor procedurale prevăzute de
lege pentru publicarea în BPI şi transmiterea acestor acte procedurale pe suport hârtie şi
electronic către Oficiul Registrului Comerţului, în vederea publicării acestora în BPI,
precum şi realizarea celorlalte comunicări sau notificări în termen legal;
    k) ţine evidenţa şi gestionează titlurile de valoare şi obiectele ce servesc ca mijloc de
probă în cauzele aflate pe rolul secţiei;
    l) verifică şi semnează pentru conformitate copiile legalizate şi certificatele întocmite;
    m) certifică, în cazurile prevăzute de lege, copiile după actele din dosarele secţiei,
inclusiv în materia insolvenţei;
    n) ţine registrele de evidenţă privind arestarea preventivă şi celelalte registre în materie
penală, cu excepţia celor date în competenţa grefierului delegat cu efectuarea lucrărilor
de executări penale;
    o) ţine registrul special privind evidenţa practicii instanţelor de control judiciar, în care
înregistrează toate dosarele sosite din căile de atac;
    p) supraveghează şi verifică modul de completare şi păstrare a evidenţelor secţiei;
    q) verifică şi supraveghează modul de înregistrare a şedinţelor de judecată, prin
mijloace tehnice audio sau video, în condiţiile legii;
    r) coordonează şi supraveghează activitatea grefierilor delegaţi şi evidenţele ţinute de
aceştia;
    s) întocmeşte situaţiile lunare cu prezenţa zilnică a personalului auxiliar al secţiei, pe
care le trimite compartimentului de specialitate, şi se îngrijeşte de aprovizionarea secţiei
cu materialele necesare;
    ş) verifică păstrarea în bune condiţii a dosarelor şi a lucrărilor de punere în executare a
hotărârilor penale sau civile.
    (2) Grefierul şef secţie îndeplineşte, în limitele funcţiei, alte sarcini de serviciu date de
preşedintele secţiei sau de preşedintele ori vicepreşedintele instanţei, conform legii.
    (3) În cazul secţiilor cu volum mare de activitate, unele atribuţii ale grefierului şef
secţie pot fi delegate unui alt grefier, prin decizie a preşedintelui instanţei.
    ART. 52
    (1) Grefierul-şef al judecătoriei exercită, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute la
art. 50 alin. (1) lit. a) - k), m) şi n).
    (2) La instanţele la care nu există secţii, grefierul-şef al judecătoriei exercită atribuţiile
prevăzute la art. 51 alin. (1).
    (3) Grefierul-şef al judecătoriei îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
    a) ţine evidenţa şi gestionează bunurile instanţei;
    b) se îngrijeşte de buna desfăşurare a activităţilor gospodăreşti şi de aprovizionarea
instanţei cu materialele necesare;
    c) are în păstrare dosarele administrative şi biblioteca instanţei;
    d) ţine registrul privind persoanele ocrotite;
    e) verifică sau, după caz, întocmeşte înregistrările statistice.
    (4) Prevederile art. 50 alin. (5) - (7) se aplică în mod corespunzător.
    ART. 53
    (1) Grefierul care participă la şedinţa de judecată are următoarele atribuţii:
    a) participă la şedinţele de judecată, îndeplinind atribuţiile prevăzute de lege şi de
prezentul regulament, sub coordonarea şi controlul preşedintelui completului de judecată;
    b) întocmeşte citaţiile şi actele de procedură dispuse de completul de judecată;
    c) completează borderourile şi predă corespondenţa pentru expediere;
    d) realizează citarea şi încunoştinţarea părţilor şi comunicarea actelor prin telefon,
telegraf, prin poştă electronică sau fax sau prin alte mijloace prevăzute de lege şi
întocmeşte referatul privind modalitatea de încunoştinţare sau comunicare şi obiectul
acesteia, care se ataşează la dosar;
    e) completează condica şedinţelor de judecată, în care se trec dosarele din şedinţa
respectivă, în ordinea înscrisă în lista cauzelor, cu următoarele menţiuni: numărul curent,
numele sau denumirea părţilor, numărul dosarului şi obiectul cauzei, termenul acordat, cu
indicarea motivului amânării cauzei; în cazul amânării pronunţării, se va indica data
acesteia;
    f) completează toate câmpurile din sistemul ECRIS;
    g) comunică minutele şi hotărârile judecătoreşti în termenul prevăzut de lege;
    h) tehnoredactează lucrările repartizate de conducerea instanţei şi hotărârile
judecătoreşti, iar la solicitarea membrilor completului de judecată şi sub îndrumarea
acestora, şi proiecte de hotărâri, pe baza modelului dat de aceştia; hotărârile vor cuprinde,
în final, iniţialele redactorului, ale tehnoredactorului, data tehnoredactării şi numărul de
exemplare; la instanţele de control judiciar se trece, în plus, compunerea completului de
judecată al instanţei a cărei hotărâre este supusă controlului judiciar;
    i) transmite către Institutul Naţional al Magistraturii şi către Agentul Guvernamental
pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene copii conforme cu originalul şi în format
electronic wordale încheierilor de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu
întrebări preliminare, ale hotărârilor pronunţate de instanţele naţionale în aceste cauze,
inclusiv în căile de atac, precum şi ale încheierilor prin care s-au respins cererile de
sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
    (2) Preşedintele instanţei poate stabili ca unele dintre atribuţiile prevăzute la alin. (1) să
fie exercitate de grefieri care nu participă la şedinţa de judecată, inclusiv tehnoredactarea,
la solicitarea membrilor completului de judecată şi sub îndrumarea acestora, a proiectelor
de hotărâri, pe baza modelului dat de aceştia.
    (3) Grefierul care participă la şedinţa de judecată îndeplineşte orice alte sarcini de
serviciu date de preşedintele instanţei, preşedintele de secţie sau de preşedintele
completului de judecată.
    (4) Grefierul debutant participă la şedinţele de judecată după însuşirea cunoştinţelor
necesare pentru îndeplinirea acestei activităţi.
    ART. 54
    (1) Grefierul care participă la şedinţa de judecată stabilit pentru completul căruia i s-a
repartizat aleatoriu dosarul întocmeşte, pe baza dispoziţiilor date de complet, toate
comunicările prevăzute de lege înainte de fixarea primului termen de judecată,
completează borderourile, dacă nu există o persoană desemnată cu atribuţii privind
expedierea actelor de procedură, şi predă corespondenţa în vederea expedierii, redactează
încheierile şi toate actele de procedură prevăzute de lege.
    (2) Grefierul prevăzut la alin. (1) evidenţiază dovezile de comunicare şi data primirii
comunicărilor în aplicaţia ECRIS şi le prezintă completului de judecată, împreună cu
dosarul.
    (3) Grefierul prevăzut la alin. (1) urmăreşte termenele prevăzute de lege pentru
efectuarea modificărilor sau completărilor la cererea de chemare în judecată, pentru
depunerea întâmpinării şi a răspunsului la întâmpinare, şi informează completul de
judecată cu privire la împlinirea acestora.
    (4) Procedura de citare, redactarea încheierilor sau a altor acte efectuate în procedura
prevăzută de art. 200 alin. (7) şi (8) din Codul de procedură civilă se realizează de
grefierul prevăzut la alin. (1) stabilit pentru completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu
cererea de reexaminare.
    (5) Grefierul prevăzut la alin. (1) preia din arhivă şi păstrează dosarele pe durata
necesară efectuării actelor de procedură şi studiului dosarului de către completul de
judecată;
    (6) Dispoziţiile alin. (1) - (4) se aplică în mod corespunzător şi pentru procedura în
camera preliminară şi în cauzele având ca obiect plângerile împotriva soluţiilor de
neurmărire sau de netrimitere în judecată. În situaţia restituirii comunicărilor prevăzute la
alin. (1), acestea se consideră legal efectuate după expirarea unui termen de 7 zile de
păstrare la sediul instanţei.
 
    § 3. Grefierii delegaţi
    ART. 55
    (1) Grefierii prevăzuţi la art. 56 - 63 sunt delegaţi de preşedintele instanţei şi
îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezentul regulament, precum şi pe cele stabilite de
preşedintele instanţei sau preşedintele de secţie şi efectuează activităţile dispuse de
judecătorul delegat la acelaşi compartiment.
    (2) Grefierii delegaţi ţin evidenţele şi efectuează înscrierile, înregistrările, comunicările
sau orice alte activităţi în vederea asigurării publicităţii, în cazurile prevăzute de lege.
    (3) Grefierii delegaţi rezolvă corespondenţa compartimentului din care fac parte şi
răspund de expedierea ei, efectuează înregistrările corespunzătoare în registre, asigură
păstrarea în bune condiţii a dosarelor şi registrelor, precum şi arhivarea lor.
    (4) Grefierii prevăzuţi la alin. (1) pot fi degrevaţi total sau parţial de participarea la
şedinţele de judecată.
    ART. 56
    Grefierul delegat la compartimentul executări penale exercită atribuţiile prevăzute de
art. 133 - 135 şi art. 148 - 157.
    ART. 57
    Grefierul delegat pentru efectuarea lucrărilor de executare civilă are următoarele
atribuţii:
    a) întocmeşte şi expediază în termen mandatele de executare a sancţiunii
contravenţionale privind munca în folosul comunităţii, cu respectarea dispoziţiilor legale;
    b) comunică organelor financiare şi organelor de poliţie măsurile dispuse prin
hotărârile judecătoreşti;
    c) ţine registrul privind ajutorul public judiciar, registrul de evidenţă şi punere în
executare a hotărârilor civile şi registrele de evidenţă şi punere în executare a sancţiunilor
contravenţionale;
    d) întocmeşte actele dispuse de judecătorul delegat la executările civile;
    e) efectuează lucrările în care executarea hotărârilor judecătoreşti se face din oficiu şi
ţine evidenţa acestora.
    ART. 58
    Grefierul delegat pentru activitatea de executare în materia contenciosului
administrativ şi fiscal are următoarele atribuţii în legătură cu cauzele având ca obiect
sancţiunea pentru neexecutarea hotărârii:
    a) ţine evidenţa şi răspunde de punerea în executare a hotărârilor civile rămase
definitive;
    b) verifică şi ţine evidenţa dosarelor în care hotărârile au rămas definitive atât ca
urmare a nerecurării, cât şi ca urmare a restituirii acestora de la instanţa de control
judiciar după soluţionarea căii de atac declarate;
    c) solicită compartimentului arhivă, dovezile de comunicare a hotărârilor judecătoreşti;
    d) efectuează înregistrările corespunzătoare în registrul de punere în executare a
hotărârilor civile definitive;
    e) asigură păstrarea în bună stare a dosarelor cu privire la care se impune efectuarea
înregistrării în registrul de punere în executare a hotărârilor civile;
    f) primeşte şi prezintă preşedintelui completului de judecată care a soluţionat cauza
cererile formulate de către creditori prin care se solicită fixarea sumei definitive ce se va
datora statului şi a celei datorate cu titlul de penalităţi, în vederea fixării termenului de
judecată;
    g) întocmeşte şi expediază după expirarea termenului prevăzut la art. 24 alin. (4) din
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările
ulterioare, adresele de solicitare a relaţiilor de la autoritatea publică corespunzătoare,
referitoare la executarea obligaţiei cuprinse în titlul executoriu;
    h) în cazul în care obligaţia nu a fost executată integral, conform art. 24 alin. (5) din
Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, după primirea adresei de
comunicare a relaţiilor din partea autorităţii publice, prezintă aceste dosare preşedintelui
completului de judecată, care a soluţionat cauza, în vederea stabilirii termenului de
judecată.
    ART. 59
    (1) Grefierul delegat pentru activitatea de înregistrare şi evidenţă a persoanelor juridice
îndeplineşte următoarele atribuţii:
    a) înregistrează cererile formulate pentru acordarea personalităţii juridice asociaţiilor,
fundaţiilor, sindicatelor şi altor persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial,
pentru modificarea actelor constitutive şi orice alte cereri privind acte sau fapte supuse
înscrierii în registrele speciale de evidenţă a persoanelor juridice, dacă prin hotărâre a
colegiului de conducere nu s-a stabilit altfel;
    b) efectuează înscrierea în registrele prevăzute în legi speciale a persoanei juridice în
ziua rămânerii definitive sau, după caz, irevocabile, a hotărârii judecătoreşti de admitere a
cererii de acordare a personalităţii juridice;
    c) operează menţiunile privind modificarea actului constitutiv, a statutului, dizolvarea,
lichidarea, radierea persoanei juridice;
    d) eliberează, la cerere, reprezentantului persoanei juridice certificatul de înscriere,
care va cuprinde: denumirea persoanei juridice, sediul acesteia, durata de funcţionare şi
data înscrierii în registrul special şi alte certificate, în condiţiile legii;
    e) asigură publicarea lichidării asociaţilor sau fundaţiilor, prin afişare la uşa instanţei şi
efectuarea altor formalităţi de publicitate, în cazurile prevăzute de lege;
    f) comunică Ministerului Justiţiei copii de pe hotărârile judecătoreşti privind
constituirea, modificarea şi încetarea oricărei asociaţii, fundaţii sau federaţii, precum şi de
pe înscrisurile doveditoare, în termen de 3 zile de la data rămânerii irevocabile a
hotărârii;
    g) comunică organului financiar local în a cărui rază teritorială se află sediul persoanei
juridice încheierea prin care s-a dispus înscrierea persoanei juridice, cu menţionarea
numărului de înscriere în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
    (2) Grefierul delegat pentru activitatea de înregistrare şi evidenţă a persoanelor juridice
comunică Tribunalului Bucureşti copii de pe hotărârile judecătoreşti privind constituirea,
modificarea şi dizolvarea federaţiilor, confederaţiilor şi uniunilor sindicale teritoriale ale
acestora, precum şi copii de pe înscrisurile referitoare la denumirea şi sediul organizaţiei
sindicale constituite prin asociere, numele şi prenumele membrilor organului de
conducere, codul numeric personal al acestora, în termen de 3 zile de la rămânerea
definitivă sau, după caz, irevocabilă a hotărârii.
    (3) În vederea ţinerii evidenţei, instanţa de control judiciar comunică, în aceeaşi zi,
minuta pronunţată grefierului delegat pentru activitatea de înregistrare şi evidenţă a
persoanelor juridice de la instanţa de fond.
    (4) La tribunale, grefierul delegat cu atribuţii privind federaţiile şi confederaţiile
îndeplineşte, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) - d) şi f).
    ART. 60
    Grefierul delegat la compartimentul cu atribuţii privind asociaţiile de proprietari
efectuează comunicarea încheierilor către petenţi şi Ministerul Public, dacă este cazul,
urmărind rămânerea definitivă a încheierilor pronunţate, după care predă organului
financiar exemplarul nr. 2 al actelor depuse de solicitanţi şi copie de pe încheierea rămasă
definitivă, dacă prin hotărâre a colegiului de conducere nu s-a dispus altfel.
    ART. 61
    (1) Grefierul statistician are următoarele atribuţii:
    a) efectuează zilnic înregistrările de statistică judiciară, întocmeşte periodic dările de
seamă statistice, completează şi păstrează fişele inculpaţilor;
    b) exploatează aplicaţia de statistică judiciară;
    c) grefierul statistician de la tribunal verifică şi îndrumă personalul de la tribunalele
specializate şi de la judecătorii care înregistrează şi centralizează datele statistice;
    d) efectuează lucrările de statistică judiciară dispuse de Consiliul Superior al
Magistraturii, pe care le înaintează la datele fixate, şi orice alte situaţii statistice solicitate
de Consiliul Superior al Magistraturii, preşedinţii instanţelor, precum şi de Ministerul
Justiţiei;
    e) păstrează dările de seamă statistice şi fişele inculpaţilor, îndosariate anual în mape
speciale, şi le conservă potrivit dispoziţiilor legale privind termenele de păstrare a
documentelor;
    f) colaborează cu comisiile judeţene de statistică în vederea alcătuirii şi predării
buletinelor statistice, precum şi în legătură cu alte activităţi specifice.
    (2) La instanţele la care nu există grefier statistician atribuţiile acestuia sunt îndeplinite
de către grefierul stabilit de preşedintele instanţei.
    (3) Activitatea desfăşurată de grefierul statistician şi de personalul de la judecătorii
care execută lucrările de statistică judiciară este coordonată de prim-grefierul, respectiv
grefierul-şef al instanţei.
    ART. 62
    Grefierul documentarist sau grefierul desemnat să îndeplinească atribuţii de
documentare are următoarele atribuţii:
    a) ţine evidenţa legislaţiei, jurisprudenţei şi doctrinei;
    b) informează periodic despre necesarul de carte sau de alte publicaţii;
    c) ţine evidenţa şi gestiunea bibliotecii;
    d) întocmeşte, la cererea conducerii instanţei, lucrări privind modificările legislative;
    e) informează zilnic judecătorii instanţei la care funcţionează cu privire la actele
normative nou-apărute şi la jurisprudenţa publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I;
    f) identifică deciziile relevante ale propriei instanţe şi ale altora, privind o problemă de
drept indicată de către judecătorii propriei instanţe, şi propune deciziile relevante ale
instanţei la care funcţionează, care pot fi trimise altor instanţe, la solicitarea acestora;
    g) identifică doctrina judiciară relevantă, tipărită sau în format electronic, privind o
problemă de drept indicată de către judecătorii propriei instanţe;
    h) realizează activităţile stabilite în sarcina sa în procedura de unificare a practicii
judiciare, aprobată de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii,
precum şi cele dispuse de preşedintele de secţie sau vicepreşedintele instanţei, în acelaşi
scop.
    ART. 63
    (1) Grefierul arhivar şi registratorul au următoarele atribuţii:
    a) primesc, înregistrează şi repartizează la secţii şi la celelalte compartimente actele de
sesizare a instanţei, dosarele de la celelalte instanţe şi restul corespondenţei;
    b) expediază dosarele soluţionate şi corespondenţa;
    c) primesc şi înregistrează dosarele intrate, ţin evidenţa acestora şi a circulaţiei lor,
înregistrează în sistemul informatic taxele de timbru depuse la momentul înregistrării la
registratură a oricărei cereri însoţită de dovada achitării unei taxe de timbru;
    d) întocmesc conceptele pentru citarea părţilor din procese, întocmesc citaţiile pentru
primul termen şi urmăresc expedierea acestora;
    e) pun dosarele la dispoziţia publicului şi ţin evidenţa persoanelor care primesc
dosarele spre studiu;
    f) pregătesc dosarele pentru şedinţele de judecată şi asigură circulaţia acestora în cadrul
instanţei, precum şi trimiterea lor la alte instanţe;
    g) informează persoanele care au calitatea de părţi ori sunt împuternicite de acestea,
conform legii, asupra datelor solicitate din dosarele în care acestea sunt direct interesate;
    h) înaintează instanţelor superioare dosarele în care s-au declarat căi de atac de
competenţa acestor instanţe. Prin decizia preşedintelui instanţei, înaintarea dosarelor către
instanţele superioare, în materie penală, poate fi realizată de biroul executări penale;
    i) la primirea dosarelor de la alte instanţe sau instituţii verifică volumele şi dosarele
ataşate, prin confruntare cu adresa de restituire a dosarului, precum şi cu cea de înaintare
a acestuia. La constatarea unor lipsuri la primirea dosarelor întocmesc, de îndată, un
proces-verbal şi informează despre situaţia constatată preşedintele de secţie sau
preşedintele instanţei, după caz, precum şi, printr-o adresă, instituţia emitentă;
    j) asigură păstrarea în bună stare a dosarelor şi registrelor;
    k) păstrează, pe ani, dosarele soluţionate, mapele de hotărâri, registrele şi condicile de
şedinţă;
    l) participă anual la activitatea de arhivare şi întocmesc lista dosarelor aflate în
conservare în arhiva instanţei;
    m) participă anual la activitatea de triere a dosarelor arhivate, la expirarea termenului
de păstrare;
    n) realizează arhivarea electronică a dosarelor, în măsura în care este posibil, sub
coordonarea vicepreşedintelui instanţei;
    o) preiau dovezile de comunicare primite la instanţă, le ataşează la dosar şi le predau,
de îndată, grefierului de şedinţă, împreună cu dosarul;
    p) păstrează separat în arhivă şi verifică periodic cauzele a căror judecată a fost
suspendată, fac menţiuni despre data verificării şi constatării în Registrul de evidenţă a
cauzelor suspendate sau, după caz, înaintează dosarul judecătorului cauzei pentru a
dispune;
    q) completează, corespunzător atribuţiilor, toate câmpurile din aplicaţia ECRIS.
    (2) Grefierul arhivar şi registratorul îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de
preşedintele instanţei.
    ART. 64
    Agentul procedural are următoarele atribuţii:
    a) comunică actele procedurale, cu respectarea termenelor prevăzute de lege,
persoanelor din localitatea unde se află sediul instanţei, depunând cel mai târziu a doua zi
dovezile de înmânare; pentru cazuri urgente şi când dotarea instanţelor permite,
comunicarea actelor de procedură se va putea efectua prin agent procedural şi în alte
localităţi;
    b) îndeplineşte sarcinile stabilite de preşedintele instanţei, precum şi serviciul de
curier, primind şi predând în aceeaşi zi corespondenţa pentru destinatarii din localitate,
precum şi dosarele către instanţele şi parchetele din localitate.
    ART. 65
    Aprodul are următoarele atribuţii:
    a) îndeplineşte atribuţii specifice compartimentelor auxiliare, stabilite de preşedintele
instanţei;
    b) îndrumă justiţiabilii şi pe ceilalţi participanţi la procese către camerele de consiliu,
sălile de judecată şi registratura sau arhiva instanţei;
    c) ajută la păstrarea ordinii şi curăţeniei în localul instanţei;
    d) orice alte atribuţii stabilite de prim-grefier sau grefierul-şef, după caz.
    ART. 66
    (1) Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate, judecătoriile din oraşele
reşedinţă de judeţ, precum şi cele din municipiul Bucureşti au în schema de
personal unul sau mai mulţi specialişti IT.
    (2) Numărul specialiştilor IT se stabileşte de către preşedintele instanţei, cu avizul
conform al direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei.
    (3) Personalul de specialitate informatică are următoarele atribuţii:
    a) participă, la solicitarea Ministerului Justiţiei, la partea de analiză şi implementare a
aplicaţiilor informatice comune privind activitatea instanţelor;
    b) asigură exploatarea programelor informatice elaborate de Direcţia tehnologia
informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei şi de Serviciul de formare profesională şi
statistică judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, la nivelul instanţelor
judecătoreşti, instalând produsele informatice şi controlând periodic respectarea de către
operatorii de aplicaţie a instrucţiunilor de utilizare;
    c) coordonează şi controlează activitatea de informatică juridică la instanţele din
circumscripţia în care funcţionează;
    d) asigură iniţierea şi instruirea personalului instanţei în exploatarea aplicaţiilor
informatice;
    e) realizează aplicaţii la nivelul instanţelor judecătoreşti;
    f) supraveghează modul de utilizare a tehnicii de calcul şi ia măsurile necesare pentru
asigurarea bunei funcţionări a acesteia;
    g) asigură funcţionarea sistemelor de arhivare electronică a dosarelor;
    h) întocmesc documentele de specialitate necesare în vederea obţinerii semnăturii
electronice pentru instanţe şi persoanele autorizate din instanţe, a certificatelor prevăzute
de Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, asigură iniţierea
personalului autorizat în folosirea semnăturii electronice, păstrează datele de creare a
semnăturii electronice şi sesizează de îndată conducerea instanţei dacă are motive să
creadă că acestea au ajuns la cunoştinţa unui terţ neautorizat sau că informaţiile esenţiale
cuprinse în certificat nu mai corespund realităţii;
    i) colaborează cu grefierul statistician sau cu persoana responsabilă pentru colectarea
datelor statistice din sistemul informatic.
    (4) Personalul de specialitate informatică salvează periodic informaţiile conţinute de
sistemul ECRIS şi păstrează aceste informaţii pentru evidenţa în sistem informatizat a
activităţii instanţei.
    (5) Personalul de specialitate informatică îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de
preşedintele instanţei.
 
    § 4. Arhiva şi registratura
    ART. 67
    La fiecare instanţă funcţionează o registratură şi o arhivă.
    ART. 68
    (1) La instanţele cu volum mare de activitate poate funcţiona o registratură generală,
precum şi câte o registratură şi o arhivă pentru fiecare secţie, în baza hotărârilor colegiilor
de conducere.
    (2) Colegiile de conducere pot hotărî organizarea de arhive distincte pentru completele
specializate.
    (3) Pe durata procedurii scrise dosarele se păstrează în arhivă, pe complete sau în alt
mod stabilit de preşedintele instanţei.
    (4) Pe durata necesară desfăşurării cercetării procesului dosarele se păstrează în arhivă,
pe complete şi termene de judecată sau în alt mod stabilit de preşedintele instanţei.
    ART. 69
    (1) La registratura generală se întocmesc şi se păstrează:
    a) registre generale pentru înregistrarea actelor de sesizare, a dosarelor primite în apel,
a dosarelor primite în recurs, a dosarelor primite în contestaţie, a actelor de procedură şi a
corespondenţei;
    b) borderouri pentru expedierea prin poştă şi condici de predare a dosarelor, actelor de
procedură şi a restului corespondenţei.
    (2) La instanţele cu volum mare de activitate se poate înfiinţa un compartiment de
expediere a corespondenţei, cu următoarele atribuţii:
    a) preia citaţiile şi alte acte care se comunică, le aranjează în ordine şi le înscrie în
borderoul de expediere;
    b) expediază corespondenţa, sub semnătură şi pe bază de evidenţă;
    c) completează centralizatorul proceselor-verbale de recepţie şi îl înaintează lunar
departamentului economic.
    ART. 70
    (1) Grefierul arhivar şef coordonează compartimentele arhivă şi registratură, urmăreşte
respectarea atribuţiilor prevăzute de art. 63 şi îndeplineşte atribuţiile stabilite de
preşedintele instanţei.
    (2) La instanţele la care nu există grefier arhivar şef, unul dintre grefierii sau grefierii
arhivari, desemnat de preşedintele instanţei, coordonează întreaga activitate de arhivă şi
registratură.
 
    § 5. Departamentul economico-financiar şi administrativ
    ART. 71
    (1) În cadrul curţilor de apel şi al tribunalelor funcţionează un departament economico-
financiar şi administrativ, condus de un manager economic. Departamentul economico-
financiar şi administrativ are ca atribuţii principale efectuarea operaţiunilor financiar-
contabile, evidenţa bunurilor, asigurarea condiţiilor materiale pentru desfăşurarea
activităţii instanţelor şi gospodărirea sediilor acestora.
    (2) În cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ funcţionează:
    a) compartimentul financiar-contabil;
    b) compartimentul administrativ;
    c) compartimentul resurse umane sau persoana desemnată pentru evidenţa
personalului;
    d) inginerul constructor, acolo unde există.
    (3) La curţile de apel şi tribunalele cu volum mare de activitate se poate înfiinţa
compartimentul investiţii, patrimoniu şi achiziţii publice.
    (4) Managerul economic este subordonat preşedintelui instanţei şi exercită următoarele
atribuţii:
    a) conduce departamentul economico-financiar şi administrativ;
    b) răspunde pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii financiare şi de gestiune, potrivit
dispoziţiilor legale;
    c) coordonează activitatea de elaborare şi fundamentare a bugetului anual de venituri şi
cheltuieli;
    d) îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, atribuţiile
prevăzute de lege;
    e) răspunde de utilizarea creditelor bugetare şi de realizarea veniturilor, de folosirea cu
eficienţă a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau
bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor încredinţate instanţei, de
organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi de prezentarea la termen a situaţiilor
financiare asupra stării patrimoniului aflat în administrare şi a execuţiei bugetare;
    f) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi ia măsuri pentru
asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii
acestora;
    g) elaborează programul pentru activitatea economică şi administrativă a instanţelor în
vederea realizării sarcinilor curente şi de perspectivă;
    h) ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările
de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii;
    i) urmăreşte şi răspunde de realizarea lucrărilor de reparaţii şi a obiectivelor de
investiţii;
    j) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea şi administrarea
instanţelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora;
    k) răspunde de organizarea controlului financiar preventiv şi a controlului intern;
    l) informează Direcţia economică din cadrul Ministerului Justiţiei cu privire la
deficienţele constatate de organele de control ale statului, prin transmiterea unei copii de
pe procesele-verbale întocmite, în vederea luării măsurilor ce se impun, potrivit legii;
    m) consultă instanţele din circumscripţie în legătură cu elaborarea şi fundamentarea
bugetului anual de venituri şi cheltuieli.
    (5) Managerul economic îndeplineşte orice alte atribuţii în domeniul său de activitate,
stabilite de preşedintele curţii de apel sau al tribunalului, precum şi cele transmise de
ministrul justiţiei.
    (6) Compartimentele de la nivelul curţilor de apel coordonează activitatea
compartimentelor similare ale tribunalelor din circumscripţia curţii şi realizează o
evidenţă centralizată.
    ART. 72
    (1) Şeful compartimentului financiar-contabil sau persoana care coordonează acest
compartiment îndeplineşte următoarele atribuţii:
    a) conduce, coordonează şi răspunde de activitatea compartimentului financiar-
contabil;
    b) solicită fondurile necesare desfăşurării activităţii şi asigură repartizarea lor la
instanţe;
    c) desemnează persoana care îndeplineşte atribuţiile de casier, de încasare şi plată a
drepturilor băneşti pentru personalul tribunalului, tribunalelor specializate şi
judecătoriilor, respectiv pentru cel al curţii de apel;
    d) urmăreşte respectarea dispoziţiilor legale privind plata drepturilor băneşti şi
recuperarea sumelor încasate necuvenit de personalul instanţelor;
    e) controlează operaţiunile patrimoniale, exactitatea operaţiunilor contabile şi
financiare din activitatea curentă, precum şi modul de efectuare a inventarierilor;
    f) comunică compartimentului specializat din Ministerul Justiţiei date şi informaţii
privind necesarul de credite, execuţia bugetară, întocmirea balanţelor financiare, a dărilor
de seamă contabile şi alte situaţii solicitate;
    g) verifică situaţia lucrărilor privind investiţiile, reparaţiile curente şi capitale, în
vederea înscrierii acestora în limitele indicatorilor aprobaţi;
    h) coordonează şi răspunde de buna organizare şi desfăşurare a activităţii financiar-
contabile de la biroul local pentru expertize judiciare tehnice şi contabile de pe lângă
tribunal.
    (2) Şeful compartimentului financiar-contabil exercită, în limitele funcţiei, şi alte
atribuţii prevăzute de lege ori stabilite de preşedintele curţii de apel sau, după caz, de
preşedintele tribunalului ori de managerul economic.
    ART. 73
    (1) Personalul din cadrul compartimentului financiar-contabil are următoarele atribuţii:
    a) efectuează lucrările pentru elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget anual
de venituri şi cheltuieli şi pentru deschiderea de credite lunare;
    b) efectuează repartizarea creditelor deschise, pe articole şi alineate, pentru toate
instanţele din circumscripţia tribunalului şi pentru curtea de apel, atunci când este cazul,
urmărind încadrarea cheltuielilor în limitele stabilite;
    c) efectuează operaţiile contabile privind evidenţa patrimoniului, activitatea de
administrare şi inventariere a acestuia, casarea şi declasarea mijloacelor fixe şi a altor
bunuri materiale;
    d) asigură evidenţa contabilă pentru activitatea desfăşurată de instanţe şi întocmeşte
dările de seamă contabile trimestriale şi anuale;
    e) efectuează lucrările legate de statele de funcţii, transformările şi transferurile de
posturi şi operează modificările intervenite în privinţa salariilor şi celorlalte drepturi
băneşti;
    f) asigură calculul şi plata drepturilor băneşti, a cheltuielilor de delegare, detaşare, a
avansurilor spre decontare, a garanţiilor gestionare şi altele, urmărind justificarea şi
decontarea lor în termen;
    g) urmăreşte execuţia şi decontarea lucrărilor de investiţii, reparaţii capitale sau
curente, pe baza situaţiilor de lucrări prezentate de constructori.
    (2) Personalul din cadrul compartimentului financiar-contabil exercită orice alte
atribuţii stabilite de preşedintele curţii de apel, preşedintele tribunalului, managerul
economic sau contabilul-şef.
    ART. 74
    (1) Şeful compartimentului administrativ sau persoana desemnată de managerul
economic conduce şi coordonează activitatea acestui compartiment.
    (2) Personalul din cadrul compartimentului administrativ are următoarele atribuţii:
    a) întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi lucrările necesare
desfăşurării activităţii instanţelor;
    b) asigură aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodăresc, mijloace fixe şi
obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfăşurării optime a activităţii instanţelor;
    c) asigură întreţinerea şi funcţionarea clădirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare şi de
încălzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare;
    d) asigură aprovizionarea cu carburanţi, lubrifianţi şi piese de schimb pentru
autoturismele din dotarea instanţelor şi urmăreşte decontarea consumurilor;
    e) asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor;
    f) întreprinde măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru
înlăturarea consecinţelor unor calamităţi.
    (3) Personalul din cadrul compartimentului administrativ exercită orice alte atribuţii
stabilite de conducerea instanţelor.
    ART. 75
    (1) Compartimentul resurse umane funcţionează în cadrul departamentului economico-
financiar şi administrativ, care îşi desfăşoară activitatea la curţile de apel şi la tribunale, şi
are următoarele atribuţii:
    a) întocmeşte anual propunerile de state de funcţii şi de personal, pe care le înaintează
spre aprobare ordonatorului principal de credite până la termenele stabilite de acesta.
Înaintează un exemplar al propunerii de stat de funcţii şi personal, aprobat de către
ordonator, compartimentului financiar-contabil, pentru întocmirea proiectului de buget,
până la data stabilită de lege;
    b) completează şi ţine la zi evidenţa pentru întregul personal al curţii de apel sau al
tribunalului, tribunalelor specializate şi judecătoriilor din circumscripţia acestuia;
    c) întocmeşte şi înregistrează la inspectoratul de muncă registrele de evidenţă a
salariaţilor, în condiţiile legii;
    d) iniţiază şi efectuează demersurile necesare declanşării şi organizării examenelor sau
concursurilor de recrutare, definitivare, avansare, promovare a personalului auxiliar de
specialitate şi conex, a funcţionarilor publici şi a personalului contractual, asigurând
sprijinul logistic necesar desfăşurării acestora;
    e) efectuează demersurile necesare procedurilor de delegare, detaşare, transfer,
suspendare şi încetare a raporturilor de muncă pentru personalul prevăzut la lit. d);
    f) efectuează demersurile necesare cu privire la înaintarea propunerilor de încadrare,
promovare, suspendare şi încetare a activităţii, delegare, detaşare şi transfer pentru
judecătorii instanţei, la nivelul Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al
Magistraturii;
    g) comunică Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al
Magistraturii deciziile de acordare a concediilor de creştere a copilului sau a concediilor
fără plată privind judecătorii din raza curţii de apel, pentru a fi depuse la dosarele
profesionale ale acestora;
    h) efectuează demersurile necesare cu privire la transformarea posturilor şi la
modificarea schemelor de personal;
    i) efectuează lucrările privind încadrarea, promovarea, transformarea postului şi
încetarea activităţii pentru personalul numit de preşedintele curţii de apel;
    j) efectuează lucrările necesare privind dosarele de pensie;
    k) întocmeşte şi transmite la Ministerul Justiţiei adeverinţele nominale cu datele
necesare actualizării pensiilor de serviciu, pentru personalul care beneficiază de acestea,
potrivit legii;
    l) efectuează lucrările necesare privind acordarea sau modificarea drepturilor salariale
pentru personalul curţii de apel şi al instanţelor din circumscripţia acesteia, potrivit
competenţelor legale;
    m) asigură gestionarea dosarelor profesionale aferente tuturor categoriilor de personal,
conform prevederilor legale;
    n) întreţine şi actualizează permanent baza de date informatizată privind personalul de
la instanţele din circumscripţia curţii de apel şi asigură menţinerea legăturii, prin sistemul
informatizat, cu direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii;
personalul de specialitate informatică asigură sprijin pentru aspectele de ordin tehnic;
    o) transmite, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, către Consiliul Superior al
Magistraturii evidenţa posturilor de personal auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor
judecătoreşti din circumscripţia curţii de apel;
    p) ţine evidenţa evaluărilor şi sancţiunilor disciplinare pentru personalul instanţei, altul
decât judecătorii;
    q) efectuează raportările statistice corespunzătoare specificului postului către Institutul
Naţional de Statistică şi celelalte comunicări de date necesare, potrivit legii;
    r) primeşte şi rezolvă corespondenţa privind drepturile ce decurg din executarea unui
raport de muncă;
    s) întocmeşte Planul anual de ocupare a funcţiilor publice, potrivit legii, şi colaborează
cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici din punctul de vedere al gestionării
funcţiilor publice şi al carierei funcţionarilor publici;
    ş) întocmeşte, păstrează şi arhivează, potrivit Nomenclatorului de documente
referitoare la fondul arhivistic şi materiale preconstituite, aprobat prin ordin al ministrului
justiţiei, registrele, opisele, documentele proprii, precum şi dosarele profesionale, pe care
le gestionează până la data predării la arhivă;
    t) păstrează evidenţa şi datele de contact ale tuturor categoriilor de personal pensionat
care beneficiază de pensia de serviciu şi informează aceste persoane ori de câte ori
intervin modificări ale bazei de calcul, în sensul majorării îndemnizaţiei de încadrare
brută lunară pe care o are un judecător sau grefier în activitate, în situaţiile prevăzute de
lege;
    ţ) îndeplineşte alte sarcini date de preşedintele instanţei ori de managerul economic.
    (2) Compartimentul resurse umane de la nivelul curţii de apel coordonează activitatea
compartimentelor similare ale tribunalelor din circumscripţia curţii şi realizează o
evidenţă centralizată.
    (3) Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. j), l) şi n) pentru personalul propriu al curţii de
apel revin compartimentului resurse umane de la nivelul acesteia, iar pentru personalul
din cadrul tribunalelor, tribunalelor specializate şi judecătoriilor revin compartimentului
de la nivelul tribunalului sau persoanei desemnate de preşedintele tribunalului.
    ART. 76
    (1) La fiecare curte de apel funcţionează un inginer constructor.
    (2) Inginerul constructor are următoarele atribuţii:
    a) asigură legătura dintre conducerea curţii de apel şi conducerile instanţelor din
circumscripţia acesteia şi proiectanţii, executanţii şi diriginţii de şantier, în ceea ce
priveşte proiectarea şi/sau execuţia lucrărilor de reparaţii curente, reparaţii capitale şi de
investiţii;
    b) reprezintă conducerea curţii de apel şi a instanţelor din circumscripţia acesteia în
raporturile cu reprezentanţii instituţiilor avizatoare, în probleme de investiţii, consolidări,
reparaţii capitale şi curente, inclusiv cu cei ai Ministerului Justiţiei, scop în care obţine
avize, autorizaţii de construcţie, precum şi reînnoirea acestora, potrivit atribuţiilor ce
revin beneficiarului din reglementările în materie;
    c) asigură informarea tehnică periodică şi ori de câte ori este nevoie a preşedintelui
curţii de apel, a dispecerului responsabil pentru zona respectivă de la Direcţia investiţii şi
administrativ din cadrul Ministerului Justiţiei, a managerului economic, precum şi a
conducerilor instanţelor din circumscripţia curţii de apel;
    d) asigură controlul tehnic periodic al imobilelor curţii de apel şi instanţelor din
circumscripţia acesteia şi dispune, de la caz la caz, măsurile necesare pentru prevenirea şi
remedierea problemelor tehnice constatate, atât în cazul construcţiilor, cât şi al
instalaţiilor aferente;
    e) ţine evidenţa situaţiei juridice a bunurilor imobile şi a modului de utilizare a
acestora;
    f) întocmeşte, verifică şi ţine la zi cartea tehnică a construcţiilor şi a instalaţiilor
aferente ale curţii de apel şi instanţelor din circumscripţia acesteia, precum şi fişa tehnică
a acestora;
    g) participă, alături de şefii compartimentelor financiar-contabile de la tribunale şi de
la curtea de apel, la fundamentarea necesarului lunar de credite, la repartizarea lunară a
creditelor alocate pe obiective şi categorii de lucrări; face propuneri de valori pentru
bugetul anual privind construirea şi reparaţiile imobilelor;
    h) face parte din comisia de casare a mijloacelor fixe;
    i) participă, din partea beneficiarului, în comisia de aplicare şi urmărire a măsurilor de
protecţie a muncii, în cadrul instanţelor şi pe şantiere;
    j) întocmeşte sau participă la întocmirea documentaţiilor necesare solicitării de oferte
pentru lucrări de reparaţii curente la imobilele curţii de apel şi ale instanţelor aflate în
circumscripţia acesteia;
    k) verifică întocmirea ofertelor prezentate din punctul de vedere al corectitudinii lor şi
solicită, dacă este cazul, completările necesare;
    l) face parte din colectivul de analiză şi adjudecare a ofertelor de execuţie pentru
lucrările de reparaţii curente, capitale şi de investiţii, după caz;
    m) face parte, în calitate de specialist desemnat din partea beneficiarului, din comisiile
de licitaţie pentru execuţia lucrărilor de investiţii, consolidare şi reparaţii capitale la
sediile curţii de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acesteia;
    n) verifică şi aprobă documentaţiile tehnico-economice, fără obligativitatea de a obţine
acordul prealabil al Ministerului Justiţiei, pentru lucrările de reparaţii curente şi
intervenţii de urgenţă, până la valoarea stabilită prin reglementările legale în vigoare;
    o) analizează, solicită completări sau restituie, dacă este cazul, pentru refacere acele
documentaţii tehnico-economice ce urmează a fi transmise la Ministerul Justiţiei, în
vederea verificării şi avizării lor;
    p) verifică situaţia stadiilor fizice aferente lucrărilor de investiţii, consolidări, reparaţii
capitale şi curente la toate imobilele în execuţie aparţinând curţii de apel şi instanţelor din
circumscripţia acesteia, în vederea respectării termenelor din graficul de execuţie aprobat
şi a calităţii lucrărilor executate, şi transmite lunar această situaţie dispecerului de zonă;
    q) asigură controlul periodic, ca reprezentant al beneficiarului, asupra diriginţilor de
şantier privitor la derularea lucrărilor în curs de execuţie;
    r) face parte, în calitate de reprezentant al beneficiarului, din comisiile de recepţie a
lucrărilor şi de recepţie finală a obiectivelor ce se realizează în circumscripţia curţii de
apel şi participă efectiv la verificarea modului de întocmire a cărţilor tehnice ale
construcţiilor, a completărilor ulterioare, precum şi a modului de utilizare a construcţiilor,
ulterior recepţiei.
    (3) Inginerul constructor îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de preşedintele
instanţei.
    (4) La tribunalele la care funcţionează un inginer constructor, acesta îndeplineşte, în
mod corespunzător, atribuţiile prevăzute la alin. (2).
    ART. 77
    La nivelul tribunalelor funcţionează, în condiţiile prevăzute de lege, biroul local pentru
expertize judiciare tehnice şi contabile, coordonatorul acestuia fiind subordonat
managerului economic.
 
    § 6. Biroul de informare şi relaţii publice
    ART. 78
    (1) Biroul de informare şi relaţii publice este organizat şi funcţionează potrivit
dispoziţiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu
modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind
reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, cu modificările şi completările
ulterioare.
    (2) Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile instanţei cu publicul şi cu
mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare,
în condiţiile legii.
    (3) Biroul de informare şi relaţii publice asigură activitatea de soluţionare în termen a
petiţiilor, în condiţiile legii.
    ART. 79
    (1) Biroul de informare şi relaţii publice este condus de un judecător desemnat de
preşedintele instanţei ori de un absolvent al facultăţii de jurnalistică sau de un specialist
în comunicare, numit prin concurs sau examen. Conducătorul biroului îndeplineşte şi
rolul de purtător de cuvânt.
    (2) În funcţie de volumul de activitate al judecătorului desemnat să conducă biroul de
informare şi relaţii publice, preşedintele instanţei, cu avizul colegiului de conducere,
poate dispune degrevarea parţială a acestuia de atribuţiile ce îi revin ca judecător.
    (3) În cadrul biroului de informare şi relaţii publice funcţionează consilieri pentru
informaţii publice şi unul sau mai mulţi grefieri desemnaţi de preşedintele instanţei.
    (4) Preşedintele instanţei poate dispune ca un alt judecător sau, după caz, unul dintre
consilierii prevăzuţi la alin. (3) să îl înlocuiască pe purtătorul de cuvânt în situaţia în care
acesta lipseşte din instanţă sau este antrenat în alte activităţi.
    (5) Programul zilnic al biroului coincide cu programul de lucru al instanţei, într-o zi pe
săptămână fiind obligatorie stabilirea a 3 ore de funcţionare şi după-amiaza, după
încheierea programului de lucru al instanţei.
    (6) În situaţii excepţionale, purtătorii de cuvânt vor oferi informaţii şi în afara orelor de
program.
    ART. 80
    (1) Conducătorul biroului de informare şi relaţii publice are următoarele atribuţii:
    a) conduce şi coordonează activitatea biroului;
    b) organizează activitatea de furnizare pe loc a informaţiilor, atunci când acest lucru
este posibil;
    c) analizează cererile de furnizare a informaţiilor publice, dispune cu privire la
caracterul acestora - comunicate din oficiu, furnizabile la cerere sau exceptate de la
liberul acces - şi ia măsuri pentru rezolvarea solicitărilor, potrivit legii, şi pentru
transmiterea răspunsurilor către solicitanţi, în termenul legal;
    d) asigură îndeplinirea obligaţiei legale de furnizare din oficiu a informaţiilor
prevăzute de lege, prin afişare în locuri vizibile la sediul instanţei a înscrisurilor care să
cuprindă aceste informaţii şi prin publicarea lor pe pagina de internet a instanţei;
    e) analizează petiţiile înregistrate şi dispune cu privire la modul de soluţionare, de
redactare a răspunsului, conexare sau clasare, sub coordonarea preşedintelui instanţei;
    f) repartizează petiţiile compartimentelor de specialitate, în funcţie de activitatea
acestora, şi asigură soluţionarea lor şi trimiterea răspunsului în termenul legal;
    g) identifică ştirile difuzate de mass-media locală şi naţională, care au un impact
negativ asupra activităţii şi imaginii instanţei sau judecătorilor ce funcţionează în cadrul
acesteia, verifică veridicitatea informaţiilor şi asigură informarea corectă a opiniei
publice, exprimând poziţia instanţei faţă de problemele semnalate;
    h) redactează declaraţii de presă şi poate participa la interviuri, furnizând informaţiile
de interes public, în scopul unei informări corecte şi complete;
    i) sprijină judecătorii în exercitarea dreptului la replică.
    (2) Conducătorul biroului de informare şi relaţii publice îndeplineşte orice alte atribuţii
stabilite de preşedintele instanţei, conform legii şi regulamentului.
    ART. 81
    (1) Purtătorul de cuvânt al instanţei are dreptul de a consulta documentele sau dosarele
aflate la instanţă, având obligaţia de a respecta secretul de serviciu şi de a proteja
informaţiile confidenţiale de care ia cunoştinţă.
    (2) Furnizarea de informaţii privind activitatea judiciară poate fi restrânsă, în condiţiile
legii, atunci când aceasta se face în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii
naţionale sau când interesele minorilor ori protecţia vieţii private a părţilor în proces o
impun. Dreptul la liberul acces la informaţii poate fi restrâns şi atunci când, în împrejurări
speciale, instanţa apreciază că publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor
justiţiei.
    ART. 82
    (1) Consilierul şi/sau grefierul din cadrul biroului de informare şi relaţii publice au/are
următoarele atribuţii:
    a) primeşte şi înregistrează cererile de furnizare a informaţiilor publice;
    b) primeşte şi înregistrează petiţiile adresate instanţei;
    c) prezintă conducătorului biroului, zilnic, petiţiile şi cererile înregistrate;
    d) transmite către compartimentele de specialitate solicitările de informaţii şi petiţiile,
spre soluţionare;
    e) urmăreşte soluţionarea la timp a solicitărilor şi petiţiilor şi aduce la cunoştinţa
conducătorului biroului orice problemă ivită în derularea activităţii;
    f) comunică răspunsurile către petiţionari şi solicitanţi;
    g) redactează şi pune la dispoziţia publicului înscrisurile cu informaţiile care se
comunică din oficiu, precum şi formularele pentru solicitările de informaţii publice şi
pentru reclamaţiile administrative;
    h) furnizează pe loc, atunci când este posibil, informaţiile publice solicitate;
    i) face menţiunile în registrul de petiţii şi în registrul pentru înregistrarea cererilor şi
răspunsurilor privind accesul la informaţiile publice;
    j) păstrează în mape separate petiţiile şi cererile, precum şi răspunsurile date acestora.
    (2) Consilierul şi/sau grefierul din cadrul biroului de informare şi relaţii publice
îndeplinesc/îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de conducătorul biroului, potrivit legii
şi regulamentului.
 
    SECŢIUNEA a 8-a
    Evidenţa activităţii instanţei
 
    ART. 83
    (1) Înregistrările în registrele şi condicile existente la fiecare instanţă se ţin, de regulă,
în sistem informatizat. Acestea se pot păstra şi pe suport hârtie.
    (2) La sfârşitul fiecărei zile de lucru se va proceda la asigurarea bazei de date prin
salvarea acesteia pe suport extern, conform instrucţiunilor de exploatare a bazei
informatice.
    ART. 84
    Pentru evidenţa activităţii instanţelor sunt ţinute registrele prevăzute de lege, stabilite
de Consiliul Superior al Magistraturii ori de către preşedintele instanţei, precum şi cele
prevăzute în prezenta secţiune, ale căror rubrici sunt stabilite prin hotărâre a Secţiei
pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, astfel:
    1. Registrul general de dosare
    În acest registru se trec, în ordinea intrării, toate dosarele înregistrate la judecătorii,
tribunale, tribunale specializate, curţi de apel sau la secţiile acestora.
    Sub acelaşi număr se înregistrează toate cererile depuse ulterior sau corespondenţa în
legătură cu dosarul.
    La instanţele unde există registratură generală şi câte o registratură şi o arhivă pentru
fiecare secţie se ţine un registru la registratura generală în care se trece şi secţia la care a
fost repartizat dosarul şi câte un registru general la fiecare secţie. Aceste dispoziţii se
aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care la instanţa respectivă funcţionează mai
multe secţii cu aceeaşi specializare, fiind ţinut câte un registru general la fiecare dintre
aceste secţii.
    În cazul utilizării înregistrărilor în sistem informatizat se constituie un singur registru
general de dosare care conţine date suplimentare menite să asigure obţinerea unor
evidenţe derivate. În acest scop, registrul informatizat este completat, conform
instrucţiunilor ce însoţesc programul de evidenţă, cu toate informaţiile prevăzute în
structura bazei de date. Aceste date suplimentare, legate de fiecare cauză, sunt completate
permanent în cursul judecăţii.
 
    2. Registrul informativ
    În acest registru se menţionează, pentru fiecare dosar trecut în ordinea numerică,
primul termen de judecată şi termenele ulterioare, conexarea, disjungerea sau ataşarea
dosarului la alt dosar.
    La instanţele unde funcţionează secţii se ţine câte un registru informativ pentru fiecare
secţie.
 
    3. Registrul de termene al arhivei
    În acest registru se trec toate dosarele pe termenele de judecată fixate, consemnându-se
numărul şi data înregistrării lor.
    La instanţele la care funcţionează secţii se ţine câte un registru de termene pentru
fiecare secţie.
 
    4. Condica şedinţelor de judecată
    La instanţele unde funcţionează secţii se ţin condici pentru fiecare secţie. Condicile se
pot ţine şi pe materii.
    La curţile de apel şi tribunale se ţin condici separate pentru activitatea de primă
instanţă, de apel, de contestaţie şi de recurs.
    Pentru tipurile de cauze care presupun confidenţialitate se ţin condici separate. Se pot
ţine condici separate şi pentru şedinţele de judecată desfăşurate în camera de consiliu.
    Numerele de hotărâri pronunţate se dau în ordine pe fiecare secţie, pentru toate
materiile din aceeaşi secţie, iar la judecătoriile la care nu funcţionează secţii se dau
numere pe materie civilă, respectiv penală.
    Condica de şedinţă se listează la sfârşitul zilei. Pentru motive temeinice, condica de
şedinţă se listează la începutul primei zile lucrătoare următoare. Condica de şedinţă listată
se semnează de către preşedintele completului de judecată sau, în lipsa acestuia, de unul
dintre membrii completului şi de grefierul de şedinţă.
 
    5. Registrele privind măsurile preventive
    Registrele privind măsurile preventive în cursul urmăririi penale, în procedura de
cameră preliminară şi în cursul judecăţii sunt nepublice.
    Instanţa care soluţionează contestaţiile ţine un registru distinct pentru aceste cauze.
 
    6. Registrul de evidenţă a cererilor privind încuviinţarea efectuării percheziţiilor
    Registrul de evidenţă a cererilor privind încuviinţarea efectuării percheziţiilor în cursul
urmăririi penale este nepublic.
 
    7. Registrul de evidenţă a sesizărilor privind supravegherea tehnică
    Registrul de evidenţă a sesizărilor privind supravegherea tehnică şi a celor privind
reţinerea, predarea şi percheziţionarea trimiterilor poştale este nepublic.
 
    8. Registre privind cooperarea judiciară în materie penală
    Registrul de evidenţă a sesizărilor privind extrădarea activă, Registrul privind arestarea
şi predarea în baza mandatelor europene de arestare, Registrul de evidenţă a mandatelor
europene de arestare emise şi Registrul privind măsurile de probaţiune şi sancţiunile
alternative executate pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene sunt nepublice
şi au rubricile prevăzute în Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
 
    9. Registrul privind confiscarea
    În Registrul privind confiscarea se ţine evidenţa hotărârilor penale privind confiscarea
specială şi confiscarea extinsă şi punerea în executare a acestora.
 
    10. Registrul de evidenţă a căilor de atac declarate împotriva hotărârilor civile şi
penale
    Aceste registre se ţin separat după cum cauzele civile au fost înregistrate înainte sau
după data de 15 februarie 2013, respectiv după data intrării în vigoare a prevederilor
Codului de procedură civilă referitoare la pregătirea dosarului de apel sau, după caz, de
recurs de către instanţa a cărei hotărâre se atacă, dacă prin lege nu se prevede altfel.
    Registrele de evidenţă a căilor de atac se ţin separat pe căi de atac şi materii.
 
    11. Registrul de evidenţă a redactării hotărârilor
    În acest registru se trec în ordinea numărului de hotărâre, separat pe secţii sau pe
materii, după caz, toate sentinţele, deciziile sau încheierile pronunţate.
 
    12. Registrele de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale
    În registrele de executări penale se trec, în ordinea numerică, hotărârile penale,
înscriindu-se datele şi lucrările prevăzute la art. 148 - 157.
    Evidenţa în legătură cu amânarea sau întreruperea executării pedepselor privative de
libertate şi a măsurii educative a internării minorului într-un centru educativ ori într-un
centru de detenţie se ţine separat.
    Se ţine separat o evidenţă a condamnaţilor la pedeapsa închisorii cu suspendarea
executării pedepsei sub supraveghere, precum şi a condamnaţilor cu privire la care s-a
dispus amânarea aplicării pedepsei, precum şi cu privire la executarea măsurilor
educative neprivative de libertate aplicate minorilor. Evidenţele referitoare la minori sunt
nepublice.
    Evidenţă separată se ţine şi pentru plata amenzii, fie că s-a efectuat într-o singură
tranşă, fie că s-a dispus plata eşalonat, în rate lunare, ori pentru plata amenzii care duce la
încetarea prestării muncii în folosul comunităţii.
    Evidenţa în legătură cu permisiunile acordate în executarea obligaţiilor de către
consilierul de probaţiune, precum şi cu permisiunea acordată de instanţă pentru părăsirea
teritoriului ţării se ţine separat.
 
    13. Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale pronunţate
în contestaţie
    Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale pronunţate în
contestaţie, se listează periodic.
 
    14. Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor civile
    În acest registru se ţine evidenţa obligaţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti pentru
care executarea se face din oficiu, inclusiv cele privind amenzile judiciare. Totodată, se
vor face menţiuni despre hotărârile definitive a căror comunicare se face din oficiu,
potrivit legii.
 
    15. Registrul de evidenţă a ordinelor de protecţie
    Acest registru se păstrează la judecătorii şi este nepublic.
 
    16. Registrul special privind mandatul ad-hoc
    Acest registru se păstrează la cabinetul preşedintelui, în grija prim-grefierului, nefiind
destinat publicităţii.
 
    17. Registrul special privind concordatul preventiv
    Registrul special privind concordatul preventiv se ţine la tribunalele specializate sau la
secţiile specializate ale tribunalelor.
 
    18. Mapa ofertelor de concordat
    Mapa ofertelor de concordat se păstrează la grefa tribunalului specializat sau, după caz,
a secţiei specializate a tribunalului. Dacă nu există grefă separată a secţiei specializate,
mapa se păstrează la grefa instanţei. În această mapă, accesibilă publicului, se vor păstra
ofertele de concordat preventiv.
 
    19. Registrul de creanţe
    Registrul de creanţe se păstrează la tribunalele specializate sau, după caz, la secţiile
specializate ale tribunalelor, de către prim-grefierul tribunalului specializat, respectiv de
grefierul-şef al secţiei specializate ori de altă persoană desemnată de preşedintele
instanţei.
 
    20. Registrul valorilor
    În registrul valorilor se înscriu documentele de consemnare a cauţiunii.
    Registrul valorilor se poate ţine separat în materie civilă şi în materie penală sau la
fiecare secţie.
    În registrul valorilor se înscriu şi orice alte valori care nu constituie mijloc de probă
sau corpuri delicte.
    Pentru registrele de evidenţă a valorilor se aplică în mod corespunzător normele
generale referitoare la inventarierea anuală a bunurilor materiale şi băneşti.
    În cazul în care registrul valorilor se ţine în format electronic, închiderea poziţiilor se
consemnează într-un proces-verbal, care este semnat de către grefierul şef secţie sau,
după caz, de grefierul-şef al judecătoriei, dacă nu există secţii. Procesele-verbale se
păstrează într-o mapă specială.
    La sfârşitul fiecărui an, după ultima înregistrare se va încheia un proces-verbal care va
cuprinde: numărul poziţiilor înregistrate, numărul poziţiilor lichidate, precum şi numărul
poziţiilor nelichidate, stabilite cu ocazia inventarierii, care urmează a se reporta prin
reînregistrare la începutul anului următor.
 
    21. Registrul mijloacelor materiale de probă
    Registrul mijloacelor materiale de probă se păstrează de grefierul şef secţie sau, după
caz, de grefierul-şef al judecătoriei, dacă nu există secţii.
    În acest registru se înscriu şi suporturile materiale sau copia certificată a acestora
rezultate din supravegherea tehnică, precum şi suporturile electronice din cauzele civile.
    Acest registru se ţine separat în materie civilă şi în materie penală.
    Suporturile materiale, copiile certificate ale acestora în cauzele penale şi suporturile
electronice din cauzele civile se păstrează, în condiţiile legii, de către grefierul şef secţie
sau grefierul desemnat.
 
    22. Registrul corpurilor delicte
    Registrul corpurilor delicte se păstrează de grefierul şef secţie sau, după caz, de
grefierul-şef al judecătoriei, dacă nu există secţii.
 
    23. Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative
    În acest registru se înregistrează corespondenţa care nu are legătură cu dosarele.
Corespondenţa de serviciu care nu este destinată publicităţii se va înregistra într-un
registru separat. La fiecare instanţă se ţine un singur registru de intrare-ieşire a
corespondenţei administrative.
 
    24. Registrul de evidenţă a petiţiilor
    În acest registru se înscriu în ordinea primirii toate petiţiile adresate instanţei, cu
menţionarea datei primirii, a termenului fixat pentru soluţionare, a compartimentului
căruia i-au fost repartizate şi a datei înaintării la acest compartiment, a datei la care
răspunsul redactat a fost înaintat spre semnare persoanei competente, a datei la care
răspunsul a fost comunicat petiţionarului sau, după caz, cu menţionarea altei soluţii date
petiţiei (conexare sau clasare).
 
    25. Registrul de evidenţă pentru înregistrarea cererilor şi răspunsurilor privind
accesul la informaţiile de interes public
    Acest registru se ţine de biroul de informare şi relaţii publice.
 
    26. Registrul de control
    Acest registru este nepublic şi cuprinde constatările şi măsurile dispuse de către
persoana care efectuează controlul.
    La instanţele la care există secţii se ţine câte un registru de control şi la fiecare secţie.
 
    27. Registrul privind evidenţa practicii instanţelor de control judiciar
    În acest registru se înregistrează toate dosarele sosite de la instanţele de control judiciar
în care nu a fost menţinută soluţia pronunţată pe fond.
 
    28. Registrul privind persoanele ocrotite
    La judecătorii se ţine un registru privind persoanele ocrotite, pentru evidenţa măsurilor
luate şi a atribuţiilor exercitate în ceea ce priveşte tutela minorului, ocrotirea interzisului
judecătoresc şi curatela.
    Registrul privind persoanele ocrotite nu este public.
 
    29. Registrul de evidenţă a cauzelor suspendate
    Registrul de evidenţă a cauzelor suspendate se ţine de către compartimentul arhivă.
    Pentru cauzele a căror judecată se suspendă, instanţa verifică periodic dacă mai
subzistă cauza care a determinat suspendarea, fixând în acest scop termene de verificare.
    În cauzele penale, termenele de verificare nu pot fi mai mari de 3 luni.
 
    30. Registrele speciale pentru evidenţa unor persoane juridice
    Registrele speciale pentru evidenţa asociaţiilor şi fundaţiilor, a asociaţiilor religioase, a
societăţilor agricole, a asociaţiilor de proprietari, pentru înscrierea sindicatelor, a
asociaţiilor patronale şi a organizaţiilor sindicale care întrunesc condiţiile de
reprezentativitate se ţin la instanţele competente potrivit legii şi cuprind rubricile
prevăzute în legile speciale.
 
    31. Registrele de evidenţă şi punere în executare a sancţiunilor contravenţionale
    În aceste registre se ţine evidenţa măsurilor luate pentru executarea sancţiunilor
contravenţionale.
 
    32. Registrul de proteste
    Registrul de proteste se ţine la judecătorii şi cuprinde evidenţa titlurilor de valoare
protestate. Acest registru conţine rubricile prevăzute de Legea nr. 58/1934 asupra cambiei
şi biletului la ordin, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Legea nr. 59/1934
asupra cecului, cu modificările şi completările ulterioare.
 
    33. Registrul de avarie
    În acest registru, în caz de avarie a sistemului ECRIS, vor fi înregistrate dosarele
pentru care atribuirea numărului unic s-a făcut prin alocarea unei plaje de numere care
porneşte de la un număr mai mare decât ultimul număr atribuit electronic.
 
    34. Registrul declaraţiilor de avere şi registrul declaraţiilor de interese
    În aceste registre se evidenţiază declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese depuse
de personalul instanţei care are obligaţia să completeze astfel de declaraţii şi au rubricile
prevăzute prin hotărâre a Guvernului.
 
    ART. 85
    (1) Hotărârile, inclusiv încheierile de admitere în principiu pronunţate în materia
partajului judiciar şi cele pronunţate în cererile de sechestru asigurator sau judiciar ori de
poprire asiguratorie, se păstrează în mape. Încheierile de amânare a pronunţării,
încheierile privind îndreptarea erorilor materiale, încheierile privind lămurirea hotărârii şi
înlăturarea dispoziţiilor contradictorii se ataşează la hotărâre, atât în dosarul cauzei, cât şi
în mapa de hotărâri.
    (2) Pentru hotărârile pronunţate în materie penală se ţin mape separate, în funcţie de
pronunţarea acestora de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră
preliminară sau de către instanţa de judecată.
    (3) Pentru celelalte categorii de încheieri se pot ţine mape separate pe materii, în
funcţie de specificul instanţei.
    (4) Fiecare mapă conţine, de regulă, câte 100 de hotărâri, grupate în ordine numerică
pe ani şi, separat, pe materii. La mapă se pune al doilea exemplar al hotărârii, semnat de
toţi membrii completului de judecată şi de grefier.
    (5) Mapele se ţin pe secţii, separat, după cum hotărârile sunt pronunţate în primă
instanţă, în apel, în contestaţie sau în recurs.
    (6) Este interzisă scoaterea mapelor din instanţă.
    De asemenea, este interzisă scoaterea hotărârilor din mape.
    (7) Mapele se păstrează de grefierul-şef sau, după caz, de grefierul şef secţie timp de 3
luni de la data completării mapei cu ultima hotărâre, după care se predau la arhivă, în
conservare.
    ART. 86
    La judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel se înfiinţează dosarele
administrative prevăzute de lege, cu respectarea normelor tehnice privind înregistrarea,
selecţionarea şi păstrarea documentelor, precum şi mapele ce cuprind dările de seamă
statistice.
    ART. 87
    La sfârşitul fiecărui an, după ultima operaţie în fiecare registru ţinut pe suport hârtie, se
va întocmi un proces-verbal de închidere, care se semnează de preşedintele instanţei şi
prim-grefier, respectiv grefierul-şef sau, după caz, preşedintele de secţie şi grefierul şef
secţie, aplicându-se ştampila instanţei.
 
CAPITOLUL III
    Desfăşurarea activităţii administrativ-judiciare a instanţelor
 
    SECŢIUNEA 1
    Raporturile de serviciu cu publicul
 
    ART. 88
    (1) Personalul instanţelor este obligat să îndeplinească îndatoririle ce îi revin potrivit
legii şi regulamentelor.
    (2) Pentru depunerea cererilor şi actelor sau obţinerea de informaţii, persoanele
interesate se pot adresa, după caz, personalului de la registratură şi arhivă sau biroului de
informare şi relaţii publice. În interesul înfăptuirii justiţiei, avocaţii, consilierii juridici,
consilierii de probaţiune şi experţii desemnaţi în cauză au prioritate.
    (3) În incinta instanţei, în locuri vizibile pentru public, vor fi afişate regulile de
conduită, precum şi îndrumări către compartimentele care au relaţii cu publicul.
    (4) La aceste compartimente se vor pune la dispoziţia publicului materiale informative
ajutătoare pentru o mai bună adresabilitate.
    (5) Preşedintele instanţei poate desemna unul sau mai mulţi judecători de serviciu ori
unul sau mai mulţi grefieri cu studii superioare care primesc actele de sesizare a instanţei.
    (6) Serviciul de registratură primeşte şi înregistrează contractele de mediere şi,
respectiv, acordurile de mediere şi ia măsuri pentru a fi înmânate de îndată completului
învestit cu soluţionarea cauzei, în vederea suspendării, respectiv a repunerii pe rol a
cauzei.
    (7) Registratura şi arhiva vor fi deschise zilnic pentru public minimum 4 ore,
repartizate în funcţie de programul şedinţelor de judecată. Actele de sesizare a instanţei
vor fi depuse în interiorul acestui program, cu excepţia cererilor în materie penală care
reclamă urgenţă.
    ART. 89
    (1) Programul de lucru al instanţelor este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe săptămână;
programul începe, de regulă, la ora 8,00 şi se încheie la ora 16,00.
    (2) Programarea în şedinţele de judecată a judecătorilor şi repartizarea pe săli se fac de
preşedintele instanţei, la propunerea preşedinţilor de secţie, în raport cu nevoile instanţei
şi asigurându-se judecătorilor timpul necesar pregătirii profesionale.
    (3) În cazuri excepţionale, în materie penală, şedinţele de judecată pot fi stabilite şi în
zile nelucrătoare.
    ART. 90
    (1) Şedinţele de judecată încep de regulă la ora 8,30, putând fi fixate şi şedinţe
succesive, iar în cazuri justificate, şi după-amiaza, conform programării stabilite de
preşedintele instanţei.
    (2) În caz de amânare a judecării cauzei, atunci când părţile convin, instanţa va putea
fixa o oră de strigare a dosarelor pentru termenul următor.
    (3) În caz de amânare a judecării cauzei sau a termenelor acordate în continuare nu
trebuie afectate şedinţele de judecată şi alte activităţi programate anterior.
    ART. 91
    Purtarea ecusonului în incinta instanţei este obligatorie pentru personalul auxiliar de
specialitate, inclusiv cel conex, şi pentru personalul economico-financiar şi administrativ.
    ART. 92
    (1) Accesul publicului este permis:
    a) în sălile de şedinţă, cu 30 de minute înainte de deschiderea şedinţelor de judecată;
    b) la compartimentele care desfăşoară activităţi cu publicul, potrivit programului
stabilit.
    (2) Programul şedinţelor de judecată şi programul de lucru cu publicul se aduc la
cunoştinţă prin afişare la loc vizibil.
    ART. 93
    (1) Scoaterea din incinta instanţelor a dosarelor, actelor şi lucrărilor, în afara cazurilor
prevăzute de lege şi de prezentul regulament, este interzisă. La solicitarea instituţiilor
abilitate, se transmite dosarul sau copia certificată a acestuia în vederea soluţionării unor
cauze aflate pe rolul instanţelor sau parchetelor, precum şi pe rolul Curţii de Justiţie a
Uniunii Europene sau al Curţii Europene a Drepturilor Omului.
    (2) Dosarele şi evidenţele instanţei privitoare la activitatea de judecată pot fi consultate
de persoanele care justifică un interes legitim, cu respectarea ordinii de solicitare şi a
măsurilor de asigurare a integrităţii documentelor. Cererea cu datele de identificare ale
solicitantului se aprobă de persoana care coordonează activitatea compartimentului
arhivă.
    (3) Au prioritate la consultarea dosarului cauzei, în următoarea ordine: avocaţii, părţile
sau reprezentanţii părţilor, experţii şi interpreţii desemnaţi în cauză.
    (4) Consilierii de probaţiune au acces în condiţiile legii la dosarul cauzei în care au fost
învestiţi de instanţă, fie în faza de judecată prin solicitarea referatului de evaluare, fie în
faza execuţional penală prin îndeplinirea tuturor activităţilor specifice sub îndrumarea
judecătorului delegat de la compartimentul executări penale.
    (5) Cererile prevăzute la alin. (2) se depun în dosarul cauzei.
    (6) Accesul reprezentanţilor mass-mediei la dosarele şi la evidenţele instanţei este
permis, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările
ulterioare, şi ale Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea
datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi
completările ulterioare, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Consiliului Superior al
Magistraturii, cu respectarea ordinii de solicitare şi a măsurilor de asigurare a integrităţii
documentelor şi numai în măsura în care este posibilă punerea acestora la dispoziţie.
    (7) Preşedintele instanţei asigură procurorului de şedinţă, părţilor, reprezentanţilor
părţilor, avocaţilor şi celorlalte persoane prevăzute de lege posibilitatea consultării
dosarelor.
    (8) Când una dintre părţi se află în stare de deţinere, preşedintele completului ia măsuri
ca aceasta să îşi poată exercita pe deplin, în tot cursul judecăţii, dreptul de a examina
actele dosarului şi de a lua legătura cu avocatul său.
    (9) Documentele prevăzute la alin. (2) şi (6) se studiază numai în arhivă, după
identificarea solicitantului, prin verificarea actului de identitate, a procurii sau a
delegaţiei şi a legitimaţiei de serviciu sau a altui document similar, în cazul
reprezentanţilor mass-mediei, şi notarea numelui şi prenumelui acestuia. După studiere,
se verifică integritatea documentelor, în prezenţa solicitantului.
    (10) Dosarele privind cauzele care au fost sau sunt judecate în şedinţă nepublică, cele
privind adopţiile, precum şi cele care au ca obiect propuneri şi sesizări privind aplicarea
provizorie a măsurilor de siguranţă cu caracter medical şi a măsurii internării nevoluntare
pot fi consultate numai de către persoanele menţionate la alin. (3), în condiţiile legii. În
acelaşi mod pot fi consultate documentele şi evidenţele speciale ale instanţei referitoare la
aceste dosare, precum şi alte documente sau evidenţe care presupun confidenţialitate.
Prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii pot fi stabilite şi alte categorii de
dosare, care pot fi consultate sau fotocopiate total ori parţial doar de persoanele
menţionate la alin. (3).
    (11) În cazul dosarelor menţionate la alin. (10) pot fi eliberate fotocopii ale actelor şi
hotărârilor din acestea numai persoanelor prevăzute la alin. (3).
    (12) În cauzele care au avut ca obiect propuneri şi sesizări privind încuviinţarea
percheziţiilor şi a folosirii metodelor şi tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare,
precum şi emiterea unui mandat de aducere, consultarea şi eliberarea de copii ale actelor
şi hotărârilor din acestea sunt permise doar persoanelor prevăzute la alin. (3), numai după
realizarea activităţilor autorizate şi expirarea perioadei pentru care au fost încuviinţate
măsurile şi numai dacă nu afectează buna desfăşurare a procesului penal. În acelaşi mod
pot fi consultate documentele şi evidenţele speciale ale instanţei referitoare la aceste
dosare.
    (13) Obţinerea prin fotografiere a unor copii de pe înscrisuri din dosarele instanţei este
permisă. Dispoziţiile alin. (1) - (11) se aplică în mod corespunzător.
 
    SECŢIUNEA a 2-a
    Înregistrarea şi repartizarea cererilor adresate instanţelor, circuitul dosarelor
 
    ART. 94
    (1) Actele de sesizare a instanţei depuse personal sau prin reprezentant, sosite prin
poştă, curier ori fax sau în orice alt mod prevăzut de lege, se depun la registratură, unde,
în aceeaşi zi, după stabilirea obiectului cauzei, primesc, cu excepţia cazurilor prevăzute
de lege, dată certă şi număr din aplicaţia ECRIS.
    (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), dacă în aceeaşi zi sau ulterior se constată că
au fost înregistrate acte identice de învestire a instanţei, acestea vor primi un singur
număr în aplicaţia ECRIS, formând un singur dosar.
    (3) Căile de atac declarate împotriva aceleiaşi hotărâri se înregistrează în acelaşi dosar
şi se soluţionează de completul iniţial învestit.
    (4) Numărul unic al dosarului este format din: numărul din registrul general
electronic/numărul identificator al instanţei/anul înregistrării dosarului.
    (5) Numărul din registrul general electronic reprezintă numărul dosarului în cadrul
registrului electronic pentru întreaga instanţă. Acest număr începe de la valoarea 1 pentru
primul dosar din anul curent şi continuă incremental pentru fiecare nou dosar creat.
    (6) Numărul identificator al instanţei reprezintă un număr unic de identificare a
instanţei de judecată. Lista numerelor de identificare a instanţelor de judecată este
prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament.
    (7) Numărul unic dat de instanţa de fond se păstrează fără modificări pe tot parcursul
soluţionării dosarului până la executarea hotărârii. În situaţiile în care în mod obiectiv
programul nu permite păstrarea aceluiaşi număr, se va genera un număr nou în sistem
informatic.
    (8) Dosarele înregistrate pe rolul instanţelor înainte de generalizarea acestei aplicaţii
primesc număr unic în sistemul informatic, dacă sunt repuse pe rol sau dacă se
formulează o cerere în legătură cu acestea care necesită acordarea unui termen de
soluţionare.
    (9) Dosarele vor fi înregistrate atât în registrul de la registratura generală a instanţei,
cât şi în registrul general al secţiei la care a fost repartizat fiecare dosar.
    (10) Stabilirea obiectului cauzei se face, de regulă, de către un grefier cu studii
superioare, sub coordonarea unui judecător. După stabilirea numărului din aplicaţia
ECRIS, dosarele se predau personalului responsabil cu efectuarea repartizării aleatorii,
având ataşate dovezile privind modul în care au fost transmise.
    (11) Dacă din motive obiective actele de sesizare a instanţei nu au primit număr în
aplicaţia ECRIS în condiţiile alin. (1), acestea vor fi prelucrate cu prioritate a doua zi, cu
aprobarea preşedintelui instanţei sau a persoanei desemnate de acesta, încheindu-se în
acest sens un proces-verbal şi menţionând ca dată certă data depunerii actului de sesizare
la registratură.
    (12) Celelalte cereri şi acte de orice natură, inclusiv corespondenţa cu caracter
administrativ, sosite prin poştă, curier, fax, e-mail sau prin orice alt mijloc de
comunicare, se înregistrează în registrul general de dosare, registrul de intrare-ieşire a
corespondenţei administrative ori în registrul de evidenţă a petiţiilor şi se prezintă, după
caz, preşedintelui instanţei sau preşedintelui secţiei, dacă vizează activitatea acesteia, sau,
atunci când cererea priveşte un dosar aflat pe rolul instanţei, completului căruia i-a fost
repartizată cauza sau grefierului de şedinţă, după caz. În cazul în care o cerere sau un act
priveşte un dosar aflat pe rolul instanţei în ziua depunerii, după înregistrare, grefierul
registrator va preda cererea sau actul direct grefierului de şedinţă.
    (13) Dovezile de comunicare a procedurilor se primesc la registratura instanţei sub
semnătură, după care se predau arhivarului care le ataşează la dosar, făcându-se menţiune
despre aceasta pe conceptul de citare.
    (14) Dovezile de îndeplinire a procedurilor şi comunicărilor efectuate prin telefon,
telegraf, fax, poştă electronică ori prin alte mijloace de comunicare, primite de grefierul
de şedinţă sau de persoana care le-a transmis, se depun la dosar în formă scrisă, imediat
ce au fost recepţionate.
    (15) Documentele şi înscrisurile care nu pot fi ataşate la dosar, precum şi obiectele ce
servesc ca mijloc de probă vor fi predate direct grefierului şef secţie, respectiv
grefierului-şef, cu respectarea dispoziţiilor prezentului regulament privind gestiunea
corpurilor delicte.
    (16) Înregistrarea, evidenţa şi păstrarea documentelor ce nu sunt destinate publicităţii
se vor face în condiţiile prevăzute de lege.
    (17) Plicurile conţinând corespondenţa cu caracter confidenţial se înregistrează în
registrul de intrare a corespondenţei, cu această menţiune, fără a fi desfăcute, după care
se predau destinatarului.
    (18) Instanţele judecătoreşti vor lua măsuri pentru completarea tuturor câmpurilor
aplicaţiei ECRIS cu date complete şi corecte, conform instrucţiunilor de utilizare.
    ART. 95
    (1) Pe coperta dosarului se vor menţiona, după caz, denumirea instanţei, secţia,
completul de judecată, numărul dosarului, numele sau denumirea părţilor, obiectul
pricinii, măsura preventivă, termenele de judecată, numărul şi data hotărârii, iniţialele
judecătorului însărcinat cu redactarea hotărârii şi poziţia din registrul de executări penale.
    (2) Înainte de a fi puse la dispoziţia justiţiabililor sau predate pentru şedinţa de
judecată, dosarele trebuie să aibă toate filele cusute şi numerotate.
    (3) În cazul în care dosarul urmează a fi înaintat la instanţa de apel sau recurs ori la altă
autoritate sau se depune în conservare, se va proceda la şnuruirea definitivă şi aplicarea
sigiliului, iar pe faţa interioară a ultimei coperte grefierul arhivar va certifica numărul
filelor în cifre şi, în paranteză, în litere.
    (4) În ipoteza în care părţile solicită eliberarea unor înscrisuri aflate în dosarele altor
autorităţi, ataşate dosarului ce se conservă, se poate proceda la desigilarea acestora cu
întocmirea unui proces-verbal despre operaţiunea întreprinsă, realizându-se în mod
corespunzător o nouă numerotare, lăsându-se la dosar o copie a actului respectiv.
    (5) Dosarele se pot forma în două sau mai multe volume, iar în adresele de înaintare a
dosarelor se indică numărul volumelor şi numărul de pagini ale fiecărui volum. Fiecare
volum are, de regulă, un număr de 200 de file.
    (6) Actele medicale şi medico-legale, probele obţinute ca urmare a unor metode de
supraveghere tehnică, transcrierile convorbirilor de orice fel, fotografiile şi probele care
conţin imagini administrate în cauze penale, precum şi fotografiile sau alte imagini
administrate în cauzele civile, dacă vizează viaţa privată, se ţin în volume separate. Pe
coperta volumului se menţionează "date confidenţiale". Aceste volume sunt supuse
regimului de studiere şi fotocopiere prevăzut de art. 93 alin. (10) şi (13), care se aplică în
mod corespunzător.
    (7) La instanţele de control judiciar se formează un nou dosar la care se ataşează
separat dosarul primei instanţe şi, după caz, al instanţei de apel.
    ART. 96
    Cererile de înregistrare a modificărilor actelor constitutive şi/sau statutului asociaţiilor,
fundaţiilor, sindicatelor şi ale altor persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial
primesc număr nou de dosar. La dosarul iniţial se ataşează dosarul nou-format.
    ART. 97
    (1) Cererile nou-intrate care privesc un dosar deja înregistrat în ECRIS nu vor fi
înregistrate cu număr nou de dosar, dacă au unul din următoarele obiecte:
    1. abţinere, recuzare, incompatibilitate;
    2. cerere de ajutor public judiciar;
    3. excepţie de neconstituţionalitate;
    4. îndreptare, completare şi lămurire hotărâre, înlăturare omisiuni vădite;
    5. perimare;
    6. contestaţia privind tergiversarea procesului;
    7. cerere privind efectuarea de percheziţii în cursul judecăţii.
    (2) Crearea dosarelor asociate se va face, de la momentul înregistrării, pentru
următoarele tipuri de cereri:
    1. cerere de reexaminare;
    2. reexaminare anulare cerere;
    3. reexaminare ajutor public judiciar;
    4. căile de atac privind amenzile judiciare;
    5. reexaminare taxă de timbru/restituire taxă de timbru după soluţionarea definitivă a
cauzei/restituire cauţiune după soluţionarea definitivă a procesului.
    (3) Pentru cererile prevăzute la alin. (1) se pot crea, la momentul formulării acestora,
dosare asociate care nu se contabilizează din punct de vedere statistic.
    (4) În cazul declarării unei căi de atac împotriva soluţiei pronunţate asupra cererilor
prevăzute la alin. (1), precum şi în cazul declarării unor căi de atac împotriva altor tipuri
de încheieri pronunţate înainte de soluţionarea cauzei se creează dosar asociat la
momentul declarării căii de atac, dacă acesta nu s-a format la momentul înregistrării
cererii.
    (5) Cererile de reexaminare prevăzute de art. 200 alin. (6) şi (7) din Codul de
procedură civilă se repartizează aleatoriu în sistem informatic ECRIS completelor care
judecă în aceeaşi materie, după blocarea completului iniţial învestit.
    (6) Cererile de restituire a taxei judiciare de timbru sau a cauţiunii, formulate după
rămânerea definitivă a hotărârii, se repartizează completului care a judecat cauza.
    ART. 98
    (1) După alocarea numărului unic în sistemul ECRIS pentru dosarul de fond, pentru
procedura de cameră preliminară se creează primul dosar asociat. Încheierea prin care se
dispune începerea judecăţii în procedura camerei preliminare este încheiere
de dezînvestire. În cazul în care se dispune restituirea cauzei la parchet, încheierea
pronunţată de judecătorul de cameră preliminară, rămasă definitivă, este act final
de dezînvestire şi în dosarul de fond.
    (2) În cursul procedurii camerei preliminare sau al judecării cauzei de către instanţa de
judecată se înregistrează ca dosare asociate, de la momentul formulării acestora:
    a) cererile privind luarea, înlocuirea, revocarea, încetarea măsurilor preventive sau
modificarea conţinutului acestora, precum şi verificarea periodică a măsurilor preventive;
    b) cererile privind luarea, modificarea sau ridicarea măsurilor asigurătorii;
    c) cererile referitoare la măsurile de siguranţă.
    (3) La întocmirea rapoartelor statistice privind volumul de activitate al judecătorilor de
cameră preliminară şi al completelor de judecată, dosarele asociate, înregistrate conform
alin. (1) şi (2), vor fi contabilizate ca fiind dosare nou-înregistrate de către programul
informatic ECRIS.
    ART. 99
    (1) În materia executării hotărârilor penale, prima cerere în această materie asupra
căreia se pronunţă judecătorul delegat cu executarea, prin încheiere, se înregistrează ca
dosar nou în legătură cu dosarul de fond.
    (2) Cererile ulterioare, pentru care legea prevede că judecătorul delegat cu executarea
se pronunţă prin încheiere, se înregistrează ca dosare asociate la dosarul format conform
alin. (1).
    (3) Dosarele asociate prevăzute la alin. (2) se contabilizează din punct de vedere
statistic.
    (4) Cererile în materia executării, pentru care legea prevede că se soluţionează de către
instanţă, se înregistrează ca dosare noi.
    ART. 100
    (1) Înregistrarea statistică a cererilor, formarea dosarelor, întocmirea conceptelor de
citare, emiterea procedurilor de chemare în faţa instanţei şi comunicarea copiilor de pe
actele de sesizare a instanţei se fac imediat după fixarea termenului de judecată, pentru
cauzele de natură urgentă, sau cel mai târziu a doua zi lucrătoare, în celelalte cauze.
Persoana care întocmeşte procedurile va face menţiune, pe conceptul de citare, despre
data predării acestora spre expediere.
    (2) Expedierea corespondenţei se va realiza, în condiţiile legii, prin poştă, agent
procedural sau curier, prin fax ori e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare ce poate
fi identificat şi supravegheat şi care să asigure caracterul oficial al acesteia.
    ART. 101
    (1) Repartizarea cauzelor se va efectua în sistem informatic prin programul ECRIS.
    (2) În cazul în care repartizarea în sistem informatic nu se poate aplica din motive
obiective, repartizarea cauzelor se efectuează prin metoda sistemului ciclic.
    (3) Repartizarea aleatorie în sistem informatic se realizează o singură dată, urmând ca
în situaţiile în care pe parcursul desfăşurării procesului apar incidente procedurale să se
recurgă la regulile stabilite în prezentul regulament.
    (4) Cererile referitoare la un dosar repartizat aleatoriu se judecă de acelaşi complet
dacă prin lege nu se prevede altfel.
    (5) Pentru aplicarea criteriului aleatoriu, completele se vor constitui la începutul
fiecărui an şi se numerotează pe instanţă sau, după caz, pe secţii, ţinându-se seama de
materiile în care judecă, de specializarea completelor şi de stadiul procesual în care se
află cauzele. Modificarea numărului completelor de judecată sau schimbarea
judecătorilor care le compun se va putea realiza doar pentru motive obiective, în
condiţiile legii.
    (6) Toate modificările aduse compunerii completului de judecată ori repartizării
dosarelor în condiţiile prezentului regulament vor fi evidenţiate în programele
informatice de repartizare aleatorie.
    (7) În situaţiile de modificare a compunerii completului de judecată, copiile după
încheierile, hotărârile colegiului de conducere şi procesele verbale se păstrează în mape
separate.
    (8) Un dosar se consideră repartizat aleatoriu chiar şi în situaţia în care un singur
complet poate soluţiona o cauză, dacă această situaţie se datorează unor motive obiective.
    (9) Ori de câte ori se impune excluderea unui complet de la repartizarea aleatorie,
aceasta se dispune de preşedintele de secţie sau de preşedintele de instanţă, după caz.
    ART. 102
    (1) Cauzele având ca obiect cererile, propunerile, plângerile sau contestaţiile date prin
lege în competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi se înregistrează în sistemul
ECRIS ca dosare distincte, dar evidenţiate în legătură cu dosarul având ca obiect prima
cerere, propunere, plângere ori contestaţie formulată în cauză.
    (2) Persoana desemnată cu repartizarea aleatorie a cauzelor, primind cererea,
propunerea, plângerea sau contestaţia, verifică în sistemul ECRIS dacă au fost formulate
alte sesizări în cursul urmăririi penale efectuate în cauza respectivă şi întocmeşte un
proces-verbal pe care îl depune la dosar.
    (3) Dacă soluţionarea unei cereri, propuneri, plângeri sau contestaţii de către un singur
judecător de drepturi şi libertăţi nu este posibilă din cauza numărului mare al inculpaţilor
la care aceasta se referă, pot fi constituite mai multe dosare, pe grupuri de inculpaţi.
Modalitatea de constituire a dosarelor pe grupuri de inculpaţi se stabileşte prin hotărâre a
colegiului de conducere.
    (4) Dispoziţiile alin. (3) se aplică atât la soluţionarea unei prime cereri, propuneri,
plângeri sau contestaţii, cât şi a celor formulate ulterior în cursul urmăririi penale în
aceeaşi cauză.
    (5) Judecătorul de drepturi şi libertăţi care soluţionează o primă cerere, propunere,
plângere sau contestaţie soluţionează, de regulă, şi următoarele cereri, propuneri, plângeri
ori contestaţii formulate în cursul urmăririi penale în cadrul aceluiaşi dosar de urmărire
penală, dacă prin hotărâre a colegiului de conducere nu s-a dispus altfel.
    (6) La primirea rechizitoriului sau a acordului de recunoaştere a vinovăţiei, persoana
desemnată cu repartizarea aleatorie verifică în sistemul ECRIS dosarele în care s-au
îndeplinit acte sau măsuri procesuale de către judecătorul de drepturi şi libertăţi. Aceasta
înaintează de îndată dosarul format, încheierile emise de judecătorul de drepturi şi
libertăţi, precum şi un proces-verbal în care menţionează rezultatul verificării
preşedintelui secţiei penale ori, după caz, preşedintelui instanţei, dacă nu există secţii.
    (7) Preşedintele secţiei penale ori, după caz, preşedintele instanţei, dispune, în scris, ca
dosarul format ca urmare a sesizării instanţei prevăzute la alin. (6) să nu fie repartizat
acelor judecători care, în calitate de judecători de drepturi şi libertăţi, au îndeplinit acte
sau măsuri procesuale în cursul urmăririi penale. Dispoziţia preşedintelui secţiei penale
sau, după caz, a preşedintelui instanţei prin care s-a decis excluderea anumitor complete
de la repartizarea aleatorie se depune la mapa privind incidentele de repartizare.
    ART. 103
    (1) Repartizarea aleatorie a cauzelor se realizează de către persoanele desemnate anual
de preşedintele instanţei.
    (2) Prin metoda sistemului ciclic dosarele sunt preluate de persoana sau persoanele
desemnate potrivit alin. (1), care repartizează câte un dosar, în ordine, completelor de
judecată competente, stabilite conform art. 101 alin. (5).
    ART. 104
    (1) Ori de câte ori se impune aplicarea metodei de repartizare ciclică a dosarelor,
acestea se atribuie, în funcţie de data înregistrării la instanţa respectivă, către completele
de judecată competente, în ordinea numerotării acestora.
    (2) În cazul unei noi operaţiuni de repartizare ciclică alocarea dosarelor se va realiza
începând cu completul cu numărul următor celui căruia i-a fost atribuit ultimul dosar la
repartizarea ciclică precedentă.
    (3) În situaţia desfiinţării unui complet, toate cauzele repartizate acestuia, inclusiv cele
suspendate, vor fi repartizate prin sistemul ciclic, conform hotărârii colegiului de
conducere.
    ART. 105
    Cauzele având ca obiect luarea, revocarea sau înlocuirea unei măsuri preventive cu
privire la inculpatul condamnat, după pronunţarea hotărârii asupra fondului cauzei, până
la sesizarea instanţei de apel, în condiţiile art. 399 alin. (10) din Codul de procedură
penală, se soluţionează de completul care a pronunţat hotărârea asupra fondului cauzei,
dacă judecătorul care a intrat în compunerea acelui complet îşi desfăşoară activitatea în
cadrul secţiei sau, după caz, al instanţei şi la data stabilită pentru soluţionarea acestor
cauze.
    ART. 106
    (1) Pe toată durata tutelei, curatelei sau ocrotirii interzisului judecătoresc, după caz,
actele procesuale referitoare la exercitarea atribuţiilor instanţei de tutelă se efectuează în
acelaşi dosar, repartizat aleatoriu unui complet specializat pentru judecarea cauzelor cu
minori şi de familie.
    (2) Cererile sau plângerile referitoare la tutela minorului, la curatelă sau la ocrotirea
interzisului judecătoresc se înregistrează ca dosare asociate, cu excepţia acţiunilor în
anulare, care se înregistrează ca dosare distincte şi se repartizează aleatoriu. După
soluţionarea definitivă sau, după caz, irevocabilă a acestor cauze, dosarele se ataşează la
dosarul de tutelă, de curatelă sau la dosarul având ca obiect ocrotirea interzisului
judecătoresc, după caz.
    (3) Cererile referitoare la deschiderea tutelei fraţilor şi/sau surorilor minorului cu
privire la care există pe rolul instanţei o sesizare similară se soluţionează de acelaşi
complet.
    (4) În cazul în care o altă instanţă este învestită ulterior cu cereri în materia ocrotirii
unei persoane fizice, aceasta solicită copii certificate de pe toate înscrisurile dosarului în
care s-a dispus, după caz, instituirea tutelei minorului, ocrotirea interzisului judecătoresc
sau curatela persoanei respective, inclusiv copiile certificate de pe toate înscrisurile din
dosarele asociate sau ataşate.
    ART. 107
    (1) Dacă ulterior înregistrării unei cereri se constată că la instanţă s-a depus cel puţin o
cerere formulată de aceleaşi părţi, chiar împreună cu altele, având unul dintre obiectele
iniţiale, toate cererile vor fi repartizate primului complet învestit dacă cererile nu au fost
soluţionate încă.
    (2) Colegiul de conducere stabileşte, în funcţie de resursele instanţei, procedura internă
privind evitarea, în măsura posibilităţii, a judecării separate a actelor de sesizare a
instanţei în situaţiile prevăzute la alin. (1).
    (3) Prevederile alin. (1) se aplică şi dacă primul complet învestit a luat act de
renunţarea la judecarea cererii sau a anulat cererea ca netimbrată, ca nesemnată ori pentru
neîndeplinirea celorlalte condiţii prevăzute de art. 194 - 197 din Codul de procedură
civilă, ori cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă a fost respinsă în condiţiile art.
67 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă,
cu modificările şi completările ulterioare, precum şi atunci când cererea a fost respinsă ca
inadmisibilă în condiţiile art. 1.017 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
    (4) În cazul în care primul complet învestit consideră că nu sunt aplicabile prevederile
alin. (1) preşedintele de secţie sau, după caz, preşedintele instanţei, stabileşte care este
completul care va soluţiona cauza, întocmind un proces-verbal.
    (5) Prevederile alin. (1) - (3) se aplică şi în căile de atac.
    (6) Dispoziţiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi în materie penală.
    ART. 108
    (1) Dosarele având ca obiect cererile de chemare în judecată introduse după intrarea în
vigoare a Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010, cu modificările şi
completările ulterioare, se transmit persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a
cauzelor, în vederea repartizării pe complete.
    (2) Dosarele repartizate aleatoriu sunt transmise, de îndată, completului corespunzător,
pentru îndeplinirea procedurilor premergătoare fixării primului termen de judecată. În
funcţie de numărul şi de complexitatea cauzelor, colegiul de conducere poate stabili un
alt termen pentru verificarea cererilor de chemare în judecată.
    ART. 109
    (1) Dosarele repartizate pe complete vor fi preluate de preşedintele sau de unul dintre
judecătorii completului de judecată, care va lua măsurile necesare în scopul pregătirii
judecăţii, astfel încât să se asigure soluţionarea cu celeritate a cauzelor.
    (2) În situaţia în care judecătorii prevăzuţi la alin. (1) se află în imposibilitate să ia
măsurile necesare pregătirii judecăţii, astfel încât să se asigure soluţionarea cu celeritate a
cauzelor, acestea vor fi dispuse de preşedintele instanţei ori, după caz, al secţiei, ori de
judecătorul desemnat de aceştia.
    (3) Emiterea procedurilor de citare pentru primul termen de judecată şi aducerea la
îndeplinire a celorlalte măsuri pentru pregătirea judecăţii se realizează de către grefierul
de şedinţă sau de un grefier desemnat de către preşedintele instanţei în acest scop.
    (4) După rămânerea definitivă a încheierii prin care s-a dispus, în procedura în camera
preliminară, începerea judecăţii, completul fixează primul termen de judecată, dispunând
citarea părţilor, precum şi, după caz, alte măsuri pentru pregătirea judecăţii, în condiţiile
legii.
    ART. 110
    (1) Incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abţinerea
tuturor membrilor completului de judecată, se vor soluţiona de completul cu numărul
imediat următor, care judecă în aceeaşi materie. Dacă în materia respectivă nu mai există
decât un singur complet de judecată, incidentele procedurale referitoare la toţi membrii
completului se vor soluţiona de acesta. Dacă nu mai există un complet care judecă în acea
materie, incidentele vor fi soluţionate de completul din materia şi după regulile stabilite
de colegiul de conducere al instanţei.
    (2) Dacă în urma soluţionării incidentelor procedurale prevăzute la alin. (1) se constată
că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu
este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu. Dacă mai există un singur
complet care judecă în acea materie, cauza se repartizează acestuia.
    (3) Cauzele în care toţi judecătorii unei secţii au devenit incompatibili să judece se
repartizează conform regulilor stabilite de colegiul de conducere.
    (4) În situaţia în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii
completului de judecată, soluţionarea acestora se va face de către un complet constituit
prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliţi prin planificarea de permanenţă,
pe materii, realizată cel puţin trimestrial.
    (5) În cazul în care după soluţionarea incidentelor procedurale conform alin. (4), se
constată incompatibilitatea unuia sau unora dintre membrii completului de judecată,
întregirea completului se realizează prin participarea judecătorului sau judecătorilor
înscrişi în lista de permanenţă după judecătorul sau judecătorii care au participat la
soluţionarea incidentului procedural.
    (6) Planificarea de permanenţă se întocmeşte de preşedintele instanţei sau, după caz, de
preşedintele secţiei, cu aprobarea colegiului de conducere, ţinându-se cont de completele
de judecată din care face parte judecătorul, având prioritate asigurarea timpului necesar
studierii dosarelor.
    (7) Planificarea de permanenţă se face pentru fiecare zi.
    Incidentele procedurale se soluţionează, de regulă, în ziua în care au fost invocate.
Întregirea completului se face cu judecătorul sau judecătorii din planificarea de
permanenţă din ziua în care acestea au fost invocate.
    (8) În caz de absenţă, compunerea completului de judecată se va realiza prin
participarea judecătorilor din planificarea de permanenţă, desemnaţi conform alin. (4) şi
(6), întocmindu-se în acest sens un proces-verbal.
    (9) În cazul existenţei, într-o singură zi, a mai multor incidente procedurale sau a
situaţiilor de absenţă a membrilor completului de judecată, soluţionarea acestora se face,
prin rotaţie, de judecătorii aflaţi pe planificarea de permanenţă din acea dată, în ordinea
înregistrării.
    ART. 111
    (1) În cazul trimiterii cauzei de la o secţie la alta în condiţiile legii, dosarul îşi
păstrează numărul şi este repartizat aleatoriu. Aceeaşi regulă se aplică în cazul trimiterii
dosarului la sau de la un complet specializat.
    (2) În situaţia recalificării unei cauze astfel încât s-ar schimba numărul judecătorilor
care compun completul se va proceda astfel:
    a) dacă o cauză trebuie soluţionată de un complet cu un număr mai mare de judecători
decât cel căruia i-a fost repartizată, completul de judecată va fi întregit, după caz, cu unul
sau doi judecători din lista de permanenţă din ziua în care s-a dispus asupra recalificării;
    b) dacă o cauză trebuie soluţionată de un complet cu un număr mai mic de judecători
decât cel căruia i-a fost repartizată, completul de judecată va fi format din preşedintele
completului şi, dacă este cazul, şi din următorul judecător din compunerea acestuia.
    (3) Dacă anterior luării oricăror măsuri procedurale de către completul căruia i-a fost
repartizată cauza se constată o eroare la repartizarea acesteia, preşedintele de secţie sau
preşedintele instanţei, după caz, stabileşte existenţa erorii şi necesitatea unei noi
repartizări aleatorii. În celelalte cazuri se aplică regulile prevăzute la alin. (2).
    (4) În caz de disjungere, dosarul nou-format se repartizează aceluiaşi complet pentru
respectarea principiului continuităţii.
    (5) Repunerea pe rol a cauzei după suspendare, pentru continuarea judecăţii, pentru
perimare sau pentru pronunţarea hotărârii ca urmare a încheierii acordului de mediere, se
va realiza de completul iniţial învestit cu soluţionarea cauzei, chiar dacă între timp şi-a
schimbat compunerea.
    (6) Cererile de îndreptare a erorilor materiale şi cererile de completare sau lămurire a
hotărârii se soluţionează de completul care a pronunţat hotărârea a cărei îndreptare ori
lămurire se solicită. Aceeaşi rezolvare se va da şi contestaţiilor la executare prevăzute de
art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din Codul de procedură penală şi de art. 712 alin. (2) din
Codul de procedură civilă. În cazul completelor colegiale, judecătorii care au pronunţat
hotărârea se vor reuni chiar dacă nu mai fac parte, împreună, din acelaşi complet. Dacă la
data apariţiei oricăreia dintre situaţiile menţionate numai unul sau unii dintre respectivii
judecători îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiei, completul va fi întregit cu unul ori,
după caz, 2 judecători din lista de permanenţă de la data înregistrării cererii de îndreptare
a erorilor materiale sau a cererii de completare ori lămurire a hotărârii, respectiv a
contestaţiei la executare.
    (7) În cazurile prevăzute la alin. (6), dacă judecătorul, sau, după caz, niciunul dintre
judecătorii care au compus completul colegial nu mai funcţionează în cadrul secţiei ori,
după caz, al instanţei, cauza se va repartiza aleatoriu, cu excepţia situaţiei prevăzute la
alin. (13).
    (8) Cauzele trimise spre rejudecare se repartizează completului iniţial învestit.
Dispoziţiile art. 110 se aplică în mod corespunzător în situaţia existenţei unui caz de
incompatibilitate.
    (9) Completul de divergenţă se constituie prin includerea în completul de judecată a
preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului
din planificarea de permanenţă.
    (10) Cererile de suspendare a executării hotărârilor supuse căilor de atac se vor
soluţiona de completul care a fost învestit cu judecarea cauzei. Dacă cererea de
suspendare se înregistrează înainte de sosirea dosarului, aceasta se va repartiza în
procedura aleatorie.
    (11) Suspendarea provizorie a executării hotărârii în condiţiile Codului de procedură
civilă de la 1865 se va soluţiona după modelul completelor specializate în compunerea
cărora intră preşedintele instanţei sau, după caz, preşedintele de secţie ori înlocuitorii
acestora.
    (12) Cererea de suspendare provizorie a executării silite începută în condiţiile Codului
de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010, cu modificările şi completările
ulterioare, formulată înainte de introducerea unei contestaţii la executare, se repartizează
aleatoriu. Dacă există contestaţie la executare depusă la instanţă, cererea de suspendare
provizorie a executării silite, chiar formulată separat, se va judeca de către completul care
soluţionează contestaţia.
    (13) Prin hotărâre a colegiului de conducere se poate stabili preluarea cauzelor unui
complet dacă membrul sau, după caz, niciunul dintre membrii acestuia nu îşi mai
desfăşoară activitatea în cadrul secţiei ori, după caz, al instanţei, de către alt sau alţi
judecători, după caz. În această situaţie vor fi preluate toate cauzele completului
respectiv, inclusiv cele suspendate.
    (14) Prevederile art. 7 alin. (1) lit. g) se aplică în mod corespunzător în situaţiile
neprevăzute de prezentul articol.
    ART. 112
    (1) În caz de avarie, instanţele vor proceda la atribuirea numărului unic de dosar prin
alocarea unei plaje de numere care să pornească de la un număr mai mare decât ultimul
număr atribuit electronic. Fiecare dosar înregistrat se notează în registrul de avarie.
    (2) După ce avaria dispare, grefierii care au gestionat registrul de avarie au obligaţia de
a înregistra toate dosarele din acest registru în sistemul ECRIS, pentru a deveni numere
unice de dosare.
    (3) Înregistrarea de noi dosare în sistemul ECRIS se realizează numai după preluarea
în sistemul electronic a tuturor numerelor din registrul de avarie.
    ART. 113
    (1) Pe perioada vacanţei judecătoreşti se pot forma complete separate, pentru a se
asigura soluţionarea cauzelor urgente, precum şi a celor în care a intervenit un acord de
mediere, indiferent de obiectul cauzei.
    (2) Colegiile de conducere, la propunerea preşedinţilor de secţii sau, dacă nu există
secţii, la propunerea preşedintelui instanţei, stabilesc tipurile de obiecte care se vor
soluţiona în timpul vacanţei judecătoreşti, precum şi modalitatea de repartizare a cauzelor
înregistrate în timpul vacanţei judecătoreşti, rămase nesoluţionate la sfârşitul acesteia, de
regulă, prin metoda repartizării ciclice.
 
    SECŢIUNEA a 3-a
    Dispoziţii referitoare la activitatea premergătoare şedinţei de judecată şi de
rezolvare a lucrărilor cu caracter administrativ
 
    ART. 114
    (1) Grefierul de şedinţă preia dosarele de la arhivă, sub semnătură, de regulă, cu două
zile înaintea şedinţei şi afişează lista cauzelor cu o zi înaintea termenului de judecată sau
cel mai târziu cu o oră înainte de începerea şedinţei la instanţele la care activitatea se
desfăşoară în 2 - 3 timpi.
    (2) Grefierul de şedinţă completează condica de şedinţă, acolo unde nu se generează în
format electronic şi verifică dacă au sosit la instanţă şi s-au ataşat la dosare dovezile de
înmânare ori de comunicare a citaţiilor şi a celorlalte acte de procedură, precum şi
relaţiile şi actele solicitate de preşedinte sau de instanţa de judecată. De asemenea,
grefierul de şedinţă verifică legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare sau de
comunicare ataşate la dosar şi informează preşedintele completului de judecată despre
deficienţele constatate. Dosarele se predau completului de judecată.
    (3) La înscrierea dosarelor pe listă se dă întâietate cauzelor în care sunt deţinuţi sau
arestaţi la domiciliu şi celor cu privire la care legea prevede că judecata se face de
urgenţă sau că se dezbat cu prioritate, ţinându-se seama de orele fixate pentru prezentarea
persoanelor chemate în proces.
    (4) Lista de şedinţă cuprinde şi numele şi prenumele judecătorilor care compun
completul de judecată, numele şi prenumele grefierului de şedinţă, precum şi numele şi
prenumele procurorului de şedinţă. În cazul în care la şedinţa de judecată participă un alt
procuror decât cel menţionat în lista de şedinţă, grefierul cauzei anunţă numele şi
prenumele acestuia la începutul şedinţei sau înainte de a face referatul cauzei.
    ART. 115
    După fixarea primului termen de judecată, dosarul se predă de îndată grefierului de
şedinţă care, în aceeaşi zi, introduce termenul în aplicaţia ECRIS.
    ART. 116
    (1) Dispoziţiile art. 54, 68 şi 108 se aplică pentru activitatea premergătoare şedinţei de
judecată în primă instanţă, în măsura în care legea nu dispune altfel.
    (2) La instanţa de control judiciar, dosarele se transmit persoanei desemnate cu
repartizarea aleatorie în vederea repartizării pe complete. Dispoziţiile referitoare la
înregistrarea cererilor şi alocarea numărului în aplicaţia ECRIS la prima instanţă se aplică
în mod corespunzător pentru căile de atac, dacă legea nu prevede altfel.
    (3) Dosarele repartizate aleatoriu sunt transmise preşedintelui completului de judecată
corespunzător, pentru luarea măsurilor necesare anterioare stabilirii primului termen de
judecată.
    (4) În caz de absenţă a preşedintelui, stabilirea primului termen de judecată se face de
unul din ceilalţi membri ai completului, iar în situaţia absenţei tuturor membrilor
completului, de către judecătorul din planificarea de permanenţă.
    ART. 117
    Dispoziţiile secţiunii a II-a din prezentul capitol se aplică în mod corespunzător, în
măsura în care nu contravin dispoziţiilor Codului de procedură civilă sau celor cuprinse
în prezenta secţiune.
 
    SECŢIUNEA a 4-a
    Activitatea în timpul şedinţei de judecată
 
    ART. 118
    (1) Grefierul va fi prezent în sala de şedinţă cu jumătate de oră înainte de începerea
şedinţei de judecată, pentru a pune la dispoziţie dosarele spre consultare procurorului,
părţilor, reprezentanţilor sau avocaţilor acestora, după o prealabilă verificare a identităţii
şi calităţii.
    (2) După începerea şedinţei de judecată, persoanele prevăzute la alin. (1) pot studia
dosarele numai cu încuviinţarea preşedintelui de complet.
    (3) Grefierul de şedinţă verifică buna funcţionare a instalaţiilor de sonorizare, pentru
apelul persoanelor chemate în faţa instanţei de judecată.
    (4) Grefierul de şedinţă anunţă publicului din sală intrarea judecătorilor.
    (5) Accesul publicului în sala de şedinţă poate fi limitat numai în cazurile şi în
condiţiile prevăzute de lege.
    (6) Cererile sau actele depuse în timpul şedinţei de judecată vor fi datate, vizate şi
semnate de preşedintele completului de judecată sau de către un alt membru al
completului.
    ART. 119
    (1) Fotografierea şi înregistrarea audiovideo în sala de şedinţă se fac numai cu
aprobarea preşedintelui completului. Cererile se adresează în prealabil biroului de
informare şi relaţii publice din cadrul instanţei, cu indicarea dosarului pentru care se
solicită fotografierea sau înregistrarea. Pentru desfăşurarea normală a procedurilor,
instanţa poate acorda permisiunea doar unui număr limitat de solicitanţi, în ordinea
formulării cererilor.
    (2) Este interzisă difuzarea fotografiilor, a înregistrărilor sau a imaginilor captate fără
acordul preşedintelui completului de judecată. În cazul încălcării acestei interdicţii, va fi
sesizat Consiliul Naţional al Audiovizualului.
    (3) Pentru relaţia cu mass-media se aplică Ghidul privind relaţia dintre sistemul
judiciar din România şi mass-media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior
al Magistraturii nr. 482/2012*), cu modificările şi completările ulterioare.
------------
    *) Hotărârea nr. 482/2012 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I.
 
    ART. 120
    Şedinţa de judecată poate fi suspendată pentru motive justificate. Durata suspendării va
fi anunţată şi afişată pe uşa sălii de şedinţă, prin grija grefierului.
    ART. 121
    (1) Apelul părţilor şi al celorlalte persoane citate se face, de regulă, de grefierul de
şedinţă, prin instalaţia de sonorizare.
    (2) După strigarea cauzei şi apelul părţilor, grefierul de şedinţă face oral referatul
cauzei, prezentând pe scurt obiectul pricinii şi stadiul în care se află judecata acesteia,
comunică modul în care s-a îndeplinit procedura de citare a persoanelor chemate la
proces şi dacă s-au realizat celelalte măsuri dispuse de instanţă la termenele anterioare.
    (3) Cauzele care se amână fără discuţii vor putea fi strigate la începutul şedinţei, în
ordinea listei, dacă toate părţile legal citate sunt prezente şi cer amânarea sau în cauză s-a
solicitat judecata în lipsă.
    (4) La cererea părţilor, instanţa va putea lăsa cauza la urmă, fixând o anumită oră, când
dosarul va fi strigat din nou.
    (5) În cazul în care niciuna dintre părţi nu se prezintă la strigarea cauzei, dosarul va fi
lăsat la sfârşitul şedinţei când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda
conform dispoziţiilor procedurale. Pentru motive temeinice, preşedintele completului
poate dispune luarea cauzelor într-o altă ordine decât cea înscrisă pe lista de şedinţă.
    ART. 122
    (1) În cursul şedinţei de judecată grefierul va consemna în caietul de note: numărul
dosarului, poziţia acestuia pe lista de şedinţă, susţinerile orale, depunerile de cereri şi acte
în timpul şedinţei, măsurile dispuse de instanţă, precum şi toate celelalte aspecte din
desfăşurarea procesului.
    (2) În cazul în care notele grefierului de şedinţă sunt tehnoredactate, acestea se listează
la sfârşitul şedinţei de judecată şi se păstrează în mape care urmează regimul juridic al
caietului de note.
    (3) Caietul de note este numerotat înainte de a fi început şi este sigilat după
completarea lui; acesta se depune la arhiva instanţei, unde se păstrează timp de 3 ani,
socotiţi de la data ultimelor note.
    (4) Şedinţa de judecată se înregistrează cu mijloace tehnice. Suportul înregistrării se
păstrează în arhiva instanţei.
    (5) Grefierul de şedinţă introduce în sistemul informatic datele referitoare la taxele de
timbru a căror dovadă de achitare s-a depus în timpul şedinţei şi, dacă este cazul, face
menţiune despre admiterea cererii de ajutor public judiciar.
    ART. 123
    (1) În situaţia în care cauza rămâne în pronunţare, preşedintele completului anunţă în
şedinţă ziua stabilită pentru pronunţarea hotărârii.
    (2) Pronunţarea hotărârii se poate face şi prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin
mijlocirea grefei instanţei, în condiţiile legii.
    (3) În cazul în care după amânarea pronunţării, oricare dintre membrii completului este
în imposibilitate de a participa la deliberări, ceilalţi membri ai completului pot lua măsuri
pentru o nouă amânare a pronunţării sau, în cazul în care imposibilitatea de a participa la
deliberări este permanentă sau de lungă durată, pentru repunerea cauzei pe rol.
    (4) În situaţiile prevăzute la alin. (3), dacă niciunul dintre membrii completului nu
poate lua măsurile necesare, acestea vor fi luate de către preşedintele de secţie sau, dacă
nu există secţii, de către preşedintele instanţei sau judecătorul din lista de permanenţă.
    ART. 124
    Dispoziţiile prezentei secţiuni se aplică în mod corespunzător şi în cazul şedinţelor din
camera de consiliu, conform specificului acestor şedinţe.
 
    SECŢIUNEA a 5-a
    Activitatea ulterioară încheierii dezbaterilor
 
    ART. 125
    (1) Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care poate fi redactată şi prin
utilizarea tehnicii de calcul.
    (2) În cauzele civile, din minută trebuie să rezulte explicit soluţia pentru fiecare capăt
de cerere.
    (3) În cauzele penale, minuta se întocmeşte în două exemplare originale, redactate pe
foi separate, numerotate, dintre care unul se ataşează la dosarul cauzei, iar celălalt se
depune, spre conservare, la dosarul de minute al instanţei. Procurorilor li se asigură
accesul la dosarul de minute al instanţei şi li se eliberează, la solicitare, copii ale acestora,
în vederea exercitării căilor de atac prevăzute de lege.
    (4) După semnarea minutei, transcrierea în sistem informatizat a acesteia se face de
către grefierul de şedinţă, integral, cu excepţia datelor cu caracter personal, altele decât
numele şi prenumele părţilor.
    ART. 126
    Căile de atac declarate oral în şedinţa în care s-a pronunţat hotărârea vor fi consemnate
într-un proces-verbal semnat de preşedintele completului şi de grefierul de şedinţă.
    ART. 127
    (1) Numerele de hotărâre se dau separat pe materii şi stadii procesuale.
    (2) La curţile de apel şi tribunale hotărârile pronunţate în primă instanţă, în apel, în
recurs şi în contestaţie primesc număr separat.
    ART. 128
    Încheierile de şedinţă şi încheierile de amânare a pronunţării se întocmesc de grefier în
termenul prevăzut de lege, conceptele de citare pentru termenul următor, adresele şi
celelalte lucrări dispuse de instanţă se întocmesc de grefier în termen de două zile
lucrătoare, iar partea introductivă a hotărârilor în 5 zile lucrătoare de la terminarea
şedinţei, cu excepţia situaţiilor în care legea prevede termene mai scurte.
    ART. 129
    (1) Judecătorii sunt obligaţi să verifice efectuarea în termen a încheierilor şi a celorlalte
lucrări întocmite de grefierul de şedinţă, restituindu-le pe cele necorespunzătoare şi dând
îndrumările necesare pentru refacerea lor.
    (2) După redactarea şi semnarea încheierilor, grefierii de şedinţă închid documentele în
sistemul informatic, după care predau dosarele amânate grefierului arhivar-şef sau
grefierului arhivar desemnat, care semnează pentru primirea lor pe listele de şedinţă.
    (3) Citaţiile şi mandatele de aducere se întocmesc în ordinea urgenţei, cel mai târziu a
doua zi după întocmirea conceptelor de citare. Notele telefonice sau telegrafice de citare
se transmit de îndată, în primul caz făcându-se menţiunea datei, orei şi persoanei care le-a
primit, după care se depun la dosarul cauzei.
    ART. 130
    (1) Cel mai târziu a doua zi după pronunţarea hotărârilor, grefierii de şedinţă predau
dosarele soluţionate grefierului delegat cu întocmirea lucrărilor de executare, care va
înscrie hotărârile pronunţate în registrul de executări penale sau, după caz, în registrul de
executări civile.
    (2) Grefierul delegat la compartimentul de executări penale va face menţiunile cu
privire la comunicarea copiilor minutelor către procuror şi părţi, iar în cazul în care
inculpatul este arestat, către administraţia locului de deţinere.
    (3) Grefierul de şedinţă va menţiona, sub semnătură, în partea de jos a hotărârii
redactate, data şi numărul comunicărilor.
    (4) În cazul în care grefierul de şedinţă este în imposibilitate să întocmească actele
procedurale, acestea vor fi întocmite de un grefier desemnat de preşedintele secţiei sau al
instanţei, după caz. În situaţia în care grefierul de şedinţă este în imposibilitate să
semneze hotărârea sau alte acte procedurale, acestea vor fi semnate de grefierul şef secţie
sau grefierul-şef al instanţei, după caz, iar în lipsa acestora, de un alt grefier desemnat de
preşedintele secţiei sau al instanţei, după caz.
    ART. 131
    (1) Cel mai târziu a şasea zi după pronunţare, grefierul de şedinţă va preda dosarele
judecătorilor, în vederea motivării hotărârilor, după ce, în prealabil, a întocmit partea
introductivă a acestora.
    (2) Hotărârea judecătorească are conţinutul stabilit de lege. În cuprinsul hotărârii,
conţinutul actelor de sesizare a instanţei şi apărările părţilor sunt sintetizate. Motivarea
hotărârii judecătoreşti trebuie să arate silogismul juridic din care rezultă aplicarea normei
de drept la situaţia de fapt reţinută.
    (3) În căile de atac, hotărârea cuprinde dispozitivul hotărârii sau hotărârilor atacate, iar
motivele pe care s-au întemeiat hotărârile celorlalte instanţe se vor arăta pe scurt.
Conţinutul motivării căilor de atac şi apărările faţă de acestea sunt sintetizate. Motivarea
hotărârii judecătoreşti trebuie să arate argumentele pentru care s-a pronunţat soluţia în
calea de atac şi susţinerile care au fost înlăturate.
    (4) Hotărârile judecătoreşti se tehnoredactează integral cu caractere Times New Roman
12, la distanţă de un rând, cu alineate la început de paragraf şi cu diacriticele specifice
limbii române.
    (5) Hotărârile tehnoredactate vor purta, pe ultima pagină, următoarele menţiuni: data
tehnoredactării, iniţialele redactorului şi ale tehnoredactorului (judecători, magistraţi-
asistenţi sau asistenţi judiciari) şi numărul exemplarelor, iar la instanţele de control
judiciar se va trece numele judecătorilor care au pronunţat hotărârile supuse controlului.
Hotărârile se vor redacta în numărul de exemplare necesar, spre a se asigura comunicarea
acestora tuturor persoanelor pentru care legea prevede că hotărârea se comunică integral.
Două exemplare de pe fiecare hotărâre vor fi semnate de membrii completului de
judecată şi de grefierul de şedinţă.
    (6) După verificarea şi semnarea hotărârii de către membrii completului de judecată,
grefierul de şedinţă închide, în aceeaşi zi, documentul final "Hotărâre" din programul
ECRIS.
    (7) După verificarea şi semnarea hotărârii, grefierul de şedinţă sau, după caz, grefierul
delegat la executări penale predă, în aceeaşi zi, al doilea exemplar de pe hotărâre
grefierului-şef, respectiv grefierului şef secţie, în vederea depunerii la mapă.
    (8) Grefierul de şedinţă comunică părţilor sau, după caz, altor persoane prevăzute de
lege hotărârea, în copie, în cel mult 3 zile de la data la care a fost redactată şi semnată.
    (9) După întocmirea procedurilor de comunicare, grefierul de şedinţă predă dosarele
grefierului arhivar şef, sub semnătură pe lista de şedinţă. Listele purtând semnătura de
predare-primire vor fi îndosariate şi păstrate pentru evidenţă.
 SECŢIUNEA a 11-a
    Eliberarea certificatelor şi a copiilor de pe înscrisuri. Restituirea înscrisurilor
originale
 
    ART. 160
    (1) Cererile pentru eliberarea certificatelor se rezolvă de către grefierul şef secţie sau,
după caz, de către grefierul-şef.
    (2) Aceştia dispun întocmirea certificatului de către un grefier sau un grefier arhivar şi
eliberarea acestuia, de regulă, în aceeaşi zi.
    (3) Certificatul se verifică şi se semnează de grefierul-şef sau, după caz, de grefierul
şef secţie şi se înmânează petiţionarului, sub luare de semnătură, sau se expediază prin
poştă.
    (4) Înainte de a semna certificatul, grefierul-şef sau după caz, grefierul şef secţie
verifică dacă s-a achitat taxa judiciară de timbru în condiţiile legii.
    (5) Copia certificatului împreună cu cererea petiţionarului se ataşează la dosarul
cauzei.
    (6) Cererea se înregistrează în registrul de intrare-ieşire a corespondenţei şi, după caz,
în registrul general de dosare.
    (7) La eliberarea certificatelor referitoare la soluţiile pronunţate de instanţă se va face
menţiunea dacă hotărârea respectivă este rămasă definitivă sau irevocabilă, în ce mod,
arătându-se şi data de când aceasta a rămas definitivă sau irevocabilă.
    ART. 161
    (1) Eliberarea copiilor simple de pe hotărâri sau de pe alte acte din dosar se rezolvă de
către persoana desemnată de preşedintele instanţei, termenul de eliberare a acestora fiind
de cel mult 3 zile.
    (2) La cerere se pot elibera copii verificate pentru conformitate, care vor purta ştampila
instanţei pe fiecare filă şi se va percepe taxa judiciară de timbru aferentă copiilor
legalizate. În acest caz, copiile de pe hotărârile judecătoreşti sau alte acte emise de
instanţă vor purta menţiunea "conform cu originalul", iar copiile de pe alte înscrisuri vor
purta menţiunea "conform cu înscrisul aflat la dosar". Pentru hotărârile judecătoreşti
nedefinitive sau desfiinţate se menţionează acest aspect pe copia eliberată. Prevederile
alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
    (3) La eliberarea copiilor de pe hotărâri cu menţiunea că sunt definitive sau irevocabile
se arată modul în care acestea au rămas definitive sau irevocabile, precum şi data
rămânerii definitive sau irevocabile. În acest scop, grefierul care eliberează copia solicită,
dacă este necesar, primei instanţe, informaţii referitoare la evidenţa căilor de atac.
Dispoziţiile art. 160 alin. (1) - (6) se aplică în mod corespunzător.
    (4) Cererile prevăzute la alin. (1) - (3) se soluţionează de instanţa la care se află dosarul
la momentul formulării cererii.
    (5) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător pentru fotografierea
înscrisurilor de către solicitant.
    ART. 162
    (1) Copiile de pe suportul material sau de pe copiile certificate ale acestuia în cauzele
penale se eliberează numai părţilor sau reprezentanţilor acestora, cu încuviinţarea
judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată, după caz.
    (2) Copiile de pe suporturile electronice din cauzele civile se eliberează în condiţiile
alin. (1), cu încuviinţarea instanţei de judecată.
    (3) După rămânerea definitivă a hotărârii, eliberarea copiilor de pe suporturile
prevăzute la alin. (1) şi (2) se realizează cu încuviinţarea preşedintelui de secţie sau a
preşedintelui instanţei, după caz.
    (4) Copiile electronice ale înregistrării şedinţei de judecată se eliberează de grefierul
care a participat la şedinţă, în condiţiile legii, cu încuviinţarea completului de judecată.
Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
    ART. 163
    (1) Restituirea înscrisurilor originale depuse la dosarul cauzei se încuviinţează, pentru
dosarele în curs de judecată, de preşedintele completului de judecată, sau, în lipsa
acestuia, de un membru al completului, iar pentru dosarele arhivate, de grefierul şef secţie
sau, după caz, de grefierul şef al instanţei.
    (2) Restituirea înscrisurilor originale se face numai dacă actul poate fi păstrat la
instanţă şi în copie, fără ca prin aceasta să se producă o vătămare părţilor din proces.
    (3) În vederea obţinerii înscrisului original, petiţionarul va depune o cerere motivată şi
o copie, certificată de el însuşi, a actului solicitat.
    (4) Copia de pe act se va verifica pentru conformitate şi se va aplica ştampila instanţei
pe fiecare filă.
    (5) Cererea şi copia actului se vor păstra la dosarul cauzei.