www.dacoromanica.

ro
 IZVOARELE
ISTORIEI
ROMANIEI
III

www.dacoromanica.ro
ACADEMIA SCIENTIARUM SOCIALIUM ET POLITICARUM
INSTITUTUM HISTORICUM NICOLAE IORGA,i
INSTITUTUM STUDIORUM EUROPAE MERIDIONALIS-ORIENTALIS

FONTES HISTORIAE
DACO-ROMANAE
III
SCRIPTORES BYZANTINI
SAEC. XIXIV

EDIDERUNT :

ALEXANDRU ELIAN
et
NICOLAE-ERBAN TANASOCA

IN AEDIB US A CADEIMIAE REIPUBLICAE SOCIALIS ROMANIAE

BIICURESTIIS - MCMLXXV

www.dacoromanica.ro
ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE §1 POLITICE
INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"
INS TITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE

IZVOARELE
ISTORIEI ROMANIEI
III
SCRIITORI BIZANTINI
(SEC. XI-XIV)

PUBLICATE DE:

ALEXANDRU ELIAN
§i

NICOLAE-§ERBAN TANA§OCA

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

BucuREm - 1975

www.dacoromanica.ro
 CUV l'AT T IN AIN TE

Al treilea volum din seria Fontes Historiae Daeo-Romanae cu-

prinde izvoare literare bizantine privitoare la istoria poporului roman si a te-
ritoriului locuit de el in secolele .11 XI V. Ele acopera perioada cuprinsti intre
prima atestare a romanilor ca entitate etnica net individualizata in constiinla
contemporanilor strain, sub numele de vlahi (la Kedrenos) fi cea dintii con-
semnare bizantina a existentei 7,' arii Romanesti ca fot maliune statala proprie
a romanilor la nord de Dunare (la loan Cantacuzino). Au fost lasate de o parte
izvoarele dipolntatice ; ele vor fi publicate impreunci cu sursele bizantine li-
terare referitoare la perioada urmatoare constituirii celor trei state feudale
roma,nesti in volumul al patrulea din aceeasi serie, aflat in pregatire la Insti-
tutul de studii sud-est europene din Bucuresti.
La originea volumului de fats sta un corpus de traduceri de texte din atttorii
bizantini privind istoria romiinilor, realizat in urnuf eu mai bine de 15 ani,
in cadrul Institutului de istorie Nicolae Iorga" de prof. Alexandru Elian.
Marea majoritate a autorilor din prezentul volum figurau si in acest corpus,
la care 8-au adaugat acum textele indicate mai jos. La alcatuirea corpusului
au contribuit prof. Nicolae Beinescu si poi. P. P. Panaitescu, care an pro-
pus si unele ada'ugiri. P. $. Nei sturel a tradus fragmente din Ana Comnena
si Mihail Psellos. Textele traduse erau insolite de note si notice introduc-
tive redactate de prof. Alexandru Elian.
Hotarind sa publice volumul, Institutul de istorie Nicolae lorga",
de acord cu Institutul de studii sud-est europene din Bucuresti, a inscircinat
cu pregatirea lui pe Nicolae-&rban, Tanasoca, cercetator la acest din urma
institut, coordonator al lucrarii fiind prof. Alexandra Elian.
Conducindu-se dupa criterii de selectie mai largi, Nicolae-&rban Tana-
soca a parcurs din nou textele autorilor bizantini inclusi in vechiul corpus, a
extras fi tradus not fragmente din aceiasi auto, i referitoat e atit la tomani si
la teritoriul locuit de ei, cit fi la popoarele migratoare care an strabatut melea-
gurile noastre (pecenegi, cumani, Mari etc.). S-au adaugat, de asemenea, frag-
mente din alte opere ale autorilor amintili (Discursurile ha Nichita Choniates,
Scrisorile lui Demetrios Kydones), ramase in afara vechii culegeri, precum si
textele unor autori neinclusi deloc in aceasta, anume : Ioan Illauropus, loan
Oxites, Nikolaos Kataskepenos, Eustathios al Tesalonicului, Sergios Kolyvas,
Euthimios Tornikes, Georgios Tornikes, Maximos Plawudes, loan Katrares,
Pseudo -Kodinos, Malik Nasir Muhammed, Constantin Man asses, Epigrame
anonime din Codicele _211arcian 524. Acelasi autor a redactat din nou notitele
introductive, cercetind bibliografia mai recenta, precum fi toate notele explica-
tive ce insoles° textele.
Coordonatorul volumului, prof. Alexandru Elian a revizuit in totali-
tatea for textele, traducerile si notele, aducind prelioase imbunataliri atit ver-
siunii romanesti, cit si, pe alocuri, textelor grecesti la care a sugerat unele
emendari.
Potrivit principiilor care stau la baza seriei Fontes Historiae Daco-
Romanae, notele care insoles° textele nu-si propun sa prezinte, in amcinunt,
stadiul problemelor de interpretare pe care le tidied ele, nisi sa ofere cititorului
o bibliogt afie completa a lucrarilor istorice in care ele sint folosite. Scopul

www.dacoromanica.ro
VI

for este de a inlesni inielegerea fragmentelor date fi de a trimite pe cititor, pe

cit e posibil, la cele mai not publicalii de specialitate, unde izvoarele sint
discutate.
Astfel alccituit, volumul de fag nu va dispensa desigur pe cercetiltori
de accesul la izvoarele bizantine ale istoriei noastre in forma for originals,
integral& Adunind inset laolala, pentru prima data in istoriografie, cvasito-
talitatea textelor bizantine cunoseute privitoare la istoria poporului roman
in secolele XI XIV, date in originalul grec fi in traducere, el va reprezenta
totusi, net dajduim, un instrument de lucru util medievistilor fi tuturor iubitorilor
istoriei Inlesnindu -le contactul, vital pentru discipline noastra , cu sursele.
In sfirsit, dar nu in ultimul rind, sintem convinsi ca prezentul volum en
toate imperfecliunile fi omisiunile inerente unei asemenea culegeri, uneori
chiar prin ele va pune Inca o datd in lumina necesitatea si importanta
adincirii studiilor bizantinologice in Cara noastrd, al ecirei trecut medieval
ele sint chemate, aleituri de cercetarea altor marturii scrise fi materiale, set -1
facet mai bine cunoscut.
Ne facem o placutd Indatorire din recunoasterea ajutorului neprecupelit
fi deosebit de util pe care ni 1-a acordat pentru realizarea acestei lucrdri Edi-
tura Academiei Republicii Socialiste _Romania, care a colaborat efectiv si
permanent cu autorii. Sintem indatorati in egalit masura colectivului Intre-
prinderii poligrafice Informatia" care a asigurat aparitia volumului de
,fats in cele mai bone conditii.
INSTITUTUL DE ISTORIE NIGOLAE IORGA"
INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE

Volumul de fata apartine unei culegeri de izvoare privind istoria,

Romaniei (Fontes Historiae Daco-Romance) din care primul tom a vazut
lumina tiparului in 1964. intr-insul se cuprind numai izvoare istorice bi-
zantine si anume sursele narative redactate in secolele XI XIV. Dad,
scrierile istoricilor §i cronicarilor bizantini, anterioare acestei epoci, cuprind
OM de netagaduita insenmatate asupra teritoriului pe care s-a format
poporul roman si s-a destkurat viata, sa istorica in Veacul de Mijloc, asu-
pra popoarelor care an strabatut acest teritoriu, asupra formatiunilor poli-
tice care s-au constituit in vecinatatea lui si au exercitat influente asupra
viecii bak;tina§ilor, cele ce apartin perioadei sus-amintite aduc o nota noua.
Amin, pentru prima oara, se mentioneaza fart) inconjur existenta vlahilor
sud-dunareni, incepind cu a doua jumatate a veacului al X-lea §i a romanilor
ungrovlahii din nordul Dunarii, pentru prima jumatate a secolului
al XIV -lea'. Formatiuni politice, modeste dar semnificative, sint pomenite
in regiunea Dunarii de Jos in ultimele decenii ale secolului al XI-lea 2.
Vlahii balcanici, mai cu seama, sint pe larg infati§ati in straclania for biru-
itoare de a-§i intemeia, alaturi de bulgari, la sfir§itul veacului al XII -lea,
un stat independent 3. Aceste simple indicatii explica indestul interesul
pe care izvoarele istorice bizantine, incepind cu cele ce apartin secolului al
XI-lea, 1-au trezit, de peste doua veacuri §i jumatate, in rindurile invatatilor
romani si straini care au dutat sa lamureasca problemele legate de spatiul
geografic pe care s-a format poporul roman §i s-a inchegat limbaromana,
de afirmarea acestui viguros grup etnic, de rolul sau politic in spatiul car-
pato-dunarean si balcanic, in genere. Enigma si miracolul" care, dupa, ex-
presia cunoscuta, a unui istoric francez 4, le-au constituit existenta si moda-
litatile de manifestare ale romanilor in evul mediu mai indepartat au fost,
in mare masura, cercetate poinindu-se tocmai de la izvoarele bizantine.
Oricit de lacunare sau de ambigue ar fi datele pe care be cuprind, acestea
sint, in genere, cu mult mai bogate, mai coerente si mai veridice decit cele
furnizate de alte surse narative contemporane, apusene, est-europene sau
orientale. In lumina acestor izvoare, mai ales, s-a discutat problema conti-
nuitatii poporului roman pe teritoriul pe care-1 ocupa ca deseendenti di-
recti §i statornici ai celor mai vechi oameni ai pamintului" 5 din acest
spatiu geografic.
1 Cf. Kedrenos, ed. Bonn, p. 435, loan Cantacuzino, ed. Bonn, vol. 1, p. 175.
2 Cf. Ana Comnena, Alexiada, VI, XIV, (ed. Leib, vol. II, p. 81-82).
3 Cf. Nichita Choniates, In volumul de WA p. 253 si urm.
4 Une enigme el un miracle hislorique : le peuple roumain alcatuieste titlul unui capitol din
volumul medievistului francez Ferdinand Lot, Les invasions barhares, Paris, 1937, p. 278
:100. Lot, respingind once implicatii de ordin politic, relua totusi vechile teze ale form5rii poporu-
lui $i limbii romane la sudul Dunarii. Reproducind formularea invatatului francez, Gheorghe
I. Bratianu, in lucrarea sa 0 enigma si un miracol istoric: pororul roman, Bucuresti, 1940, a apa-
rat tezele traditionalc ale istoriografiei rotnanesti $i, implicit, drepturile romanilor asupra terito-
riului pe care-I stapinesc, cu argumente de ordin istoric, lingvistic ei arheologic.
6 Expresia este imprumutata din titlul vol. II din Isioria romanilor. Oamenii paminiului
(pint) la anul 1000), Bucuresti, 1936, In care N. lorga cerceteaza conditiile plamadirii poporului
roman $i a limbii romanesti In primul mileniu al erei noastre.

www.dacoromanica.ro
VIII AIL. ELMAIN

Intr-o vreme in care filologii erau siliti sa lucreze pe materiale de

limbs insuficiente si nesigure, cu metode de investigatie lipsite deseori de
rigoare, cind cercetarile arheologice sistematice erau inexistente si specula-
tile se faceau pe baza unor descoperiri intimplatoare, interpretate arbi-
trar, fara posibilitati de comparare i sistematizare, singura sau aproape
singura sursa a istoricilor raminea analiza repetata, facuta din perspec-
tive si cu posibilitati diverse, a izvoarelor narative mai vechi si a interpre-
tarilor care li s-au dat in cursul vremii. Izvoarele bizantine ocupau, in
rindul acestora, un loc deosebit prin informatia, spiritul critic si relativa
obiectivitate a autorilor.
Sa nu uitam totusi ca istoriografia bizantina, mai ales a veacului al
doisprezecelea, exalts politica imperials de expansiune a Bizantului, iar
un basileu ca Manuil I Comnenul hranea ambitia de a fi un intregitor al
imperiului dupa pilda lui Justinian. De aceea poate un istoric de insemna-
tatea lui Kinnamos hotarise sa-si is drept model pe Procopiu din Ceza-
reea, naratorul razboaielor de cucerire din veacul al VI-lea. Un corolar al
acestei pozitii vor fi i accentele uneori ostile din izvoarele narative bizantine
fata de popoare invecinate, cum erau vlahii, situate pe o treapta mai mo-
desta de dezvoltare socials si economics, mai ales cind acestea isi revendicau
anumite drepturi fata de imperiul opresiv. Mu lt mai tirziu li s-au adaugat
$i izvoare diplomatice cele mai numeroase editate abia cu incepere
din a doua jumatate a secolului al XIX-lea 6 care ne inlesnesc cunoas-
terea citorva aspecte de ordin social si economic din viata vlahilor balcanici.
Acestea au avut insa un ecou slab in istoriografia romaneasca, in primul
rind fiindca nu ajutau la elucidarea unor probleme majore, legate de for-
marea i asezarea poporului roman, ca cele mai sus aratate.
0 privire critics asupra modului in care izvoarele istorice bizantine
au fost utilizate de aceasta istoriografie, mai ales la inceputurile ei, si a
rezultatelor pe care le-a dob'indit ni se pare piing de interes, dar nu -$i
gaseste locul in cadrul Introducerii de fata. Ceea ce insa credem ca merits
sa fie relevat este largirea considerabila a orizontului carturarilor romani,
incepind cu rascrucea secolelor al XVII-lea si al XVIII-lea. Pentru prima
oars foloseau izvoarele bizantine din secolele XI XIV, cunoscute in ori-
ginalul grecesc sau macar in traducerea latina, pe care le gaseau in editiile
Bizantinei de la Luvru (1648 1711), retiparite curind dupa aceasta la
Venetia (1729 1733) 7. Textele sint analizate critic si se desprind pasajele
care merita, o discutie mai adincita. Acestea sint, fireste, ra'spindite in
corpul operei tor, potrivit cu exigentele expunerii sau argumentarii, dar
strinse lalolalta ar fi putut constitui un corp de texte bizantine, in traducere,

6 o prezentare Inca utila a progresului studiilor de bizantinologie In ultimele decenii ale

secolului al XIX-lea se poate gasi la Ch. Diehl, Les eludes d'hisloire byzantine en 1905, In volu-
mul Etudes byzantines, Paris, 1905, p. 38-106. Pentru izvoarele cu caracter diplomatic se amin-
tesc (p. 57-58) : Acta et diplomala graeca Medii Acut sacra et profana, editate de Miklosich
$i Muller, vol. I VI, 1860 -1890; Diplomatarium veneto-levanlinum, datorat lui Thomas
(1880 $i 1899); Mv-twelcc `EAMIVLXfic IcrropEocc date la lumina, din arhivele Venetiei, de Sathas,
In noun volume (1880 1890) ; cele cinci volume din 'AvaXix.ra `Iepoaau.mxiic crrocxuaoyice;
publicate de Papadopoulos-Kerameus (1891-1898), suplimentele la revista rusa Vizantijskij
\'remennik" cu acte ale manastirilor athonite (1893 $i urm.) etc.
7 Sub conducerea lui Labbe se alcAtuieste si se imprima la Paris, In sec. XVIII $i la Ince-
putul celui urmator, Corpus Byzantinae Historiae, care se va retipari la Ven etia, cu adAugi-
rea citorva texte, dar In conditii tehnice inferioare.

www.dacoromanica.ro
 INITODUCERE IX

uneori insotita §i de forma greceasca originals, menite sa lumineze unele

aspecte obscure sau contestate din istoria medievall a poporului roman.
Ele anticipa deci culegerile sistematice, realizate cu un aparat filologic qi
critic superior, din zilele noastre §i ramin semnificative pentru o directie
constants de preocupari a istoriografiei nationale.
Aceasta nu se putea constitui totu§i inainte de sfir§itul veacului al
XVII-lea, and cum am amintit problemele legate de originea po-
porului §i a limbii roman slut abordate de istorici cu un nivel de pregatire
european qi cu mijloace de informare nesfir§it superioare celor ce erau ac-
cesibile generatiilor precedents. In perioada mai veche a culturii romane§til
istoriografia bizantina din secolul al XI-lea §i urmatoarele era aproape ne-
cunoscuta. Dad, exceptam pe Zonaras, care a circulat in fragmente lipsite
de importanta ale cronicii sale 8, singur Constantin Manasses se bucura de
o adevarata notorietate. Traducerea in proza in limbo, mediobulgara a
cronografului sau se copiaza in Moldova in secolul al XVI-lea ; opera lui
este cunoscuta §i folosita cu scopuri diverse, in traduceri §i prelucrari
slave de cronicari moldoveni ca Macarie sau Azarie, in acela§i veac, sau
de Moxa, in primul patrar al secolului al XVII-lea, in Tara Romaneasca 9.
Manasses, cu a sa ELvock taTopoci, sta la baza §i a cronografelor grece§ti
tiparite in prima jumatate a secolului al XVII-lea §i dupa care se traduc
sau se prelucreaza, in a doua jumatate a veacului, cronografele romane§ti ".
Datorita lui Matei Kigalas, cu a sa Mot crUvotPLc din 1637, patrunde in amin-
titele cronografe romaneciti o larga prelucrare a lui Kedrenos 11, cunoscutul
cronicar bizantin de la sfir§itul secolului al XI-lea. S-ar putea spune ca,
pe cal ocolite, prin prelucrari §i adesea prin intermediare slave, macar
trei cronicari bizantini din secolele XI XII, Kedrenos, Zonaras
Manasses, au fost cunoscuti de carturarii romani dinainte de sfir§itul vea-
cului al XVII-lea. Numai ca aceasta complicata filiera zAda'rnice§te orice
veleitAti de surprindere a formei primare, autentice a scrierilor bizantine
§i exclude orice incercare de a utiliza in mod critic informatiile pe care le
cuprind. Mai mult, nici la Moxa, nici in cronografele romane§ti de prove-
vienta greaca nu aflam §tiri despre teritoriul sau poporul roman pentru
simplul motiv ca aceste chestiuni n-au interesat pe compilatorii cronogia-
felor mai apoi transpuse in romane§te.
Cel mai mare cronicar roman al veacului al XVII-lea, Miron Costin,
nu folose§te direct izvoare bizantine. Ramine de cercetat data unele
informatii de sursa bizantina le-a putut cunoa§te, in chip mijlocit, prin
Laurentius Toppeltinus, Origines et occasus Transsylvanorum, aparuta la

8 Vezi G. Mihaila, Contribufii la istoria culturii si literaturii rom6ne vechi, Bucuresti,

1972, p. 112 113.
9 Ibidem, p. 113-114. Influenta lui Manasses asupra istoriografiei romane In limba
slava din secolul al XVI-lea este binecunoscuta, In special prin cercetarile lui Man- Bogdan.
In ce privelte Moxa, ne referim la partea cea mai cuprinzatoare a cronografului sau, compi-
latat dupa Manasses si care is sfirsit °data cu domnia lui Mihail VII Dukas (1078), vezi Hrono-
graful lui Mihail Moxa, ed. N. Simache $i T. Cristescu, Buzau, 1942, p. 18-33, unde se
InfAiseaza dupa cercetarile Margaretei Stefanescu raporturile dintre Cronograful lui Moxa
siCronica lui Manasses. In restul cronografului (p. 182-198 din ed. cit.), care foloseste alte
izvoare, se dau stiri despre roman!, Incepind cu luptele dintre Mircea cel BatrIn si Baiazid.
1° Vezi D. Russo, Sludii istorice greco-romane, Bucuresti, 1939, p. 57-58.
11 Ibidem, p. 88.

www.dacoromanica.ro
 X AL, BLIAN

Lyon in 166712 §i mult folositd in istoriografia din principate, sau prin a§a-
zisele Culegeri greeWi de patru monarhii 13. 0 folosire indirect a cronica-
rilor §i istoricilor bizantini este doveditd, pentru unele cronici romaneiti
din secolul al XVIII-lea ; este vorba insd, de izvoare bizantine tirzii care
fuseserd folosite de cronografele grece0i tiparite in secolul al XVII-lea,
Dorotei al Monembasiei i Matei Kigalas, §i de acolo au trecut la cronicarii
rornanim.
0 cercetare care va trebui intreprinsd pe un plan mai larg, asupra folo-
sirii izvoarelor bizantine de cronicarii §i istoricii romani in perioada mai
veche a literaturii romdme§ti, va ardta, intre altele, saltul nebdnuit pe care
it face sub acest raport istoriografia nationals de la scriitorii cei mai bine
informati ai veacului al XVII-lea, la Cantemir. Chiar Constantin Cantacu-
zino stolnicul care, in Istoria Tarii Romdnoti 15, depd§e§te cu mult sub
raportul conceptiei, informatiei Si criticii istorice nivelul atins de croni-
earii romdni contemporani cu el, se indreapta rareori spre autorii bizantini
pentru date privind trecutul indepd'rtat al romanilor. h eiteazd o datd, pe
Proeopiu din Cezareea §i Istoria lui ce face pentru rdzboiul gotic" 16 §i
pe Joan Tzetzes sau Tetu, cum II nume§te el care, vorbind despre po-
dul paste Dundre al lui Traian, in cartea istoriilor lui, putin mai pe larg
gi fdptura lui cum an fost spune i cdzute lui laude ii dä" 17. Cronicarul bi-.
zantin care ca §i Tzetzes apartine secolului al XII-lea §i se bucurd de
pretuirea deosebita a stolnicului este Zonaras, ona invatat §i vrednic
credintii intre istoricii greci", pe care-1 folose§te pe larg pentru rdzboaiele
lui Traian cu dacii, citindu-I §i in legatura cu Hadrian, pentru evenimente
ce se desfa§urasera Ins departe de hotarele Daciei 18. Este drept ca Istoria
stolnicului Cantacuzino se intrerupe odatd Cu portretul pe care-1 face lui
Atila. Nu putem desigur banui la ce izvoare bizantine ar fi apelat dad,
naratiunea sa ar fi depd§it hotarele veacului al V-lea. Este semnificativ to-
tu§i faptul ca, ocupindu-se de vlahi §i de numele tor, stolnicul it citeaza, in-
tre altii, pe istoricul german Carion, binecunoscut ai lui Miron Costin, §i
anume in Hronica lui, intr-a patra parte, in Viata lui Isachie Anghel,
12 Pentru Toppeltin, scriitor sas din Media$, $i influenta sa asupra lui Miron Costin, vezi
datele infAti$ate de P. P. Panaitescu in editia sa, Miron Costin, Opere, Bucure$ti, 1959, p. 378,
379, 402, 403.
13 Ibidem, p. 370, 371. SA se vadA $i D. Russo, op. cit., p. 99.
14 D. Russo, op. cit., loc. cit., pe linga Miron Costin, citeazA $i Istoriile domnilor Pith
Romanesti, atribuite lui Constantin Capitanul Filipescu sau Radu Popescu, pentru Imprumuturi
din cronografele grecesti.
is Istoria a Tarii liomdnesli a lui Constantin Cantacuzino Stolnicul publicalA Intli, incom-
plet, In 1858, s-a bucurat de mai multc editii, dintre care, pinA la ccl de-al doilea razboi, cea mai
remarcabilA a fost cea data de N. lorga In Operele lui Constantin Cantacuzino, Bucure$ti, 1901,
p. 60 179. Discutii sustinute s-au purtat asupra paternitAtii lucrarii. AtribuitA lui Teodosie,
mitropolitul Ungrovlahiei (1679-1708) de S. Micu $i Aron Densusianu, lui Nicolae Milescu de
B. P. Hasdeu $i E. Picot, lui Daniil Panokiianul de Al. T. Dumitrescu, opera a fost restituita
adevaratului aleatuitor, Constantin Cantacuzino, de catre N. Iorga. 0 editie amelioratA au dat
N. Cartojan $i Dan Simonescu, Craiova, 1944. Citatele pe care le dam trimit la editia mai acce-
sibilA a lui Mihail Gregorian (de fapt, o reproducere a editiei din 1944), publicata In Cronicari
munteni, I, Bucure$ti, 1961, p. 1-79. Pentru editiile mai sus amintite $i discutiile to jurul pater-
nitatii Istoriet, sa se vada N. Cartojan, Istoria literaturti romdne vechi, III, Bucure$ti, 1945,
p. 271 - -272.
16 Ed. cit., p. 66
17Ibidem, p. 15.
18 Ibidem, p. 17, 27.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUC ERE Xi

Imparatul Tarigradului", in loc sa,' se indrepte spre Choniates, istoricul

bizantin cel mai informat asupra epocii lui Isaac al II-lea §i a vlahilor din
Balcani.
Cantemir Ins 11 folose§te pe larg. Pentru el Choniates este de toatg
credinta vrednic istoric" §i adeverintii slujind". Mgrturia sa este adusg,
intr-o paging pling de verve polemicg din Hronicul vechimei a romdno-moldo-
vlahilor, impotriva alegatiilor lui Simion Dascglul §i Misail Calugg,rul, cu
privire la tilharii §i oamenii rgi de la Rim" adu§i de Las lau Crai" sa popu-
leze Maramure§ul 13. Choniates este insg doar unul dintre istoricii sau cro-
nicarii bizantini folositi de Cantemir in Hronicul sau. Lista lor, cuprinzg-
toare, Incepe cu Olympiodoros §i Zosimos (secolul al V-lea) §i sfir§e0e cu
Chalkokondyles §i Sphrantzes (secolul al XV-lea). Dintre autorii cuprin§i
in volumul de fats, pentru secolele XI XIV, Dimitrie Cantemir cunoa§te
§i folose§te scrierile lui Kedrenos, Zonaras, Manasses, Glykas, Pachymeres,
Cantacuzino §i Gregoras. Cel mai adesea, informatiile culese din istorio-
grafia bizantina sint folosite in formularea proprie a lui Cantemir, cu in-
dicatia in marginea paginii sau chiar in text a locului de unde sint
luate. Alteori insa se traduc complet pasaje de oarecare intindere care,
grupate laolaltg, ar putea alcgtui prima antologie romaneasca de texte
bizantine privitoare la istoria patriei §i a romanilor in Veacul de Mijloc.
Pe alocuri se dau, in limba greacg, nume proprii sau teimeni tehnici. Alte-
ori se reproduc, deopotrivg, in limba originalului, frinturi de fiazg ilustra-
tive, urmate de traducerea integrals a cite unui pasaj. A§a, de pilda, din
Zonaras 20, autorul bizantin cel mai folosit, citat de peste cincizeci de on
de invatatul roman : Kai XccOv gxcfaccrev ocUTok rcepLoimov, §i 1-au numit
narod agonisit" sau Boarxpot Tat; Po.y..ccixecq xWpccc, Texc Tripocv Tou
"Iarpou. Adica bolgarii zice, in tarile romane§ti, cele de peste Dungre, ra-
vgrsati, pustiind" 21 etc. In sfir§it, cu un alt prilej, Cantemir reproduce In
grece§te un lung pasaj din Nichifor Gregoras, unde se vorbe§te de pro-
iectul de casatorie al lui Stefan Milutin cu Evdochia, sora lui Andronic al
II-lea Paleologul. Ii urmeaza o bung traducere romaneasca, insotita de
reflectii §i comentarii22. Este, dad, nu ne inzelam, primul text bizantin re-
produs, cu traducere paralelg, din istoriografia romaneasca, anticipind
cu mai bine de doug, veacuri spiritul in care s-au lucrat §i se lucreaza cule-
gerile de texte realizate in veacul nostru .
La Sincai care-§i redacteazg, la 1nceputul secolului al XIX-lea, opera
sa Hronica romanilor Si a mai multor neamuri, progresul se remarca atit
prin numgrul sporit de izvoare bizantine utilizate, cit §i prin metoda de
lucru adoptatg 23. Pentru secolele XI XIV, la autorii folositi de Can-
temir, incai adaugg pe Joan Skylitzes, Ana Comnena, Ioan Kinnamos §i

19 Dimitrie Cantemir, Hronicul oechimei a romdno-moldo-vlahilor, ed. Gr. G. Tocilescu,

Bucuresti, 1901, p. 393.
20 Pentru folosirea lui Zonaras de catre Cantemir sa se vada Matei Corug5, Analele lui
Zonaras in Hronicul lui Dimitrie Cantemir, In Studii teologice", seria a II-a, an. XXV (1973),
p. 366 376.
21 Dimitrie Cahtemir, op. cit., p. 339, 337.
22 Ibidem, p. 479-480.
23 0 listil, incompletti, de autori bizantini folositi de Sincai In Hronica sa a dat Constantin
Tutuianu, Bizanjul in Hronicd tut Gheorghe .5incal, In Studii teologice", seria a II-a, an. XXVI
(1974), p. 555.

www.dacoromanica.ro
XII AL. ELIAJN

George Akropolites. Numarul pasajelor traduse cuvint cu cuvint este

mai mare si talmgeirile in romaneste sint facute cu o deosebita grija. Pen-
tru unii autori bizantini slut folositi 1i comentatorii lor, asa de pilda Du
Cange pentru Alexiada Anei Comnena. In intentia lui incai a fost sa gru-
peze informatiile asupra unui eveniment, asociind la textul reprodus in
traducere sau rezumat al autorului principal trimiteri la texte paralele
din alte izvoare. Astfel, sub anul 1051, dupd ce reproduce un pasaj din
Zonaras privind folosirea pecenegilor ca ostasi de catre Constantin al IX-lea
Monomahul, *Meai ne da indicatia : Asisderea scriu Chedren §i Glyca".
Sau, sub anul 1057, cind este folosit Joan Skylitzes pentru campania lui
Isaac I Comnenul Impotriva pecenegilor 0i opozitia cdpeteniei barbare, Selte,
dupa ce se da traducerea pasajului, incai adauga : Asisderea scriu Zona-
ra, Glyca si Anna Comnena" 24. In Coate cazurile aceste indicatii sint inso-
rite de trimiteri precise la editiile folosite. Lucrarile moderne de eruditie
care analizeaza faptele infatisate sint luate, de asemenea, in considerare
i discutate cu sobrietate §i precizie pentru limpezirea adevdrului istoric 23.
Evident, Hronica lui incai nu este o istorie a romanilor si a unor
popoare invecinate, ci o culegere de materiale in vederea unei asemenea
istorii. Dar aceasta culegere este rodul unei munci uriase, admirabila prin
competenta si constiinciozitatea cu care a fost condusa. Prezentarea ana-
lista a datelor, adunate din cele mai felurite izvoare, e comandata si de
grija pentru stabilirea unei cronologii cit mai stricte a evenimentelor, con-
sideratd drept o garantie a coerentei si veracitdtii naratiunii. Sincai nu
s-a dat inapoi nici de la incereari de interpretare proprie a izvoarelor, de
care nu este scutit nici un erudit care doreste sa-si merite numele de istoric.
Unele din interpretarile sale, precum identificarea pecenegilor sau cumani-
lor (cunilor) din anumite izvoare cu romanii din Dacia s-au dovedit neinte-
meiate 26. Aceste rezultate nu pot pune la indoiald buna-credinta* a inva-
tatului ardelean, descumpdnit in argumentarea sa de inconsecventele iz-
voarelor in folosirea numelor de popoare 1i straduindu-se sa dea o fundamen-
tare istorica unor realitati etnice indiscutabile, atestate de intreaga istorie
medievala i moderns a romanilor.
Oricum, i cu mult mai mult decit la Cantemir, nenumaratele pasaje
din autorii bizantini risipite in Hronica sa, traduse cu multa atentie si inso-
24 Vczi Ghcorghe $incai, Opere. I, Hronica romdnilor, tom. I, ed. ingrijita si studiu asupra
Ihnbii de Florea Fugariu, prefata $i note de Manole Neagoe, Bucuresti, 1967, p. 314 316.
25 Vezi, de pilda, in ed. cit., p. 325-326, sub anul 1090, cum $incai combatc afirmatiile
lui I. C. Eder asupra pretinsului nomadism al vlahilor balcanici, aducind un temeinic argument
Impotriva acestei asertiuni din Insusi textul Anei Comnena, pe care se sprijinea Eder ; cf. $i obser-
vatii I e aduse lui J. Chr. Engel, ibidem, p. 340, sub anul 1172. Pentru atitudinea critics, dar ech1-
tabi/A a lui $incai fats de ilvatatul german, vezi si Prefala lui Manole Neagoe la ed. cit. p. L IX
LX.
26 Vezi ibidem, p. 318, 344, 380 precum $i notele de la p. 318. Incredintarea lui $incai
ca, °data cu nimicirea armatei pecenege de catre loan Comnenul in 1122, prin cumani, patinachi
sau scythe, totdeauna trebuie Intelesi romanii cei din stinga Dunarii" (ibidem, p. 338) 11 duce pe
Invatatul ardelean sa puns invaziile pustiitoare savIrsite de popoarcle turce la sudul Dunarii,
In teritoriul imperiului, pe seams romanilor. Vezi astfel, In acelasi volum, evenimentele poves-
tite sub anii 1122, 1152 $i 1264. In acest din urma caz scitii" sint Math, pe care §incai, Inte-
legind gresit un pasai din G. Pachymeres (ed. Bonn, II, p. 106), Ii socoteste de un neam" cu
v'a'ri balcanici, stabiliti In apropierea Constantinopolului. Vezi Ilie Gherghel, Zur Frage der
Urheimat der Romanen, Viena, 1910, p. 47-48. Acest procedeu care-i pune pe romanii ford-
dunareni 1ntr-o lumina suparatoare si, mai ales, nemeritata, se va mai Intilni, pe o scars mai re-
dusk $i la Petru Mahar $i cum vom vedea $i la Kogalniceanu.

www.dacoromanica.ro
 LNTRODUCERE Mil

Cite de comentarii ponderate, la care sint asociate Bi opiniile unor eruditi

contemporani dintre cei mai autorizati, pot sa alcatuiasca substanta unei
antologii, oricind valabile, de texte bizantine referitoare la istoria patriei.
Yn orice caz, ele indicau domeniul de investigatie $i, in bung masura, me-
toda dupe care trebuiau sa se constituie antologiile respective in vremea
noastra.
Petru Major, cu care vom incheia sirul istoricilor, apartinind liteia-
turii vechi romanesti, care au folosit sistematic izvoarele bizantine, se deo-
sebeste in multe privinte de Sincai. Istoria pentru inceputul romanilor in
Dacia, care vede lumina tiparului in 1812 27, nu este conceputa ad narran-
dum, ci ad probandum. Caracterul ei demonstrativ, vigoarea polemics neo-
bisnuita care o strabate fac din aceasta opera, dealtfel sprijinita pe un larg
aparat tiintific, o pledoarie in favoarea continuitatii elementului romanesc
pe teritoriul care a vazut desavirsindu-se etnogeneza poporului nostru,
adica in Dacia nord-dundreana. Major apartine unei epoci care, pe de o
parte, a cunoscut adevaratul in.ceput al studiilor de balcanologie prin
Cercetarile deschizatoare de drumuri ale lui Thunmann (1774), jar pe
de alta, a vazut dezlantuindu-se atacurile unor istorici straini ca Sulzer
(1781-1782), Eder (1791) si Engel (1794) impotriva romanilor, socotiti
ca, an sosit tirziu din Balcani, impinsi de un nomadism neverosimil, pe teri-
toriul fostei Dacii traiane. Invatatul ardelean, care concepea istoria ca pe o
discipling militants, puss atit in slujba adeva'rului, cit si a patriei, trebuia
dar sa scruteze izvoarele istorice i in buna masura pe cele bizantine, care
acorda un atit de larg interes sud-estului european, pentru a lamuri
rosturile romanilor din Dacia si din Balcani in Veacul de Mijloc. Cercetatorii
operei lui Maior Vara exceptie, credem an gasit la el intuitii sclipi-
toare Bi judecati intemeiate, alaturi de erori surprinzatoare 22. Pentru
acestea din urma, vina lui Major este ca prea adesea n-a luat In seams ma-
nia arhaizanta a puristilor bizantini, cind e vorba de termeni geografici
sau de numiri etnice, Bi polisemia neasteptata pe care o surprindem cind
uneori la acelasi autor acelasi termen poate desemna mai multe realitati
geografice sau etnice Bi, inners, aceeasi realitate poate primi mai multe
denumiri. Rafinatele clauze stilistice bizantine care Inca ne mai descumpa-
nese puteau usor ra'taci simplicitatea robusta a unor invatati atit de probi
de acum un veac Bi jumatate. Fiindca de eruditia i buna for credinta nu
ne putem indoi. Citatele lui Major, cu larga folosire pentru bizantini
atit a textului grec, cit si a traducerii latine, sint inca o dovada de respectul
fats de canoanele eruditiei pe care cu mijloace deosebite 1-au dovedit
atit Sincai, cit Bi Major. Acesta din urma foloseste un numar mai restrin3

27 Spre deosebire de Hronica lui $incai, care se tipAreste dupA moartea autorului, Petru
Major a avut bucuria s5 -$i vada opera imprimatA In timpul vietii $i anume la Buda, In 1812.
Ultima editie integrals a Isloriei pentru inceputul romanilor in Dachia este cca de-a treia, apAruta
la Budapesta si Gherla In 1883 ; ea include si textul grecesc al trimiterilor din note la autorii
greci $i bizantini. 0 ed. critics, Insotita de un studiu asupra limbii al lui Florea Fugal iu $i de
prefata si note datorate Iui Manole Neagoe, a apArut, In doua volume, in colectia, Lyceum",
Bucuresti, 1970.
28 o admirabilA caracterizare a activitatii de istoric a Iui Maior a dat N. Iorha In
Istoria literaturii romdnesti, III, partea intii, Bucuresti, 1933, p. 251 $i urm. Sint puse In lumina
atit meritele exceptionale ale lui Major, clt si erorile $i exagerarile lui. Act stea din urma I I.,
discret, trecute cu vederea In frumoasa monografie a Mariei Protase, Petru Major, Bt ctil (4li,
1973, p. 173-200.

www.dacoromanica.ro
XIV AL. ELLAN

de marturii bizantine, atitea cite ii erau suficiente pentru tezele pe care

dorea a le demonstreze. Totusi nu lipsesc din istoricii bizantini consultati
pentru veacurile XI XIV : Kedrenos, Zonaras, Ana Comnena, Kin-
namos, Choniates, Akropolites §i Pachymeres.
coala ardeleana ne-ar ingadui sa dam §i alte exemple de invatati
care au recurs la bizantini pentru cunoasterea inceputurilor istoriei rationale.
Am ales totusi pe cei doi mai de aseama istorici ai ei care urmarind ace-
leasi teluri si recurgind deseori la aceleasi marturii sint totusi minati
de tempera mente deosebite.
In istoriografia munteana din a doua parte a epocii fanariote (1774
1821), un grup de istorici care, in opera lor, se opresc mai pe larg si asupra
perioadei dinainte de formarea statelor romanesti, urmeaza in chip vadit
o traditie care coboara din opera stolnicului Constantin Cantacuzino. Ne
amintim ca Istoria acestuia lua sfirsit, in manuscrisele care ne-au conser-
vat-o, cu portretul pe care autorul it face lui Atila, dupa, care intr-un
scurt paragraf se trimite la Toppeltin si la letopisele pentru descale-
catul" lui Radu Negru si deci pentru primele vremuri ale unei organizari
politice in Tara Romaneasca. Pare probabil totusi ca stolnicul sa fi strins
materiale in vederea elaborarii unei continuari a operei sale istorice, intre-
rupta brusc la prima jumatate a secolului al V-lea. Aceste materiale, care
puteau enprinde extrase, note de lectura si fragmente redactate, se vor
fi pastrat cum credea Iorga ping, la inceputul secolului al XIX-lea,
in arhiva familiei 29. Din ele nu puteau lipsi referinte la izvoarele bizantine
pe care, cum am vazut, Constantin Cantacuzino nu be ignora. Oricum, tra-
ditia cantacuzineasca se continua si se anima in primul rind in Genealogia
Cantacuzinilor 3°, apartinind banului :ii viitorului general Mihail Canta-
cuzino sau, mai probabil, scrisa dupa indenanul $i sub supravegherea sa si
cu multe adaose personale, dar in orice caz pe baza materialelor de arhiva
ale Cantacuzinilor munteni. Dad, ne oprim asupra Genealogiei, o facem mai
ales pentru ca intr-insa se cuprind date si traditii din istoria Tarii Romanesti,
care depasesc interesul unor acte utile mai ales genealogistilor. La prima
vedere, folosirea izvoarelor narative bizantine este larga $i precisa, §i prin-

29 In editia sa din 1901 a Operelor lui Constantin Cantacuzino (p. XLXL I), N. Iorga
atragea atentia cd In manuscrisul folosit de Samuil Micu al Istoriei stolnicului cronica mergea
nu pina la Atila numai, ci cu mult mai departe, pInd la Imperiul romano-bulgar. Acest manuscript
era deci, asemenea ca acela pe care 1-a avut la dispozitie Naum Ramniceanu". Cit priveste aceste
adaosuri, Iorga presupunea ca eel ce-a copiat manuscrisul not am spune mai degrabA un
compilator de la sfIrsitul veacului al XVIII-lea a avut la Indemlnd un manuscript purtind
pe margine sau pe foi supranumerare Insemndrile din izvoade strdine ale lui Constantin Canta-
cuzino". Doi ani mai tirziu, In studiul sau Des pre adunarea si lipdrirea izvoarelor relative la
isloria romani/or, din Prinos jut D. A. Sturdza, Bucuresti, 1903, p. 37, Iorga amintea din nou
de partea de dupd Attila a marei opere redactate de stolnicul Cantacuzino, parte care exista
pe la Inceputul secolului al XIX-lea, cAci Naum Rlmniceanu citeazd pe Constantin Cantacuzino
pentru vremile Imperiului vlaho-bulgar". Observatiile lui N. Iorga sInt de un. deosebit interes
pentru viitoarea reexaminare a traditiei cantacuzinesti asupra careia vom mai reveni mai
jos in istoriografia munteana de la sfirsitul veacului al optsprezecelea.
30 Dupd ce o editie defectuoasa fusese data la lumind In Buciumul", de catre C. Bol-
liac, lucrarea a Post editata de N. Iorga, sub titlul Genealogia Cantacuzinilor de Banul Mihai
Cantacuzino, Bucuresti, 1902.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE XV

tre numele de autori care apar deosebim pe un Kinnamos, Choniates, Akro-

polites, Pachymeres, Gregoras si Joan Cantacuzino, iar dintre cei mai not
pe Chalkokondyles si Sphrantzes. Numai ca, duph cum insusi Mihail Can-
tacuzino ne arath, e vorba de o traducere dintr-o lucrare de genealogie 31
a lui Du Cange, folosita duph, editia venetianh din 1729 si unde se aflau
referintele la istoricii bizantini mentionati. Tot indirect, un numar de autori
bizantini sint cunoscuti prin intermediul voluminoasei compilatii a lui
loan Stanos (1767) 32, asupra chreia vom reveni mai jos. Colaborator la a-
ceasth important opera romaneasch de genealogie, Cantacuzino 1-a avut
pe doctorul Chir Saul Arvanitohoritul", adica marele serdar Gheorghe
Sau133, erudit de valoare, care 1-a ajutat si la compulsarea surselor bizantine.
Cit priveste Istoria politicd si geografica a Pirii Romelnesti, tiparita
in greceste, la Viena in 1806, cu sprijinul fratilor Tunusli34, aceasta repre-
zinth o redactie si nu cea mai bung a unei compilatii alchtuith, poate
in romameste, dupg 1776, si atribuita indeobste banului Mihail Cantacuzino,
deli, in ce ne priveste o socotim mai degrabh o culegere valoroash prin ma-
terialele pe care le cuprinde, dar altminteri stingace, datorath unui om de cash
al Cantacuzinilor care a utilizat, fara metoda si farh, discernamint, bogatele
informatii de ordin istoric si statistic din arhiva lui Pirvu si Mihail Canta-
cuzino. Din cele patru serii de extrase din luerhri moderne de eruditie, care
alchtuiesc primul capitol al compilatiei, Marta ca Tzetzes ii era cunoscut din
Istoria stolnicului Cantacuzino, iar Ioan Kinnamos, Nichifor Gregoras,
Nichita Choniates si Ana Comnena sint pomeniti intr-un paragraf tradus
literal din Geografialui Biisching (1788)35. Cit de neinformat era compilatorul
(sau traduchtorul in greceste al luerhrii), o dovedeste si faptul ch, Ana Comnena
este socotit . . . bhrbat (6 8i 'Avvac O Kop.olvEic), iar indicatia ca Choniates
i-ar fi socotit pe vlahi descendenti ai bulgarilor este preluath, MIA vreo
rectificare, de la Biisching 36, Numai eh geograful german, pentru alchtui-
rea unei voluminoase geografii universale, a trebuit sh recurgh la scrieri
de specialitate ale unor invAtati contemporani, ca, de pildh, Jos. Sulzer.
De la acestia a preluat desigur de bunarcredinta afirmatii lipsite de
()rice temei cu privire la romhni, care in mod surprinzhtor apar nein-
sotite de vreo observatie critics in compilatia cantacuzineasch..AfFam astfel
dintr-insa el la sudul Dunarii vlahii si bulgarii erau unul si acelasi popor, pur-
tind dud un nume etnic, cind pe celalalt, iar mai pe urmh s-au numit mysi" ;
ca ungrovlahii si peonodacii (Ilocvv680cxec) sint un amestec de vlahi si
unguri " sau ca romanii an primit crestinismul in forma rhsariteanh, odath
cu bulgarii, in secolul al IX-lea" 37. Compilatorul a preluat probabil notele
de lecturh, ale lui Mihail Cantacuzino si ale altora folosindu-le WA simt
31' Opera lui Du Cange, Familiae Augustae byzanlinae seu stemmata imperatorum Constan-
linopolitanorum, fusese publicatA, impreuna cu un studiu asupra topografiei Constantinopolului,
In culegerea intitulata Ilisloria Byzanlina duplici commentario illustrata, Paris, 1680.
32 Bt(3Aoc Xpovoch nepLixouaa ri)v tcrrogav vijg BuCcorriaos, Ilcorceppccal)eacc ix Toil;
ia-tmxoii etc ,r2) xotviiv if) J.i.repov laiorg.ce 7LCCA 2.[WiVV01.) ETSIVOU 1-013 g 'Iwocvv(vwv, tom.
I IV, Venetia, 1767.
32 Pentru Gh. Saul, vezi comuhicarea lui A. Veress, Isloricul marele serdar Gheorghe Saul,
(1743-1785), In Anal. Acad. Rom., Mem. Sect. lit., seria a III-a", torn. V (1930 1931)
p. 83-106.
" `IcrropEoc. Tiic BXaxicc; noXyroch xcd. yewypeccptxi) cinb r cipxceLorci.rls citiTiig xvra-
crsciaco4 kw; Toii 1775 trouc, ed. Tunusli, Viena, 1806.
as A. Fr. Bilsching, Erdbeschreibung, zweyter Theil, ed. VIII, Hamburg, 1788, p. 770.
" IcrropEcc Tijc 13Acexice6 ed. cit., p. 12.
37 Ibidem, p. 12-13.

www.dacoromanica.ro
XVI AL ELIA.N

critic si cum vom mai avea prilejul WAculegerea

vedem Vara inteligenta, ca
atunci cind prelucreaza unele informatii din amintita a lui Joan
Stanos. Oricum, abia dupa publicarea editiei critice a textului grec al Isto-
riei rJ'arii _Romanesti 38 vom fi in masura sa discernem ce apartine compilatiei
in forma sa primitiva si ce a adaugat sau deformat copistul (sau traduca-
torul) redactiei Tunusli.
Legaturile cronicarului muntean Naum Rimniceanu cu ceea ce putem
numi istoriografia contacuzineasca, urmatoare stolnicului, erau mai de
mult cunoscute, dar au fost si mai apasat scoase in evident de cercetarile
lui St. Bezdechi, purtate in jurul Cronicei inedite de /a Blaj a lui Naum 39.
Acesta mentioneaza in scrierile sale pe Zonaras, Nichita Choniates si Nichifor
Gregoras, pe care Ins i-a cunoscut prin mijlocirea Genealogiei Cantacu-
zinilor, opera banului Mihail Cantacuzino, sau din Geografia veche si nouti
a lui Meletie al Atenei (secolul al XVII-lea)40. Este probabil totusi ca Naum
Rimniceanu sa-i fi folosit pe Zonaras si Choniates si pe alts tale. Oricum,
Naum famine un cronicar unul din ultimii cronicari munteni si folo-
sirea izvoarelor bizantine li lnlesneste doar alimentarea fondului anecdotic
al expunerii sale.
Grec de obirsie, Dionisie Fotino, care-si publics la Viena si in limba
greaca, In 1818 1819, Istoria vechii Dacii in trei volume 41, este un ade-
varat istoric. Opera sa de reala eruditie, pretioasa, desigur, mai ales pentru
istoria moderns a romanilor si organizarea principatelor care sfirsitul
epocii fanariote, cuprinde informatii relativ bogate si asupra perioadei di-
nainte de intemeierea Tarii Romanesti si Moldovei. Pentru aceasta epoca,
Fotino este Insa tributar istoriografiei romanesti si straine de la sfirsitul
secolului al XVIII-lea. Multe informatii sint preluate din Istoria 71 eirii
Romanesti, atribuita lui Mihail Cantacuzino, de care ne-am oeupat mai
sus. Ceea ce complica deslusirea tailor pe care datele izvoarelor inclusiv
ale celor bizantine i-au parvenit lui Fotino este coexistenta romani- a doul
versiuni manuscrise in limba greaca care privesc istoria veche a
lor pina la Ionita Asan (1197-1207) anterioare publicarii primului
volum din Istoria vechii Dacii §i care reprezinta probabil, prima forma a
portiunii respective din opera lui Fotino. Cele doua versiuni care, intre
ele, prezinta neinsemnate deosebiri slut, cea dintii, o Istorie a Daciei,
atribuita lui Teodor Fotino din Hios (1795), cea de-a doua, o opera aproape
identica sub raportul continutului si formei, a carei paternitate si-a insusit-o

39 Cele mai importante contributii la elucidarea problemelor foarte delicate ridicate de

paternitatea, izvoarele si limba In care s-a alcatuit Istoria politica $i geografica a Torii Romanesti
se datoresc lui N. Iorga, Cronicele muntene, In Anal. Acad. Rom.", Mem. Sect. ist., seria II-a,
torn XXI (1898-1899), p. 410-420 (A doua cronicd a Canlacuzinilor) si Ilie Corfus, In
legaturd cu opera lui Mihai Cantacuzino, In Rev. ist. rom.", XVI (1946), p. 129-141. Dezide-
ratul lui Corfus de a se alcAtui tit mai grabnic o editie critics a Istoriei In textul sari grecesc,
pe care-I socoteste forma originara, s-a Implinit. Editia a fost intocmita de Ariadna Camariano-
Cioran si Nestor Ca ma riano si se aflA In arhiva Institutului de istorie N. Iorga" din Bucuresti.
39 Cron ica inedita de la Blaj a protosinghelului Naum Rimniceanu, partca I, text Insotit
de un studiu in troductiv de St. Bezdechi, Cluj-Sibiu, 1944.
40 Vezi op. cit., p. 41 ; cf. si Naum Rimniceanu, Despre originea romdnilor, In C. Erbiceanu,
Cronica rii greci carii au scris despre romani in epoca fanariola, Bucuresti, 1888, p. 244-245.
43 D. Fotino, 'Iccop to: riic ream. tlaxEct; Tceviiv Tccevat4ccvicec,
Inaxlacc xca
MoX8cctrE ccc, torn. I III, Viena, 1818-1819.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCE:RE XVII

Emanuil Baleanu 42. Evident ca in fiecare din cele trei versiuni sint citate
i folosite aceleasi izvoare bizantine i anume, pentru secolele XI XIV :
Kedrenos, Zonaras, Ana Comnena, Kinnamos, Choniates, Akropolites 8i
Pachymeres. in dreptul pasajelor care is utilizeaz'a informatiile, numele
acestora adesea insotite $i de trimiterea la opera sint trecute in mar-
ginea paginii. Uneori se dau, In text sau in note, scurte citate literale care
privesc indeosebi pe vlahi, din autori ca Ana Comnena sau Kinnamos.
Un loc aparte in istoriografia de la inceputul secolului al XIX-lea
ocup'a. Dimitrie-Daniel Philippide, care-si imprima la Leipzig, in 1816, opera
sa `IaTopto: 1-55c `Poop.avictc, in care cum se tie apare intiiasi data
numele de Romania intr-o tiparitura si care este numai istoria veche a tarii,.
°data ce cuprinde cele intimplate in tarile din stinga Dunarii de Jos, de
la navalirea egiptenilor (sic!) ping la infiintarea principatelor romanesti
din Tara Romaneasca si din Moldova". Desi se sprijina pe un unman impor-
tant de izvoare dine §i bizantine, Philippide este mai putin un erudit, cit
un cercetator §i un ginditor original, inarmat cu un viu spirit critic si cu o
remarcabila indeminare dialectics. Nu foloseste trimiteri tii citate in sub-
solul sau in marginea paginii, dar in corpul expunerii gasim cu usurinta
folositi autori precum Kedrenos, Zonaras, Ana Comnena, Kinnamos sau
Eustathios al Tesalonicului, ale caror informatii sint receptate cu discer-
namint. Kedrenos, indeosebi, este tints observatiilor malitioase ale lui
Philippide, care-i reproseaza cifrele exagerate pe care cronicarul bizantin
be furnizeaza pentru efectivele barbarilor in lupta cu Bizantul 4 3. Campania
lui Manuil I impotriva maghiarilor, pusa sub anul 1166, este infatisata
dupa Kinnamos si se reproduce textul vestitei inscriptii versificate de pe
crucea ridicata de bizantinii biruitori, in care sint pomeniti ausonii, mime
etnic care i-ar desemna pe romani ".
()data cu al patrulea deceniu al secolului al XIX-lea, ceea ce numim
vechea literature romans cedeaza locul celei moderne, care dureaza pina
in anii patruzeci ai secolului al XX-lea. Este cu neputinta sa urmarim aci
utilizarea izvoarelor bizantine de catre cercetatorii tot mai numerosi, sta-
pini pe o informatie mereu mai extinsa si folosind metodele de investigare
specifice istoriografiei europene contemporane. Vom aminti numai incepu-
turile care pentru istoria mai veche a tarilor romanesti nu depasesc
nivelul de informatie al istoriografiei mai vechi.
Istoria Daciei, a valahilor transdanubieni fi a V alachiei, opera de tine-
rete a lui Mihail Kogalniceanu, ap'aruta in limba franceza la Berlin, intr-o
prima editie in 1837, intr-o a doua, neschimbata, in 1854 43, este cu drept
cuvint scocotita prima istorie nationall" care a indicat drumul isto-
42 Cele doua versiuni se pastreaza, In manuscris, In Bibl. Acad. R. S. Romania, si anume
sub cotele : ms. gr. 972 (Tcodor Fotino) $i ms. gr. 2 (Emanuil Baleanu). Precizari importante
asupra for $i a legaturilor respective cu opera lui Dionisie Fotino, In doua studii ale lui Nestor
Camariano : Un izvor necunoscut al Istoriei lui Dionisie Fotino, In Rev. ist. rom.", X (1940) ,
p. 227-236 si Un pretins istoric : Emanuil Baleanu, In rev. cit., XVI (1946), p. 142-156..
Credem, totusi, ca raporturile dintre cele doua versiuni manuscrise au nevoie de o reexaminare,
care poate aduce elemente not pentru elucidarea problemei pe care o ridica.
43 D. Philippide, `IcnopEce stg 'Poui.acyteg, Leipzig, 1816, p. 330-333, 354. Pentru
autor, Kedrenos este dcyckpixcpoq ncivr7) I (p. 360).
" Ibidem, p. 364.
45 Istoria lui Kogalniceanu a aparut pentru prima oars la Berlin, In 1837, sub titlul : His-
toire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens. In 1854, asa-zisa nota
editie a scrierii, data la lumina de asemenea In Berlin, este intitulata : Hisloire de la Dacie, des

2 e. 2e78

www.dacoromanica.ro
XVIII iAL. ELLAN

riografiei romanesti pentru un secol", iar autorul ei a fost considerat de un

cercetator atit de riguros ca D. Onciul cel dintii istoric critic ce-a na'scut
neamul romAnesc" 46. Din nefericire, spiritul critic al lui Kogalniceanu nu
s-a exercitat i cind a fost vorba de exegeza unor izvoare istorice bizantine,
i rezultatele au fost surprinzatoare anacronisme si interpretari eronate,
preluate in mare parte de la Dionisie Fotino 47. De via, era nu numai lipsa
de experienta a autorului, explicabila la virsta la care si-a redactat opera,
dar si atmosfera in care se gaseau Inca studiile bizantine in intreaga Europa.
Nu Incape indoiala ca initierea, in 1828, de catre Niebuhr a colectiei de scri-
itori ai istorici bizantine asa-numitul Corpus din Bonn a contribuit
eseatial la edificarea unei baze mai riguroase pentru viitoarele cereetari
in acest domeniu 48. Numai ca acestea si-au luat adevaratul avint, de atunci
neintrerupt, abia odata cu sfirsitul celei de-a saptea decade a secolului al
XIX-lea 48, data nu chiar in ultimul deceniu al secolului, odata cu publica-
tine capitale ale lui K. Krumbacher, cu intemeierea primelor periodice
de specialitate i cu introducerea bizantinologiei ea disciplina autonoma
in invatamintul superior 5°.

Valaques transdanubiens el de la Valachie (1241-1792). Noua edi(ie ne avertizeaza edi-

torn] din 1946 al operei nu e, in realitate, decit vechea editie din 1837, prezentata sub un
titlu nou", vezi Introducerea lui A. 01.etea la Mihail Kogalniceanu, Opere, tomul I. Scrieri is-
lorice, Bucuresti, 1946, p. 21.
49 A. Otetea, op. cit., p. 41-42.
47 Una din cele mai regretabile interpretari gresite a until istoric bizantin, Imprumutala
de la Dionisie Fotino, se refers la o invazie a cumanilor la sudul DunArii despre care vorbeste
Choniates (ed. Bonn, p. 123), numindu-i pe acestia, dupa obiceiul sat', sciti. Invazia, care a avid
loc foarte probabil In 1155 (vezi F. Chalandon, Les Comnene, II, Paris, 1912, p. 413, 414),
este situata gresit de Fotino In 1123 si puss pe seama daco-romanilor din Dacia propriu-zisa (xopixac)
adica a romAnilor din nordul Dunarii (`Icrropta ri1S rrcacy. Acoticcc, I, p. 275 276). Kogalniceanu
(ed. Otetea, p. 89), preluind informatia de la Fotino, mentioneaza si el prada considerabila en
care vlahii din Dacia lui Traian" s-au intors In patrie dupa ce au biruit armata lui (:alman (sic),
de fapt Coloman, guvernatorul Ciliciei. Mai mult, adaugind de la sine, Kogalniceanu precizeaza
ca vlahii, uniti cu cumanii si cu alte natiuni slave (sic) traiesc in rAzboaie cu vecinii, mais leurs
exploits sont toujours les memes, devastations, pillages, massacres". Slntem In fate unei grave
deformari a adevarului istoric, neautorizata in vreun chip de textul lui Choniates sau al oricarui
alt istoric bizantin. Pentru influenta lui Fotino asupra lui Kogalniceanu, eft priveste istoria mai
veche a romanilor, sA se vada si Aurelian Sacerdoteanu, Vechea istorie a romdnilor dupd 31thail
Kogalniceanu, In Arhiva romAneasca", torn. III (1939), p. 59 69.
48 Initiat de B. Niebuhr si publicat sub auspiciile Academiei regale prusiene de stiinte

din Berlin, Corpus scriplorum historiae byzantinae, numit si Corpus din Bonn, dupa locul de apa-
ritie, a publicat !titre 1828 si 1878 (respectiv 1897), In edi(ii de valoare inegalA, dar oricum supe-
rioare editiilor anterioare, un mare numAr de istorici ai Bizantului, In textul original insotit de
traducerea latina.
49 Se obisnuieste a se considera drept Inceput al reinvierii interesului pentru studiul stiin-
tific al civilizatiei bizantine anal 1870, cind Alfred Rambaud si-a publicat, la Paris, cele douA
teze ale sale sus(inute la Sorbona : L'empire grcc an dixiemc siecle. Constantin Porphyrogenele
0 De byzantino hippodromo.
5° Din lucrarile lui K. Krumbacher, socotit unul din intemeietorii bizantinologiei moderne,
vom aminti doar cele doua editii (1891 si 1897) din Geschichte der byzantinischen Litteralur von
Justinian bis sum Ende des ostrOmischen Reiches (527 1453), apirute la Miinchen in Handbuch
der klassischen Alterlumswissenschaft al lui Iwan von Muller. In 1892 apare, sub conducerea lui
Krumbacher, prima revistA de specialitate, continuata pind in present : Byzantinische Zeitschrift.
Doi ani mai tlrziu, Academia imperialA rusa de stiinte IncredinteazA lui V. G. Vasilicvski si V. E.
Beget directia unui periodic consacrat aceluiasi camp de activitate : Vizantijskij Vremennik".
Prima catedrA de bizantinologie este InfiintatA in Munchen, In 1892 si Incredintata amintitului
K. Krumbacher.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE XIX

Este drept ca necesitatea recurgerii la izvoarele originale pentru cons-

tituirea unei not istorii nationale, in care rolul de seama trebuia sa-1 detina
insu0 poporul roman cu institutiile, ideile, simtamintele §i obiceiurile lui
In deosebite veacuri" a fost afirmata cu putere de Nicolae Balcescu in 184551.
Cu patrunderea sa exceptionala, Balcescu surprinsese importanta speciala
pe care izvoarele narative straine o prezinta mai cu seama pentru veacurile
cele vechi despre cari cronicarii no§tri tac" 52. Cit de numeroase erau aceste
izvoare, printre care Balcescu le aminteste §i pe cele bizantine, cititorul
putea intrevedea §i din , citatiile vestitei cronice a lui Gheorghe Sincai" 52._
0 culegere sistematica a for §i o publicare potrivit cu exigentele momentului,
a§a cum o intrevedea ilustrul istoric roman, nu s-a putut realiza insa in impre-
jurarile pe care le strabatea cultura romaneasca, mai ales dupa infringerea
revolutiei din 1848 §i moartea lui Balcescu insu0.
Cit prive§te izvoarele istorice bizantine, un nou impuls pentru o
reconsiderare a lor, cu mijloace apropiate, a fost dat ceva mai tirziu pe
de o parte prin publicarea peste hotare a unor asemenea izvoare diplomatice
§i narative inedite, de o importanta covir0toare pentru istoria natio-
nals, pe de alta parte din necesitatea de a se apara, printr-o studiere mai
aprofundata a surselor medievale, tezele capitale ale istoriografiei noastre
cu privire la originea romanilor §i la arzarile for in Veacul de Mijloc.
In prima categorie vom inscrie, in primul rind, editarea, in 1860,
de catre Fr. Miklosich §i J. Miller, a condicelor patriarhiei din Constan-
tinopol Acta Patriarchatus " in care se da la lumina, pentru prima
oars, corespondenta oficiala dintre Scaunul ecumenic §i cele don& tari
romane§ti in legatura cu crearea ierarhiei eclesiastice in Tara Romaneasca
§i Moldova in a doua jumatate a secolului al XIV-lea. Acum posedam, in
sfir0t, dovezile primelor legaturi canonice cu biserica bizantina, prin care
tarile romane§ti intrau in acea ierarhie a statelor, patronata spiritualice§te
de Bizant §i care acorda unor tinere formatiuni politice legitimitatea la
care rivneau.
In al doilea rind, mentionam descoperirea i editarea, in 1881, a operei
lui Kekaumenos, care aducea §tiri relativ bogate asupra vlahilor din Elada
in veacul al XI-lea 55. Rapiditatea cu care informatiile autorului bizantin
sint preluate §i discutate de invatatii romani, numarul de studii §i comen-
tarii care i se consacra dovedesc importanta acestei descoperiri pentru pro-
movarea studiilor bizantine in Romania 56.
Am mai amintit §i o cauza de alt ordin care i-a determinat pe istoricii
romani sä se adreseze din nou, cu o atentie §i cu mijloace sporite, izvoarelor
51 N. Balcescu, Cuvint preliminartu despre i:voarele istoriei romdnilor, In Opere, torn. I,
1, Scrieri istorice, politice si economice, ed. G. Zane, Bucuresti, 1940, p. 107.
52 Ibidem, p. 109.
53 Ibidem.
54 Actele de cancelarie ale Patriarhiei ecumenice Ada Patriarchatus Ant cuprinsc
In primele cloud volume ale culegerii Acta et dtplomata gracca Medii Acvi sacra et profana, publi-
cate de cei doi InvAtati, Miklosich si Mtiller, Intre 1860 si 1890.
66 Primul editor al lui Kekaumenos a fost V. Vasilievski care a editat Siralegikonul lui
Kekaumenos In cunoscutul Jurnal rusesc al Ministerului Instructiei Nationale. Cea mai build
editie a treia este cea a lui G. G. Litavrin, Sovety i rasskazy Kekavatena, Mostova, 1972.
50 Vom reveni cu alt prilej asupra interesului ardtat in Romania de cercurile stiintifice si
ale oamenilor de cultura pentru Kekaumenos, dintre care, lnainte de sfirsitul secolului al XIX-lea
amintim pe Mihail Eminescu, C. Meissner, A. D. Xenopol, Simion Mangiuca, B. P. Hasdeu su
D. Onciul.

www.dacoromanica.ro
XX 1A.L. ELIAN

istorice bizantine. Este vorba de interesul tot mai viu pe care invatatii
strain, filologi sau istorici, it consacra originilor poporului si limbii romane
§i care nu totdeauna se distingea printr-o desavirsita obiectivitate. Romani
iii cistigasera, de la inceputul celei de-a doua jumatati a veacului al XIX-lea,
o pozitie tot mai insemnata in ceea ce incepe sa se numeasca concertul
european ; prestigiul pe care Principatele Unite, apoi tinarul stat indepen-
dent, Romania, dobindise in fata popoarelor celor mai inaintate in
cultura a suscitat un numar neobisnuit de studii privind inceputurile unei
natiuni pentru care izvoarele istorice medievale dadeau numai stiri sarace
i discordante. De la W. Tomaschek, R. Roesler $i J. Jung la Paul Hun-
falvy, Jos. Lad. Pio si L. Rethy 57, cercetatori straini, mai toti de limbs
germane, abordeaza in ultima treime a veacului al XIX-lea problemele
amintite, nu far*/ sa, amestece uneori, in argumentarile lor, interese de alt
ordin decit eel pur gtiintifie. Invatatii romani care le-au raspuns, in frunte
cu A. D. Xenopol si D. Onciul 58, vor recurge constant la izvoarele bizan-
tine pentru a apara tezele traditionale ale istoriografiei romane, asa cum
odinioara procedase un Petru Major in disputa sa cu Sulzer, Eder si Engel.
Mai tirziu, in secolul al XX-lea, trod discutiile se due in jurul primelor for-
math statale de la Dunarea de Jos si asupra rolului semnificatiei imperiu-
lui Asa'nestilor, istorici 5i filologi ca N. Iorga, G. Murnu, N. Banescu qi
altii vor reveni neincetat la exegeza pasajelor devenite clasice din autorii
bizantini pe care u cuprinde si volumul de fata. 0 grupare a textelor semni-
ficative sub acest raport din literatura istorice bizantina se facea astfel
tot mai necesara ; ea trebuia insa sa corespunda exigentelor sporite ale
criticii filologice. De citeva incercari facute in aceasta directie, pornite din
perspective diverse, cu mijloace i objective diferite, urmeaza sa ne ocupam
in cele ce urmeaza.
Este dificil de caracterizat opera postuma a lui Eudoxiu de Hurmu-
zaki, aparuta, incepind din 1878, sub titlul Fragmente zur Geschichte der
Rumtinen. Primul volum, tradus in romaneste de Mihail Eminescu59 si pu-
blicat in 1879 este, in cea mai mare parte a sa, consacrat istoriei vlahilor
balcanici, incepind cu rascoala din 1185 $i cu primii Asanesti. Hurmuzaki
isi cautg, informatiile la autori bizantini de curind editati in amintitul
Corpus scriptorum historiae byzantinae, publicat la Bonn de Academia de
tiinte din Berlin. De la inceput, dar, vom avea garantia unor texte mai
sigur stabilite sub raport filologic. Sint, astfel, folositi : Nichita Choniates,
George Akropolites, George Pachymeres si Nichifor Gregoras. Pentru
prima oars, se pare, in istoriografia romane este utilizata qi cronica versi-
ficata a lui Efrem. Autorul o citeaza gi pe Ana Comnena. N-a fost in in-

57 Operele Invatatilor amintiti, In masura in care discuta Inceputurile poporului roman

si teritoriul sail de bastina, shit trecute in revista de Al. Philippide, Originea romdnilor, vol. I.
Ce spun izvoarele istorice, Iasi, 1925, p. 689 si urm.
59 A. D. Xenopol, Teoria lui ROsler. Studii asupra stdruintei romdnilor In Dacia traiand,
Iasi, 1884 si D. Onciul, Teoria lui Roesler. Studit asupra stdruintet romdnilor In Dacia traiand
de A. D. Xenopol. Dare de seamd critic& In Convorbiri literare", XIX (1885) si reprodus In
Dimitrie Onciul, Scrieri istorice, ed. Aurelian Sacerdoteanu, I, Bucuresti, 1968, p. 131-250.
se Eudoxiu Cavaler de Hurmuzaki, Fragmente din istorta romdnilor, I, Bucuresti, 1879.
Traducerea, facuta din Incredintarea Ministerului de Culte, se datoreste lui Mihail Eminescu,
care a realizat-o, In 1878, la Floresti, in judetul Dolj, unde fusese adapostit de Nicolae Mandrea.
Vezi, de pilda, I. Cretu, Mihail Eminescu. Biogralie documentard, Bucuresti, 1968, p. 260
261.

www.dacoromanica.ro
 IN11ROIMICEIR E XXI

tenDia lui 0, ne dea, o culegere de izvoare, dar istoria, asa cum o concepuse
Hurmuzaki, se infatiseaza mai mult ca o parafraza sau rezumare a izvoa-
relor, dealtfel constiin.cios realizat5, si unde, alaturi de autorii bizantini,
intilnim $i surse apusene, citindu-se, relativ rar, si autori moderni. Istoria
marelui patriot si om de culture bucovinean careia deltminteri autorul
nu ajunsese sa-i dea forma definitive reprezinta astfel, pe mari portiuni
ale sale, o colectie de texte bizantine referitoare la vlahii balcanici, corect
rezumate si care mai pot fi Inca folosite. Caracterul oarecum arhaic al unei
asemenea intreprinderi nu putea, fireste, satisface cerintele unor cerceta-
tori forrnati la o scoala istorica mai exigent5,. Opera lui Hurmuzaki, cazuta
repede in uitare, merits totusi sä fie relevata pentru interesul pe care-1
vadeste fata de romanitatea sud-dunareana.
Interesul crescind pentru istoria vlahilor balcanici se vadeste si la
cercetatori mai noi, care vor puree in centrul atentiei for informatiile cap5,-
tate de la Nichita Choniates. Astfel Constantin Erbiceanu, intr-o comuni-
care la Academia Romfing, din 1901, referitoare la epoca lui Isaac al II-lea
Anghelos si la romanitatea balcanici de la sfirsitul secolului al XII-lea 6°,
foloseste largi extrase din Nichita pe care le da in traducere, dar insotin-
du-le uneori si de pasaje citate in limba originalului grec. Erbiceanu mai
utilizeaza si pe Ana Comnena $i G. Akropolites, din care iarasi se reproduc
largi fragmente. Se reproduce si pasajul binecunoscut din Kinnamos
(VI, 3) in care se releva originea italics a vlahilor, numai ca este pus pe
seama Anei Comnena 61 ! Meritul lui Erbiceanu este ca, cel dintii, se adre-
seaza nu numai operelor istorice bizantine in propriul inteles al cuvintului,
dar $i productiilor retoricei aulice. In aceast5, comunicare se reproduc
astfel doug cuvintari de la Choniates, cu indicatii pretioase la vlahii ras-
culati 62. Cercetatorului roman nu-i scapa exagerarile pompoase ale acestei
proze encomiastice, dar stie sa desprinda din frazeologia vans a lui Nichita
informatiile care intregesc ceea ce cunoastem din alte surse cu privire la
Asanesti si la reactia bizantina fata de comportamentul acestora.
Cu alts rigoare procedeaza, in 1905, filologul si istoricul Gh. Murnu,
cind da la lumina o antologie de texte din Nichita Choniates referitoare
la rascoala Asanestilor 63. Istoria lui Choniates este excerpata cu compe-
tenta de Murnu ; fragmentele selectate sint prezentate paralel, in forma
originala si in traducerea for romaneasca, aproape totdeauna satisfaca-
toare. In anexa se reproduce, de asemenea, in text paralel, Cuvintarea
imparatului Isac catre patriarh si sinod, scrisa de Nichita Acominatos
(sic)" pe cind acesta era secretar intim si insotitor in razboaie al imp5,ra-

60 C. Erbiceanu, Doug acic of iciale necunoscute de pe timpul Impdralulul bizantin Isaac

II Angel privitoare la romanii din Peninsula Balcanied spre finele secolului XII, In An. Acad.
Rom. Mem. sect. 1st. ", seria a II-a, torn. XXIV (1901-1902), p. 1-38.
61 Ibidem, p. 11.
62 Ibidem, p. 26-28, 30-35. Textele shit traduse dupA editia lui C. Sathas, McoactovLxil
BLALaa-hx-,), I, Venetia, 1872.
63 Gheorghe Murnu, Din Nichita Acominatos Honiatul. Traducere a parfilor priviloare la
istoria Asanizilor, cu introducere $i index, In An. Acad. Rom., Mem., sect. ist.", seria a II-a,
tom. XXVIII (1905-1906), p. 357-467.
64 Istoriile literaturii bizantine, piny nu de mult, lnsoteau numele celor doi frati,
Mihail si Nichita Choniates, de czea ce se socotea a fi patronimul Akominalos. La acesta s-a renuntat
dupa ce G. Stadtmiiller (1934) si V. Grumel (1953) au arAtat at numele Akominatos nu se justifica
prin traditia manuscrisit a operelcr celor doi scriitori bizantini.

www.dacoromanica.ro
XXII tAL. EILIAN

tului". Este vorba de cea de-a doua euvintare tradusa de Erbiceanu pe-
care o avem astfel intr-o noul §i mai ingrijita traducere integrals. Murnu
precede culegerea sa de fragmente din Choniates de o introducere asupra
istoriografiei bizantine §i de o schita istorica Bizantul pinci la revolutia.
Asanizilor , care indica situatia Imperiului bizantin, indeosebi dupd,
moartea lui Manuil I Comnenul (1180). Intre fragmente legatura se face
prin rezumarea textelor omise. Notele din subsol sint rare ; un indite de
nume proprii incheie lucrarea.
Din anii urmatori primului razboi mondial vom refine doua culegeri
alcatuite cu rosturi §i intinderi deosebite, dar care au adus servicii cerce-
Vara istorice romane§ti. In documentata sa lucrare din 1936 65 despre roma-
nii in evul mediu §i problema continuitatii, Aurelian Sacerdoteanu intro-
duce o scurta dar bine conceputa serie de extrase din izvoare medievale,
inclusiv bizantine, care yin in sprijinul argumentarii sale. Sint astfel fo-
lositi : Kekaumenos, Ana Comnena, Choniates, Kinnamos, Pachymeres
§i Cantacuzino. Traducerea se da in text, in subsol reproducindu-se forma
greceasca, urmata uneori de discutii sprijinite pe o larga. informatie.
In sfir§it, G. Popa-Lisseanu, sub titlul Dacia in autorii clasici, ne
da, in 1943 66, cea mai larga culegere de extrase din autorii elini, latini §i
bizantini privitoare la teritoriul Daciei §i popoarele care 1-au locuit, de la
Herodot §i C. Iulius Caesar ping la Sphrantzes §i Chalkokondyles. Autorii
bizantini sint cuprin§i in cel de-al doilea volum al culegerii §i, pentru seco-
lele XI XIV, se dau, in traducere, fragmente din Teofilact al Bulgariei,
Kekaumenos, Skylitzes, Kedrenos, Attaliates, Zonaras, Ana Comnena,
Nichita Choniates, Eustatie al Tesalonicului, Const. Manasses, Joan
Kinnamos, Efrem, George Akropolites, George Pachymeres §i Ioan
Cantacuzino. Textele sint precedate de o scurta notita biobibliografica §i
insotite de note explicative. Pe alocuri se intercaleaza in corpul traducerii
sau se reproduc in note pasaje sau crimpeie de fraza, in grece§te, din tex-
tul original, menite sa sprijine traducerea sau interpretarea autorului asu-
pra unor puncte controversate sau de o important& specials. G. Popa-
Lisseanu se Meuse cunoscut prin editarea unui mare numar de izvoare stra-
ine referitoare, in anume parti ale lor, la istoria medieval a romanilor §i
intre acestea se numarau §i bizantini ca Priskos (secolul al V-lea) sau Pro-
copiu din Cezareea (secolul al VI-lea) ; cuno§tintele sale erau, In acest
domeniu, intinse §i munca sa de traducator §i comentator al atitor autori
clasici §i medievali a fost utila §i merits sa fie relevata. Totu§i, deficienta
de metoda §i de informatie, lipsa de acribie filologic'a de care da adesea,
covada editorul au pus in umbra calitatile reale ale culegerii sale. Lipsa
unui Corpus complet §i riguros constituit al textelor bizantine privitoare,
atit la Dacia §i la romanii din stinga Dunarii, cit §i la vlahii balcanici se
facea simtita pe masura ce se extindeau cercetarile asupra romanitatii
medievale din intreg sud-estul european. 0 lipsa pe care macar pentru
vlahii din dreapta Dunarii an recunoscut-o §i istorici straini.

65 Aurelian Sacerdoteanu, Considera!ii asupra istoriet romdnilor in emit mediu. Douezile

continuilatii $i dreplurile romanilor asupra teritoriilor for actuate, Bucuresti, 1936. Pasajele din
autorii bizantini sint date la p. 235 si urm.
66 G. Popa-Lisseanu, Dacia in autorii clasici, I, Aulorii latini clasici $i poslclasici i II,
Aulorii greci f i bizantini, Bucuresti, 1943 (Acad. Rom., St. si cerc., vol. LXI §i LXV).

www.dacoromanica.ro
 INTIRIOIDUCEJR E XXIII

Sa amintim ca o culegere restrinsa de excerpte din autori bizantini

privind pe vlahii balcanici daduse, Inca in 1912, Karl Dieterich in lucrarea
sa cunoscutA asupra informatiilor geografice si etnogiafice din izvoarele
bizantine ale veacurilor V XV67. Fragmentele reproduse din Kekau-
menos, Nichita Choniates si G. Pachymeres se refereau respectiv la : carac-
terul r3i originea vlahilor, felul for de a se lupta si la vlahii in Asia Mica.
Pentru romanii din Tara Romaneasca, intr-o epoca mai tirzie, se foloseau
doua extrase din Chalkokondyles.
Evident ea excerptele mentionate, oricit interes ar fi prezentat, erau
neindestulatoare pentru o temeinica explorare a vietii 9i obiceiurilor vlahi-
lor medievali. Sarcina de a Intocmi o antologie cuprinzatoare, la care atit
izvoarele narative, cit si eele diplomatice sä contribuie la o mai completa
cunoastere a vlahilor balcanici luat-o un cercetAtor maghiar care
se distinsese printr-un numar insemnat de contributii la limpezirea isto-
riei for in evul mediu. Matthias GyOni, un bizantinist de valoare din scoala
lui Gy. Moravcsik, iii propusese sa alcatuiascA o vasta lucrare in trei volume,
intitulata Studii asupra izvoarelor istoriei romanilor din veacul at V-lea
pind in veacul at XIII-lea i, intr-o conferinta tinuta in 195368 in Sec is
de lingvistica si istorie literara a Academiei de *tiinte a Ungariei, anunta
planul dupa care izvoarele bizantine §i de alts provenienta urmau
sä fie repartizate in cele trei volume proiectate. Astfel in primul volum, care
trebuia sa imbratiseze perioada dintre anii 948 si 1206, trebuiau puse la
contributie 17 surse bizantine. Le vom aminti numai pe cele narative :
Constantin Porfirogenetul, loan Skylitzes, Kekaumenos, Ana Comnena,
Ioan Kinnamos, Eustatie al Tesalonicului i Nichita Choniates. In al
doilea volum si pentru anii 1207-1279 urmau sa fie excerpate lucrAri ale
lui Manuil Holobolos, iar in ultimul volum intrau George Akropolites,
George Pachymeres, Efrem gi Nichifor Gregoras. Dacd la acesti autori
adaugam sursele de naturA diplomatica (chrysobule, acte, scrisori etc.)
pe care, in acest volum, le-am lasat la o parte, precum §i foarte numeroa-
sele izvoare in alte limbi decit limba greacA si asupra carora Gyoni nu dadea
decit putine amanunte, nu ne putem ascunde regretul ca o moarte pre-
mature a Impiedicat pe invatatul maghiar sa-si duck la capat o munca de
de care s-ar fi folosit cercetatori de pretutindeni.
Culegerea de fata, care sub raportul cronologiei se fixeaza in
mare masura asupra epocii hate in considerare de M. Gy6ni, s-a constituit
dupa un alt plan. Nu numai ea, a inclus singure izvoarele bizantine, dar s-a
limitat la sursele narative, lasindu-le pe celelalte in sarcina unor publicatii
viitoare. In schimb, numarul autorilor excerpati este considerabil mai mare
ri textele selectate nu se refera exclusiv la vlahi, ci i la teritoriul pe care
s-au gasit si se gasesc astazi romanii, in masura in care acesta este amintit
de izvoare, chiar cind lipsesc referintele la romani si se mentioneaza doar
popoarele migratoare care an locuit i stapinit vremelnic acest teritoriu.
Urmind o directie care s-a manifestat mai demult in istoriografia noastrA,
an fost luate in considerare nu numai operele cronicarilor §i istoricilor
bizantini, ci §i productii cu un caracter literar mai pronuntat $i Indeosebi
67 Karl Dieterich, Byzanlinische Quellen zur Lander -tend Vtilkerkunde (5. 15. Jhd.),
I II, Leipzig, 1912. Pasaj ele amintite se gasesc In vol. II, p. 91-94. '
68 M. Gydni, Les so trees byzinlines de l'hisloire des Rotunains, In Acta Antigua Academiae
Scientiarum Hungaricae", tom. II (1953), p. 225 235.

www.dacoromanica.ro
XXIV AL. ELIAN

cele care apartin retoricii bizantine (cuvintari festive, panegirice

N-au fost lasate la o parte poemele unui Teodor Prodromos, de mult folo-
site pentru indicatii asupra indeletnicirilor vlahilor, dar Iii versificatii mai
putin utilizate, cu date interesante asupra unor expedilii militare bizantine,
de pilda. S-a socotit, de asemenea, util sa se reproduce ci texte care sint
parafraza evidenta a unor opere istorice binecunoscute, cum este istoria
lui Teodor Skutariotes, care urmeaza pas cu pas pe Nichita Choniates.
S-a plecat de la incredintarea ca unele variante, prezente intr-o parafraza,
pot arunca o lumina noul asupra textului parafrazat, asa cum s-a consta-
tat ca versiunea desemnata prin sigla B a textului lui Choniates explica
satisfacator numiri etnice arhaizante (de exemplu, TocupoaxUac) din ori-
ginalul lui Nichita 69.
0 alts trasatura a prezentei culegeri, care trebuie sa ne retina mai
mult atentia este spatiul foarte larg care se acorda vlahilor balcanici. In
masura in care izvoarele bizantine care ii mentioneaza nu atesta cu
una sau doua exceptii prezenta for pe teritoriul Tarii Romanesti, Ardea-
lului, Moldovei Dobrogei, se poate ridica intrebarea asupra legitimitaii
prezentei for intr-un volum de izvoare medievale ale istoriei Romaniei.
Raspunsul 1-au dat in primul rind filologii contemporani. Locul
de formare a limbii romane comune din care s-au desprins, ca dialecte,
daco-romana vorbita de romanii nord-dunareni, ca yi megleno-romana
Si aromAna vorbita de vlahii balcanici e constituit dintr-un spatiu
foarte extins, care depaseste granitele de stat ale Romaniei, cuprinzind
i teritoriul dintre Dunare, Marea Neagra, Haemus, linia Jire6ek-Skok
si o linie care aproape S2 suprapune cu granita bulgaro-iugoslava".
Unitatea de limbs este expresia unitatii de obirsie. Stramosii romanilor
an trait pe teritoriul amintit, iar contactul dintre populatiile de pe
ambele maluri ale Dunarii a fost foarte viu si nentrerupt"70.
In aceste imprejurari, comunitatea de crigine, de limbs si contactele
neintrerupte intre romanii nord-dunareni si vlahii balcanici impun o consi-
derare de ansamblu a tuturor izvoarele care vorbesc de vlahi Qi teritoriul
pe care-1 ocupau in perioada indicatA,, cit si de teritoriul nord-dunarean ft
de locuitorii sai bastinasi sau de popoarele migratoare, care mai cu deo-
sebire ateageau atentia istoricilor, militarilor si oamenilor politici bi-
zantini. Aceasta cu atit mai mult, cu cit evenimentele politice i militare
din BizanD la sfirsitul secolului al XII-lea pun in centrul atentiei Muoict,
adica vechea Moesia Inferior.
Comunitatea amintita a vlahilor balcanici cu romanii din stinga
Dunarii este insa mai mult decit rezultatul necontestat la care au ajuns
cercetatorii din domeniul filologiei romanice sau al istoriei limbii romane ;
ea se situeaza deopotriva i intr-o traditie cartut areasca pe care, la inceputul
secolului al XVIII-lea, an ilustrat-o Constantin Cantacuzino stolnicul fi
Dimitrie Cantemir. Cel dintii, ne-a lasat patiunzatoarele sale obseivatii
despre cutovlahi, mai exact vlahii din Epir $i Albania, atit de a semAnatori
cu romanii din nordul Dunarii prin caracterele for somatice, limbs si obi-
69 Cf. Gy. Moravcsik, Byzantinoturcica II. Sprachresle der Tiirkviilker in den byzanli-
nischen Quellen, ed. a II-a, Berlin, 1958, p. 303.
70 August Kova6ec, Descrierea istroromcinei actuale, Bucuresti, 1971, p. 31-32, unde se
formuleaza succint pozitia filologiei romane actuale cu privire la locul de formare al
poporului si limbii romane.

www.dacoromanica.ro
 INTRIODUCERE .XXV

.ceiuri 71. Cantemir nu se sprijin5, pe observatii etnografice §i lingvistice, ci

pe izvoarele bizantine, e drept interpretate in modul sau original, dar din
care nu lipseste marturia limpede a lui Chalkokondyles ca romanii din Pind
vorbesc aceeasi limbA ca tai dacii, adica romanii din Tara Romaneasca 72.
De la Choniates, Cantemir stia ca patria romanilor sud-dunAreni este Mysia
§i ca mysii din vechime, in vremea istoricului bizantin 1i dupg marturia
lui, se numeau -vlahi 73. Norocul schimbAtor al luptelor dintre vlahi 8i
bizantini in anii ce urmeaza marii rascoale din 1185 ii face pe cei dintii
81 se retrag5, temporar la nordul Dunarii, apoi sa reving, cu ajutoare mili-
tare din partea tatarilor" 74. Vlahii irises, ne previne Cantemir, de au t3i
lost apucat multe locuri in Misia, Inca asezamintul for mai de temei, tot
peste Dunare an fost" 75.
Ivanko, uciga§ul lui Asan, este vlahul Ioan care, ajungind &a se incus-
creasca, cu familia imperialg a Anghelilor, 1§i schimbA numele in loan-
Alexie, §i, dupa ce se va desp*Arti de bizantini, ajunge domn al vlahilor
si va purta razboaie victorioase cu latinii din Constantinopol. Cantemir
incepe sä-1 numeasca Dome al tuturor romanilor" si este evident ca ii
va pune in seams actiunile militare intreprinse de Ionit5, Asan (1197-1207)
impotriva vecinilor de la miazazi 78. Lind, in 1236, romanii, invinsi fiind
de bulgari §i de latini", tree Dungrea pe cuprinsul viitoarei Tari. Romfinesti,
Cantemir se intreaba data in fruntea for va mai fi fost sau nu acel Ioan
Vod. Alexie", atestat cu 30 de ani in urma sau vre-un ficior sau nepot a
lui < > carii Dragon Vod si Radul Vod sa fie lost multe socoteale sint
carile ne pot adeveri" 77. Ce credem ca trebuie retinut, dincolo de aceste
constructii atit de pline de fantezie, este incredintarea invatatului moldo-
vean di se poate stabili o constinuitate intre statul Asanestilor si primele
formaDii politice romanesti din Moldova §i Tara RomAineascI.
Daces asemenea speculatii erudite, rknase dealtfel in manuscrisele
atit de tirziu publicate ale lui Cantemir, nu an lost resuscitate nici chiar
de o anume istoriografie romantics, amatoare de aventura si culoare lo-
cals, tema legAturilor politice dintre AsAnesti Eli anume teritorii romfinesti
de la nord de DunAre a fost reluatl, in alt context, de istoriografia mun-
teana de inspiratie cantacuzineasca. De data aceasta, speculatiile cArtura-
re§ti pe baza unor texte gresit intelese se intilnesc cu unele traditii locale
pentru a genera o imagine a Olteniei, politic legata de Vlahia Asane§tilor,
care a dainuit in istoriografia romaneascI vreme de peste un secol.
Nu putem prezenta aici decit rezultatele unei anchete care, in alte
imprejurAri, trebuie sa se insoteascg, de un intreg aparat de texte paralele
71 Istoria 7'arii Rumane$1i de stolnicul Constantin Cantacuzino, ed. cit., p. 45, 46.
72 Dimitrie Cantemir, Hronicul ..., ed. cit., p. 157, 398.
73 Ibidem p. 156.
74 Ibidem, p. 403.
75 Ibidem.
76 Metamorfozele lui Ivanko, acum un Ivan, sint pline de interes. intli lsi schimba numele
In Alexie si se logodeste cu fata lui Isaac Sevastocratorul (ibidem p. 417) $i luptA Impotriva
vlahilor ; apoi, dupA ce s -au viclenit", devine dusman Bizantului (ibidem). Dupes cuprinderea
Varaei, vine $i Incepatura domnii lui Ioan Alexie domnul Vlahilor" (p. 419), de fapt lonita
(Caloian). Dupes luarea Constantinopolului de latini, el este Ioan, domnul romanilor" (p. 423) $i -$i
pastreaza aceasta titulaturA pina ce ajunge acel al tuturor romanilor vestit domn, Ioan" (p. 465).
77 Ibidem., p. 465. Numele dat de turci Moldovei, Kara-Bogdan, vine de la un Bogdan
ai InseamnA 1.Arile a lui Bogdan cel negru" (p. 474-475). Bogdan, care este tatAl lui Dragon,
ar fi putut fi feciorul lui loan Alexie. Cantemir nu este totusi sigur (p. 474). De ce pare a fi
1ncredintat, este CA Dragon era sau Irate sau var cu Radu Voda Negrul (p. 475).

www.dacoromanica.ro
XXVI AL. ELIAN

§i temeiuri erudite. Autorul bizantin de la care se porne§te este, de aseme-

nea, Nichita Choniates §i anume cunoscutul sau pasaj (ed. Bonn, p. 485
sq.), in care se infati§eazg, inceputurile rascoalei Asane§tilor §i folosirea
unei presupuse interventii miraculoase a sf. Dimitrie pentru atitarea popu-
latiei bulgare §i vlahe impotriva stapinirii bizantine. Textul pe care-I
gasim in versiuni apropiate, dar nu identice, in Genealogia Cantacuzinilor
(ed. cit., p. 59-60), in Istoria Tarii Romanefti (in redactia Tunusli,
p.17, 18) §i la Naum Rimniceanu (ed. cit., p. 94) reprezina rezumatul care
a stat la bozo celor trei redactiuni al unui pasaj mult mai dezvoltat,
care insg, nu este luat direct din Choniates, ci din parafraza in greaca
populara (apla) a lui Choniates, aflatoare in Bi6Xoc xpovocii rceptixouaa Try
laTopiav -c-71c BuavTi8oc a lui I. Stanos din 1767. Intr-adevar, atit
Mihail Cantacuzino, cit §i Naum Rimniceanu se refers, inainte de a repro-
duce rezumatul lor, la Vizantinci sau Vizandida, care n-a putut fi identi-
heath' pins acum, de§i Mihail Cantacuzino daduse indicatii suficient de
Clare despre acea prescurtata istorie bizanting,, tiparitg, la anul 1767 in
limba apla greceascg," (ed. cit., p. 23). Dintre cele trei versiuni amintite,
sg, ne oprim asupra celei care, fiind de timpuriu imprimatg, a putut exer-
cita o mai puternicl influents asupra istoriografiei romAne§ti posterioare,
adicA la ceea ce putem numi redactia Tunusli. Aceasta preia de la para-
fraza lui Stanos citeva elemente, care lipsesc in originalul lui Choniates.
Unul se datore§te de-a dreptul inculturii compilatorului. Astfel Choniates
(ibidem) povestete cum, la inceputul rascoalei din 1185, barbati §i femei,
cuprin§i de o adevarata furoare mist* tocmiti de Petru §i Asan sg, atite
poporul, predicau ca Dumnezeul bulgarilor §i al vlahilor a binevoit liber-
tate (iXelkeptav -086wriae) §i a incuviintat scuturarea jugului celui de
demult". Stanos (op. cit., III, p. 48) parafrazeaza corect : .086xlaz v& Tok
eXeu.kpWaii bre, Try XxXapiav (sic majuscula !). Compilatorul redactiei
Tunusli, intelegind gre§it textul, afirmg, ca ronthnii §i bulgarii, incredin-
tati cg, au sprijinul sf. Dimitrie, bropeikr,crav tLe-rck arcou8-7K xa-ra EXaf3Eac
(sic !), ceea ce traducg,torul de mai tirziu, G. Sion, ma' prin : au plecat
deindata asupra Sclaviei", Famurind in notes ca sub acest nume, de bung,
searng, cg, a voit sg, inteleagg, Bulgaria !" 78. Daca de aceasta interpretare
nu poate fi invinuit Stanos, cind este vorba insa de aparitia fatarilor in
toate cele trei redactii afatate, in locul cumanilor (la Choniates : /x6.5aL),
echivalentul (Tdcp-rapoL) se datore§te lui Stanos. In sfir§it, §i ceea ce ne
intereseaza mai de aproape, Stanos reds Muoia lui Choniates prin BAocxict.
Explicatia nu prezintA dificultAti : Stanos §tia de la Choniates cg, cei ce
inainte vreme se chemau mysi, acum se numesc vlahi (ot Muaoi np6-repov
eovoplcovTo vuvi 8e BXCcxoL xu0o'laxovTat, ed. Bonn, p. 482). Era firesc
deci ca §i tara lor, Mysia, sa sufere o schimbare corespunzatoare de nume §i
sä se cheme Vlahia. Numai ca Mihail Cantacuzino §i compilatorii de tradi-
tie cantacuzineasca de la sfir§itul secolului al XVIII-lea au inteles prin Vla-
hia lui Stanos viitoarea Ungrovlahie, adicI Tara Romaneascg, unde dealt-
fel vlahii de la sud de Dung,re, din vremea Asane§tilor treceau adesea in
cautare de ajutoare. Daca, a§adar, earturarii romani Intilneau la Stanos
Intoarcerea lui Asan ci c Bxocziccv Ilas-pi8a TOO sau deslu§eau cg, tot
acolo *i-au cladit o bisericg, cu hramul sf. Dimitrie de unde se intretinea agi-
78 Istoria politica si geografica a Terei Romane4i de la cea mai vcche a sa intemeiere pins
a anal 1774 < ...> tradusa de G. Sion, Bueurqti, 1863, p. 10.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCEIRE XXVI I

tatia de care am amintit, biserica va fi fost si ea ridicata undeva, in Tara

omaneasca.
Dintre bisericile stravechi de dincoace de Dunard, purtind hramul
marelui mucenic din Tesalonic, Cantacuzinii o §tiau pe cea din Craiova,
numita §i Biserica baneasca. Reconstruita de Matei Basarab, zidita mai
inainte vreme, se pare, de Barbu Craiovescu, la origine biserica putea avea
§i un ctitor mai vechi79. De aci pita a pune ridicarea lacaplui de cult craio-
vean pe seama lui Petru 1ji Asan, pe care compilatorul Istoriei Tarii Routh-
nesti ii socotea dintre stapinitorii celor cinci judete ale Craiovei" 80, era
un pas u§or de trecut. Aci surprindem confluents cu o traditie asupra careia
nu putem starui, dar pe care o intilnim bath tot la un cronicar in slujba Can-
tacuzinilor. Este vorba de inceputul Istoriei Tarii Rumdnesti de cind an
descalecat pravoslavnicii crestin,i, unde se amintesc rumanii carii s-au des-
partit de la romani *i au pribegit spre miazanoapte", trecind Dunarea §i
descalecind la Turnul Se verinului, dupa care au pus banoveti din neamul
Basarabilor 81. Traditia se refers, evident, nu la o inchipuita imigrare in
masa a romanilor, ci la o admigratie de proportii restrinse, din motive pre-
cumpanitor confesionale pe care o cunosc §i cele trei redactiuni cantacuzine§ti
de la finele secolului al XVIII-lea, pe care le-am mentionat §i pentru care
se manifests divergente in ce prive§te cronologia. Anterioara secolului
al XIII-lea, ea a cunoscut insa o repetare in acest veac, dupa versiunea
consemnata de Cantemir. Compilatorul redactiei Tunusli vorbe§te numai
de apartenenta Asane§tilor la clasa conducatoare din Oltenia, dar Dionisie
Fotino abandoneaza pe Stanos ca izvor istoric §i se intoarce la redactia
originals a lui Choniates. Ionita Asan famine insa, §i pentru el, un stapinitor
al Olteniei, ba chiar intemeietorul Craiovei care in numele ei ar inchide
amintirea unui vechi crai Iovan, ce nu putea fi decit Ionia. Acesta dar,
§i cu fratii sad, este §i ctitorul, in 1205, al bisericii sf. Dumitru 82. Nu cre-
dem necesar sa 0rmarim cum istoriografia romantics din veacul al XIX-lea
a preluat, intr-o forma sau alts, aceasta legends, de la Kogalniceanu la
Cesar Bolliac, Papazoglu §i Frunzescu. Hasdeu ii aminte§te, nu fara ironic,
pe cei mai multi, furnizind pina la sfir§it o ipoteza proprie privind originile
Craiovei, care insa nu rezista analizei mai mult decit cea propusa de Fotino83.
Vom aminti totu§i de o licarire, care trebuie subliniata, de spirit critic, in
versiunea greceasea Fotino-Baleanu a Istoriei vechi a Daciei. Intr-o scholie
la textul privitor la Ionita Asan, care ar fi stapinit Banatul, adica cele cinci
judete de peste Olt, autorul, dupa ce aminte§te de biserica sf. Dimitrie
care ar fi fost ctitorie asaneasca, remarca totu§i o dificultate (c'xnopia),

79 Vezi si loan Popescu-Cilieni, Biserica sr. Dumitru din Craiova, In llitropolia Olte-
niei", XI (1959), p. 581-582.
80 `Icrroptcc riic BXcextcc4 7roAvrocil xai yearypacp.xil, ed. cit., p. 18.
81 Isloria Tarii Romonesii de cind au descalecal pravoslavnicii creslini ( Isloria Tar!!
Ronuinesii 1290 1690. Lelopiseful canlacuzinese), ed. C. Grecescu si D. Simonescu, Bucuresti,
1960, p. 1).
82 D. Fotino, `Icrropixt Ti7 rriAcet. Accxiccc, I, p. 282-283.
83 B. Petriceicu-Hasdeu, Ori jinile Craiovei. 1230 1400, in volumul Olienescele, Craiova,
1884, p. 27 si urm.

www.dacoromanica.ro
XXVIII AL. ELdAN

fiindea $i in Tirnova se &este o biserica a sf. Dimitrie 84. Daca aceasta

judicioasa observatie ar fi fost cunoscuta mai multora si dezvoltata, dupa
euviinta, istoriografia noastra ar fi fost scutith, mai devreme, de perpetu-
area unei legende.
Oricum, dependenta politica a thrilor romanesti de Vlahia Asanesti-
lor alcatuieste o tema a istoriografiei nationale, de la Cantemir pins in
ultimul sfert al secolului al XIX-lea si chiar mai departe, data amintim
si de speculatiile unui invatat cu patrunderea recunoscuta a lui D. Onciul,
care desigur si pe alte considerente a afirmat-o in scrierile sale 85.
Am socotit ca permanenta preoeuparilor fats de -vlahii balcanici in
istoriografia romaneasea, chiar atunci cind nu este scutith de interpretari
eronate, constituie o indreptatire pentru cercetatorii contemporani sa cu-
masca pe cit e cu putinta mai mult din ce spun izvoarele bizantine despre
o ramura a poporului romanem desprinsa de trunchiul viguros care gasin-
du-si la vreme potri-vita forme proprii de organizare politica s-a dezvol-
tat pe teritoriul sail de basting din Dacia.
ALEXANDRU ELIAN

" Ms. gr. 2 al Bibl. Acad. R.S.R., f. 67. Compilalorul si-a dat astfel seama ea bisn ica
ctitorita de Asanesti era la sud de Dunare, in capitala cclui de-al doilea imperiu bulgar, si CS
prin urmare, nu din CraioN a sau din Oltenia presupusa posesiune a Asanestilor ar fi por-
nit marea rascoala a vlahilor $i bulgarilor. Compilatorul se fereste totusi sa traga concluziile
necesare si persists In credinla ca lonita Aan a fost Intemeietorul Craiovei, pentru care repeta
paretimologia amintita.
85 Convingerile lui D. Onciul privind dominatia Asanestilor asupra unor teritorii la nord
de Dunare merits o discutie mai ample declt o putem face aici. Sa amintim numai ea, Inca In
teza sa de doctorat, sustinuta la Viena, in 1884, Onciul sustinea ca Tara Romaneasca s-a
format ca parte a statului romano-bulgar al Asanestilor. Separatia Tarii Romanesti de Bulgaria
s-a facut dupa invazia tatarilor (1241)", vezi D. Onciul, ed. cit., I, p. 22. In acelasi an sustinea
ca Asanestii slat regi ai Bulgariei $i Vlahier, prin Vlahia intelegind gresit Tara Romaneasca $i
nu Moesia care era de fapt o alts Vlahie la sud de Dunare. Para simt critic prelua $i
o informatie dintr-un document dovedit de Ion Bogdan a fi un fals grosolan dupa care
regele Caliman Asan (1241-1245) poarta In titulatura sa si numele de domnitor al Moldo-
Vlahiei" si adauga : Nu avem temei a ne lndoi despre autenticitatea acestei din urma stiri"
(op. cit., I, p. 101). Ilai tirziu, Inaintea dovezilor aduse ca era vorba de un fals, Onciul se re-
fugiaza in traditiile confuze consemnate in Tarstvenicul lui Paisie de la Hilandar (sec. al XVIII -Iea),
vezi ibidem, p. 414, n. 213, pentru a continua sa sustina dominatia Asanestilor dincoace de
Dunare. Onciul este de fapt tributar legendelor create de Cantemir $i traditiilor consemnate de
istoriografia cantacuzineasca de la sfirsitul secolului al XVIII-lea (ibidem, p. 615 616, n. 58).
El continua sa creada ea Ei (Asanestii Al. E.) au pus temelia statului roman la stinga Oltului
gi for s-au Inchinat banii din Oltenia" ! (ibidem, p. 411). Catre sfirsitul vietii (1919-1920),
lark' sa abandoneze vechea sa teza, Onciul credea totusi CS, far& sa fie vorba de o dominatie ne-
mijlocita era mai mult o autoritate bisericeasca exercitata de episcopul de Tirnova. Din autori-
tatea bisericeasca s-a nascut cea imperials, Vara a fi o stapinire directs, ci doar voievozii romani
ce se gaseau In Vlahia recunosteau intru cltva autoritatea imperials a Imparatului vlaho-bul-
garilor" (ibidem, p. 54). Nu e nevoie sa adaugam ca din aceste constructii subrede si evident
anacronice n-a mai ramas nimic. Hasdeu conchidea cu buns dreptate, In 1898, polemizind cu
Onciul ca o stapinire bulgareasca in regiunea Carpatilor, nici dupa Asan, nici Inainte de Asan
nu Infatiseaza nici o umbra de proba", vezi B. P. Hasdeu, Elymoingicum Magnum Romaniae,
torn. IV, Introducerea, Bucuresti, 1898, p. L.

www.dacoromanica.ro

Ana Comnena, Alexiada
Attaliates, Bann
Banescu, Les ditches
Beck, Kirche
B rehier, Vie et mort de By..ance
Bryennios, Bonn
Chronicon Paschale, Bonn
CMH
Decei, Colonisation
Diaconu, Les Petchenegues
DID, II
DID, III
Dieten, Erlduterungen
D ol ger, Regesten
Erbiceanu, Douci acte
Georgios Akropolites
PRESCURTAR1
Anne Comnene, Alexiade (Regne de Vempereur Alexis I
Comnene, 1081 - 1118), texte etabli et traduit par Bernard
Leib, Paris, Societe d'edition Les belles lettres", 3
vol., 1937-1945.
= Michaelis Attaliotae Historia, opus a W. Bruneto de
Presle Instituti Gallici socio inventum descriptum cor-
rectum recensuit I. Bekkerus, Bonn, 1853.
= N. Banescu, Les duchis byzantins de Paristrion (Para-
dounavon) et de Bulgarie, Bucuresti, 1946.
Hans-Georg Beck, Kirche und theologische Literatur im
byzantinischen Reich, Munchen, 1959.
Louis Brehier, Le monde byzantin, I, Vie et mart de
Byzance, Paris, 1969 (editia a doua).
= Nicephori Bryennii Commentarii, recensuit A. Meineke,
Bonn, 1836.
Chronicon Paschale, recensuit L. Dindorf, Bonn, 1832.
Cambridge Medieval History, IV, 1, Byzantium and
its Neighbours edited by J. M. Hussey with the editorial
assistance of D. M. Nicol and G. Cowan, Cambridge, 1966.
A. Decei, Le probleme de la colonisation des Tures
seljoukides dans la Dobrogea au XI II-e siecle, Tarih
arastirmalari dergisi", Ankara, 1968, VI, 10 11.
P. Diaconu, Les Petchenegues au Bas-Danube, Bucu-
reti, 1970.
Radu Vulpe si Ion Barnea, Din istoria Dobrogei, II,
Romanii la Dundrea de Jos, Bucuresti, 1968.
Ion Barnea si Stefan 5tefanescu, Din istoria Dobrogei
III, Bizantinz, romani ,si bulgari la Dundrea de Jos, Bucu-
resti, 1971.
Jan-Louis van Dieten, Niketas Choniates. Erlduterungen
zu den Reden und Briefen nebst einer Biographic, Walte r
de Gruyter, BerlinNew York, 1971.
Franz DOlger, Regesten der Kaiserurkunden des ostromi-
schen Retches (Corpus der griechischen Urkunden des Mit-
telalters und der neueren Zest, Reihe A, Abteilung I),
Munchen, 1924 1960, 4 vol.
= C. Erbiceanu, Doud acte oficiale necunoscute de pe tint-
pul impciratului bizantin Isaac II Angel, Analele Aca-
demiei Romane, seria a II-a, torn. XXIV, Memoriile
Sectiunii istorice", Bucuresti, 1901.
Georgii Acropolitae, Opera, recensuit A. Heisenberg,
Leipzig, 1903.
www.dacoromanica.ro
XXX
Gregoras, Bonn
Grumel, Chronologte
Hendrickx, Recherches
Iorga, Histoire des Roumains
Jirerek, Geschichte der Serben
Izvori
Kedrenos, Bonn
Kekaumenos, ed. Litavrin
Kinnamos, Bonn
Leo Diaconus, Bonn
Leo Grammaticus, Bonn
Lemerle, Prolegomenes
Litavrin
Murnu, Nichita Acominatos
Murnu, Vlahia Mare
Moravcsik, Byzantinoturcica
Moravcsik, Byzantium and the Magyars
N. Choniates, Istoria
N. Choniates, Orationes
Ostrogorsky, Geschichte
Pachymeres, Bonn
Prinzing, Bedeutung
www.dacoromanica.ro
Nicephori Gregorae, Byzantina historia, cura L. Scho-
peni, III, Bonn, 1829 -1830; Nicephori Gregorae,
Historiae Byzantinae libri postremi ab I. Bekker nunc
primum editi, III, Bonn, 1855.
Traite deludes byzantines, I, La chronologie, par V. Gru-
mel, Paris, 1958.
B. Hendrickx, Recherches sur les documents diploma-
tiques non conserves concernant la quatrieme croisade et
l'Empire latin de Constantinople pendant les premieres
annees de son existence (1200-1206), Byzantina", 2,
1970, Tesalonic, p. 107-184.
N. Iorga, Histoire des Roumains at de la rotnanite orien-
tale, Bucuresti, 1937, 10 vol.
C. Jiree'ek, Geschichte der Serben, Hakkert, Amsterdam,
1967 ( Gotha, 1911-1918), 2 vol.
Izvori za bcilgarskata istoriia, Sofia.
Georgius Cedrenus Ioannis Scylitzac ope ab I. Bekkero
suppletus et emendatus, Bonn, 1838 1839, 2 vol.
Soveti i rasskazi Kekavmena. Socinenie vizantijskogo
polkovodia XI veka, podgotovka teksta, vvedenie, perevod
i commentarij G. G. Litavrina, Moscova, 1972.
Ioannis Cinnami, Epitome rerum ab Ioanne at Alexio
Comnenis gestarum, recensuit A. Meineke, Bonn, 1836.
Leonis diaconi Caloensis, Historiae libri decem e recen-
sione C. B. Hassi, Bonn, 1828.
Leo Grammaticus e recensione I. Bekkeri, Bonn, 1842.
Paul Lemerle, Prclegomenes a une edition critique at
commentee des Conseils at Raids" de Kekaumenos,
Bruxelles, 1960.
= Kekaumenos, v. supra.
G. Murnu, Din Nichita Acominatos Honiatul, tradu-
care a peirlilor privitoare la istoria A sanizilor, Analele
Academiei Romane, seria a II-a, torn. XXVIII, Memoriile
Sectiunii istorice", Bucuresti, 1906, p. 357-467.
G. Murnu, Istoria romdnilor din Pind. Vlahia Mare,
980-1259. Studiu istoric dupa izvoare bi.antine, Bucu-
resti, 1913.
Gyula Moravcsik, Byzantinoturcica, III, zweite
durchgearbeitete Auflage, Berlin, 1958.
Gyula Moravcsik, Byzantium and the Magyars,
Budapesta, 1970.
Nicetae Choniatae, Historia, recensuit I. Bekker, Bonn,
1835.
Nicetae Choniatae, Orationes et epistulae, recensuit
loannes Aloysius van Dieten, Walter de Gruyter, Berlin
New York, 1972.
G. Ostrogorsky, Geschichte des byzantinischen Staates,
Munchen, 1963 (editia a treia).
Georgii Pachymeris de Michaele et Andronico Pa-
laeologis, libri XIII, recensuit I. Bekkerus, I II, Bonn,
1835.
Giinter Prinzing, Die Bedeutung Bulgariens und Ser-
biens in den Jahren 1204 1210 int Zusammenhang mat
der Entstehung und Entwicklung der byzantinischen
Teilstaaten nach der Einnahme Konstantinopels injolge
des 4. Kreuzzuges, Munchen, 1972.
 XXX I

Psellos, Cronografia Michel Psellos, Chronographic ou histoire d'un siècle

de Byzance (976 1077), I II, texte etabli et traduit
par Emile Renauld, Paris, Societe d'edition Les belles
lettres", 1926-1928.
Skylitzes, ed. Tsolakis E. 0. TcroXcixl, `1-1 ouvezczcz r*-15c xpovoypapicz; Tor>
'Itafivvou ZxuXigl (Ioannes Scylitzes Continuatus), Te-
salonic, 1968.
Theophanes, de Boor Theophanis, Chronographia, recensuit C. de Boor,
III, Leipzig, 1883.
Theophanes continuatus, Bonn Theophanes Continuatus, Ioannes Cameniata, Symeon
Magister, Georgius Monachus, recensuit I. Bekker, Bonn,
1838.
Zonaras, Bonn Ioannis Zonarae A nnales ex recensione Mauricii Pin"
deri, III, Bonn, 1841 -1844; Ioannis Zonarae Epitornae
hzstoriarum libri XIII XVIII, ed. Th. Btittner-Wobst,
Bonn, 1897.
Zosimos Zosimi comitis et exadvocati fisci, Historia nova, ed.
I. Mendelssohn, Leipzig, 1887.
Zlatarski, I storzia V. N. Zlatarski, I storiia na balgarskata ddrjava prez
srednite vekove, IIII, Sofia, 1927-1940.

www.dacoromanica.ro
IZVOARELE ISTORIEI ROMANIEI

III

www.dacoromanica.ro
 IS2ANNHE 0 MATP0110TE

MANNOT TOT APICITATOT AIHTPOHOAITOT ETXAITON AOPOE EIS

THN HAIEPAN THE AINHAIHE TOT mErAAoT TPOIIAIOOOPOT KAI
THN NTN rENOMENHN EHI TOIL BAPBAPOIE OATMATOTPPIAN

p. 80 < > Kai Ta (L? eXEi4EV TOL005TM, Ta s'ivor.stiotv IrcDav Onota; flapfiapt.x&
ply xLviilLaTa noAXerc xai noUc'cx1.; xaTa8patai.v Ailarptx&rapov Ta. 7Tp Oc 86crtv
int.xstpoUvTcov, TO 8e Toir Tcov T6Xoc o i v r i7t67cTcb6t.c gvaiTovaoq xai 8ouAziac
Op.oXoyia l,LETeC TO yvi.7.)vat, TO%) xpEETTova xai. pavepcoc 7CL6TEU6OLL op.ocxii:v TOLL,
civOlcrTallivoug TOUTEIll 8Z6ILOTELCC XOCI PC<CTLXEtCf,. aLdc TO5TO X&VTail8av EUccyye.-
TC:j
24op.kvcov IT08Ec TMZUVOUCT!" xai POC6RXE-6c ia-vc7)v OiyovTat. 7,-..onaz6,9-ev (XtZtIct-
AO.YCOL, of 8e xai npoaTpixouat. nocrtv caiTollacTot.c, zeopaq OAac TCCCpccataeAra;
xat Vc:LaTc:clizvor. 7c6Aa.-cov xai npoa68cov xctt (p6pwv, xal Ti?). 7CIVTGOV XpOtT0661)
Pco[Latx-il aUVOCUTEkc, xat Tag i0:ll76.11) 7Tp007:0-6VTEc XIXT6t7EZp aCCAOccalc 7rEA1yet
noTay.iiiv i5E.6[LaTa.

www.dacoromanica.ro
 IOAN MAUROPUS

loan Mauropus a fost unul dintre reprezentantii de seama ai intelectualitatii

bizantine din secolul al XI-lea. S-a nascut in Paflagonia, in a doua jumatate a seco-
lului al X-lea. Venit de Una'. la Constantinopol, a deschis o scoala particulars.. A con-
tribuit mai tirziu, alaturi de Psellos si Ioan Xiphilinos, la organizarea Universitatii,
alcatuind statutele scolii de drept si predind cursuri de retorica (din 1045). In 1046
se calugareste, intr-o manastire constantinopolitana. A devenit mitropolit al Euhaitelor
la o data necunoscuta, prin anii 1048-1053. Data mortii sale nu se cunoaste ; se
pare ea, nu a supravietuit cu mult lui Constantin al IX-lea Monomachos (1042-1055).
Opera sa este vasty si variata ; ea nu a fost Inca studiata cu atentia cuvenita
si i se atribuie gresit multe lucrari ale altor autori. A scris numeroase predici, canoanc,
epigrame, poezii ocazionale, scrisori. A alcatuit o cronica, azi pierduta ; i se atribuie
un Lexicon etimologic in versuri.
Interesante ca izvoare privind istoria noastra si a Europei sud-estice, in general,
shit doua cuvintari ale lui Mauropus In care se vorbeste despre raporturile Bizantului
cu pecenegii din nordul Dunarii si se fac alte referiri la situatia din aceasta regiune.
Edilie folositd : Iohannis Euchaitorum metropolitae, Quae in codice Vatican°
Graeco 676 supersunt, J. Bollig... descripsit, Paulus de Lagarde... edidit, Gottingen,
1882 ( Abhandlungen der historisch-philologischen Klasse der koniglichen Gesellschaft
der Wissenschaften in Gottingen, XXVIII, 1881). Am folosit aceasta. editie indirect,
prin excerptele facute din ea de Ivan Duicev, Izvori a balgarskata istoriia, XI, Sofia,
1965, p. 79-87.

A LUI IOAN, PREASFINTUL MITROPOLIT AL EUHAITELOR,

CUVINTARE DE ZITJA POlVLENIRII MARELUI PURTATOR
DE BIRUINTA 1 I PENTRU ACUM FAPTUITA MINUNE
CU BARBARII
1048/9. Descrierea pecenegilor. Pecenegii trec Duna, ea cotropind o pa; te din teiztoriul bz-
zantin, dar sint infrinft in chip miraculos. 0 parte dintre ei se convertesc la creflinism,
supunindu-se Imperiului bizantzn

<. . .>Acolo2 lucrurile stateau deci astfel, dar aici3 cum oare ? Barbarii p. 80
atacau in repetate rinduri tinuturile apusene, dar <atacurile lor> se sfirseau
prin tratate de supunere si marturisiri de ascultare, caci ei isi dadeau seama
ce anume e mai folositor si se incredintau deplin ca aceia care se impotrivesc
stapinirii si domniei acestuia 4 au de luptat cu Dumnezeu. De aceea si acum
primesc vestea cea bung 5 si isi grabesc pasii si regii neamurilor p5.gine sint
minati in robie, iar altii se zoresc chiar sa treaca de bunavoie <de partea
imparatului>, predindu-i tari intregi si eliberind orase si dind daruri si
tributuri si adaugind imparatiei romeice, atotstapinitoare si <tarile> lor,
precum riurile care-si varsa apele in imensitatea
1 Cuvintarea a fost rostita cu prilejul zilei Sfintului Gheorghe, la 23 aprilie 1049. Pentru
datare si comentariu, vezi Ivan Duicev, Nahluvaneto na pecenejkiia vojd Tirah v Beilgariza pz ez
1048/49 g., Sbornik na Balgarskata Akademiia na naukita i izkustvata" XLI, 1945, 1, Sofia
p. 35 -39; A. P. Kajdan, Ioann Mavropod peceneghi i russIzie v seredine XI, v., Zbomik,
radova vizantoloskog Instituta" XVIII, 1963, 1, p. 177-184.
2 In partile asiatice ale Imperiului bizantin.
3 In Balcani.
4 A imparatului Constantin al IX-lea Monomachos (1042-1055).
5 Adica sint crestinati, primesc evanghelia ( vestea cea buns)

www.dacoromanica.ro
 S3/SERVO( Stildathild7011

57,5, A7o 39 101)01 513d13t. 01 n(9107331 707i )31D11 noircbDodu pox no?n (17910T1f110.e.
11(91n03.0 4n(931D1od31 53/91 101420 1)3x n3.093L 30 513n31l010p 770X f10nc969n3 3 Si
Aoloxoylop n1(F9 pox 5)9X(141 5739(97d4 pox 00717p711A.X9 nouolf 11707.0 extcto -201X1i1
99 5(0 39(9dr11§. pox 5od3L 01 C2A11LC7dt6)? 60d31 7371 431) 5)391f.10u701371 fno9cLelp
531 ncooy 07_1 4()3cInx n9 xno 4(909 !3xA.3n(plood3L 531 A3110)A4033 1109&3 54191A.1xx3
377X 5(93,(92/.. 5901 5901.613 non 31 pox 15(97,(10)4 10120 3199) chok (111 (01.01 11:3331
nc01r,73 n73293 11 7019 (M773X10diii 50At3 A311 11)09l/( 4601912133 d32/0 53140011V 43192,
504.63 5343910 31 1)0X fnorionp 1r.G9x3 01 45on3A. 539'10r-1on A01 d 4601 lonricol(3A.kup
91 ,500 7odn139d pox lold)ovpx)p 6(111 Cr) At!. 110X Ale.1 4,9311)339 13,,0021 n?ri 5(2) t)0
'd r 103.93 (511 501%3900 531(10, 410139 440.1.0.( 90 90 4110710A 90 m033x9U.d.0 '5319933 1n3990
573332,7y01L (;)21.9d1 4532\noX702.9 3113990 50d1L 6707060719 Cb7.1939 ACID '106371012= 70X -'3C1OX
A.. 1)3.0k 39 AJOthnX 37ox c1910173x 5(9191rcl)po pox 701 43 Is:mu 11)3331( 173.q03.0 17:1X
70T1 70X (33 5)0 A0.1,.(33 I/.1021 DOD 06061707Ti 57 19d3X 01 A09311.113d7031 57101010 2112 A07107021
3 1017019306 110X .101/010A132 (0190 0201. pOX /41 AVdTZ X3 5)0131D1RA ')11170911!.1X3
AU ACIOXC?1)0X 513
4odn39 5nod310343.e9f 51014119 50 63-6,C0A10 X110 l. 01 570d -10y23
531t7J9 (173 550 no 513dxrd 5901i 5101 1)3rolt. dX 00110 679 391^.393 31707thOdlt 4570?
rep nti. o 59d31 59019)3 507131o3L 5odo3L)2 73)0 pox 45on)3Xtf.rif n(91\912/.31x 5(91370x93
5701 5v1od912L3 m91 gnc9chs)ddrd nodTloch)Oxcp TR 11141 n(91(17o3 ntel.nc) pox -)3(3992170
401.0 170X
AC0637100310IMC 5(9713013 d33/..9v nc9X),3d1)4 533 (3 L& nou pox 5702.9011 170x
4)311071131 1)3x Ann TR 031 51x,,11 Ab970d133L3 1101 AOd19IF 4532\7000319 59 59019)3
51od33L114),3 3X23 45nox3o9od3L n(.1 f70d313711t. o709(9x7ox nou do?), t)0D139V. 1022(944\
d 701 601(10071 G. .1031.(9d#n)p 91 Ann 74(1)31\3 4noX31)3x pox 119 01 5o170dx xno
C3.041 AO/01L07 6113 No? X3 203.6, 31 110X 6073-e pOX 001 /OX 5(9X A730703L inod317\eir11n
5701 03 n(20 y?? 570y A071201 50090173 533 n3990 nn),32.t. A9XX)X -111049014
x1 (4. nodx171

01 57090 392 31210X 0)(101 1:9X 3193A09 031(1( 5C03109/4 621 TIO L1/ ')013.G (A.1 A 3 Snort()
xvx morilf
70Dno7.3 VTIT1(19 AX/X Alp. 172X93 kA 39 nlA.1n701
519Xly 507 5041( A(91 10X70
-
Xno 70e10 11 3101L '0o91e.0
tvlo)o)u It cocoorl A
nod31o1L 11071970
-3217?

Axixlef
5oc3t. 5nova GL 001313 weevil A 360310/ AV) AXL013e3A331.3 5101901 X3 5(LX91 '
72X),31 39 9you. nolvod 5)3c)31013.0 ni3vox 5)33r1onox30 no/d3 01 4)3711)3d3L 511(1.
5(0609 pox )ond3dnx 701 4)311131(pdtop 000131313 70d313 70900791(31 pOX 5101
73)(.)
5103I07003 51x70\cu3t 701 )3314.o0n3 4739non170d33L 0 70.c.nr1n70x 5(9)0.9od3.1 32.t3 n(919o1
.13.A.dn01727.1moo, lo dpi
no.g.ykaL3 13.0143L-thou 531nop3L 4)orlp, A01 i70101/ A07 10001.6T
A3r1
53147oDs13331. )314\3.0(9d133Lt.l. 46)\0019ndx pox ntp.. 019)492top 5314\7ort)3yx (33=9(7)
57719n (0(9033x3 tf..1.
A morrholoavodlou ArDcoxfxT x3 5nodri 531nor17odvo17ox -:od
xiy1D If TR VOX MA X;0 327o1D9A3ulo 4rionodu y)? &m 5loy2L9 70TULdX7037021 1f2
AC97)OTICOd 4701107193170d19 50731 A3TI 5k71y91 7)3x 5(41 59d3L 5001 -.)?ddlo$-.)
)31\0713)1
nodcbld331, 5(-93o1"... 133.L3 39 kpodu o.gy A 91(1.A.A.3 (3 CO COI A 4n(93713yo3L pox 5x,Ji
Snod
.d 7,8 513/19novod?u? 5knth17o3 (171 4(1)992.to1)Od19 5nodrion r7139 pox 50o39 59d3L f41
noon y1L? X09 no chio,l no1x3d)3 51771)(74,69 611.07,2,990 01 50.0.101 -1d3U
4A012131( 701000 5)31932.E, 312.Ln1(70x3 5701 570.019 k 70717Od19 5odat 31 !ATI 50X 00191(39)0
pox 5o21oyu. LtA37170131X3 pox 5(.2 U.)0(33, 511 501'1T170 7213 3X A3T10X 071 J4)7'1101021 fok
nt2.0 9 5ona2n)x 59m39 51oi 4n107071(131)3cl19 Xno 119 non971 7oA.3y9 1710.99niti..dda9
OlDloyanoyyou A19 'no1(y3713 119,1(y10 pox 50dit. (019,0 4-4Q..ncloxx7iorici# ;to Affl

www.dacoromanica.ro
 IOAIN MAU ROPUS 5

Trecindu-le pe celelalte cu vederea, ma voi minuna de cea mai noua

si mai de curind intimplata minune a lui Dumnezeu. Cine sint acesti straini
de neamul si de limba noastra si de unde <vin ei> ? Cine a imblinzit in chip
neasteptat ciudata lor infatisare si sufletele lor salbatice si moravurile lor
stranii si i-a prefacut in oameni pe toti deodata ? Cine i-a inchinat Domnului
un popor pe care nu-1 cunostea? Cine i-a f5.cut sa intre inlauntrul bisericii si
al cetatii pe vrajmasii lui Dumnezeu si ai imparatului ? Oare astia erau
fie -ne ingaduit sa spunem pe scurt cite ceva despre ei neamul necredincios
pe care-1 stiti cu totii, neamul lipsit de evlavie si de lege ? Sciti 6 dupa neam,
nomazi dupa felul de viata, cu moravuri salbatice, nerusinati si spurcati
in viata si obiceiuri, iar in rest cu nimic vrednici de luat in seam5. cum ar
putea spune cineva / caci nu cunosteau nici cuvint, nici lege, nici religie, p. 81
nu-si rinduiau viata dupa nici un fel de organizare civica, nu erau uniti
prin legatura vreunei intelegeri, faceau rau tarii si o cotropeau pe neastep-
tate, jefuiau tot ce intilneau in cale si treceau prin sabie tot ce le cadea in
miinile pingarite de crima, fiind totodata cei mai Inzestrati din fire si cei
mai groaznici dintre toti <scitii>. Prin jaf si-au dobindit si tara pe care o
locuiau ping acum, izgonind dintr -Insa pe cei ce salasluisera mai Inainte
acolo si care erau mai slabi ; fata de acestia din urma stapinitorii <nostri>
din vechime nu si-au precupetit grija, dar razboiul cu aceia era Intotdeauna
greu si cu neputinta de dus <cu bine> la capat, caci barbarii Isi faceau pe
furis navalirile cind le venea mai bine si fugeau si se retrageau Inca si mai
in voie ; ei erau gata s5. se scufunde ca broastele in mlastini si <sa se ascunda>
in vai si in iazuri si de multe on au Incercat sa tread. Istrul, pe malul caruia,
de partea cealalta, locuiau ca sal ne strice tam. Cum de-au aflat ei, care
sir t mai mult fiare decit oameni, cine stapineste acum aici si ca stapinirea
<romeilor> nu e de la oameni, ci de Dumnezeu <asezata> si diving si mai
presus de suferinte ? Prevederea imparatului a retezat si a oprit celelalte
navaliri ale lor, facindu-le sa nu le aduca.' nici un folos sau numai unul foarte
ink, caci <el> era sprijinit in lupta de cer. Dar de aceasta din urma navala
s to mai curind, cum se spune la noi, pr5.valire <asupra noastra> nu stiu ce
sa spun, care din doua <a provocat-o>, nedreptatea lor fata de ceilalti sau
lacomia intimplator trezita in ei de bunurile altora ? Mult mai bine ar fi sä
numim lucrul fapta a iconomiei dumnezeiesti, care cu intelepciune le con-
duce si le cirmuieste pe cele omenesti, potrivindu-le unele cu altele si impli-
nind adesea unele lucruri prin cele potrivnice lor, asa cum vadit se intimpla,
in chip minunat, acum cu ei. Caci au navalit cu totii deodata, pasind cu
toata multimea lor in acelasi timp peste riul transformat de inghet in uscat
si coborind pe furis cum le e obiceiul au stricat tinutul de linga fluviu,
cotropindu-1 in parte. Dar imparateasca purtare de grill nici acum nu a
adormit, ci indata °stile romeice se Inarmau si erau pline de avint si de
dispret fata de barbari. Dar dupa ce s-au apropiat mai mult de dusmani si
si-au aruncat privirile/ pe neasteptate spre tabara <lor> au fost deodata P. 82
cuprinsi de uimire si s-au umplut de teama de ce au vazut. Caci multimea
<dusmanilor> nu putea fi cuprinsa nici cu ochii, nici numarat5., ci acoperea
armata <lor> in Intregime malurile si era nernarginita in Intindere si se
15.tea in voie ca nisipul varsat de riu. Primejdia era prin urmare grozava

6 Scitii=pecenegii.

www.dacoromanica.ro
 9 3aNINVO1 SIMOSIINIAT

3310X70 6371 460(3190119 400.013XCpa.311.10 A? 57701 19c33X 33 5771 5109101L 69X13 4570311/Y3
31179 (9713y001. 531AT941X)6X AG.1 A70d(2X 17091.4.X10 GC A0X1OX 11 531A10.070e3 10.1.?Ti
60.1-1 A73V01L11A10 '114,91091f.1170d1OIL 511 A. c3)? 5049d) nolionxhe, 51701 nc0:3104thod OTIT
-
A19(L1 510 (331.99.0.70X 691110)(10 69413X0011 170X M919521 170X U. tf.A.7069 11010007011
"17013) 10 A3Ti A20 (1
009 A3 65101901 170X 5(13.\(1.0704 A310(137(93(3101L mod313
'm013Ood 59 nc9A3Tin0117ox3 Micoo 70170X 5701 570X0y1L.T1(19 691 .M9d?1061f.
d7p1. 5367i 51o223x nwpG.J..o?nrt.o 59d1.c. 5101 57071od3x3 2(-91 'nc9010jc1o4
1ori91o40c3x10 pox '1)32X7o7-114)x A3 5170 531690431D9 Aoc33197-I9.10 20X13 Foe?
03 52 A3 5101 510(393.1.72 1E 6040 15971301.3 531 o nc9r,tx n9r1.6,moyx 311.10?-
c

531 9
292!4 01 !..rocht. 5o129 113 li.nnoymx m1 isynood Attthou, 590.od pox 9 59170419
5krIdo 51tdfi.y3r. Ti)ox M91 M91T131(01L 41309X3 pox ;el 51L1 57023.6, 70x21910 57o2X70ii7in9
01n0d3n:0cb3 > < (f.xodricw cbp. 51.6,210 Iveo.A.371 pox 1031L MOL M9y0 AMA)? 170X
50X16 T177X 5c1ipdx 0 5942701D 201 490191dX 5(01970TICI70T 63.6.(94'1003219 A3.6(91L(11A3
'1,33/o 4331D9 ILO. pox Aod31961. (10613X3,113 201 11019d1L M9A101191dX 50-q09704
pox (01 Ann 63.6,93.g. linnolmdx poX AlsAkyx pOX 91 57009 ctolpkyaoodrai. 1701391
tf.R 5onocb &col nc9codc7od 459y011 pox (4-co1L 6913)(11 450d0(}) M9130 513 A19(4.01:9,70
5991 A1C31/ 5(1014.0.9170) 170X 01 A0(33thri(19 6(9X970313 7713TI 90663619 5k1 5!".x.4.1ceo0 -
rxilcoo thel 5(r) 9a.c.9 59611 5odk1okd1.c. 531ANkyd 5901 590rin.o, 4m09b...g,9x33 pox
Avn. n9r:313X 53100413ddo3tf 701 7oya19 'n7;dx7ori 513 670293x2 51019701 'nom3193 170X
A(tf..1 001AX.A.TyaL9ct3 (101 Sciollodx 511ox107odthod 17ox 51oritc9np o1n9ovox33 51702co4
(f. 3g A01(10901 3n9a7013 pox 5c9i20 5101910 d31.E.9 7122.c.y3 A109701.L 40110940X3 3199
3T) M9TILLt MIA A1970Xtf.193 523 xrrirmg, 5101 '510n3ri93,g, 3 n97c3.1.)? d3a1D9 (92c3k.G,
523 5rod3Tilf 5no1l.9civop 4531An910),(11.001371 X3 5t1.1 mdu thdorbp 5)03 pox 3w.olf
5ti.A13X3 513 41 A94 m1lta.9thoy1 pox mc3TX '531noloodr1371 01 33 29141034 9c31.t.rh0( -
60431 pox n0)137-1 523 kyal..x3 4A1` 3 A(7d3910 170X 2(91913170 5134391:13 170X 410117111
11019 A?Ti 901 nodatioy 5tki 51019670Vbf 531A0X(11 7013 31 41 901 5floa.Tdx nr13G0)(16
pox AGti 21033.g. 'oolucoagooyld) 119 90213x3 33 6)1 11(96 k9 0(9137i 531&3 Ski X 50110f
cl E8 170X41 A199d39Ti Ak19701 pox m9t,t301D013Ti Tdm.t. 901 nololcomvx 33 106311
I

.5o1m-193mr. 5c91clo 3320 593. n13rionono 53o2u9d.cA7o nGL1 'tooldf,u...cop 59190 9

moixdx 5901 599413 5709(pIxdx11t.3 IXTD3A9Thp 570120x39 4(\9('2D 57oinnoorwb10
'nco7,1oR 701371 A(93(3COR 170X M9T111 11103.C. A70199 .M9XD1O313 170X C101 5043 AO1A.10
AOTI0A19 4506-03 pox 5970x 903.G, 5o3\ 9 50170X1031 (k1 'too13d7D70 pox &1'7o1(. If. 519ri.xx
mrn, ncrvc,? '59).d3A3 pox mvp.c. k 511923.r. Akx(p.oclodu. Atis-11)MTI(Me 43470X3 170X
70110X m9i, m-01.10,3311. 5k1 5k.A. 01 AOP(9.k.A.7093 .639(1X92, (9150 ood5cpy19 590 59o3v0
(91 (101(1703 01t 13.1090 463.6.' 59190 139910101LI;1 593.0, m1 13y19104 5201 3 590 de
170X 7018 M91A1p31. 19a19101C1L AL(.1 50011. A01210 n(/.1L01 tc? tcyyou.

www.dacoromanica.ro
 IOALN MAIJEOPUS 7

pentru ostile <noastre>, nu pentru ca numai putini oameni urmau s5. se

lupte cu mult mai multi, ci si pentru ca fata de indirjirea acelora, <ai nostri>
isi pierdusera speranta intoarcerii acasa si-si pusesera toata nadejdea in
bratele lor, dornici ca fie, invingind in razboi, sa locuiasca tara, fie, dupa ce
vor fi facut un ran mare, sa nu <fie adusi> a se ruga sa nu pateasca la rindul
lor asa ceva. Caci ce e frica de moarte fata de cruzimile barbarilor ? Pentru
ei, asemenea altor lucruri la indemina si usoare si uciderea e un joc. In
asemenea stare de spirit se gaseau deci unii din soldati, iar imparatul pregatea
o alts oaste ajutatoare, caci celelalte ti fusesera imputinate in ciocnirile
de mai inainte. Inainte de atacurile barbarilor, s-au Incins unele lupte de
departe si mici ciocniri, in care intirziind, erau cu mai putin avint. Dar cine
era gata sa dea o iesire din situatia fara iesire ? Cine era acel care dimineata
risipea plinsul de cu sears? El era de fata, spre ajutor, chiar atunci cind 11
chema imparatul si armata plina de avint navalea asupra dusmanilor si se
faceau cunoscute de indata.' <dovezile > ajutorului lui Dumnezeu. < >

Caci mare a fost din nou lupta si crucea lui Hristos, atotcirmuitoare, Invinge
din nou, desenindu-se sus de tot, in vazduh, acum ca si mai inainte, in
vremea vestitului cel dintii imparat al crestinilor, apropiat de cel care prin
harul lui Dumnezeu, stapineste <acum>, atit prin nume cit si Intru evlavie 7.
Macelul a fost cumplit pentru barbari si frica lor Inca si mai mare ; ea da
simtire celor ce erau mai inainte nesimtitori si-i invata, cu ajutorul nevoii,
ce e folositor. Caci pe loc, loviti parca de un fulger, ei si-au pierdut avintul
si aruncindu-si departe armele din miini si le-au Intins pe acestea cerind
<Indurare> si cu strigate barbare si de neinteles invocau mila Mariei sale.
Iar ea a venit atit de repede si ei s-au bucurat de ea dincolo de orice speranta,
incit si acum se minuneaza impreuna cu not de cele vazute, cum au fost
transformati cei ce erau ca niste fiare in oameni blinzi, iar uriciunea si ne-
cuviinta de mai inainte li s-a pref5.cut in blindetea si gratia de acum ; dar
ce e mai stralucit decit mice si mai uimitor, din neevlaviosi au devenit
evlaviosi si din necredinciosi credinciosi, invrednicindu-se de baia ne-
stricaciunii 8 datorita dragostei de Dumnezeu a imparatului si dragostei de
oameni a lui Dumnezeu, si insemnati de el cu lumina harului/ au primit p. 83
de la Duhul innoitor aceasta <nou5.> infatisare. Astfel stie Dumnezeu sa se
ingrijeasca de mintuirea oamenilor, astfel stie imparatul sa se razbune pe
dusmanii invinsi, mintuindu-i fara de voia lor, cinstindu-i fara ca ei sa
stie, invatindu-i prin daruri si cinstiri sa-1 cunoasca pe Dumnezeu. Si, iata,
e neam sfint neamul fail de lege si a devenit popor nou al lui Dumnezeu
cel care era vechi in lipsa de evlavie si iarasi sint chemate <la mintuire>
neamurile pagine si a invins peste marginile pamintului Evanghelia. Astfel
ii conduce imparatul la Dumnezeul sau pe cei fara Dumnezeu, astfel ii
supune Dumnezeu imparatului pe vrajmasi si prin toate se vadeste cit e de
mare indurarea <lui Dumnezeu> Ltd de <imparat> 9.

7 Aluzie la Constantin cel Mare $i traditia despre miraculoasa sa convertire.

8 Este vorba de botez.
9 Evenimentele relatate aici au fost identificate de cercetatori cu episodul trecerii lu-
Tyrah, sef preceneg din nordul Dunarii, in Imperiul bizantin ; pentru aceleasi fapte vezi Kekau,
menos, ed. Litavrin, p. 150-152 ; Mihail Attaliates, ed. Bonn, p. 30 ; Kedrenos, ed. Bonn. II
p. 585 -587; cf. P. Diaconu, Les Petchenegues, p. 62-65.

www.dacoromanica.ro
 8 sammvar siaaoEdavw

J.0,L JOIVIZJILINT 1.0,LIVOLIOcILHIAT NUIIVXIa

SOMH,LaIcIVX 30,10V IIIa 1H,L IaaaclIVOV)1 3HL '3VINNWI1L
Hexava av v,Law <ois> Nauman NUL NUNItiaJ10,L3IdX tsivcialku

cl tg > 5non73x31q< A2o 5od1inco1 093 ncon37lrboc1131 51o1'Aco17O11lz1 A? 57vr19a3

1toi70d13213 Taxx A70d(9X 1900637'1 50931 A7o1X9D11I. A13).39 OIL)? A(91 .ncoy2z.9 -TAT x90
A7O3Tx.A. (371.1 170/113 Ab,L1
AlT)1.910 (1103XZTITICID 57o1 A? TithyoaL '517o1(p1170d19n9 509
&co/Tx? ncol,n9oxdT 51oinr3 59d11 AkX3A Tlarl 5111 901 50A01133dX '5(9399311
X90 70191X(k 33 170X 5kX7D1(Cleb 10X3A3 nC91 30.1. 4nconorldlooda.t. 5c? 1170 4n310rpc:123c13
m.grooleq 'ionpindRi.wox 50d1L 101 chOlL 70311L)(3 7017Oailf.A1X A(91 33701121.3 .nsodlocichod
01 n01)D19ntt1(lp,9 ncolopal. 11X11(1970EJ 01/009lf.dX3110X 10213Cb 7>OX q011/(94001(16

le 5101 19=h 701 701A1011. kA3110/111 1013 70111L1019kdX 110X 5101901 3Xkc13 510n3Ti01(ct0d
'ono A13A.T1g pox ,Inzi d3o9,3 31(36. A73A1X 31 pox 'n13X9c)1, xno eq? ,290 3gT.Gn?

mpnoldlorbol '5co3Dloc)odo.r. C101 10d1021 A01 A0d19I0 (10X160Eid/Od 90 7pdx1d 501A(10X7OX

3101113 Ak1 701101131 AkXtr:30 57X1C319a1( 5170T1Od2X3 17/X 5101(9dX)C3)01L 510203
,A1 (99103 7001
(9)1371 170X 70d3101701d A(91 A(9d1c9x1riDn3 4094.3 510 Txxou. 1rx
5ixf1(1(02L A(TY1l0T1(9d 1101131(7.0A3d701L > <
d gg > < n3d1 511L1
A(91 A(Typoricod 5kA9X97 13 510Akd1OLV, 31. 110X x 3770.g9
51014.7-1.61c17093 5101(111 A(993XfX) 4(5101/13 171.(03901. 10110T1931)O(319 Tx17o1ms) -32L-r1rtr
70199 1X/X chvat le not Tnco.A.T X1A101:41X3A031(1L wino x1 70L wctonodch iTx ma,cooloi.
'19(101c3(1A.kA1031. 3191L 3 A7o A701:01d13T13 410120 moirvod k ncodtpcji unonTo.r. sodu.
59olig) AlT)19.GXX/111A10 :5311001:4170dX pox 990 01113X3 AlDnouoxp 5C? 5,01 -xi°
51oc7oddr0j 51on13x3 A1193 9 pox A01(069710 503X1OX A70(313.0312A(19 > <
5,p1(197Oa ,?R 7X A(.91901 5(99370d101L col.(}0 'moi..evrtrIno 70117Ox 57od3t1od1
pox 510131(31 55.1 ? notoodno ATXra 51013,GILOd pox modcho.G, U11970 no31(u x? Ski
te.6 '5ricloc1oc3k1(3.r. 33nO Ski. Ma.coo 5koctoxf.tood1i. 5T330.-r-ochr. ol.loi.oic)p o dxA.
5101 5101(10 13X923 A(91 A(9X7OX 110/113 '501(31 no 5oy3s, '5oro3x3 ,yxT Alf.y04j70A10
d gg 36,104jTIF(331,9 110X At./..1
A(91 A(91.)01.901Lf no Ak.,k(Id) k A19(11(7?1XX
A19k(3(;)X031.9
Tyco nrilknodio oa..231lf. 'mod?.Loldnonvoi. 513 Alp(13X.0706D1L 171111 70A0)337-1 71:21
1 51

5kX70r1 AkA3T13.6.d3119 1013 01001 A3g4131A7OX 119 5oX701 13191(onod193 7X 5701

5Z99010? 513T17Mfle 9aLT SGt1 57013 401131(70X3AT 77X1(320dth0sj 31 301/7/1931)Dd19 X3

www.dacoromanica.ro
 IOAN NIAIJEOPUS 9

A LUI IOAN, PREASFINTUL MITROPOLIT AL EUHAITELOR,

CUVINTARE DE MULTUMIRE PENTRU DOBORIREA TIRA-
NIEI10. A FOST ROSTITA IN ZIUA A CINCEA DE LA CRACIUN

1047, 29 decembrie. Pecenegii au luat parte la tulburdrile din Imperiul bizantin, dind
ajutor rdzvrdtitului Leon Tornikios. Ei au fost insd infrinli de bizantini, aliali ,si ei cu
barbari" din nordul Dundrii

< > impotriva acelora fiind Indreptate asadar armatele din rasarit n, p. 84
el 12 a ordonat celor din apus sa ramina pe loc cita vreme nu vor fi in stare
de lupta. Caci tovarasii for care duceau razboi nu aveau nevoie de ajutorul
lor, fiind in stare sa invinga cu incuviintarea lui Dumnezeu ; nu in ultimul
rind insa <trupele din apus trebuiau sa ramina acolo> si pentru paza, ca sa
vegheze, acolo tabarite, <preintimpinind> atacurile barbarilor in aceste
tinuturi. Dar cel mai adevarat e ca s-au bucurat <astfel> de favoarea si de
marinimia imparatului, care Intotdeauna s-a purtat cu toti astfel din bund-
tate si care le-a ingaduit si for sa ramina acasa, cum voiau. $i asta desi
daca ar fi dorit sa atace si sa distruga nu-i lipsea acum motivul, pentru ca.
barbarii de dincolo de Istru 13 aduceau nu putine daune invecinatei Tracii,
cind si cind, prin expeditiile for de jaf si atacurile for indraznete, ca sa nu
mai vorbesc de neamurile mai man si mai violente din apus, de care mult
si adesea era tulburata imparatia romeilor <... >.
< > Vai, rusine pentru romei, ca, dupa ce au atacat cu armate atit p. 85
de man pe agareni 14 si pe sciti15, popoare putin numeroase (si dintre ei
numai pe unii) si i-au Invins f5.ra lupta, se falesc atit de mult si sarbatoresc
asemenea victorii. $i cind ar deveni <oare> mai modesti, <cind> i-ar invinge pe
galati sau pe iviri, daca ei le-ar sta impotriva cu toate fortele for ? $i nu au
in vedere nici faptul ca impreuna cu bietii barbari au pierit si unii dintre
cei de acelasi neam cu not < >.
Dar imparatul, dupa ce s-au intimplat si acestea in chip neasteptat 16,
desi ajutorul lui Dumnezeu era vadit si deplin, desi, dupa certitudinea
acum capatata, se bizuia Inca si mai mult pe el, nu a renuntat nici la masurile
de prevedere care-i reveneau lui. Caci ceilalti au crezut ca acesta este sfirsitul
nenorocirilor, pe cind el a socotit ca nu e vorba de sfirsit, ci de o intrerupere
si era de parere ca retragerea razvratitilor/ nu e fuga sau risipire, ci o stra- p. 88
tagema foarte vicleand, menita sa ascunda pregatiri de lupta mai man.
De aceea si acum el aduna cit mai iute armata si a rechemat trupele plecate
din partile rasaritene si punea in miscare prin scrisori trupele barbare din

10 In Bizant, prin tiranie" se intelege orice uzurpare de putere, orice stapinire intemeiata
pe uzurpare. In cazul de fata tiranul" este Leon Tornikios, razvratit impotriva lui Constantin
al IX-lea Monomachos, proclamat imparat la Adrianopol, la 14 septembrie 1047, cf. L. Brehier,
Vie et wort de Byzance, p. 211.
11 Este vorba de turcii selgiucizi si de luptele bizantinilor cu ei.
12 Imp5.ratul Constantin al IX-lea Monomachos (1042-1055).
13 Pecenegii.
14 Agarenii = turcii.
16 Sci%ii = pecenegii.

18 Este vorba de ridicarea asediului Constantinopolului de Leon Tornikios.

www.dacoromanica.ro
 01 saxisivoi 311.3011.11VIAI

neniDnR pox 70,3,30d 7012 e,c9i.1oi1T1rd.A. X '139 lwx lolmou 6,9X

43 k19269D 191 5ILL

dal 44x 5323 '41D3dpowox xriv 6371 pox 4.r21 o1 600xLcan 5,a 01 5Tc314ra -90°421
o-ri 5on3rict 77094y010 ri01 4(10d06 70T1v e 10X T1 700.19(2 55.1 dax10 52 0 x 5k
3 3 oorf) 1o9b91d3a 46(011) 51.4r101p mvou, 170x 011.0 CLOI. Ska.coo?
5rJ.A3TIOC)3d;
5c? fcri 6063 6ox 2t/11 cod3.3.? 463.g ('op Gono 31 170X

4/1010 lxx 491 3 7_ 42? 5k noloodi...

xi
70/.XA7r(11.9 700701L AC91 5k111703 ACOAOIXS. 970470319
-
ixaks) 4r.f.y 9 Sonnzd9.1. ASTI x137-1 oloa. molf; 6sol)p71n3191cb? 647? 31 ixx coLlox
`5o63r1cpeoyaL 5001 5:02x71011 19(104( 4577.6clX3 510::163 570&71 kRcii. 5702X7071T1I9
5C?

401312/3X1731d31L pox tcri 4/oX 570 5noX)?-rloXi3L 61363601X31 4011306312 pox ,1311
40131(9 470 5. o134oxG. Soda 701 U1 3R 66v071
.0 '41349o70 Gwx d32170 5913drva oar;-
110763d1.9 !I: :07143621
noa 606k pox '6olcbo.poxf o 4.69y 5c?) 9 5oloy ( 170X Gy3100 A0 COL
Geop 'noamd 10123 40.6xxa 4 d? da 9 5 (.06.13x3 (11,(1021 7973f.lpl!.? (331.911o, no

pox 6.0d31nDxd.G 701371 rsC91 701213 51/.1 5x34(/.6°21 'e.c91)pr1n3631. Artolp 4110711pr11.7J1

50? Amt 1a3 A.001/.clOy/4C2 VOX 4(T)33121 771 61 dro, mop 0,1,3`( 701\37-19n31xd117r19 A3

(7140901 2)02 31 51371o492 X3 51/.i. C93 i'MO9U.d7011 701 139 5(Tr(JOX 41r637130
pOX
nopo 2 g 01 (40X1d7OddXiii 63
n3-G91.1k.3 oix3y33uts) e4 noid9d3214 01(101) (4.
19101G 5r 5zDmddla? 9 19x4
-
(4053 0413X10X k2rA. 110 .013,cokku.,7? 5,9 5771 ch3X

Scpy 51)03t3C9R 31 5.novol3r1 170X AC9170+97:-70 191A10dILTbO 10X 01A70.01, 51703 57701M
"-71706.0170dCb0y1e0 d31f.C,1
70110021 32 V191X7071 409C1dX 5x9tp(21za.rx w(ld) dX AOIMT111.
dpA 5O169a367012 01401 91 4(50/3A cIC° At.1 4.193X71 500T1ct.Godu
11LS A01 70AMAIO

91 32 5o63719X9rdra
'132171331x? 513.00219 411 5m x191470 '4o3IxIoda S701nx 570491-13.A.Lf
4co3. ncnAkixdi9 oz. 5n clx 54oi,D3 pox tha, 14 nix x? ciodx)orl
4coxyoa 4complf 7012

5(10,,TID,ArD nri10 o A/0D3q..? du. 52 ,U.X/Yri 410A3TID)0(13xD? 1

TR VOL 5y mypi.
91 noyyri '13x1;.1913 pox 5101 437-1 510\0(021 k) (51o1ox9 A3 111102t!..
31 Act
cico?1.371 5o Soda
>pi x6.3ricoclo pox A(9_1. '00101/0?A6 691 d43y O no 13A709(? 440)7:1(37)30d:1 9197 31
pox 5101 AS911099 AC9)(y7p 20d3193X137313 31 17,0X ci3Imi3mw '10 91696132
41cr1 23y1D7o4
10)()(7? 170X MOV(011 ci.c, M914 61101),? A194001A3
Lg lOriklocht 13XO23 170X X60 5(92110 570ChDX I

523 0020 f1702XCI1T) 31032L3170X

01 x/Tri cod 5.1oporl pox 4w/112mo ')orlkXpo 502 59da
Imo? 7p 6.13D3311111.0 7p1770.0,93)0xAxmonn9 7017071c13110d19 pox 5901 673X7071714.0 5/D100-023

-
pox aino4rt.o 4133 5.1o)dpeop ,170X 4c9)(1poop 613tpo opl at?, xy pox oxioouplc4 51
'lmorlpo Soda 32 pox 510X163.A..A.(19 OX
opus), o 43d) Snoamd.GAx 5701 570732 73213 -
170-0,936 170/.XCDC > ' < 707770 A.C1,1201 A3.6(131A? 01 60X:1.707161 (13170d1936.(19 '3 pox 01 -chod
32 170X 01 A.013d0d 40 470dX107-}
4coac7od x3 tf.#6n.o 501x1.1 (.3.613x3 oda .631,Al1c.ci k2(;1,
401 5(931(7970d 61 p 13217M "vane) 17X 021 7.13Y 62
5016.19361E 4013XXSAAk3L7p ClOCbOD

641 6.11)C9N(XclX 170X 5c' A3 AOAA70d91601M/3-709 r.13dmvd3a

ClO63TIC9117X(LTI
170X C'91. 70 16.0) 01 1at.3
5016,00.A. pox G.2 A13121.7CAf1D 13x°23 170X Akd7031 1!. (MX 4702
6°132 do; IL.p3 dcoX '403 pox oy
Soda wrinD (4x oinmx? footh1(33a No xi- 701.737193170d19

www.dacoromanica.ro
 IOAiN MAUROPU'S 11

partile de apus si de nord" si a pus la cale distrugerea tiraniei <prin atacuri>

din toate partile, dorind sa elibereze de teams deplin pe top supusii sai si
cautind totodata sa salveze nenorocitele resturi ale Traciei, distrus5. de
proprii ei locuitori care au jefuit-o ; caci nenorocirea nu-i venea de la straini,
nici din alte parti, ci de la ai ei si din casa si, precum viperele, propriile ei
odrasle ii sfisiau sinul de mama. Numai ca tiranul, dupa astfel de fapte de
vitejie, ratacind in sus si in jos, s-a gindit cu grija sa incheie unele aliante
cu strainii, cu cei numiti sciti-nomazi 18 Si planuia sa intocmeasca masini
pentru asaltul zidurilor ; iar dupa putin se auzea din nou ca e pe punctul
de a navali incoace, asemenea unei fierbinteli care revine sau precum un duh
rau si necurat care, cum se spune, desprinzindu-se de om pleaca si, dupa ce
rataceste prin pustii, vine apoi iarasi la el, cu mai multa silnicie si mai multa
indrazneala, impreuna cu cele sapte duhuri ale rautatii sau <cu cele sapte>
ostiri ale ei, caci sapte se aratau a fi, ba chiar mai multe, cele care luptau
alaturi de tiran. Intre timp au venit si trupele din rasarit, bine rinduite
acolo si a fost adunata armata si din partea locului, iar cea de dincolo de
hotar aceasta era barbara si care era si ea acum plecata, a fost chemata.
Asupra tuturor acestora imparatul a revarsat daruri mari si demnitati
stralucite si felurite alte binefaceri, dar mai mult decit orice aur, caci acest
neam este deosebit de iubitor de bani. Si astfel, ii trimite cit mai repede la
lupta, de care erau dornici, poruncindu-le sa faca ce trebuie sa faca pe cit
se poate de bine si dindu-le drept conducatori pe cei mai de seama dintre
strategi, pe cei obisnuiti, de multa vreme si in urma multor lupte, 55. invinga.
Ei au plecat deci, echipati de lupta, iar orasul a cautat din nou spre viitor ;
iar cele vazute ii umpleau pe cei mai multi (sau de rind) de bucurie si ei
s5rbatoreau parca dinainte nimicirea dusmanilor, dar imparatul si cei ce erau
mai chibzuiti si mai cu minte au socotit ca situatia e grava si vrednica nu
de bucurie,/ ci de multe bocete, caci isi dadeau seama in ce nenorocire a p. 87
c5.zut marea si vestita fala a romeilor, de vreme ce sint siliti sa atace propriile
for ostiri si sa ridice armele, unii impotriva altora, oameni obisnuiti sä fie
tovarasi de lupta si aliati si <nevoiti> sa-si minjeasca miinile cu singe de
crestin 0 de ruda vai, crestinii ! < >. A pornit deci la lupta dintr-o
parte [textual : de aici] armata romeilor si, in acelasi timp, din partea cea-
lalta [textual : de acolo] s-a apropiat, potrivit intelegerii, armata barbarilor.
A fost chemata si armata din nord 19, care nu se indepartase mult, caci
inteleptul imparat punea la cale incercuirea nerusinatului fugar si vraj alas,
incercind, prin manevre strategice, s5.-1 prinda pe tiran ca intr-un navod.
Si apoi a hotarit sa se dea batalia. A sosit ziva hotaritoare si a fost harazit
luptei locul potrivit si armatele s-au pornit la lupta in chip stralucit < >.
S-a cutremurat pamintul (de parca s-ar fi intimplat intr-adevar un cutremur),
s-au cutremurat neamurile (ostirile razvratirii) 2°, au inclinat indata spre
17 Cf. Dolger, Regesten, 883 ; I. Duicev, Bunt& na Lava Tornika, balgarite i peceneghite,
Sbornik na balgarskata Akademiia na naukitl i izkustvata", XLI, 1945, p. 32, n. 5, considers
ca este vorba de bulgari ; A. P. Kajdan, op. cit., p. 183-184, crede ea e vorba de rusi ; Pentru
Diaconu, Les Petchenegues, p. 60, nota 167, aceste trupe barbare sint bandele de mercenari
francezi si varegi In serviciul imparatului".
18 Scitii nomazi = pecenegii, cf. Duicev, Izvori , XI, Sofia, 1965, p. 86, n. 2 ; P. Diaconu,
Les Petchenegues, p. 59, n. 167, atribuie gresit invatatului bulgar identificarea scitilor nomazi
de aici cu bulgarii.
19 Vezi n. 17.
20 Duicev, Izvori, p. 87, n. 3 le identifica cu pecenegii.

www.dacoromanica.ro
12 E0 ANNE'S NLAITROPUS

<. . . >bscae0.1 -;) y-71 (creccslccli rip fly 1" r.g eixdcaecev Op,ac-Sc TO aut43crcv), &roc.
pcixelaccv 60Art) (Tcic Tilc eiv-rccpatac aTpcc-reU(1.cc-roc), gxAcvocv ei),Vic 7rpO6 cpurhv,
oUx iveyx6v-vcc TOv &Wilk)) ecvTinocAov xcci noAilitov. xcei. 41 cpur) cyco-ryipicc Tag
puyoCiac xac,Ecr-rceTccc xotracpuyil yip -hv, cp7) cpurh, -rcT) POLCTLAei. Tol!)4 Tcpiv irrcl-
x6oug eic knocrroco-Eco Au-rr-hcsocvrac 7cpOc dyrceiD.ecccv ccriat4 .accup.ccaTc1Sc inccvc'e-
youacc. Tf. gTI.; yup.voi3-roc6 Tclv crup.p.c'exuw O TUpocvvoc ixaccilfietTca IT pOc TO yev6-
[1.EVOV. Tr X-h-rre-rat Tac4 cppkvccc tc7) 7cccpo:86 cp. ec7coyLvdmxec tiiv aco-roicev cpeLyet.-
xxrccAcci.43civeTccr UTcO sea-v.0/4 xcci xXotoi.c ecvoorkprz-rcc& O.& TTOV ce.4 potaakcc<... >.

www.dacoromanica.ro
 20,AN aSiKUIRIOPUS 13

fuga, neputind sä Infrunte pe cel care de sus le tinea piept si care le era
dusman. $i fuga a fost mintuirea pentru cei ce fugeau. Caci era goan5., nu
fuga, cea care ii mina inapoi la imparat, din nou, in chip miraculos <intor-
cindu-i > la ascultare pe supusii minati mai Inainte de o furie nebuna la
rascoala. Ce <sa mai spun> inc5. ? Tiranul e lipsit cu totul de aliati ; r5.mine
uluit de cele petrecute, cugetul ii este lovit de neasteptata intimplare, pierde
speranta mintuirii, fuge, e prins, e trimis la imparat legat de miini si de
grumaz 21< . . .>.

21 Cuvintarea a fost rostita la 29 decembrie 1047; pentru bibliografie vezi rt. 19i

www.dacoromanica.ro
 CIEOOTAAKTOE AXPIAQN

Tat EIHEKOHCIL BIAINHE

col. 337 11pc'exTopocc gxitc ntxpok; 'AAA' oi) 7TLxpo-ripou; Ziv iv TOLTOL4 TOG.;
gpeatv, ot TWV 7rivTe neaSt.aiv, EV eig SouAiicev &7r &youaLv, 6trnep &AAo TL Te6V
eCITOTCEIITCTO4LEVLOV 71 ciTcoSixotToullivcov XTTIVWV. Kop.c'evou4 gxeLq gEwasv i7ce-
AwSvovTa4; Kati. TL Tcpk Toil; ix Tiic 7c6Aeolc YipLV intxo:Tocf3ocivovTac 'Axpl.-
81,dyrac; 0i5Tor., ot TO6TO ccOTO TO eic rhv 7c6ALv Ccval3-"tjvcct WS OnAov eLSoxicg xat
aTicpc'cvo.y.cc gxovrec tcyouol. 7rcivTcc xat cpipouo-L, a ()A '61P70; AuTpout.tivou p.41Se
agovToo. TLC, yap 6 Tag 7mM-rm.; clvTLaT7)a6p.evoc; "Exitq KcarTplvo6c
rcov-Ipok; 'AAA& "tang oi5Tot. np6; Tok tLeTipoug BouXyckpouc KccaTmok,
1.e.EXAov si, tvcc µcj xceTactax6vo3 TO iii-ye.aoc Ti jc f0 xciaTpcp xecxiac, -rive;
of (sot na[i.TrOvlpor. =pig Tok IwiTipok dcypoixok Moxp-apok;

MAPTTPION TON APHIN ENAOESIN IEPOMAPTTPSIN IE' TON EN TIBE-

PIOTIIOAEI THL BOTArAPIIME EIIONOMAZOMENHL ETPOTMITZlItMAP-
TTPHEANTLIN EHI THE BAEIAEIAE TOT ATEEEBOTE IOTAIANOT TOT
HAPABATOT ETITPAOEN TII0 OEOCITAAKTOT TOT AFIOTATOT AP-
XIEHIEKOHOT HAEHE BOTAI'APIAE.

col. 190 28. 'Ex 7roge6v SE yevollivou TOUTOU T01.1 gaVOU, gTzpov ETCEtcripkavr
avoildrrocTov xact eop.6TocTov, of. Asy6lievol. Bo6Ayapot ix TiLv -c* Exunxq icepiLv,
noTcy.6v "IoTpoV of.STo) Xey6i.tivov Stoc-rcipdcaa.vTic, xoci. Pccpeicc p.cicrTLE nape.:

www.dacoromanica.ro
 TEOFILACT AL OHRIDEI

Nascut la o data necunoscuta in insula Eubeea, a trait o vreme la Constanti-

nopol, unde a slujit si ca diacon al bisericii Sfinta Sofia. Inaparatul Mihail al VII lea
Ducas Parapinakes (1071-1078) 1-a ales ca educator al fiului sau, Constantin. Mai
tirziu a devenit arhiepiscop al Bulgariei, cu sediul la Ohrida (cca 1090 1108), unde s-a
simtit ca intr-un exil. Desi a incercat, n-a izbutit sa revina la Constantinopol, din pri
cina, se pare, a unor adversitati personale.
) Teofilact a avut o bogata activitate literary si teologica. A rostit de asemenea
discursuri, in calitatea sa oficiala. De o deosebita valoare documentara slat scrisorile
sale, foarte numeroase, adresate personalitatior vremii, de care era legat prin prie-
tenie.
Edi /ie folositd: Migne, Patrologia Graeca, vol. 126.

<SCRISOARE> CATRE EPISCOPUL VIDINULUI

Cumanii obifnuiesc sic atace Vidinul ,si imprejurimile lui

Ai parte de practori 1 aspri? Dar nu mai aspri <cred> decit cei din col. 337
partile acestea, care iau in robie un copil din cinci, ca si cum ar lua dajdia
de o cincime sau de o zecime din vite. Ai parte de cumani care navalesc
din afar.? 8i ce sint ei fata' de ohridenii care ne vin din Oras 2? Acestia,
socotind faptul de a se fi dus in capitall drept platose a faimei for si ca pe
o cununa, jefuiesc tot de nu mai e nici izbavit, nici izba'vitor" 3. Caci cine
se va impotrivi celor din Constantinopol? Ai <de a face cu> castrieni 4 rai?
Dar acestia sint ca niste copii fata de castrienii nostri bulgari si Inca sa
nu cumva sa fac de rusine maretia ticalosiei din castrul nostru cine
sint ticalosii" Cal fata de badaranii nostri de mocreniti?

MARTIRIUL SFINTILOR SLAVITI 15 MARTIRI CARE AU

FOST MARTIRIZATI IN TIBERIOPOLIS NUMIT IN LIMBA
BULGARA STRUMITA, IN VREMEA DOMNIEI LIPSITULUI
DE EVLAVIE IULIAN APOSTATUL, SCRIS DE TEOFILACT,
PREASFINTUL ARHIEPISCOP AL /NTREGII BULGARII
Statorn'cil ea bulgartior in Balcani, rezistenfa for la incercdrile localnicilor cre,stini de a i
concerti.

28. Dupa ce s-a indepartat acest neam6, a navalit un altul, preanelegiuit col. 19'1
si crud, d.sa nurnitii bulgari 6 care, venind din partile Scitiei, au trecut fluviul
numit Istru si erau ca un bici cumplit aruncat de Dumnezeu asupra. tinu-
1 Functionari ai fiscului insarcinati cu stringerea impozitelor.
2 Din Constantinopol.
2 Cf. Psalmii, 49, 22.
4 Vechii castrenses, solda %i din fortaretele de granita, sub Iustinian.
5 In rindurile care preceda acest fragment Teofilact vorbeste de pradaciunile ,.ombrilor ",
adica ale avarilor.
8 Din text reiese ca este vorba de marea invazie bulgara din anii 679-680.

www.dacoromanica.ro
 91 SALOATZAHcICX3H.L SISINI2CIIIER30

n000 A30:no 5101 VII, Sco399v 01193d371 10 cioa..oidx nori 1071069 cgc10 tooD3gli.:
UX1.61X9 og U.A990dthf 4531(1093100R G. 0)1y 31 pox Linlf.y3D pox 5101 5iolt7oy
.510d19p 1013 I.
pox 5101 1D9x 5)opn.G, 5(9190nod3cl)39oda 1..64:11ox93az.3 U.
50136.9970 t\t"91.2V ,7p3Rdr. vox 1\10Dn3d11py3 Arf1 Atollx TdraL tvp. r.tmovp.m paa,
39 A109102L AG.1 X(21(klyyi, gAJOdC,OX 61/1.1 32. A7o71py1o2L '6xi6og3x9A1 ic1X7p 5141 -70D930
6(97X11\01( 45C93y911. 101 31 5U1 51017)1(102L 45t4.Xtd® 101 1d32L eak9d3a 171Ufb 170X -avivo
4111)(01/902E 7D1 31 d31.9A7p ) d)9 59o1(1D3 'oi,nr.offioaq n0XD9170x eqd 5701 57Ddc?X
01(91 -70x3
5m 53doilf.xio oollodod nodnritt. og 01 59 514.1910X3 4570dOltpt10 5901 1171
AC0d31 6CO3y911. 513 5701 C9d31(0A1D 4532A0)1X101311 5901. Acolciol og Arcru. 513 5701\13X3
.532.A0/102371 50? 5101(90R 102A3T1 1\1.0701L 5(01(11.7? 10(13TkpdX70170X 10 514.9702L 5X)106.02/..10
4101.002 pox 9o1 nom.g.kilo 00191LD3V 11011,019031.1,0 Ayy,
3/N 0W) 5(101901 -91dX
4100011 Ar4.1 A1Dq)d17011. AOL1101.(06DVDX 6.11911L 531410X3170X 013 51701 3101930x3 59c32i.
'ND 161 5901970 51z1e7rI9 01 V.:10X A0191dX (10)1Xatf.9136011. ')071199 pox 01 1\01 -31.1709
noly 45cocb 5m ean? 5loi,cpo noa,au9ox33Lf ionloxa og AX(Dnri-rbpxp 5c,t01 -.10:(09
59071 6(02970 901 k 'n1331.3yd 1)0X 5102 (119(12 A(91910 5C93d10d 4017D9901ttp TI/OX Ol
1

nyxlite.thodu .n.ox.moth op
531no3L3' duo) 'iDriolqyd pox no Lt71 opcno,
pox 531no9ono '1Dc0pci0xf 710X cto G.T1 roDnopptro 71p1codc9aL3J1 dr.A. molcoo Et.
oonchox lon2 Ifri 5101 5icrlylo.Gcbo 'evisoc9o, pox 51c1 r.ipc7 g1.0(0.090Xf pox -70d10111.3
19(06 170X 1)or1co971 05ctolcoo 010 5m 0 30
DC91913 AOX ,90 3 41\7)9316.09
A3 1319X9

024093dOIL.31R

aOLIOV zia NO,L VdO,Pic1)10,11.V NOIcLUI NOM:IVY NOtL NONHNIVOM

10D 16Z E no ntcri o 5k.g9x3 5101.991 A79non31O4jocla 4A310199A32L3 10)(1(10 A01113dX

A371 5r91;CAOA
(6, b170X 'Aochoddfa (.91m03 og 51091f.X16 1Ao31..y3q '111071713x9
nogo 3)1g)pd3 A(01 Af0d320d1L ACO7IOdR701.10X AlOd31e-nyx)Rc33x 31 69y011.
pox 41&1
st1OI3R no 101371 58ocb1` o?663m31.3f xt7i) 513 5131)7130 '31\13130,31/ pox ,visnnxpodu.
r?ylDrtE) AoyaLow 'oloy23 A9 A.0197101)(11.C? Andrb Xf,10 ..sraD2, VOX Ak2.92Lo3R
1\13X3 6.9x1n.U.d13 1\9 noLorip.roo n3)17-19n? noXIorb,p
ioxpo 511 xcto 3R1.0 ALp. 11(01
.100 C6Z 01(0.60XZ IA1D111.011? 5i0 tf.7id9 ART) 14.D9 vox 10,31,910 !situ. tf.ridoeil 3g 113d1Od 31
110719 pox xlsX)o_t 91 4A771 ml 13.0.y1L ski, '5193y
91 '7g Ul. 1d= 01, A13A.cpcb
!ULU. 3113V, drA. 531\912/3 AL.1. nkrIpcb "IDnonr.Gthocu px 4531A912Lf 0 ,g2 ntscoxf
'prom 1d3aL 01(0_].0110 5191 '19(10XTIR od og .4A0)13T1 A101d1.0y1(70 (1311 619rioX3dnolzx
0110di..3eo9 xr,tocR .1\79r1oX3
ryloo /Ix 511 ttp nondry 801E 5(931LIDp1D1L ?dkriyoi -
4501:131. 5m
pox 11093) A0l 4nocJI9L 170x 510.ectx3 '(1131k)r(17? 3, c1C10 13X \I 0 13(p1E0
5COd10n(d0A3dCb 1p1 '101UX3Xf 1029V A3T1 5r1 57Odl3aL 17oIn9oymdid3aL pox 51701

SporiX9y .polnoecigAo 0 32 A1290 4h0r(lL ct, ILd9 31 1):(1C tk.DfR 'no13993y31d3IL rAori
5L(..1
ncoi AcrorioxcrnR 5crm9ckd1 'rc331c91d.1p 514.11rx 5!kyloat. og 5U.A13X3 01(01 ACOVIXZ
514./1971 5(f.1)03.G 4120239t1.19)71XX Ali. 3R90 tC 1011.110d102L '394911(1. Anj -90d1L
5)71716d3
1101.U1014i n1r.l 61996 001 150170TI.A.10d1L 59a.c,a) A311 4110113N(011.1) no A0V(1071 -903(3

www.dacoromanica.ro
 TEOPILACT AL OHRIDEZE 17

turilor din Apus 7. AcWia nici nu §tiau de numele lui Hristos, fiind slujitori
smintelii scitice : <se inchinau> soarelui, lunii si celorlalte stele. Erau unii
care aduceau jertfe pin5. si ciinilor. tntru atit li s-a intunecat inima for nesa-
buita, incit au ajuns sä slaveasca faptura, nesocotind pe Ziditor. Dupa
ce si-au supus intreaga tara a Iliriei, vechea Macedonie ping la Tesalonic si
tinuturile Traciei vechi, pe cele din preajma ora§elor Beroe 8 §i Filipopole 9
§i pe cele mai dinlauntru, au stapinit tarile ca ni§te locuitori statornici. Iar
pe localnicii fiecareia i-au schimbat, pe cei din cele doua ora§e in partile
dinlauntru, iar pe cei de aici str5.mutindu-i intr-insele, purtindu-se desigur
fatal de toti ca fata de ni§te robi, ei, robii a toata.' nesocotinta §i razvratitii
impotriva stapinului celui adevarat. Dar cre§tinii supu§i lor, pastrindu-si
preacurata credinta stramwasca, faceau sal se strecoare in toate convor-
birile pe care le aveau cu ei/ invatatura lui Hristos si le descopereau, pe cit col. 191
le sta in putere, lumina Evangheliei. Aceia insa si-au inchis ochii ca sa nu
vada §i cu urechile for in sila ascultau" 10, dupa spusa profetului care zice :
Privind se uita, dar nu vad §i ascultind vor auzi §i nu vor intelege. Caci
inima for s-a invirtosat ; ca s5. nu vada cu ochii si sa nu auda cu urechile
si s5. nu se intoarca sa-i tamaduiesc" 11. De aceea, cum nici n-au cunoscut,
nici n-au priceput, umblau in intuneric.

CUVINTARE CATRE /MPARATUL KYR ALEXIE COMNENUL

cca 1092. Alexie Comnenul si-a supus pe pecenegi. Descrierea acestora

3. Scitul 12 nu a trecut cu vederea inaintarea acestora 13 ci, judecind col. 291

mai san5.tos decit e obiceiul barbarilor §i lasindu-se biruit de un gind mai
bun, p4ea pe o cale cu mult mai priincioasa decit aceea a navalirilor de
mai inainte, intr-un chip mai frumos, iar dreapta nu si-o ridica inarmata cu
sabie, ci o intindea spre intelegere §i a gasit ca e mai bine sa-i aduca inchinare
imparatului neinarmat, pe care de-ar fi fost inarmat nu-1 putea infrunta
si sa aiba drept stapin pasnic pe acela pe care socotea ca nu-1 poate birui
dac5.-i sta impotriva. Dar cine oare nu stie ca scitii nu stau locului, c5.
avintul for e ca §i al fulgerului ?/ Ca se avinta greoi §i iute totodata, <greoi> col. 293.
din pricina mu.ltimii celor pradate, <jute> prin usurinta for la fugal? Cad
atunci cind navalesc ajung inaintea zvonului <sosirii lor>, iar celor care-i
urmaresc nu be dau putinta nici sä auda despre ei. Dar mai mult, cotropesc
tara strains, iar tara a for n-au. $i chiar de-ar fi cineva mai indraznet decit
Darius al lui Histaspe incit sa lege un mal al Istrului de celalalt §i sa-i
caute pe sciti, atunci acela n-ar face decit s5. urmareasca ca un smintit
ceea ce nu poate fi atins. Ei se vor incinge cu stinci §i se vor infunda in
vizuini. Iar el nu va face mai mult decit sa dea ocol muntilor si padurilor,
7 Din partile europene ale Imperiului bizantin.
8 Stara Zagora de azi.
9 Azi, Plovdiv.
1° Cf. Matei, 13, 15.
11 Cf. Marcu, 4, 12 si Isaia 6, 9-10.
13 Scitul = pecenegul
13 Este vorba de ostasii lui Alexie I Comnenul.

4 c. 2278

www.dacoromanica.ro
18 THEOPHYLACTLTS OCHRMEN1SIS

ilevoc T-ijc &Tuziocc, Toi3 ,9-pc'ecove; tr.LcroUtLevoq ot 8E Ex60-aL 8eioua, VE-cpCov

Ovrec xat 8puE6v gxyovot, xat 8pa6ovaL pboov, &XX' oUxt nei.GOVTCCL 6So- Te gp.ocye
el (Li) ITciv-ca TOLL, 11.6.aoLc e-nt.TpenTiov, xai o Foy-% exei.voc Exiklc i'j\ E &pa-
yob% p&XX(.4v, airrbq pocXX6v.evoc. Too-m(4 aup.cpopa µev ploy Cinplyp.cov,
TO 8E llaux&Z:er.v, app6aTrilla, xat Tee Tijc ei)8a1+Loviac eixpa naTei.v 8oxoi56t,v,
6Tav noX6p.ou xcapOv eliXoyov gxwat.v, Tai.c avovaatc ivuPpECROCTL. Kai
oi.r)Tog aUTOLg, O noXe(ux6Tzpoc, 84 etv cpavek PapPaptxdrcepOc TS xat d7tL6T6-
Tepoc p.aLvovivil TS xeLpt Olkov, xat dorovoia 8ouXeocov. Kat TO zetpLaTov, OTL
TW 7cX1).0.ec vE.xcliat, Tag, tz.eXEcraac TOU gapoc, xat OUtSEGC, 7COTS ToUTwv TO ava-
pi,91).-tyrov. 'AXXa yap TooTot,c, Toi.c TotooToLc Tir) 4019, Toi,c TocroUToK TO
7rXii-D-oc, O aO; p6f3og dorrt 11.uploiv iroXip.o.)v iipxecre, xat TO%) tTurov kiEv ava7rai.I6a6,
xaTociT:il'at 8e TO 8opaTt.ov, Xuaal -ce Ti5c &67CI.130; TOV TrOpiTaxa vinet.xev.

www.dacoromanica.ro
 TEOFILACT AL OHRIIDEI 1!1

singurele care sint mai salbatice decit firea celor urmariti si va fi

privitor numai al acelei mari pustii scitice, pe care nici proverbul
nu o ignord14. Iar daca va forta firea lucrurilor, el va pieri fara sa fie corn-
p5.timit pentru nenoroc mai mult decit urit pentru cutezanta. Iar scitii se
vor dovedi a fi odrasle ale stincilor si ale stejarilor si vor face <multe>,
dar nu vor pati nimic, asa incit, dupd mine (chiar daca nu trebuie sä ne
incredem intotdeauna in legende), si acel vestit Gyges 15, care lovea lard
sa fie vazut si el insusi nu era lovit, era scit. Pentru acestia viata linistitd
e o nenorocire, iar tihna, board* si li se pare ca pasesc pe culmile fericirii fie
cind au prilej binevenit de razboi, fie cind isi bat joc de tratate. Si pentru ei
acela e un rdzboinic mai bun care se arata mai barbar si mai lipsit de cuvint
aducind jertfe cu smintita-i mind si slujind nebuniei. Iar lucrul cel mai eau
e ca multimea for intrece numdrul albinelor primaverii si nimeni n-a intrecut
vreodata nenumarata for <gloata >. Dar totusi, in loc de nenumarate raz-
boaie, a fost destul pentru ei, oricit de grozavi ar fi in atac, oricit de nume-
rosi, frica de tine si i-a convins sa-si potoleascd caii si sa-si infiga <in pa-
mint > lancea si sa -si desfacd minerele scutului.

Aluzie la expresia pustie scitica", prin care autorii antici si bizantini desemneaza un
teritoriu complet pustiit de o invazie barbara.
26 Pastor legendar lidian ; gasind un inel fermecat care-i dadea putinta sa devina invizi-
bil, s-a slujit de el pentru a-1 ucide pe regele Lidiei si a-i lua locul pe tron.

www.dacoromanica.ro
 KEKATMENOZ

p. 120 < . . . > 6 yap 7r AoUaLoc Ot6q icrrod Toy ic-cpxoi.; 8t.ol tb eUepTetetv carOv.
taco xca of BookrapoL ..r6v rcAoLcnov Poyc'x-rov Akyouar.v, tr./rep 81Aoi: OtoeLSii.

www.dacoromanica.ro
 KEKAUMENOS

Asupra vietii gi activitatii acestui scriitor bizantin nu se tie mai nimic. El nu

poate fi identificat, asa cum au facut unii cercetatori, cu vestitul strateg Katakalon
Kekaumenos, a carui viat& publica este binecunoscuta. E sigur c& facea parte din
marea familie tesaliota Kekaumenos, de origine armeano-georgiana, si c& se inrudea,
de asemenea, cu neamurile Polemarchos 0i Niculita, ai caror membri au detinut inalte
functii in administratia si armata bizantina..
Kekaumenos este autorul unei lucrAri parenetice, numit& multa vreme, impropriu,
Strategikon. Este vorba de o culegere de sfaturi adresate de scriitor fiilor sai, destinati
a urma obisnuita carierl civill si militarA a aristocratilor bizantini. Cei dintii editori
ai manuscrisului in care ni se pastreaza aceasta. opera, V. Vasilievski si V. Jernstedt,
an separat ultima parte a lucrarii, dindu-i un alt titlu si anume Sfaturi catre imparat.
Ei an atribuit opusculul astfel delimitat unui autor anonim, altul decit Kekaumenos.
Cercetari ulterioare au dovedit c& e vorba de o singura lucrare parenetica, apartinind
unui singur autor si care ar putea fi intitulata mai potrivit Sfaturi ¢i povestiri. Sub
acest titlu a si fost editata, recent, de bizantinistul sovietic G. G. Litavrin, care a insotit
textul de un excelent comentariu.
Alcatuite intre 1075 si 1078, Sfaturile pi povestirile lui Kekaumenos cuprind nume-
roase informatii istorice si etnograf ice de cel mai mare interes. Deosebit de importante
pentru not sint paginile referitoare la vlahii din Tesalia, la starea for socials, ocupatille
si modul for de viata., ca si la rascoala la care an luat parte, alaturi de bulgari si de
locuitorii greci din Larissa, in anul 1066. Kekaumenos ne transmite uncle traditii despre
originea claci . a romanilor gf despre migrarea for de la nordul spre sudul Peninsulei
Balcanice. In sfirsit, vednice de atentie sint $i uncle pasaje privind invaziile pecene-
gilor din nordul Dunaxii in Imperiul bizantin, In secolul al XI-lea.
Pentru scrierea operei sale, Kekaumenos a folosit el uncle documente din arhiva
familiei. El pune de asemenea in valoare amintiri si impresii personale. Lucrarea sa este
o surs& istorica valoroasa, cuprinzind numeroase informatii pretioase, scrisa. Intr-un stil
simplu, p1M de autenticitate. Ea are totusi, cel putin in privinta tonalitatii afective
in care e scrisa, un caracter subiectiv. Kekaumenos cant& sa-si disculpe ruda, pe Nicu-
Eta Delphinas, care a participat la amintita rascoala. din 1066, aruncind tool& vina-
pe vlahii angrenati In aceasta. milcare.
Edilie folosita : Soveti i rasskazi Kekavmena. Socinenie vizantiiskogo polkovodla
XI veka, podgotovka teksta, vvedenie, perevod i kommentarii G. G. Litavrina, Mos-
cova, 1972.

<SFATURI SI POVESTIRI>

insemnare etimologica despre cuvintul bulgar bogat"

Caci bogatul este Dumnezeu pentru cel sarac prin aceea ca-i p. 120
<. . .>
acord5. binefaceri. De aceea §i bulgarii ii numesc pe cel avut bogat", ceea
ce ar insemna asemanator cu Dumnezeu 1.

1 Dupa. G. G. Litavrin, n. 26, p. 332, insemnarea etimologica aici inserata de Kekaumenos

e o dovada c& scriitorul cunostea linba bulgara. Etimologia prcpusa de el coincide cu cea data
de lingvistica moderna, cf. I. Duicev, Niakolko belejki kam Kekavmen, Zbomik radova vizanto-
loskog Instituta", 5, 1958, p. 64-65. Am reprodus accst fragment intrucit cuvintul se ga..seste
si In limba romanA.

www.dacoromanica.ro
 22 CECAUMENUS

p. 150 xcci TL Tit Tepocrtpl-rcoq aup.,(2.avTa xoc-rcatrcaw iTct Tit apzoci.cc avapocp.ov;
ot yap IlocTLvaxot. ouTo S e66-7)Xaov 614 Puyaviav, xoc dam 4.); 7rotwrec rves-
xouat. 7c6acc 6Aeatva xoct ,9.pl)vcov 'gcoc 6E ocirrclv crw)61377(Tocv. 7c6aev 86 vci3Ta.
al.41.13o:1/.veLv erco46v; oi8oc yap 6v. 7repL000-rip(c E arcer.piocc -r(7)v axpc-rc7.)v.
anst,piav yap iX6VTCOV T7)g 6Tpccr7)yLx7j4 yvoSseco4 xal croptac xcct 1,4
p. 152 auXAoycol.i.6 %/coy Tf. ix ToUTou xat TL ECG, Exeivou cruilliatvetv etcoaev, &AA& cinetp64
Ta 7cpctwoc-ra 8t.L9uv6v-rcav xoct TO14 PoccraciliaL Tet 7cpi4 xcipt.v im6TEXA6v-cciw
xoct Aey6v-rwv, oU p.Ovov -rotociiTcc, &AA& xcci. 6EXAcc xeipova aullpaivouaL. tiOsv
iv-raika Rei.L7c-rkot eiat xat xoAci6Eo4 gLot.

p. 162 'EZ6)46vvov v)v IlocTI.vdcx°ro XaTet avyzeoplatv 0605 xat intPavvov

TOTS 'Sp60(4 v7.)v Pcop.atcav a7 ea-rot KCOVCFTCOTZVO; 0 Patx-rcop nap& -co5 sU6e-
136a-ratou Pa6cAick4 TWv `Po.)1.Laton) TOU Movo[Lcixou [Levi a-rpcc-roi5 xat suv&i.Lewc
7coAVI).4 7roX6p.-7)6ou -cok Iloctl.vcixou4. "04 c'7seA44.wilxcci aappl)crac 614 -t-Ov 6E7c6Lpov
ixeZvov a-rpcc-rOv oUx iXeCTOLVEOCYEV 01!)8e g7C1EEV TOV 7ccercvXec.7.)va oarroi3 xoc
36avknau6Ev TOY o-rpaTOv xExp.71x6Ta, &AA' 141272ano £6alk xaT'aUTE)v 614
7c6Ael.t.ov. ot 8i lIccrt.vdcxot. ix7c7)84)6ocv-rec E cisda7caU6e°4 yocuptiLvte4 itapevic-
EOVTO xa-Codys6v. sicoan yap 41 Tpucp4) xat avarcauacc aapaaAewripouc TCOEETV
'ma Toi4 Crcyco kruzet4. ot 86 Pcol.tccioL xcct ot L7riro. OCUTCYJ c'cyavaxTisocv-rec
nil' 1.16v duce. Tov xeyrcou -r7J4 OSomopia; 7s7) SE anti Tot xocUp.oc-roc xat -r714 8101;
oi)86 inxpecv 7cpoaf3o?chv airrc7)v 418uv41.81aav inrocrrilvaL, &AA' el'Aq4 el; cpuyip,
6-rpa7cyrav, xat ykyove cpovoc plyac. ixeize yap gizeaocv ot (SCI311.0CAserrccrot, xcci.

www.dacoromanica.ro
 KEICAU'MENOS 23

2
1048. Pecenegn invadeazd Impe, tul bizantin. Nepnceperea trupelor de granga a claimed
mutt acestuia
Si de ce, pardsind cele intimplate de curind, am revenit cdtre p. 150
lucrurile de demult ? Doar asa au pdtruns in Romania 2 pecenegii 3 Si Still,
CUM StiU toti, cite lucruri vrednice de mild si de plins s-au intimplat de pe
urma tor. Dar din ce pricind s-au putut intimpla acestea ? Stiu bine Ca mai
ales din pricina nepriceperii ostenilor de la hotar 4. Cdci, daces ei sint nepri-
ceputi in stiinta si chibzuinta military si nu tin seama/ de ce anume poate P. 152
sa decurgd dintr-o situatie sau din alta, ci procedeaza card pricepere si
transmit prin soli si spun impdratilor lucruri care sa be Led pldcere 5, atunci
nu numai acestea, dar chiar si altele, mai rele, se pot intimpla, Din care
pricind sint vrednici atunci de mustrare si de pedeapsa.
3
1049. Pecenegix 'Wring armata bizantina co'clucil de Constantin Ananites

Iesind pecenegii <din tinuturile lor>, cu ingdduinta lui Dumnezeu sj p. 162

incalcind hotarele romeilor, a fost trimis rectorul Constantin ° de cdtre
preaevlaviosul impdrat al romeilor Monomahul 1, cu armata si putere multd
sa se razboiascd cu pecenegii. Acesta a pornit si bizuindu-se pe armata
aceea lipsita de experienta nu si-a asezat tabdra, nici nu a ridicat cortul sau,
nici n-a ldsat armata ostenia sa se odihneasc5., ci indata a pornit la atac
impotriva <pecenegilor>. Iar pecenegii, odihniti <si> plini de fald s-au asezat
in linie de lupta impotriva tor. Cdci se intimpla ca trufia si odihna s5.-i Led
mai indrazneti chiar pe cei foarte bdtuti de soarta. Iar romeii si caii tor,
nervosi fie din pricina oboselii provocate de mars, fie din pricina arsitei
si a setei n-au fost in stare sy tiny piept, nici micului atac al acelora, ci
indata au rupt-o la fuga si s-a intimplat macel mare. Caci au cdzut acolo

2 Romania --= denumire data de bizantini si occidental' Imperiului bizantin cf.

K. Amantos, Romania, Hellenika", Atena, VI, 1933, p. 231 235 (in limbo. greacA) ,
G.G. Litavrin, n. 236, p. 369.
3 Kekaumenos se refers la trecerea sefului de trib peceneg Kegen, cu oamenii sai, in
Imperiul bizantin, unde au fost colonizati, cf. Kedrenos, Bonn, II, p. 581 si urn". Kegen
era un adversar al altui sef peceneg, Tyrah. Prezenta lui in teritoriul imperiului si atacurile
Intreprinse impotriva lui Tyrah, la nordul Dunarii, au determinat reactia acestuia si an adus
Bizantului mars neplaceri de pe urma navalirilor pecenege.
4 Autorul foloseste cuvintul akrites", termen tehnic, pentru care vezi G. G. Litavrin,
n. 237, p. 369-370.
6 Dupes G. G. Litavrin, n. 239, p. 370 aceste consideratii ale lui Kekaumenos sint o aluzie
la comportarea lui Mihail, fiul lui Anastasie, strateg al temei Paristrion. In aceasta calitate el a
primit mesajul lui Kegen, care dorea sa se refugieze pe teritoriul Paristrionului si 1-a transmis
imparatului Constantin al IX-lea Monomachos (1042 1055), determinindu 1 pe acesta ses
Incuviint-ze a..;ezare.a pecenegilor, care urmau sa devina un sprijin pentru Bizant ; realitatea a
dovedit contrariul, vezi n. 3.
6 Titlul de rector, unul dintre cele mai inalte din ierarhia bizantina nu este Inca suficient
de bine lamurit, cf. G. G. Litavrin, n. 342, p. 394 395, cu bibliografie. Constantin rectorul
este probabil Constantin Arianites, magistru, duce de Adrianopol, invins de pecenegi in batalla
de la Diampolis (Iarnbol), aici e\ ocata. Identificarea acestui personaj a stirnit o vie disputes
1ntre invatati, pentru care vezi G. G. Litavrin, n. 343, p. 395 400.
7 Constantin al TX -]c a M nioniachos (1042 1055 .

www.dacoromanica.ro
 24 GEOAUMENUS

ciaxt/26TaToe Tiov `Po.Laecar. cl7Tc;)A0VTO yap Ruptechc 7roAAaL, xat 6zz8Ov nEcacc
Yj Tc 7.)v `13631.tatcov xd)pcc i7Ckha,91 avilvcov.

p. 164 Da& et7CO3 N 6oL TL TOLO5TOV 61.4/43aV. O p.ovaxOc Ba6EXeco4 xat

7Cp0V07)Til.; BouAyo'cpcov cbreaTIX-ri nap& -mi..; acocSEI.tou 13ccacAicog Toi.; Movotaxou
noAetthjo-ac Toi!)c IlaTcvcbcccc. Cc7rEAD-a'r oUv xat 70ov6ix:mac ccUToic, gxcov xat
TOv Ccx6Aouaov McxocilA crovepyov ocUT(.3' aTpaTOc Si 1 V dcp.cpoTgpcov noAL4* ec7ca-
a6v-rec, 4)6 apyra, xat TcknaccfccravTec ocirroT4, iE circecpi.occ aix ilaalaav 7coAe-
talaca ocirrok cc&rixoc, 39Asircapepti3aov iltLepav 111.11pac. &7cac-rcolJcslc Si
Tiic 'spay.* Tc7) 6Tpccrii) xat Tag (.7.)occ ot ivavTLocyaupciiivTE4 ckrcO T-7)c crrcaTdalc
iipxovTo ralcriov to cpocrcrcTou c'cXaXo'covTE; xat TrcUcv incexcapoticrav ot Si
`1363p.atoc TO [Liv ecizO TYjg, arcc'cvEcoc TWV Ocvayxockov TaXacrccopilaavTg, TO Si
xcci aS1.2%.1.46CCVTEc Ex TOU OpFcv carrok xocaexeccrnlv xact ivorri4eaaocc To LC, ToiTwv
dcAccAocwok, iTpc'ercyjcsav wivoc xwpic rcoAip.ou. vuxTOc yap incf3Ccv-rec Tag
p. 166 titicocq gcpuyov. &AX' oo ackcpu yov Ta.c xeZpac Tc.7.)v irrcevavTiwv, xat ygyovev ixoUcrcoc
xat a ducecpiaq xaTdcAuacc Toi3 aTpaTo5. ToZG yap x67ccp xat xceliciTy TOCXCCL7C(.0-
poi5at xat ivgetqc et xat rcoXitiou irpoo-Soxia ircixecTac, C'cx:aog xat 6.6puflov Tai.6
t)uxocc (17COLET. xat ap.ax-firt 'r? Tporciiv ipygeTca. cpetiye, CrTpocTlyk, Trig
4)8ovck, tva 11,-;) neporicrecc wS Opveov etc nayiaa.

www.dacoromanica.ro
 KEKAUMENOS 25

cei mai vigurosi si mai curajosi dintre romei ; cad au pierit multe zeci
de mfi sj aproape toata tara romeilor s-a umplut de bocete a.
4
1053. Armata bizantina condusd de Vasile Monachos p1 de Mihail Akoluthos se retrage
din talc: pecenegilor

Dar sa-ti vorbesc despre un eveniment de acest fel. Monahul Vasile 9, P. 16!
care era si pronoetes 113 al bulgarilor, a fost trimis de slavitul imp5.rat Mono-
mahul n sä lupte impotriva pecenegilor. Plecind deci, s-a apropiat de ei si-1
avea drept colaborator al sau pe Mihail Akoluthos 12. Armata era de amin-
doua partile multa. Pornind, cum ziceam, si apropiindu-se de aceia, din
nepricepere nu a vrut sä se lupte cu ei indata, ci a taraganat lucrurile zi
dupa zi. Lipsea hrana pentru ostire si pentru animale. Iar dusmanii, veseli 13,
veneau aproape de tabara, scotind striga..te de lupta si iar se retrageau.
Romeii, suferind de lipsa celor necesare, inspaimintati pe deasupra de
faptul de a-i vedea pe aceia in fiece zi si de a le auzi strig5.tele, s-au retras
singuri, fara lupta.
incalecindu-si dar noaptea caii, au fugit. Dar n-au scapat/ din miinile P. 166
vrajmasilor si s-a produs o risipire nesilita a armatei de pe urma neprice-
perii 14. Caci acelora care sufera de pe urma oboselii si a stradaniilor si a
lipsurilor, chiar daca le sta inainte speranta victoriei, grija si tulburarea li
se strecoara in suflete si-i face sa se retraga fara lupta. Fugi, strategule, de
placeri, ca sa nu cazi ca pasarea in cursa 15.

8 Identificarea Mabel, nefericite pentru bizantini, cu pecenegii, despre care se vorbeste

in acest pasaj nu este usor de facut din pricina obscuritatii izvoarelor, cf. Kedrenos, Bonn, I f,
p. 586 si urm. ; Attabates, Bonn, p. 32-33. In cursul anului 1049 bizantinii au suferit din
partea pecenegilor trei infringeri : la Diampolis, Diakene si Adrianopol. Cel mai probabil este
ca aici autorul se refers, la infringerea de la Diampolis. Discutia intregii probleme, cu ample
referiri bibliograf ice la G. G. Litavrin, n. 343, p. 395-400.
9 Vasile Monachos, dupa traditie monah, devenit militar si om politic bizantin, a detinut,
se pare, functia de guvernator (duce sau pronoetes) al Bulgariei, cf. N. Banescu, Les ditches,
p. 139-141 ; G. G. Litavrin n. 361, p. 402 ; vezi si n. urm.
19 Pronoetes e numit in general, in literatura istorica bizantina, un personaj notabil care,
In schimbul unor servicii, mai ales militare, aduse imparatului, primeste, pe viata, pamint sau
alte venituri. La Kekaumenos, se pare, termenul este identic insa cu cel de strateg sau duce, adica
de conducator al unei teine. Dupa. Litavrin, nu este sigur ca Vasile Monachos era conducatorul
militar si civil al temei Bulgaria, dar e cert c& el comanda, in momentul la care se refer& autorul,
trupele locale sau lncartiruite in aceasta regiune. Discutia asupra termenului si a personajului
cu acest titlu la G. G. Litavrin, n. 360, p. 402.
11 Constantin al IX-lea Monomachos (1042-1055).
12 Akoluthos era titlul dat conducatorului armatei de mercenari. Mihail Akoluthos,
pomenit si de alte izvoare (cf. Kedrenos, Bonn, II, p. 603-606), a cazut se pare in dizgratie
<WO. evenimentele relatate de Kekaumenos si nu mai e amintit in alte surse, cf. G. G. Litavrin,
n. 362, p. 402-403, n. 363, p. 403.
13 Corectarea lui yap 16vrz6, far& sens, din manuscrise cu rrupt.tevreg, veseli" apartine
lui Paul Lemerle si e acceptata de G. G. Litavrin, cf. n. 364, p. 403.
14 Povestirea lui Kekaumenos se completeaza cu aceea a lui Kedrenos, Bonn, II,
p. 607-608 si cu a lui Attaliates, Bonn, p. 37 si urm. ; infringerea a avut loc linga. Preslav, cf.
G. G. Litavrin, n. 366, p. 403-404.
15 Dupa G. G. Litavrin, n. 367, p. 405 fraza final& nu e de inteles decit ca o aluzie
Ja inclinatia lui Vasile Monachos catre o viata de placeri.

www.dacoromanica.ro
 26 CECAUTNIENUS

p. 172 iyxpa-c* 8E cc677]c yeyovk oi5To; clotiaTetAev &V ccUTrn atpocTLea etpZOCZOV
xcd 4.7ceLpov etc Tet 7coA6p..ta (6 8E aTeOLTWO; Ti) TE7.1V BouAycipcov sLocAix-rw
P. 174 TWvixo4 AiyeTocE) AuTo(361v T6v AmPoAlF-r)v, 8ok ccl!)-T.) xat Aaov eiS sou-
Xccx-hv Tou xc'ca-:pou.

P. 252 arm) 86 cot Ti trca9-ev o NtxouXtTVc; 6 AaptacraZog int Toi5 ilaxapiTou pa-
GLAEWS Toi5 Ao6xa xat yap 6 (3acrae6; rcpocrenCcast aUTW xat iTciaTeue Toil
X6yotc c rots. ii.tE:t 81 Tc73v 4)1.Lepc7)v etnev 7tp6; alYrOv #8kcy7Cotot Otyatak, tio5Arov
Opel ?at yevecrD'at etq 'EXAck8a, xat et xeAe6etc Sty)yi)Gop-cci. crot 7r Coq OcpetXel.
yevicracch. 0 8E atorrcav aU-rOv i7L6tpe4Jev. airrOc 31 7rpocre86x10-ev, OTL &Let To 6c,
rcapecrreilta.c Terre crtcLncEiv aUT.c1) 7rpoak-rocE,ev, xat xaTkAvrce Tot; To Tcpoo-circa.
p. 254 E7CL iiµ &paS ol3v noAXOcq 7,p6; TOv npurrocrUyxcAAov xiipL re(Lpytov ¶Ov Kopiv at.ov
cina.-px6E/Evoc &It &lap. V10-XCV Ce6TOV tVOC an-n TCp PCVSLACT. XCCi. allVTUrn CCUTCT) XCCT'
LBLaV 7C£ 1. T-7A 1.i.eXAo6aTic yeviaD-ou. iiv-rocpatac 6 ai 7Capepti34ev ccirrOv Ill.Licav
1H.Lkpac. &7O. TpuixovToc oiSv -hp.6pac XCCTOCTpc136p.evoc gvexe -rairrlc -rijg &Too-
kcrecbc iV 17:11 7T6Ast xat E Tuziov C7roxptcreco4, ayavax-r-Iflary.; i7tex6plcsev

www.dacoromanica.ro
 KEICAUMENOS 27

5
1040. Insemnare despre cuvintul bulgar Celnilt"
Dupa ce a luat-o in stapinire 16, a trimis intr-insa un ostean vechi si p. 172
priceput in razboaie (iar strategul e numit in graiul bulgarilor Jelnik") 17,
pe Litovoi Diabolites 18,/dindu-i si armata pentru paza cetatii. p. 174

6
1066, mai-iunie. Niculila din Larissa aye, lizea4c1 pe impiiiatul Constantin al X-lea Ducas
asupra rdscoalei puse la tale in Tesalia de romei, vlahi si bulgari. Avertismentele sale
nu sent luate in second

Sa-ti spun, dar, ce a patit Niculita din Larissa 19, in vremea raposa- P. 252
tului imparat Ducas 2°, desi imparatul it indragea si avea incredere in cuvin-
tele lui. intr-o zi ii spuse imparatului : Bunule stapin, o rascoala o sa
aiba loc in Elada 21 si, data poruncesti, iti voi infatisa cum are sä porneasca".
Acela insa i-a poruncit sa taca 22. Iar el si-a inchipuit ca i-a poruncit sa
taca din pricina ca erau de fata atunci <si altii> si a parasit pentru moment
subiectul acesta. Deci, dupa multe zile, ducindue la protosinghelul 23
Kyr Georgios Korinthios 24/ii aminti st-i spuna imparatului s5. se intilneasca P. 254
cu el pentru a discuta intre patru ochi despre rascoala care se pregatea.
Dar acesta 1-a aminat de pe o zi pe alta si astfel el a pierdut in oras 25 treizeci
de zile din pricina acestei chestiuni. Si fiindca nu a capatat raspuns, suparat,

16 Este vorba de cetatea Demetrias, cucerita, in august-septembrie 1040, de Petru Delian,

toparhul bulgarilor, Cf. P. Lemerle, Prolegomenes, p. 66; G. G. Litavrin, n. 420, p. 428.
17 Cuvintul de origine slava (vsl. Oslo = frunte) celnic nu se mai pastreaza in limbile
slave actuate, ci numai in dialectul aroma.n, in care desemneaza pe fruntasul unei comunitati.
mare proprietar de turme, vezi Th. Capidan, Elementul slay in dialectul aroman, Bucuresti, 1925,
-p. 86 si Tache Papahagi, Dic ,tionarul dialectului aromdn, editia a doua augmentata, Bucuresti,
Edit. Acad., 1974, p. 432. Cf. gr. TaDayxocc, chef de bergers".
12 Numele acestui personaj vine de la localitatea Devol, din Macedonia, situata la vest de
Ohrida (gr. Diabolis), cf. G. G. Litavrin, n. 425. p. 430.
19 Niculita din Larissa era un aristrocrat tesaliot, cuscru" cu Kekaumenos. Dupa opinia
lui P. Lemerle, Proldgomenes, p. 47 50, Niculita nu pare a fi ocupat un post oficial in provincie ;
el se bucura de prestigiu 5i influenta, atit in tinutul sau, cit .i la curtea din Constantinopol,
datorita pozi %iei sale sociale 5i puterii sale economice ; dupa G. G. Litavrin, n. 909, p. 515 516,
Niculita de %inea o func %ie oficiala, reprezentind autoritatea imperials in calitate, probabil, de
strateg. Acest Niculita, supranumit Delphinas, nu trebuie confundat cu Niculita cel batrin,
bunicul" lui Kekaumenos, pomenit ceva mai departe.
20 Constantin al X-lea Ducas (1059-1067).
21 Este vorba de tema Eladei care cuprindea Atica, Beotia, Locrida, Focida, o parte din
Tesalia.
22 Deoarece, asa cum se va vedea mai departe, motivul rdscoalei era o sporire a contri-
butiilor fiscale impusa de imparat si acesta se ferea sa discute cu Niculita o eventuala renuntare
1 a asemenea masura, cf. G. Murnu, Vlahia Mare, p. 84.
23 Protosinghelul era un inalt personaj ecleziastic, apropiat de patriarh, adeseori consilier
at sau. Incepind din secolul al X-lea acordarea acestui titlu depindea de imparat. El conferea
anumite privilegii, ceea ce ii facea chiar si pe episcopi si mitropoliti sa.-1 solicite insistent, deli in
secolul at XI-lea incercarea de a se recunoaste oficial preeminenta ierarhilor cu acest titlu fata
de cei lipsi %i de el esueaza. Protosinghelul juca un rol important in viata aulica datorita relatiilor
sale personale cu imparatul, cf. G. G. Litavrin, n. 913, p. 517.
24 Personajul nu este cunoscut decit din acest izvor, cf. G. G. Litavrin n. 914 p 517
25 In Constantinopol.

www.dacoromanica.ro
 SZ 0'301TAILCIV /%10. sn

noyymi 32 013113,4 170X 1,D0 d( 5kilf.T1ox '3191 no n0,A.3y3 10 1d331. 7olcoo1 M3R 10
OR X A9 1)011.3 A0101LOXIOX 3g noicpo -90x9n04h3 9 32 5o3-nolo1 4 ,570a371 5f+d3cirr13d2o1L
g0)X02 n(0)32=10410 mod31c.93Tox 5g) Etnti.yaD C A TE. pox A0A3719)171tter, '3191 119
9 5ogd3]L71nod 9 501.17?C/0 3 11013)11L3d19 A13.C.)( nco711.5.,.G7ox vox 01 Ar-I 513.6,katrix
119 xrto (139Gty3.0. 6)1900 Ilopkyrrio 9 '5n3v9lod 01 32 5130d0cb pox loiR 701 L(.(3)11L3 -
171
9 )01'.37i 1)0X )712 (.k1 901 0101 9019 50431970 00131110611L3 311.9 (3(:)X A31:1G. nc2c(371)?
no 5:13 AI/l.1 n/oixp no1:17) 513 A10991dV VOX (10).G7071 A0d3193d1dX)7 1d31L Ski -.at?

'Skynod n3rird.13 59d1L 1101 zrocood 11((.1 )0101 IA19 9)01.L c

4y(10d11L3 9 32 450)10
11131113 X90 (X)210 (=JO A191dX X90 113X0)23 *(1)1910 lo .1 Al/ nkl.cooloi Atpoodut?
(913)(371 53111 xcio n)opLcny91.? ilon)pd)x3 59d1L noirpo 01 ncionoy) 5919)0 3g Lvri 32 )n
-
501371 91L)? 4191dX Coln? (101 nolldx)xxni 19)od 5co3\ 4.6tozny3 Son3710y90d u vox
Dopti.J.)odx Snot inoXdn? 5)0 5k1. 5)odkno11 5tLynod 017091101 '5(9190 119 13 113T1
1.)0(3X 1314(. 5901970 1)0X 90 131)(pyd)(11 0 cl 5n0i901139r()ocb3xo1o0 7Ox31rpo Skx)opn)q?
1)onI/.1Dl0n)ou3 thict)o 117990X3 10 10d1_)01.3 )0 &coax? /001).) chp.A. 101L 531A70.0 (011(19
-
9019 )71371 &COI Amxr(g VOX 0)1 A
(11(911)00X1d pox 5coD2, pox 1mIncon3.A.1d311 nolvo
pox topcortqchx3 noa..ca) 3213 110X 110AU.19111170 5101910 3.0 y 139 VOX i)o1kn91. 3)(91f.-
5D71 n.ol)Tri mo19)o pox 39(ollod)D 531111 pox 53o9(f.1)odx 5>p911 pox '5no1coo139(yvi)n1
ft(..,

S(91n)p11 (4)1977 9 593\o9oo4j )) 3 II1.71 A1193 tf. (;)Z d MX1 0 9 1X 9 AIL VOX 1d31L 11(91901
13d3
kA7132L5109 371 170X pub l)Ox '512 pox p n0y3.0. X111. 0 X)9(1 A'r '909 99 33 e15ra.D9d1L
nIpi? rf.ri 93oX3 5m1i. 510Dk1'1v011 Iw i)oppyxcbna. Iµ 17015)61) 5no1Ltpd.gn72 771('00 5109(p10.0
(0),..1 3 (331.9 0011)0 (1(91910 01901 0113 7091J.3 O Alt A. (3)? 9 51A.11dzx7071 593x79ood 51!..grar7in9
523 /01(1101 )01.(1101 A90 Son3T17oD1l0y VOX 502 13 01901 410S:4101L X90 513 novox thavo
-11 9gZ. (131 tf. 1)0139 501) )7d7011 ()dal. )019 Al (101 19)0d 5(03( iin)o9tt.101L 5(9impai.) cboi 1 At/. 31
970IX10 noaxpo nu)nopt;.cluri3 10 "noa.)piDoo.no 5901 3g Ong 9019X) 570211011 VOX 01 59
on2 5t-tod)y3vo noirpo 1191 31 930 d(9R AO VOX 901 V 71EL 41101d14 (111)(1010(1)902.1.70 pox
5)0i 5)0d3170.19.6. 4901970 (101970 3s~ 513 ALF.. 91L My )0913 531,00 X70X 03.0101L )ol)ox -
to9n0tf133y pox cbrhy '(170nt.td70.06701g 11311371313 513 ellf1. 11)71X10 901970 co S n21R..ri
'ncoxi)g)nll d3111)ox 5(10319X9701)0X 113X13 590yyo1L n(2,12 vox n3n7).6.n)pri? n(f.i nod-
nOt.y 4ncompo 51111. 'pox nLL <>.30.

www.dacoromanica.ro
 KEKA UNIENOS 29

a plecat. Ba a aparut atunci si o cornea 26, despre care cei priceputi in

asemenea lucruri spuneau ca este un meteor aducator de nenorocire. Si
era mare, asemanatoare intrucitva cu o grinds si aparea in fiecare sears
ca luna. Se mai zvonea ea Robert Francul 27 se pregateste sa vina asupra
noastra. Si <Niculita>, mihnit, pe de o parte, de faptul Ca imparatul nu a
vrut sa stea de vorba cu el, temindu-se, pe de alta, de cele ce se zvoneau
si de aratarea acelui astru, a plecat. Ducindu-se asadar acasa la el, la Larissa,
si aflind mai in amanunt despre uneltire, i-a scris imparatului totul despre
ea. Dar acela (nu stiu sa spun de ce) nu i-a dat raspuns. Iar cei ce pregateau
aceasta revolts n-au indraznit sa-i dezvaluiasca cum stau lucrurile. Nepri-
mind raspuns de la raposatul imparat, <Niculita> s-a mihnit. Dar voind el sa-i
prinda pe urzitorii ticalosului plan, a chibzuit astfel : daca-i va prinde si
nu-i va orbi si nici nu le va taia capetele indata, negresit tovar5.sii for se
vor scula impotriva lui (caci ei facusera o intelegere cu juramint cu vlahii
si cu cei din Trikkala) si poate ca vor fi mai tari decit el si-1 vor ucide ; iar
daca va voi sa le Ora piept si va fi lupta intre ei si unii vor fi ucisi sau ii va prinde
pe citiva si-i va orbi, desigur imparatul ii va spune : Tara este a mea si nu a ta28.
Si despre aceste lucruri m-ai instiintat o data si a doua oars si, daca as
fi voit, to -as fi ascultat. Dar tu, fara s5. ai porunca de la mine, cum de ai
indraznit sa orbesti si sa ucizi oameni 29? Ai facut asta pentru ca-i invidiai
pentru buna for stare". Caci imparatul, raposatul, era inclinat catre asemenea
lucruri. Gindindu-se asadar la acestea si <chibzuind > CA de va proceda
astfel nu-i va fi bine ca unuia care a actionat fara porunca din partea impa-
ratului/ (caci desigur razvratitii aveau sa-i dea foc casei, iar pe cei doi fii p. 256
ai sai si pe cei doi frati ai s5.i, pe Teodor si p- Dimitrie 30 si pe fiicele sale
aveau 55.-i ucid5., iar pe el, ducindu-1 in oral, aveau sa-1 lase sa sufere acolo
si sa piar5. de foame) 31, <Niculita> a r5.mas in casa lui, de pared n-ar fi
stiut nimic, desi avea multi spioni prin care afla de planul lor, care era
urmatorul 22 < >

26 Este vorba de cometa descrisa si de Attaliates, Bonn, p. 91, de Kedrenos, Bonn, II,
p. 658 si de loan Zonaras, Bonn, III, p. 680. Data aparitiei cometei, indicata de Attaliates,
anume mai, 1066, ajutli la datarea mai precisa a prezen%ei lui Niculita in Constantinopol, cf.
G. Murnu, Vlahia Mare, p. 85, n. 1 ; P. Lemerle, Prolegomenes p. 47, n. 4 ; G. G. Litavrin,
n. 917, p. 517 518.
27 Robert Guiscard, conducatorul normanzilor, duce al Apuliei si Calabriei(1057 1085).
" G. G. Litavrin remarca (n. 923, p. 522) faptul ca in aceasta vreme autoritatile provin-
ciale, locale, tindeau sä scape de sub controlul administratiei centrale. Privite in acest context,
cuvintele imparatului capata o importanta deosebita.
29 G. G. Litavrin, n. 924, p. 522 conchide, pe baza acestui pasaj, ca dreptul de a pronunta
condamnari la pedeapsa capitala apartinea exclusiv imparatului.
3° G. G. Litavrin, n. 926, p. 522-523, remarca faptul c5 intreaga familie a lui Niculita,
cu exceptia a doi fii aflati la Constantinopol, se gasea in Larissa. Acest detaliu biografic, im-
portant in sine, este insa si un argument folosit de Kekaumenos pentru disculparea
rudei sale.
31 Pasajul este destul de obscur, neintelegindu-se clar despre care oral" este vorba.
Dupa unii cercetatori, autorul se refers. la Larissa, ceea ce nu are sens intrucit acolo se gasea
Niculita cu familia sa. G. G. Litavrin crede cil e vorba de Constantinopol. In situatia aratata,
rasculatii 1-ar fi predat pe Niculita imparatului ca vinovat de izbucnirea misc irii. Pedeapsa
cu infometarea este cunoscuta si din alte izvoare, cf. G. G. Litavrin, n. 927, p. 523-524.
32 Vezi fragmentul imediat urmator.

www.dacoromanica.ro
 30 CECALTMENUS

ip. 256 BouXip yap i6ouXeUov-ro ToLocirrip nept ocaio8, 8Tt.. ((EI µiv D'eXilacu(lev xcoptc
So8vca ajj 6ouX-n ei 8E neat.v 8-ekh6 coliev
aUTOU not.ijo-oa TL, oU µii 8uv-06)1.Lev nkpac
airrOv cspc'coct., xocL oi.iTcoc oLBcv avocrar, 8uv7).01.74Lev xat xaxo86ot.x7),Diiva6 gzotiev noq)
iieo8- avDpdynoug yap gxec. xat Xa6v t8Lov, xal TO xecaTpov xat xc'opcc aUTW netae-rat.
etc 8 &v etny). otg ecnoxaXotPcol.tev airrc7.) Tee 86avTa -hots.. "0 MI xat
inoiyiaay. anoaTeiAavTec yap npOc a&rOv aprlyoUg airraw, TOv Te 'Iistevorno
dc-rconpurroanaMpLov TOv rp-ril.u.aviyrnv xat rp7jy6ptov Te)v BaglaxEiv dote-
xc'au (Pay ioSei8 navTa. akOc 8e 7T pocse-rcovhcroc-co nciv-roc ayvoetv xat einev a6-rotc
OTE.' ((ndcv-ro)c El: TL 7EOL4)6ETE TOUTO xrlyc'o>. TO liXov si iano11.)8aev LVa Occp"o?;
6uvO4cocrt, TCC'CVTEc, SLooasi-o, 8t.a6-cpb4Pou aUToUc. exetvol. 8E etzov TO au-
EL

vayWyLov aUTWV eic Tijv atipt.ov eig Ti)v oixiav Bept.(360u Tot; BX&xou. &TCEI 8e
4.4)vu6av oi5Tot. npOc To U; BXOcxouc, &Tr: otat O nporroanaac'cpt.oc Nt.xouXLTUic
O AeXcpt.v54 6uv5XD-e op (3ouX7) 111.1.6.iv* (nporroanaaapLoc yap -7)v TO TOTE),
pray v.eyaXo.4 xat ilpouXPlaccv kkair.v navTec npO; airrOv. AUTOS 8e IA ae),-
Airag npoaapev aUTok xat a7c7jX.O.ev gv.9.cc ccv cruvlyylvot.. ot-ave4 xat 186vTec
aUTOv oicpvco xaTa7t18-haocvTec Un-:IV-CV:TUN OLUT6,)TCCiNTEc 8ouAo7spEnik, ano-
PcivToc 8E aUToi5 Toi5 innou kaka.v-ro xat eiallyayov aUTOv E.1.66ov aUTc..)v, xE
yovTec xlio41 olwetc cre WS 7ta-c6pa xoct a6,9kvTlv gxollev xat zwpic aou OUBEV
ipe?chaallev noCilaoci TL. oi'.)3e yip &a-cc. 8ixamv. xat end. ijAaec, EL 7e 411,..tv nept
Tijc pouXijc Taircic, Ti gzollev 7COLii6OLL>>.
'EXEEVOU 8e, e6p-ix6To npOc aUToUg WS roux exyakv TOUT6 ea-cr.v. npoa-
xpoimp.ev yap TCpErrov (IETa To5 Ocoi.5 7LoLoi3v-req aUTOv ix3p8o, giTeLTM [LET&
v. 258 TOU 6a66)164, 8q xat nap( xt.vilaat. gzet gDAy) 7r0AX& xan511.Liiiv xat eaXei..4)at.
nik. &AA& xai 'IoUvLoc 1../;\/ 1481 eaTi, xat 7<WS gzollev ,9-epiaat. yevovIvr,4

www.dacoromanica.ro
 KEKAU'MENOS 31

7
7066, ittnie-toanina. Niculita devine conducatorul rclseulalilor. Desfapttatea operalittnilar
militare ale armatei sale, alccituite mai ales din vlahi si bulgari
Caci se sfatuisera in privinta lui 33 in felul urmator : Daca hota'rim P. 256.
sa intreprindem ceva fara el, nu vom putea sa ducem la capat planul nostru ;
iar dad.' hotarim sa-1 ucidem, nici asa nu vom putea sa ducem nimic la
capat si vom fi persecutati de el. Caci are multi oameni si armata proprie 34,
iar cetatea 35 §1 tara 36 asculta de el <si fac> orice le-ar spune. Ci sa-i dezva-
luim hotaririle noastre". Ceea ce au si facut. Trimitind deci la el pe cape-
teniile lor, pe Ioan Gremianites, fost protospatharios 37 si pe Grigorie Barn-
bakas 38, i-au dezvaluit totul. Jar el s-a prefacut ca nu stie nimic si le-a
spus : Oricum, ce veti face voi, voi face sieu". Se straduia insa din rasputeri
ca indata ce se vor aduna cu totii, de va putea, sa-i faca sa-si schimbe gin-
durile. Aceia aveau intrunire a doua zi in casa lui Verivoi Vlahul 39. Cind
ei au vestit vlahilor ca si protospatharios Niculita Delphinas 4° ni s-a
alaturat (caci el era atunci protospatharios), acestia s-au bucurat foarte si
voiau chiar sa se dual toti la dinsul. El insa, fara s5. intirzie, le-a luat-o
inainte si s-a dus unde erau ei adunati. Cind 1-au vazut, acestia i-au sarit
indata in intimpinare cu supunere si, dupa ce a descalecat, 1-au salutat si
1-au condus in mijlocul lor, spunindu-i : Noi to avem ca pe un parinte
si un stapin si n-am vrut sa facem nimic fara tine ; caci nici nu este drept.
Si fiindca ai venit, spune-ne in privinta planului acesta, ce avem de facut ?".
Jar el le-a spus ca 5.sta nu e lucru bun ; caci in primul rind it suparam pe
Dumnezeu, facindu-ni-1 dusman, apoi pe imparat care/ poate sa pund in p. 25&
miscare impotriva noastra neamuri multe 41, si sa ne prapacleasca. $i apoi
acum e luna iunie si cum avem sa seceram dad se face rascoala ?" 5i le-a
vorbit si vlahilor : Uncle va sint acum dobitoacele si neVestele ?" Ei au
zis : In muntii Bulgariei" 42. Caci asa li-e obiceiul, ca dobitoacele si fami-
33 Este vorba de Niculita.
34 Autorul se refers la armata incredintata strategului unei teme in virtutea pozitiei sale
oficiale, cf. G. G. Litavrin, n. 930, p. 525, unde se respinge opinia lui P. Lemerle, Prolegomenes,
p. 50, n. 4, potrivit caruia ar fi vorba de o armata personals, de oameni aflati in slujba lui
Niculita ca mare proprietar. 0 atare multime, cit de mare, nu putea inspaiminta pe rasculati.
35 Kekaumenos se refers la acropola Larissei, unde, probabil era incartiruita garnizoana
ora5ului, cf. G. G. Litavrin, n. 931, p. 525-526.
36 Autorul se refers la imprejurimile Larissei §i, poate, la toata, tema Eladei, aflate sub
autoritatea lui Niculita, cf. G. G. Litavrin, n. 932, p. 526.
37 Titlul de protospatharios se acorda mai ales militarilor ; G. G. Litavrin, n. 933,
p. 526-527 emite ipoteza ca Ioan Gremianites va fi fost vechiul strateg al temei, aflat acum in
dizgratie. Este probabil ca titlul de protospatharios sa-i fi fost retras, fara a i se da altul in schimb,
cum se obi§nuia in Bizant. El raminea fails rangul gi fara veniturile implicate de titlu. De aici
aderarea sa la rascoala.
38 Nu se poate stabili cu exactitate nationalitatea acestui personaj. Desi V. Vasilievski
ii considers, vlahi §i pe el §1 pc Gremianites, G. Murnu, Vlahia Mare, p. 87 arata. cs, dupa nume,
e probabil O. fie greci ; cf. §i G. G. Litavrin, n. 934, p. 527.
39 Despre Verivoi Vlahul, vezi G. Murnu, Vlahia Mare, p. 86 87. Impreuna cu Slavota
al lui Carmalac (Carmalakes), amintit mai departe, ei sint primii roman care apar in istoria
noastra nationala" cu numele lor, vezi G. Murnu, op. cit., p. 91. G. G. Litavrin, n. 938, p. 527
accentueaza faptul ca aici e vorba de vlahi care au patruns in viata oraeneasca, jucind un rol
important §i in cea politica.
4° Asupra numelui Delphinas purtat de Niculita, vezi Litavrin, n. 939, p. 527-528.
41 Este vorba de trupele de mercenari folosite de bizantini.
42 Kekaumenos are in vedere tema Bulgariei care cuprindea, in partea ei sudica, muntii
Pindului qi Rodope, cf. G. Murnu, Vlahia Mare, p. 57; G. G. Litavrin n. 944, p. 528 529.

www.dacoromanica.ro
 ZC SaNS.Vidllf0,30

#f5G.X7odri. 5olnoavo 33 pox 59dit. 5991 5noX1oya (woo 1913 101 ttAti.i.x 9ey719 pox
17) 53x1xn.n.A. ((tACIA 101910 A01/13 513* los kd9
q57o3d7oA.ynog 5(.9190 chp.A. w99oX3 41101/91
rA171 2e1 AC91
,ncokfyg Itnt,c1x pDx po Porerrhocb tvolcoo 97:13 coop norecidacyc 590.71
5(93 cio3di-jr13131.3a 5O&kTI A3 SioN(krki 1D3d9 pox 5.1calploc3Xnet) 5101L01 VOX) 1062 '3A.
4431/23 90 [p71 19C99701Ld1012 7019101. 10 3913X3 4531A9 1099 119m0yk9 513 5od3T1 pop
not 5(931(1910d of 170X 10 937I 10X70ya 531A70990Xf M91901 n70D4D33a.c.3 5101 519.A.9y
4901970 > < 170X 411031.13 119 51371()) 92c/r2 Ski. Skynod 511.197)1 X90 70.6,3T19Xd33
110x -((01ri0110.g,3719X33oo.op 5(0719 ro0l7y3170x XIA7731. 110X
AM9411(X3A10 901 17J9ki97df
nc91630313 39 nrolcoo 92L.ri not (10191(37i 170X 4AC91A3..GC1)01LX)Af A? 501dEiT1k93T1 A0.0.1(
mvpoi. Sodal. n9197) 531ropaz. '20110 2,9 31 1oX3o(a 17ox lo 41oc7oly9og 531npoocI1omp
Tchoat nma, nc917o991th0v 10 cbpl. lolmovidmv 10 poildirnoxIno noi.coo ooi/.2.3 59da
'5no197i, 119 kv,po* kynod coop not A9A no 41x1131accidx 900u7011 433 719 pox 099
Of noi,coo 91913 ILIA? u.'13y9 319 57odo.A.D.c3d pox 9 45ki10dxdfoo1 pox Scolvpii. 011.713-
13)13 5707itf. MA;), A.T.Gvri 01901 9 Sigi3x19104j 1.119(1.170dX ((510T1(?. 5101901 A.9.0 531A3.G9131L
5101 510.A.9y mprio.1.3y cbi-t-coo 110 zadoolo loo9 A7o 51i..kr( Tyra top 'Ax9x nlyxi.t. no
13d3e0Ti(19 A1711§. n1:32/.1\oo1)oxoolnol iolcoo 531norbod3Ar9 S319DaL 170X 531A709L(.110dX
A01970 A01/23 39* A3TioX3 0100 Ski A0d3T1I5.9 Attocrdnx VOX AL(.1413.0970 170X 39 1(3X0d1L-
A3TIOA A? LLi. lkor,lothort 1019101901/70 5c9aL9 51199f19odat Ayrlt; ia. A.3710y33cb0 <onoptcloa
591970 39 0170990dX31Lf 5901970 170X 10190 170X 519 pox '5p7pyyou 5m Alf]. AkAtt_d13
50A3719)701L9f 70113 531A9.0,y3 53911 AC91. A(0rerb 901910 10A3T19A71053 (91970 523 A01
i'030 4A19CI0A.31( 5C2 13)) IfT1 SU-w(3rms) U1 Ltynod 4AC91970 573X9If.401010 017? AC91
AC9d13X AC91910 -# n3.0 17ox I&TI Sorarloyclosi 1oAoA3A 51o1F3 41.pymcb3x pox 910-tod-
5on3r1 1709n3c3k.G. Ak.wodtc.c,? 5C97151 531A3.620A10 513 A0A13X3 531n7par. A A.If.X2OX mr)197)

d 097: AlstyClOci A70DL9 A01910 ACIA? AC91 901 9030 AcnyoiA3 FIR 39 91 kr) 17onk.693yol70
pox 1XAttd10.6,61013 Ak.A.All.1 A(919)0 A7097011. A01170X A070y 170A1A.I.X7(19 pox 17onitToycloyo170x
0.193n.r19 5(1) Soda 01 1OT11710d1L 110X A3X4331.3 991970 la ivinodcb .Ac-olopu. 43,Gyk3
39 921.1p 901 90X20 901910 FL? 701 lovo.ocbpo pox 99i nkdIf.yll 591-bolou 33 mo..o?
5012o 9 5U.c3Ir_yll ncoXR rpm= ntvg;A31-1 n3.6,A3 'n3.613x)px 59 I+9 pox 17013Xd3IR
noDpi A,ml ns9X7,iyg ncrAllol 5901970 A3.eA3 170X A3.64 170X 5709C,91A31 3923X3 -31(331/
39Ct3dCp9 5901 31 5(10X7pya imx Snodlfayriog 5ctoi. 3913X3 45101A0)1019kylL pox
4E10d44 Sodii. A01.970 Scnoy Srgoi.c A3(1319331.70 39 pox 513 91 5odini AtpUoirdmaz.
'970171 510y)190d1L 1109(1y701)0X 01 nolcuolol nodz.solox 9 pox n013n313 3rf17oc).4.3 33
Sodu. A01 49)(19)0d 019 54010710 Ac1t..2.3 109 oaop '5oLvrioa.D 119 Aol(nori 13\0369
4110.6'93A3k 170X myfa rt0c313 F 109 G(3 (0 A 513 Atf.-1. nxixlo nor] 1d3o2. 'nolciol pox

M9601)(90$ 'SUI 3IS 1p.1101.13f-INSAallISVA '1111.1ACW1

www.dacoromanica.ro
 KEICALTMENOs 33

liile for 43 sä stea din luna aprilie pins in luna septembrie in munti inalti si
in locuri foarte reci. Si le-a zis : Oare pe acestea n-o sa vi le prade cei ce
sint acolo, adica aceia care sint de partea imparatului ?". Si vlahii, auzind
acestea, au fost convinsi de cuvintele lui < > si au spus : Noi din hota-
rirea aceasta nu iesim si primim aceasta <situatie>. Au lasat insa totul la
o parte si s-au asezat sa prinzeasca. Iar dupa ce s-au ridicat de la masa si
s-au odihnit, la amiaza au venit iarasi la el cu totii, si vlahii si bulgarii,
atitati de larisseni. Caci larissenii, concetatenii lui, le-au spus ca : Hota-
rirea aceasta <de rascoala> de acum nu mai e ascunsa" si, mai ales, 6. cei
doi fii al lui sint in oras 44, si Grigords si Pancratie, si desigur el nu ne pune
oprelisti pentru ca imparatul, aflind de aceasta, sa puna mina pe noi".
Convinsi de aceste vorbe ei ii spun ca : Toate cite le spui sint foarte bune,
numai cal nu ne convine sa parasim aceasta. <actiune>". Si adunindu-se cu
totii si retinindu-1, i-au spus : Pe tine te avem de azi inainte cap si
stapin si pe tine te alegem in rascoala de fata sa ne poruncesti ce trebuie
sa facem". Iar el i-a respins o data si a doua oara si de mai multe on ca
unul care c5.uta pacea. Venind apoi unii dintre prietenii lui, ii spun, luind
drept martor pe Dumnezeu, cu juramint ca : Daca nu te alaturi parerii
lor, mori de miinile for ". De aceea, deli nu voia, le-a devenit capetenie si
vrind sa-i vineze, a fost el cel vinat. insa incredintindu-i lui cu totii planul
for ticalos,/ 1-au instrainat pe el de poruncile lui Dumnezeu. Dar ca sa nu P. 260
fie nimicit si distrus tot pamintul for si sä nu fie ucis si robit poporul s-a
indepartat <de aceste porunci> ca pentru o indatorire grea si si-a asumat
grija tuturor 46. A plecat deci de la casa lui catre Farsala 46 §i catre Ple-
res 47 ; acest Pleres este un riu care are de o parte si de alta o cimpie mare
si care trece prin mijlocul vlahilor despartindu-i. Si asezindu-si acolo tabara,
a strins pe vlahii si pe bulgarii din vecinatate si si-a adunat o armata nu-
meroasa. A trimis si catre Kitros 48 o unitate, poruncindu-i sa distruga
aceasta forta'reata ; ceea ce s-a si intimplat. Si i-a scris imparatului : Ti-am
spus doar, prin viu grai, ca sta sa porneasca o rascoala si ti-am scris despre
aceasta cind m-am intors acasa. Si acum Mariei tale iti vestesc : macar
acum crede ca s-au rasculat si m-au facut pe mine capetenia for ; multu-
meste asadar lui Dumnezeu Ca eu tin <in mina mea> poporul si pot sa pun
capat acestei rascoale, daca ma vei asculta si vei renunta la sporirile de

43 Latinismul cpatzaica, familii", altfel destul de frecvent In greaca populara din

epoca bizantina, folosit aici de Kekaumenos, poate fi si o transcriere a arom. fume!' (sg.
fumedl'e), ce desemneaza, atit familia in sens restrins, cit si grupul de familii aflat sub
autoritatea unui celnic si care se Intovarasesc pentru transhumanta, vezi Tache Papahagi,
op. cit., p. 571.
" In Constantinopol, cf. G. G. Litavrin, n. 953, p. 532-533.
44 Explicatia data actiunii lui Niculita se incadreaza in tendinta lui Kekaumenos, ruda, cu
el, de a-1 disculpa pentru participarea la rascoala.
44 Oras stravechi din Tesalia, la 50 km sud de Larissa. La sfirsitul secolului al X-lea era
resedinta episcopala, subordonata mitropoliei din Larissa, cf. G. G. Litavrin, n. 958, p. 533.
47 G. Murnu, Viahia Mare, p. 92 identifica Pleres cu vechiul Apidanos, azi Farsalitik6.
Alti cercetatori opteaza pentru Bliuris, vechiul Pamissos, afluent pe partea dreapta. al Peneio-
sului, cf. G. G. Litavrin, n. 950, p. 533.
48 Kitros, vechea Pydna, localitate situate, pe malul golfului Tesalonicului. Ratiunea stra-
tegics a ocuparii Kitrosului, ca si a Serviei, este ca, ele controlau principalele cai de acces dinspre
Macedonia spre Tesalia, cf. Murnu, Vlahia Mare, p. 94 ; P. Lemerle, Prolegomines,
p. 48, n. 2.
- o. 2278

www.dacoromanica.ro
 te salsraysnvoa.)

Ar1001 coytkR 11.111k19AtcyzA. .209 Arc Ann '&09231911f. 119 ooDno31ynot pox
t7ook3ou3 pia All.vodnx *A0)1270 609(1.19167X23 A20 61 '6)30 119 TA-3 C9X31L2 491
A970)( 1MX (0X3 17792007170X 691 noirtoloL 4nolyno7i d319,3 5139c10x10 nor) IkX 513r119XX3

570 n9 1/3 5701270 5709k301L? 51391.q270 170X '#5139963AVCID Ak d701 MOV(OIL -DirioA
513911.1o1L O .TR
A3rfrri3:9 5noxdo 52013011332(9X16) 119
)009) WD(L10213 cbf 5Xd?Tiq. WS23)0910d? pox 5o3 4A0d3T1tp.0 101001L iC9.61)31.T129
1.rx no Ccri 5oaaod.Gnw OSLO noi 520d3TI 209 ct. qi..091d01d3aL 20 4k.1.14.
AlptrlDoTIkR Atqjfyd iµ Alf.x11o131 reop rA-Axar. (0.0,)02L1-129 I0L3T1 nOJOd)
-onoT®
A01 A0120101 10110X 201
odu 201 llo.g.D.qTR TR 901270 A0Xd9 A39k7id9 ctodlinpx
A3 517od1311 5270ykrt)9 clop= n0A37133X irx
-Aco303:z 91 TR A0140101 -oloxnode 91193
620 43913X3 X20
nlA.)oth,oth (31.10 57703 pox 57017,oln.gvi-j AoA3-ricloyxow7d3a2. AnyGtitf
A01(30. TR 10 3913X3 532429 no1c7o137i 332o 591270 0 5olynori llopkriTyolL 459o1270

xocco ACM(3aq 3913X3 '6.310_1.3d)011. 5)0923R32L01)0d1.9 A20 A011:(;)A? 1210Am_ A? U.1 1R101R31/..
/13.00011OX not 20d1970X A3DCIAtpi3 51012M A13.61(3110X 5?d1t *A91)0 a0 pox Ao.g,ytti-mx
1011.1.(;)A3 2012/0 A3 Cb93T1 201
531Alou. no-rio pox 5saopdoano M91 AcO2L211 AC01210 00.0k103
y 30yn03 209 4A3T193 pox 13 93,0x 5U.
d ZaZ noR?o.Loi:rodi.D 517093713333 439d3X 531no1 513rilf.)>119
epio3nocanyo1c 39 -ono& 591270 TR A31/13 59da.c. 5r,lo1c70 119 '2031.0* (on (992y01.c.)?
pox 2o 513 o1 Aod_u;lox no tt7i 311q70yncl) IR ma
-
570712 '3141q1ti) c1;42 31b..Gy3913
TR 5orion 1J,DT 10d19-
mD3t3 AsoridIk mA2 coX9i.mx 5,ori9 .z.emoi.AT raL?
3113 50d1L. )03X1973?) 3113
5o17oXthp 7097 9 ScorimAlonxio 5o93ri9Xd31n0
\op 1py c371.E.f -
5od1L norfoodni tL TirynO1kL170d19 iA 17o1LCX317ox noirpo,thou 1Fri '5on3-rispood
niyx)it. 5odz.t. ri3x2o _3.4n3y?d 5 noictol mx3A3 (74x (o2yolop '570712
VOX 313.6.y31Lf 701371 570d70X 523 5701 5707x10 'Mgt 1)0X (33193 20 3.6,93923111 20 LCTI
1ZT109136 '<<ACOT12 10 TR loldcal cb127) 10637.)r/03,1,1.mq .Ar9kdroX31/..9
noApx? .TR

5n91n7o 5o1Amft13dsod11. 531A9.eloA10 513 01 AodLDIpx 01.610d4. A131diFjci 1010 50.63

1193 5101 510123R110317? 513.6.311.2y TR 50913x3 513 1'41 61.0413A29 ACO1270 OLX)(311.,
201 A137131(02/0d11:00X 52012r FIR 510i 513dd2 Acolcir d7o.133nO A3y3.GE4. 17optur13y01c.

www.dacoromanica.ro
 KEKAU'MENOS 35

dari pe care le-ai impus lor "". Caci facuse sporiri de multe nomismata 50.
Iar imparatul i-a raspuns sub cele mai strasnice juraminte : cite <da'ri> am
pus din ziva cind am inceput sa domnesc si pins azi, la toate renunt si nimeni
dintre oamenii tai nu va fi surghiunit sau intarcuit sau certat pentru dauna
adusa statului sau particularilor, ci pe toate le iert, cu frica lui Dumnezeu".
Lisa mai inainte de a fi primit acest juramint, <Niculita> a navalit asupra for-
taretei Servia 51. Aceasta fortareata este asezata pe stinci inalte foarte si
inconjurata de ripi abrupte si foarte adinci. S-a dus deci acolo, dar nici cei
ce se aflau acolo cu el, nici razvratitul nu voiau sa lupte cu <servienii>.
Ci ducindu-se acolo, <Niculita> si-a asezat oamenii in linie de lupta 52. Dupd
ce si-a asezat tabara inaintea servienilor, in cimpie, mai jos de fortareata,
i-a poftit sä coboare la el. Iar ei au coborit cu totii laolalta sj dindu-se jos
de pe caii lor au stat inaintea lui, in mijlocul taberei, cu miinile legate si
/ i-au spus : Noi sintem slujitorii tai si daca poruncesti to adamant a- p. 262
CUM" 53. Iar el le-a spus : Stiu ca daca vä eliberez si plecati, de indata ce
yeti ajunge in fortareata nu veti respecta ce mi-ati fagaduit si ca se cuvenea
sa va retin aici. Dar, fiindca exists o veche lege a razboiului potrivit careia
cel ce vine de bung voie <sa se supuna> unui imparat sau unui tiran sau
unui strateg nu trebuie sä fie retinut de acesta cu sila, ci lasat sal plece iar5.si
la casa sa, in libertate, pentru a respecta aceasta lege va las si eu liberi ;
duceti-va deci cu bucurie la casele voastre, iar daca ma yeti insela, nu Va
voi ierta !". Iar ei, f5.cindu-i nenum'arate fagaduieli, au plecat inapoi. Dupd
ce au intrat insa in fortareata, au inceput sa-1 insulte pe acela care ii indem-
nase sä se intoarca, caci asa obisnuiesc sä faca cei neciopliti. Iar el, suparat
de purtarea lor, a pornit asaltul asupra fortaretei din pricina insultelor lor.
Cad n-ar fi vrut sa porneasca cu razboi asupra lor, deoarece nu de bung

45 Dupa G. G. Litavrin, n. 965, p. 535 este vorba de sporiri de d5.ri si revizii" facute din
ordinul imparatului. Autorul are in vedere revizuirile regulate, dar mai ales neregulate, abuzive
ale darilor datorate de supusi imparatului. Acelasi G. G. Litavrin , n. 966, p. 535-536 subliniaza
faptul ca e vorba de sporiri de sarcini fiscale acute numai pentru regiunea Tesaliei, nu de masuri
apasatoare luate, nediferentiat, pentru tot imperiul. Dupa opinia bizantinistului sovietic, vlahit
erau nemultumiti pentru masurile fiscale aspre luate impotriva lor ca agricultori si pastori.
" Unitate monetary, bizantina.
51 Localitate situata in nord-vestul Tesaliei.
52 Fraza este diferit tradusa de cei care s-au ocupat de acest text. Dupa G. G. Litavrin,
n. 975, p. 538 (vezi 5i traducerea rusa, p. 261), urmat de noi, cei ce se aflau acolo cu Nicu-
lita" ca 5i razvratitul" Niculita insusi nu voia sa se lupte cu ei", adica cu servienii. Dupa H. G.
Beck, nici cei din fortareata" nu voiau sa lupte cu el", adica cu Niculita, nici razvratitii" nu
voiau sa lupte impotriva lor", adica a servienilor. Termenul de razvratit" (6 voilAToc) folosit
de Kekaumenos ridica uncle dificultati de interpretare, fund mai des Intilnit cu semnificatia
de razvratire". Pare de asemenea ciudat ca, asa cum reiese din context, autorul 11 aplica lui
Niculita, pe care in restul operei cauta tocmai sa-1 apere de acuzatia razvratirii impotriva impa-
ratului, cf. G. G. Litavrin, n. 974, p. 538.
53 Folosirea verbului TroAuxpovECeLv, a aclama urind ani multi", asa cum se facea cu
prilejul incoronarii imparatilor si in alte ocazii, poate sä indice intentia rasculatilor de a-1 pro-
clama imparat pe Niculita. Yn jurul acestui pasaj s-a iscat o discutie intre bizantinistii Paul
Lemerle, G. G. Litavrin si E. Frances, despre care vezi G. G. Litavrin, n. 929, p. 524 525.
Litavrin, care la inceput sustinuse ca rasculatii doreau sa faca din Niculita un imparat al Bulgariei,
opunindu-1 Constantinopolului, nuantat ulterior punctul de vedere §i, fara sa renunte cu
totul la ipoteza sa, considers posibila §i ipoteza enuntata de P. Lemerle, urmat de Frances : ar
fi vorba de o miscare provincials, vizind instaurarea unui nou imparat Niculita la Con-
stantinopol. Miscarea condusa. de Niculita solidariza, in numele acelorasi interese lezate de Con-
stantin al X-lea Ducas prin politica lui financiara, pe grecii, bulgarii si vlahii din Tesalia deo-
potriva.

www.dacoromanica.ro
 36 CECAITMENUS

aUTok, 8LOTt OUSE exouatwc 67re La5pov TO 1.toi5X-rov, tva Ccycovt.tyrat. etc TO
cpwge64at. aLTOv, &AA& 8ta -rOv Ace Ov, iva Ili] axav8a)o.6&iv-row 4); xaxoUpyov
xa-repycicaovTat airr6v. Sta 8e Tag URpEtS xat Ti]v 67replcpaviav oc r v elasAD-aw
el; Toirrouc XOLL 7toAekaac al'-rok EV Illi.gpaLc &Jai, T-7,1 Tpt-rn 7COLpiA0CPCV airrok.

P. 262 Me Ta 8E Taii-ra xaTkAapev xat 6 Toi.; p.cxxap i-rou paatAiwq Opzoc xat ELxwv. ixow
Opxok, inayyeAtac gEo.T.Oc-row xat Aa rroAAa. 7rAip ot 8ouAe6ov-rec Toil
f3a6tAetiatv xaTa TO: 8zA77i.LaTa a6T(7iv Akyoucrt,v, o6x etatv Ev Opao-r/TL, «Axe(
tpEi206 xect CliC81,XLIX &MI CTO(IOCTO; CC5T6V XCCI 8oALOrylg ivespeost. iv rot xetAzat.v.
airEtiv. -1)DeAov yap 11.11 yEV66aCCL Etp4MV TOTE, &AA& acpayatc xat atilaat. T(11.0
xpLaTtav6v RoALveaD.aL Tip yip. 6 auty7ratp6; tiou 8e et xat etc ToLa6-ryp o-up..cpop,ay.
ivbreo-ev c'7rpoa8ox-h-rwc, 157e-ro TFp °£q.) 1.)6D71VC(I, Ta6-r7 c xat etp-tpeilaat, TOL
Tcpayp.a.Ta. 6 8e ayaak eek -017p:rev airrOv, xat TY) airroil xape-rt. ;)8uv4a1
etripetiaat -rcciv-ra Oacc 1)9eXiv. gAaPev oriv Tok 6pxoug xat T4p a-rimy etx6voc
P. 264 TO5 Xp LaTo5 xat Oeoi.; 611.6613 xat Trg Cleo-rOxou xat 6tAAcov Otykov TroAAiLv TWV iv T-11
etx6vt. 6v-ro.w, -VixaptaTyrrev Tql OecT) T(7.1 34p etpliv)p (3pa6e6ov-rt., Tcpoaxcae-
cra(levoc ai 1-6v Acc il)veyxev xat ivdmov Triv-rwv Tag etx6vac xat 67c68eLEev
aUTotc, inTaveyvco 8i aUToZg xat T6v Opxov xat 77poiTpetkv carrok elp-speUeLv
xal gxaaTov sig Tec 1:8La obreA,Dstv. ot 8E oi,x ,Ds?ov, &AA' gAeyov r6Aetiov
ixtvlaac, eikv-er [al ixetvou E ivt.cr-ralikvou Ta -,..rpk et plp-qv ixeivoL.
06 xariveuov, cpwvOcc dptiv-rec p..ey&Xac Ota Aak Ot Tax-roc &pet Act noLei.v. Tcpoo-i-
Taev ol3v C7roxAet64iivat. ci-rrO (ley Troy BXc'excov -r6v TrpOxpt-rov oarrc7)v &pxov-ra
EaAocPorziEv TOv Kapp.aAcix-sp, arrO Se Tc7.)v AapLarsatwv 0E68copov Exptpova
TOv Ile-ra6-r6v. ot Si Aomot rc&v-rec 186v-re4 Tok ToLo6-rok arcayoplvok [-rip]
ira 4C'EVCCTOV gCppLCCV xat 7rp06-7rea6v-reg a6T6v 7r1vTec i41-rouv TO aulxrcaOjaa6
a6T6v a15-ro6g, Aiyov-rec- onotoiii.Lev 6 ON 7Cpo6-rgeLc int.xatLyStic o0v
ixei.voc 'Mac aUT(.73v 7capaxA-hcrear.v o-uveTraalaev aikrok xat avaAafi6i.Levoc To6c
7poxpt-rok TWV BAcizo)v xat TWv AapLaaatow Ocnipaav -rcpec TOv xa-re-rravo).
BouAyaptag 'Av8p6vtxov TOv 01:11,Aox&Arp, 8g Te.v 6pxov °cirq trrei.viJe TOU paaL-

www.dacoromanica.ro
 K=KAUMENOS 37

voie luase parte la r5.scoala, nu ca sa lupte pentru a-si face faima, ci din
cauza poporului ca nu cumva, fiind infruntati, sa nu-1 ucida ca pe un facator
de rau. Din pricina ocarilor si a trufiei servienilor a pornit deci asupra lor
si, dupa ce s-a luptat cu ei doua zile, in cea de-a treia i-a cucerit.
8
1066, sfirplul anului. Polo lirea rdscoalei. Ai estarea Wilco. rebeli care se impolrivesc in-
Felegerii cu impdratul. Niculita pleacd la Constantznopol. ilrestarea lui Niculila

Dup5. acestea " i-au sosit si <scrisoarea> cu juramintul raposatului p. 262

imparat si icoana <Niculita> avea <acum> juraminte, fagaduieli de slujbe
55.

de cinste si multe altele. (Numai ca aceia care slujesc imparatilor vorbesc

potrivit dorintelor lor, nu se afla intru dreptate, ci minciuna si nedreptatea
stau in gura lor si viclenia salasluieste pe buzele lor. $1 voiau atunci sa nu
fie pace gi pamintul sa fie pingarit de ucideri si de singele crestinilor. Dar
cuscrul 50 meu <Niculita>, chiar daca nimerise pe neasteptate intr-o atit
de mare nenorocire, se ruga lui Dumnezeu O. fie scos dintr-insa si sa se
faca pace. Iar bunul Dumnezu s-a indurat de el si prin harul lui s-au putut
linisti lucrurile, asa cum voia el). I-au sosit asadar juramintele si sfinta
icoana a lui Hristos, Dumnezeul/ nostru si a Nascatoarei de Dumnezeu p. 264
si a altor multi sfinti care erau in icoana, a multumit lui Dumnezeu care
daruia pacea si convocind poporul a scos icoanele in fata tuturor si li le-a
ar5.tat, le-a citit si juramintul si i-a indemnat sa se linisteasca si sa piece
fiecare la ale sale. Ei insa nu voiau, ci spuneau : Razboi ai pornit, pace
sa nu cauti". 5i cum el staruia pentru pace, ei nu incuviintau, scotind
strigate puternice cum obisnuieste sa faca o multime in neorinduiala. A
poruncit asadar sa fie arestati dintre vlahi capetenia 57 lor, Slavota Carma-
lakes, iar dintre larisseni Teodor Scribon Petastos 58. Iar toti ceilalti, vazind
cum asemenea oameni sint dusi la moarte, s-au inspaimintat si cazind la
picioarele lui 1-au rugat toti sa se indure de ei, spunind Facem once ne :

vei porunci". Acela, induplecat de rugamintile lor, s-a indurat de ei si,

luind cu sine pe capeteniile vlahilor si larissenilor, s-a dus la katepanul
Bulgariei, Andronic Philokales care ii trimisese juramintul imparatului.
59,

54 Dupa cucerirca Serviei.

55 Este vorba de un document pe care era figurat imparatul bizantin, primind binecuvin-
tarea lui Hristos, potrivit unui obicei larg raspindit in iconografia si diplomatia bizantina.
H. G. Beck, bizuindu-se pe rindurile de mai jos, arata ca. in imagine erau reprezentati Fecioara
Maria si unii sfinti. Bibliografia problemei la G. G. Litavrin, n. 987, p. 540.
56 0 fiica a lui Niculita a fost casatorita cu unul dintre fiii lui Kekaumenos, cf. G. G. Lita-
vrin n. 990, p. 541 542 cu bibliografie.
57 Kekaumenos foloseste termenul de arhonte", ceea ce arata ca Slavota era unul dintre
vlahii de vaza, probabil, sustine G. G. Litavrin, n. 998 , p. 542-543, un celnic.
58 Desi numele lui Slavota Carmalakes (fiul lui Carmalac ?) este de origine slava, aceasta
nu inseamna ca el era slay. G. G. Litavrin, n. 999, p. 543 subliniaza pe drept cuvint acest
lucru, aratind ca limba romans printre altele onomastica a suferit o influents slava, in
urma convietuirii romanilor cu slavii. Tot asa originea latina a numelui Scribon, atestat de
altminteri si in Italia meridionala (Kedrenos, Bonn, II, p. 721 722), nu indica pentru cel care-1
poarta o origine romanica ; era, probabil, un grec.
as Despre Andronic Philokales, katepanul temei Bulgaria, vezi N. Banescu, Les duches,
p. 144.

www.dacoromanica.ro
 38 CECAUNTENUS

HEWS. -11Upc 8i cc6T6v etc -r6v Ile-replaxov, CfUGTEXX61.LEVOV xcci cpocilo6p.evov oc6r6v
7coXXec. 06 yap 7Cpocrea6xec c'cX-1,9s6ecv oc6-rOv 1.718 elp-hv-Iv. x.c::xii4ev 8i elaid4ev
7rp6; -rOv [1,0LxczpiT1V PCCCraia. EV T'717r6Aec, OC, kWOCTO CCUTOV XCCA6c, XOti int TiCraccpcn.
mai rcepcmci-rec iv Tn 7c6Aec &Sul"); leer& TC6V a6v oc6-rc.I.) elaeX0.6v-rcov TrpoxpEtcov
BX(ixow xcci. Accpcsacciow. p.e-rec Si -roii-ro riTriaTeasv cc67.6v Eic -r6v p.00X0CpET7p
7raTpLC:CpX1V KWV6TOCV-nvoun6Xmc xtip 'Iodcvv-Iv TOv acpcXtvov, eac etTcep pepl-
?Acre!. 6 itccrpccipm; -rOv gipxov xcd. ca-e741CFEL -ra aut.Lcixovlaiv-rrx 8C86,06, -r6-re
tvoc -rOv ipyciccro.)v-ML XtXt "r0 6c (761.0 00!)TC7). W S 8i 6 OcrATCCTOc 1TCCTpteipxylc tccIcXXov
g7Cex6pcocre TON/ Opxov autococOhacc; ocirrOv tIETdc X6Ci. "r6SV CrUV iXEiVy 7r&VTG3V
XOC1 aTroAUcsac cc6TOV TOU iyxXincoc-roc, Wpyia.8.1 8e cpccvepik 6 PrICTLXcii; xeci
gWpt.crev cc6-r6v el; -r6 'Aptcevocx6v el; TO xricyrpov 'AtLoreicc;, xac4eip ac cc6T6v
p. 266 iv cpuAccx-) T'irj Aeyotilv-r] Mocpp..acpo.rij. eV xcci xoca-hilevo; gypcapev 7cp6c -rOv
TC&TrTrOCV* (1.00 1-6v Kexo:uvivov OCTrEp gniX,D'SV iv TCT.1 7tcwri. 13Ecp.

9
p. 268 liccpery-yD),co 8i Uµiv XCLI TOk ix i)pl'ov -roirro. irrei 8i To -r6iv BXcfcxow
yivo; &Irca-r6v -re 7rocv-reXtii; xca stacrrpociltLevov, v.lyre el; Cle6v gxov Tr LCTTLV
Opaiiv 1.1.4rCE el; pccacAkcc (1ATE el; au-ryevii ij ELy piXov, c'rcAAci c'c-yo.m.6(..cevov

.11Carov ms., nc'arnov Vasilievski-Jernstedt, nil-may Buckler.

www.dacoromanica.ro
 K.E.K.AumENOs 39

L-a gasit pe acesta la Peteriskos 6°, abatut si temindu-se foarte de el, caci
nu se astepta sa doreasca intr-adevar pacea. Si de acolo s-a dus la raposatul
imparat in Oras 61. Acesta 1-a primit bine si timp de patru luni el s-a plimbat
prin oras fara teams, impreuna cu capeteniile vlahilor si larissenilor care
venisera cu el. Dupa aceea insa, imparatul 1-a trimis la raposatul patriarh
al Constantinopolului, Domnul Joan Xiphilinos 62 cu gindul ca, daca pa-
triarhul va declara nul juramintul si va anula intelegerea dintre ei, sa-i
pedepseasca pe el si pe cei care erau impreuna cu el 63. Cum insa preasfintul
patriarh a mai si intarit juramintul, indurindu-se de <Niculita> si de cei
care erau cu el, de toti, si dezlegindu-1 pe el de vina, imparatul s-a miniat
fatis si I-a surghiunit 64 in tema Armeniakon 65, in castrul Amaseii 66, in-
chizindu-1 in/ inchisoarea zisa de marmora", in care stind i-a scris tatalui p. 266
meu Kekaumenos, cite a patimit in intreaga lui vista 67,

9
Diatribd impotrtva vlahilor. insemndri despre obiceiurile, caracterul, originea si istoria !or

Va sfatuiesc deci pe voi si pe urmasii vostri urmatoarele 68, deoarece p. 268

neamul vlahilor este cu totul necredincios si stricat, neavind credinta dreapta
nici fata de Dumnezeu, nici fatal de imparat, nici fata de ruda sau de prieten,
60 Azi, Petarsko, fortareata situata la granita de sud a temei Bulgaria, pe malul lacului
Peterisk, la sud-vest de lacul Ostrovo, cf. G. G. Litavrin n. 1004, p. 544.
61 In Constantinopol.

62 Patriarh al Constantinopolului (1064-1075) ; moare la 2 august 1075, ceea ce ne ajuta

la datarea acestei parti a textului.
63 H. G. Beck a emis ipoteza ca imparatul intentiona sa provoace excomunicarea rascu-
latilor, lucru obisnuit in Bizant. G. G. Litavrin, n. 1009, p. 545-546 combate aceasta opinie
care suprasolicita textul.
64 Exilarea lui Niculita trebuie situata, dupa G. G. Litavrin, n. 1011, p. 546, spre sfirsitul
anului 1066 inceputul lui 1067. Intelegerea din Servia fusese incheiata In august-septembrie
1066, dupa care Niculita, potrivit textului lui Kekaumenos, a mai petrecut 4 luni la Constanti-
nopol, fara sa mai socotim sederea la Peteriskos.
65 Una dintre cele mai importante teme micrasiatice ale Imperiului bizantin.

66 Oras In Asia Mica, fosta capitals. a regatului Pontului. In vremea lui Kekaumenos era
situata, la hotarul cu turcii selgiucizi, avind o importanta military, deosebita, cf. G. G. Litavrin,
n. 1013, p. 546-547.
67 Manuscrisul da. forma ^,-Ov ncirrnov = bunicului. Majoritatea cercetatorilor propun
insa : TOv rcOarrmv tatalui, ceea ce este Inuit mai plauzibil. La data respectiva bunicul ar
fi avut peste 110 ani, cf. Litavrin, n. 1015, p. 547 si 1016, p. 547-548.
sn Diatriba impotriva vlahilor, care urmeaza, plina de acuzatii evident neintemeiate si de
o violenta de limbaj putin obisnuita, se explica prin incercarea autorului de a-si disculpa ruda,
pe Niculita, pentru participaiea la rascoala din Tesalia. Dupa el, vina pentru aceasta rascoala
apartine vlahilor. Niculita a acceptat conducerea miscarii, silit de acestia si de ceilalti rasculati,
numai cu gindul de a o controla. Ostilitatea bizantinilor tap, de acele populatii alogene din cu-
prinsul imperiului care-si pastrau cu tenacitate particularitatile etnice este amplu atestata in
istoriografia bizantina, in literatura bizantina in genere. Exemple referitoare la armeni, sirbi,
bulgari la G. Murnu, Vlahia Mare, p. 145-158. Violenta diatribei este un indiciu al importantei
rolului jucat de vlahi in rascoala din Tesalia : ei sint singurii care se invrednicesc de o atit de
intinsa si aspra condamnare. Nu-i de exclus cu totul ipoteza lui G. Murnu, Vlahia Mare, p. 109
si urm., care atribuia o origine vlaha lui Niculita ; voind sa-1 disculpe, Kekaumenos condamna
atit de violent pe vlahi pentru a inlatura orice banuiala privind originea rudei sale, eventualele
lui simpatii pentru conationalii sai rasculati.

www.dacoromanica.ro
 ampSaMalillifld

57016301L 41)0.6.1)393170-rbb0d1L70170x 110133931 TR 01L X1( 70 170X 1311910t 4nt9o3L -96.110

4063T1 6k1D3oxavox 5noxdo 5no1FID339x7dcb 59d2L. Snot no.trirT ino.koth pox ./p3.G -
6,901 59304 Anolou 31 513D1d3o1L0cb13vo pox 5r3nx316co pox 60n37-19)16o.o TIR 691(101
nri.muip 5201 45ncd31sm013Dc 310311390 TR Trytith? el11.013L 59d11. '70611 no TR 5001E
Sciod?loroXthp 51310914 691 .no,poriou, 53167.0,k3131o3E rdru not 5931(1D2od
(Iwo:pod/ ilox 5e01(314):2/. 5319d1c31x3 ruoDcovo? pox n01 d So-T(1p) Af919 901
cionTriolTy noyrdrxTv 5oIn3.bod)soolop 1XX 1'41 AffircbTx p.LT d03 501) Ctichonlo -
SoiAn A3 liprrl 13.,(91.E.11.1 .n9170riom, 10120 d301 ivipp 3o 10631.19131( 170X/DV 170X
'10938 1107f A TR nodsiodu A0191d1(SL (101 d(1067N no norirlou pox (101 'norx 49
,(4?

Ann Afiti701011, Ardrx 63Tino1(70x 70.0,9 10033 Solidf 461Dn0no A3 5loclnX9 pox
d OLZ
51o.3.1pdpriR '5701/.91 5101901 531Anodth0g. oinonidxTun nkurlf lrx mPorooR Socht. I

5601 5noa310170Xd70 691 noY))orlod SIT.oprd pox ionTrisacITT ncoi At-r1:F10-A(1X?

0160)331(3 5101 570c(pX Af91 .no-Yporkod 630 1r.1x70n7oA 5316)09 4A.001<170,120X 0? 5

Ard13.0713 .5901970 10 pox 3 53169.61(3 1 CO A 3913X dr1D31R !MLA 113

U.9:02L U1 C3131fil 6)120X 47016033X9A1 10 33 53A013101. Af01910 kni) ODD A11.1 y '703101(
1923 pox icron rtnraz. n99.1701( S3InoX3 'ev101Rd70x 5o9d10.g. 33 5316oX3 pox olnol
L11 9 501(132 .0d03 . 9(3 A20 62719 T1 If. 31431911L 5101901 01 0A.9 A0)( 1MX
13 AV.. 110Itt 31.01E 011((1071 17)7t 0319 t:IX IT/AO ntuopop pDx lonTrijuvrioT
nca A930 pqrynob '4L19101 tt,TI 31[1.93191U 5101V0 no1173c3x
GTl 17o91xcl9 Scloirpo 01 069 1101( 311".1-1 noxd9 471on20R rvo? 1Md101L d 1101AL 590/910
5(1? 10X '590X G 1VD9T19 k 33 110.eDX) 'AOxdo 3931911L Al 5101970 01 -99
CiX If 0 49. 1f.71
4601ton dp(st. ctonyixoux; 110X fp Sovo no-mxpo 13 TR 173X 3101L 170l391f.63l 9601t\13 701

www.dacoromanica.ro
 KEICAU'MENOS 41

ci umbla pc toti sa-i insele si minte strasnic si furl mult, jurindu-se zilnic
cu juraminte preainfricosate fata de prietenii sai si calcindu-si usor <jura-
mintele> si facind si fratii de cruce si cumetrii si inchipuindu-si el prin
acestea va insela pe cei mai simpli si deoarece n-a pastrat niciodata credinta
fata de cineva, nici fata de imparatii mai de demult ai romeilor 69. Loviti
cu razboi de catre imparatul Traian si infrinti deplin, au fost supusi <de
acesta>, iar regele lor, numit Decebal, a fost ucis si capul i-a fost infipt
intr-o sulita in mijlocul orasului romeilor 70. Caci acestia Ant asa-numitii
daci, <zisi> si besi. Si locuiau mai intii linga riul Dunare si Saos, riu pe care
acum i1 numim Sava, unde locuiesc mai de curind sirbii, In locuri intarite <de
natura> si greu accesibile. Bizuindu-se pe acestea s-au prefacut ca. <nu-
tresc > prietenie si/ ca sint supusi fata de imparatii de mai demult ai romeilor P- VO
si iesind din intariturile <lor> pradau tinuturile romeilor. De aceea <romeii>
miniindu-se au pornit, cum am spus, impotriva for si i-au zdrobit. Si acestia,
fugind de acolo, s-au imprastiat in tot Epirul 71 si toata Macedonia 72, iar
cei mai multi dintre ei s-au asezat in Elada 73. Sint si foarte fricosi, avind
inima de iepuri, iar indr5.zneala pe care o au vine si ea tot din frica. Va sfa-
tuiesc asadar pe voi sa nu v5. incredeti nicidecum. Si daca va avea
loc vreo rascoala si ei se vor preface ca au data de voi> dragoste si credinta,
jurindu-se pe Dumnezeu'ca vor pazi-o, sa nu-i credeti. Caci e mai sanatos
pentru voi ca nici sa-i puneti sa jure indeobste, nici voi sa nu be dati
juramint, ci sa-i supravegheati <cu grija> ca pe niste ticalosi, fie ca jura,
fie ca primesc juramint. Trebuie asadar s5. nu ai incredere in ei nicidecum,
insa prefa-te si to ca be esti prieten. Iar daca va fi vreodata rascoala in

69 Am pastrat In traducere forma rcmei", ru 1 C n- r i" rcr tru a s.ublinia o particulari-

tate psihologica a lui Kekaumenos. El ru face nici o distiEctie lute Imparatii romani de limba.
latina 5i Imparatii bizantini, de limbs greaca, succesorii lcr, neglijird totcdata criginea romans,
latina a vlahilor. Pentru el numai romeii de limbs greacs reprezintr In chip legitim multisecularul
Imperiu roman, caruia trebuie sA i se supuns toate popoarele.
79 In Roma. Dace, asa cum s-a aratat, izvorul informatiilor lui Kekaurr eros despre cuce-
rirea Daciei este opera lui Dio Cassius, accesibilr lui prin prelucrarea lui Ioan Xiphilinos sau
prin alte prelucrari bizantine, faptul nu ccnstituie o dovada despre inexistenta unei traditii vii
privind originea romans a vlahilor, la aceasta pcpulatie, a sa cum sustine P. Lemerle, Prolego-
mines, p. 75, citlnd pe Gyani, L'oeuvre de Kekaumenos source de l'histoire roumaine, Revue
d'histoire comparee", XXIII, N.S., III, 1945, 1-4, p. 129-180. Relatia Intre un text erudit
si o populatie contemporana, denumita cu alt nume (vlahi) decit cel de romani sau daci, de bi-
zantini, nu putea fi stabilita spontan de Kekaumenos. identificare a dacilor cu vlahii nu poate
ss aiba alt temei decit o traditie Intunecats despre originea daco-romanilor de la cucerirea acestei
tan de cAtre romani ... Ea este, dupe toata. probabilitatca, traditie nationals, pe care Kekau-
menos putea s-o cunoascs prin contactul sau si al familiei sale cu rcmanii gi bulgarii", math. D.
Onciul, Teoria lui Roesler, Scrieri istorice", Bucuresti, 19E8, p. 195 ; cf. A. Armbruster, Romani-
tatea romdnilor. I storia unei idei, Bucurcsti, Edit. Acad., 1972, p. 19-22.
71 Epirul, intrat In parte In componenta Imperiului bulgar al lui Samuil, cuprindea, chip&
realipirea sa la Imperiul bizantin, dour teme : Dyrrhachium 5i Nicopolis, cf. G. G. Litavrin, n.
1069, p. 562.
72 Kekaumenos are In vedere, ca 5i In cazul Epirului, nu tema Macedoniei, ci regiunea geo-
graficit cu acest nume, cf. G. G. I.itavrin, n. 1070, p. 562-563.
73 G. G. Litavrin, n. 1071, p. 563 subliniaza importanta elementului vlah din Elada,
regiune prin care Kekaumenos Intelege mai ales Tesalia, partial integrate temei Eladei. In se-
cohil al NIL-lea intreaga Tesalie este numita dealtminteri Vlahia Mare.

www.dacoromanica.ro
 42 CECATIMENUS

0.4 Boukraptocv, xaD-Wq npoei.p/Tat., xat EL cpiXot aou Op.oXoyotio-Lv er.vat xat
6i.LvuvTac, ntaTe66nc aUTO6g. EL Si xal Tdcc yuvaixac xad Ta Tixva al'T(.7)v
elaci.ywatv etc TO xicrTpov TyJg `Pcollaviac, 7rpOTpc ,ov etaayayeiv ccUT1c, 7cAilv
gvaov To5 xou?ta gaTozray. ainot go.) gaTwaay. xat arm() agAoucrtv etaipxzaaat
etc Tag yap-Oat:cc aUTWV, SUo Tpeic ci6epzia0uaav On6Tav Si airrot iUX01.oar.v,
6EXAoL nciALv siaepzia0waciv aor.. axpif3eLccv Si gze E7r6 TWV TEL XECOV xat &xi TiLv
nuAi.6v noXX4iv. oi.ST(A- Si nou.7)v EV Cco-cpaAcia ga.n. et Si xat icio-eLS noXAok- et-
creA0si.v elq T(14 cpap.aiac 0:6TESV, 7C po8o0-hcreTca TO xc'caTpov nap' aUTWV xat
81x0-hal 67c1 al'iTc7)v lo; inn?) ciani.Soc, xat TOTE ilv-/a0.-hcrn Tc.7)v napayyzAL(.7.)v
[Lou. &AX' kav cpuXecE,m; Tai5Ta, i'ZeLc xat al'iToOc 67roxeLpEoug aou xcc o-ot. TO
OccppOvTLaTov npoayev-OETIXL.

10

p. 280 `O neurTcoc 1.tou o NocouALTEr14 =AA& xont.c'ecra4 &nip T716 'Po4Laviac

gcp0aae met Sot'A 'EXAciaoc cptXoT410s1; 4.4 7naTeic nape& T(.73v xpaToUvTo)v.
xat TOi0 tav E oua6av TOCoTV EiXEL dcaacaoxov SLa xpuaorio6XXou, 6.)ao:6To..; Si
xat TO SotaaTLx5Tov Te6v kxour3i..roPo T-74 `EAXecSoc. TCpocriPae SE TGg OvOttaTc.
IliTpoc c'eSeAcp&Tratc 'c'ov TOU flaaLAicoc elpayyi.ag npOc TOv [Jeatxacpitly Paaaka
xi3p Baai.Xetov iv Tc7.) TeTcipTcp gTEG TYIg PaacXeio4 ce.)Tor.) xat iTE1:claev aircOv

www.dacoromanica.ro
 KEKAIJMENOS 43

Bulgaria 74, cum s-a spus mai inainte, chiar daca ei vor marturisi ca-ti
sint prieteni si chiar daca-ti vor jura <asta>, sa nu-i crezi. $i dac5.-0
bags nevestele si copii in vreo cetate a Romaniei 75, indeamna-i sa-i
bage, dar sa stea inauntrul zidurilor, iar ei afara. ,Si daca vor voi sa
intre la familiile tor, sä intre numai cite doi sau trei 76; iar cind acqtia
vor fi ie§it, sa intre iar4i altii. Sa ai multa grija de ziduri si de porti.
Si procedind astfel, vei fi in siguranta. Iar daca vei lasa sa intre multi deo-
data la familiile tor, cetatea va fi tradata de ei §i vei fi muscat de ei ca de
vipers si atunci iti vei aduce aminte de sfaturile mele. Dar daca vei pazi
aceste <indemnuri>, ii vei avea si pe ei supu0 si, pe deasupra, vei fi si lipsit
de grija 77.
10
979. imparatul Vasile al .1.1-lea acordd lui Niculita cel bdtrin conducerea vlahilor din
Elada
Bunicul meu Niculita 78, care s-a straduit mult pentru Romania 79, p. 280
a ajuns sa fie cinstit de catre stapinitori, ca om de incredere si cu titlul de
duce al Eladei 80. El a primit aceasta functie prin hrisov, pe viata. si fora
drept de transmisiune 81, ca §i, inca, slujba de domestic al excubitilor din
Elada 82. A venit inss la raposatul imparat Domnul Vasile 83, in al patrulea
an al domniei sale, unul Petru, nepot de frate al regelui Franciei 84. *1 <1.1n-

74 Pasajul e oarecum obscur, referirea la o eventuala rAscoa15. in Bulgaria parind nelalocul

ei intr-un text care vorbeste despre o rascoala din Tesalia. Dap& G. G. Litavrin, n. 1074, p. 564
Kekaumenos are in vedere faptul c& rascoala pornit& din Tesalia s-a extins spre Bulgaria,
unde vlahii isi pasteau turmele gi unde e situat& gi Servia. Intentia rasculatilor ar fi fost aceea
de a ridica impotriva Constantinopolului intreaga Bulgarie , folosindu-se si de legaturile firesti
ale vlahilor tesalioti cu cei din aceast& din urma regiune.
75 Romania Imperiul bizantin.
76 Acelasi procedeu a fost folosit fat& de rusi, carora nu li s-a ingaduit intrarea in Con-
stantinopol, in 907, decit in grupuri de cite 50 de oameni, cf. G. G. Litavrin, n. 1077, p. 565.
77 In istoriografia noastra, pasajul din Kekaumenos, deosebit de important pentru afir-
matia unei migari a romanilor de la nordul spre sudul Peninsulei Balcanice, precum si prin
vaga referire la originea poporului nostru, a fost folosit, printre primii, de B. P. Hasdeu,
Strat ,si substrat. Bucuresti, 1892, p. 31-32. 0 traducere aproape integrals,, Insotita de un
amplu comentariu, a dat pentru prima data G. Murnu, V lahia Mare, Bucuresti, 1913, p. 125-158.
78 Pentru foarte spinoasa problem& a raportului de rudenie intre Kekaumenos si Niculita
cel bAtrin", aici amintit, vezi G. G. Litavrin, n. 1142, p. 580-581 cu intreaga bibliografie
amanuntit prezentata.
79 Romania Imperiul bizantin.
80 E vorba probabil de functia de comandant al tagmelor provinciale, in cazul de fat.5.
din Elada. In perioada la care se refer& autorul, ducele era inferior strategului temei, cf. G. G.
Litavrin, n. 1143, p. 581.
81 Numirea pe via4a era un mini de deosebit& cinste. Procedeul se generalizeaz5, treptat,
din secolul al XI-lea. Pin& atunci e probabil c& ducii, ca si strategii, erau numiti pe o durata
de 3 ani, cf. G. G. Litavrin, n. 1145, p. 582.
82 prin domestic al excubitilor din Elada se intelege comandantul tagmelor de osteni
numiti excubiti ; acestia puteau fi membri ai unei formatiuni adusa din capital& si numai incar-
tiruit5. in Elada sau localnici recrutati in regiune. Problcma nu a fost definitiv rezolvath in ceea
ce 11 priveste pe Niculita cel bAtrin, cf. G. G. Litavrin, n. 1148, p. 583-584.
83 Vasile al II-lea Bulgarcctonul (976-1025).

84 Petru nu e identificat nici chip& izvoare bizantine, nici dup& izvoare occidentale, cf.
G. G. Litavrin, n. 1149, 1150, 1151, p. 584-585. Va fi fost o rucla a lui Otto al II-lea
(973-983).

www.dacoromanica.ro
 44 CECATIMENUS

anocaCcpLov ispopocA6p.Evoc a.6-cOv Sollecraxov -r(7)v iExouPIrcov 'EXXciacc. eypatin

8i nptic TOV 7rCi7c7r0V ).Lot) orcocrrOv gc-ro) aot, PirsTcc, We 1-cpociP4E), Eic Tip 8oL-
XcoaLv '654 pocaasEa4 nirpog O yvirnoc CevELPLOg Toi3 plyOg Fepp.oLVE) ma, W.;
X6yet, LT67c036Ev amt. XII durOaccVEIV 8oiliAoc T7)g Pacrt.Asiag (IOU. TO6ToU Ti)V
7ciaTLV Cc7ro8Ecq..tbV7) f3ocaLAeta p.OU ETU -moss), cc6-rOv arcoc,acipLov E7C TOU xpu-
croTpuaivou. E7CEL sè kavt.x66 kaTtv, Ols.) xa.TEaeocTO if] PctolAetcc p.OUnpofIcaks4ou.
ccUTO.,) aTpomly6v, i'voc µii cfexpEL6ccollEv -roic e Pcop.cciouc, °IAA« 7cposPciXETo
282 c6-r6v 30116a-rt.:toy Tc7P) intO cre &EXOUPET63V. yLvc'oaxouo-oc 8i 13 f3acraeice p..ou 13-7t.
CcrrO Toi3 ii.axotpiTou p.ou r.ourpOc gxer.c Tor3To sta xpusoi3oVAXou, «vTL -riLv exou-
filt.rcov 8copEZ.Tai. nor. Tip cipxip T6V BXdczcoV 'EXAci804*. Xat t8E cly.pEPELocv
TO5 TroppUpOyEVVIITOU ELS TOV i.avcx6.), EL xod v6oc J 75-re 6 po:cr,XEL,c.

www.dacoromanica.ro
 KEKAU'MENOs 45

paratul> 1-a cinstit facindu-1 spatharios si incredintindu-i slujba de domestic

al excubitilor din Elada. Si i-a scris bunicului meu : Sa-ti fie cunoscut,
vestes 85, ca a venit in slujba imparatiei Petru, nepot drept al regelui germa-
nilor si dupa cum spune s-a hotarit sä fie si sa moara slujitor al dom-
niei mele. Domnia mea am primit credinta acestuia Si am hotarit s5.-1 fac pe el
spatharios al Chrysotriclinului 86. Deoarece este insa strain, Domnia mea
n-am binevoit s5.-1 fac strateg, ca sa nu-i jignim pe romei, ci 1-am numit pe el
domestic al/ excubitilor de sub comanda ta. $tiind insa Domnia mea ca ai prin
hrisov de la raposatul meu tata aceasta slujba, in locul excubitilor iti daruiesc p. 282
conducerea vlahilor din Elada 87". Tata cit de scrupulos fata de strain era
porfirogenetul, de0 pe vremea aceea era tinar imparatul ! 88.

86 Titlu acordat ai civililor si militarilor In secolul al XI-ea. La origine, cel ce se ocupa

de garderoba imperials.
86 Un fel de maestru de ceremonii, avind in sarcina sala tronului.
87 Este vorba de comanda asupra trupelor (de excubiti ?) recrutate din populatia vlatia
din Elada, cf. G. G. Litavrin, n. 1160 si 1161, p. 587 588.
88 Intreg pasajul este menit s5 sustinl ideea c5 strainilor nu trebuie sa li se acorde functi i
si titluri prea importante, deoarece nu sint slujitori siguri ai Imperiului bizant in. Acest sfat dat
de Kekaumenos poate fi lesne apropiat de precedenta diatriba, reflectind aceeasi mentalitatc
xenofoba, aceeasi suspiciune fats de strainul de neam.

www.dacoromanica.ro
 MIXAHA 0 TEAAOE

X PONOrPAOIA

I, XXXI 'ATCO TONOV inteplcpcEvou xal Paaxecvou T6x74 Tajo flaaiXeiav XIXTCC-
r36pcfcacq, 66 1.1.6vov Xetav Lang) Tip 6S6v eirrpi7CECIE Trijc c'cpriic, &XX& xat 'sac
iarpyac -rexiv SLSollivwv Corocpp&Eac xp-vecircov, TcoXu-recXav kau-rc7) TO%) 6X13ov
T- 71q pecataciac nercoblxe, 'sec viv [Li) sLaok, -ra Si xat TrpocrrLoaek gcoaev lc

yap tiuptciaac etxoat. TaXiivraw gp.7rXE63 Tet -ray avawr6p6.1v ^roctieta nevoilxe.
T6v Si Xovrc Ov xpli.ca-rLap.Ov Tic 'av e67-copirrot Tc7) X6ycp auvccyayetv; Oaa yap
EV 'Ip/pai -re xat wApaq.a., xcc 6aa cino-ralacc6pLa-ro Eic Kekro 6c, 67c6aa ..re aj

www.dacoromanica.ro
 MIHAIL PSELLOS

Constantin Psellos, calugarit in 1055 sub numele de Mihail, s-a nAscut la Con-
stantinopol In 1018 si a murit in 1096 sau 1097. A fost un mare carturar si om de
stiinta si a jucat totodata un insemnat rol politic. A fost secretar impAratesc la inceput
si a ajuns in cele din urm5, ministru si sfetnic de Mina. al impAratilor Isaac Comnenul,
Constantin Ducas si Mihail al VII-lea Ducas. A fost un profesor celebru, predind filo-
zofia la Universitatea din Constantinopol. Scrierile sale, al caror stil se caracterizeaza
prin retorism, au fost deosebit de gustate de contemporani si urmasi. Ele ating toate
ramurile literaturii atit in proza, cit si in versuri. Ni s-au pastrat din opera lui Psellos
unele cuvintAri funebre si encomiastice, citeva sute de scrisori, comentarii, unele tratate
de demonologie, astronomie, geometrie, muzicl., retorica, cronologie etc., la care trebuie
adAugata Cronografia sa.
Cronografia lui Psellos duce mai departe povestirea lui Leon Diaconul, si cuprinde
istoria anilor 976-1077. La baza acestei scrieri stau In primul rind propriile amintiri
ale autorului. Lasind aproape cu totul la o parte istoria extern., Psellos evoca mo-
mente si portrete de oameni din zbuciumata istorie intern. a Bizantului, acordind o
atentie deosebita framintarilor de la Curte. Cronografia cuprinde dou5. parti : cea dintii,
scrisa probabil intre 1059 si 1063, imbratiseazA rastimpul de la Vasile al II-lea Bul-
garoctonul si pia, la Isaac Comnenul (976-1059) ; ea pare cu totul vrednica de cre-
zare si nepartinitoare, stirile privitoare la anii de la Mihail al V-lea mai departe fiMd
ale unui martor ocular al evenimentelor. A doua parte, istoria perioadei 1059-1077,
cuprinzind evenimentele dintre domnia lui Constantin al X-lea Ducas si cea a lui
Mihail al VII-lea Parapinakes, a fast scrisa la cererea acestuia din urm5.; ea este mai
putin obiectiva, tntrucit Psellos a fost prietenul lui Constantin al X-lea si profesorul
lui Mihail al VII-lea, pe care-i laud& excesiv.
Cronografia lui Mihail Psellos, scrisa intr-o limbs, deosebit de dificilL din pricina
retorismului sau carturaresc, are o mare valoare istoricA si literary.. A fost folosita ca
izvor de scriitorii bizantini Nichifor Bryennios, Ana Comnena, loan Skylitzes si Zo-
naras.
Majoritatea celorlalte opere ale lui Psellos sint Inca needitate corespunzAtor exi-
gentelor stiintifice, iar unele cu totul inedite.
Edilie folositd : Michel Psellos, Chronographic ou Histoire d'un sack de Byzance
(976 - 1077), texte 6tabli et traduit par Emile Renauld, 2 vol., Paris, Soci6t6 d'edition
Les Belles Lettres", 1926 (vol. I), 1928 (vol. II).

CRONOGRAFIA
1

asile al II-lea Bulgaroctonul reface tezaurul impertal

Deci, dupa ce a ferit imparatia de trufia si invidia soartei, nu numai I, XXXI
ca si-a facut lesnicios drumul puterii, dar oprind scurgerile de daruri banesti,
si-a imbogatit avutia imperiului pe de o parte nefacind daruri, iar pe de
alta adaugind din afara. Caci a umplut visteriile palatului pins la 200 000
de talanti. Dar restul cistigurilor lui cine ar fi in stare prin cuvinte sa-1
socoteasca ? Caci toate cele adunate de la iviri 1 si de la arabi, cite coniori
se aflau la celti 2, cite le cuprindea tara scitilor 3 Si, ca sa vorbesc pe scurt,
Ivirii = georgienii.
2 Celtii = probabil normanzii din Italia.
3 Nu este limpede ce popor se ascunde sub denumirea arhaizanta de sciti folosita aici
de Psellos. V. Tapkova-Zaimova, I zvori, XI, Sofia, 1965, p. 93 se intreab5, dacl nu e vorba
cumva de bulgari. In general la scriitorii bizantini, scitice shit numite populatiile din nordul
DunArii, migratorii care vin dinspre nord. Sub Scythia sau tara scitilor se poate Ina Ca Psellos
sa fi Inteles actuala Dobroge, in antichitate Scythia Minor.

www.dacoromanica.ro
 8k '101VHOTIAI SfrIcDaSci

m24J9x3 3X13 '17OX 70111 5C9T191A99 60119,3 01 1d331 4A9X160Cif310d 701A102.f. 53 019101
04.A3ACID 5('X 5101 510)(1)01)7°d 371101 5103 .013t32L10

eustoloi, nnodmlloi ldeop n91 7019.991(ky3211 5719(F7111 0 45931(19I0 (f.31331.3

5901 5not)3 Ld13X12L? AOIri 313A70 43 VOX 01901 (.f.9 -OTI/VdIT
5nodfddd A91
A0120293% 61910 13n9134 01 'vriltril i011vd1Dnv3.r. pL1 5901 5n03d31L93 '13d(OX 590
59oDru nri 9 irypz. 50f,9dx v12.3 n
513 9 1)01.nol?y A/7.0(/...6.1DpTIOM91311
10A3T19713A 39 D931.9 r 9 500)1.0L, 59d3L Alf.1 AC91
ncoporicod, 133c1o19 'nr3norl3A4 /109CLGT
31 nrIALID3A7010? pox 59d1r. AIf.11.93111; Ati.1 fooDktD3x613T1 r31.320 39 510197)
55-1 5(93D)pa,Dvnlouf 91 ncol mo13,1 '50nt3 531nnocloT10 T1A3 6510193X3 531A0931D1ty
5901901 770X 'l0n371911Ay vox 59cl1L "41 n703D3x1013.ri o0n31-19101dx3 7019 7019/01
11Anc9roolDridxouf 31031. 6/1 cbC319L, d31L9C2 thd1321.14. 410A371/7DIA.C1X A3t13X? 59daz.
5707I AX)1311 )0100191 61 9 Oy A AtR 50 5101 tf. d?13T1 910 thlaq 0 531AND11d '5101d0 VOX
o 9 x 53inoX3 o ctn. 5(6)29 Af 7.13dIt. n3170DI,,t 5(931.9 5901 510 AIODIA.A4.90d2L f/..71
'1131709(f.1(X9
icia 39 VOX AO1(1V011 M91 ACPC(/? AC9At3 10X7071993 31 1011...,31(01.94
VOX
3120 10170AA31 5101 A1970TIC99 6531A9 31(0 399o,yylo 570x70dm
Atf.1 ALCX(Ift 1031(7DCW7D.G
-
'ImIn9nn3167-112 3990 Sniriknx I7o1m3x3c132/. 3990 Amd91 1911 5f1 5rooth3x )ox
1w1no)3yrcb9r1 11.970 51 39 Sloictm n90D1ff.,990 A3 'n3Dd3X ,190 51(..xlfri133 01L0 57D1

If.2 197oth 5701 451ox11(oA.dy,

3190 '511.c1361(332.E, 3990i1(1C1D kcI)3 "1701nanncnid31z, 99 -
mi.aDd 39 nonorl '10n371911(7oxAmn3
01901 1f..9 nonori 91 n01(Si.9 1011Lt1(dod:z. A1990X3
20 irInnodm9 39 Taxx '59oX91( 3990 511 59o1910 Ltrit,p1D11L3 .)(11t.c1rd19 1311pod1.c.
513 'n0-ti3yo3. 1971D2ac10 9011.91311 M)21 x(o Ao719nc093 '570d3x 99 'n913g Avp
3990 50x0d0l 51014733 Livi-nonAlpat, 3390 ni!..1 3L 1d3 n1!.Xndo19 'A197791 tyvp norio
nOt..9d9cb 531n3xvorrInD tpeop 5101( 170X 11.1 50133L
A
139C20603130 I 4531AM9('
31 91(01(0 1990 VOX (0190 5101 Art (911.10 -
10A.31i 5IonTridlooi-3111eop .199012L11f,T13 A311
AlDCOD 7010 1oA.d93L 5901970 5m913d10 10n31191L3 inionola,foowlmx
531n317Dcld321..3
13 39 It 7037131o11. Vervocb LEXDi1nz nLC1 no9ocb3 irx 90 Ars) n3 51701 nou, nexbpddwd
n1D39c011r13 9 '59719121.910MID 30 39 10x31c70 5319e010C319 12.1.9Cb .1A11 A7013k1C99 (91R
-

www.dacoromanica.ro
 MIHAIL PSIELLOS 49

lumea barbara dimprejur, pe toate ing-ramadindu-le la un loc le-a depus

in visteriile imperiale.
2
1059. Expedifia lui Isaac Comnenul impotriva pecenegilor. Caracterul ,ci obiceiurile
acestora

Asadar imparatul, cinstind pe cel raposat 4 cu un asemenea succesor 5, VII, LXVII

dupa ce opri intreprinderile barbarilor din Rasarit 6 si aceasta oprire a
fost pentru el un lucru foarte usor porneste cu toata oastea impotriva
celor din Apus, pe care vremea veche ii numea misieni si care in urma si-au
schimbat numele in acela cu care sint desemnati astazi 7. Locuind tot ti-
nutul pe care Istrul it margineste inspre imparatia romeilor 8, ei se ridicari
deodata si emigrara pe teritoriul nostru.
Pricina ridicarii for era neamul getilor 9, vecinii lor, care jefuindu-i
si pustiindu-le tara ii silira a se stramuta. De aceea odata, cind Dunarea
ingheata., folosindu-se de ea ca de uscat, se stramuta de pe malul celalalt
la noi, impovarind tinuturile noastre de hotar cu tot neamul for si neputind
sa ramina linistiti si sa nu tulbure pe cei cu care au fost vecini ".
Cu ei este mai greu de luptat si de purtat razboi decit cu ce- LXVIII
lelalte popoare fiindca nu sint nici vigurosi la trup, nici indrazneti la
suflet ; dar nu imbraca nici platosa, nici nu incalta cnemide, nici nu-si apara
capul cu casti, nici vreun scut oarecare nu au in miini, nici de cel lung,
cum se zice ca erau scuturile argiene, nici de cel rotund ; dar nici cu sabie nu
nu sint incinsi ; tin sulite in miini si au numai aceasta arma cu care sa se
apere. Nu se impart in companii si nici vreo stiinta militara nu-i conduce
in razboi, nu cunosc asezarea in front, nici aripa stinga nu au nici aripa.
dreapt5. ; nici nu-si ridica palisade, nu stiu sa-si traga sant imprejur, ci,
amestecindu-se in dezordine laolalta, in dispretul for pentru viata scot
strigate puternice si astfel se arunca asupra adversarilor. Si, daca ii resping,
ca niste turnuri n se arunca asupra for si fara crutare urmarindu-i ii ucid.
Dar daca armata dusmana tine piept navalei for si frontul ei strins nu se
sfarima de izbirea barbarilor, ei, intorcindu-se indat5., isi cauta scaparea

4 Patriarhul Mihail I Cerularios, mort la 2 noiembrie 1058.

5 Constantin III Lichudes, intronat patriarh la 2 februarie 1059.
6 Este vorba de turcii selgiucizi.
7 Psellos se refer& la pecenegi, cf. Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 208, s.v. Mysoi.
8 Psellos se refers la tinutul din stinga Dunarii, actualul teritoriu al Munteniei, simpli-
ficind evident lucrurile. Pecenegii nu au ocupat niciodata tot tinutul din stinga Dunarii si
prezenta for nu exclude existenta unei populatii locale, romanesti, pe care ei si-au supus-o.
Ca toti scriitorii bizantini, referindu-se la situatia din nordul Dunarii, Psellos are In vedere
In primul rind factorii dominanti, politici si militari, In cazul de lap, pecenegii, care consti-
tuiau o preocupare pentru oamenii de stat bizantini.
9 Getii lui Psellos sint probabil uzii, cf. Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 111 ;
M. Gyoni, Zur Frage der rumdnischen Staatsbildungen im XI. jahrhundert in Paristrion, Buda-
pesta, 1944, p. 91 ; V. TApkova-Zaimova, Quelques remarques sur les noms ethniques chez les
auteurs byzantins, Studien zur Geschichte and Philosophic des Altertums", Budapesta, 1968,
p. 403 ; P. Diaconu, Les Petchenegues, p. 59, n. 166. I. Barnea, DID, III, p. 132 ii identifica
cu romanii dintre Carpati si Dunare". N. Iorga, Les premieres cristallisations d'etat des Rou-
mains, Bucuresti, 1920, p. 37 credea ca acesti geti sint cumanii.
io Intreg paragraful a fost reprodus aproape neschimbat de Ana Comnena, Alexiada,
III, VIII, 6.
11 Turnurile" de aici sint o forrnatie specials de lupta, in careu.
6c. 2278

www.dacoromanica.ro
 Oc aavi-rolint cl S'1'13 flS

CIOX 19
1Dno1.03cb TR oo '50n3r1.4.7oI3I
)o ,'y
510,0(79 50)(y10 t
1 9701R 531A3.6970R3X

-
0 971 511 513 07b0101L A 2010703 5-k90) (4. I1.n3anp '0170 tt nR3110x 57701 5170233 73=

453:3.6,X1y3 9 TR 513 2y U. A d 3V0 001 d3SIT)? 507X

01 St? mos. (912 C01A0X A ? 31LXA3A.C13Cb
pox yy10 111.3 51210
rbootcb9 590 50yy) .50 110X 531117011.7129 70Th ?C31011.9101R 531A
513 '9a.cool. 9 nT-ti 3 'Snodo o TR x? ,50.A..A.mdfd) 511. X3n At0T17).1.01L pox 5ovo
nTtovo 5co131.9ocIlLf Aft9003t ID 31i7 &MIA TR 01277 51 313L 4111 13 Ari 21A3 X A310 171032
(e: 51o310A1ca.t. 1L 5101717)10U 6190011L70\( 10X112 53199321.913U3 13 0R 462 001 noataq
5o19rx3 5)pdoltio ismoirri.no? '5no1(lo1 cbdi(RID 5)p1 54eycb '531n709caor1o191on10
1192
071 11/0712,M dX .106311T 70243
R 170X not
170X
t(L1 A 1R A1011 5(91.20 41101101 50?
A0-110101L AC01 A01119. 5314271310A72 1MX /41 3 2 d AD-63111 X0/172 531/17092 'nky
no_tor noic xl
soAriterlaai-n3 201 nozati
ttypi 2X7Odd 11 531oonyr1d3t701e T/Isrl not
nocLoy 'IDnoiapocboy pox 5coloo 52012103 'MAT 531/10d70y 11L3 5101 IL 5701.T 1701A32
5101vox pox 3y(96Ti /119209 1311.90) 51369 1J110d1oCb 511013.04 pDX dX 510471k -0101L7o
451071 1090iL9 193X131 X d nTri o
VI I X 0?...(101 01 50A3A. 10/113R 110X 5101 AA. 510T1T
0112t7DX te. T1 A3 .10 3120
5316/011.710`
10110X 1011 ncol.)?Tkl.. STInloporio
?R voxILtncLo 5no1ooi 5101)06 4111920X31L3 312
52o1 51ox10 7713 '692023 131L? ?Rkri n013.G.11 1701n0TEJ39 062 te.7i (-017y 3Q'A9 :cop
-
70T1012 70110 01 51012 101901L U.1.9?A(1.0 43X 177X te.1 A n1p1f13,(31 5kcI3L 51(910urin9 chp.t.o
OIL A13713y 3R k 4009 3 tcl
5(93 .17011102,0 7012 1010101 7019701 31 41701AORA31L-0 110X
1970X 5701 5fRnoat..D A70x n? '6-yr1roat, lo TR nvv?31. 570d31ct3R 11.3 -
te-13tte. 5I1.y3
Doinnopox '5701v1cb n
lonTrioXxrd 'tocoy? 5ooz A?Ti LiDnodnonf
23 moi TR :27)7A AT
0L31 =Ink) 'opdoAlo pox nocoThi noyyou. 5cto1 noT 570flor13 Ate. TR 11!..T1
7012701 Tx -
'AIDcod op °l alX 19(10A3
XX-1 olnoaL Ado d13X11L? te. 5709 0 d 3y1970
01 5023). 110977,(31L70 A(91 C041 17071 X AC0 Amdo
baLR

5cato1c7o,a3 A29 d31d10* IA..17AT!) 170133 17OX 1X)IR 3t3d 1171 Arl 170X
'So1x10v91, 11.1
molcor, 5oc33Ti
ID0TI0AA.0d313 A1921%0131 00 ClAMIL 413931911L iat.? 33 91 no1701Apd31d70x
RoXIor199e nor)? Iszx A010AFA10DCIR 1
134 If d1.0A A7711V 170X
L!.R
Y1L 5r1:17011AL

5101270 0111203 31 110X 671 (4171L0171d117 tLY1L3171X 3 50 ATri Chp

71.0 DA -3X

d960A170 d AO 213.'1610 x20 'morly91? ow TR coRpolm310 A21 372 tt)71d A09 -.0121910
pox colt? -
nori STI.nou?yd lompo .olnooyTiR '9 13 VOX 7017:ni adri 521n0xi10de0du,
lonviond 51701 511oncoth 51od3193.1.7xlch? 51o1270 .novonolan? 5e?
nom 'noXr 3190
531doo9tr.Xoy 5no1c1o1 41113y3 3120 6471 513 53A7oCb71n01. f1.10C)711L 41741)10 01L TI3Y 0 A
53 di ti.1.1 A `5101270 '531A70y331/1003.1.70 nodTriktrpo 57e1 (Axe, STa.n?cbT pox 510D931.9
xoo iTxcK).? A23A.neo 39nod9A. 31 770x A1D3c11dd TO? 0.3. 5(1 Snonpd,DriR 5nozz.91 -93I6

DTRTx-exact 5tia TR loixix 701 70n37133xA.q 0 n3-11 5c3vDrd nknrilrlai.nno

no.giaTaq NTT) 3X3 51061
ncoXR 3.gyq3 ntf.1 ')oldllo(rd) now- TR modfddrd 513Roo 'o101(23
nutoirx xno '39101'13xo33 52oX0y a. 5132701b10 5r-1R3R 17)x 119 mildiodu nosjzyt;tockt.-
A 32 3,( &VI MUT
'n1/and) 5701 TR 9 tLX A 570 5101210
7(10X te.1 d A1L11971
A11.1 5101.)70X97O170X
4M1C2A.MA. 5oclochoPolcod1 -emonepaL.? 20 7_0133 TR 1,l1 70n7OL3 n3 13 ()X 50A3T11o9a
n01113e OIL 5ooyy A371 131(1C10doazio
501'1(97113X AO9C3.012 m1 (431L017O1319 5019.6'6103
5701110d19 L3 1913A70 ,R 0 22 5(9712 li.1 13y91 19 6197071713 3191010 5101 RIOAT 171323

50A te.1 A rtf.yrcbTx

www.dacoromanica.ro
 MIHAIL PSELLOS 52

in fuga. Nu fug insa in ordine, ci razletindu-se unul aici, altul in alta parte ;
unul, aruncindu-se intr-un riu, on scapa inot, on se ineaca cuprins de vir-
tejuri ; altul, intrind intr-o padure deasa, a si scapat de privirile celor care
it urmareau si altul altfel procedeaz5.. Si dupa ce s-au risipit deodata toti,
se aduna mai tirziu iarasi in acelasi loc, unul venind din munte, altul dintr-o
ripa, unul din fluviu si altul din alta parte <rasarind> pe neasteptate. Daces
au nevoie sä bea, cind dau de apes, fie de izvor, fie de riu, indata se arunca
si sorb cu lacomie ; daces nu gasesc, fiecare coborind de pe cal, lases sa se
scurga singele cailor din vinele deschise cu fierul si astfel isi potolesc setea,
folosindu-se de singe ca de apes. Apoi, taind calul cel mai gras si aprinzind
lemnele pe care le-au gasit, incalzesc putin membrele taiate ale calului si
le devoreaza pline de singe. $i dupa ce s-au refacut in felul acesta se reped
la primele colibe care le ies in cale. 5i se ascund ca serpii in ripe adinci si
in povirnisuri repezi de care se folosesc ca de niste metereze.
Intreg neamul acesta este un neam de oameni groaznici si pre- Lxix
facuti. Nici tratatele de prietenie nu-i retin, nici, daces au jurat pe jertfe,
nu ramin credinciosi juramintelor, caci nu cinstesc nici o divinitate, ca sa
nu mai vorbim de Dumnezeu ; tot ce li se intimpla vine de la sine, dupa ei,
si cred ca moartea este sfirsitul oricarei existente. De aceea, ei incheie usor
pacea si indata ce au nevoie de razboi, calca tratatele. Iar daces ai biruit in
razboi, ei cer din nou o a doua prietenie, iar daces ei au biruit in lupta, pe
unii dintre prizonieri ii ucid, iar cu ceilalti fac tirg maret si pun mare pret
pe cei bogati ; daces nu iau acest pret, ii ucid.
Imparatul Isaac, incercind sä alunge acest popor din hotarele rc- Lxx
meice, merge impotriva lui cu o puternica oaste. El nu se prea increde
in dusmanii razletiti si de pareri diferite, dar conduce ostirea impotriva
partii for celei mai puternice si totodata greu de combatut si de prins si,
apropiindu-se de ei, ii inspaiminta prin propria sa persoana si prin armata
sa. Caci, la vederea celui socotit ca purtator de traznet, nu indrazneau sa-1
priveasca in fates si, v5.zind neclintita intrunire de scuturi a armatei, se raz-
letira. 5i, atacind in grupuri mici pe ai nostri, se napusteau asupra for cu
strigate, dar acestia erau cu neputinta de clintit. 5i fiindca nu erau in stare
nici sa-i prinda in capcane, nici sa-i infrunte asezindu-se in linie de bataie
in cimp deschis, cei care vestisera razboiul pentru a treia zi, parasindu-si
in chiar prima zi corturile si pe toti batrinii si pruncii care nu puteau sä
fuga, se risipira prin locuri greu de umblat. Iar cind imparatul, potrivit
regulilor razboiului, inainta cu armata in ordine de bataie si nu vazu nici
un barbar, el n-a socotit ca-i bine sa-i urmareasca, temindu-se de cete dus--
mane ascunse si pentru ca trecusera trei zile de la fuga lor. Distrugindu-le
corturile si luind cu dinsul prada gasita, s-a intors triumfator. Dar nu avu.
o intoarcere fericita : o furtuna teribila dezlatuindu-se deodat5. asupra
armatei, isi pierdu o bung parte din trupe. El se intoarce totu0 la Constan-
tinopol cu capul incins de coroanele vitejiei

12 Ana Comnena, Alexiada, III, VIII, 8, adauga, relatind aceleasi evenimente $i ziva
Sn care s-a produs furtuna : 24 septembrie, ziva sfintei Tecla.

www.dacoromanica.ro
 IS2ANNHE OF-EITHE

TOT APICITATOT IIATPIAPXOT ANTIOXEIAE KTP IL ANNOT AOFOE

EIE TON BAEIAEA KTP AAEEEION TON KOMNNNON

p. 19, f. 65° Tei) ply 0E61 xipt4, iro Ea Yc6re (3x1,..Xs5 (xx)3v yip (176 Clzoi; TE agCCCF-
D.Ca XCa ix TcpooL[Lio).) ei).0.11K xctra.aiaDccr. Ta xocpLaT-hpLa), 6-rt. ae xal viliv ix -c-714
arpccreiocc ilatv iTrovrhyayev, ix Eliaou -ccTiv xuxAwafivTcov as xuvijiv iocp.ruCcaa.4
)(ad TAE oixeiqc notp.v1 7c1XLv tico3ok TOv 7.9y.iva xce. 7Cp611.CCX0V eig xocvOv rcapcx-
(.08.Lov, Etc XOU9LC9.1.6V Ti)c 7C.T.ptex0ticrlq 'Ourccvsac (lycovia.c, ESC, T3 i.t. TCCCVT7)

f. 66 -r&iv/xplaToTipoo iArci-Scov ecryrczaziv. Tx57x yip -!./..tv 11 a-)) nipiazev i7ri-

vo3o;.

www.dacoromanica.ro
 IOAN OXITES

loan Oxites a fost in anii 1089-1100 patriarh al Antiohiei, sub numele de loan
al IV-lea sau loan al V-lea. A fost depus din functia sa la 9 octombrie 1100, in urma
conflictului cu imparatul Alexie I Comnenul (1081-1118). S-a retras intr-o manastire
din insula Oxia, una dintre I nsulele Principilor din Marmara, in care se pare cil traise
si inainte de inscaunarea sa ca patriarh al Antiohiei. De aici si numele de Oxites sub
care este cunoscut.
Ioan Oxites este una dintre cele mai puternice personalitati din viata ecleziastica
a Bizantului. A aparat cu o dirzenie putin obisnuita drepturile bisericii fat& de incer-
carile imparatului de a si-o subordona. In doua discursuri pronuntate in februarie-
martie 1091, In fata imparatului Alexie I Comnenul, loan Oxites, retinut in Constanti-
nopol de blocarea cailor maritime si terestre de catre turcii selgiucizi si pecenegi, desi
fusese numit de doi ani patriarh al Antiohei, se ridica impotriva intentiei imparatului
de a confisca bunurile ecleziastice in vederea sporirii fondurilor destinate armatei. Pri-
mul discurs adresat bazileului cuprinde pretioase referiri la evenimente istorice legate
de sud-estul european Si anume la invaziile pecenegilor si uzilor.
loan Oxites a lasat o bogata. opera teologica editata pins astazi numai partial.
Este autorul unui tratat despre viata monastica, al unui tratat in problema azimelor,
al unui tratat despre euharistie etc.
Discursurile mai sus amintite ale lui loan Oxites s-au pastrat in codicele 139
din Marea Lava atonita, astazi disparut. Ele a fost editate pentru prima data de Ale-
xandros Lavriotes, la inceputul secolului nostru si au fost reeditate de curind de bizan-
tinistul francez Paul Gautier. Din primul discurs, rostit probabil in februarie 1091, fac
parte fragmentele ce urmeaza.
Eddie folositcl : Paul Gautier, Diatribes de Jean l'Oxite contre Alexis ler Comnbte,
Revue des etudes byzantines", XXVIII, 1970, p. 5-55.

A PREASFINTULUI PATRIARH AL ANTIOHIEI, A LUI KYR

IOAN, CUVINTARE ADRESATA IMPARATULUI, KYR
ALEXIE COMNENUL

1091, februarie. Cu ajutorul lui Dumnezeu, impdratul Alexie I Comnenul a izbutit sd

scape de incercuirea pecenegilor, revenind la Constantinopol de la Choirobanchoi

sa-i muitumim lui Dumnezeu, marite imparat 1, caci este bine sa p. 19, f. 65°
Ii.cepem cu Dumnezeu <cuvintarea noastra> si sa-i aducem 'Inca de la inceput
multumiri, ca si acum ni te-a readus din campania militara, smulgindu-te
din mijlocul ciinilor care to inconjurau 2 si redind iarasi turmei sale pe pas-
torul si aparatorul ei, spre incurajarea obsteasc5., spre usurarea de nelinistea
care-i stapinea pe toti, pentru ca sa nu se prabuseasca cu totul/ nadejdile f. 66
de mai bine. Caci acestea ne-au fost date de intoarcerea ta.

1 imparatul Alexie I Comnenul (1081-1118).

2 E vorba de pecenegii care-1 inconjurasera pe Alexie I Comnenul la Choirobanchoi
asezare situata in apropiere de Constantinopol, intre actualele Kilciik-Cekmadie si Euyak-
Cekmadie. La 15 februarie 1091, Alexie atacase p3 pecenegi invingindu-i i apoi se intorsese
la Constantinopol. Luptele cu pecenegii vor continua insa, la fel de grele, cf. Ana Comnena,
Alexiada, VIII, 1 -5; Paul Gautier, op. cit., p. 9.

www.dacoromanica.ro
 54 IOANNES OXITES

p. 25, f. 69° Kcd. Tic ol'ix °Bev &cc TeC T6v IAAGIV anc6TCOV noAti a01 Tb lazupOv
rcpoatncijpxs xcd cpopsp6v; AUTOL yoiiv oi Exi5Na. oi viiv as .8-Xtporprec, (3ocacAsii,
p.c7cUov SE Sew% sig gaXIXTOV xLvaovou xces-kat71 <T&> xotaillp.Ftc, xcd. 1).6vov
Tb CIOV ilx060v-rec 6v01.1,0c g-rpEtLov.

,. 31 f. 71° `S2c yap (ler« -ccd5.roc xcd. /xLaoa4 erno-razi.et.v gam Tiig &TA -ci)v xc'opav
f. 72 icp618ouc, .871 Si xod. -ciiiv v-ilawv cppov-r64eLv s6et. -cclv dy.cpi Tilv `EcT)ccv pccpc3Ccpcov,
iv-cal-kat 7coloc A6yoc ix-cpctycpast, vic Ti.iiv xa.xiliv 'IALiSocc 6accq l'i7c6p.evov
xpLaT.tccvoi, F.LEXAov Si UnotLevoucn. &et, a-cpccrLorrocLiv r.pocpciact. 80C7LCCV711.LaTCOV

X CO'''ily.kpocv ocUoUcrac ;

p. 35, f. 73° cmx jv SE OUSE TOv OsOv avixeaffca OUSE Tdc -rcpcc-c-cOp.svcc Opoiv-ccc CFUVe0,30-
XEN. 05xouv OUSE 69a4050, c'aAci =TO: 7c6Sac -11 Opyil ilxoAooDst. xcd. SEx.r)
o6x gp.EXAsv. `Ecaco, psi), XE06. civi)ptcca-coML-ctdcvl. &cpia-coc-co Kircpog,
"4c7A, v*rocv oa xecpcaca...cijc 'Eanipccc <1.Liv> Tb 7cAeov ciyaocL Exu8.6v ir36axovTo.
vijc 'AvocroX:46 Si ()Lai ppaxu Asi4otvov inteXiXecarro.

p. 35, f. 74 `10 L VTOL PaCTLACk TCpO4 p LOLV p.oi:pco -coiv ix4pc7)v cr-rpovcsUeLv iivcoxWe
Tok ExUaocc Toinolic [Liv iEWplilcre xcveccinc73v, oUSeTco-re
971cd, rcAeovCcxtc
S'ircocv-het. 1131 Tb 7:Asia-coy Tiic arpaTLac xai Otzceii ncivTac CosoPocAWv. Kcd.

www.dacoromanica.ro
 IOAN OXITES 55

9
1091, februarie. Pecenegii care ameninlci Imperiul bizantin erau altdclata infricosali de
faima lui Alexie I Comnenul
$i cine nu stie ca forta de care dispuneai impotriva tuturor celorlalti P' 25, f' 69v
era mare si infricosatoare ? insisi scitii 3 care acum to coplesesc, imparate,
din pricina carora am ajuns chiar in primejdie de moarte, se infiorau cind
auzeau numele tau.
3
Dupd 1085. Sub pretextul luplei contra pecenegilor, Alexie I Comnenul impune la not
dciri pe locui Joni imperiului

CaCi, cum trebuia sa facem fortificatii impotriva scitilor 4 si a navalirilor p. 31, f. 71

<lor> asupra tariff/ precum si sa ne ingrijim de insule de teama barbarilor f. 72
din Rasarit 5, ce cuvintare ar putea sa depling5. Iliadele de nenorociri
pe care le indurau crestinii sau mai bine zis pe care le indura mereu, sub
pretextul cheltuielilor militare si care sporesc zi de zi ?
4
1090. Insulele egeene stilt ocupate de turcii selgiucizi. Pecenegii ocupa pariile europene
ale Imperiului bizantin
Nu era cu putinta nici ca Dumnezeu sa-si stapineasca <minia>, nici p. 35, f, 73v
ca El, vazind cele faptuite 7, sa le incuviinteze. Si nici nu le suporta, ci minia
Lui urma pas cu pas si pedeapsa nu intirzia. A fost luat, vai, Chios ; a fost
smulsa Mitilene ; si Ciprul, Creta fruntasele insulelor, s-au rasculat 8. Tur-
mele scitilor 9 pasteau peste cea mai mare parte a Apusului" ; iar din Rasa-
rit 11 nu mai r5.minea nici macar vreo rama§ita.
5
1091, februarie. Grelele pierderi ale Bizanfului in luptele cu pecenegii. Imperiul e redus
la perimetrul Constantinopolului

Desigur, imparatul, hotarind sä lupte impotriva unui detasament al p. 35, f. 74

dusmanilor, vreau sa spun impotriva acestor sciti 12, a pornit de mai multe
on asupra lor, dar niciodata nu s-a intors gra sä fi pierdut cea mai mare

3 Scitii pecenegii.
4 A pecenegilor, care-si incep incursiunile in 1085.
5 Este vorba de turcii selgiucizi.
8 Locutiune retorica, Imprumutata de la Demostene : sir nesfirsit de nenorociri".
7 E vorba de spolierea populatiei, sub pretextul necesitatilor militare ale aparArii impe-
r iului.
8 Cucerirea insulelor din Marea Egee de catre emirul din Smirna, Tzachas, se produce
nu mai devreme de sfirsitul anului 1089-inceputul lui 1090. Ele au fost recucerite de bizantini
dupa. prinAvara lui 1092. In acelasi timp, Karykes, guvernatorul Cretei si Rapsomates, cel al
Ciprului, se azvraesc impotriva puterii centrale. Restabilirea autoriatii Imparatului In aceste
don& insule are loc In prima junatate a anului 1093, cf. Paul Gautier, op. cit., p. 10-15.
9 Scitii = pecenegii.
io Apusul = regiunile europene ale Imperiului bizantin.
ii Rasaritul = regiunile asiatice ale Imperiului bizantin.
22 Scitii = pecenegii,

www.dacoromanica.ro
 56 IOANNES OXITES

'Treaty oi58i OtiTCO Tag T'74 aty.cpopaig cciTiac ipeuvijaat TLC, xai liccaetv OcE,coi: xca.
Ti Iv aeparceEccv i7gyyrijaccc. 'AAA& Tec [Lev gpta T.ii ' PCO[Lccicov Ilyep.ovEac 7cpbc
iliv OcvicrxovTa tAcov Toii BuccvTtoo &xpOrcoAcc, .4) 111AI ae 41 Xpoaeicc 7C OS
86acv iyeviaalv. litLeT.; 8i & rcoAXec sè xcd 7TDAAcixcc novhcrawreq eic Tollro 7ceptia-
TY11.1EV TO5 XLV8UVOU, TrXtiTrX TICaLV (AOC XprITeC xca aorriipt.cc xoct cppovoilivTec xcci
rcpc;c-rrovTeq irrylvoilev.

p. 4 1, f. 76 TOv p.axapiTlv KcovaTavTivov ircicrTao-ac, ili Aoixac .v TO inc'avullov,

f. 76v oi, yap/ 7cp6 rcoAAoii Til"; ail; Pasaciaq xai, Tip cipxilv &E.Loc xai Tin, c.,Yilv ecno-
Aaocrcev. oiSToc, Toii OUvvcxo5 yivoy; aTpaTeticravToc xaa'illi.(7.)v, noiotc OrcAotg
gxpirsaTo; Iloiouc 8E 110-poccre cup.i.Lecxoug, TcpecrPeia4 etc g9.v-t) crTaAo3v xat
Olcsaupok xpltLciTo3v gavaMo-xcov xal. 7TiV1Tag rcpocp&crec -col"; rcoAki.cou iEo-
vuzi4o)v xai XCCT« 05vvo3v 05vvouc Orc)gow, gig Up..64 Zx6,5a6 xaTec Zxu&iiiv
xai eTkpoug Tok Ilifi:v TcoAellto.yrciTouc xccTec Tidy ixeivocc oixeLoT&Tcov; OUxi.
Tijc Toii PacrcX6o); 7cEaTecoc gpyov ca TcoAAca p.upcdcasc ixeZvaL yey6vacrc s&xpocrc
TcoAAotq xcci ixTevei. npocseugi TO aeZov keullevECITCVTOy:

www.dacoromanica.ro
 ICTAN OXITES 57

parte a armatei, sau chiar pe toti ostenii. $i din nou, cind lucrurile stau
astfel, nimeni nu socoteste necesar sa caute si sa afle cauzele nenorocirii
si sä incerce a descoperi un mijloc de vindecare. Ci, hotarele imparatiei
romeilor au ajuns sa fie catre rasarit acropola Bizantului, iar catre apus
Poarta de Aur. Iar not staruim sa consideram si s5. practicam drept lucruri
folcsitoare si salutare acelea pe care savirsindu-le in numar mare si de multe
ori, am ajuns intr-o stare atit de primejdioas5.13.
6
1065. Constantin al X-lea Ducas a reusit sd-i invingcl numaz prin puterea evlaviei sale
pe uzii care ndvdliserd In imperzu

Yl §tii pe raposatul Constantin, al carui nume de familie era Ducas 14, p. 41, f. 76
caci nu/cu multa vreme inainte de a to sui to in scaunul imparatiei f. 76°
pierdut si cirmuirea si viata. Cind neamul hunilor15 a pornit razboi
impotriva noastra, de ce fel de arme s-a folosit el? Ce aliati a adunat, trimi-
tind solii la straini si cheltuind tezaure de bani si spoliind pe saraci sub
pretextul fazboiului si inarmind huni impotriva hunilor, asa cum voi inar-
mati sciti impotriva scitilor 16 si pe altii care sint dintre cei mai inversunati
dusmani ai nostri impotriva celor care le sint cei mai apropiati"? Oare
distrugerea multelor zeci de mii dintr-acesti dusmani n-a fost rodul credintei
imparatului care si-a atras bunavointa lui Dumnezeu prin multe lacrimi
si printr-o staruitoare rugaciune ? 18.

13 Este vorba de sporirea clarilor impuse populatiei si de intentia Imparatului de a

confisca, pentru acoperirea cheltuielilor de Inzestrare a armatei, bunuri ecleziastice.
14 Constantin al X-lea Ducas (1059-1067).
15 Hunii = uzii.
16 Neamul scitic al cumanilor impotriva neamului scitic al pecenegilor. Acest procedeu
a fost intrebuintat de Alexie I Comnenul.
17 Aluzie la alianta lui Alexie I Comnenul cu unii dintre turci, de pitd3 cu sultanul
Niceei, Aboul Kasim, impotriva altora, ca Tzachas, emirul din Smirna.
" Cf. Attaliates, Bonn, p. 86 ; Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 113 116.

www.dacoromanica.ro
 3HNNViI 0 3HIJAV.1.313

OVddON,Oc1X:-,VI viaxaxia
I

d 901 I (1) A Ac9dAAn0 TR 1\1!-I dlt. 5(10110T1 C313 ti..11tf.A wools, AC91.o09 X 1XJ A('9
A(9X37N1)191 TR ncrn..fopprioLdT? mni no-nymcb 51,o 1170911l.dr,tdx2n3 pox nip, rchou -
nkr,rtinx modcpX 'ncoinomp lel 59 t'41 too33170d1DX3 5)o9o1d)o3 o 5rI31(197od
C311.

19133 SOTICOdd,.. 513 'AM)118;o1d a 3913X aL 513d9011. 50d3L &(9I. 0 MOdllf,1

LO1 A3Tlf 50 nolcood,Tri nknit.d13 57o9mdt-tx pox 5)o9cpR33n13 5(9/ 6nkn3 p.t?
Mfa.
5ctoa, 5noxfm)i)o11 d(?
39kTI AC9A3r1kd1L, TR moitp) Ti..)ox 57031131 170x dlai) 543
10 1131-I 101L10( 531197131LI. m1 13109:0E) 031.1 531n?Tyx dp 1 liOX 31, rOx 101)06 odd)? -

'eooDbut 501101-1 TR 9 31y33 5)odI3X ponnoR Ma. 13x19)od :too '3Dk1(3.84 51o.1. (3 193
rtol cioda.n, 510 31C1Cb3e1t19 170x ILL 3913X3 6-mT1ct-dxo3op 70d1.33L 5o437-19313d33t..3
532 nox ddlo,G, 5)01.) 513 91 60383IL Tty(IL? Po),oddnD thi iTxunod 5onTriclorin.Godn.t. .
x(l0 513 e70dx70-r1 TR 5ki, 5)93x10 5703ono3.n0 oixwpaq 701 7oc13X331.3 51o33Xrdd d701.
-
5oR1d3r1 1. M ncoxiv.cood 5IL933e7o1ile10 Maxpo 5)plrid) '01,37,1? pox oz. (lcbcadx
nolak ctoicoo .G6IA.x113
Lacpoi.mdkivx x? nc9dv04J noirpo 0, 33 5r13y197o4J )02,31-1
92, 1101(10.1. 17).6.97)9C:)31.0
110x 1X191A70dT thC2 (1370,172 5)0 3 .9 X (961(.. 1139 113 61,
(4)11610V 1d331.. 5ooi
noi-coo 57o303Lod2t. 50i7oRA.)od, TR 5oddr19 U.1 ti.yotriTthoat. .-4X11.1.3
d701 513170d pox 5913cly7n 5odc9/3 5o7dtr131,32.33 choA. A
(k11 toodriGI. ncol.w ',Rx
Aftt,..epox k 5(ki, 5)o1lf nox 5ockad/oriolcodat. 51oN(x0 t(.1do3 (31 1701.13 510too11.91dZ

www.dacoromanica.ro
 IOAN SKYLITZES

Originar, se pare, din Asia Mica (tema Tracesienilor), Ioan Skylitzes a trait pine
spre sfirsitul secolului al XI-lea, deoarece in 1092 un Ioan Tracesianui (identificat
cu el) dedica imparatului Alexie I Comnenul o opera juridica. A ocupat inalte demni-
tati : curopalat, drungar al garzii (Spouyyripto T7lS (31yAld. Georgios Kedrenos it numeste
Ioan Tracesianul.
Opera sa istorica, intitulata In original D'ivoLing icrompt.Civ (Compendiu de istorii),
relateaza evenimentele dintre suirea pe tron a lui Mihail I Rangabe (811) si aceea a lui
Isaac I Comnenul (1057), respectind succesiunea for cronologica. Partea cea mai valo-
roasa. a operei sale este pentru not cea consacrata primei jumatati a secolului al XI-lea,
pentru care a folosit izvoare necunoscute astazi si, in parte, traditii orale si amintiri
personale. Aceasta parte a operei lui Skylitzes este considerate ca izvorul istoric funda-
mental pentru epoca respective.
Opera sa ni s-a pastrat incorporate in compilatia lui Georgics Kedrenos. Unii
cercetatori socotesc ca partea pastrata sub numele sau, referitoare la evenimentele
dintre 1057-1079, reprezinta opera unui anonim, desemnat indeobste sub numele latin
Skylitzes continuatus §i care parafrazeaza pe Mihail Attaliates. Recentul editor al acestei
opere bizantine, E. Tsolakis, socoteste insa, bizuindu-se pe traditia manuscrisa, pe
marturia lui Ioan Zonaras si pe analiza filologica a textului, ca autorul acestei con-
tinuari" este tot Ioan Skylitzes. Tot Tsolakis arata ca nu numai Attaliates, ci si Psellos
a fost folosit de cronicarul bizantin ca izvor pentru aceasta parte a operei sale.
Edilie folosia: E.O. TcroAdmil, 'H auvexcist .rcig Xpovoypotcp1occ Tot 10AVVOU
xuX(-rcrt) (Ioannes Scylitzes continuatus), Tesalonic, 1968.

CONTINUAREA CRONOGRAFIEI
1
1059. Isaac Comnenul incheie pace cu ungurti si pecenegii. ZdrobeFte rezistenta sefuluz
peceneg Selti cape refuzase sit se supund
Fiindca ungurii au stricat pacea cu romeii si pecenegii s-au tirit afara P. 106
din birlogurile in care se ascunsesera si au jefuit tinutul din apropiere, im-
paratul, pregatind cele necesare expeditiei, se duce cu toate fortele la Tria-
dita 1. Acolo, primind soli din partea ungurilor, dupe ce a intarit si a sanc-
tionat asa cum se putea pacea cu ei,/ a pornit asupra pecenegilor. Acestia P. 107
erau impartiti pe semintii si clanuri si toti sefii for supunindu-se imparatului
aratara sentimente de prietenie si de pace, numai Selte nu vru sa intinda
mina imparatului, sprijinindu-se pe baltile Istrului, in care se refugiase si pe
stinca prapastioasa de acolo. Increzindu-se in ele, iesi si in cimpie, cu dorinta
vie de a da lupta cu imparatul. Nu si-a luat insa dupa multa vreme plata
nebuniei sale, caci, dupa ce o mica parte din oastea imparateasca i se opuse
in lupta, el o lua la fuga si adapostul sau fu cucerit si nimicit din temelii.
Iar imparatul, dupa ce 1-a pus pe fugal si 1-a nimicit cu des5.virsire, pornind
la drum inapoi si-a asezat tabara la Lovitzon 2, linga colinele de acolo. Si
cum a prins sa cada asupra taberei o ploaie deasa si ninsoare inainte de
vreme caci era in luna septembrie, ziva de 24, cind se praznuieste de
crestini sarbatoarea sfintei protomartire Tecla mult necaz si pagubd
Vezi mai departe p. 121.
1 Azi, Sofia, capitala Bulgarici.
2 Azi, Lova.

www.dacoromanica.ro
 09 I C S3NNV Z.L11A213 3 S

- Skyy.o2.z. XX 5(939C9X 170X y 55.'119 211A? CV( 39 91 .A9X11()11XC319 t4.

31 d70,11. 59=2
A033X9 X9/011 1XX AWL nsolnothou 29 5(1923101. (:)1 dx 139 17:1x Ma. drI9 d '6) loroink
pox choaqo solo (-13x lo '531notoil.kn1 01 AU.) kdd?aDon? Az iaLa oy 'wow; 33 X601:
A1097031. lLy X33 VOX 1/1 1013311.1731.3 n(721101011. 5-,ododo pox 59/v91-113X 9n31
-
ncr1lp11n31
3111 .7 .nold3choo.L. 5kyo19rtoir, 33 o
5.,d1371 n3.A. nTri 5k pox Amt ncoa.adnA Alf.Xcoxrop
ne-19dloy 3 1318. 0 5r,l3,(19/71 5(1019131(3L 33 MJ. thrbolou douf &Tyr 911.9 9 X AV1
)193 707130 A(91 t331L9 A()1A9X
dRA3R AO 50911 ,131\1joli no13 39 51LX1& 5knrion3A. X3
Skz. 5oride 79139d rri nod): 0 310.mod 659 AoDo Jr1 (h.t r1 13x1 5k1po1 Tbovoixx -
41/16.93A154 A3.C911 ,R 1(00 k /0.01309101L131002 1011=9 ILI ti.. '3913d(.90d3L 3A91.3`I
593q O d 59310mo 5on371109o1oy 5z;213 3a. Lnay Stt noAramaq dr= 70 AOdx771 ro, 3X to
-n3vc31-1 AIIZ 33 X20 59voirop 599c710 01 'eoptrinD Tocop AO1T1300d1L 5L&1 SU.Dritoyy.rri
Ao1n. 413d/31001XX SfAX91 VOX A(91 tl k A(9471kA31.3). upp d z 1/0X (97111 d '101 a 9 70X-

"CO191d 33 pq 61 Ltd3drinD 119x 0)1 6)30 mpon n? m1 (b11XXXIL M91 esrmd3Xry11

d 801 2:q mi 11:(y71999 51u. codu 59dnidi071oi 0 5-,oot3 3d13),II. toDID1)00ox

6a 3g la 139 110X X A!./.. AkI1d1 410M911X1391

c

d 811 A(91A9X ncol. 2d33L. A91

'd t nod19l. 92.z. mrny not nod199dloorl lima 3y nol not kz.t.apxoav, pox (10d3,93,loorifnoi
ft0d9(1)(LXIN 901 a 4G0I101310010 01 M91 0 A(c)(;,l 45043 5093.1 33 VOX 10120 9X9
-
A9X10 1)ox 9(71 ncononli..)o dsisqn3dt.r,t3 no lox 2 oat. kv.t.ciy d31.D ist.aLlioa.c.
701371 5G.1 5.131 nsx.00lop 5k not nod19l eq.go71.d31t. 9 oy 51 501odx)orl pox 5191:J119y
51on713d3Loi2o pox '51.9drtd o ck 5 5X1/1091(9)(7013 nki no)19)o m9o1od31:
'5)o.vp11 a no choly o5n F.. rrikcb pox 5nopor1(7d pox oy owl 59 5991 57)199 A.99 51919oo
x Lux ncol. o1oo93 5cr131nd)po pox 01 59 5XJA97134 I9 4M9 AGO. 31 ,(1.11:9X011y D.1
n013y pox nol tuionoolog txlm d 'no miqv 5rotpy nodlritv.qf pox rip 2d31c.
691 nod19l,, rooplo= n.9mdGky3L3 tnod.glloi.r oixtopo3L3nrt3 d1oA. 01 tvg3 59 ' 5(7 io
5319923 403.6(101143i-j312 523 ct,:,4 XLAOX d 5XV,O1 A(9711XXT1 dRAIO M9 pox ou. 'A(n1917-13y
70(310W 33 511 molcpo xr,ko )olo X qt..192 mry.L9oa. )opi3Orlioodaii if37-v Skx3noooDD30
pox 5k1977 50RXV( 3913dCf..913 1XX MOIL 91 dIL 0 (119 A9X 0110A(1.11(11(33-XX VOX

nr-holau nn

www.dacoromanica.ro
 DOAN SKYLITZES 61

s-au abatut asupra oastei. Si aproape toata cavaleria si cei mai multi dintre
cci ce se aflau acolo au incetat din viata, din pricina frigului si a ploii, caci
erau neechipati si luati pe nepregatite. Au disparut pe neasteptate si alimen-
tele, fiind luate de valurile riului care s-au adaugat <necazurilor> produse
de vremea rea. Cind aceasta s-a potolit putin si ninsoarea a incetat, impa-
ratul a iesit <din tabara> si, lasindu-i pe cei mai multi linga riu, s-a oprit
la umbra unui stejar impreuna cu citiva dintre comandanti. Dupa o vreme,
producindu-se un zgomot inauntrul stejarului, imparatul inainteaza putin,
cit sa nu-1 ajunga arborele <daca se prabuseste>, iar acesta, smuls din rada-
cini, s-a pravalit la pamint. A ramas mut imparatul cind si-a dat seama
de ce dureros sfirsit era cit pe ce sa aiba parte. Ceea ce se intimplase nu
era insa de bun augur, ci preludiul loviturilor pe care i le prega.tea soarta
si semnul prevestitor al celor ce s-au intimplat si al pedepsei. Multumind
lui Dumnezeu pentru ceea ce se intimplase, <imparatul> a inaltat in palatul
Vlachernelor o biserica de o deosebita/ frumusete 3 cu bramul protomartirei P. 108
Tec la.
2
1065. Conflictele imparatutui Constantin Ducas cu uzzi care, trecind land, ndvdlesc in
tmperiu. Intervenfia dzvind salveazd pe bizantint

Iar in Apus, catre a treia indictiune, pe cind comandau tinuturile din P. 113
prcajma fluviului Istru magistrul Vasile Apokapes 4 sif magistrul Nichifor p. 114
Botaniates 5, neamul uzilor (o semintie scita si acestia, mai nobili si mai
numerosi decit pecenegii), trecind Istrul in masa, impreuna cu avutul lor,
in cora'bii lungi si in monoxile vi pe burdufuri din piele, invinsera numaidecit
pe soldatii care be impiedicau trecerea, adica pe bulgari 6 si pe romei si pe
ceilalti care erau impreuna cu ei, iar pe sefii lor, pe Apokapes Vasile si pe
Botaniates Nichifor, i-au luat prizonieri si-au umplut toata cimpia de ling5.
Istru. Caci se urca poporul cum ne asigura cei ce i-au vazut la vase
sute de mii de barbati buni de razboi si dirji in lupta. Si o parte a lor, nu
cea mai mica, despartindu-se de ei, a navalit ping la Tesalonic si pina. in
Elada insasi si au devastat si au nimicit tot ce au intilnit in cale si au
luat o prada uriasa. Dar venind pe neasteptate o iarna grea, cind s-au intors

3 Cf. Attaliates, Bonn, p. 68; Ana Comnena, Alextada, III, VIII, 8-10.
4 Despre persoana lui Vasile Apokapes, vezi N. Banescu, Les duches, p. 84 si urm. Pa-
saju I din Skylitzes referitor la cei doi comandanti ai regiunii paristriene, Apokapes si Botaniates
a stirnit o disputa. Intre cercetatori cu privire la structura administrativa a Paristrionului si la
functiile si atributiile celor doi demnitari. Dupa. unii, Apokapes era guvernator al Paristrionului,
iar Botaniates un simplu general, trimissä-lsprijine in luptele cu navalitorii din nord. Dupa altii,
cei doi erau fiecare guvernator intr-o tema diferita. : Paradunavon-Paristrion, Sirmium sau Bul-
garia. In sfirsit, P. Diaconu a propus o noun ipoteza Paristrionul era impartit in dou5 unitati
administrative : Paristrionul de est, condus de Botaniates, cu resedinta la Dorostolon (Silistra)
si Paristrionul de vest, condus de Apokapes, cu resedinta la Serdica (Sofia). Mai plauzibila
pare sä ramina. vechea interpretare a lui N. Banescu, potrivit caruia Apokapes era ducele Pa-
ristrionului, iar Botaniates al Bulgariei. 0 prezentare amanuntita a controversei, cu Intreaga
bibliografie, la P. Diaconu, Les Petchenegues, p. 82-99 ; vezi si I. Barnea, DID, III, p. 133 134.
5 Nichifor Botaniates este viitorul imparat bizantin Nichifor al III-lea (1078-1081),
cf. N. Banescu, Les duches, p. 28 si urm. ; vezi si nota precedents,.
6 Prin bulgari trebuie Intelese trupele din ducatul sau terra Bulgarie;, prin romci, trupele
bizantine trimise din Constantinopol, on recrutate din Paristrion, cf. N. Banescu, Les duches,
p. 90 si 142 143 ; I. Barnea, DID, III, p. 134-135.

www.dacoromanica.ro
 Z9 SaNKVOI SZZ.1.17.A.35

39110d3X3 17)X 1170131( 1139701ek xcio n(fikvdlo In(07113x 33 (01.31.31L1631L 5310X 6)1(1(=
319 d1f. 50 5001 500631369 63619331.9 'AO 90 A011071 Ti 'Io1di01(1(70 reop pox 701
oo3116)18 11033XD novodpo? J.Aratio, 70 110X 56)X01903 513 1A.tf. el(p(0141-136711f. 3610:11.?-
03) '470 0, 33 5931(10704 0/170#A01I. A3T1 50 1d= 001 Cl071900.y1L 3v0oXD. pox
nri

- -4
413norikRlf toplimdi-0 ?g cLG)p 1)0910 VOX 513717,)110R
70
),07101 500X 17)A136)?
M01.97),17)X
9 nx 3.1.9at d 50 '4 56) 4371 531111 /1013)(3 M01 Ac01)?7iC01(101\10 102136 'd)o1
4n371k4o3 501r7iffcaox10 pox noa. j0 110\0 591n)03L neyrillocht. 5M 10143,9 Lyri
nmddr.Goano 5943t.. nU.a.cooDol n9X03 .114,070`70170d7D3t11n10 531nr3t10 dT.A. AoLoripodlop
nmi n(031n70n3 01 50.Glky3. '0160)3d9X0112 pox 50n70Xtpri70 137t933 A19701L GL 6)61.91( 519
VOX 11701X101371 lARIk 30
ry
50033y1t 014093y00d3 0 33 5931(10x1.) n7033)93d1t. 59431
-a 911 5901 /51oZdfne? nmscoo 5mxvoi...0? oilodnaq 5m A010 31 Al3X.A.3113dral 5t;101.9m
37ox 'lloxi31.07o1)ox Touoa.c. 5101901 510y131903.L10 70loalo:1.3 pox oidlp..x13.6, -03choX
3g 01 5043 no pox x).ig
Imori cbpit. 5003n? M01910 dR)?510 393 '01709()
01901 59d3t. n97-191d0lt. ncoi, nmpoxfoomp 1wd37ik99 non3710nilkdd13c.3 113 51o1(1(03.t.
1934371 41
kIN nc0d7c1) 33 0 5931(19104 01 --
'n103d7o.A.xciog Lt9c1. 33 Att.]. 31 ALcxlod0 170X AIA.1 0016033X9A1 3i3j1,6G?A09
1( ,0(13710.13 ,U.3311)0 chpA. (3)01f. 116)111701L. 56) 50X6)213Cb
-

170X 504X91'() 013699313 VOX )21j31R 013)(1( 19131 Ski 50331(197od pox 3431.c. n91
n01.t.92.. 59 10Xx70dodlox 110113V0X 1 AlA x9 n1A AIR 'f1190,0411. 00 500131(11. 11(91 601)0X3
-
Io1nox1CIA311. mr1c011rd19 50n3710)703t..3 noin7o3,.G371 43.00 pox 5i0xyo3L 771197'
/113 13Y.2.1.? 5(91L0 r-1.37.1 0901 M019 chOdR67,) A6)1 dl.C. 50 )1901 10.19 tx.y1L .6' 1%9 1(13331L70 '439701

&a, liirpolol 33 ti.n3x97otho3L 501n9 90197) pox 1d33.L. 5k1c01.70nn9 n0n371on3xn0d

-
no1zd10 dR 0 101)071 531/10.GY390611. 53,01 A00,(I1..33 6)1 13,(19)0 41 31 no31 34
m0no71 mDcodi-cly pox no1 5ri0n.03 591k7O3.L. Alls..1 'n7013xmao70 531no)pdcb 56) 30 11371
53697-134 nmirpo 531mod713 10361X9 noa, noda.sq, xlpd3Epolg '10r 01 33 nN613vid33.L.
50.Glky3t.. m71v 31 17)X 6)7110X 5101 31 510637113X70601L. 00a 6? 510 VOX 7)1111101.1 X 510
X 011.701.)V 53190.713y 619 elk (03L10 '01110y 0030 01 111031. '0011971109)a.d3 1101313V the/
50? 5C1010.02.1.70 o 593)00rd X3 411(0.1.1131)1L. nr331,Dkn Sry33.A.A.rdrat. 6)1 31 at. 13.6,1./..y ox
()03300111( t).A31X? '01)091:..1011.3 591970 5031L 50n371903d031.7100 701371 X9
-
6141103
ncond pox 5kn37F7I1d131nnD '5r32drx evox &cc., tood97ILI. kr)pd)? 5101 113 Mviodnoa
510n371ontkx93 nma. A(-990 50#1.2.y1L A0X116)1170ci19 Op19131.3 n0163)063 31ox A03.13079
n90 tiRrioaf..D Loyd Donrcbf M0J-coo,i7ox 31109 ql..X 319(2 lon?gtvri ? ,6)ry
17:A137101LT
016)6130, I\ oa 33 59sv9ood 6)1 6)30
31 VOX (a mx01030 5:00r,t.G, 7o1 701c.191d70X
'd 911 9.0,93 51(.1 50Epo9ood 0103d93L331 3d2a ?g pox 5m3I.;..y3l..x3int,ti-97)1 nr.ortori?..k.
1)DX 71619(09 (*)1 6)30 11709009.6111.3 re(V, VOX 531tIlt.. 56)X11.70 1\1037i1A.903.6' 01

50110/31 A.0.(? 1 0140 17)X la 901 50rowod id= 91 1013.G 7013d3D93 01 MOLL
'moD3ca3n7p ii3df pox 11.1 901 5oinoZd?? 1taz.01 pox 3d33.e. 01 013.G A 10134101(93 01
601341 non31-19mxxiat?
H A.0.0.90(3 33 AC01clo1 531111 101371 1101 110100101. 9 Od.a3)( A 6)1 '13)(1974 VOX

n)OdmX 53111,0d7)Y A7/90714 oloo 5111.1 rTi 023X 51.A.X1t 701. MT)11011(9c1 IL11066? 4739
VOX 1 VOX i3.1/9 100X nm1901, 1dX37i not oth-139 1070&0131 pox nmlyrico.qf
°XI:771719
no311kxx.kci9 pox nmdi.E.Thox AFL 33 91 7010)0)(Ink1 5013 11371 \01X3
910 93,(1 0III\ m1 OV (1 AT11X13A1 ',A. A? 6)1 51 6 ,10 1313 5k1 5U.X17iD0X '5(93931X

www.dacoromanica.ro
 DONN SKYLITZES 63

la ai lor au pierdut nu numai lucrurile straine luate, ci si pe ale lor, aproape

pe toate. $i s-au inapoiat, nefericiti, in tabard. Iar imparatul, aflind de
multimea lor, se supara si se intrista, dar cam intirzia sä stringd oaste si
sd arunce impotriva lor forte capabile de lupta, fiindca dupa cum spuneau
unii cruta cheltuielile, cad era, cum spuneam, avar si punea banulinainte
de orice, iar, dupd altii, fiindca nu indraznea sa se impotriveasca unei puteri
atit de mari. Intr-adevar, toti sustineau cu tarie ca multimea dusmanilor e
de neinvins si tuturor li se parea izbavirea cu neputinta si cei mai multi
indemnau la emigrare. Dar imparatul, trimitind o solie la cdpeteniile/neamu- P. 11 s
lui lor, incerca, pe cit era cu putintd, sa-i ademeneasca si sa-i potoleasca,
trimitindu-le multe lucruri atragdtoare si incintatoare. intr-adevar, pe
unii dintre ei i-a primit cu daruri imbelsugate. Dar neamul fiind foarte
mare si, din aceasta cauza, navalind zilnic ca sd-si procure cele de trebuinta
in multe regiuni din Bulgaria, a ajuns sa impileze chiar si Tracia si Macedo-
nia. 5i imparatul, neputind rabda cele ce se spuneau (caci era batjocorit si
ponegrit pe Ltd, de toti, ca fiind zgircit si meschin), iese din capitala si-si
aseazd tabara lingd locul numit Choirobakhoi, ducind cu sine nu mai
mult de o suta cincizeci de soldati ; din care cauza multi se minunau cum
de a indraznit sa porneasca cu atitia bieti oameni impotriva unei multimi
atit de mari. Pe cind el facea astfel de pregatiri si chibzuia cum sä stringa
armata, sosind unii in fuga au anuntat imparatului eliberarea comandantilor
si nimicirea intregului neam <al uzilor>, spunind ca sefii acestora, imbarcin-
du-se in luntri, au trecut Istrul, iar multimea ramasd a pierit cu totul de
foame si de ciuma si invinsi la rdzboi de bulgarii si de pecenegii vecini,
totul facindu-se din vointa lui Dumnezeu. Caci se spune ca imparatul ne
mai naddjduind de la nimeni nimic, poruncind poporului si lui insusi post,
a f5.cut o lungd procesiune, pe care el insusi a insotit-o mergind pe jos, cu
lacrimi si cu inima zdrobita ; in aceeasi zi s-a aratat acelora dintre uzi care-si
aveau tabara la Tzurulos 7 o multime de ostasi plutind prin vazduh si care
s-a avintat grabnic asupra lor, aruncind fard incetare sageti, incit nimeni
dintre ei n-a rdmas nevatdmat. Iar imparatul, aducind rugaciuni de mul-
tumire lui Dumnezeu si Maicii Domnului, a plecat de-a dreptul spre capi-
tan... A gasit-o si pe aceasta/ plind de uimire si aducind jertf5. lui Dumnezeu p. 116
pentru mintuire. Dar toti socoteau ceea ce se intimplase numai ca un semn
dumnezeesc si puneau totul pe seama pietatii imparatului fata de Dumnezeu,
care s-a lasat induplecat de virtutea si smerenia imparatului si de cucernicia
fata de dumnezeire 8.
Citiva dintre acestia <= dintre uzi>, dupd un asemenea dezastru,
venira la imparat si, primind pdmint din domeniile statului din Macedonia,
trecurd de partea romeilor si devenird aliati si supusi ai acestora ping astazi
si find socotiti vrednici de ranguri senatoriale si ilustre 9. Si era atunci al
saselea an al domniei lui Ducas, indictiunea a treia, anul 6573 de la zidirea
lumii ".

7 Fortareata bizantina. din Tracia rasariteana, azi Coda.

8 Ca multi alti scriitori bizantini, loan Skylitzes se complace si el in acceptarea unor
asemenea explicatii mistice ale evenimentelor, care maguleau curtea bizantina, dornica sa-si
arate cu ostentatie pietatea.
9 Titlul de ilustru (lat. illustris) era acordat persoanelor de rang senatorial.
10 Pentru intreg fragmentul reprodus aici, cf. Attaliates, Bonn, p. 83 si Zonaras,
Bonn, III, p. 678.

www.dacoromanica.ro
 64 I JAN NES ECYLITZES

p. 166 'Ev 8E -c-oac IrccpocxectLevcccg Tp 60.71 'rob la-rpou is6Aeccc TWV as-pot-N.6)1.6v
iviskynAvcov ola 8h plaiv Ezg atobor-Lv Arx143codvro)v, aTkAAETca O pecrTcipmc
Nicr-rcop, so3Xoc yeyovk -roi5 IscerpOc TOU f3c(crcAicoq, 8o1!) TWV ficycatpicov
Ovc4LoccrOtic, xcc au(ipcov-hacc; TW Tarok (Lc 61.Loyve.y.ovc, Iloc-ccvcixocc TcAii-
ocav O7cAcaDivTic eig TiV pccatAiimucrocv nocpocyi.vov-rEcc. Kccra.&etvocc si Ta 67cAcc
iyxiAn011evoc 114) Iv ,IXAc.oc TO5TO 7COI)CYOU. iXeysv, EL 1.2.4) -rOv AoyoDi-clv Ncxl-
cp6pov ix I.Licrou nocirrociv lac xocv6v ikapOv xoc6 roAetz.cov xcati.cx6v xoc ccirrbv
OLX OAlycc Aun-haccv-rcc xca Thv aUTOU nipcouaiccv 8.11.1.iiicsccv-rcc. 'AAA'O PocacXek
OUx i7cei..&ero &nett EOCUTOV 'Cat; CC 1) TO 5 yol-reicac xoci. c'ercCeTcac ix8e80.)xe.)4.
(0 8i Nicr-rwp inci3ouAsuOttc UTLO T(.7.)v axikov OCTCOCVECTTOCTOCL REY ixd,3ev, X71)-
el-cct. 8E T4)V TE Mccxe8oviccv xoci. Opo,niv xoci. Tdc napaxetileva -rij4 BouAyccpi.occ
xca et; Tc73v flocsrtvc'excov intozo)pe:.

www.dacoromanica.ro
 DOAN SKYL1TZES 65

3
1072-1073. Revolta vestarhului Nestor, ducele Paristrionului
Iar in orasele asezate pe malul Istrului stratiotii erau nebagati in P. 166
seama, neluind deloc parte la administratie ; este trimis vestarhul Nestor u,
fost slujitor al tatalui imparatului, fiind numit duce al oraselor paristriene.
Si intelegindu-se cu Tatus 12, ca unul ce nutrea aceleasi sentimente ca si el,
luind cu sine mai multi pecenegi inarmati, s-au indreptat spre capitala.
La ordinul de a depune armele zicea ca nu va face aceasta decit dad. logo-
fatul Nichifor 13 va fi indepartat ca dusman obstesc si vrajmas a toata
lumea si care-1 necajise si pe el nu putin si-i confiscase averea. Dar imparatul
nu i-a dat crezare, cucerit o data pentru totdeauna de amagirile si inselaciu-
nile aceluia. $i Nestor, deoarece ai sai unelteau impotriva lui, se ridica de
acolo, pustieste Macedonia si Tracia si tinuturile invecinate Bulgariei si se
retrage in regiunea pecenegilor 14.

11 Despre persoana lui Nestor, v. Banescu, Les duches, p. 90-92.

12 Tatus este o cunoscuta capetenie, probabil pecenega de :a Dorostolon (Dristra,
Silistra), citata de Ana Comnena, Aleziada, VI, XIV, I unde apare ca Tatos". Dupa. ce
N. Iorga a vazut In el conducatorul uneia dintre primele cristalizari de stat romanesti, In
literatura noastra istorica s-a iscat o vie disputa In jurul originii sale etnice si a formati-
unii politice conduse de el. Asupra acestei chestiuni vezi I. Barnea, DID, III, p. 139-146 ;
N. $. Tanasoca, Les Mixobarbares et les formations politiques Paristriettnes du XI-e
"Revue Roumaine d' Histoire" XII, 1, 1973, p. 61-82.
13 Logothetul Nichifor este cunoscutul om de stat din vremea lui Mihail al VII -lea
Ducas Parapinakes, numit si Nicephoritzes. A fncercat sa instaureze un monopol al griului
in Bizant si s-a facut detestat printr-un regim de aspra fiscalitate, cf. G. I. Bratianu,
Etudes byzantines d' histoire economique et sociale, Paris 1938, p. 141-157.
14 pentru intreg pasajul, vezi Attaliates, Bonn, p. 204-206 si Z onaras, Bonn, III, p. 713.

7 c. 2278

www.dacoromanica.ro
 MIXAHA 0 ATTAAEIATHE

[ETO PIA

p. 30 Ex6atx6 SE, oi)c IlccrLvcixoog °Bev 6 8rit.i.687x A6yog xocAsi,v, TOv Icrrpov
Tcccyyevei Stcci3cfcv-rec (LET' ol!) rcoM., TOT.; Pov.,ccixac iyxccrecrx4p.koaccv TOTCOK,
yboc &TO. ncialc (LAX.% &rcLavilivri; xai Tkxvrjc 'rRe0."67cAwv i7cL8pop.ilv
v,
ilax17x6c, xoci piov gzov TO ev eotupacio,c, xat T64.) xat past auvexik SLc

v.uaccp6v 8e Tri 7cp6q TO 9v xcd -rriv a'cAX-riv 8tayury4p, xeci 1..t.tapopocyL6Sv 668cgiclic
Cenex6Revov.
2

p. 37 'ETcap,9-0,6 oiiv O PaatAzbc Tag kwriikEv etroviatuicai Ts xoci. npo-rap-ilp.cLat,

86yilac tit 7CCOcr-rpecT4 Toii-rov sic 'd'v wc7)v ivocv-rEcov iev6aD-co. 7CGCpetiflOhv,
ETEpOt Sovcip.,EL EwOL StiV al-pa-nay ioyxoaoc. invrpiTcet Si xat -rOv -rclv BouXycipw,
o-ocTpOutly Chv 8e oriToc 'rag t.Lovocxok ()Iv xovreL7Leyi.thvoc ixTotacec, 86E7? 8E
SLE-n-rovLivoc xai SLOG TolITO 7cp0cnlAcop.ivoc -rag [.1.4) Tcpoai(xouat.) avvCcpocaBty.t.

www.dacoromanica.ro
 MIHAIL ATTALIATES

Nascut in prima jumatate a secolului al XI-lea in Attalia (Pamphylia), Mihail

Attaliates a detinut importante functii In statul bizantin, in calitatea sa de eminent
jurist, sub imparatii Roman al IV-lea Diogenes (1067-1071), Mihail al VII-lea Ducas
Parapinakes (1071-1078) si Nichifor at III-lea Botaniates (1078-1081). A fost pa-
triciu, proedru si magistru. A luat parte la expeditiile militare ale lui Roman al IV-lea
si Mihail al VII-lea. A alcatuit un compendiu juridic (1072). Ne-a ramas de la el un
vestit Tipicon ctitoricesc pentru un azil si o manastire pe care le-a ridicat prin 1077.
Nu-i stim anul mortii.
Opera sa istorica, scrisa prin anii 1079-1080, cuprinde naratiunea evenimentelor
dintre 1034 si 1079. La baza ei stau mai ales amintirile personale ale autorului, de
unde si deosebita ei valoare de izvor contemporan. In schimb, opera este conceputa
ca un panegiric al lui Nichifor Botaniates, pe care-1 infatiseaza in culori exagerat de
frumoase. Scriitor arhaizant, Attaliates a avut drept model pe istoricul Agathias, al
carui stil 11 imita. indeaproape.
Edilie folositii: Michaelis Attaliotae, Historia. Opus a W. Bruneto de Pres le Insti-
tuti Gallici socio inventum descriptum correctum recognovit I. Bekkerus, Bonnae, 1853,

ISTORIA
I
1048. Pecenegii trec Dundrea, neivalind in Imperiul bizantin
Iar scitii, pe care limba populara ii numeste pecenegi, trecind Istrul P. 30
cu tot neamul lor, nu dupd malty vreme si-au asezat corturile pe teritoriul
romeilor. <Erau un > neam care in locul oricarei alte stiinte si arte s-au exer-
citat in incursiuni armate, si-si petreceau viata minuind neincetat sabia,
arcul si sageata. Erau respingatori prin felul for de viata si in toate privintele ;
nu se dadeau inlaturi nicidecum de la mincari spurcate 1.
2
1053. Constantin at IX-lea inseircineazd pe ducele Paristrionului, Roman Dzogenesli
pe ducele Bulgariei, Vasile Monachos, sa -i infrunte pe pecenegi
Falindu-se deci imparatul 2 cu luptele si victoriile de aici 3, hotaraste P. 37
ca acesta 4 sa se arate cu toata armata inaintea taberei dusmanilor, dupd
ce-si va fi sporit fortele cu alta oaste din Orient. i porunceste si satrapului 5
bulgarilor (acesta era un eunuc trecut in rindul calugarilor, dar insetat de
glorie si, din aceasta pricina, legat de lucruri nepotrivite <conditiei sale> 6)

1 Cf. Kekaumenos, ed. G. G. Litavrin, p. 150 151 ; Kedrenos, Bonn, II, p. 581 si urm
a Constantin al IX-lea Monomachos (1042-1055).
3 Attaliates se refer% la victoria Inregistrata de armatele lui Nichifor Bryennios si ale
lui Mihail Akoluthos asupra pecenegilor la Toplita, cf. P. Diaconu, Les Petchinegues, p. 75 ;
vezi si Kedrenos, Bonn, II, p. 602.
4 Roman Diogenes, duce al Paristrionului (aprilie 1050-1054). Despre el vezi Banescu,
Les duches, p. 81 -84; P. Diaconu, Les Petchinegues, p. 82 99, cu bibliografie.
5 Satrap = guvernator. Attaliates foloseste acest terrnen arhaizant, imprumutat din
literatura greaca clasica., pentru cel de duce sau hatepan.
6 Este vorba de Vasile Monachos, duce al Bulgariei ; despre el, vezi N. Banescu, Les
duches, p. 139-141 ; moare ucis In luptele cu pecenegii relatate mai departe de Attaliates.

www.dacoromanica.ro
 89 VILOIETAI V.1,017V.L.LV)

thlt;t01 no1 59dat 5001 5noliroon? otyou..4..VA99 Ok 5TX A.90 50120 5901 45901(9
70C/R10 13ThpA9R ZE1701R 139 A91 31L9 (1.193A10d 1019X 9A90 A 17)x A010 9.6.371 &Old 3X AOA3113
511.1 31, X1A0R3X1OW 5k VOX AMI 1d32L 691 nodlioL 'moth-1)X 59 pox 59Anz IFIR 01001
5101 CRDX13L? 5103 1)013)/OTIOA01)3X 170x 59o3LmA31,D 13X3 '5ctoyyo2L 590 9 50L271-1(1.2
5019y 570d9Oo13yx n131(70x 3d70y3:702i. pox 1d32L ittp, nkylolni evoEhoy.GDPodu -LIAR
5]7D93d3r1 b1, 59d1c A91 n0r13y9IL 'o1..3)11z3d1,9at no1d1(..tn3yn0d 570.o3.6.:0x p)x 1d331
nom, nma.9x13 Acodo)kTIG.R

'd 99 moi os 59th.f. no1y(4. lolaonstg moixrriodnva 4Ac9nrioiaiochoi, A91:1 5101970

n pox mo1 1d31L. not, nodloL, '46).611x3 590 5noxfm)i70ll 91 5o.Gity2.t. cm.onoxpcomix
coeLIR n9omoy 9 59310D7od 5)1 57ex10ricod 5137-17;0nn3 3X).3A31L3 ACOIC,M,170X vox 701
.d /9 59cl1.c. A91 nor13y93L 3 51oD91-c70 vox noi noxii.coinodID icooirx no) '5on3r170.oklool.
5or1codcl9D2o1z. Skx19603 Son3719n3A. pox Sool;ty/c.m.,ox 5991.
1913 17ox 1dX3ri 5t1.1.
5701.loriodmo3 513 nrivicla evisgy? xlopntitAnD '39)o vox k..pni) 51)0X odd11L3 91
5799
C313 A0110Ak 1393R311.0170d1.07013T1 59C1L 01 5c1 513A3/k.OVV? o1, 59 570.6.9x3 )TilLci) vox
monrittatiR AC92.970 A3 577oXcho 'amino lo A371 Am, mom? 53ncri314 novO.Dodu
VOX 701, 701.912E m3i.a.opynth ionrrinnwo nod9cb 591,n703l. foo.oU.A.Tyyka.cap 5ono1'l
u'6)1910
9 59(31t. m1. noi Cit9L 90 131(13X M0190A1d31L X IV )0193.c.f607 modipt. 50A3Tik1,x3x
A013196DEtax v..y3a) (4)1 6)6,464 92, (oorlono x90 3Dkynli. 5rd137, iwnnog
13)0.olocil ,yloo 5(ox11,1Loda2Lct 59cl2z. no1001 513.G3i.a013 n3.gyl.q3 513 91 R321. A03 5101
57o10ricod .50431-1970111-to0 xclo 513 o?dxzri n
ski 520321 ..51o3onox7ox o1793oul0
70c13X321.3 701.70x Solloclx cb?.A. 513.6,0t.14 33Xoodd57o 5o3id3T1 5U.D33.GX701,1ieop
6)1,979 57p.acb '0137(17 io.p.pod 1A11. U.y9 (131L9 511 T111. 1.311 AC91 A919)0,11.9 59RD13
pox 9 593,097od ncox? os 'no1319thDLtdx ATdnodd) inyzirx 110x A9kkIXC19
k1911L3 5)0D Ak1 AOROAV.13 5TTicg93 310213 1pox"01

g9 5ki 6(911X1RAL 50 fIDA3 5k9 df1L? 501AOX M91 701)71L nos, diDL, 0 A nco3y93.1.
no1 3i nod.1:91r-ri 5co31(1p7og noi ttanoxozoirc vox not noda.o31-411 noc39thkxlm noi

www.dacoromanica.ro
 MIHAIL ATTALIATBS 69

ajute in razboiul impotriva dusmanilor. Adunindu-i asadar pe toti

acesta din urma, trece cu multa oaste peste culmea mai inalta decit toate
asezata ca un hotar intre Macedonia si tinuturile de linga Dunare si care
se si numeste din aceasta cauza de catre localnici Zygos 7 §i care are multe
defileuri pe care limba populara obisnuieste sa le numeasca clisuri. Si, petre-
cind toata ziva linga Preslavul Mare, pregatea cele necesare in vederea
razboiului, tinind sfat si vorbind in legatura cu cele cuvenite 8.
3
1059. Isaac Comnenul incheie pace cu ungurii ,si cu pecenegii. Zdrobeste rezistenja ultimului
sef peceneg care refuzase sa se supunci, pe nume Selte

Sauromatii 9 dinspre Soare-Apune agitindu-se si, °data cu ei si scitii 10 p. 66

de linga Istru, pe care multimea ii numeste pecenegi, imparatul11 hotari
sa clued fortele romeilor impotriva lor. $i dupa ce a pregatit cele necesare
in vederea razboiului si a facut si recrutari de trupe,/ porneste, cu mare p. 67
desfasurare de forte. Ajungind pins la Serdica 12 si inspaimintind pe sauro-
mati, i-a silit sa-i devina prieteni si, dupa ce a intarit pacea prin tratate,
si-a reluat marsul impotriva celor de alt neam, anume a scitilor. $i deoarece
acestia se gaseau impartiti sub mai multe stapiniri, capeteniile unora dintre
ele au venit la dinsul si, dupa ce s-au legat sa-i pastreze credinta, au scapat
de orice teama. Numai cel ce ratacea pe linga tarmul Istrului cistigase
drept loc de refugiu o stinca prapastioasa (Selte era numele barbarului)
n-a vrut sa intinda mina imparatului, ci purtindu-se dispretuitor fata de
dinsul, a iesit la ses ca sa se impotriveasca romeilor. Dar nu dupa mult
timp si-a luat rasplata pentru dusmania lui. Caci, biruit pe deplin, desi
ii fusese opusa numai o mica parte din oaste, a luat-o la fuga, strecurindu-se
ca un iepure intr-o padure deasa, impreuna cu ai sai. Iar imparatul, cucerind
locul de refugiu si lasind o straja si punind in fruntea ei un strateg, s-a
intors plin de voie bung 1 3.
4
1064/1065. Invazia uzilor in Imperils' bizantin
La inceputul celei de-a treia indictiuni, pe cind cirmuiau orasele de p, 83
la Istru magistrul Vasile Apokapes 14 si vestitul magistru Nichifor Bota-

7 Zygos se traduce in romaneste prin Jugul.

0 Cf. Kekaumenos, ed. G. G. Litavrin, p. 164-166 ; Kedrenos, Bonn, II, p. 607 ; In
lupta care urmeaza, bizantinii sint fnfrfnti, deoarece Tyrah alla din vreme de planul for de re-
tragere, cf. P. Diaconu, Les Petchenegues, p. 75.
9 Sauromatii = ungurii.
10 Scitii = pecenegii.
31 Isaac I Comnenul (1057-1059).
12 Serdica = Sofia, capitala Bulgariei.
13 Dupe, P. Diaconu, Les Petchenegues, p. 76-78, stInca de refugiu a lui Selte trebuie
situate, la Loved; pasajul Intreg a fost parafrazat de Ioan Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 66-67 ;
pentru Selte, vezi Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 272.
14 Despre Vasile Apokapes, duce al Paristrionului, vezi Banescu, Les duches, p. 84-90.
Delimitarea atributiilor lui de ale lui Nichifor Botaniates, colegul sau la conducerea regiunii,
a stir-nit o disputa Intre cercetatori. Pentru stadiul actual al problemei, vezi P. Diaconu, Les
Petchenegues, p. 82-99 si Barnea, DID, III, p. 133 -134; cf. si n. noastra nr. 4 la fragmentele
excerpate din Ioan Skylitzes.

www.dacoromanica.ro
 L0 "Padl-LXVi V.LOVIV.LIV

n01tpodld331. 'nollommolog 13A3A.A.701L 01 noi nco)po 5043 5k1 5703e2 -01Lf

701311
Skri3x9 n91 nodizs, wo-17od3o.n013 5ioyn 51oclx70r1 17ox 5iodr1r( 51ontd1.co1xp0
pox 4517o9dcid 5cto1 SmInorgmooiR AIC1 901M91 Al9C917od3at. 5noc7olycioa 17ox 5cio3L1oy
5r1cp11rcbA3 4o1oo91nc9A.1t1rx pox 5cto1 57onsr134 ncni-coo 10117ox 5n0n3T17o91nc917o12
5(Yr11ct.gx3 pox noveori noi 4clol7pi3Nriog 5cto1mvo71X170 'nodloy?thou, rOX Akl
3913X3 1110.01011 ooDcrAtf.yaq nod.giratp, 013)3thkr)3nnD thp. 01 5043 513 ? t. )01A0X
5703701dm1 .no-Agnf 70d10T1 33 511 X20 k191X10y3 AC91 13X3 XRCIOSLD 5(91 7097067200 01
'1( fly A0X1d 1170111 1C3X'5) 5Ltx3ACP(M9930 pox 5k1c7o 5opoyya 31-17od331ox pox
A10131 x90 A 1A 32 CIPC(OSL 31: -
kl(31VX 4017091 170X A3920.6 C97-113X (011L31:1d
.d 178 '5319X 319 5odai. 701 vd313CbD 4AOAC110)(
10 Ak1 Ak1C,M101 OT1 AMC), 531nnodky1L
-
cto non97-1 mcli.cirop rev? 1)0X le1 Amimo? A9R3XD ovod9aLf A 453imoano, pox Dn2
5coXr1 513 Ak1 3C)701: cfri 0 X Ak Cl39A701L3

d S8 oporiodR 3 531111 X3 AC91 ACOArly701931:72 513 601 claDio o A /MU? 531M1.61(3

Li.x31A103/ noi
5non.63 moy13,LA.11.anp nod.g3y9 ooD7o.gcb3od1L d7o11 10 531AnDurroorapo
53n9r13A.It. Donk.eDnI 5k1 11e71133x3 459c313X pox 5-kricpra. 531A9X.A.3113913 5k1 JO molct
5co39rpoo11ox 10d 531A0 5m
10 A311 533:oloy AC91 ncr)90 mD3cLopx.o 531rootr13 701L -

noxporimd chp X (9 A C91 A n? 51o1 510X1d19i< 193)(33X no-nyou-

13D3emod [pox] &col
1191 oda.Di A d3d101R A1093X(;L 170X 513 Ak1 AC969 AC91c00 'nor370d23oo1q 33 C)31L 1 r
5319.013x IL 500.y 110) 0 5(919 'nolti..ffirho 01 nri 11 (1)90n U.xirlioy pox (4711x
531AnkA01:701.70X 170X A.G1T1531k 5311106.70X.A41 cp. 33 pox 5101 5ionril3x3ocbou.
51ochpA.xctog 170X 5101 II
'11.105107(10A kri3yourimx531A3.0, d19 Ak 01021Lf 01A R19 k cbd
d 98 110X 5110y1L0 A(9/0102 MOT) 110X ) 527019 51101 5110131 51'410T110 531n3.g.1A.17o1LTICID pox
531An3d170r70 70d701. 910SL A10 C9CLGA7? (AMU. ')0gp.cy?
lvx 513 n3grt0 531n7.G,9ilo)(
arneopar. A1314170C/X 3101L 106371mXO3DOC31:

-d L8 noicioi 33 not. 5(1043 not CIOxlVIx3 30 /1371 A01 A0d19L, e31:11A70 3.64.9170 531A
7212 91, pox nop..ID n73d01op pox 3gt,et1 AC931.(37)X
CbThy Cb1c131L701:33.g9C12 '10n3rioc1130:a13
roolxoRpoda 1113X3 no1.th01L922 pox noiodkrop 5k1 5U.A. M91(19 5k913.6)03 513 0 500Ar(
A1091A.1c131(3131L7p 1X0C 5noictoi 1910 (01 A()1 AC9A0R171C)CM 11A0X ChL DO Cid k 1MA
1X/X d101: 001270 C37011.9101R 17011k 51101 At) JO A03.2 OIL 4193X pox nIf.a. vo331 k.A. A 3 d k 071 A

www.dacoromanica.ro
 MIHAIL ATTALIATEIS 71

niates 15, neamul uzilor trecind in masa Istrul cu toate bagajele lor, in corabii
lungi si in monoxile 16 si pe burdufuri de piei, au biruit pe bulgari 17 si pe
ceilalti soldati care le impiedicau trecerea, iar pe comandantii lor, desi s-au
luptat cu inversunare, si mai cu seams Botaniates, i-au luat prizonieri si
au umplut cimpia, caci s-a socotit ca poporul se ridica pins la 600 000 de
oameni. Iar o parte, nu cea mai mica, din cei de acolo, ridicindu-se in grabs,
au cotropit si au jefuit intreg Illyricum pins la Tesalonic si pins chiar in
Elada si au dus cu ei o prada uriasa. Venind insa o iarna grea/asupra lor, p. 84
cind se intorceau spre locurile lor, dupa ce dobindisera atitea din partea
soartei, nu numai locurile straine, dar chiar si pe ale lor le-au parasit toti
si s-au Inapoiat nefericiti in tabara 18.

5
1065. Nimicirea nea,stePtatcl a uzilor de ciumd si foamete ca si in luptele cu pecenegii
si cu trupele din tema Bulgariei
Unii din cei trimisi la Istru 19, intorcindu-se in fugal, au anuntat distru- P. 85
gerea totals a neamului uzilor. intr-adeyar, comandantii cazuti prizonieri
izbutira sa scape din miinile lor si au adus stiri despre nimicirea lor, spunind
ca fruntasii uzilor, imbarcindu-se in luntri, dupa indemnul capeteniilor
romeice ale oraselor de pe malurile Istrului, au trecut fluviul si s-au intors
in tinuturile lor ; iar cei ramasi, o multime chiar si asa imensa, coplesiti
pe de o parte de ciuma si de foamete si pe jumatate morti, invinsi pe de alts
parte in razboiul cu bulgarii si pecenegii vecini, au pierit cu totul, de sabie/ p. 86
Si de copitele cailor si calcati chiar de carele lor si nimiciti peste orice astep-
tare omeneasca, ajungind sa nu mai insemne nimic in ochii nimanui ei,
care sperau ()data ca-i vor stapini pe toti 20 .

6
1065. 0 parte dintre uzi se refugzazii la rusi, alfii mini In slujba impciratului bizantin
fiind colonizati in Macedonia si primind inalte titluri
Din acest neam de sciti 21, unii, trecind inapoi Istrul, nimiciti de o p. 87
foamete greu de lecuit, pentru ca si hrana lipsea, si nici nadejde de roade
nu aveau, fiindca pamintul lor fusese lasat nearat si nesema'nat, au murit
cu putine exceptii. Si se spune ca acestia s-au refugiat la stapinitorul myr-
midonilor 22 si au fost risipiti de el prin orasele sale, iar propria lor tars a
15 Nichifor Botaniates, viitorul imparat Nichifor al III-lea (1078-1081), era dupa N. Ba-
nescu, Les duches, p. 141-143, duce al Bulgariei ; vezi n. precedents.
16 Monoxile = bard scobite intr-un singur trunchi de copac.
17 Prin bulgari se inteleg trupele din tema Bulgariei, cf. N. Banescu, Les duches, p. 90
si 142-143.
18 Cf. loan Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 113-114, care parafrazeaza textul lui Attaliates.
12 Nereusind sa strings suficienta armata pentru a-i infrunta pe uzi, Constantin al X-lea
Ducas trimisese la Dunare soli care O. incerce a-i atrage de partea sa pe unii dintre sefii
dusmanilor.
20 Cf. Joan Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 115.
21 Scitii uzii.
22 Myrmidonii = rusii. Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 207 ii identifica insa pe acesti
myrmidoni numai cu bulgarii ; acestora din urrna numele arhaizant de myrmidoni le este dat
intr-adevar in alte surse.

www.dacoromanica.ro
 ZL TEIVROFIAI V.LarIV.L.LV

M93L(pd.GAT nk.6,6131()012OX 170 .ntoraz.)Floolt. lopo 3g no.gykDoclat m1 Amt nco17oric9d

230970d pox) cbpdl, nnykDodu '(531111 foodcpX 531n9dzi n703Do.tikg 92.o10 511.i -3xmjAi
5U.xlnog Ts, M9pO7IC9d 4009kA9d4)3 'VOX IOXVIIT199 M91901 flOA33X3 1C1X3Ti
5k1 0C/fi3g 419:09A.3A. 70.617X s 4 pox AC9i. AC9X70A1)1)011 493A11 10D9 5'301(101 rochou
-
5c9A3T1mo7i 40143.G31371 vox Acw..Fricenf Amxiikxx.A.AD 'pox modal:dry ArDkvpqrt -
2,

'd tOZ 0113yyntiqa, 3g pox 01 7pC)7031. A91 A0C319li AflOX',0170X 'A0f))00),OdOTITI 1Dd7011.
-
1701A13Xthol Lt1 14X9 ft01901 177V(031. pOX I701()FA.3T1 65131(91 X3 5U.9pc 5U.99cpyl

nonrilknrip rioX3 17o9 '5o0.yat, 17ox 9X1111(1L9 to n9dxrd IVDnothrhozoo 50d31. 5170
'd SOZ 10 531A3.GC91)0d31L 17°(1X3 91 A0C3319d1L A91 noxlv-ixx rtod34b11L319 .no3d nc2chozz.
I

1)on3.1191k.vo1iox pox 57ei x3 M91 AC9X11(1SYrd AffrpThOl 5:09T1O1(1OI90ILJO 5f919U.13

37:971110,06 1LV1011.9 1101 flOd9d)kX11\1 01A012.1.9X31d3IL pOX 10170X 91(101 53A11 M91
M9190101 nc93you 513 nx99101901D0 roort13y4j9an0 170X 513 91 Son.0 A()1 M9X7M111011
-
'110)(1(3l.).(0201L 10n3rbpf)3x9 n911d3u loroinod ArAILTd1:09 1101(1319 ncol 013x20
ncrn-fi, '6127o too9c9nA.3 con1p31rx 5(1.1 C)V 5)0d193 1709U.A010d13X 10130193NI 701111
61 AC91 ACOXCh0194 h?Ti IIXTIC21)? 411047ikT11131 9uf ncoldnyyI, 3g 91 5on31.
m1noxy3 1mx Aoynog AOcbd1)011. 7019A0A-31 not 5olnosi3y1DrEj ns pOX LL1 li1rpo901
57)91prI11 9 ri,n)oxIntu. Ac91rdx qadf 31(131931003 1o13ri AmA71 monkdiDidv
nconrinoaDucci m1 13y1970d ALC1 513 A01no1 f101 nodIrnpx m93vp.3.3-r1 nemsuf
'3g pox TIM A0A9dX 45(9XflAkIR 3xD1c193 eqri Scloi 5ncepdc9X.4.3 AOCJWITI 11 (4. A3220
A(/C1 5c93v91od AC91 nc937orimd 703.k191drtx '5non9T1odnch..913z.3 513 n
noi Chn? -
101AOX A(91f,101 5cidiri) 6197) GC (7oldolk.00du Atf.1 tociDcto SG.1. dx3o 57) -3X9oy9
5cnd -5)olnod9cbon)? 312,3 3g A01901(1496 9 ci193N 533.6,9131noi,xix 3113 Mi. fbrIp-orl?

www.dacoromanica.ro
 MIRAIL ATTALIATDS 73

fost cu totul pustiita de oameni. Iar citi s-au dus la imparatul romeilor 23
cad au fost unii care s-au dus 0 an devenit aliatii tor, de-atunci Si pins
azi, ca §i unii dintre pecenegi care, asemenea tor, s-au stramutat, au primit
pa.mint din domeniul public al Macedoniei1 i an dobindit demnitati senato-
riale i ilustre ".
7
1072-1073. Din pricina regimului de excesivd fiscalitate si austeritate impus de logothetul
Nichifor, orasele paristriene se revoltd aliindu-se cu pecenegii. Trimis sd potoleascd revolta,
vestarhul Nestor, numit katepan al Dristrei, is dimpotrivd conducerea rdscoalei si se fndreaptd
asupra Constantinopolului

$i incepuse sa cirteasca si populatia pe jumatate barbara 28 care locuia p. 204

la Istru, caci sint aezate pe malul acestui fluviu multe i mari orate, care
au adunata intr-insele o populatie de toate limbile ti care intretin nu
putina oaste. Scitii 26 care an trecut mai inainte <fluviul>/le impun p. 205
acestora modul de viata scitic. Dupg ce ca erau pradate de ei, li se suprimau
din zelul lui Nichifor 27 0 darurile trimise anual din tezaurele imparatqti.
Din care pricina, unele dintre aceste orate se gindeau staruitor sal se ras-
coale ti an trecut de partea neamului pecenegilor. Iar cei din jurul impara-
tului chibzuind sa trimita un comandant 28 dintre cei mai devotati acestuia,
full de parere sä fie numit katepan al Dristrei unul Nestor, cinstit cu demnita-
tea de vestarh, care se tragea dupa neam din iliri 29 0 fusese slujitor al tatalui
imparatului. Dupa ce 1-a cinstit cu o functie atIt de importanta, imparatul de
atunci 30 fl trimise impreuna cu citiva dristoreni, care-i fagaduiau trecerea
cetatii de partea lui. Pornind a§adar la drum, dupd o bucata de vreme gasi pe lo-
calnici putin sau <chiar > deloc inclinati sä accepte stapinirea ImpAratului ro-
meilor ti oferind cu totul autoritatea asupra cetatii capeteniei pecenegilor 31

23 Constantin al X-lea Ducas (1059-1067).

" Cf. Ioan Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 116.
29 In text se foloseste termenul mixobarbarii", prin care bizantinii, adaptind un cuvint
din greaca clasica, denumeau pe strainii bizantinizati prin adoptarea limbii grecesti si a religiei
crestin-ortodoxe sau pe acei bizantini care aveau In ascendenta ]or straini. Pasajul de fats, a
stirnit numeroase discutii Intre cercetatori care au Incercat sa-i identifice pe mixobarbarii paris-
trieni cu rusii, bulgarii, pecenegii sau romanii. Este vorba probabil, asa cum arata autorul insusi
In continuare, de o populatie diversa, din punct de vedere etnic, bizantinizata mai mult sau mai
putin superficial ; spatiul paristrian era dominat de pecenegi ; pentru detalii si bibliografie
vezi N. S. Tanasoca, Les Mixobarbares et les formations politiques paristriennes du XI-e siècle,
Revue roumaine d'histoire", 1973, XII, 1, p. 61-82.
26 Scitii = pecenegii.
27 Este vorba de logothetul Nichifor, supranumit Nicephoritzes, ministru al Imparatului
Constantin al X-lea Ducas, celebru prin regimul de aspra, tiscalitate pe care 1-a introdus In Bizant.
Despre el vezi G. Bratianu, Etudes byzantines d'histoire economique et sociale, Paris,
1938, p. 141-157 ; Attaliates este un adversar fatis al acestui om de stat.
29 In text se foloseste termenul arhaizant : satrap".
29 In general, in literatura bizantina prin iliri grit desemnati slrbii ; P. Diaconu, Les
Petchinegues, p. 104 emite ipoteza ca Nestor ar fi de origine romans, vlah din stravechiul II-
lyricum. Despre Nestor vestarhul, vezi Banescu, Les duches, p. 90-93.
39 Mihail al VII-lea Ducas Parapinakes (1071-1078).
31 In text : mirror,' = acestora, pronume demonstrativ de apropiere, care indioa pe pece-
negii pomeniti mai sus.

www.dacoromanica.ro
 YL 73V1-101:NT V.T.OaTV.L.LV

a01 5non3A 112,3 x?

00)&33X3 513t970d3 65V3D3ii700d3i.
511L1 5111 SILDnoci70ym130X 401"170
5k-tilf.d) kg 51,30X Mf.l. If.X(111 41\ 511cc 1A. ST /41, X10 071 (1019Z pox 6Gi1 earpcio 6.1
639or14 iDnodld.A.A.? 139)pcbod3L 001 kr! 1)09o-Yvonv110x 91 eoR
rbmpo no19etc3X
X3 11/4(01 AerAroDwq drooDk# 40 513 &On 170x) ch?.A. A.371902 5(9 toX3 Sodal. nco.coo 4!)
907,
5othicbkx1m 31170d3q °law, )0X 45cox 61 6)69#c1) pox U.1 *13.0X70X tr.! nxrrillodal.
nod9cbrin9 '5(p313 vox Acudordll 5er(xc)91aq not 'nk13dx10 A? 0 C019 139(1X).09 AC91
M017p711)3d11. 671/..cl M-01A9X 11012 001 .nonno2 no,loy Sld.1 6(50-3Dkx1o13 5Gt1 5k3..cpo
Till,
51o013x3 5kynod pox 5kricpnl. 5170x1,tAnD pox 51oxdo 59m0)A1ox '391170.rikca
laza
pox 5oc3i. pox 91 moa, A.cox>pro.lAoll 5043 Sonarbp.00-ricbonrup
5791 5731101(0710 5731fi101
A13T13y03L 5101 5101MTICOd .137-1 7o nm19 11921.9f en la (191LX1071 o13.g30 AIX.A.0.0 5(9391:-
0 A2 51J.A771003eL 49.41970101 701 1d311. 1101 nori3vi3.t. pox nt1.1 511.1 5kxporicod 57ocITX
nkrIodvol? 5101970 3 0.1.3cIldk

A 60Z dx)A. 4
531nro01Do 513d93dat. Tchou mo1 ncomprolloll 531ncbri33n0A10
513 5c101973 AZ911.;13131.C92Lcl x3 Solva nol3c9oc3o10 57031170 50)
rovoll. -13X70i3 idtfx
Do.gmoDid Sai.noyypi ncp., noviod-drpoolodu noLcoo pox nokka.019ru9 0/931q )3d 1MX
Cb 0 d 513.64, 50413X3 A01 5k470akri 'nonciplx 50)3X701 n3,gi3x3 570911.1970410 ntfi,
02L10

fT1173d19 9.6'91319 d 50111.7i pox Arnyme Att..1 'nkx1no33xxW 170x 5101 510W2
tit, -34(17))(
57oxFo17o11 yririnD '5)o ?,o nka, fo0dc,9X 07097031. noX3d19170x pox 101A0V1.13170X
50)150 5i3 701 1d32L A01 1 d1.0 AO dc9X V1 pox 5701 513y9703.1.3 63Th0d33o0 nkyxoal. -mat?
5o637-19A. mom nmampdgrop 31 170X MOAILIX 17)x 5k1 5kr(39 5kn3xDooL10 conpx?
n 50)3X701 5ovooDtd9X7oop (4Xcnoomo 701 LlOatTaxer 'nodzno pox ncol (931 -U.
minTrd 170X A.001 (MVO AC017011010.1dOX 50)3210 A001011.3 10 50d1L. 7010101. 101171170131

6t!.1 ",36A0209 'VOX tf.1 A t\lttlioveolvo 10 1o1D23y2t. 5(919)Drir7o.g 701,C)(;03 'AO 63.
pox .L1 noln01 Orri11c132LamosL 1d1U.T1 701 701c31r.191c7oX 531norip
6

'd zoc 30 33 1d3az. ncia. nodiDL lr.g.rlxx pox lompo U1 (bitpd) 5Lti, rjoa. 5(931(19xE)
57o13n3lcp pox 5z3d31110 pox 5k1 5U.nrdodnclI9c9 ,313 10d310dO7i10 570132 -70THLGCO3

www.dacoromanica.ro
 MIHAIL ATTAL,TATEIS 75

(numele lui era Tatrys 32). Fie c5. a fost cuprins de teama pecene-
gilor 3a, fie ca a indragit decizia dristeriotilor 34 din pricina simili-
tudinii de conditie a neamului sau, fie ca i-a infuriat sufletul zvonul
care i-a ajuns <la ureche>, anume ca ii confisca locuinta si averea sub cuvint
c5. nu a cheltuit cum trebuia banii ce i s-au incredintat din tezaurele impe-
riale, (caci el a avut de suferit aceasta nenorocire, Nichifor fiindu-i potrivnic
si/ nestiind, din invidie si rautate, sa acorde intiietate interesului <de stat >, p. 206
si napastuind la vreme de primejdie pe paznicul granitei, cind treburile
statului erau atit de incurcate, ba chiar inainte ca acela sa dea socoteala de
gestiunea sa), Nestor s-a fAcut partas cu tratate si juraminte la hotarirea
si planul dristeriotilor si, dupa ce si-a asociat si neamul pecenegilor la aceste
intelegeri, au hotarit sa porneasca cu razboi, Para crutare, impreuna cu ei
asupra romeilor. Dupa ce s-a produs aceasta rascoala comund, ei s-au apucat
sa se pregateasca de razboi si pentru invadarea tarii romeice 35.
8
1073. Pierzindu-si increderea In pecenegi, Nestor ridicel asediul Constantinopolului
Caci solii trimisi de pecenegi, fiind trimisi din nou la ei, au fost banuiti, p. 209
din vreo pricina neasteptat5., ca uneltesc in ascuns, avind de gind sa-1 ucida
pe primul for sfetnic si tovaras la comanda ostirilor, pe Nestor. Si el, temin-
du-se de primejdia unei inselaciuni, s-a ridicat in graba de acolo, conducin-
du-si armata inapoi. $i pe cind strabatea Macedonia, unindu-se cu ceilalti
pecenegi care cutreierau si pradau toata tara, s-a intors asadar repede in tinu-
turile si la taberele de linga Istru, ducind cu sine multi prizonieri, prada
multa de vite si de alte lucruri. Si dupa ce s-a retras in graba, lucru ile s-au
mai linistit, cei insarcinati cu aceasta incasau usor impozitele pe paminturi
si fineturi si cei mai multi sarbatoreau in chip minunat izbavirea <de pri-
mejdie>, aducind multumiri lui Dumnezeu si preaslavitei sale maici.

9
1078. Sciliz" din preajma Istrului se inchind impdratului Nichifor al III-lea Botaniates
Iar scitii 36 de linga Istru si dinsii, auzind de nobletea si de vitejia P. 302
imparatului 37 si ca dreapta sa e gata sa fie in acelasi timp darnica cu slu-
32 N. Banescu, Les premiers temoignages byzantins sur les Roumains du Bas-Danube
Byzantinisch-neugriechische Jahrbucher ", III, 1922, p. 296-297, demonstreaza c5. este
vorba de o transcriere gresita a numelui Tatous care apare la Zonaras, Bonn, III, p. 713 si
loan Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 166 (= Bonn, p. 719). Personajul e identic cu Tatos al Anei
Comnena, Alexiada, VI, XIV, 1, capetenie, probabil pecenega, de la Dorostolon (Dristra, Silis-
tra). N. Iorga a vazut in el pe unul dintre primii dinasti romani, deschizind astfel o vie disput5.
in istoriografie ; vezi pentru bibliografie si amanuntita prezentare a tuturor punctelor de vedere
I. Barnea, DID, III, p. 139 -146; N. S. Tanasoca, op. cit., p. 63 66.
33 In text : 'rayrcov = acestora, pronume demonstrativ de apropiere, desemnind pe mai
sus-pornenitii pecenegi.
34 In text : ixetvov = acelora, pronume demonstrativ de departare, desemnind, potrivit
sintaxei grecesti, pe locuitorii Dristrei, amintiti Inaintea pecenegilor.
15 Cf. loan Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 166 ; Zonaras, Bonn, III, p. 713.
36 Prin sciti, Attaliates Intelege de obicei pe pecenegi. Pasajul de fa% este oarecum con-
fuz intrucIt face o diferenta Intre acesti sciti pecenegii, numiti ca atare ceva mai jos. Din
aceasta pricina el a fost interpretat diferit de cercetAtori. Este probabil ca prin sciti sint desemnati
aici mixobarbarii, locuitorii de origini etnice diferite care trAiau In Imperiul bizantin, ling. Istru.
`7 Nichifor al III-lea Botaniates (1078-1081).

www.dacoromanica.ro
 76 MICHAEL ATTALDOTA

Tr.xriic TE ISTdp 'LEW OIXETWV xaL sOpOPA.LOVOq XCCTOC TCJV fiVTLD'iT(AV ikapaiv,
etc 8tavotac auve10.6vTec aar7!(.1.011CCc 7Cp6a3etc dcrc6aTeLXav ELS aUTOV, Tet TCLaTdc
XCa oi5Tot. T-7); iauTiiiv ISTCOCX071c 7C0Cpex6p.svoL. xat Tip 7CX-rpocpopiono Eisc'cyovTec
of. Tcp6afieLc, xai TLvac
cbcoaTccrac cruv(Sucicrac TOLL, IlaTtvc'exocc knt Tot; rpo-
flatlaaLAsox6Toc sLaywocrOlvrac ivc'ottov aUToti aeLvc.7.4 xaTlxiaccwro, TO crxEcr[La
XCa Tip) eC7C' ixeivou rcpocpaveo-TOcfrip Covio-TaaLv. gxToTe
P. 303 7CC'EVTG3c 7CCCp0CaELXVUOVTEq XIXL T6 Tc7)v `PcovaixWv
Toivuv oUxkTE. 7Tp Oc imapotacq xai Ceprcark xcopijaat.
napaciXectimt, xcopicov iTOXplaccv.

www.dacoromanica.ro
 MIHAIL ATTALIATES 77

jitorii sai si amenintatoare pentru vrajmasii care-i stau impotriva, intilnin-

du-se in ginduri cinstite, trimisera soli la dinsul ca sa ofere si ei garantii
de supunere. Si solii, dind asigurari <de supunere>, i-au pedepsit aspru
inaintea lui pe cei dovediti ca se razvratisera si se unisera cu pecenegii in
vremea precedentului imparat 38, aratind ca s-au despartit in totul si s-au
indepartat in chipul cel mai la.'murit de acesta./De atunci, deci, n-au mai p. 303
indraznit sa porneasca in incursiuni si la jafuri si nici sa vatame vreunul
din tinuturile romeilor.

38 Mihail at VII-lea Ducas Parapinakes (1071-1078).

www.dacoromanica.ro
 NIKIIIDOPOE 0 BPYENNIOT.

IETOPIAI

III, 1 <... > &net yoi3v oiiTco Terra auvi371 xat 0 xrdaap TOv eUxXeci (3tov et; -r6v
p. 100 !lova St.x6v tkv, 0 pacraeO; cppovTiat, 1.wp taL; indaate, Taiv -re E xu-
ac7)v Opc'op Te xat MaxeSov Lay xaTaTpex6v-rcov, TOU Te E9-Accptvcov gavouc T:',); 800-
Xeta.c PcolLatwv chroLciaavTo; xat afro BouXyapiav hoi.ivT6c Te xat XYgoithvou.
Ixotinot Te Xed Natao; bropaorwro, xat ccUTO 8i1 TO Itp.i.ov xat Tec 7rept TOv
EMPLOCV 7COTCCIAV XCOp ECC xat cx TCaptcr-rptoL TrOAet; at p.ixpt BuStv7); xaxio; 81,e-
Tt4orro. ixetaev S'a?).0.K XcopopciTot xat 60,oxAlic CacocrTatv-re &Tray TO 'IXXu-
pLxOv mock 8LeTtaouv.

www.dacoromanica.ro
 NICHIFOR BRYENNIOS

Nascut in 1062, dintr-o veche familie de militari, Bryennios este fiul pretendentului
la tron cu acelasi nume, din perioada tulbure care a dus la alungarea din domnie a Impa-
ratului Mihail at WI-lea Ducas. La Constantinopol, tinarul Nichifor va cistiga incre-
derea si afectiunea noului imparat Alexie I Comnenul (1081-1118) care, in 1197, 11
va casatori cu fiica sa, vestita scriitoare Ana Comnena. A jucat roluri de frunte, In
citeva rinduri, In raporturile cu cruciatii si a luptat cu succes, in 1116, impotriva
selgiucizilor. La moartea socrului sau, s-a opus cu hotartre incercarilor sotiei si soacrei
sale de a face dintr-insul succesorul lui Alexie. i-a pastrat astfel influenta si sub noul
imparat, loan al II-lea Comnenul (1118 - 1143). A incetat din viata putin dupa. intoar -
cerea sa dintr-o expeditie militara in Siria (1137).
Bryennios si-a scris Istoria la indemnul Irinei, mama sotiei sale. Lucrarea este
intitulata in original "17,71 to-roplag (Material istoric). Impartita in patru carti, ea evoca
o perioada scurtA din istoria Bizantului (anii 1070-1079) si are mai curInd caracterul
unei cronici de familie. Pozitia of iciall si relatiile de care dispunea autorul i-au ingaduit
ins& A ia cunostinta de rapoarte oficiale si de alte informati de prima mina pe care
le-a folosit in opera sa alaturi de propriile sale amintiri. Datorita preciziei si bogatiei
detaliilor, lucrarea lui Bryennios ramine de aceea deosebit de valoroasa. Stilul folosit
e al unui clasicizant moderat care isi ia drept model mai degraba simplitatea unui
Xenofon.
0 editie critic& a lucrarii lui Bryennios ne lipseste Inca.
Edilie folositcl : Nicephori Bryennii Commentarii, recognovit Augustus Meinecke,
Bonn, 1836.

IS TORII
indoliat, in urma morlii celor doi fii ai sal, cezarul loan Ducas se retrage in viala monahaki.
imparatul Mihail at VI l-lea Ducas Parapinakes, nepotul sdu, are de Infruntat atacurile
pecenegilor ,si revolta slavilor balcanici

< ... > Dupa ce s-au petrecut deci acestea asa cum am aratatl, iar cezarul2 III, 1

si-a schimbat stralucita-i viata pe cea calug'areasca, imparatul Mihail 3 p.100

se lupta cu griji nenumarate : caci scitii 4 faceau incursiuni in Tracia si
Macedonia, iar neamul slavilor, revoltindu-se impotriva sclaviei in care
erau tinuti de romei, devasta si prada Bulgaria. Ei jefuiau Scoplje si Nisul
si chiar si Sirmium 5 §i bintuiau tinuturile de ling5. riul Sava si orasele
de pe Istru, pink la Vidin. Apoi croatii si diocleii 4, rIsculindu-se, bintuiau
intregul Illyricum 7.

1 Autorul se refera la pasajul precedent In care descrisese felul In care au incetat din viata
Iiii lui loan Ducas, Constantin si Andronic.
2 Cezarul loan Ducas, fratele Imparatului Constantin at X-lea Ducas.
3 Mihail al VII-lea Ducas Parapinakes, imparat intre 1071 -1078, fiul lui Constantin
al X-lea Ducas.
' Seitii = pecenegii care, sub Mihail al WI-lea, ajung sa asedieze Constantinopolul.
6 Ora pe riul Sava, capitala Panoniei. Azi Mitrovita.
6 Populatia slava din Diocleea, regiune de pe coasta rasariteana. a Mara Adriatice,
numita mai tirziu Muntenegru.
7 Jumatatea apuseana a Peninsulei Balcanice.

www.dacoromanica.ro
 ANNA H KOMNHNH

AAEEIAE

I, V, 2 < >" Ec.o.8-ev Si Tor) Tdcwo:Toc 6Aou eocsocvel Suety aTocaicov SatcrTv..ux Zx6-
a.cct. Ttvic ijcrav a6l5tp.ccxot. Pap(iapLxac xexoollw..ivot Tot"; 67rAoLc. llockyyeATo Si,
kneiSecv 06 7COAE 11.1.0L npoyavei.ev xoc 11 aecArcLy noXiii.Lov DaocAgetev, E60-1!);
XCETri VWTCOV iliTCETCTELV XOLL 13ciAAeLv To6; Ex6,9'ac TOLL, rcoXeliioLc xcci. .9X6i3eLv
cc6Tok TOLL, TCUXVOZ; XOCI auvexiaL To el'iir.ccaL, Tok Si Aot.rcok nuxvdc cuvacrn-
3 crcylvouc ipciTCTELV ore TO xapTepdraTov. OUTo ply o5Toc Tok '3

St.eTC'CCETO. 6 Si ye ip.Oc 7Tcc T7)p 6 Koti.wrivOc 'AXiEtoc TOU T6rcou Tivo DiaLv xo:Tcc-
crxeLkillevoc TO I.Liv Tor) crTpocTeLl/ccroc xocTicyclotv Ev TLo-t. xoLACcol, TO S'avTLiii-
Tconov gaTlcre Tijc aTpaTLEic Bpuevviou <...> TE.)v Si Xov..ocTlv<7.)v xod To6pxaw
gccpxov TOv KaTaxocAaw xceTiaTlcre xca 7TpOc TO Exu0Lx6v 6E7Cco gzeLv TO%)

www.dacoromanica.ro
 ANA COMNENA

Anna Comnena era fiica imparatului Alexie I Comnenul si a Irinei Ducas. S-a
nascut la 2 decembrie 1083. A fost casatorita. cu Nichifor Bryennios. Dupa moartea-
acestuia, renunta cu total la ambitia de a juca un rol politic dorise sä obtina tronul
pentru sotul ei si se retrage Intr-o manastire. Acolo, isi elaboreaza opera istorica
Inchinata domniei tatalui ei, continuind dealtfel scrierea inceputa de Nichifor Bryen-
nios. Intitulata Alexiada, opera a fost terminate in anul 1148. Nu cunoastem data
incetarii din viata a autoarei.
Alexiada este o opera de mare intindere, cuprinde 15 carti si relateaza In amanun-
time toate evenimentele domniei lui Alexie I Comnenul, din anul 1069 pin& in 1118,
anul mortii imparatului. Este izvorul cel mai insemnat pentru studierea acestei perioade.
Desi Ana Comnena pretinde c& a scris o lucrare obiectiva, insusi titlul cu rezonanta,
homerica ne indica intentia panegirica a scriitoarei. Este WA, tot atit de adevarat c&
ea a folosit numeroase izvoare de toate categoriile, de la scrierile istoricilor bizantini.
(Skylitzes, Attaliates, Psellos, Bryennios), la amintirile oamenilor de stat, ale ofiterilor
si chiar ale soldatilor de rind care an trait si au luptat alaturi de Alexie, la actele
de cancelarie ale vremii si, In sfirsit, la propriile ei amintiri.
Inzestrata cu o culture putin obisnuita pentru o femeie din vremea in care ea a
trait, Ana Comnena scrie Intr-o limb& ce o imita indeaproape pe aceea a clasicilor
elenismului si face numeroase aluzii la domeniile cele mai diferite ale stiintei epocii :
teologie, medicine, astronomie si astrologie. Alexiada s-a bucurat de o mare pretuire
din partea lumii bizantine si a fost privity de posteritate ca unul din cele mai de
seam& monumente ale literaturii Bizantului.
Edilie folositti : Anne Comnene, Alexiade (Regne de l'Empereur Alexis I Comnene,
1081-1118), texte etabli et traduit par Bernard Leib, Paris, 1937-1945 (3 volume).

ALEXIADA

1
1078. Alexie Comnenul, general si mare domestic, infringe pe generalul rdsvratit Nichifor
Bryennios si-1 face prizotrier. Unul dintre factorii care influenfeazd rezultatul luptei este
comportarea putin disciplinatii a alialilor pecenegi ai rdzvratitului
< . . . > in afara de toata oastea regulate, ca la dou5.' stadii 1 distanta, I, V, t
se aflau unii aliati sciti 2 echipati cu armele for barbare. Li se poruncise
ca indata ce dusmanii se vor ivi si trimbita de razboi va rasuna, sa se arunce
indata din spate asupra inamicilor si sa-i copleseasca cu dese si necontenite
lovituri de sageti ; iar celorlalti li se poruncise ca in rinduri dese, strins aco-
periti de scuturi, sa-i atace pe dusmani cu cea mai mare vigoare. Astfel
ii orinduise acesta 3 pe cei din jurul lui ; iar tatal meu, Alexie Comnenul,
dupd ce a cercetat situatia terenului, a asezat o parte din armata in niste
vilcele, iar restul 1-a dispus fate in fats cu armata lui Bryennios < >, iar
in fruntea chomatinilor 4 si a turcilor 1-a pus comandant pe Katakalon 5
1 1 stadion (masura de lungime atica) = 177,6 m.
2 SCiti = pecenegi, aflati probabil In nordul Dunarii.
3 Nichifor Bryennios.
4 Chomatinii erau ostasi din Choma, regiune din Asia Mica, situata. intre Laodiceea Frigiei
si Apamea.
6 Acest Katakalon, necunoscut altfel, nu trebuie confundat cu Katakalon Tarchaniotes
din armata razvratitului Bryennios, asa cum face, dintr-o inadvertenta, B. Leib in indicele
editiei folosite de noi. Turcii de sub comanda sa slut selgiucizi aliati.

www.dacoromanica.ro
 Z8 viI VNELN7103

9 Anon pox 570i 53pT1odRx312 no>12)3 13311FaraLl0 > < 0=4W

01)09C,131(3X3601L
norinol. 59dilou 43.G.13x? Ace.tcm? 50.1.91vAq2av-,,, 30 ive9xa 5ool 1332.1, n01
33Nno?03x>31 )07-1c9x5201k1 noongyx? (Los, ttxxo pox erril)0yloy)? I0n3r1(pdX pox
111.3131/.3 pox 5n01o01 01to39K91Lf pox 513 Ind) Alt 5(oy9xcp ?di? et, lev)oo Sod
n)0llcollododmy oN(dr.o? owl) pox] [ntel.nd-.1 )0X 1 5701 All)1C1703 ArtOlit31)? oI3 5fd1d1 -
Aolnoloi 4101 5043 91 .A9X1V1XX 411 (0 5060.010X 3d1 pft 10A3T1 (O1 AOX)01L11A10
170X91 50110dX 10A31"1)?.0(C310A7p 19C10d13tc61012 Al!.1 A AtLX7 12.1 533lowl.zdndmy AIRZ
67A. nridlvdcto noi nox7m3nda xd195013371931 nodrxramx nraz.33, 91 noxlikt
51)01 /11.037/1 A(919)0 oirinlyrisml cbdocb no)l no)v-txx noi 11.11 11 A13.6,1011. 70X3A3
.101901 13f
10C1101L n
11 A03ddC19 131.3 '5101901 A099 31t1d333 5371 570d13X 5)01 (1XX -
53oX1.6. A79t1X49 no dxorri AT 51701 A7D3131 3911.103L3A.3 A(r)1 nomoriti.D omp m9.013e171
6 51)0Ylp00,0 > 't 10 31 671 1X)-GfIX3 (10199A 10A3Thpti.ATI pix 3310X10 531911L10
X20 A01(y3T13 113 4/113X9131713 "prop c9dd931 nm1 no)1),37-Irt31lodi9 A10dn-113 5319n0l.3.A.
T137.1 Ski 5-433x nolo)0 01A(LA)r(2L3111C1311

'H1,1'111 S <> ILA13Xa ACIA101 Atf.1 A)013X19Vd 5(n A3THLC1)? )09(10Arlt113 3310 Alf1 ArDxaL
1\10d371I,. ni93inodc) '43191do,>cb10 3pc(13 5391 X? (103L21 53331c1no113y
52331 513ox1T19ox
513 91 A9d31 500137131 Ski 5ocktidr1 5kyx3e nodIf.y3/.331.1p d33L9 o doilodxompo
501x70709i, o 5onkolom p3x 5oclro330dge70 Sk1o30 ? 5)011170 5(LI,c1)0101 0130711323
9 131LH d701 519 170y701L A0X13 10 A(91 A(9X)0V 1)013ItLXdf >p1371 mni ncopni(od -AOSL9
5103 m3c31,t 119113 x20 'noy30. eop )0 at. dr 531A709Y-RA.011.970 'A/09(1101R nolool 38
noxlf.R 5101 Sp33.3priodroox 5319nol3k 10 59C11L M91. PoNopaz. 109ON '0111093d0A1L90d1L
3220 loirpo 5101 570133 51o3d9 531non371l13 noy3.04,., 'n133;0X(19LI. lon3710713n nod319c321.
>3992L9 9 5odisq 5oda nitta. ncoi no-ixalom don 133 nor13.411. 'tool Alop AO9dff -Af1970A7021.)?
531 59d1L "41 A11.10033711f 411.1 -oo9k.GD3x6)13-r1 3911v 32 Ski nc912oi 5(939/.X101371
t?. n(>1 Ao313d 113x x no>12 5o2no3t9R )0d.613 noinoodorlo n31-1 '51on33x3 5noicto3.
n 'AMIA9(13190.y )01V 101(1)01 A9d110X 531ActOCHL111L3 131L3 A91 A0d19is -v31Dndxoatf
3/31n3to>y 'now c3321.99 (l-3133L1<. Onstoi 1on3rIr9kca n3t33x3 59c331 5)074 -1001371
170110719 A0,(9 5on.6.3 5701 51od313riLl. AN911dothi1l3 51o3d9 133x 5(rno32 oinoq..y?

www.dacoromanica.ro
 ANA OOMNIENA 83

si i-a poruncit sa observe cu toata atentia pe sciti si sä respinga navalirile

lor < >. $i tatal meu nu se retr5.sese de acolo 6 Bind scitii cu larma multa 6
si strigate de razboi raspindeau tulburare in rindul chomatinilor din jurul
lui Katakalon. .Si dupa ce i-au respins si i-au pus cu usurinta pe fuga
si pe acestia, si-au Intors privirile spre prada si-si cautau salasurile lor.
Caci asa este neamul scitilor : nici n-au biruit Inca sigur pe adversar, nici
nu si-au intarit izbinda si Isi si zadarnicesc biruinta umblind dup5, jaf.
In adevar, toti oamenii din aparatul auxiliar al armatei, venind in arier-
garda ostirii lui Bryennios, s-au amestecat in rindurile soldatilor de frica
scitilor, sä nu pateasca ceva din partea lor. 5i cum necontenit curgeau
Intr -acolo adaugindu-li-se altii, citi scapasera de bandele scitilor, s-a produs
nu putina tulburare in rinduri, steagurile amestecindu-se unele cu altele
< >. Iar scitii care se gindeau la intoarcere si o pornisera inspre casa nu se 9
pregateau sa -i mai urmareasca 7 ci, departe de amindoua ostirile, rataceau
la intimplare cu prada lor.
2
1058. Expedifia victorioasd a impriratului Isaac Comnenul impotriva ungurilor ,si a pece-
negilor

< > Ea3, cirmuind imparatia, cum spuneam, nu-si Inchina ziva intreaga III, VIII, 5
treburilor lumesti, ci lua parte la slujbele rinduite dupa tipic, in sfinta
biserica a mucenicei Tecla 9, pe care o ridicase imparatul Isaac Comnenul
fratele barbatului ei, din urmatoarea pricina. Cind conducatorii dacilor 11 6
nu mai voira sa respecte tratatele pe care be incheiasera odinioara cu romeii,
ci le-au pus capat, iar lucrul ajunse la cunostinta sauromatilor 1Z, cei ce
erau numiti misieni de catre cei vechi, nici acestia n-au mai vrut sa ramina
linistiti inlauntrul granitelor lor locuiau mai inainte tinuturile pe care
Istrul be desparte de imparatia romeilor ci ridicindu-se in masa se
stramutara pe pamintul nostru. Iar pricina stramutarii lor a fost dusmania
de neimpacat fata de ei a getilor 13, vecinii lor, care ii pradau. De aceea,
pindind prilejul, cind vazura Istrul inghetat, trecind pe el ca pe uscat,
s-au stramutat de pe malul celalalt la not cu intreg poporul, impovarind
tinuturile noastre de granita si devastind cumplit orasele si tinuturile inve-
Din viltoarea bataliei, din apropierea armatei lui Bryennios, de unde pleaca pentru a
reorganiza rindurile propriei sale armate.
7 Pe ostasii lui Alexie.
8 Ana Dalassena, mama imparatului Alexie I Comnenul ; plecind la razboi impotriva
normanzilor, Alexie fi Incredintase printr-un hrisov regenta. Relatind aceste 1mprejurari, Ana
Comnena face un portret al bunicii ei, ceea ce ii permita sa rupa firul cronologic al evenimen-
telor, fritorcindu-se lnapoi in timp. Izvorul principal al scriitoarei pentru faptele relatate in acest
fragment este Cronografia lui Psellos, VII, LXVII LXX ; cf. si Skylitzes, ed. Tsolakis, p.
106-108 ; Zonaras, Bonn, III, p. 671-672.
9 Biserica se gasea in cartierul Vlacherne.
" Isaac I Comnenul (1057-1059).
n Dacii = ungurii, cf. Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 116 ; ca majoritatea scriitorilor
bizantini, Ana Comnena denumeste popoarele straine pomind de la denumirea antick a teri-
toriului asupra carora se Intinde stapinirea lor politica si nu are In vedere in primul rind carac-
terul lor etnic.
is Sauromatii = pecenegii, cf. Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 270.
ie Getii = uzii, cf. Psellos, VII, LXVII ; Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 111 ; dupa
Barnea, DID, III, p. 132, getii de aid sint romanii dintre Carpati si Dunare ; N. Iorga fi iden-
tifica cu cumanii; vezi n. 9 la fragmentele excerpate din Psellos.

www.dacoromanica.ro
 1,8 VNIsIV VNGINWOO

5701 5)on3ri73x)0d703z. 513,(921. pox 5x)dcpX 1901 513v911con3 9 5(13(1970d 501X:0109i

A032 3A1dXR Akt1 A70)112F161, A.Isdryxixx 131La 5no1. 5(10q13 5906)073c1 A(01
moa-Frikd137.121.3 d) 570r '3c3i3n7p prm olnol
k A0110193no7il.10d30? 61910 3L3 13&9
'107147II pom tH 91 oxlilyaL9 A moazio, 5on37in31(1(99 5k1 59d1t. 701 3913x3 549(10d3e0
f3030 onort4 1709)1(21170 Son3ri0yood (\(o1 moxvorkod ncod9 5901970 57394197o110m
33 01 nox7171(3z.9 n703L.39 n3 10310123 591(1.1)od19 ncoa.cooaiox -170131 1Q 33 nolnoi
70A3TI709703.6,5ctv-13 5314-e3c17013 ocbmiR nod 5G.71(2nA. m940,,9.4.3.4. 03 u
90 09032.
613931973L 51oa.coo ncoX3 laz.? 91 noirIcndsa.chox pox &od31cpXrriDn3 50d3Ti M91970
nct iodalthox I1C1 11-AZyMd) i70131 pox if..2 5709701941oL 5101910 thin/73 31 110X Ma. --7od10
(bouoi, kyaLTirx 3 11 50d 97i chpA. n91 :or 1.1.3 nod9cbonri70d3x 6131Lco1nf xclo
'nco7ix913 not TR noRTaLoIxdID n92, Cut.vddf nTriolat.coonno 531.no1L3A 101210 -312
olnocity 531A704cle-)Xo1.t.1a mito Sodu. 'nodxrri no7l31(91t. 53 nk17d1 cbaxpo -13/AMU?
lonvripy 5f1 5-fnkx9 nod3111/..6,rpo 531n3d>lo 703337olno dx? 01,010.f. 03 -zyra.rx u
4no,),EJ 10.et9 101.20 401A0V0',1k VOX /0 Si.
31 57pntou, nsolcoo 5)ortfxsnol.rx pox nIf.1
n4nri4(3;13 toopy nc?.loolloaLlo 5odocb07103c.od1 ionnri.?

'A 'II 9 5.0. 33 lxoc O

Sepylord 51x701(1(ou A37i 513024 pCiX 51Xfi1d27i 51.6,972 -701)3X
5)3911.711(01 M91 AM11(331 (103 13.09311 ln
50(30dAXIA 6319 1170 5L1.13 ti.X3A703.L3 933t3
ixot 51.0.2z ova 5ocb9n 'mode? 5901 574.6,9x3 431-1(i.th noirpo,i)ox ncorldo?
i3Ti610xIt.vr7 70)( re °loos. Int LI. tployynD
/ma. 'nco.arikca pox ow. 5(9310970d
Li 13y93L0v0.R.3ri 5014110TILL2A3 511330TiOcCb3 sirp-po '0137,o3201LD3 9 593d3ad0
Sonisx? nod31933170nf 3931q9061. 631 Idoildxolcpo

'A 'A E > < )olig

5cod3a.chox 5)=3,019 5z1nravo 1913/3 5D-1 n091117:119M9M 51o1pom
5k11D3d37i 511.993d70V 51093A..4.3 770x A(hC(312 1712 (101 Q0M-10d ncoa. nc011v(33{ 173X (41
A1319011(4.2 40d9d)(T)3y A3.61,9133 AWL:D(70170X ')07C A21 AO/MOE) ACsa 0 5m3d(T)X.A.319(919 woox
A0A3T1 A0d109933.1 113.6A0.1107( 513 .A1pd3a no3cle7X TR 01201 AOXIXTMI 5k1 -(9dRAlirc

www.dacoromanica.ro
 ANA COMMENA 85

cinate. Auzind de aceasta, imparatul Isaac a socotit cal trebuie sa mearga 7

la Triadita14. Deoarece apucase sa'-i respinga pe barbarii rasariteni, si aceasta
intreprindere i-a fost foarte usoara. Intr-adev.a.'r, dupa ce si-a adunat toata
armata, a apucat drumul care duce intr-acolo, vrind sa-i izgoneasca pe
acestia din hotarele romeilor. $i, asezindu-si intreaga oaste in ordine de
lupta, porneste ca general impotriva lor. Iar ei, vazindu-1, indata s-au dez-
binat, sustinind pareri deosebite. Dar <imparatul>, neputindu-se increde
intr-insii prea mult, se avinta cu puternica-i falan.ga impotriva partii celei
mai puternice si mai greu de invins a <armatei> for si apropiindu-se de ei
ii inspaimint5 atit prin propria sa infatisare, cit si prin aceea a armatei
sale. Caci nu indrazneau a-1 privi in fats pe cel ce parea un purtator de
traznet si vazind frontul de neinfrint al scuturilor armatei, lipite unul linga
celalalt, se tulburar5.. Indepartindu-se asadar putin, dupa ce-1 vestira ca
vor da batalia a treia zi, si-au par5.sit chiar in aceeasi zi tabara si au luat-o
la fuga. <Isaac> insa, inaintind ping in locul unde-si aveau tabara, le-a
distrus corturile si, ducind cu sine prada gasita, se intoarce biruitor.
3
1086. Din pricina unei not ncivciliri a pecenegilor, Alexie Comenul e nevoit sd recurgcl,
pentru procurarea banilor necesari inarmcirii, la confiscarea unor bunuri ecleziastice

Infrint adesea, imparatul pornise de nenumarate on iarasi, cu indraz- v, II, 5

neala impotriva celtilor 15 si se intorsese, prin voia lui Dumnezeu, Incununat
cu biruinta ; atunci cind a aflat Ca din nou un alt puhoi de dusmani, adica
de sciti 18, se arunca asupra lui si, de aceea, chiar pe cind el se afla in
capitala, stringerea banilor se grabea din pricini asemanatoare 11, acel
ierarh 1-a atacat pe imparat cu mai multa nerusinare 18.
4
1083, primcivara. Pornind impotriva lui Bohemund, imparatul trece prin Epir, unde se
grisesc sate de vlahi

< > Apoi, dupa ce si i-a inarmat puternic pe toti, Alexie pleac5. din V, V, 3
Constantinopol. $i apropiindu-se de partile Larissei si trecind muntele
Kellion 19, lasind pe dreapta drumul public si muntele numit de localnici
Kissavon, a coborit la Ezevan ; acesta este un sat de vlahi asezat foarte

14 Triadita este actuala Sofia, capitala Bulgariei.

15 Celtii = normanzii.
18 SCitii = pecenegii.
17 Asemanatoare cu cele care 1-au determinat pe Alexie sa adune fonduri in vremea
primejdiei normande din 1081.
18 Este vorba de Leon, mitropolitul Chalcedonului, care opusese o vie rezistenta impotriva
confiscarii bunurilor ecleziastice de catre Imparat, atit in timpul razboiului cu normanzii, cit
si de aceasta data. Diferendul se va sfirsi prin depunerea lui de catre sinod $i, apoi, surghiunul
sau (1086), ordonat de Imparat.
15 Muntele Kellion" s-ar putea traduce prin Muntele Chiliilor" ; era tntr-adevar acc-
perit de manastiri.

www.dacoromanica.ro
 86 ANNA COtMNE1NA

via4 g-ryccrca 8caxeillevov. 'Exetaev Si xa-ccaaPeov e-repav ocii.acc xcaplyrcoAcv

HAaPiTCocv auv-Oc7.); xccAourlev-tp, acyxo5 not) -ro5 66-rcoai Tao; xaAotylvou
no-rap.o5 t (DeovToq 8caxecp.ev1v, -Hp crxrpip xcc-re4e-ro cb-coxpc7)v-roc vicppov
ScopiAag. Kai iTepoaetc exe60-ev 0 floc6ae64 CerciiX.D.ev 6.Xpt, TWV x-yrcoupeicov
TOU AeXyLvai xecxei.Dtv eig Tee Tpixcaa.

VI,1V,3 0?) 8LOVXD'E TOLTO TON TpauX6v xat -c-rpcxat5-ra 67c 66ot4 cp$ &aa TO Cc7c 6p-
p-11-rov o'cvexecAute, 7cpec eau-r6v eankpacill-rankixce-rac. Kat 67c66ot 8i ex
crueryeveta; -ham+ ci. r a6-cOv auveAlAu06-rec, xa-caAccp.(3&-
7cpo6-hxov-ce4, ES
voucrt Tip) BeXcci-coPay. 7coAtxvcov Si TOUTO Scaxei[tevov xxsci -Hp ccxpoAopiav
TO5 XCCTec -rairrypt -Hp BeXtairopccv -reirrcou;. 'Acxxov 8e 1-65-ro icpeuplx6Te;
6S67cep t8c6v -cc Aixoc Aoracip.evoc ev aUT(.1.1 Trig oixirsecc i7coco5v-r0, ei-roc 'sac
xaa'excia-np exeNtv ix8potacc 7coco6[Levot xat p.expc Tij5 acpe-repac cp.O.cfcvov-ce;
4 7c6Aecag (Dai7c7cou Aeiav 7coUip Ccvcaoci.cflocv6p.evoc e7ravicrrpecpov. CO 8e TpocuAbc
To6-rocc p.41 ripxo6p.evog anov8ecc RUT& N69 -c6 Hapicr-cpcov vep.olaivv)v Exu.9173v
knocei.-ro -rok Trept -rip rAapcvi-cocv xat Apicrrpocv -h-yetc6voc xat 'sec TCCUTGCLc
7Capccxeitievoc 67r07COLOUtLevoc, ilvlaTeuacry.evoc arc(La kaurip xoct Tcliv Aoyci8cov
Exuifttiv eves aurrrkpa, 67te68cav 6)1 xecpt Avis1)am -rOv cd)-roxpci-ropa Stec viic
TWV ExuacZv i7ceAe6aecoc. Tai5-rac Si 6 PacscAek xcc.&' excia-c-ip [cocv.ao'cvcov -c6
1.1.000v isporrOEucrOlievog ganeuSev 67:wrote:cram, Toll-rov Sac ypcci.cp.ciTcav xoct
67coaxi6ewv Ucpopciy.evoc -r6 a cco-roi3 -rexalcOp.evov xccx6v. 'AAA& xcct xplicr6-
flouAXov A6yov OL7CMetEcc4 xca 7ccfccr7); eXelkeptac ixDit.cevo; exrcircolicpe 7cp6;
a&r6v. 'AAX' 6 xapxivoc 604 f3a8Eecv oux ii.t.civ&avev. 6 cdyrOc Se jV 6 xae;
xoct 7cp6Tpt-ca TO) TE Ex6.8.ac inconoco6i.cevoc xat 7cAeiovocc ex -rcliv acpe-cipov
ile-rccrcetuc61.tevoc xcopaiv xcel A-g6tLevoc -cac Tcapaxeip.eva oc'.7cCLVTOC.

www.dacoromanica.ro
 ANA COMNENA 87

aproape de Andronia 2°. De acolo, ajungind din nou la un alt sat numit
in chip obisnuit Plavita, ce se afla destul de aproape de riul ce se cheama
<
> 21, §i-a asezat cortul, dupa ce a s5.pat un an cit trebuia de mare.
Si pornind de acolo imparatul s-a dus pina la gradinile lui Delphinas, iar
de acolo la Trikkala.
5
1084. Pavlichianul Traulos, om de cases al impdratului Alexie Comnenul, se refugiazd
impreund cu un grup de eretici aparlitand aceleiasi secte la Veliatova, care devine cartierul
general al unei razvrtitiri. Traulos se aliazd cu pecenegii din Paristrion pe care-i stirneste
in expedifii de jaf impotriva romeilor

Aceasta nu i-a scapat insa lui Traulos si atunci cheama seara la VI, IV, 3
dinsul pe toti aceia carora mai inainte le dezvaluise taina sa 33. Si citi ii
erau rude de singe adunindu-se la el, Impreuna merg si ocup5. Veliatova 23.
Acesta este un orasel asezat pe o inaltime deasupra v5.ii care coboara de la
aceasta Veliatova. Si findca 1-au gasit nelocuit, socotindu-1 al lor, si-au
facut intr -Insul locuintele; pe urma, navalind de acolo in fiecare zi si ajun-
gind pina in orasul lor, Filipopole, se intorceau incarcati de multa prada.
Dar Traulos, caruia nu-i ajungeau acestea, a incheiat intelegerea cu scitii 4
care locuiesc in Paristrion 24, atragind de partea sa capeteniile din regiunea
Glavinitei si a Dristrei 25 si din partile vecine lor ; s-a casatorit in acelasi
timp cu fiica unuia dintre fruntasii scitilor, silindu-se din rasputeri sä aduca
daune imparatului prin navalirea scitilor. imparatul, afind zi de zi toate
aceste lucruri, cu grija de viitor, 41 dadea silinta sa-1 cistige prin scrisori
si fagaduieli, prevazind raul ce se va ivi de pe urma lui. Ba, chiar si un
hrisov de iertare si deplina libertate alcatuind, i 1-a trimis. Dar racul nu
invata sa mearga drept inainte ; asa si el raminea acelasi, care ieri si alalta-
ieri atragea pe sciti si chema Inca mai multi din tinuturile lor si prada
toate Imprejurimile.

20 M. GyOni, Egy vldch falu neve Anna Komnene Alexiasdban, Egyetemes Philologiai
KOzlony", 71, 1948, p. 22 identitica acest sat cu actualul Nezeros, situat in vecinatatea mun-
telui Ossa. Identificarea e acceptata de G. C. Soulis, The Thessalian Vlachia, Zbornik radova
vizantolo§kog Instituta", 8, 1963, 1, p. 271. Totu§i, remarca G. G. Litavrin, Vlahi vizantiiskih
istaniliov XXIII vv., Iugo-vostoenaia Evropa v srednie veka", I, Chisinau, 1972, p. 108,
n. 2, Ossa e situat la nord-vest de Larissa, astfel Melt localizarea nu corespunde textului Anei
Comnena, care indica asezarea satului pe drumul urmat de Alexie de la Larissa la Trikkala.
Oricum, pasajul e important deoarece mentioneaza prezenta unei asezari de vlahi in cimpia
Tesaliei in anul 1043. Despre importan%a elementului vlah din Tesalia viitoarea Vlahie Mare
In secolul al XI-lea ne vorbe§te intreaga opera. a lui Kekaumenos.
21 Lacuna in text.
22 Aflind ca Alexie I Comnenul a pornit o actiune de persecutare a pav]ichienilor, careia
ti cazusera victims surorile sale, Traulos se hotarlse sa fuga. A fost ins& denuntat de propria
sa sotie, o slujitoare devotata a Imparatesei.
23 Veliatova e situat la nord de Filipopole, pe valea Maritei.
" Scitii din Paristrion sint pecenegii. Ei ocupasera treptat aceasta regiune, profitind
de dificultatile prin care treceea Impetiul bizantin.
23 Azi, Silistra.

www.dacoromanica.ro
 88 ANNA COMNDNA

VI, XIII, 4 THv yap O floco-cAek arm; Cyccxpu; tepaTtxd.rraToc xoci Tip apETip xat.
TOv Myov, We eineiv, ELaEi3i.ac rircacrqc dcpxcepEk. Ataa6X0CALX6TOCT6c TE yap
1-6 iv.E.repou 86ThaTK xai euro6ToAcx66 t O 7cpoccipeatv xoci TOv 2t6yov
xcci ciaco TIC iliwrepac 7cEa-recoq nocirrac Pot) Mp.svoc oU tL6vov Tok volidc8a6
Tou-covcrt Ex Uaccg, &AX& xat Tip 11Ep6t8cc 7rEicsav xai. 67c6aoc Tip Alryrc Toy xca
Tip .A.c[367p vki-covTccc ficipPapoc xoct -rcci.; 'Cori MoA..csa Tae-raic cipycgouccv.
xiv, 1 'AXA& Tcept 1.1.6 Toirrcov 'icAcc pouxolavl Si 8ecvoTipccv xoc p.ei4ovcc
'r 7cpoXai3oU67tc xccra Tfilq Tc 7.r.) ePcop.cacov apx-71; gcpo8ov Stly-taaaftat etc
dcpxiv cci5acc xoc.kaTcli TOv Aoyo ,IXXoc yap berraXocc acexuti.cfm9laccv. Fevo;
TL ExoacxOv nape( Tc7P.) Eocupop.aT6v xaa'ixacmp axuXeuey.evoc andcpavTEc Tc
oixoc xocTiPov TrpOc TOv Acivovf 3cv. <S2c SE 7cpOc c'eviyxlc &jv ockoZ; ileTec Tcliv
XOCTOC TOv Aivoupcv oixoiv-rcov crrcEicrcccsaat, TooTou 6UVS6E ccvToc naCcrcv Et;,
61.1cAiav -Jvaciv tisTa TC731) gxxpi-Rove Tab TE TaTog TOU xo Xcatij Ovot.t.aop.ivou
xcci. TO5 EECIaACC(300 XOCI rot EaTai (Xpil yap Hat Ti]; inCOvulltocc v.Etaija.aocc
Taiv XOCT'OCUTObc dcpiaTCOV aVapiv, EL xat TO acT)p.cx T-7); taTOpi.cc; TOUTOK
XaTaV.LaiVETat), T01.1 R6 Tip AptcrTpav xcerkxovToc, Tc7)v 8i TiV BI.TEVOLV XIXL
TCCAAa. ErcEcadclievoc yoiiv p.ET'aUT6v &Seg.); Tor) Aociroii 8caTcepclivTec TOv Ackvoupcv
iXgovTo Ti]v Trocpccxecilkyv xd)pav, WC, xoci. 7COXErat TM& xocTccaxEZv. Kecv-reikev
2 ixezEtpiccv TIN& 6x6vTec ecpoTpcc7.myrec gaxepov x6yxpot.); TE XCCI 7CUpO6S. `O
Si TpccuAc ixei:voc Mcocxcao; !LET& -c&iv auveyErcov.ivo.w aUTW xoct of TO

www.dacoromanica.ro
 ANA 001VrNENA 89

6
1086. Alungaii de cumani, pecenegii trec la sud de Duniire, inlelegindu-se in prealabil cu
conducdtorii locali, Tatos, Sesthlav Fi Satza. Ciocniri bizantino-pecenege terminate cu
victoria bizantinilor.
Era cu adevarat acest imparat 28 cu totul sfint in privinta virtutii VI, XIII, 4
si a vorbirii, ca sä spun asa, un arhiereu al evlaviei desavirsite. Caci era
foarte capabil sa invete pe altii doctrina noastra si avea staruinta si graiul
-unui apostol, dornic fiind sa aduca la credinta noastra nu numai pe nomazii
acestia sciti 27, ci si toata Persia si pe barbarii citi locuiesc in Egipt si in
Libia si celebreaza riturile lui Mahomed.
Dar despre acestea destul. Voind sa povestesc o navalire impo- xiv, 1

triva imparatiei romeilor mai groaznica si mai mare decit cea dinainte,
iau lucrurile din nou de la inceput ; caci s-au amestecat ca valurile marii.
Un neam scitic, pradat zi de zi de sarmati 28, parasindu-si salasele, a cobo-
rit la Dunare. Cum aveau, nevoie sa se inteleaga cu cei care locuiesc la
Dunare, cazind de acord asupra acestui lucru, au intrat in tratative cu con-
ducatorii tor, cu Tatos, numit si Chalis, si cu Sesthlav si cu Satza 29
caci trebuie sa amintesc si numele celor mai de seama dintre dinsii, desi
trupul istoriei se murdareste cu acestia unul, tinind in stapinirea sa
Dristra, ceilalti Vicina si celelalte. Dupd ce s-au inteles cu acestia, trecind
Dunarea gra teams de acum incolo, pradau tinutul invecinat, ocupind
chiar si unele orasele. Apoi, bucurindu-se de oarecare tihna, au arat pa- 2
mintul semanind mei si griu. Dar acel Traulos maniheanul 31, cu cei ce-1
urmasera si cei ce nutreau aceleasi ginduri ca si el si stapineau oraselul de pe
culmea Veliatovei, despre care am vorbit mai pe larg cind a fost prilejul,
aflind de faptele scitilor, au dat la iveala ceea ce clocisera mai inainte.

28 Alexie I Comnenul (1081-1118).

27 Este vorba de pecenegi.
28 Sarmatii = cumanii ; vezi insa Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 270 (uzii).

29 Pasajul a generat o bogata literature, stiintifica privind caracterul acestor formatiuni

politice si apartenenta etnica a conducatorilor tor, amintiti de Ana Comnena, ca si a populatiei
peste care stapineau. Un istoric al problemei, obiectiv si amanuntit la I. Barnea, DID, III,
p. 139-146 ; N. lorga, Cele dintii cristalizdri de stat ale romdnilor, Revista istorica", V, 1919,
p. 103-113 a vazut in aceste formatiuni primele creatiuni politice romanesti, deschizind astfel
o discutie pe aceasta terra in istoriografia noastra. Tinind seama de indicatiile altor izvoare,
unde se vorbeste despre Tatos (Tatus) ca despre un sef peceneg (Attaliates, Bonn, p. 204-
206 ; Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 166 ; Zonaras, Bonn, III, p. 713) si despre compozitia etnica
foarte amestecata a populatiei de la Dunarea de Jos (Attaliates, Bonn, p. 204), putem afirma
ca in aparitia acestor formatiuni pecenegii au detinut rolul de factor militar si politic dominant.
Expansiunea for spre sudul Dunarii, unde se instaleaza treptat, ajungind in cele din urma, la
un razboi de lungs durata. cu Alexie I Comnenul, a fost determinate de presiunea cumanilor
din nord si favorizata de criza Imperiului bizantin. intre elementele crizei se numara si nemul-
tumirea populatiei de la Dunare inclusiv a romanilor afectata de masurile financiare
apasatoare luate de puterea centrals bizantina. Nici Ana Comnena, nici ceilalti autori nu
ne dau suficiente indicatii pentru stabilirea exacta a etniei locuitorilor supusi de pecenegi ;
cf. si N. S. Tanasoca, Les Mixobarbares et les formations politiques paristriennes du XI-e
siicle, Revue roumaine d'histoire", XII, 1973, 1, p. 61-82.
89 Ca majoritatea autorilor bizantini, Ana Comnena nutreste un profund dispret pentru
celelalte popoare, considerate barbare. Aceasta atitudine se repercuteaza negativ asupra valorii
de izvor istoric a operei sale. Ea neglijeaza, cum se vede din propriile-i cuvinte, detalii vred-
nice de cel mai mare interes pentru cercetarea
81 Ana Comnena de numele arhaizant de manihei pavlichienilor si bogomililor.

www.dacoromanica.ro
06 VUN V ItTO VMEIN

)0170x (ict A Axicboyodxf Ski 5t,tdo17oroa no7nX3y0u 5319XDr17ox 453etodthorio

3132i, ne2 9 5ol0y 5119116cb nod3Lcuioy.c. '3702123 701 7o1Ax 5(101 57169x1
5319xkvor13i1 9 (11= 111 notoRcr? 513 50)6 noloo.A.If.? pox 531n9X97olxx 5701 5r33X7od1
59029 pox 5clooLcon31D olnn0vox313-r1 5901 '511.6(X3 x A3.6113141 tap. Armonf
nc9311r1cod olnoyj.y? dcpX '1170 50A3d che 10 1017/X1/00N 139c1C1) AOIVITTI1X7OTI
171X A11)70-112X) ncolu(0dttop Cb)O( (1 61399 X)X d311.10,6 53AciX 1372 110437i9d13711 J ra.roo
9 593xliord 5o13)cv-, itt70T1371 5TX 1X11393)(3X)Od)011 m1, 0x31D37102 51&I 5)odp..D3
(4)A701dnox7011 M0X.0(9611 AOt(111 A01)0112A)OX1 A0X10 TIO 1)09k 1071(13170119 170X AJ,70X
7011)0X)th 1714.19 pox myraiochou. krboi2 fora notimplf mizi,(fr(7xlo= &fp) thin 61,
7bmoda clicep) 32 pox Soo..2o (5oLvo,m-ri1X7or1 5701 573717011n2 yz A3T10d)O AO Al-012)0170X e1/472

1113.6)(31L10 7:0(101,10M AC? 32 5ct01. 5116iix3 511ln06y31 5cL01 59oat..(9n3o,9 pox 5k1

5kij0111iy3a n6ev not 11xod10X 'Snonrboko.c. 5o601v.t. nolttricchotop Snolcloo.

'5on37-11oD7o3.g, 59do.c. not ncompocJ-3-ri 5c1.6,93 3Dtotcho6.32.t.p nothyou myay?Ej nco3riot, 5701
570121 of c12011,
AO
11.0LX)071)2 (093012 1)09 5137110ACI2 (4. A01 101371 AO)/ nx3 A(o nonarivpkvotop
myr13y0u. 1)0X 101.Antk1,14 Sciouou oakf col( 3y rqx '111 V yy V (4)1 7oA11da 0,(1Cb (4)11010ACIA1X
31 130X tn111ILA013911d6 0 x A3X.03dG. 0, 3,132 '5oxia,Dpio2 7792, tvri 519)032 =n 511,111rf10
nompocirx drew/ OV(10 A3T1 (10 A01. AC/T131(01G '4'02 (102123113 51701, 51107ICJ0 (101 a (3
)071,7) VOX

d9.6 111.6911`3111 31 19)0=19 5i0993.0x pox no-dr(011. zriltXD 5709cfnix1,7012 70170x Amt
a An6(1X ("2X d 39k 01 )0.037-1 A01)01,1 501(170 mgo.cm SGt1 5old1loyfd7 191L2 32 ?22o
noo-Dovolt.. 5(100.1(1L A(01 twm3Tidlxa3.1.11A)? 01 noxporkod 3c4)D3 lork-m-lodoD
A01,
x? 5111071 9 5co3rt1 523321d3= 9131? ArDne 53itoolt..3o 531Acoo4Dod1 5C9T19,2 5101
517o.69xa poi.nnodponf A3T1 ryx.x02L 113 m1, '170.693X1ori 131=1= 32 tooichlox 533.kt.tyaL.
o 510117012 0, n. Soxio-DrioR 5c9-ticttx? 50113710X7071 pox d2ocbc 57o 57e1 TI:rox
Amt Am3Lroon? 5r3moliall cto1ou 5o11371 cb,lttth 5mxaodx3xDod1L Poiti.dy.cbx) 7o-rikcard10ai.
Alf.Xcitf, 32 noam0y3a2.3 noi ricm.mdi-D 5o'' 70y,(10(10X d701L931R -IONA
o,1r7o1 Af! CLVOT13T1 X 5g) o d(01),0dX01c0 13.691L3 T1
A3 01 5cl 1.9x(913/311, 5minzat3o,
70123 110X .670X AOID10X pox nor19 p.c.? 32 ml not n0x31D37102 Ou.roo.g, vori
mr,>26319 5ctonnodx 131(14 A0191X9 13y3c3 thol 5(7)Xfn3 r91 o0121139 lyox ocht 5lk3,
5(939tf.dcbonf 0 ct 101A3Ti 7012 )01-m0 Af (T)1.1L31L10 A3X 10(70 71310013T/ 5on3r17orf1 1191.
noix31)oi Taarl AmirrikdX nowoox3 .c.x3 13avri3 59doi. tth? 5101'myoltrtotoo1d2y
Arl 51703.cp133od19 5(101 5no33133/..3 nonom '5tiot9171
n13.A3yyri9 32 370X taGoXradooaq
'5137-6,ona2 AM 7o xyrin31101I9 noXrri9113 511270 I703.k9(11.19(19 AO,L 32 noynort..91d3o.r.r190
513 A0X1(;LM qdnodcb noX7oTiol10 ):1193./..vool7ox 703.371 AC0A9T1 AC01 M01y3)1 513 A01
noptp,r Scoldo). llon?motth? -01709(13X3x3d7012. 50120 32 59o1. 9(1091)0V 370X A91
0 Acivolcol.d3avric,i 5ormilo97o34 37ox kddr.6,31, 5TX 1321.3 VOX noto0x3 nnotdnoth.r.
,

1718.1)Xlre(CL9 'xri(13i1o(319 ct.g.(131)ox nco.pxa 13c3TX3 -3orittc3X)ochou mpd)ovol)om

32 703 1C131L At)!.1 01L1Lly1(1) OlLcl A11( chOlL )0 (4)1 131(33X not 1)0X X) 91 a ACT( AO 50111031

www.dacoromanica.ro
 ANA COMNIENA 91

Punind stapinire pe drumurile inguste si pietroase, au chemat pe sciti si

de aici au jefuit toata tara romeilor. Caci maniheii sint din fire un neam
foarte razboinic si intotdeauna dornic, ca si ciinii, a se Infrupta din singele
oamenilor. Cind imparatul Alexie a aflat aceasta, porunceste domesticului
Apusului Pakurianos, pe care-1 cunostea ca pe un om foarte capabil, sa se
ocupe de armata si sa o aseze in linie de bataie si sa se foloseasca in lupta
de diferite stratageme, ca impreuna cu Vranas si acesta barbat foarte
priceput la razboi sa-si adune trupele si sä mearga Impotriva lor. Si,
ajungind pe scitii care strabatusera trecatorile si-si fixasera tabara din-
coace de Veliatova, vazindu-i multime nenumarata, a renuntat indata sa
porneasca batalia cu ei, socotind ca e mai bine pentru moment sa-si pas- ,
treze trupele tefere Fara batalie, decit sa inceapa lupta cu scitii si sa fie
invins cu mari pierderi de oameni. Dar aceste intentii nu au fost pe placul
lui Vranas, care era iubitor foarte de primejdii si indraznet. 5i domesticul,
ca nu cumva sa cads asupra lui banuiala ca din lasitate amina lupta, a
cedat in fata avintului lui Vranas si, dupa ce a poruncit tuturor sa se inar-
meze si a intocmit formatia de lupta, a pornit asupra scitilor, conducind
el insusi centrul falangei. Dar, deoarece oastea bizantina nu egala nici cea
mai mica parte din multimea dusmanilor, numai vederea acestora i-a Ingro-
zit pe toti. Aruncindu-se totusi asupra scitilor, multi sint rapusi in lupta,
iar Vranas cade ranit de moarte. Iar domesticul, luptind cu indirjire si
navalind cable, cu furie, in rindurile dusmanilor, izbindu-se de un stejar
pe loc si-a dat sufletul. $i restul ostirii s-a risipit, apucind care Incotro.
Imparatul, aflind acestea plinse pe toti cei cazuti, pe fiecare in parte si
pe toti laolalta ; dar Indurerat foarte de moartea domesticului, a udat-o
cu rinri de lacrimi. Caci 11 iubea deosebit de mult pe omul acesta, Inca
dinainte de inscaunarea sa. Dar nu s-a descurajat din aceasta pricing ci, che-
mindu-1 pe Tatikios 32, 1-a trimis cu bani destui la Adrianopol, pentru ca sa
dea ostenilor soldele for anuale si pentru ca sa adune totodata de pretu-
tindeni trupe cal sa intocmeasca o armata gata curind de lupta. Iar lui
Humbertopulos 33 i-a poruncit ca, lasind la Cizic o garnizoana puternica,
sa mearga in grabs numai cu celtii sa-1 intilneasca pe Tatikios. Acesta,
vazindu-i pe latini 34 si pe Humbertopulos si prinzind curaj, cum se adunase
si destula armata, indata porni asupra scitilor 35. Ajungind linga Filipopole,
isi aseza tabara linga malul riului care curge pe linga Blisnos 36. Dupa ce
vazu pe scitii care se Intorceau de la jaf cu prada multa si cu robi, deli
abia isi pusese bagajele inauntrul intariturilor, desprinde un numar Indestu-

32 Tatikios este unul dintre cei mai de seam& militari din anturajul lui Alexie I Comnenul.
Era de origine straina, fiul unui prizonier turc. A ajuns un intim al imparatului. Ana Corn-
nena explica, de pilda, boala de picioare a lui Alexie printr-o loviturl primita de acesta, din
gresealk cind juca cu Tatikios un joc cu mingea, vezi Alexiada, XIV, IV, 2.
33 Constantin Humbertopulos, unul dintre comandantii militari de origine occidentala
ai lui Alexie I Comennul ; era nepotul lui Robert Guiscard. A fost implicat, mai tirziu, intr-o
conspiratie contra imparatului, dar in cele din urma a fost iertat gi restabilit in drepturile
sale.
34 Latini = catolici, nume folosit de bizantini pentru desemnarea occidentalilor care
foloseau in biserica si administra %ie limba Latina.
35 SCiti pecenegi.
38 Blisnos, localitate situate, intre Adrianopol gi Filipopole.

www.dacoromanica.ro
 Z6 N'WIN VNITINIAPOO

norbo/ou 17o1nnAkoi.7oxrc12X 5cloi 510.grtx3 x? or,od1L 5k1 5no9TioXd3to01L3

A703La 92
01109793.g3 610331( 17)X
4k10y031. 5(101(91(70nd02 5(10971017031.3MID coackri nopXD 571
57eCI3X9 (9913 401 50X10d30X 5o9719.6.10170x 5clo670x1 50&3719T13103L70 ,170X 1\C91970
.13317191Ln 5919y 32 50&3Ti7)D1y1L0 5701&101L170X 170.G910n.dC9G 57o9431(3X 570i Sio.A.Aooyfth
50971309kID77170x 5701 1913.GCbri33Lod:i. 013193d/031 51Z1Cp1170d10 506311109703e 33 5401
57).6,9x3 701311 A(91 AC9df,lcimy VOX &C91 MT)19VOCIdOe 671 cbujoyilL? urrirpirch.o &col
Anuma 57019.6401\3 1017)X 1\91 nodpa no.g19 01 (,1X13 nc?1(313 pox 91
lorkmioda,D
n011a9n9 43.6,cod317ox3 17091Alti. &6.9'5799431(3)( ertilvxvop Fox kod ityyoo.t. 13vC10d9od1l.
51o1 51od10dth0d ppm 57od31c7ox 5k1 5(1\.471 5k9T1o9A. 19(1011L11L AC91 Aco.qaxa
lo '53no331(1.t. loyyou. 92 173X 531A3d701L970I3 11701:14T93 0, 92 \tL1 470131( A70D7O1L
9 509-tiod79vonf 5k1kx1n nka, myoactoaurvo 13topdr7o1(v17ox 1.6.12)3 92 91 Acsnc1111(:I.9
11101x.70
'5o9Tiwo170x 13=9)(93 43.61 (f-Crt pax 5(9319 5101 Siotoddvd 516,920 ivivoodsoodu
513.6LooLochTow, n
5701 &coa.fpo ACIX9T&11, 513711pA43 5901L0X9 31:19X101&73100 3 '9(t1ri31c.3`
6.3-Gi3x?9 10X3 701 TIM( 54o1 570.grix3 51x30ran9 to.snlo.g.toori 5319xkri70d33370toolLa
92 10 101LOX9 50.C.k1(1L AC9d77014 A01310 41(011. 1d31L Atfl A7)d013911(3a (3.1.7)129 And.)
pox Ta. 1d311 170.a93(,,t1( pom 9 5o1x31701 &0111X93D0d1L Ak1 6.91 &COVIX &19431(;
4riX3 170X 59d1L 500190901 kTI 57o9cpdXoan19 4oX3 5137b0nn3 01 fooaLiocbou. motrop
L 5101 51o7191lo1( A3 iinz)Ckerho
13Xt1\.1913tI0X y,
Ay 5(9719 170X 91 &O1dct219 3A.k.63
pox 5odaz.
57)X0 3&fldr37p.o.3
01
rrin31019 ncTi:17olool,:om 92 511 A(p. &C91 -64
ACOdfd 17)X 401910 1\19(131(3 pox /month kRIA. o131c34X91 0, 92 59.6,23
9 3r11471313
5101 510,01.9 Aii. pox tvo1L.39 01 xrrirm-lod/o 57o9poLo3 401 nockla 7orikdX7oc7o1L
51o919d31t.7o13 57)1 5m.A.A.7ovod) A9270,(1 57)941910170X 13X1p1913 (10T13yO1L 70710.X9
57o9cpw17913 50147o 92 01 409371 3X12 5co3y70I70d701i. ITN 70 lochodcbpd Scoxl.enxa
10170d7D1L 10&31'i10 5771170X M01910 513111011n3 59d1L Ata19T1 10&311109U.1.07)170X 1,7).03X643
A311 torbyou. \131(4.)7o1\10 pox 5co1 500)(1032.1107 413)3.03d9 A010 Nth!. -nk471
oo933232a, 92 5(7)7i9 110X (T)CbTir, 701. 7)1)0Tifi31Vd19 Atf.1170X &G,.XONOLTICID 401/1/401M43010
91 4371 noxvoriom 01 53okyitd33.K1 &(T)A. 4f9.e4X3 &01)9t4.13101L9 91 92 6.9X1VIX3
5C109T191X70dC9031 57011\000L70 ncodo 5701 31 57017071a9 170X 01 l'19d1L717)1( A.031 MO17110
pOX A1f.1 63.e13X3 1\t1\./137IOyy7)1L01L10 Aky),:po 52d1t. n(1\.a, n7omd1sno nkyod -
0(11911A70
nrDctod lonow 92 &(0141O1L10 10 lonlinv lzx 513D7od, Akxri
A.)ricboodu Aoptti. 531A0A.Q..6
52c1A9R9 not
pox .00idicRiD Txy3oo9nvc 5rcapo,2
9 .5o1xlioo1 c3L1,..top chol Soa.2o 5k.G1101.993 pox not, 501.110,0(3T1 7)19701 -7017)X
17).0.910910X019 59110M 4CD4TIV19Ia &20 M0d31067-11) M01 &C0110T1(13-1.10d1D 110X
11010 riodp.? 4ff.1 3 40d313 1.119(1.&1X no9rioX32x311,10 pox c1o,3(01 Anopon11 A(91
IMIC91110d19 7017)X 01 AO1TIX1109371 3 o ri c:171.3R no 1\(01 M011Ti43179d19 lrt9779701L31.1
6501AS9*(01771)07C 131L3 703
51707194 1L3G. 0 501ytk 4Ati. 501.97)X3 4(41
1(011(.1)0(319
11L3 1\)0132 nf1\.\(OdT13d101L 913&791L3 nolctoi lac? niDnR 51)oc33rik 5olono.1.3.A. pox
59du A.D.X7Tri n(99710)11L3C3193 mokco.A.rTik2 179X notyou rrikXD nkiD)pneerx
'eLcoiActoltau,7013 pax.? 5133k71 nki. Soda 6.od313 39kdd19.p1o19 OkX7pTi 7e110X 01 5k1
d1 Ski &Od.6301d31L A7DflOdC9X100? 10 '170.04X3 5oe371ot91 TR 9 501x31-rI ctoi,r,toa.
mrikdX7otho1L maLcarx Ama.cm 9nroolek loyy/o 593a.L 'mood) xAloat. Aolv-,tv -thodllMid39
.610dfl-R1a kati, 5cois;ko,R 11;13 -onolvx
.8, 531,00.0f A. dx) to 110.6.9xa &OC(t1.12 I\L!.1

.09r1n7or1 3913xfx 92 5401401 lf.71 no,-)clryloa.xx 5on,3719drvo47o 5701 57oxo 1\43

513717I

Soclu. myouttotooldey, 1DneUrp)xw01L3 pom 5cto1. 971 5rto1.y3m nolcir f101L --)017)X
ATIL1y A(91 92 dip Aco ion() 17onf1\..p3do3L &011:00X3 5109c131,(3X 7i1311 501\11

5o3)c)311 5k1 5701170d19 591470 19C110.9310/701L3 50d1L /41 009(10c131(1910d

www.dacoromanica.ro
 ANA OCYMINEiNA 93

lgtor de oameni si-i trimite impotriva lor. Dupg ce el insusi s-a inarmat
si a poruncit tuturor sa -si puny platosele, asezindu-si falangele in ordine,
a pornit pe urmele ostasilor trimisi inainte. Cind v5.zu cg scitii cu prada
si cu captivii s-au unit cu restul armatei scitilor pe malul riului Eurus 31,
impartindu-si ostirea in doug si poruncind sa se dea din amindoug partile
strigatul de razboi, cu chiot si multa larmg se arunca asupra barbarilor.
Si lupta, ajungind indirjitg, cad cei mai multi dintre sciti, dar multi iarasi,
imprastiindu-se, au scapat. Iar el <Tatikios>, punind mina pe toata prada,
soseste biruitor la Filipopole. Asezindu-si acolo toata armata, cercetg de
unde si cum trebuie A. atace iarasi pe barbari. 5tiind ca fortele for erau
foarte numeroase, trimise iscoade in toate pgrtile pentru ca de acolo s5. se
poatg informa necontenit asupra scitilor. Si, intorcindu-se in grabg, iscoa-
dele spuneau ca o mare multime de barbari se ggseste in preajma Velia-
tovei si prada imprejurimile. Tatikios, care se astepta la sosirea scitilor si
nu avea trupe indeajuns fata de atitia, cu totul nelinistit in calculele
sale, era in incurcatura. Cu toate acestea el isi ascutea spada si indemna
oastea la lupta. Abia sosit, cineva a anuntat venirea barbarilor asupra lui
si a argtat limpede ca ajung indata. Pe loc <Tatikios> se inarmg si, inar-
rnindu-si toata ostirea, trecind imediat Eurul, isi aseza trupele pe batalioa-
ne, punindu-le in ordine de lupta. Si el tinea mijlocul frontului. Iar barbarii,
asezati in front dupg obiceiul scitic si orinduindu-si °stile pentru batglie,
pgreau ca intr-adevar cautg ciocnirea si atita pe dusmani la lupta. In rea-
litate, ambele osti se temeau si aminau incgierarea, cea a romeilor ffind
infricosata de multimea covirsitoare a scitilor, iar cea scitica deoarece ii
vedea pe toti <inamicii> implgtosati si steagurile si stralucirea vesmintelor
si scinteierea for asemangtoare razelor unui astru. Singuri intre toti, latinii,
curajosi si indra'zneti, voiau sa incinga ei intii lupta, ascutindu-si in acelasi
timp dintii si palosele. Dar Tatikios ii retinea, cgci era un bgrbat calm si
in stare sa prevadg usor desfasurarea viitoare a faptelor. Stind deci fats
in fatg ambele armate ca si cum una astepta miscarea celeilalte, iar nici
unul dintre soldati neindraznind a cglgri in intervalul dintre ele, dupg ce
soarele a ajuns la asfintit, fiecare dintre generali se intoarce in tabgra sa.
Acest lucru s-a petrecut doug zile <la rind> ; comandantii se preggteau de
lupta si isi alcatuiau ordinea de bgtaie in fiecare zi, dar deoarece nici unul
nu indraznea sa porneascg lupta cu celglalt, in zorii celei de-a treia zile
scitii se retrag. Indata ce a aflat de acest lucru, Tatikios a pornit in goang
dupa ei ; dar <parea>, cum se spune, un pedestras dupa un car lidian 38.
Intr-adevar, luind-o inainte, scitii strabaturg Sidera 39 ; acesta este numele
unui defileu. Si cum nu-i ajunsese acolo, <Tatikios>, luindu-si °stile toate,
se intoarce la Adrianopol. Lasindu-i acolo pe celti si poruncind ca fiecare
ostas sa se intoarcg la casa lui, el se inapoiazg cu o parte din oaste in capi-
ta15..

37 Numele riului a facut obiect de controversa. In unele manuscrise apare ca Pyros,

respins pe baza contextului.
38 Proverb antic, cf. Plutarh, Moralia, 65 B.
39 Sidera = Portile de Fier, treatoare in Balcani, azi Dobrol.

www.dacoromanica.ro
 176 V.NINV VNGINWOO

'IL\ 'I I 50drao TR 501n9A70o11L3 ncny3IR 9 c10/I(3)I 701 70n3ri13xcl311ct not 9000v-
5co3d kavrip. nT713A.1.}) TR 50120 ncoX9d33Ln n01 noxiv-txx
da.$) 31x) TI 501)0 (
oolf.3 50rmi0 2orin3i)pdip 13D( 51offiy1X 701noxtpogAo X3 31 a (177 Od M0110
113X a M0.811X 1,73X 0220 nol noxixn
5o107ict317od1D xcio '5n0dl..3y9 np 9 (-9190
-
5on3ricloy70x neitioyoa 591(olloraR 4q, 51e1 )0120X lal.1 n1yo1L9o1doox TrinxmcboaL.
57on n 513x9 \(3 013 11031 513 nf.a.rpo n
5X9lnd) 141 n7you901c7ox pox mopy !. -1(0
nlfy 5on3ri0drvonf 3d70y31)ox noaLoi Tem. n9n131ox3 01(70X "A0113'119 5mxli..wori3yv
olnoi, 9 nct3y7ox701)ox0dnxiv 5oxnox1m pox 9 51(.1("01131LTI3a 111.1 moirinnenq oznp
5tu, 5DATrboxA.39 no?X7oy T1311 moi 5r,koicoo,aLc ncorrilonnR uonotoodrbovoivx 01
we-16Tbm A 531110d° TR 01 ,5(:t 1d31L 5701 02L011(0X 5131( nmi mon?Th3X70th01L nmdc9X
5od1t. 5701 OIL 513y 171x 101 (3) 101d90(3 OAMOVACID A9T1 0 5n opiR n/o3o111 nl?.yyoo.t 531m0dpq
riot pcolcy) nonrrinovox noyclolYrboll no1L91 lononoArbovolIox 41 not G..1(ciom
nolnkrou. 91 AZ311 A3T191102L3M19 10 )o-rinavfdID n3v911Lo, nt-oic;toi 9Xd3 1on37
TR
pox n91 vocom-ato non37i9ovox n9u.ox not noxvoricoc) 5o1)o7193170dI9 51g3x) TR kip:,
DIL.O.ACID 52.o1 (51701cp11xdi9 531nockg p a X 170Tal 01110193d7011. a 53111(101/7y
n010 91 nqxpnicol orin317pd19 5I,Loctooltcly TR EtR. 5tti 57odriLl. 5701 5-k131 9
c0l1(3a 70191.6.70X 513rio?nn3 pox n91 Tnox (101 W thlr 0 X)03.XXnum° 013931(nod3
nothyou 50m3xa TR Ta.lox 1101 d31/ct 3X A3Ti3 AO 51(.1 5470/331. 2)0 70(X 3CA(11.110
TR 91
1013T1 M9(111 MI/7010y 9)0110X 2LOX M09 5701, 57ex7cbodc7od 5137-lopnnR nc2do,
5o.aky1f. M91 nco.Gaxa 3iO3lpd:93 A371 Ai,IC1 0y2LT1(19 tCX A 'norirooi. d31%)?not
013yyr TR
rlfi nItx170ric91 nvlyclID MO0N70110X Ti TRU 01 oyyoaz. A21.0 l'!)9 (10 ODD ski. nc91 -d7od
modfd 5(93-rhonnR TR )013T1 M01 M9R1010y 001 noxivixao .111711L 50 170x
nTconvaLa,
nolcoo n01 L(.10(11110(0I 01131LOX9313 p
lfca A23,04Dod3L 5101 5170.Gctx3 mod, TR
59c31L 01(101 M91A0M1d103L3 59,321. 01no1 noyyrri 503.1.0thh?1iox
132L3 lx)x 591970 nI
Calda. nTy313 5137-1),onnR pox 01 opopneq A
If. X
.0 'no 570993,0x Ti 7i 1701001

5101 51odfdc7od lovou A37i n2o xlmoxinit1 531n9.ecod1 '19001191L 31X 1701A0(13
-
Xclo .5(1014 iwx 591po 9 y311, no) XAA3A. :co; 5onm-I9Xxori pox 5)oyo D7pdrinaD

MOLOX9

www.dacoromanica.ro
 ANA COMINEINA. 95

7
1087-1090. Rdzboiul bizantinilor cu pecenegii. infringerea lui Tzelgu, seful pecenegilor
si respingerea acestora dincolo de Balcani. Expedifia lui Alexie pe uscat si pe Dundre fm-
potriva pecenegilor. Armistiliul de scurtd duratit Asedierea Dristrei de trupele bizantine.
Tatos trece Dundrea, revenind cu ajukare cumane. Pierderile suferite de bizantini in cioc-
nirea cu pecenegii. Conflictul intre pecenegi si cumani determind pe cei dintii sd ajungd
1 a o inlelegere cu impeiratul A lexie

La ivirea primaverii, Tzelgu (acesta era comandantul suprem al ar- vii, 1, I

matei scitice), trecind prin Valle care doming Dunarea in fruntea unei ar-
mate amestecate de vreo 80 000 de oameni, formata din sauromati 40 §1
sciti 41 si nu putini oameni din armata dacica 42, carora le era comandant
asa-numitul Solomon 43, prada orasele din preajma Chariopolisului 44. Si
ajungind chiar la Chariopolis si luind multa prada, ocupa un loc numit
Skoteinos. Aflind aceasta, Nikolaos Mavrokatakalon si Vebetziotes, care-si
tragea numele de la locul sau de basting 45, sosesc la Pamphilon 46, cu °stile
de sub comanda lor, ocupindu-1. Dar vazindu-i pe oamenii din tinuturile
invecinate alergind cu multa spaima spre orase si fortarete, pornesc din
asa-numitul Pamphilon si ocupa oraselul Kule 47, cu toata armata. In spa-
tele lor insa veneau scitii care-i observara pe asa zisii codasi" ai armatei
romeice acesta e un termen obisnuit de al soldatilor si care se tineau
indeaproape, ca sa zic asa, de urmele lor. Dupa ce s-a luminat de ziva, 2
Tzelgu isi aseza °stile si dorea sä dea lupta impotriva lui Mavrokatakalon.
Acela se urca pe o coama de deal situata deasupra cimpiei, impreuna cu
citeva capetenii, ca sa observe fortele barbare si, vazind multimea scitilor,
se aprindea de dorinta luptei, dar o amina, dindu-si seama ca armata romeica
nu reprezenta nici macar o mica parte din numarul armatei barbarilor. Intor-
cindu-se deci, impreuna cu capeteniile intregii armate si cu insusi Ioanna-
kis 48, examina daca trebuie sa atace pe sciti. Cum ei ii indemnara in acest
sens si cum el insusi era inclinat mai mult spre lupta, dupa ce-si imparti
trupele in trei parti si porunci sa rasune strigatul de razboi, se inc5.iera
cu barbarii. Multi cad atunci raniti si nu mai putini sint ucisi ; si insusi
Tzelgu, care luptase vitejeste si inspairnintase toate falangele, ranit de
moarte, si-a dat sufletul. Cei mai multi insa, pe cind fugeau, cazind in riu-
letul dintre Skoteinos si Kule, se inecara, calcindu-se in picioare unii

40 Sauromati = uzi.
41 Sciti = pecenegi.
42 Armata dacica = armata ungara, vezi supra, n. 11.
43 Solomon, in cronicile ungare scrise in latina Salomon sau Salamon, rege ungar
(1063-1074), alungat din scaun de Geza I (1074-1077). Solomon reprezenta curentul filo-
german din regatul maghiar, in vreme ce Geza era reprezentantul tendintei filobizantine,
prin el biruitoare, cf. Moravcsik, Cambridge Medieval History, IV, 1, 1966, Cambridge, p. 578-
-579.
44 Azi, Irebol, nu departe de Rodosto.
46 Ora§ situat in regiunea Eufratului.
46 Localitate situath intre Demotika si Rodosto, in apropiere de actualul Uzun kiupriu,
cf. Zlatarski, Istoriia, II, p. 189, n. 2 ; Izvori, XV, p. 58, n. 1.
47 Fortareata situata pe drumul intre Aenos si Constantinopol.
48 Vasile Kurtikios, supranumit loannakis, nepot, se pare, al lui Nichifor Bryennios, este
unul dintre militarii de frunte si dintre oamenii de incredere ai lui Alexie I Comnenul. A fost
folosit si ca ambasador la turci. A fost unul dintre apargtorii persoanei imparatului in luptele
cu pecenegii.

www.dacoromanica.ro
 96. Isl.N.V V VNIZINI\103

A(09 5-4(a)oloth 1)1 513,lky3L dy.thf 1O 5n023v.E. TR

64)7)1 ALI-Xnr1) A3 61
3d) A1319 53111012L12L 513
Sox Icy =wts) o1nol2A21.3102 cun
91
rsarborop q
not nonTrInovox
11t1.1
n041310)1 pox not
ff. ACOX CID
olloavri 70n3rlo dx..-rbov 01 1111111
(41 1)ox n(0l. AnGnx ran 10n3r1Fth7o 10 noi d tor 5cor( no.gx 513 nIf.I -)71371
'11102.L9( d(0V 3 570 3g 170X 5707111 0100 (101 5(93,(1970d 3R 10A37110 X TI) 01
AoAoyfrop
3619p9 m)tt) 701371 (101 (Al 701(1)7X1 501AnD1c13Xodat. novol37-1 nox1193T1oR Ski
5m39oR notooldRyc nonkolom pox c)ymostpo no noi oicoo doildx 5o
'II I 0 5c01n 3g 11(01 Taxx 00311023x1opi 10X tvqoaLooatavocio A(2d3T1 531A3OXA(31L70
32L d 1 A01 d1DI,, AO 5189 531.roort)?dazoonvaq k 01/10 110X d32L9(2 R1 AX9 f*.1 -371LS
11(1.31702 5(013/70 kleopu 531nnox10c70u 'oa,not/,,y? )01moi 9 593x197od m(0noxp
0 9 X IA 013X13 AC01 x7107)(06 M9 0 d M01 0913 5n01 a
57:hgnx '113x1067711 vri)? TR Fx
45(21R32 (f-T) 2018 (0111 A(01L(911319 531no.Gy31R 51.62 3X (32)ono moi n(0dTio -d3s.n7o
-1701A097ok A3.6Aa 101 pox 5on3Ti97093x93th01L pox 5covox 57093ysL03 91 707I113170619
13n7ocjrbovo17ox AlR.1 wqoaLootooldRy, pox 113.613x3 Sodal. 101 rooTRthov m913290
9 drytiknolari StA.1 5c93y9urbo1v VOX 519)(0,1 A3T113XX1R "AO )1 /p 3913X dIL 0 d13X 1091
50637i t.70/10713A1 &01Ack,93j A91 a
(3)9 0 A0Akdd 7))170X Ski 5x)d191av A011AOILVIR
A3riribun3 O u d(01ldx01920 1at3 fdV.0.031 X 20110 5110631'4 nolcoo noat d31(3)0X.k.3 A(9
5X11 A3.69XVIA70100 5131170ACIR -0131L/13=13T] roost no TR 5mX0X131199 t7o7dn317od_t9
n 3y 0139 23 (f.dX 5701 oirisyx d 31R ky 7019.6ny A(i)1 A(2-G0X -)21170
A1L T137")
170t910,5, 'n(ar-1 90 ()X /1(9131( * Ar3d13X3X3 9 Sgrt 5101 a 5170-G9X 1)0.6,90M 4(f
5(010X13 01(101 1d32L 1M91(101 mos, Amd)oJd>ad X9 If. 5-13.o Ten 92t.70 50A11 -7VX
dz,A
nod nos. mod)01131 chonox 170n31-110 170 M)1 nmenx prrionodu 513 91
3th3 5(( -3170X
4A0ay ' 5nod3 110X111 5,3 91
n9d.nox 51.i 5>od(211.9 Cµ 1)ox (07113X 5011 nT cbdcpuoni.qcb
110A37i709(1)02L 3g9O 50yX(2X 513 50199)019 111101 01 TX A0X d31L 443117)d)91 V02 C4
5101170X1 19313 op.s. moporkod 601311370719n &lox xT 110yy0i nml.y0 11AMA 101210
ev713aL3 n311 3R2 52.0101.12 d3rIT 11709ti..6,92 ori.oidlo( A70x 9 °Inv dcosTdx yrtost.-
51x :FIR mo3o.w0w. 51101901 '1313xx3363 ,vop TRno 511 mnry du. 59 917o3y19)od
tn39kyorlo1nkaL70 113 A013,C7o131if 5(9?1 A1L1 (pAdt. IA 3 531/10X ' 0> 11371 A90
OCULX1N 50d o S01m9nda pox o Agrooxzwoxodcoow 507doA.kdd &o -VD.03.1..
517111
zia-Nox.fd &coRloyx17._ 9 5n3volod thou 19 Asgl (1X&Me (0)(103 OX 1 k 'oirldaLT
o 5m7-19 91 sari 7p A(01 movIxa x )z) 91. II d)0 3A0D(pX d A(10 -022.
01d191 A
A01131( o Nil 31 5o/69101)ov:4i 5o1Ack;o3j pox 507oy9xINT 0 roux d o xx)1:ox no?vo
pox 10903.L.9 10N('o loTn pox 531nq7o11x7o m1 1101.
5co9o970 3x1-.1od 10n3T13 -Etxsg,
11707) 132L3 d 01L3 A 701 (1.21.1)31 11o1 noty 3.gy31R to pox 7o1.7ox c& noldls:/chon n(f.o..
opo..311 (1(01 n(0.gnxa Ixt,D1q927000 Ana sr
170X 10 09R 513111 5(104101V
1101 ompo 65oc3o1)? 0(b[LX1Md 50 31 pox 'mow lo 701-37) 01 llo111k.g13n3o0 911170
523 nu. 54.1 Slopyirnod sominc tf. A 113 (1L1 70C:,16(30U p
901970 313 1170D14.0C X A3.641314\70
nd)d 3doA.k.00 4ctroo.o > <

632/..9<yyy, '9.1.3x3 5(2 A90 t. Vou.vpD zari

lopx)DtpXli. 57oLooano, nk1 Sodu A01
AOTily AM 131%010 1VX 70 A(01 A(0.gnxa 624 0 4013111619 9 Solmrda 7oyy0aL cox All)sty
net o >odoi.:odxoir not ch3X 'o_t)o-rilf.. Sm o n x '&3.6.133L3 ux-rancodyniq 5(ox .mat.th

www.dacoromanica.ro
 ATA CONENENA 97

pe altii. Dupa ce au dobindit asadar o stralucita victorie asupra scitilor,

ostenii imparatului intrara in capitala. Si primind daruri si cinstiri potrivite
cu faptele lor, plecara din nou, cu Adrian Comnenul, fratele imparatului,
care fusese numit atunci mare domestic al Occidentului.
Alungati astfel din partile Macedoniei si ale Filipopolului, <scitii>, IL 1
intorcindu-se din nou linga Dunare, si-au asezat tabara si locuind in tara
noastra de parca ar fi fost a lor, jefuiau peste tot in deplina libertate. Aflind
acestea, imparatul nu suporta <gindul> ca scitii locuiesc inauntrul hotarelor
romeice, dar totodata se temea ca nu cumva, trecind prin pasurile <Balca-
nilor> sa savirseasca iarasi lucruri si mai rele decit cele de mai inainte.
Prin urmare, dupa ce si-a pregatit si si-a inarmat bine oastea, vine la Adria-
nopol si de acolo pleaca spre Lardea, care e situata intre Diampolis49 si Go loe".
Si acolo, numindu-1 comandant pe Georgios Euphorbenos, 1-a trimis pe
mare la Dristra. Iar imparatul, raminind acolo patruzeci de zile, a chemat 2
trupe de pretutindeni. Si dupa ce a strins destula oaste se sfatui daca trebuie
ca, trecind clisurile 51, sa primeasca lupta cu scitii. Nu trebuie", spunea,
sä se dea deloc ragaz scitilor" si avea deplina dreptate gindind astfel in
privinta acestor barbari. Caci incursiunile scitilor nu incep intr-unul dintre
cele patru anotimpuri pentru ca sa se sfirseasca in cel urmator, <ca de pilda.' >,
daca incep vara, devreme, sa se sfirseasca toamna sau chiar iarna, cind se
string ultimele roade. Si nici un singur an incheiat nu inchidea in sine tot
prapadul acesta, ci imparatia romeilor a fost bintuita ani indelungati,
desi n-am amintit, in ce ne priveste, decit putine din cele multe <intimplate >.
Nici prin viclesuguri nu puteau fi dezbinati, deli imparatul adeseori cauta
sa-i atraga in toate felurile, dar nici unul nu a trecut, nici macar in ascuns
de partea imparatului, intr-atit sint de incapatinati. Nichifor Bryennios
si Grigore Mavrokatakalon, care fusese luat prizionier de sciti si pe care
imparatul it rascumparase cu pretul de patruzeci de mii, nu erau nicidecum
de acord sa se duca razboiul cu scitii in Paristrion. Dar Georgios Paleologul
si Nikolaos Mavrokatakalon si atitia alti tineri si oameni in puterea virstei,
alaturindu-se vointei imparatului, indemnau sa se treaca prin vaile Haemu-
sului 52 si s5. se dea lupta cu scitii in Paristrion. Cu acestia erau si cei doi
fii ai imparatului Diogenes 53, Nichifor si Leon care s-au nascut dupa inal-
tarea lui pe tron, in Porphyra 54 si de aceea au fost numiti porfirogeneti

<Urmeaza descrierea salii numita Porphyra din palatul imperial>

Dar, cum spuneam, cind trimbita rasuna puternic indemnindu-i pe toti la
drum catre Haemus, impotriva scitilor, Bryennios care, deli se straduise
mult sa-1 opreasca pe imparat de la aceasta fapta, nu it convinsese, spuse
4° ambol.
5° Cetate situate, linga actualul Lazarevo, in valea Tundjei,cf. I zvori XV, p. 59, n. 4.
51 Clisuri = defilee.
52 Haemus = Balcanii,
53 Roman al IV-lea Diogenes (1068-1071).
54 Porphyra era sala impodobith cu piaci de porfir din palatul imperial unde se n5,teau
membrii familiei imperiale. De aici, numele lor de porfirogeneti.

c. 2278

www.dacoromanica.ro
 86 vivIstv vmetsuntoo

41.6,DL,*cm n31(197ocij 13 1101 110T31y" e col

,31k 5901, dR 0 d31(9X1T1 590 A(01 ncouazi
737xo24513970 5o1o09t.01c9da 33 '501171, 31 9 5019y 190190 ,Izi.ayctod Aa 61 Tad) -
#m3i npAtd) #57olooicv 5o1,20 chip.
* 9 dtpeop 13 pox 5cloi, 5clorboo.gcb9 12 7019=72-
A701.0 '0111.0X3X33 Feop 91 31 513 Ak1f1cow71tt1lod1D nlf.ynod pox ivivi.lochodit
5017010A732 A(01 OIL (WPC( pox y1x1oic. 501x1() 01..33dc9n13 5co3oty 32 nc91 molyrirlo
W
9 d3L ATI° 513V-13(1071k qnda
5o111 o1.lx.d3i,D31o0 ,12 001DX/1901LX) A1.0731114701L3 TImx
not Dodoi-7,Axolc7o 1.:1 90.11130010 pox 119 x)thol.t, 1101 nonktyrion 001 3191
901(7/13T1 (10X11937IO2 501A0AfX1(11 M91 11(0X11.93 31 pox moxlyolvtop 93170(319 -
11(017?71 513t3XIMI70X m1 doa ({)1(1 4023601.1. 570 513/1),9 573d101( 'A(97.3
01 59 5701110y3.03 d31.03d3T1011L3y AO SWOT/ Al nnlouripnotholt. 513 A01 A019110
xchoppom > <
3331.a, 32 A01 n9nit4jc3ocbcta no71c3cp3j .8,371 56.11)0n 57071.lodID pox noy919 70I2
901. (10dIDL d 0A3TIOXA m9i,cood..lox 10 Do.gritxa olooLopv 9) 32 59rboloac 5019.0
13d (1373 n3v9n39 oaDp (1(91 mox71412 46c9d9 7)01,0232x3 33 /p12 m91 noplxrdcboJ,:ox
pox 7013Ti 70111701 7073 31(131L A(01111 A(9171019 513 1101 A01A9ll A01 CI a
A0(173 5r13ri
31 pox 5rtyou. 7013 5lkyyou 50212311. 50(13710X(33 110X 01(.19970(1 Ci 50 11(2 5(? 170X A(01
oy.u. (1(91 T 70191(1371 31 1707 maza.olk_tdocb chictoi, (b1 6)71701016 AUL? tf. .1)0.64)3X 90
Ti mol 33 foo3do)kDodu. '13n7o4jr17ox Fey? x01 M(331(000 A31 1)0X 59d1t. 5701, 57p1G.31.
-
Sidnonfp chi-901. 01 (19 70ri0 701. X(0170 32 pox 59d3L 5701, yodx? 57o 5oc1..DI onou?
'(1)313)7;41 (f.21331.3
emniol. Tie nolcitol. noi norholon nos, nonkddocbcta AolAdm3d
-
G.
/1(01, (1(0,G(1X 51d371 601709703.8,3 nod3314. 32 pox 691 mdoi-)pdxoi-2x) Ti..37.1 C119 )0
5017011931 (101913y1L 59019x0 2r./.6 Z1(30170X 0(110d71 )01A t70.113T1 1p '111093X 5(11 tp 1\011VX
nlf.1 Ac9d31..7oxm31'i AkX7ori 531-nox91dn3 no1L9d1 nno1.43113 13 20 (02110691 5101970
91 r,ks, 901 nommox .(03.4.nct)x312 iDnolvii?ll ut,901, 513d9cht. ev:v..70x7 59di, 5101
wiAoxi".1433./. 5XLG9x3 311.3 5701A(01(9d 70X701 701 1d31.t. '5U.nlpd13 707339 32 170X 14173100
70M1 clY70137.1 Amt moloy 5)01Aoc333n3cho3t. null 20 pox (1011X9721.9 590,1371 13 57_701,
0/ A(919 79393,,01770 93A10170X 1710 lf..y3t, 43739 mo27,i1x1X >01nox7o1d1 7-in9
(1(9321.196t3T1
-
8 t13X7071 chi 'idoildxolcoo rx1nk3f.9 olloyciod 32 0,
dem..7,AX019)7
-
5(ionlv72 M91 nmartxa pox (101710 A0(1/01L(61 X A0A(1219 531A0193(f) )01970101 934j93d3no12
1701110 pox 13 570133360 0 5(0y 91 '6370X (101 011.9 0/137.1011G9dXA 5k1 (minx) 510po07 maw
-
70d4 513 n99dnit. notfnpop79 00A3T1 (41 A1013d93d1L X90 '013X333 (1(0190 32 A(01
-
A&.0\( AMA77-10d73A(11) 59701(07(7M 511 A(91 c170 1do1..7pdxo1 odu
Ag1-A9(13170TITIVaiLOILc1
nm.g.y39 59dal. twx D3dnvriloi.L.25>o
Os. 5cto initinza, AG1 'm0d9 'n3y19rd
13yx3 nirfl 901. noxlovelt 591..c9d) -w7)0t939tp43113x929od3L no' 32 SoInnoliranol 5o(1x3
oinevitnq 1&7i .770.g9)0993eto012 5o1o1L(1 32 O dcoa.3odxoa.2)o 591do1 31L d 1 5)0 ct.g.113 -
4513DIFI 53367od1913t.3 liAteb 5101 5.noG2xx * c1130 116.1 ntolclx ITIG-G3i-7onlo pox 13 Ari
71 n013TIG.D 2x3 noy IVIIL113)6 39263 3t9 5(916.701L
norood2o Tivx 19101 1Alt At?.1 (2 1170d
5(? (?4 411 A0131010;1 0 A7092 Alf.1 11(9719 oo3303d3L 5(919)03 90 '17or10X32 119 x2o
5m33.6.4.vpo1.3 lo choldlooyrth 17)X AS0119 T1 1d33t 504O,t.d13 ozino23EI93d3.no12 13 '2o2
nw.c37yrbol2 501.930 nos. n07I9MX019 oor1o9IveLl3y3 oclv coaL90 Aove,tchou 1Md
1107 91 noxvixti. Scocb 'n33L70y3y11L3 5m It11.3c4 noi, (Iwo A0XD13 710.e93A31 -201L9
-
6 01"b0d 9 5k9 A019)0 511.1 At/,..1(39 5k VON 10 11371 770.69XX zu-nxixmki.. lotrinx3 9131.
'Alwon 9 32 31 do13oc3xolcoo ro9c923230c7o3L Scloirpo la.no?v m1 b1.13d3x1m 5)o771oi,x)

www.dacoromanica.ro
 ANA CJOIVINENA. 99

sententios : Sa tii, imparate, daca treceti Haemusul vei pune la incer-

care caii cei mai iuti". Si, cum cineva 1-a intrebat ce inseamna aceasta vorba,
zise : Ca vor fugi cu totii". Caci acest barbat, desi isi pierduse ochii din
pricina razvratirii, era recunoscut de cei mai multi drept cel mai strasnic
si mai iscusit sfatuitor in privinta strategiei si a tacticii. Si cum a fost lipsit
de vedere mai sus-amintitul Bryennios din pricina razvratirii sau complo-
tului impotriva imparatului Botaniates 55 Si cum a fost el prins de Alexie
Comnenul, pe atunci mare domestic si al trupelor din R5.sarit si al celor
din Apus si predat, cu ochi nevatamati, lui Boril, pe cei ce doresc sa afle
mai amanuntit <toate acestea> ii trimitem la maretul cezar 56 < . . . >.
<Urmeaza o digresiune referitoare la socrul si la sotul Anei Comnena>
Dupa ce scitii vazura pe Georgios Euphorbenos venind impotriva for
pe Istru cu multa oaste si flota (fluviul acesta curge de sus, din muntii
Apusului si se varsa, dupa trecerea cataractelor, prin cinci guri in Pontul
Euxin, fiind mare si bogat <In ape> si trecind printr-o vasta cimpie si e
navigabil, incit chiar si cele mai mari vase si cele mai impovarate plutesc
pe acest riu ; si nu are numai o singura denumire, ci in partite mai de sus,
de catre izvoare, are numele de Danubiu, iar in cele de jos, dinspre gurile
sale, i se spune Istru), dupa ce asadar o parte din sciti ii vazura pe acest
riu pe Georgios Euphorbenos si aflara ca si imparatul, cu armata foarte
numeroasa, soseste acum pe uscat impotriva tor, gasind ca o lupta cu amindoi
este cu neputint5., cautau un mijloc prin care sa poata scapa din aceasta
grea primejdie. Trimit deci o solie de 150 de sciti pentru a intreba chipurile
despre pace, strecurind totodata si oarecare amenintare in cuvinte si, pe
de alta parte, <insarcinindu-i> sa si promita, daca imparatul ar aproba
cererile tor, ca vor lupta alaturi de el ca aliati cu treizeci de mii de calareti,
oricind ar voi el. imparatul insa, cunoscind bine inselaciunea scitilor si
dindu-si seama c5. pentru a scapa de primejdia iminenta ii trimit asemenea
solii si ca, de s-ar ivi prilejul, ei ar aprinde intr-o mare vilvataie scinteia
ascunsa a rautatii tor, nu primi solia. Pe cind se desfasurau aceste convor-
biri, Nikolaos, unul dintre ajutorii de secretari, apropiindu-se de imparat,
ii sopti la ureche spunind : Asteapta-te, imparate, ca indata sa se produca
o eclipsa de soare". Si fiindca el se arata neincrezator, i-a jurat ca nu se
inseala. Atunci imparatul, cu spontaneitatea sa, intorcindu-se spre sciti
be spune : Las judecata in seama lui Dumnezeu ; si daca se va arata acum
un semn din cer, yeti sti ca eu nu primesc solia voastra ca fiind amagitoare,
pentru ca sefii vostri nu trimit solie de pace cu adevarat. Iar dad nu, voi
purta vina ca m-am inselat in banuiala mea". Nu trecur5. doua ceasuri si
lumina soarelui pieri, intregul sau disc fiind intunecat de trecerea lunii
prin fata lui. Si scitii se inspaimintard, dintr-odata, iar imparatul ii preda
lui Leon Nikerites (acesta era un enunc care din copi15.rie traise in mijlocul
soldatilor si era foarte pretuit), cu porunca de a-i duce sub paza buns
pins la regina oraselor 57. Iar el, cu mult avint, apuca drumul catre Constan-
" Nichifor al III-lea Botaniates (1078-1081).
ae Adic5. la opera istoric5. a lui Nichifor Bryennios, cezarul, sotul Anei Comnena, cf.
Bryennios, Bonn, IV, 1-18. Despre aceleasi evenimente vezi Alexiada, I, IVVI. Evident,
Ana Comnena Incearca sa prezinte intr-o lumina favorabila allt pe tatal, cot si pe socrul ei,
odinioara dusmani de moarte.
sv Denumire retorica a Constantinopolului, foarte frecventa la scriitorii bizantini.

www.dacoromanica.ro
 00I VN.L\TY VNIals1W03

3g 50120 pox 5201 51oxlico7170dl9 43.6.9110.1,A dizignT 57)413 pox 513f1o)7or10

(5olx1cy111xog
lf.xolo1.3 5-ort7 eg3T1 'moon Poocoong 5no19o1 1dX37-1 54.1 5og11(1910d A(01 931 1'93\
3g vocal 5corick.god1L 5k1 59dat.. ff.1 4 nonlimoloncom -oloort) 10 TR lodwddfd 118
501.0711. Ski. AC01(1793 531no)3Inodth '5,o3d3.6,n3y? mph? Akt.t. dx too m 3 toopox 4Aroreo,3
591xneL lonodponlo 5901 vIci) 57)x7 5(0)(371/0 1d311. A(/.1 moi..910 51019.6,3i.101g e,(f..xloynth
pox FIR 4C9A11 AC0161(911(0X9 ncouzdi-)p lonocb3d19ooroo1L3 Dodos. 5901 51oloorivrips. 3g 0,
d3xlm 5td13 7e1371 AOldl 511071 (09 513.8 13A19dTbyMIXX 601 7 012 011pdX d O 513 Tod Mk
'III I j, 5Txtt.grT13ri 0 5931(19101) pox 533.61colu kul 7o 513do3d1L 01 (mall
AOXIG,nx 10TI(131fd19 201272,1VX 531(70D33d3 A19co931L9131.c.3 70 'c:719 x nod33A9
513.61.38 Dodos. Mari
491910 C31.03L3 gl 501110 SI/10.6,10X d 3101E 691 5(9d1V 7I3r1X°1V -
'mon Nor? .reoip 51093 50d1L. AtaTTI 141. ApdLLg1X 701371 mo1 ACOIT71AZ1 1omy316,
491 7ox.nd)3X 1d= 61063)118 i. k 0110 5911701ou 3g o 5°1.9 901.10 AC01 A(09T113X10d101L
9 ncod o3c3 loxyoll 33 virooxleaki 57)31co17)1doX 41d1o7. not 5ox7odo,oX codTicoddou
1063119631 'A10D1.c.vdli.A10 loyy 3g 1:0X U..G3X.031.70X '009 0 Tg dcollodxolcoo loloox
01 dal.. oi d.gd 97,701 13nisl-rbo),(x)Llox Aki. foodoxoyt x n3.g13x1) 513 0'(OdX10 AX/
7)411 201 5omo3r1n3 nrrinovox Att 11191311 pox noldf./..1n3xnog Amt Angnxx
G.

(016()X135 -013)1o7l0mp zj, 70197o 2) myru5101 mo1 m-ogtondX 5kg111oxIn9 n1d3oX

51o431io231 '3A1101J3n29 j, U. 3g 1371 nr.p..910 lodru veva 101031
-
7. 5Loo1Jr13dru. dxvii
4911 17o13Xd noXL-so Ski 510d191d0 c3
Tito
5no3g7)ID l9ox33 59dal. 51o1
370x 139c?

modzoo?:. 1016oX3a.o10 10x 391_3x 5701 57023x9 50n31-13vo11x noa. .rxrdloX 110Innktpf. .
531A9931L0131f.a 36, noodco 10 a
110.G0X til
nos. plod 5vo310 ti.nkxo nodTIT Aoylarop
nT-ri mo1 Amyl/I) 2o1 no170d19 59oroox3 noXop..vx 3g pox 570evi1 M01 3 3.1.071CTX 60d

mot.riroincollo .mo3m7.1m0 ram 5odnd9.e, p.f.3 5701901 not 5o1r11931..rdlo G. old oat. 5911
pox 5i9nXA99 5g) pox 4tr,.1 ntf.xiyuno 39:31=1:0X Al A11.ALLx9 5)0311)0? M91 5(01/00130
AC91A93G 41C91L19 d331.9 5101 .11 1\ 5(9/%93 di 50 401 rdoii,odxolcoo 1113X)016,51013 x0/ 50
594'910 63?)33 ,VCsir, 9 A371 593x19701) 5901 57o1no931L9131L3 5nod101jd10Ej 1078 50A11
5101110019 5)0970t33 93/ (odd (IOW. 5LL1 451,1A(LX9 5C01L0 k71 46310dfld0.0, 59.6'23 513.0.X011.3
43.013X 17)X 5701(1319:0110X A01 A01jfld9.6, A99 1/027) 193Th1)ACIR r193,1331 5703 ntv,Si
OIL d A1013 50A3T1:9911.1031 1:341?EiT1701(10110X AG.1 A10d193dV 93z.) 511( 3g /0 (.1..12, AC01 1d31L.
691 dIDIs AO AC06111310016, 511/I.A10d)1d3IL dOly01L. X AC09 nt.(.19xu. nco3you3yug poN
;(..

)014 no1d3 pox r3.97,1oi.A7ou. nkscooi moxdolyou pox 5ropdc7o1zx

5on3-r1700?
eszyri Amt 5k19101 4odn3y3L 13110973 101311 5)127015. not 5oarr193.1,1odl9 3y 3g
era 5131(911.odxf 5k1., 5itD33.0.1 5(nyou 113 C101L T A(01 AC0A31.4.(19 01A0X13170X 201.
CIOA3T100)(ZX 90110I 20113X 5olooinncbod1L A13.6,,(3101? 62,63 IM.G970922A31l.3 50011TI0N
ox 1 3diolonloaq potfl 513 nIf..kodlo m-o1 1X3 Am4 50,, A? (71 A3.6,13X3 o coX d 3 m
5043-r1099m..A.n9 5101 gi 51o3 1k63 TAa».5, ri
A 5odldX71 ogio 401 103\19101) 11401

11a AX, A20 101970 olnoi, A 3.G9k9703G AktI

c
91 dacnox AO Olt Oly d X 1701)D. oyyri .rsn
10g101R311. nkmpoi, ra.nod101(X1170X 3170903119 513112 m3dxrpolvxodu 513 nol d3uo 33x -
non3r1 lon?Xcon noi..viodpoxpq 7o112 Amt mova 3913X10x A9I 7oxood7?X ZI. 4110.6970
dI3X3x3 n703 113X3 n91 oodoilodxolcoo n73xd011(ou. of 'noldctodd) 701()(? 1:0X
c? 5 G,T1
A3.6,912L9 5(0T19
11f)X
213X3 A91,
nAr1L 9 lolX
&not% nGL1
zia,rx (1012
T mot Cb o d C9 2on3T1 -nt.(4Fd j 52311 Tg
A7021. 10(3311(p 531A031.7171L. nogoodlor)T, Sra.cplaxd_to Gtr)
oglgnT 3.1.7o .4 0, 019 710X 5013Th09 nal 501.2033 nmupoo:LJOX AG1 two/.
TR dC9110dX01c170
-
AC03yolcodx10 OW. d X A701 X 23.613/0? ACMC.q 1Chlt. 10211 c3 vx109 noLlop no1 nodlpi,, 1R
A0A3T133X71 201 70100C3)7X 1./.3 °non. 50nm-19(13)00d (.dX A131(10d90d2L 5101 5110.6,2x3
0> ATTI A20 II VO 01)0 5019X 110X 0 ATVOX70110X0C3(19.\1
13

d 01.U. 501d
A(91. AmX10A1lOjj 0l20y1(101)3ep 'A0r13you 5n04311p93y3L0 38 nOn3y9OtFJ3nn9 At/.1,
A01. 1311 10 j
r,Loop1371 modrw91d311 Aladzvolzx * 10 Chp;. 17161-2X C0120 011 5(1069110(13d 5707i11.

www.dacoromanica.ro
 ANA CO1VINENA 101

tinopol. Barbarii insa, care se gindeau mereu la libertatea lor, cind au ajuns
la Niceea Mica, ucid noaptea pe paznicii neglijenti in indeplinirea pazei
for si se intorc pe niste drumuri cotite la cei care-i trimisesera <in solie>. Iar
Nikerites, salvindu-se numai cu trei oameni, vine la imparat, la Goloe.
Auzind acestea, imparatul, speriat ca nu cumva solii, atitind impotriva III, 1

sa Intreaga armata scitica, sa cada asupra-i, fara sa mai aiba nevoie ca

odinioara fiul lui Atreu, Agamemnon de vis care sa-1 Indemne la lupta,
ci fierbind de dorinta de a se lupta, trece cu armata lui Sidera si-si aseaza
tabara linga Vicina 58 ; aceasta este un riu ce curge din muntii invecinati.
Si multi, iesind atunci din tabara si indepartindu-se pentru a aduce furaje,
au fost ucisi si au fost si multi prinsi. Iar imparatul, in zori de zi, ajunge
in grab5. la Pliskova 59 si de acolo urca pe o inaltime numita a lui Simeon"
sau, cum ii spuneau localnicii, Sfatul scitilor". Si aceleasi lucruri ii s-au
intimplat iarasi celor care s-au dus departe de tabara pentru stringerea
celor trebuincioase. Iar in ziva urmatoare soseste la un riu care curge in 2
preajma Dristrei, la o distanta de vreo 24 de stadii de ea si, depunindu-se
acolo echipamentul, isi aseaza tabara. Dar scitii, aruncindu-se deodata din
spate asupra cortului imparatului, ucisera nu putini dintre soldatii usor
inarmati si capturara si pe citiva dintre maniheii care se luptasera mai cu
inversunare. in urma acestora, se produce In armata multa invalmaseala
si dezordine, incit si cortul imparatesc se prabusi din pricina cailor care
alergau la intimplare, ceea ce li se paru un semn rau prevestitor celor care
nu erau binevoitori fata de imparat. El insa, dupa ce a respins cu o parte
din oaste departe de cortul sau pe barbarii care atacasera, ca sa nu se mai
produca tulburare, incalecind indata si potolind tumultul inainteaza cu tru-
pele sale in bung ordine si ajunge la Dristra (aceasta e un oras vestit dintre
cele asezate linga Istru) ca s-o asedieze cu masini de asediu. Apucindu-se
asadar de lucru si impresurind-o din toate partile si darimindu-i una din
laturi patrunde induntru cu toata oastea. Dar cele doua fortarete ale numi-
tului oras erau Inca in stapinirea rudelor celui numit Tatos, care apucase
sa plece mai inainte ca sa-si cistige de partea sa pe cumani si sa se intoarca
cu ei in ajutorul scitilor. Cind era sa plece, luindu-si ramas bun de la ai
el le spusese : Eu stiu sigur ca imparatul are sa asedieze cetatea aceasta.
indata, deci, ce -1 yeti vedea ca ajunge in cimpia aceasta, grabiti-va sa ocupati
voi mai intii inaltimea care o doming, fiindca este cea mai avantajoasa
<pozitie> din toate si asezati-va acolo tabara pentru ca sa nu alba ragaz
imparatul s5. asedieze fort5.reata, ci sä se ingrijeasca deopotriva si de ce se
intimpla in spatele lui, temindu-se de paguba pe care i-o puteti aduce.
Iar voi, toata ziva si toata noaptea sä nu Incetati a trimite impotriva lui
ostasi, unii dupa altii". Iar imparatul, chibzuind la ceea ce era necesar, parasi
asediul fortaretelor si, plecind de acolo, Isi aseza tabara linga un riu din apro-
pierea Istrului, sfatuindu-se daca trebuie sa dea asalt asupra scitilor. Paleo-
logul si Grigore Mavrokatakalon aminau batalia cu pecenegii si indemnau
ca, inarmindu-se, sa ocupe Marele Preslay. C5.ci scitil, vazindu-ne mergind
58 Vicina pare s6, fie flu] TiZ:a, cf. Diaconu, Les Petchenegues, p. 114, n. 398.
59 Pliska.

www.dacoromanica.ro
 ZOL NIslY V 0 TATONEN V

Snon37i9ly1L(9.6,10X 3,13T1 9 51017190X 10A3TIC93.6, 5c9rbo3cio Ao1 ewox forrli; kddr.Golop -

19909 #nori31(931. * 32 1)2X 10 513=19 d31r, AC91 )2T110
A nol norimaL
01/0170X Tly 4/007314 23 61.6.91 17)1A0124k111.f. 1)0X 51371(!. 001 0011101( 0 10'7107d9X 119d3 -
/to'4A.Ty3

A011010h /41 AtL1(1031371 3 A3Ti0 -vood.ry.eplc:ITH Slyou TR k1910 51!.A1061C3331 1d32/

A01 dIDIs AO '(1!.637113X7073 31011 A371 90 01 77710119, 01901 10990X3 01 'nox1c7odthod
,y109 kyy? A 21090)1 1d31?. &kJ, tooidoA.kpoda k1C1o137-1 Spoat. pDx 7092o pox knrriokTy
.thv, 2o TR Sodxoj 0 (01 A mothplynoa 59Tyilood pox 10 3 3X? 909 3710A.3110A 17)X
11390d1L 31. (907i10a 0 SominsyTi Ski 561X1d101..1(n0a 57013197044 c331L70vox 9
323X X 5701 a02. 'AC9110290Ic 5D.1 520,332193 OT170C3231)0X 411 A01.3.6,A99 ? IX fp 01709 Alp.
A721f30114.90d1L. 02170 31 Ski 5kx7nk1(1(3 Szp:DorIkp k1C1o.1.37-1 ktTriorrionoacT pox
-
nki 91170 ncol ctOy.G,A0)A3A.0 61971069971L3 'AqTy k1C1:)1371 xlij)py.6,9v7d311 rixou
n3.6,97, S701901 kplo)rrikth * ?Alcoa' 499101 10
no1.3196Dk`dx ((531.noX3 1dT37o
not xv3,1oxockooN m-t-)yr nolTy3 * pox drikpo 1r IR nerripiyododxf oi 5170.0.9X
531A01(1(70d90d1L 90 14,3710901011 STinnorrik Scto_i.coo 3kr1 y0Sc9 Snoictoi Ski 51033x10
SkyotriTchoac Sz3.1.m.looidoX A7d10X k Ski AC91 A0320)1367. 54.21710X A.99 (0X 531A90d
kyn? '#110117.611( A0)1901 1120 nma.. 40192 6conriodidi, 531eopiijo1.f.10 10 901 ScionTloiv
1019 A(91 M9C)313Cb1) 411021211 no 107A 110X 5k1 A0)1. 0).G071 A 1.0X7OX 501k '1011)(13139
9 31 5odothkxim pox 0 'mon- 59 Sclorovoi ionTriovdof STa.00kyaL 31 Sclolcoo
Tnox A(91 A0)CiX13X 3 k AI0D7Oy 531402113113 )) Ink '11232 931(7910 101970 d10.1. 01 59
9 513X70A1X70 10437110910119 37-11012 113710911( #5901910
0) TR S93y197od SonolonnRroxoylcb Am 17ox toTloaLdrodit. 5Txcldna.c. S)oi
5xX707i 0 51329 ACLOA
9 5c91( A0)1 A0)191C3132170 noicoo 5901 Snoloy 'olTylocij? Tocoo
Aka. nkxrocood nktAxp pox 570 S7,0(13X9 5r910117? SonTrInmop cba, (iairio)a.nom
63.A.c3(-93," Sochr. 01 notodim 'TrtrriTaLnT 91 TR rrinTioodl.o 370131.L3 kr] nonX9y
TRILTI dau =loon)? 91 fo03.9odr1t. Tlrx Oct Al0d31/93 'nktv)sxT Feo? 59o1 5nool,1',2
S7o1noX3i7ox porqdolkd)LT SldXrrl noref. -Skxoaxeop 5919v TR Timx 01 nod.odoldTaL
Si
19133 Ski 56.xodri3c1o11 pox 5791 573711pemR 372 Mr/y 170X 10 52231A.101(10d) 513 To= ?oll
50A3Ti109k19)2170X 1oT1tLX9 A023.070C37221. 01103.6,3 91 dip 7071(131.10 732,12 A(.1 Akpri
Ski 5(-931017oc701i. modcpX A3X13 501910 09 kviai d 0 fl A?Tik A 91170 31 A(02.. 3 5017271110
172X 510132.91X.A.)? Am1A0x(190d1L 011970 0)A3dl.19.0 A irx 9otv33701 V, 00A701(32 Amt
110V AC9A1 m1 3191 Soa.noctTeoriTilk pox ACOd313 9(OpMf%3). 'Acodwoo
9 9
90 j n
314. 91d70
-
nodTa. Scodpc TXdknox Sodookxlm chopmx 50A991x3w ,IL? U.k3Rf SoddrivA.
901972 Ti.xx TR 91 nolTR 5399713)k 01too1D3 0 31 071701972M A 56L11 irx 9 .501x7170i
AC91 TR moxlevo? 9 31 0 510c1 pox 9 510)110(370M 10 Polyriockooa H TR ncp, oricichp A

50437101(312 A(f.1 901912 AItt.X101C1C 317361111? d21. 50 91970 31. rood?? pox
5ry33'1..bocholf. foo o n
111.32k7i 91 dzw.. 00100 .00qxkLDTDochr. 'cbdv3 59o1 31 092 S9 or
d) ITILL d (-9 ri
901 5(109101V 110X 0X7N 0)3y A e91 nTylox)oirxodmoix lmou. A X? C3)0071 47067311
110X not r 170X A01 612 701A0X 57211170072a 11:717211 -
A0)1 OIL A(9713X 0)611)? 101 kxTurmI, c

AEU. 1)0X 90,1 A 72671 VOX 0 AOA3T19 06)(31.701L A 701A01(.10(33.6, TYYV 17)x 3° ixV;tx
LI.X1) MI 021 r( 071 9 =911012 53102.1)C2 X3 CA X19 tl.19711? 511L7I A13713)(011 531.0213 1)2X
)0170X 221A.A.701(0) 170.6,970192 17ox SnoXo( 531doo91trx pox 57pi 573lo1 5101 91ox7ixTa.

www.dacoromanica.ro
 ANA COMTNIENA 103

astfel in arme si intr-o perfecta ordine, nu se vor incumeta nicidecum sa

poarte razboi impotriva noastra", ziceau ei. Iar dad. vor indrazni call-
retii for sa lupte fara care, bine sä. stiti, ei vor fi invinsi si noi vom detine
de acum inainte o intaritura foarte puternica : Preslavul Mare". Acesta
este un ora. s vestit, asezat linger Dunare, care nu avea odinioara numele
acesta barbar, ci purta un nume elenic si era si se numea cetatea cea mare"
(Megalopolis). Dar de cind Mokros, regele bulgarilor si cei nascuti dintr-ir.sul
si Inca si Samuil, care, precum Sedechia la Iudei, a fost cel din urma din di-
nastia bulgara, navalird in Occident, orasul a capatat un nume compus,
flind numit Mare dupa denumirea greceasca , dar cu adaugirea cuvintului de la
slavi, incit e numit pretutindeni de ei Marele Preslav 6°. Avindu-1, deci,
drept loc de refugiu" ziceau cei din jurul lui Mavrokatakalon si atacind
pe sciti in fiecare zi, prin lupte de hartuire, nu vom inceta sa le aducem pier-
deri, nedindu-le vole nici intr-un chip sa iasa din tabara for dupa furaje
sau ca sa-si stringy cele de trebuinta". Pe cind se tot purtau aceste discutii,
fiii lui Diogenes, Nichifor si Leon, ca niste tineri ce se aflau, necunoscatori
ai necazurilor luptelor, coborira de pe caii for si, scotindu-le friiele si lovin-
du-i, i-au gonit in semanaturile de mei, adaugind : ,,Nu to teme imparate,
caci noi, tragind sabiile ti vom taia in bucati".
imparatul care era foarte iubitor de primejdii si din fire obisnuit
sa alba' initiativa luptelor, n-a luat in seama cuvintele celor care-1
indemnau <s5. se abtina de la atac>, ci, incredintind cortul imparatesc
si bagajele toate lui Georgios Cutzomites, it trimise la Vetrinon, iar
armatei ii porunci sa nu aprinda nici felinar, nici foc, cu nici un chip
in seara aceea, ci, tinindu-si caii <pregatiti> sa vegheze necontenit
ping la rasaritul soarelui. Iar el, in zori, iese din tabara si, impar-
tindu-si fortele si asezindu-si falangele in linie de bataie, inspecta in goana
armata. Apoi se opri alegindu-si loc in mijlocul frontului alaturi de rudele
sale de singe si prin alianta si de fratele sau, Adrian, care avea atunci co-
manda peste latini, precum si de alti barbati viteji. Iar aripa stingy o co-
manda cezarul Nichifor Melissenos, cumnatul sau dupa sorer. Aripa dreapta
avea drept comandanti pe Kastamonites si pe Tatikios, iar strainii (ethni-
koi) pe sarmatii Uzas si Caragea 61. Si alegind insi Base la numar, imparatul
le-a incredintat propria-i paza, poruncindu-le sa se uite spre dinsul si nima-
nui altuia sa nu-i dea nici o atentie ; acestia erau cei doi fii ai lui Roman
Diogenes, Nikolaos Mavrokatakalon, care dobindise in indelunga vreme
mare experienta military, Ioannakis si comandantul varegilor, Nampites,
si unul numit Gules, slujitor al tatalui sau. Dar si scitii si-au alc5.tuit dispo-
zitivul de lupta ca unii care, printr-o indeminare innascuta, stiau sa lupte
60 Megalopolis inseamna. in limba greaca orasul (h rc6ALc) eel mare (licycriX/). Explicatia
etimologica data de Ana Comnena nu este exacta. Dealtfe], ea confunda, se pare, Marele Pres-
lav, foster capital& a statului bulgar, care nu era situat pe Dunare, cu Micul Preslav sau Presla-
vet. Fantezista este si referirea la asa-numitul Mokros : cf. Mihail Voinov, MOKNIE et
rEOTPA chez Anne Comnine et KOTOKIOE dans la vie detainee de St. Clement d'Ochride,
Recherches de geographie historique", Sofia, 1970, p. 95-101 ; P. S. Nasturel, Peut-on
localises la Petite Preslav a Pacuiul lui Soare? Commentaire a Anne Comnine, Alexiade, VII,
Revue des dtudes sud-est europeennes", III, 1965, 1-2, p. 17-36.
si Comandanti de origine uzi destinati unei stralucite cariere In anturajul lui Alexie I
Comnenul.

www.dacoromanica.ro
 POT i VNI\TIF VNXINTWOO

52,1r7o.olu tovridlybp pox :31t7oDmdlenl7o17ox 129010 51701 oTi707idbo 5770 O1 -lodi-D

1073921 n92701(7 )X Z1 .n01 osciz dx dolT AV-013L)., pox ode )ddoat. -na.4 03
32 °Ica( co.i.,)?dx d S7oDO7id10AnD 51701 5170X7 91 AO221L0170d19 A(91 nm11v.19 o 1n32c1
mo2kauglic 013a313A3 cio32 991 47-1D1u970nn9 nzscly 576X971 mo J-70 loXx-ri?X 5101
577109x3 o7o1mon9A. 41133q113 01 nolrair.ozri modXozoo SOdu nonlyrX 70A3 pothrho
A(91 AC971A70A3
mod 11(9.1) di.9 n31)0 MT)1701'1 ,110X )0 (Fr( AC9y /(0/37131 0.0f3.6, 401M 399719 )017)X
8
'1709Ltd(OX 0 (91p A(16101 noL SOd017GdXO1n70 n0n37'10)7O7h013 As.vod(3ou, A7pC))3A)0 MDDL(
10 170.6,9X AcID 51701970 517q7071707160 170X nix/MI 7ox cl3 n37-19X o 6317oddn3
-
501 32 noi, notyou olop Slolcoda.c. 1dX371 32 3
5ILy 57)(331U:71 9Af d 0 9701X 701
3/%0.71
(emu, 3 nD towa Attu°, >ow; 173x Ac93-v 9 noi
AC9d317)X3 M91 d3T1 AC9 0131.11L(91A A
5cto9lo7v 593n
n°(331962061) T17ox AC91 Am.6,nx3 50A31'I7097olt1Lq3 pDx Aortal.
901 5o1no32 59du 5701 570707170 dm!. (Ism d 513 d m03 513.kkyu (9131331 '113X 59A7)1()
32 0 nol 5o1nno17odx '596x3370 9 171X Alp. A(91 AC9A1171V A7O1110713,A.1f. (1319111.31LT13-
5on371 43101 tf.1 A A(91. MO.6,(1X 9 71d LC A op ol1.9 A0191 50A37170971n 5noXo 5-kdka,r4
590293 171X 1dX371 A(91 AC(170717? A91(1703 AC(g)4713 70113113 5(9170AA3A. 50n31'11097modl70
101371 101113 110X M9A97'1 61.03MOIL? 3 31) AC91 AC(PC,(10 (91-Miani A C3711L. )0 AC91 A(9,e(IX
46(91A3A.)0d1001L7? A(91 32 'AC91A3.G3X1)77177X 5k 32 5kX7071 713 5kmoinda, A37170191 5k
113 5(97)9GX3 C967170 AC91 AC91707)(131Xd1.0 JO
C9A?710X 46 131/3 53/01 A(91
,0170X{01( -

'
movix a.37.1
7f)
)01nworida, OIL 59 5poi, MOR)01)(1X A3.6.(iXid9IL ? 10A3TI 7,1d)3A10

4A7)DkA 113X90 A13A319 59(3I1 590190901 10 101107.107d 531A0X3 701 con rinzwinks.
to.o)oovR > ' <

'AI ' > < 10 32 21 mol. Am.6,nx3 ,1oy 53270 SAO noX1317ox 5no1mv0ndo2 OW.70 17orV131X
-
'oino93xnod 91 32 506,14.10z. not ox m no 9.1, nxulodzaz. osnos no 12dmX3AnD nod
1on37i9X ImAtyourblrio Snoiratoi, '517111 5Lt1cim nnoA~ ;Cu, nod 5k' sTodnx 5kD7
17010912 511)(9A1. (91 13,0190d 12 7o moiriTird.A. not (10Ak9911(3 59 7pXXOU Sods
x 672 5oa.colopndo2 ,A
5901 w. 9 :.10.0 n2)1.g3d 0,
32 5n3y197od 512 2a 9d AG.
113 nmd1d17o1gn3 511 x1D)od 5023 col r nm3XOU 7os7oTilildX 7omox1 57o917loxx1371 du.? olxi
SnolcoyzadoR
'A I 12m0dTlxvoa70m 32 pox 9 cl0I7O1, A91 ItOdIDL 431'1 Am 01)091}10,131Lci
7OSn70x7AGC1
meopiom 't lo M, nki.cooDoi mopy
17ox 01 5otIkyu no-n- mo1Tyw9c302 10ra71709x13.4
091 nm.enx3 101 10X70 xu.x) saw( 531A 513
5101 190713.4. Ars:nod:I 5cp 51271H,» 937-1
d313719 A37106,y A7013.6110 A1}1 ALL:27)901
Au? (1.1
CM 5319X
te)? 17)X (101 -MX-
nomn Iox 51)11 A 5tot7 1onmAloxAnD A2A. '174924 9 oil nn nod313711; molL3o, D12A99
5711A9X13A3 (;10 L}dX 590A3x 51.e(270 di71.71LOILIO k.G A '1)0 0 cl d>,Oil X? dlt 5C9393,61700
901
(10713X03L 411101.70X nod.= n371111..6,63 3 rix 5219.g 3290 101910 n01s,01 (Alpo 3 3
'ATrip
;cop 9 57097011dX0d1f. A91 n07i3y921. 93y1Dw4j jciv. A(101 li.AlOX (.G371 C971 A AIA.s A1013X
iseop o rl.sx 5no3 70TI1} 3 313 # 50du 011101
A)0477)11 d3T17012 2491097 k A(9X7o7'171n9
A)09(13A3M0 10 a .170.64-Lx nrol 32 AC9AT7ION 01(101 (f.71 moi.n9d3Cb cbs:; o d 59 MO )0 AOD371
AC91.270 chomp d poinealf. Sorl3y93.E. pox 17ox x d Sono 10 X 17),Gct 531A301.14 513

&1p.. nGcA371noX7ox nkn7i10)0, 511071 .e709k.GTD3 orals) 1or3719 32

chow..
n.col e,c9n7o7ion 7?

MOX1(1)? A9 dld191R AO Alf.1 A1910d7p.v37l (pi w.7? .go d 531mio H 3g AllA choa A771G<
(3)0 y n713 1OT10AO11ox GtA3710 L(.1171.1.37) Arel 1193 110X A1&1 9C)1371)01R A 31 VOX 311. (3 -1
g IL 310 (3) 0 Ti AC9A3 7od7ou S10s dlAo3A. d
d1371 AO 1XX AC91 ncu.9 510 A(967i7y
-
513 5no.g3A37i A0.4.01( ')G9(1021131(y3 110112.n :MI AC91 A9170X AC9AAOH d31L9
57017132k71

www.dacoromanica.ro
 ANA CONINENA 105

si sa se aseze in linie de bataie ; si dupa ce au pregatit curse si au unit rin-

durile prin legaturi tactice si si-au fortificat armata cu ajutorul carelor
acoperite, mersera pe companii impotriva imparatului, aruncind sageti
de departe. Imparatul insa, potrivindu-si armata sa cu <aceste> unitati,
porunci ca nici un pedestras sa nu se avinte si nici sa desfaca acoperisul
de scuturi, ping. nu vor fi in lupta de aproape cu scitii ; apoi, cind vor vedea
ca distanta intre cele doug armate care mergeau una impotriva celeilalte
e de ajuns pentru o fuga de cal, sa inainteze impotriva vrajmasilor. Pe cind
imparatul se pregatea astfel, din departare aparura scitii venind cu carele 8
for acoperite, cu femeile si copiii lor. $i incingindu-se lupta, de dimineata
pina seara a fost mare macel, din amindoua partile cazind ur. mare numar.
Atunci si Leon, fiul lui Diogenes, repezindu-se mai cu avint calare asupra
scitilor si inaintind mai mult decit trebuia spre care, a cazut ranit de moarte,
iar Adrian, fratele imparatului, insarcinat pe atunci cu comanda latinilor,
vazind iuresul de neinfruntat al scitilor, dind drumul friului si napustindu-se
Ora la care si pe urma luptindu-se vitejeste, se Intoarse numai cu sapte
insi, toti ceilalti fiind macelariti de sciti sau luati, unii din ei, prizonieri.
Batalia era in cumpana, iar amindoua armatele se luptau cu inversunare,
cind aparura venind de departe citeva capatenii ale scitilor, cu treizeci si
sase de mii de oameni. Romeii, nemaiputindu-se apara fata de atitia, au dat
atunci dosul .< ... >.
<Urmeaza descrierea vitejiei imparatului si a oamenilor sal de incredere>.
<... >Iar capeteniile scitilor doreau sa-i omoare pe cei pe care-i prin- IV, 5
sesera, dar multimea de rind nu ingaduia nicicum aceasta, vrind sa-i vinda
pe pret de rascumparare. Dupa ce aceasta dorinta s-a impus, se dä de stire
imparatului prin scrisori ale lui Melissenos, care, prizonier chiar fund, ii
indemna pe sciti staruitor in acest sens. Iar imparatul zabovind Inca la
Beroe, trimitind sa se aduca bani indestulatori din imparateasa oraselor 62,
a rascumparat pe prizonieri.
Atunci soseste si Tatos la Istru, cu cumanii pe care si-i cistigase de V, 1
partea sa ; acestia, dupa ce au vazut atita prada si multimea captivilor au
spus capeteniilor scitilor : Noi ne-am parasit casele si bunurile si am venit
in ajutorul vostru, pentru ca, dupa atita drum, sal fim partasi si la primej-
die si la biruinta. Participind deci cu ce avem, nu trebuie sa fim trimisi
inapoi cu miinile goale. Caci nu Intr -adins am lipsit, venind dupa Incheierea
bataliei si nici nu sintem noi vinovati de aceasta, ci imparatul care a luat-o
Inainte cu lupta. Asadar, sau impartiti cu noi intreaga prada, sau, in loc de
aliati ne yeti avea dusmani". Scitii se Impotrivira. Iar cumanii nesuferind
<Impotrivirea lor>, 0 lupta inversunata se incinge intre ei. $i scitii cu des5.-
virsire biruiti au scapat cu greu la asa-numita Ozolimne 63. Strimtorati
de cumani, au ramas acolo multa vreme, fail sä indrazneasca a se stramuta.
Ceea ce se cheama acum la noi Ozolimne este un lac foarte mare ca diame- 2
tru si ca perimetru si care, sub raportul m5.rimii, nu sta.' mai prejos de nici
unul dintre lacurile de oriunde despre care vorbesc geografii. Si e situat
62 Constantinopol.
63 Pentru localizarea Ozolimnei, problem5, care a stlrnit numeroase discutii, vezi P. Dia-
conu Les Petchenegues, p. 121 129 si 66 69. Aici ne marginim sA, aratam a. Ozolimna a
fost deplasath de diferiti cercetatori de la gurile DunArii pfna la Pliska.

www.dacoromanica.ro
 901 VININTIP VliahlIATOO

An 112X 513 301911971 31 vox iololvox 19n07dd9D 3orivioot 1>2IX 13172X

/11:,-1273
9010)6 5)1C(OIL 31 pox L311 5701C10 pox 590l11.1d0do A1193 )29(10X36)3 653711.11 5(? 120613
1\3.641310p( A01(1(.2 01 5060d 511.1 Stovri3x 3L9 A090 31 tvu..D? 11.n.(13y00, 32 -rrioncoirx
617319 X110 119 noxrx 50911 pox norivrtdood Al9c923273r10 4&docbou70 Ay)? 119
510(1690 3102L 5201110d19 5ILsorDILl10cb11s.7 16.1 Utral3x 5(101901) 32 Snot 5906690
0 5009 A393(70X32L70 Cf. 511o)123 ()0DDooyA. pox 3d31l. 5901 59o.69 511.1 5LtA113x
51<n3117097yc70 0 nktvrIlyoci AIL1 nkiorlo1 1970xcpdoaDod1/. nkevrirt 701311 -rodu
poto pox no/ a -501n31,cnoocb pox 934 n371
5G.x(f..6 A()1 ncopoyou fvol.rririrdA.A.nD
Xno 101k493 tqt0x3AnD 70.620163 94xI9620 '0rIn310d19 11L7 32 nol i0dxo.2.cpo
5odo1 2on3xyc 3191 5319/031 63v0Xrloo1op 3913X3 5310A.COdd3A29 ()1 o1.L.91 -()232
C 1910X 7311011901 > 10127090 A3I1 14311. 51(.1 113.W0A39 5kn71II).c333 5k4r13yo0
<

("9.6C)1dd31i3 nod31mx1do1D1 10 32 41000.(19)1 131/.3 AIA10119 AC01 ACO2C013ca 6A0X73

n19noriod2my 513 701 7010 0263 lel U.013dX 10A37170DyrioxIn9 51270 ro.rx M01
noo.gnota 17ort17d1D70to03L7
'IA I 11013,0,0403 A? 6.1. (A101371 9 5r,i3v970d 5on31133x 533 40.9d3a 133y3.r.o7
Sow. 5no1(9x7o11X17o pox 01 ngovioy (map nox11p019 3191 pox 9 57odin70yo 511.T1ox
4o9ricixoDoc33I) 50n3719Xd3t7o1L7 3D13x3 13nrstrirx1011OX 1. M doa.rc3xolor r pox
A91 411.499 5101. 51on31.7ov ro9c9232021.70 noxd9 50n31-19X9o1Lo rrif (os. 701 lono
A13d70y70110x 5noX1oTi7in9 1)0\031.901L10 10 5131:19 5no3Dox701n33L 5onTrirsokriliove,
Ann3o1 901 n0120101 9 593)(1910d 59d1L 701 :043174b9 oo1nod370X n3rI1r1321.7oda.E. 5rd701w,
no na.gian o thoirdxolcoo npeesri 51.6,270 3)(3A01) 01)0 no93rilon92 13m0drb0vo1zx
Z 911.1 mx011.90emdgv, 10 32 , Po.G,xa 5319.62y1i.x312 9)013T1 (1.11T131 A093T1 ri
5k9)(o3 pox 5(o3x93n-bo1g rv.ox 1'41 ratn77'1olax AZvoxthow A91 rxrchoX 01oon.1L7
0 32 31 dco1.rdxo19r 701 ratrx 59o1 5nonrrlom '5opk.gr-r13-ri 333/.7 lorilx929odat
'nroli. 1312323 nip nkr33x7 rv1993x3 Son3todocbo 50n3-tirrivri33L7013w
1)0ri17d19rivr3z.3
nnt901 601 40197693 pox 5101 Sodu 5901 .GC,lXa 570 510V(90d090C3X 51010X 5)09101204)3
1311.1191LX3 5)01(131110d701L A?T1 n33.3.G9133L
50? 13 97093321.9 170.6 pox r\31o2 '5(1odkrio
1)09111ZlwA7p 59O1ft70 Ski 01 (7)90d11. 5)0606 1)0X 17097703X977d701L A13A3rl A?
11L3

(j A05E)10*(3170X0d1L ()1101 170X (9150 A131.(1.d0X 5101.970 kort)r2 701 '(1.RT13dX

X931331.0 .X. d)? 01 51019 7e1XX A(01 Ac9F.10710M ca 110.6,1)1014 13 n21 nodloii, 51.6,20
531n9d)0y70170x Sodal. )pl. (9901:32L A13dC0X A317014d13X11.13 la 72 3A. 10 170.69x3
E 11.11 17oin0.e.333c 901970 0011. A131L0017DX 5r)to1.rpo pox 17ort7d1D01Lo 3d70y91,)on
5noloo1 9 533.0.d 1010X13 57:44X171090(331. 439133i3 5no2nou9olto
Mt 5o193 'pox

170.6'97n3A. 6)1 13y1970d 3913nDm 4c0d31d1OXDOChl. 5101A101L 590197) 57013100d3.6, (101n.

A)09101L AC0d1)01(331L 001(InA70X9 M9)0c1)9d1L 531fo0rt7cl1970nr1L3c 5112Z 10 1007119M n
109T19)0(13X93dr2L 59,621. A91 ro.rx AC91 noo.g.nxa nothyou 17Ox 71 531A0X01.A3 1A

'52,oirp0 rcop 5319x41O1371 Alf1 AC01901 7012 &col no9dno913(x tv19ct3y3 pox in
movaxthow 531A9drxr1rx 533 S7exIn1Lr:333 no.gx 1311 not 5m7x1970d 'Donnouso
1'101n2011707 n1nx312 5101 570drto913Itx 17ox A13vod90d3t 51o1 51nr,txa 0) 32

www.dacoromanica.ro
 ANA COMINENA 107

dincolo de cele o suta de movile" si riuri foarte maxi si foarte frumoase

se varsa intr-insul ; far spre miazazi poarta corabii multe si mari, de trans-
port, incit se vede de aici limpede cit de mare este adincimea lui. A fost
numit Ozolimne nu pentru ca raspindeste un miros rau si patrunzator, ci
pentru ca venind cindva la lac o oaste hunica (pe acesti huni limba populara
ii numeste uzi) sj punindu-si tat ara pe malul lacului, au numit acest lac
Uzolimne, cu adaugarea cred si a vocalei u 64. Dar din scrierile vechi nu se
poate afla Inca nimic despre faptul ca o armata hunica ar fi ajuns aici ; ci
abia sub domnia imparatului Alexie, atunci toti, din toate partile adunin-
du-se acolo, au dat locului numele < >.

<Urmeaza consideratii despre originea toponimelor. Alexie este corn-

parat din acest punct de vedere cu Alexandru cel Mare a carui epock
bogata in evenimente si personalitati, a lasat urme in toponimie>
Atita ajunge sa fie spus in treac5.t, dar mai precis, despre mai sus-amintita
Ozolimne. Iar cumanii, deoarece duceau lipsa de cele trebuincioase, se intorc
iarasi acasa, pentru a-si aduna cele de trebuinta si a se intoarce din nou
impotriva scitilor.
intre timp, imparatul, aflat la Beroe, adund ostile, inarmeaza pe captivii
rascumparati si tot restul pedestrimei. Atunci si comitele Flandrei 65, VI, 1
intorcindu-se de la Ierusalim, intilneste acolo pe imparat si face jura-
mintul obisnuit latinilor, fagaduind ca, °data cu sosirea sa acasa, va tri-
mite Intr- ajutor 500 de calareti. Primindu-1 deci cu cinste, imparatul 1-a
slobozit sa mearga bucuros spre patrie 66. Plecind deci de acolo, imparatul
cu ostile pe care din nou le adunase ajunge la Adrianopol 67. Iar scitii, dupa
ce au strabatut trecatoarea dintre Goloe si Diampolis, si-au asezat tabara
linga localitatea numita Markella. Si imparatul, care aflase ce se petrecuse
cu cumanii, deoarece erau asteptati sa se intoarca, se temea, cu banuiala,
de sosirea lor. Chemind deci pe Synesios si incredintindu-i hrisoave pentru
sciti 68, it trimite cu insarcinarea ca, daca s-ar indupleca acestia sa incheie
pace si sa dea ostateci, sa-i opreasca sa inainteze mai departe si sa faca
astfel incit ei sä ramina pe locul pe care 1-au ocupat mai inainte si sa le
daruiasca, dupa ce se va fi indeplinit aceasta, din belsug cele de trebuinta.
Caci avea de gind sa se foloseasca de ei impotriva cumanilor, daca, ajun-
gind din nou la Istru, acestia ar fi incercat sa inainteze mai departe. Daca
insa scitii nu se lasa convinsi, sa-i paraseasca acolo unde sint si sa se in-
toarca. Amintitul Synesios ajunse la acestia si, spunindu-le cele cuvenite,
i-a convins s5. incheie un tratat cu imparatul. $i raminind mai multa vreme
acolo, a socotit ca merita sa li se poarte de grija, inlaturind once pretext
de jignire. Dar cumanii, intorcindu-se pregatiti pentru razboiul impotriva
scitilor si neintilnindu-i, dupa ce au aflat de trecerea for prin clisuri si ea,
ajunsi la Markella 66, au incheiat pace cu imparatul, cer sa strabata clisurile
64 In greaca : OgoXtvvl.
65 Robert I conte de Flandra.
66 Cf. Dolger, Regesten, 1152.
67 In 1088.
68 Cf. DOlger, Regesten, 1144.
69 Dupa Zlatarski, Istoriia, II, p. 169, n. 1, Markella trebuie identificaa cu satul Vaojnik.
Dup5. I. Duicev, Markellai-Marcellas. Un toponyme latin inconnu, Revue des etudes sud-est
europeennes", IV, 1966, 1 2, p. 371 375 ea trebuie situate, pe riul Kamobaski-Hisarlik ;
cf. P. Diaconu, Les Petchenigues, p. 124, n. 438; Izvori, XV, p. 69, n. 4.

www.dacoromanica.ro
 108 ANNA COMNEINA

7rpO; TO13TO civkveucse 7rpoe0axeo; c.rreEcraa4ac [Ler& Tc7)v Ex0c7iv el7raw 4.);
(c 06 xpeia TO 7rapOv po-Oeiocc Aoci36vTe; txava irravocaTpktPaTe*. Kai
cpcXocppotricr/v.evoc To 6c Trpicspec; 8c7)pcfc Te ixav& i7cc8o6; E1 Er ELprvrS cilTecrrec-
Xe. To iiTo ,9-c'cpaog Tot; Ex&D.ca; ive[3aAs xat 7C0Cpccanova-hacoTe4 T-7i; TrpoTipa;
ecrrav,9-pc,)7rEa; etzovTo Xg6tLevot Tdc; Trapaxeykdac 77.6Aec; xat xeopa;. 'AcrTaTeT.
yap cbc inErrav Ina%) TO pecppapov xoct csitovng cpuAducTecv o6 7reScpoxe..
4 To5To aeacrcillevo; 6 Euvkatoc iTravipzeTat ..trpOq TOv POLCYLAEOL ocUTerrlyyskrog
1.npuT-',1q yeyoveoc Tijc TeLv Exthac7P) dcyvo.y.oc6v-ri; xat 7rapaplaecoc.

VIII, III 4 < . > Ilapazpinla Totvuv xaicapot Ncx-rjcp6pov TOv MeAcacrapOv
TOv
rirroaTeiAac izeTexocAeiTo A6yog Tip AIvov xaTcacci3ei.v. "Ecp.accae
.9.EiTTOV If)

yap 8c8c ypatykrcov 8-0,e)cra; auXAkaa6.ccc 67r6crou; acv Suvlasil o6x riTrO TEA,
.3)81 iaTpaTeup.ivcov (exeEvou; yap cp,Oicra; etc Tacq 7r6Xec; clenavTaxii T-71; &
pug acio-Trecpev c70 cppoupetv Tdc x6pc4cepcc Tc7.w TroXt.xvEc)v), &AA& X CIL T tkkpoc
veoXkwrou4 xccTcakycov, 67r6croc -re ex BooXycipow xcci 61T6aoc TOv vot.cdcacc piov
etAov-ro (BAckxoug To6Toug xocvii xacAeiv oi8e 8LcilexTo;) xat To6c &AXoesv
iE CerracriLv Tc7)v xcup6.1v ipxolievoy; InTrioc; -re xca 7reo64.

VIII, VI, 3 ,
Tio'v ai Kotmlocov of TrXeiou; Trrol-9-6vTec, (1.4.1 TL sv.vOv xat xocT'airriLv
O vuxTO; p.eXe-rirrece, Tip XsEav TrEicsav dcvocAoci36lievoc vuxTO; c;ixow:o
Tip TrpOc TOv ACcvoupcv cpkpoucrav 68e6ovorec AUTO; 8i aUyoco6cryi; 410.ipccp
ye6yo.w Tov Twv vexpc7.)v csoNici-rcov auaco8iccv Cordcpoc; &xer.9.ev gpxeTac Tcva
TO7rov KaAdc Akv8pa xcao6p.evov cra8ioug aixa TrpO; 6xTeo Cotexo\yra
TOLD,
Tclv Xocp.rpclv. 'A7repx6[Levov 8i ixetcre xaTiAcci3ev 6 MeAccralv64. 06 rip gRaccae
TC0Cpayevio-0-xt. ev Ti;) xacpc7) Trs tleL,Xylc CcaxoXo6p.evoc, Tip 70,1,9-6v exciAro
Twv veoAexTo)v CorocrreT,Aca TrpO; TOv ccUToxpciTopa. 1AAX-1'1Xou4 Toivuv cia7ra-

www.dacoromanica.ro
 ANA COMNENA 109

si sa se arunce asupra scitilor. imparatul nu a ingaduit acest lucru, deoarece

apucase sa incheie pace cu scitii si le-a spus : Nu avem nevoie in clipa de
fata de ajutor. Luati daruri indestulatoare si inapoiati-v5. !". Si tratindu-i
cu prietenie pe soli si dindu-le daruri nu putine, i-a trimis cu pace indarat.
Aceasta a dat scitilor curaj ; calcind tratatul, ei se inversunau in neome-
nia de mai inainte, pradind orasele si tinuturile vecine. Caci barbarii toti
sint in general nestatornici si nu sta in firea lor sa respecte un tratat. Vazind 4
aceasta, Synesios se intoarce la imparat si da pe fata, de la sine, nerecunos-
tinta si perfidia scitilor.
8
1091, martie. Alexie I Comnenul ordona cezarului Nichifor Melissenos sa inroleze in armata
destinata a lupta impotriva pecenegilor, bulgari si vlahi
<. . .> Trimitind deci <un mesaj >, insarcina pe cezarul Nichifor Melis- VIII, III, 4
senos 70 sa ajunga mai iute decit gindul la Aenos 71. Caci mai inainte ii
facuse cunoscut prin scrisori sa adune cit de multi oameni ii sta in putinta,

tuile mai importante ,

nu dintre cei ce mai fusesera inrolati in armata caci pe acestia ii si im-
prastiase pretutindeni prin orasele Apusului 72, pentru ca sa pazeasca ceta-
ci sa inroleze, rind pe rind, not recruti si dintre
bulgari si dintre cei ce duc o viata nomads 73 pe acestia limba populara
ii numeste vlahi si pe calaretii si pedestrasii veniti din alte parti, din toate
tinuturile.
9
1091, noaptea de 29-30 aprilie. Dupd marea &Italie de la Lebunion, unde pecenegii sint
desfiintali ca factor politic Fi militar de prima importanig in sud-estul Europei, cumanii,
alialii bizantinilor invingatori, temindu-se de du,smania acestora, pleaca in ascuns la sala-
ple lor din nordul Dunarii. Alexie I Comnenul be trimite ins4 a doua zi rcisplata promisci
,si-i cinste,ste in tot felul pe cei ramcqi, inainte de a se despiirli de ei

Dar cei mai multi dintre cumani, temindu-se ca imparatul sa nu pre- VIII, VI, 3
gateasca in timpul noptii si impotriva lor ceva cumplit, dupa ce si-au luat
toata prada, au pornit de cu noaptea, apucind drumul care duce spre Dunare.
Iar imparatul, pe cind se lumina de ziud, ferindu-se de mirosul urit al cada-
vrelor, pleaca de acolo, indreptindu-se care un loc numit Kala Dendra 74,
situat la o distanta de optsprezece stadii de Choirenoi. Pe cind se indrepta
intr-acolo, 1-a ajuns Melissenos. Caci el nu izbutise sa soseasc5.1a vreme pentru
lupta, intrucit se ingrijise s5. trimita la imparat multimea aceea de ti i

74 Nichifor Melissenos, cumnat al ImpAratului, ii fusese rival la tron, dar dupa reusita
revoltei Comnenilor se multumise cu titlul de cezar. A fost unul dintre apropiatii lui Alexie
I Comnenul.
71 Cetate situat5 la gurile actualei Maritsa.
72 Prin Apus se inteleg regiunile europene ale Imperiului bizantin.
73 Ana Comnena se refer nu la nomadismul propriu-zis, ci la fenomenul transhumantci
tipic pentru viata pastorilor vlahi. E vorba de deplasarea lor, cu turmele si familiile lor, in
timpul verii la munte, iar de acolo, iarna, la ses. Chiar autorii care sustin c5 numele de vlahi
desemneaza in izvoarele bizantine nu numai grupul etnic al aromanilor, ci pe pastori in genere,
recunosc c6, acest lucru nu se Intimpl5 ping la sfirsitul secolului al XIII-lea, vezi M. Gy6ni,
Le nom de Vlachoi" dans l'Alexiande d'Anne Comnene, I3yzantinische Zeitschriff", 44, 1951,
p. 244 si urm. ; G. G. Litavrin, Vlahi vizantiiskih istoenikov X xIII vv., Iugo-vostocnaia
Evropa v srednie veka", Chisinau, 1972, p. 96-97.
71 In traducere : Copacii Frumosi.

www.dacoromanica.ro
 t 0I VMNV VNONW03

10A3T1109 VOX '53in3thoX.X.nD 5e2 459)(13 01, A02..:101( 5k1 03110RO d 5101 1d331. AC91 32+19-
A(91/129 12L3 LI. ACol no)Gnx7 littGc nnoyyric?
fi
5mxti-041-1311 33 'dumiodxoz.coo loxlntL&LO )pa. vox 70 1Ou:32n7v '3d70lqz.7ox
9
not A 02L9 MD 5101201 AT 3X c111. 50 &OLT( AC91 ncrxbrinD -
nO1 'AC9Alorlom
cirlDwdR
AC91An 5201(p0 5q20911c.3 n? 51991711} 3y131931o0 5yd3t. 59o1,po 50n3-r1f1(13in3
170D231L9 1\13d)01(/01)0X 5201270 110X A3.0,70,63IL 13 6313.6,1)l.n23 5(93d9onwv vox lvAnog
101 101AT(7OI901L10 260a 601. A 612)0 1013 501A701L 1}71 1\01\071 '7)0.6,970923(11
ryyf Ot 17003 311 170.6,91092 yirio A101 1\1?.00X1 Sydu 570a.n103L10 1(332c Silog93(11
17OX

t-bnrinolooL Tyyy va.rool 2371 1(333t At91 .ncoz..91n3cbm.I. 59o1,

n
311. 5clo1L1oy -Trlow..3c)3

5non (41)0 1011913 01, noltiox 51od3711f. 5crrort1103

n03v 33 oi..)093A.ox3 1}71 10.1 -
5901,1010M( 570inoxfpn)? llonno2 459ov91r1 vyr
Ponlapri 5c,loa. 593 noniu,-; 510_Ln33.c.10da.
pottp.virx nyi nonio pox (91,(9 of Ski 5kXnrh 5n0n3r17o310(29 1\3 139(01\1\1113
770-G,91n3.4. nyi olirda
npi *no
ncionodcb
I ti. Aff1210,1371 0 Act A3T110D3)(10X7013T1 50 570IA70IL10
n0 701 10A3711i.X931:410d1L 19(0313 'nonori Tyvp
(byy02L X 1)5on37.103x7 '7011033\0.c

R paq n139y01o0 5291901 3370n0 d? 0 '013X2 T1 t!. A? 61 A313.1.10 1/0 513 IL d t/.710110 A
5311\3.6,9713X9 90 Axicbtri 52701 AliOX nut nop Siznrilaxzdra I93y91L071c9x Atf.1
drd Alt 'AIDC00113 T19 d 520
AC01210 139)dr70y nc9n3T17onki1v 33 170x X/ A(912
101 10170X Aff.1 A020 5101270 1)0.091091y1069)2 A19(9R13 5101210 A01 tLX10AMOC9IA dIfop)
50120 pox
io13d2n10 (AC9C336701R Att1 AC01 A(91470100 0A0X10 AV/7i
6066 139()l.
50A31'13-077Al2 170x At(,.1 51Ca3r1 noixpo not ctz no) m-91 nconlorlom n19ki3.Gct3
OT

e
'IIIA 'IIA nknrinoloatolov 33 nc9nr1om noRodl ne-nonoorl 9 'dcolloc3xos.97o n3.ei3x3 -
pox nya, nonnog pox 59oic7o 51ow71v0v d1011, 3A031.910 1709 31 pox Ti-oox 5tta, 3T1111
A10
5111.1noRdcoX 1109k 500A97I0X(10d o1.33d3713 5i01, 5ior199koy 59d1t A0d31211.9
313923A.0102 Am1, nc9c1.611 norci n2o tbaxpo 13x933 70I.70X /vol. nolivriyn
50-1,cpclat
4(011
I70.G97091vi..013 pox n73d70y70u,7oxod1t. 701, t-Araa-tivwp Stu- 51A.1L70R3rItst 1VX
701R X 70A3T113 L7131 1L 170X 5C1/ A9A3 170.61:09110069)?

TT

'MA 'XI L > < 5130.1c9da, 33 x? 1If1 51,ty 5o3D1A.ic9d3u.3 5201 31

3(13,1,11,1.2q) 701A101L
nnD yi.o3 d Soo 9 orl 70n3-r1n3yrt0d3d xanmuf,
5709 170X 701 rto19 A371 0 A9. 1.trt17o1,7ox -
not 093 -
5onv170D1th 19e-)R1vod)o1L ::2(32t. nos, 7oxnoR Sco3outiolcur(10 n01).c3m3d
4AU.117170101t. 31D9 n06(19.66713
noirloa, t13dki niticyr1D33 n3 Iii 13x911.odxxi nolIckpd

www.dacoromanica.ro
 ANA CONINF-NA 111

recruti ". imbratisindu-se asadar si felicitindu-se unul pe altul, cum era

firesc, <cei doi> vorbeau in timpul calatoriei despre cele intimplate in vremea
infringerii scitilor. $i, aflind imparatul, cind ajunse la Kala Dendra, de fuga 4
cumanilor, incarcind pe catiri cele ce le apartineau potrivit intelegerii cu
ei, le-a trimis la dinsii, poruncind <oamenilor sai> sa se gabeasca a-i ajunge
din urma, chiar dincolo de Dunare daca s-ar putea, si sa le dea cele trimise.
Caci fi era gren intotdeauna nu numai sa mina, ci s5. para numai ca minte,
lui care fata de toti vorbea mereu impotriva minciunii. Dar astea le-a facut
pentru cei care plecasera ; pe ceilalti, care-1 urmau, i-a ospatat din belsug
tot restul zilei. A socotit insa ca nu trebuie sa le dea atunci soldele cuvenite,
ci sa-i lase pe cei covirsiti de somn sa se dezmeticeasca dupa betie si astfel
sa se reculeaga si sa-si dea seama de <binefacerea> ce li s-a facut. In ziva
urmatoare, chemindu-i pe toti, nu le da numai ce le fagaduise mai inainte,
ci cu mult mai mult. $i cind a hoarit sa-i trimia la casele lor, ingrijindu-se
ca nu cumva, la intoarcere, acestia sa se risipeasca dupa prada si sa aduca
nu putina paguba localitatilor asezate de-a lungul drumului, is de la ei
ostateci. Cum si ei au cerut sa le fie garantata siguranta drumului, le da
pe Ioannakis (acesta era un barbat deosebit de viteaz si de chibzuit) 76,
care e insarcinat sa poarte grija de toate si de bung starea cumanilor ce
ajung la Zygos.
10
1091, mai. impel ratul Alexie I Comnenul aflii cd, simultan cu razvreitirea principelui
sirb Constantin Bodin, s-ar fi produs o invazie cumand.
Aflind ca se vorbeste de o invazie a cumanilor si, totodata, ca Bodin 77 VIII, VII,2
s,i dalmatii vroiau sä calce tratatele si sa navaleasca pe teritoriul nostru,
imparatul era framintat de ginduri si <se intreba> inspre care dintre cei
doi dusmani ar trebui s5. se indrepte. A socotit deci ca trebuie sa porneasca
mai frith cu razboi asupra dalmatilor si sa ocupe inaintea for vaile care se
gasesc intre teritoriul nostru si ei si sa le fortifice, cum ii statea in puteri.

11

1091, dupa luna mai. Pedepsind pe complicii rebelului Grigore Gavras, Alexie I Comnenul
trimite pe unul dintre ei, George fiul lui Dekanos, in Paradunavon, pentru a fi sub supra-
vegherea ducelui Leon Nikerites.

<Grigore Gavras> 78, anchetat, povesti totul indata ce fu intrebat, vim IX, 7
marturisind cine i-au fost complici si toate cite planuisera. Dupa." ce-1 osindi,
<imparatul> fl preda ducelui de Filipopole, Georgios Mesopotamites, pentru
a-1 tine sub paza, in lanturi in fortareata. Iar pe Georgios, fiul lui Dekanos,

75 E vorba de recrutii bulgari $i vlahi, vezi supra n. 73.

78 Vezi supra, n. 48.
77 Constantin Bodin, fiul principelui sirb Mihail Voislav, a fost conducatorul unei impor-
tante miscari antibizantine, care eueaza din pricina discordiilor interne.
78 Grigore Gavras era fiul lui Teodor Gavras, ducele Trapezuntului. Logodit mai intti
cu fiica sebastocratorului Isaac Comnenul, harazit apoi uneia dintre fiicele lui Alexie I Comnenul
Grigore era de fapt ostatec la Constantinopol, Intrucit tatal sau daduse dovada. de velei-
tati de independents fats de imparat. Dupe, o incercare nereusita de a parasi capitala, Grigore
si complicii sai, tineri din aristocratia constantinopolitana, au fost aspru pedepsiti.

www.dacoromanica.ro
 I gt VNISIV VIDGINWOO

72 not 901 notoox3v x)1311 M01701-37'370d,C 59d1L 101flOW not nk17d3x1N 7oxno2 61
VOX 0\9191:1 A99
3191. (101 no,jpnno2X)dX)i 701A.OAIOXIct1 6n3irrio1pc 5ga A3.gk2
6/33x3 T1 911c3321. nidnotopv 'AnIzioyncl) 91 n 4602L /Ohl A0V()771 50A13X3 d701L.
not
no11d3x1m -oviodrAliat3 5nodr,todcbria, n ivx nolToa.pcia
ncp..ck:o for01 601 31.1197;3X)x
pox 5ritoi, 5c1o3noy dold3at. 50D3 -43X23

gr

'X 'II £ o n 4dC9110dX01.ctX) A/Od31032 pDx

131!.3 701'371 n113 n193,9x)dlo2c 9 "jodlLy
1)DA23 36Dat-
5ot13x? Zr,to 4/13XXrIC4 53 MACO9d3X 401(101 57oy7319o3tf nodnoddYri?
vox 0110D9 3913X n
50A3719A3A-Md1011, 591X0A 50A3l3cad3AT
)012 901. 5CtOX331.
170x 4AC911L9X0d= 5101 Semlf.AnD 19(91706 5mq-doll AidrX pDx nos.
svidout
)?a, sodlt, 0033dX A3c1.3x? not.o3)31-19x 703.cio pox 512 val9 5)0E4 pox 513.2,D3aL
6919)03 51:10.1-1D33 DlooX?
not
5no2 pox &Tejry 7p2 mo)26,0ox 5911<06
3g 6Olt101 30 lotoo7l9m 5?ch1 ntr.a. 0X)113 nlosnli.i.no
590k331 5319to1(70c7o173n3
pox
oodTX 50A37-19)1yr7onnx 3g 5101901 A9AVX1th3 53 A0190901 ev39zy31.em-o 5r-, -
lorcumij nolvo ro3lorionolvx .G.O. 10 n. tosmilx) m9aaptiGeop po?,teovt 9C313711
1707( loopy Mccoa.r. x? Ski. 5k3Lmg37.3lf.
10A3T1 170x nco3dx ncripaLcodvop ponktkdothri3 -
nuoorbodai. Tivx Ski.
A101L
'170`IpnaD13q noxxothioll 531oxkdtp A(91W71(T)d
43.gIL2 cos. c'oc!-A1)o3L Aoino1 DoDndzi.voxl? thnodt.
-
iola..)odz.$) PoDU.d6X oinorplooth 5g)
-
1X)31 Atid9rInociryno2Llso noXi3 5631 n(f.1.1nt/.1(1701 Apyrtod xcio 31701(3
Minvi.. A91 01870
31 pox 59(311. Ar.f.1 11(01.
'Md01ftht ASGAH 101. ox 570. 513TI70M12 5(,-) 6.91.10A0R n1y3LCn3
ncodrdchod 013)77(1104 7piL cbol 'teats.57ockoD13yx
d3iL 511m1v 3220 r_ts.rnyl
413vox 'ng-rbod)3 5)o.oncb
5g> "01709cpdnX(Tn.mx nochvm n
Solo.gt-o(Co(3dloa.r.
-
rat.? 91 no7c3193d2oll 5rt01 Snoop-J.10N T1371 901 norIcitmen34) msdryx_trx )orbri
5(pl 701 lolcodat. nos. noxli-mumda.$) 5o1r-r11)?innD 570Inor376 pox 5ctompo
loxtfre 33 G.f3X
ff..R Scto2. <.6,70X V71170 pox 3 5)o13191XAT, 6110 Szlnoxtpodu. 'mpAlo.A.)onni)
Anevjoi
S nc9i.c7o170x .Donvp olactgynod? 531n70u 32 5?cht om-toz, evv.coo Aolc131op
5919X) 610)03 A7n31911L 0 rl X A37.1.3 3190 Atf.TI 5101 51013X10 51ori97lox
re(X) 01 toolc, 61 d-nt 5onnimoop cp nonlsx? AL!..1 A1913X '0113111
"ootino.olf.ca
ACIOCW.101, 5VIA101.1 50&3T110931(70X7)13T1
not riox1i)od31 pox foxlicolnodi.D no.A.91(X)irx
601 noa® 54,631LD3 iLtiod) pox
(30I9x) tf-? nos.
513 ntp. nitvol371 roolDttyxx3
noXdpdsloas.. noloyoxim 5olnothou
> <

www.dacoromanica.ro
 ANA C.OMN2P-NA 113

1-a trimis cu scrisori 79 la Leon Nikerites, care era atunci duce de Paradu-
navon 80 chipurile pentru ca sa pazeasca cu acela tinuturile de linga Dunare,
dar de fapt ca sa fie mai curind el supraveghiat de Nikerites. $i deportindu-i,
i-a intemnitat pe Eustathios, fiul lui Kamytzes si pe ceilalti.

12
1094. Apare un pretins fiu al imparatului Roman Diogene. Inapdratul e nevoit sei-I exileze
la Cherson. Impostorul furnizeath cumanilor la care se refuglazd prelextul de a naval: asupra
Imperiului bizantin pentru a-1 inscauna impclrat. Un vlah, Pudild, informeaa despre
trecerea Dunarii de cdtre cumani ; alii vlahi, in schimb, indicci invadatorilor locurile de trecere
peste Balcani
Deoarece nici dupa prima, nici dupa a doua mustrare, nebunul X, II, 3
nu s-a potolit, imparatul 1-a trimis la Cherson §i a poruncit sa fie intemni-
tat 81. Odata insa ajuns acolo, acela, catarindu-se noaptea pe zidul cetatii
gi aplecindu-se peste <marginea lui>, a legat in mai multe rinduri conversatii
cu cumanii care obipuiau sa vina prin partea locului pentru comert si
pentru procurarea celor trebuincioase ; dupa ce a schimbat juraminte de
credinta cu ei, la vreme de noapte, s-a legat cu fringhii cii si-a dat drumul
in jos, de pe zid. Cumanii, luindu-1 cu ei, au plecat in tara lor. $i dupa ce a 4
locuit mai multa vreme in mijlocul lor, a ajuns la atita pretuire din partea
acestora, incit it numeau acum imparat. $i cum erau doritori sa inghita
singele oamenilor si sa se indoape cu came de om si sa adune prada multa
din tara noastra, gasind in acesta un pretext de felul celui al lui Patroclu 82
au hotarit sa mearga cu toata oastea impotriva romeilor, pentru ca sa-1
a§eze chipurile pe tronul parintesc. $i au tinut o vreme in suspensie aceasta
hotarire ; lucrul nu i-a ramas ascuns imparatului. Isi inarma deci trupele
in masura posibilitatilor §i se pregatea de lupta cu barbarii. in adevar,
trecatorile pe care limba populara le nume0e clisuri, cum am spus, apucase
sa le intareasca. Dupa o bucata de vreme, indata ce a aflat ca, impreuna
cu impostorul, cumanii au ocupat Paristrionul, adunind pe cei mai inalti
demnitari militari 1i pe cei inruditi cu dinsul prin singe §i prin alianta, se
sfatuia daca trebuie sa iasa impotriva lor 83. Cum nu avea obiceiul sa se
increada in sine insu0 si nici nu voia sa se is dupa propriile sale calcule,
15.sind totul in voia lui Dumnezeu, cerea de la El hotarirea. Chemindu-i
deci pe toti, cler §i armata, merse seara in marea biserica a lui Dumnezeu,
fiind de fata insu0 patriarhul Nikolaos< >

79 Cf. Dolger, Regesten, 1162, unde se stabile. e si cronologia.

80 Leon Nikerites, duce de Paradunavon (Paristrion), malt demnitar din vremea lui
Alexie I Comnenul, despre care, vezi N. Banescu, Les duches, p. 93-95.
81 In afar& de cei doi fii mai sus-amintiti, Leon si Nichifor, Roman al IV-lea Diogenes
a mai avut unul, pe Constantin, casatorit cu Teodora, sora lui Alexie I Comnenul. Inca inaintea
suirii lui Alexie pe tron, acest Constantin murise la Antiohia, in luptele cu turcii selgiucizi.
Potrivit Anei Comnena, Teodora, retrasa acum intr-o man5stire, a fost cea care a pus cal:At
comediei reaparitiei lui Constantin. In manuscrisele A le xiadei, din eroarea vreunui copist sau
poate chiar dintr-un lapsus calami al autoarei, numele acestui al treilea fiu al lui Roman apare
ca Leon. La Bryennios, Bonn, 1, 6 apare numele real, Constantin ; cf. Leib. n. 1, p. 155-158
la Alexiada, IV, V, 3, in volumul I al editiei sale, folosite de noi.
82 Aluzie eruditA, tipica pentru stilul Anei Comnena la Iliada, XIX, v. 302, unde se
vorbWe despre femeile care, plingind moartea lui Patroclu, isi plingeau de fapt propria durere.
83 Nu este intimplatoare folosirea verbului a ie0". Se punea problema ie§irii" din
fortAreata natural& pe care Balcanii o inchideau spre sud. Nu toti comandantii erau de acord
asupra oportunitAtii acestei manevre.

10-c. 2278

www.dacoromanica.ro
 YII VN/SIV WOO VISIC3111

9 > nm 591x TR 5oinosto1(7o13ox ll cloynno 591111 no13dxx3 11C91 11C0X7/1(

<
170X 11(11.1 nconfriON 3p1R 901 se3d90roov 117De17Od33Lv13 3.A..)-matap '501/17O1(3 11032
MO,l

113111dX 5G.D900.A.970 Ski 1} 5vd3Ti 50113T11093)()OX101.3T1 5901 3 X dX 59011 11(91 elf9/13/111.0

31 170X MYM9T13/il. 17).61)700931(I0d 9 11 133 1\131031 imig TR 513 11(f.1
c
UN novo,
po.asqn3A.7o nITR 'no.A.To dXrdru
53.1..mou, a; n91 ATT.) /1911tknox701o0m VOX A01
/101X11301 513 701 °vox 7on3719 70T1d3® 3 31(1319331.70 701371 x 3 M91111 c11(7)X1/1G3
901 31 chorpox 1101 1101 a
XY Op 170X 11(913313 11C91 ? X 'Chi 611C911 (1)63 &ICI fith Iltf.X70y
L (91 A 3913X3 170.091310U AC9C33T1 133La ,Te
~5919y TR dpop 1m-3X 513 &01003X,1v
59du dRy ous000l my 91 d9 =WI vol 1(91F10) VDTIZTI rt)Tbacr1371 Sormif
5cio1 dxx 5no13 &col moaixonnomoldRyc '5)01doo21.39 n(2 9 31
;c333.t.9 53:.noX
)717031 X &Tim 0 du,
5G.1(;)13n70X 50n3r19131( pox m kx oth d 5o 9 501n 901 17O1(1O1L.

501117O9tL11A7odn1 a
m3nd 4(01 170x X 5019 d IMl 5)09 110X 91 1 9 Agrivoqcb
d319 30. 51 101901 5 11l?.1(X031. 111c1 901. d1970X 90 9d) 110,LX101(
01.Xn(1313A3 170T923101L
pox nen. monloTiom molnod)ovoixx (pi 701371 odxyri 5)33X noi <1371 11(9193O -177A99
m93d nothy91t. rcop 701371 90310X9 370x X3 1,DzIR If. 531)or1 501 mmvpxm-rx 570y0
,170.e.91310:1. 1p 33 IL 7019131( 3x 510n3T1D1v(x 5101 cat 5701( '1113X3 OIL yy 50/13TI9XDOIL9
5r393A.d3c13 p
371. IL 0 101171i1X11319 kl d '1131/39(1t. 301970 1137.1 1190 du 59 1101 1101M1rd a
pox Snot, 5no1(v,o 9 ompo dx en'? d 5on311709lz.n.113tho7L nor 701371 OX G. &cols) nm..
ncoRi 59(33.1. dRy wool nIxoltn 36-r1o1L31Lx MI TR 311 ncTooxvi,loyi 61 ck a
do d MAG.
cbnpdooloncom IR 7p o
di- 11(T)1.)p.r171v dlL 0 11310139 110.03,E701001110 1101 ovox nOATIicl -onnow
nrdi, 5othodc7pdoTrr1) TR 50120 dtf.nf nlec(Oat. "41.1301, xiimardID
idTa dnaLTIT fool
3x ka.x 5onr-I ( 9 X1,2/ 5901.9 11C99111301.31 .-11701319
170X 10.70X11A1 1191 1110T1311V, 30.1-37-1 11(91
-
'11(91(9 170X op31.3 5no1 5non30Tlom 5101 570dno913yx 31R i..no.gy 113141071 93dVaL
1)0.9331 113.6911!9 11(91910 x po 7-1 cb Az co 5 110)191) 1)0.e1MC3132.01:7?
'III 110)I nnol nconriom drac ncoXfy 510i- iR 3o moz. x noDny d -)odif
au 5n 4107i3T1 M91.9X 110X (9190 1191 ncolfIZ d 5(93 LooIR ncolo.Gny 70713o 61. ILI 0 01.91( j
I7097Y1(32.L9Od1L 511.up 3o 1ox1o32.3 /al In 5k T1D3R 5311M9Ip A91 /41 11(ILX)0,(C1d) ow,
clocIls:nox n3/DIaL3u. nri no cpRnlochou unox 52.01 5Ionlori ionlo 33 531mo9ff.71ti.693
1011371919 5C101901 01fo03R33.u; TR 0
nmyloxramm f.70A11.11101.96(9)1 5n01(930q 5riu.
-
(101 5co31o9r4 4olf.(-; or.] 53on9h9 ncoX9 onyri 51 ran? AT 513 111+TI0A0d1L 3TI0XL3
51011 17)X Chl. d90 Mt-POO 5(931(3091370. 11101C)/(9) 59.93 X3 Mr)1901 13110 513 A9170X3
5(109T1(10901L nolno 9 d icoo 3y 5n sourhopRow; srwp 63, nal Dlcpdcon not
5901
lorili uxricpl)p 5701A9X977170M 3R (.(.1 11(49X0,1 OM 50.0111pTi 10A3TIT9103.6' 10
1101 11C9117T113X79(3101L Olt. 11(1)31( 10X101L3 931.7.120V 5T31( 31 FX 11(91 11(91L101( U1(390d1L-

www.dacoromanica.ro
 ANA COMNENA 115

<Se procedeaza, dupa ceremonii religioase, la tragerea la sorti in

biserica. Sortii indica lupta. Imparatul inainteaza spre Balcani. Se
opreste linga Anhialos>
In timpul noptii, sosind un oarecare Pudila, fruntas al vlahilor si 6
aducind vestea trecerii cumanilor peste Dunare 84, socoti ea trebuie sa cheme
in zorii zilei la el pe cei mai de seama dintre rude si generali, pentru a se
sfatui ce e de facut. Fiindca toti ii spuneau ca trebuie sa ocupe Anhialos,
a trimis numaidecit pe Cantacuzino si pe Tatikios la locul numit Therma,
impreuna si cu unii mercenari, cu Skaliarios fiul lui Elhan si cu alti fruntasi,
pentru a face de paza acelor tinuturi. Iar el pleaca la Anhialos. Dupa ce 7
afla de inaintarea cumanilor spre Adrianopol, chemind pe toti fruntasii
adrianopolitani, dintre care mai de frunte erau Katakalon numit si Tarha-
niotes si Nichifor, fiul fostului uzurpator Bryennios care, deoarece s-a
razvratit, a fost lipsit de vedere le-a poruncit 55. pazeasca cu multa grija
cetatea, iar cind vor soli cumanii, sä nu dea lupta cu ei fara curaj, ci sa
traga la tinta asupra for si din departare si sa tina cit mai mult portile
inchise si le-a fagaduit multe binefaceri daca vor tine seama de cele porun-
cite. Dupa ce le-a recomandat deci acestea, lui Bryennios si celorlalti, im-
paratul i-a trimis cu cele mai frumoase sperante la Adrianopol ; iar lui
Constantin Katakalon Euphorbenos ii porunci prin scrisori sa is cu el pe
Monastras (acesta era un mixobarbar 85, care avea multa experienta militara)
si pe Mihail Anemas, cu soldatii de sub comanda for si, dupa ce va fi aflat
ca au trecut cumanii clisurile, sa-i urmareasca indeaproape si sa-i atace
prin surprindere.
Indata ce cumanii, care au aflat de la vlahi 86 potecile ce strabat III, 1

clisurile, au trecut cu usurinta prin Zygos si s-au apropiat de Goloe, locuitorii

acestuia, legind numaidecit pe cel caruia i se incredintase paza fortaretii,
1-au predat cumanilor. Iar ei i-au primit cu veselie, aclamindu-i. Dar Con-
stantin Katakalon, care-si aducea aminte bine de sfaturile imparatului,
intilnind niste cumani care mergeau dupa furaje si atacindu-i cu indraz-
neala, facu indata prizonieri cam vreo suta. Primindu-1, imparatul it cinsti
pe loc cu titlul de nobilisim. In schimb, locuitorii oraselor invecinate, ai
Dampolisului si ai celorlalte, cind vazura ca Goloe e in stapinirea cumanilor,
84 Pasajul ne cla o indicatie, e drept, foarte vaga despre stratificarea socials a vlahi-
lor in aceasta vreme, care coincide cu aratarile mai ample ale lui Kekaumenos. Pe de
alta parte, aka cum s-a remarcat Inca de N. Iorga, Histoire des Roumains, III, p. 191 este
vorba de un vlah din zona Dunarii, dovada a existentei unei populatii romane*ti pe malurile
fluviului in secolul al XI-lea. Numele de Pudila, poate o transcriere impeifecta a formei Budila,
a fost apropiat de I. Barnea, DID, III, p. 155, n. 270 de acela al dealului Badila" situat
In apropiere de Isaccea, In nordul Dobrogei, adica tocmai in zona de trecere a cumanilor in
1094.
85 Monastras era de origine tura. Prin mixobarbar se intelege un strain bizantinizat
sau un bizantin care are intre ascendentii sai c.propiati un strain. Cuvintul e un arhaism si
se poate traduce prin : pe jumatate barbar, et. Attaliates, Bonn, p. 204.
86 Acest pasaj indica prezenta unei populatii romane§ti, de vlahi, in zona Balcanilor.
Coroborata cu §tirea mai sus-citata despre Pudila, informatia Anei Comnena ne ajuta sa dove-
dim existenta unei populatii vlahe in toata zona dintre Balcani gi Dunare. Cunoscatori
ai drumurilor din Balcani, pe care le indica si cumanilor, aceti vlahi slat deci lccuitori stator-
nici ai regiunii. Ii vom regasi in secolul al XII-lea in mi§carea Asane§tilor. Ca *i in cazul
acestei miFari si de data aceasta constatam ca unii dintre vlahi colaboreaza cu cumanii
Impotriva Bizantului, altii nu. Textul nu ne permite Insa sa analizam mai circumstantiat aceste
rnprej urari.

www.dacoromanica.ro
 116 ANNA COYINEINA

XuD-O-rec aU-:ok ScatievoL inreaezov-..-o xat 7C0Cpeaiaouv Tag 76Xec; ineucrlip.ouv

TC TO), tinuac'ovullov Atoyivrp. "OS (LETOL TO TCciVTCOV kyxpovriic yevicrac tivaAa-
pollevoc "c'orav TO Kot.taw.xOv aTpci-reup.a XCLTCCAOCV.PeCVEL T4p 'Ayxicaov
ciTroTrecpoicr,D.ac Tdcza pouX011evoc TWV Ta6-r7)c TeLx.c7.A, < . . .>

13

ti, V, 6 < > KaxeZvoc tat, oUTcac etzov vpoauti.ia; TE xat Opti.71; xoct TrOicsoc AecopOpoc
Toirrouc etze- °liven-het SE Tag 6TpCCTL6TO:Lc ExeivoLg KeX-roic xat t,taX6v Urrip
Tip &p.p.ov xat Tdc eca-rpa TrA-Poc cpoivLxaq pipov xat csTaupok TUVOCLci
're xal Tixva Ti5v acpc7w ikAlAuaO-ra xcDpc7P). Kat Opeiv carrok xcc,M-,Tep
TLvac Iso-rallok Cc7rocv-rax69.ev auppiovTac xat sLa TE6v Accx6N, c`o; ilTiTrav [TrpOc
-rag] 7-cp6; 1^4p.ac iiCep ZO (16VOU4 7COLva-cpccrta3 <... >

14

XIV, IV, 3 Tic OUx citae Ta. ecTrecpa Tc7)v KeATc7., ixetvcc 7041.91 Tclv Tip PaccAiaa
7c6AIN XCETECX/p6T4W, OrrOTe Trlg iauTcliv a7Ccorax60.ev eurasncaTdcv-rec TrpOc IN.LEcc
iiipplaccv; TO-re yap arm; ELg Traccyoc dczavic cpporriacov ip.rrenTcoxk, ix
7roAAo5 auvcaeov airrollic v63v `Pcollaicov 13ccaaeiav OveLpdyrrov-rac, &Trip Tip
appov Se XCCI, Tcl (10-7()CC Ti)V CCLYCWV 7tAlD'Uv Opcliv, Tee; Si col.catxac Corciaac
auvdc[Lecc OUSE 7-rpOc TroXXocr-r-ip.Opcov ToUTcov icauullivac, et xat sic it, (soya?:
Otiev, .TroXAci) ye tacXXov aLecnTawivaPo Tc7)v TrAecOvcov tiv-rcov xat Tc7.)v piv Tdc
'rept Tip Zepfliat, Ti(.7r1 xat AaAtLcc-riav i'rec-r-flpoovTcov, TE)V SE Tat -rrept TO» Icr-rpov
44 'sac TE6v KOIVCOV Xat Acoulv &paw.); puAaTTotivcov, 7roX)SA, SE xoct Tip, To5
Auppaxiou ppoopecv iirrnaTeuogvcov log Ili) 57TO TiLv KeXTELv xat aiSalc 6041,
Tc6-ra crovopc7)v o aUToxpeircop 6Xoc yiveTat. -thy KeATc7.w TrIcXXoc TV:in-CC iv aeu-ripcp
4 HtLevoc. Kai TO 1.1.iv -rripcZ int oxcvoop.evov PocpPocpcxOv xcct 1.1317CCO ic pa; ixpiiccv
Tip gg.pccv gcc'p.occro., Cosi,pys xat scopectzg, Tc73%, 8a KeATclv Tip icpeacv 7rccv-
Toia6c (.1.eDoaciacc Ccvaa-riXAwv xat TWV OtX01. cr-rriaLv aix .fr.TOV, 6TL XCL1

[1.FtAX0V 5Cp0p61.1.EVOc TCCOTOECt)c opuAo'c-rTea&cct, gcsITEU3EV aVTEXWAc Too-rcov Coreipycov

Ta POUXEUI.LOCTOC.

www.dacoromanica.ro
 ANA COMNIENA 117

mersera la ei si-i primira cu veselie si le predara orasele, aclamindu-1 pe

falsul Diogenes. Acesta, dupa ce a luat in stapinirea sa toate <localitatile
amintite>, se indreapta cu intreaga armata cumana catre Anhialos, vrind
chipurile sa-i atace zidurile < >.
<Urmeaza descrierea asediului Anhialosului si a Adrianopolului,
prinderea prin vicesug a falsului fiu al lui Roman Diogenes si infrin-
gerea cumanilor>
13
1096. inaintarea oamenilor primei cruciade in Imperiul bizantin
< . . . > Si acei oameni aveau atita insuiletire si avint, incit toate dru- X, V,
murile erau pline de ei ; si ii urmau pe acesti osteni celti 87 §i o multime de
oameni neinarmati, mai numerosi decit nisipul si decit stelele, purtind
ramuri de finic si cruci pe umeri si femei si copii care-si parasiser'a tarile tor.
Vazindu-i, ai fi zis ca niste fluvii, curgind din toate partile si adunindu-si
la un loc apele, yin spre tinuturile noastre ; mai ales prin partile dacilor 88
veneau cu toata armata < >.
14
1098. Grijile impdratutui Alexie I Comnenul in momentul peitrunderii cruciajilor in Impe-
riul bizantin. Printre ele se numdrd ,si preocuparea de a preveni atacurile cumanilor ,si ale
altor barbari din nordul Dundrii
Cine nu stie de acele multimi nenumarate de celti 89 care au ajuns XIV, IV, 3
in orasul imparatesc 90, cind, ridicindu-se de pretutindeni din Wile tor, au
navalit la not ? Atunci <imparatul> s-a pravalit intr-o genune de griji, ca
unul care-si daduse mai de mult seama ca ei viseaza la imparatia romeilor ;
cind a vazut multimea lor mai mare decit a grauntelor de nisip si a stelelor,
<cind si-a dat seama> ca fortele romeilor toate nu egaleaza nici cea mai
mica parte a tor, chiar daca ar fi adunate la un loc, cu atit mai mult cind
erau imprastiate cele mai multe dintre ele, unele pazind vaile dinspre partile
Serbiei si ale Dalmatiei, altele veghind asupra tinuturilor de la Istru ca sa
respinga navalirile cumanilor si ale dacilor 91, multe iarasi fiind incredintate
cu paza Dyrrachiumului, ca nu cumva sa fie ocupat iarasi de celti 92. Luind
toate acestea in considerare, imparatul era preocupat cu totul de celti,
lasind pe planul al doilea toate celelalte. Si pe barbarii care se agitau im-
prejur, fara a-si da la lumina dusmania Inca, ii potolea prin acordarea de
demnitati si de daruri, iar avintul celtilor it potolea prin felurite mijloace
si, temindu-se nu mai putin ba chiar mai mult de agitatia propriilor
sai supusi, se silea in tot chipul sa se pazeasca si sa curme cu dibacie corn-
ploturile puse la cale de ei.
87 Celtii = francii.
88 Dacii = ungurii, vezi supra, n. 11.
89 Celtii = francii.
" Constantinopolul.
91 In general prin daci Ana Comnena desemneath pe unguri. Nu este ins& exclus ca
in cazul de fats s& fie cuprinsi sub aceasta denumire gi romanii gi pecenegii din nordul Durarii,
vezi supra, n. 11.
92 Prin celti sint tntelesi aici normanzii, deli mai sus acelasi nume arhaizant desem-
neaza pe franci. Cuvintul e folosit de scriitoare nu totdeauna foarte exact, pentru denumirea
cruciatilor. Dyrrachium a fost cucerit de normanzi de la bizantini in 1085.

www.dacoromanica.ro
 811 VNKV VisIONWOO

frIT

cozz.(-) oo1A35912 513 13.89ylvocho1 'pox ArIA?-rinoloaLoloy 5moxII.x10 516.910

1d31 A(91 n.1719)16(- 1013 201 nodi.oL, noI3)1d31 'A19c97 5k9RA.9 ttRik 5c93DEF13A1313
5(LA3711191c1)3 cloArioXtho nodcp2Loni.eth )pi)ox rA(Lr1 Aoldtrl?oN 1D133 5(.1 Is)1d
-
50211( ACril AC03)(01 pox 521, 513ri10A0.2 5)1910100 50A37i)2117131031371 194.11.10110X
5001(01 513 31 A1)(01L;10111L1)(10 110X 513 A01 A0A3T10.4.31( 9)11C31311 113X A1)113701C)j,
513110X 91 107134
(101 nocim 1c1X3r1 pox 51d1D2dr1 45D..jo11m0cktog 57ottlIpx9113
tquolf. 31 1431 5901 500=11 Acolcoo 11L8DriAx233A3 to013y371113 319c2 51Ao21
5r19Ao,l3.A. A? )1x c(dl 5La3071 110.p10A9R And?cb Snot '5301rd113 5919r
TR 70110X
A1y0190111xoo >13d3a17012A? -<-
'xi 1 Aac cbD9 TR 101(1101 0113)(313 VOX k tpt1.1.0)( U.A13X3 171371 A(91 AM170X1A101A1
011310dx3A2D 'rxx17139 5401o.ecb 511 oan? nol riodIDL, AGL3, A0)1 AcoArrlom
lop 3xx3.1.1If.
)1I3 )1d31 to9o7 pa TR 593`(1D) X1.71 )19(('0(371 5 5C9)(0 50d1 A01 c ,11300A) 3A0)1)61.
5101 1onoXf117d3IL 5.noi,cnurdix 50A3r11ODfaXAnD 17)31 At.p. ActA9va Act)dryrarx
pox 5901 5nodr0dri) U..71 5Txt.d93 ArDo.gdqoc/) choi '41 not SocloiTc3x91.9m
A19(13)(3 5310X4X/T1371 513 c0911991 (110910d31:7)13 )7T1IAX10C)7021. 5)12,(211./odiD 5(101)1A/13A.
50A3710)(3101010 A(41 ACO1 AMCbpiiid7Jd C913113 Al .A3t13d1p.? 20 TR A73z.9110x AC91(,101
17)}1 191d11113 531/10XC91 -(1.010A
dX10d7011. 1071k A0AC1Zytk A01 A0d19L, 531/00937d310013
4510d311 1313 5001 500A70110}1 01/0097p3.63 AT13 01twd36321.3 A(0133X9 A01 3913X3 (101
A01. 1odo1.10clxo./9/o 101.3 -
5(93d90Ar`c 101A03Ci) A0T117101: 45701/1109Td31L101R 102.)00ditr 50d1
oa TR 593x19rd -
0rb3c11..93A AT'l ((x1119 A70.0461,.)(31.7)X A(01,TC3701I. 03110d19
twn-Fri 10 'Iochoddrd 5corlo lolArl pox oictoi. 5odrri 51.1.xy% '017J0tplIf 119
? 5U.ono
17ox 5U.nor1 01 52 5nodrddrd 39w-3t10 pox 119 590yy01 urn, omp 51./.1 51LX))0X1AI0N

5(0393d110 513 1'41 Ard3137111. 3x13Alf..1371 'AuDjn.:

A20y11R 50A37110DU.19 A0110119d1
VOX 19170x jd1od 30 Ac9 93ie10 tv01 Ac9y19 1X*C 7p1i0X AC01 Ac0X113d170 014 M91 3923
-
Ac9/..10193Ej Ac9.19x 5rri13d1Do11 ttn6201 11ox (1)0 51.8 513 t..1)031.cic1t.1L1y1e, 110X A06(111
57)9(1)11'..7)0012 A01(19 Avvp21. AcoAcp.lop 01,3X13

9T

9 O. 5°TilV,3 59190 5odo 1193 Aoiri-odxxrri ra,)1x A(f.-1-17-hodol. noxf.tyyr Us

'IIIA'AIX 1 6371 9110 not. ctoA239a no1A9ll 91 0, 50d 7X fl?tht171
U.31.9Rod -A0A3T113X )113Xdy
twm..9/3 Ii AmxIdcoa 13x/f13 1/37110. 1193
ec9t3-1-1/odrod. 5991 5r1xx)dcoirx 51c1X9-1-1
rA/t2 -
170X A0A37)91310X701R 6)1 CbX11,A701dRV 413).F(31L Apopu Sp Ardpolop AOd1324
y 13A;0T12 pox 51c14r1 AC01:110 Ac92A2Xda AC9TIrldR 501.n3y310102 A3.64T)(331DXa
TR AC01 Acolc,iddr/./ox nolcoo ruov. iszx mnoicpipctoy1 itn.63 1/o13.113A Acox/ov
Ac91A9 M9d31013d0d 170)( COI r 4A(0Xide AC0d31(0110A TR ACOX50d0 31 e.,01..rp0 pox
4c0n933x1oN noino Aya. noty 531Ac0c333o012 10 5331071011 170.641X 1.70X 5(01 r
n3.Grx3mp 6599A9dX n1d1 (4 201 cio13y.v 01, ncl93 pox lo loyyo1 53Acolf 523
Ar243ycoAr1 /lox cArx.l3Alc iourclIDArlt. Al./. twyporlem Ar1Ao1-13.0.. tmoxrx? vox
r191y1071 Sloe 5ciod3ind1.13 513y91 Am o1k.g./px9ocl3f. k
royrat. 59/.1i.xy9c3.8nyo1
51yoat9o111yy10

www.dacoromanica.ro
 ANA COMNMNA 119

15
1114, noiembrie. 0 nouil incursiune cumand

Nu trecuse Inca un an si auzind ca iarasi se zvoneste de o trecere a cu- XI V,VI II, 1

-manilor peste Istru, la Inceputul indictiunii a opta, pe la inceputul toamnei,

In luna noiembrie, <imparatul> iese din imparatescul oras si chemindu-si
toate trupele le aseaza la Filipopole si in locul numit Petritzos si la Triadita
si in tema Nisului pins la Branicevo pe Istru, recomandind ostasilor sa aiba
multa grija de caii for pentru ca sa fie vigurosi in momentul luptei si sa-si
poata duce c5.1aretii ; iar el poposeste la Filipopole 93 < . . . >.
antre timp Alexie se ocupa de combaterea ereziei maniheene>
Dar pe cind se petreceau aceste lucruri si se ducea acea disputa' dialec- IX, 1
tick' cu maniheii 94, cineva sosit de la Istru anunta traversarea fluviului de
catre cumani. /mparatul, fara sa mai zaboveasca deloc, a alergat la Dunare
cu soldatii pe care-i avea la dispozitie. $i ajungind la Vidin si negasindu-i
pe barbari (caci apucasera sa treaca Inapoi pe malul celalalt, indata ce auzi-
sera de venirea imparatului), pe loc alege citiva osteni viteji si-i trimite
urmareasca. Ei se arunca indata pe urmele acelora, trecind Istrul. Dupa ce
i-au urmarit trei zile si trei nopti si au vazut Ca, pe plutele pe care le aveau
cu ei, cumanii au trecut un afluent al Dundrii de prin acele locuri, s-au Intors
la imparat fara vreo isprava. Imparatul pe de o parte s-a Intristat ca armatele 2
sale nu i-au ajuns pe barbari, socoti insa, pe de alts parte, ca e in felul ei o
victorie faptul de a-i fi izgonit pe acestia numai prin zvonul <venirii sale>,
si de a fi adus la credinta noastra pe multi dintre maniheii eretici ;dobindise
un Indoit trofeu : cu armele asupra barbarilor si cu foarte pioasele-i argu-
mente asupra ereticilor. Intorcindu-se prin urmare din nou la Filipopole
si odihnindu-se putin, se apuca din nou de lupte.

16
Descrierea Munlilor B alcani es
Acest Haemus este un munte care se Intinde pe o lungs distanta, asezat xiv,vu[. 6
paralel cu Rodope. incepe de la Pontul Euxin si, indepartindu-se putin de
cataracte, se intinde pin5. in Illyricum ; cred Ca, desi e taiat de marea Adria-
tick se ridica din nou pe malul dimpotriva si se sfirseste in padurile hercynice.
De ambele parti ale sale locuiesc neamuri multe si foarte bogate, la nord
dacii si tracii, la sud aceiasi traci si macedonenii. Trecind peste acest Hae-
mus, in vremurile de demult, mai Inainte ca lancea si multele lupte ale lui
Alexie fi nimicit cu desavirsire, scitii nomazi " cu toata armata for au
pricinuit daune imparatiei romeilor si mai ales oraselor celor mai apropiate
de acest munte dintre care vestitul odinioara Filipopole este cel mai de seams.

93 Cf. Zonaras, Bonn, III, p. 731 cu o diferenta de datare : expedi %ia ar fi avut loc
-primavara, Inainte de cea din 1113 impotriva turcilor.
94 Manihei sint denumiti de Ana Comnena, aici, bogomilii.
95 Descrierea este inserata Intre cele doua parti ale fragmentului anterior.
es Scitii = pecenegii, dup5. cum reiese clar din context. Celelalte popoare sint denumite
In stil arhaizant, pornindu -se de la regiunea geografica pe care o ocup5. §i denumirea ei
antics. Acest obicei al scriitorilor bizantini, In general, §i mai ales al Anei Comnena face difi-
ci15. identificarea etnia, a populatiilor despre care se vorbe§te.

www.dacoromanica.ro
 PEOPPIOZ 0 KEAPHNOE

ETNOTIE IETOPInN

I p. 517 'Ex Toityraw oi5v Teti%) Ai.acov gpyov 7rorhaocc O flaaasOc arciaTeae Totc
6pav TOU AavouPEou gaveaLv, intypcit.Pac TW p..eiovt. TO 8c7.)pov 67cep yiyovev
oci)To Cc OAkapou aLTLOV SLa Tilv iTcLypacp.i)v.

I, p. 517 TcT) xf3' tret KCIPICYTCEVTZVOc O el'icepio-TaTo; xaTec repp.avi5v xat Eaupo-
I.LaTc7)v xat POTOlov crTpaTeUaac vixlv flpaTo xpaTatecv &Cc T:4c Toi5 aTaupoi3
8uvcip.ecoc, xat Toisrovc eic iaxciv/v ijyaye 8ouAetay.

1 p. 517 Tc7.) xy' xat a' xat e' gTet TO iv 'AvTLozeia OxTayo)vov xuptaxOv .pEaTo
oixoSop..etaaac. xat airrOc TOv Adcvoui3Lv Tcepdcaac ykcpupav iv a6T(.73 AcEv-iv
518 7Coi7)xe, xat ToUg Ex&aac U7C6TocEs, I xat TON) rpOpov gxTtcre tteTec ye TEA) 815o

www.dacoromanica.ro
 GEORGIOS KEDRENOS

Georgios Kedrenos a trait in secolele XI XII. Se banuieste ca era un calugar.

A alcatuit o cronica universals, intitulata. in original awo tinq Laropt.c7)v (Compendiu de
istorii). Asa cum reiese si din titlu, lucrarea lui Kedrenos nu este decit o compilatie.
Izvoarele ei sint azi, in cea mai mare parte, identificate. Principalul a fost cronica
anonima, cunoscuta si sub denumirea de cronica lui Pseudo-Simeon. Ea insasi nu este
altceva decit tot o compilatie din lucrari anterioare, anume din Teofan Marturisitorul,
Georgios Monachos, din cronica anonima folosita si de loan Zonaras, din asa-numita
Epitome folosita in redactiunea B si din alte lucrari de sorginte ecleziastica. Kedrenos
a folosit de asemenea, direct, cronica lui Teofan si alte izvoare. Pentru perioada anilor
811-1057 el copiaza aproape liters cu liters opera istorica a lui loan Skylitzes. Din
aceasta cauza cronica lui Kedrenos este citata, pentru aceasta, perioada, sub numele
Skylitzes-Kedrenos. Nu dispunem Inca de o editie corespunzatoare a operei lui Skylitzes,
ceea ce ne pune In imposibilitate de a aprecia contributia, cit de redusa, a lui Kedrenos
la realizarea acestei parti a operei *.
Compilatia lui Georgios Kedrenos cuprinde naratiunea evenimentelor istorice de
la facerea lumii la anul 1057, cind isi incepe domnia Isaac I Comnenul (1057-1059).
Edilie folosita : Georgius Cedrenus Ioannis Scylitzae ope ab I. Bekkero suppletus
et emendatus, III, Bonnae, 1838-1839.

COMPENDIU DE ISTORII
1

327. Printr-un dar, Constantin cel Mare stirneste discordie intre neamurile din nordul
Dundrii
Din aceste pietre pretioase, deci, imparatul 1 a facut un obiect <de I, p. 517
podoaba> si 1-a trimis neamurilor de dincolo de Dunare, gravind pe el in-
scriptia darul apartine celui mai mare" ; acest obiect a devenit pricing de
mace' intre ei, din cauza inscriptiei 2.
2
328. Constantin cel Mare invinge pe goli
In al douazeci si doilea an <de domnie>, preacucernicul Constantin, I, p. 517
pornind la lupta impotriva germanilor si a sarmatilor si a gotilor, a dobindit
o mare victorie, prin puterea crucii si i-a adus pe acestia in cea mai de pe
urma sclavie 3.

3
329-331. Constantin cel Mare construie;ste un pod peste Dundre se invinge pe goli
In al doudzeci si treilea si al douazeci si patrulea si al douazeci si cin- I, n. 517
cilea an <de domnie>, <Constantin cel Mare> a inceput sa construiasca bise-
rica octogonala din Antiohia si, trecind Dunarea, a f5.cut un pod de piatra
Volumul de fata era cules cind ne-a parvenit mult asteptata editie critics a operei
lei Skylitzes : Ioannis Scylitzae Synopsis historiarum, editio princeps, recensuit Ioannes
Thurn, BerlinNew York, 1973.
1 Constantin cel Mare (306-337).
2 Cf. Leo Grammaticus, Bonn, p. 86.
3 Cf. Theophanes, de Boor, p. 27 28.

www.dacoromanica.ro
 122 GEORGYUS CEDRENUS

veyc'cAcov ii.L(36Awv, xat iv aUTcli 'n )(lova liovOAta.ov xai. 1)Aon6pcpupov.

cp6pcp
gaTvssv, ix Pc41.7]g ciyay4)v, ix8-hcrag aLTOv &Cc xaAx(.7)v yeypalitlivo)v..
18pUcraTo SE incivcd a6Toi; dcvapiavTa in'OvOlLotTc at')Toi)", iv 4) ykypanTac ((Kw,-
aTavTivoc ». gAap..4,ev ilAiou 8 i.x-r)v, OS gpyov [ay Oita iov, .)(011 8E kE 'A41v6v.
xal Tag, inTa anopiaag xal Toi.4 tp xocptvoug, iv orc XptaTic O .0zi,4 111.1.6v.
i9 ccup.oc-rol5pyricsev, L7t0 TYIV POCGLV -rot; xiovcg gO'ETO.

I, p. 542 TOTE xai XaAx7)86vcg Tet UTcoAetyDivra Teixl xa,Xev, UTcepac.--

p. 543 ofiivcov 'cc ;A) XocXx7]aoviwv 'rob IlpoxoTciou ifwrcip xaTa Auovivaw eLpi0.1 etc
Tec oaelieMa E7ri 7aax(.7)v yeypap.v.ivog xrriod)g ol7)Toc
ecAA'OTE 8-1) v61.1.cpat, iepi xaTa &aTu xopeiv
Tepirly.evoa CCTIpTOVTOCC iliaTipiGtc ROCT'ciyULOCc
ROCI TETX0c Aotnpoia t. noAoaTop.ov gacreTat, OcAxap
.31 TOTE ppice cpiAa noAucTrepio)v ay.9-pd7ro)v,
C'typt.cc, FICApyceivovrcc, xaxiiv intey.iva Cax-hv,
laTpou lit.t.tviptoto nOpov 8Eaf3civTa csi,v aixt.tfn
xat /xu.01,xilv OXicret. xd)pav xat Mucri8a yar.ay.
Opvixir,g S'impecvTa cri,v Ea7rIr.6L vaLvotavynv
ai)Tot-) I.LEV pLOTOLO Tacg xat 7TOTI.Lov inicnoc.

1, p 547 oc.6-r05 of F6-ro.oL Eip&CrC(VTE; rv MOU,6T1.80C Af.[LV7p Dag)00 ;;Ml-

aocilbrric caToitg A9ov sic Ogcx-tiv, xai 86o yeyov6Teg 1.41 ,1
ip.dczovro. )(at out.giaziav alTI]cravTig of 'sob' ivig [14014 'rap« 0614AevToS
gTuzov inroaxio-ic Tc5 XptaTtavoiic yevicpaat. 6,9ev xoci PanTto-OivTig 'APeLotvot
CuroxaTicirlaav, xaalsog Ijv xal OLCOolg. IxiTaTOUTO 0i5V EV /upicf Tou 06e0tev'coc

www.dacoromanica.ro
 GEORGIOS KEDRENOS 123

peste ea 4 si a supus pe sciti 5 J si a construit forul cu cele doua mari tribune p. 518
si in acest for a asezat o coloana monolita, toata din porfir, adusa din
Roma °, incingind-o cu briuri de arama pe care erau gravate inscriptii. $i a
asezat in virful ei o statuie inchinat5, lui, pe care scria : Constantin". A
stralucit ca soarele, caci era opera lui Fidias si a fost adusa din Atena. Iar
la baza statuii a pus cele sapte cosuri si cele douasprezece cosuri, in care s-a
facut minunea de Hristos, Dumnezeul nostru 7.
4
367. In zidurile Calcedonului Valens descoperei o profelie veche despre ncivalirea go/ilor

Atunci 8 a darimat si zidurile care mai ra.'m5.sesera in picioare ale Calce- I, p. 542
donului, deoarece calcedonienii aparasera pe Prokopios°. Dupa ce ele au fost/
darimate, a fost descoperita in temelii urmatoarea profetie, scrisa pe niste p. 543
piaci :
Dar cind nimfele vor incinge o hora vese1a prin orasul sacru
Pe strazile impodobite cu ghirlande
,Si zidul va fi un sprijin cu multe gurin <de apa> pentru bai,
Atunci nenumarate semintii de oameni din toate neamurile
S5.1batice, turbate, pline de o malefic'5. vigoare,
Trecind peste Istrul Cimerian cu razboi
Vor distruge si tara scitica si pa"mintul misian.
Si intrind in Tracia cu sperante nebunesti,
isi vor g5.si aici sfirsitul vietii si moartea
5
375-378. Cre,stinarea gofilor ca arieni, sub Valens

in vremea lui 11 gotii, condusi de o caprioara, au trecut Maeotida is I, p. 547

si au venit in Tracia, si impartindu-se in doua grupuri, se luptau intre ei si
cei dintr-un grup, cerind sa faca alianta cu Valens, au promis ca vor deveni
crestini ; de aceea si botezindu-se au devenit arieni, cum era si Valens. Dupa
aceea, in vreme ce Valens se afla in Siria, scitii trecind <Dunarea> s-au in-

4 Cf. Aurelius Victor, De Caesaribus, 41, 18 si Epitome de Caesaribus, 41, 13 ; Chronicon

Paschale, Bonn, I, p. 527 ; Theophanes, de Boor, p. 28-29 ; podul lega Oescus de Sucidava
4Celei), vezi Barnea, DID, III, p. 388-389; E. K. Chrysos, To Byzantion hai of Gothoi,
Tesa-
Ionic, 1972, p. 31 32.
a Scitii gotii.
° Pentru coloana de porfir, vezi H. Zilliacus, Zum Kampf der Weltsprachen im °sir&
mischen Reich, Amsterdam, 1965, p. 40 41.
7 Aluzie la cunoscuta inmultire a piinilor si a pestilor din Noul Testament.

Kedrenos indict anul al treilea al domniei lui Valentinian (364-375).

° Este vorba de Prokopios, uzurpator, Infrint de coimperatorul Valens (364-375),
v itorul Imparat (375-378) ; Prokopios a fost executat In 366.
10 in text : rroVxrrovoq (= jalnic). Am emendat in ITOXUCTTOtLoc ( cu multe guri).
care mi se pare mai potrivit, cf. Zonaras, Bonn, III, p. 79; in volumul de fatly, p. 201,
n. 36 (Al. E .).
11 Yn timpul domniei lui Valens (375-378).
19 Marea de Azov.

www.dacoromanica.ro
 I 9tlI0110(110 satsratocrao

'5oinothdir1g 10 ir.enxx 531too910d3u. 101:01( Ski. 50931(031 'nlopt.tdcb3D13 5)01 -NoyLD

51oR r1 loth 531f)o10 101371 91 1)onli-0131Latzd 5r,ko1Q7o
G

'1 d 848 mZ cba,idl 1313 nlypc 40.01(k 10 10.8104 513 4'4.1 AC031071C9d /AI VOX
tt 0 If. 4109C9Ti OlL ,e( 57e ,5)03xc1ou3 nr3.groc 90m A701 0 50C) Ak noR3x 003 V A70170X
d 6tS 1701( An:MIL ntp.. a d311.0')og)o1(1( 5101 mpons 5707X4)011.3 -< ncmorl 3g A? 3X041AV
>

0 5k)(109 1d31L 4C91 AC0#10,1 513 *Alyoucionilnw.tonc9m no1dd9 3g 401010

mrn. j
30 Icratoona 5c9 nodRopnf pox no713102LoInd) rion371oXd33 38 nolcoo 50431 401
tv9419 4no7131(ou. 591x70709i, 511 50;60110T1 AC01 11(1)(7013T1 57091,(.1)0dX (101 norovoX
noi (101L1L13 50143)(1020 t1.63 50tht. (191(,170 0011. 'Lild33 '031(1970d 70110X (1034 -/OdID
5043710(131 pox n93# noXR fnoyravp..nlo o 601001 9 513.6911d 5kylorl0 cb clod -?drit
43x(9 5r9tp03:1.7 nolmon 13 10.e,1(7n)o1i.3 > e 310X 7013T1 A0dXITI say 5'41
5f,tx10do ncopI1131(ou 5191 5.Do#9,xa pox nomodrinD 51oirp0 i)ox 513.6.11.1A( Tlxx
5010X 134936 1\3 1411 dC9X 463 3/01( 44(70'1(3933 A3 111C040Xf 101371 4031 AC01A9A(19
dit "01311Lci AC91 0 ncl nem,ctxa &11h non1n9votti3 i0304410 nco1 'no3n3Tiricidx3x 531n10
10 63 Mi x 53191(1363u3D0d31. 'n:0911-qc9dcb3131op 5319/%91,3.X. rot d -10.1.9nrx1

,
'1 'd t89 MI .G 1313 60.61(ff 53thodv10 491513 Aldnoeopv 4oDkx3n,31ZX 5c1oi -5no11JTic9d
170X 0 5k9d3II 477d101dV 3 39/061. 10111X 6(.91 44(037/T1(9d 110X OIL n(r.yy A1039C91(107iX3)0
4TEI70X A3413d1.9321.0 533 (1(f1 4703R3 410dCpX ATd701(70d1031. 310x 01 510d10V

'r 'd 169 19(103d930131. 92 53d10dV 50431 1101 '10rc1910d 30 0d1L

30 (1013 01 a /101T1d3
g1on3ri109gTA13X &pow. 514.i 5k1LTdcla 11.? 44071G-03 3101( Af103 51101 9219 vi-noxIt.
19107V1X f101 'cloiDridX 570 5c919111.13 nonlotrify? dra.f. 1p '51011oric9d #31D0d1L17041&
51oyy39 ,x pox 9 5c13,09o04 5U.n1f.(313 50n3r131d)3 01fto1 0.1)0723170X (009k1. 92 pox
'7o1o0cbm 110() 'noxi241, 17onk.G05ri3ux3 5loic110 59dat. 4too7.6, pox ke9yx ,11t1.911dX
'd 7,69 AT 110x AC9143gCI)1131L 31961110 d 10 'o0tt)3d1971n10 f.1 Al A&n1yx y31(313 531.111093 0140011i.
3g Amp. ('()0 510 ,st 59±.t. 51101 n911ox3 n01 9g 5c9K19n0d LCTI 60091-110327017/X -10619

www.dacoromanica.ro
 GE'ORGIOS KEDRENOS 125

dreptat asupra orasului 13, nerespectind intelegerile facute °data' cu bote-

zarea for 14.
6
378. Golii, trecind Dundrea, pradd provinciile bizantina. Lupta dezastruoasd de la
Adrianopol. Moartea lui Valens
In anul al treilea al domniei lui Valens iarasi au venit gotii pe pamintul I, P. 548
romeilor si au pustiit multe provincii, Scitia, Misia, Tracia, Macedonia, Ahaia
si toata Elada, peste douazeci de provincii < >/. Valens, <care era> in p. 54
Antiohia, afind despre goti, a venit la Constantinopol. Bizantinii ii insultau
ca pe un om lipsit de barbatie si las. Plecind deci el la razboi cu gotii, un
monah, dintre cei mari, pe nume Isaac, tinind friul calului lui Valens, i-a
spus acestuia : uncle ai pornit-o, imparate, to care to lupti cu Dumnezeu
si-1 ai vrajmas pc Dumnezeu ?". Miniat de aceste cuvinte, Valens 1-a incre-
dintat <pe monah> garzii si 1-a amenintat cu moartea daces se va intoarce < . . . >
,Si dupes putin a plecat din Tracia, ca sa lupte cu scitii 15. Si ciocnindu-se cu ei
si fiind invins strasnic, fuge intr-un sat si s-a ascuns impreuna cu tovarasii
sai intr-o claie de fin. Iar scitii, dindu-i foc lard sal stie de cei ascunsi, toti cei
care se refugiasera in adapost au cazut prada focului si s-au prefacut in ce-
nusa 16.

7
573. Avarii inving pe bizantini
In anul al noualea <al domniei lui Iustin> 11 au venit avarii la Duna're 1, p. 684
si i-au infrint pe romei. $i persul Artaban a pornit asupra romeilor si luind
multi prizonieri s-a intors in tara lui, luind si Dara 18.
8
583. Dupes tratative neretqlle, avarii provoacd man pierderi bizantinilor, cucerind printre
allele Singidunum. Mauriciu incheie pace cu ei
Avarii, care cu putin timp inainte cucerisera si Sirmium, oral vestit L p. 691
din Europa, trimit soli la imparat 19 si-i cereau ca la cele optzeci de mii de
galbeni pe care ii luau de la romei anual sä se adauge alte douazeci <de mii>.
Imparatul care urmarea pacea a primit acest lucru. Cereau si un elefant,
animal din India, sa le fie trimis ca sa-1 vada si un pat de aur. Dupes ce le-au
fost trimise acestea,/si unul si celdlalt le-au fost inapoiate <romeilor>, patul p. 692
1-au privit cu dispret. Cereau iardsi alte douazeci de mii <de galbeni> pe linga
cele o suta. Deoarece imparatul nu a acceptat <cererea lor>, haganul a pornit

13 Asupra Constantinopolului.
14 Crestinarea gotilor nu s-a facut asa cum arata Kedrenos, vezi Chrysos, op. cit.,
p. 77-93 si 109-134. Legenda caprioarei care-i conduce pe goti isi are originea la Sozo-
menos, Historia ecclesiatica VI, 37; Cf. Leo Grammaticus, Bonn, p. 98.
15 Sciti = goti.
16 Despre lupta de la Adrianopol (9 august 378), dezastruoasa pentru bizantini si despre
moartea lui Valens, vezi Ammianus Marcellinus, XXXI, 13 si urm ; Kedrenos urmeaza pe
Theophanes, de Boor, p. 64-65.
17 Iustin al II-lea (565-578).
16 Cetatea Dara din Mesopotamia a fost cucerita de persi in noiembrie 573.
19 Mauriciu (582-602).

www.dacoromanica.ro
 NI snrouoan sn.waraaaDo

5)09931 9 5oA70lx1 re(rvoa 70 OlL AP( 3t13C319317)X pox 5)od?.3.3 513y9o1 ozxpcpchaX?
pox Mf.1 noy7o3Xly, 13y334 TR 7p111ox Tdo.00ri 14.X33i, port)?di-coonox 9 n
593y1D2od
401231Lya 1191 N99 Myoliemirlom 513cj93d1L d1L 59 A91 A0A77100X 3X7319311.72
n07x3161)031
/rx 9 50th0dc7Od 11L3 51701 A(01 A(91X701L VMS) fp 5170X AkAti.d/3 A134 13.1.9y0Timpox

'I 'd Z69 1101 32 (100041.70X Attu. c313 AM.!, 501,uo9c113.072 170X 61. thdX70T1 13X131
(10/13T10):111-y 5(2 A3970)(31L3.0061L. 0 59.kkixdi-D A(91 )07kOd M-93 ON 031A3Thl hly
5101991 5(09c3.qp A(2931L91331.3 OIL opyy 0..6y1f. 3)(13/170 1Zx 5nol4 ,\31:noytc11.f -
a?.ey? 32 113
isoactomoldRy, cb1Dlokeod2ny, 131.avpLicl.nz. Ma, noleAwyta erbk.knodip
111019(91(107iX1)0 An3riod3c)11t.3 MIctollwx A(29311.9133L3 Atfl (T(7OTIX1X) 10039 39(99312 X 17G

Ati.X1 Ak1(7,713T1 '013)0,431d=

OT

'I 'd L69'969 t-bsi ,1 1313 nol, noeop)..;oX 501novo3c.3 701)0x 01 gnorrit o 74 5r131(19 -77419a I

AOdUL1 5ko.c.mdc,ta 1101 noxsidll 13n010c13X o 32 50x91dil nwoolloodywa -10d1.001/.C1

AO.A.U.1 5X)9/p101L 173X3d10d1e. 43D431(3X 170X ?21,ZX A(91 mothodeZd dcoX 531o09tp
IDnolodxkrip A07I31(91L 170X ipmxin oixqicod 0 n
5or70koX 01(101 5-moxitX70
ATitryvtop 5701. 5137b01142 136TX3 59631 Layri31(o1i. pox 513 n01(r3X.A.y any? nkmpo1
431:K1ox3I1ox 13701 91513 elic]v iod32.t. o n. 59x97dll kTi 6c9y3.8, ty73do-)3.8, 701 [118,[111(1
A(01 6(0410sijd)Od 513 aroodnolL 11n1(3923 oi.aosyroodoDti. 9 ?R 5ochodd10d 1101 nox93dli
A73xdo11(o1L 3413X3113 mInzi, ?R 5Toxtoop hi Solx3dn70 3113c393LIAA2 13D7042 7031(ri423
32 13.A.U.117c31977170X 51,41 nod '5c93-rhpA42 pOx 10113 A(91 aodmildno)q? 5170yT.A.37.1
51)03c3(02 pox 19393X901:4 11139310d= 5191 '5196464 pox mDcom
13.6,1331 11110)(3
Mi-coo 59411 nox93dll Akd)7od11 32101 # (b1 02/13 61)010 (b.A(110d19
(10X31631L MO9
11 LI (43X Aif.1 11`00
C3
A)01 AC91. ncoch,o'dCbOd 1119t333X13 lf.T1 5U19101y132 50411 d10.
MO13102100 A(91(p0 014101 '311013/ 3XD(9A1.A. the), 119 7013T3 OIL 5kyy 5kr,oX9110 13X3 9

5oto0dlwX irri)?di-Doico 513 AL!.1 /00913,6,(0d31c)10 6142)0 7047011 vrimd A(91 (2X 117A 7012
01101 (01209k(331Ch0X G. If!) ORA? 5(41JA A3 U1 cloth-10)i My d733(31d331. CIO VD 5901970
(9117.1311 chpl )olg 5(1.99701(10.8, 'Ioloyar. pox llorio.p..covoriXpo 5101. 51o1y1rboch 'nvncoo
pox 11313137C,U0ro7 13ri 5knrIX9110 pox 5)orritt. 513 "pi 73125 mort13cl19o1L9 O 33 5on,131.zX
570AC1.10dX 701 10170TITh2dA FX A1<.70 5c10 170131111 321d311. 5IIL 110X 570xlf...0119 Soda/.
noi H A0X91d 50A3T33V012 170X 5709930.d13 pr.? 519thn 519131(9 pox ,l0yolot70 510
523 Atf..1 noicoo? 3n33toolt,3 nte.A. >plari 5U.1.(-16 51o11ollodx

www.dacoromanica.ro
 GE ORG11015 KEDIRENOS 127

cu razboi si a distrus orasul Singidunum si a cucerit si alte orase precum si

Anhialos. Si pornise sa distruga chiar si zidurile cele lungi 20. Iar imparatul
a trimis soli la hagan pe Elpidius patriciul si pe Commentiolus si barbarul a
fagaduit sä mentina pacea, pe baza intelegerilor cu privire la tribut 21.
9
584. Avarii impreunci cu slavii invadeath din nou teritoriul imperiului ; sint respinsi de
Commentiolus

Iar haganul, incalcind tratatul de pace si pradind <tara> s-a apropiat I, p. 692
de zidul cel lung, cind Commentiolus, generalul romeilor, cazind pe neastep-
tate asupra lor, a ucis multa multime si i-a respins. Si mergind la Adrianopol,
cade asupra lui Adragast, capetenia slavilor, care ducea cu dinsul prizonieri ;
si aruncindu-se asupra lui i-a salvat pe captivi si s-a acoperit de
mare victorie 22.
10
592. Conflicte bizantino-slave, soldate cu victoria bizantinilor

In anul al zecelea 23, cind haganul a pornit asupra Sirmiumului,/ impa- I, p. 696/697
ratul u numeste strateg al Europei pe Priscus. Iar Priscus facind ajutor de
strateg pe Salvanianus, a ordonat inaintarea si pornind asupra barbarilor se
incinge o lupta si inving romeii. Iar haganul auzind de aceasta, luindu-si
armatele a pornit la razboi si ajungind la Anhialos 1-a incendiat. Apoi inain-
teaza spre Drizin 22. Iar Priscus, care nu voia sa se napusteasca asupra mul-
timilor de barbari, a intrat in Tzurulos si s-a fortificat < acolo>. Iar barbarul
a inceput sa-1 asedieze pe Priscus. Mauriciu, dupa ce a auzit acestea, era in
incurc5.tura, <nestiind> ce s5. faca. Dar invinge printr-un viclesug oastea
fara numar <a barbarilor> ; caci convinge prin daruri mari si promisiuni pe
unul dintre excubitori 26 sa cada de bunavoie in miinile barbarilor si-i da lui
o scrisoare catre Priscus, cuprinzind urmatoarele : S15.vitului strateg Priscus.
sa nu to temi de atacul blestemat al barbarilor ; caci acesta a fost spre pier-
derea lor. Afla ca haganul va trebui sa se retraga cu mare rusine in tara
harazita lui de romei. De aceea sa astepti cu rabdare si tarie excelenta to la
Tzurulos, fara sa-i iei in seama. Caci trimit pe mare corabii si le luam in robie
familiile si ii silim sa se intoarca cu rusine si paguba in tinuturile lor". Iar
haganul interceptind scrisorile si citindu-le se inspaiminta si incheind cu
Priscus intelegeri si facind pace in schimbul a putine si nevrednice daruri s-a
inapoiat in tara sa cu mare repeziciune 27.

22Zidurile cele lungi ale Constantinopolului construite de Anastasie I (491-518).

21 Cf. Theophanes, de Boor, p. 252-253 ; Moravcsik, Byzantinoturcica, I p. 71.
22 Cf, Theophanes, de Boor, p, 254.
23 In anul al zecelea al domniei lui Mauriciu, adica. in 592.
24 Este vorba de imparatul Mauriciu (582-602).
22 De fapt Drizipera, oral situat 1ntre Adrianopol si Constantinopol, Kedrenos a citit
si transcris gresit izvorul folosit.
22 Excubitori = soldati din garda imperials.
27 Cf. Theophanes, de Boor, p. 269-270.

www.dacoromanica.ro
 128 GEORGIUS OEIDRENUS

11

I, p. 697/698 La' gTEL Ilp icrxoc p.syc'cAeoc int TOLL, IOAa.13ivocc Ilvapoc riOlicre xcei
T(T)
opOvov noAov iv pappcipcov elpricaccTo. TW carri;;) gTec IIallXOC, 0 Toii PocacA6cac
nccrilp iTeAel'Tyrev iv KcovaTccv-avounOAcc, xcd 'AvocaTacriac Al'iyo5sToc nev-
'asp& Mowpcxiou, yuvii 8I Tcpepiou, xcd iTriccm ileTec TO5 civapOc ocUT5c.

12

p. 698 Tzi;) i'Tsc Toi3 flpiaxou TC&XLV TOv qaTpov xxrcaccP6vroc xcd Tet EaAccf3Evcov
gavy] npcd8e6acoToc xoct noAAip cdzlicacoatccv Tc7) piccacAel rcip.tImv-roc, ypc'copet
ocircii) ixei.cse 770Cpoczey.ciarxt.. TiT) 8'ockil) tret OcACTCTCLItO6 xTi4ec T-;)v iv XpucrowTOXec
1.covilv Trs nocvccxpdoTou ,aeoTOxou xat Tdc ncaciTtcc npOc TO Unoaizeaacct TOv
13cc6cAic< xcd. Tac Tixvoc ccUToi.; < >.

13

I, p. 698 Tip Cy' gra eiq TA TO5 131gCCVTiou npocicrTecoc TiZTOVTOLL TipccTot, Tralaiov TzTpci-
TCOUV xcct &XX° 8cx6pucpov. XiyETca Si tt,i) crriliccivecv dcycLadc TALC, nOAecrtv iv cctg
yi.v0VTOLL TCCUTOC. )(at O PocacAeOc llpiaxov Trs o-Tpcc-rlyiccc Ocnoncd)ec, IliTpov Si
TOv iccuTo5 (18eAcpOv 6TpocrlyOv Tfc auvcip.cmc `Pcop.cciwv notet.
TW La'tret.fli-rpoc O crTpocTriyOg To US /3Acc[3 tvouc inccpepo(i.ivotic Pcolicazilv
cdx(.1cacoatccv Tpinec, xcd of (34.pflocpoc Ti]v cdxy.cacocriccv c'cnoarpckccv-rec gcpuyov
OXiyou; ai xcd. oi ' Po.y.oci.oc xpocT-OccvTec int Tac Pcop.oaxac UnecrTpecpocv.

14

I, p. 699 T(.7) ce'gret IliTpo4 xccx6 c 1`.)7cO TWV ED-AocPivcov TO aTpcfcTzuri.cc ecpaviacc;
3ccc8izeTo6 l'ATO Toi3 pccac).664, xca 7cdc?av piaxoc crTpornlyk Op4x-ric OcnoaTi?.-
2.eToct.

www.dacoromanica.ro
 GEORGPOS KEDRENOS 129

11

593. Priscus inregistreazd victorii asupra slavilor

In anul al unsprezecelea <al domniei lui Mauriciu >, Priscus a infaptuit I, p. 697
lucruri mari, <luptind> impotriva slavilor Of a provocat multa moarte intre p. 698
barbari. In acelasi an a murit Paulus, tatal imparatului, la Constantinopol
si Anastasia Augusta 28, soacra lui Mauriciu, sotia lui Tiberiu si a fost inmor-
mintata alaturi de sotul ei 28.
12
594. Priscus trece Dunifirea si inregistreath victorii asupra slavilor. Mauriciu ii cere
sci ierneze la nord de fluviu

In anul al doisprezecelea <al domniei lui Mauriciu>, ajung-ind la Istru, I, p. 698

Priscus a pradat neamurile slavilor si a trimis imparatului multi prizonieri ;
<imparatul> i-a scris sä ierneze acolo. Iar in acelasi an, Philippicus constru-
ieste manastirea din Chrysopolis a preacuratei Nascatoare de Dumnezeu si
palatul pentru primirea imparatului si a copiilor sai 3° < >.
13
595 596. Priscus e inlocuit la conducerea armatei cu Petru, fratele impdratului Mauriciu.
A cesta se ciocneste in lupta cu slavii, lard prea mare succes

In anul al treisprezecelea <al domniei lui Mauriciu>, in suburbiile Bizan- I. p. 698

tului 31 se nasc monstri : un prune cu patru picioare si altul cu doua. capete ;
se spune ca aceste <fapturi> nu vestesc lucruri bune pentru orasele in care
apar. Si imparatul it indeparteaza din functia de strateg pe Priscus si-1 face
strateg al armatei romeilor pe propriul sau frate, Petru 32.
Iar in anul al patrusprezecelea, Petru strategul cade asupra slavilor
care duceau cu ei prada si prizonieri romei, iar barbarii au ucis pe prizonieri
si au fugit ; prinzind si romeii citiva <barbari> s-au intors in tinuturile rome-
ilor 33.

14
597. Petrzt este invins de slavi si e inlocuit iard¢i cu Priscus la conducerea armatei

In anul al cincisprezecelea <al domniei lui Mauriciu>, armata lui Petru I, p 699
a fost nimicita cumplit de slavi si el a fost inlocuit de imparat si Priscus e
trimis iarasi ca strateg al Traciei $4.

Aelia Anastasia, sotia lui Tiberiu al II-lea (578-582), mama Constantinei, sotia lui
Mauriciu.
2° Cf. Theophanes, de Boor, p. 270-271.
" Cf. ibidem, p. 272.
31 Constantinopolului.
32 Cf. Theophanes, de Boor, p. 273.
33 Cf. ibidem, p. 274.
34 Cf. ibidem, p. 275.

iie. 2278

www.dacoromanica.ro
 °ET a0G 51110 Sf1112113aaD

9I

'I 4:1 669 1313 57091odvonri9 9 X Sono). 57ei 143u. 191970 5137170em3 121.3 Aki
(*)
roojnorhoov '3D11cdmX3 pox nmd)olooliox nki nt.tdQoa pox 570i 1d3az. ooAkin 101:3109931-
101/10X 513y031 5r197)1 -n3D4d91Lp 9 TR d 50X91 7x11701 nmg7071 Ak9o3nnod 121.3
th1LOXI))017DX &COI AC0A3T1011V:33L7,0319321./0 50 nmdzivoi)ox 5991 5nodrdd70d TiR
d.onR mni.f Am3dmX '52o1do)137o4J 13(1XA.n11d32. con ?3 191970 61 (+)(110 3X -371(rg7OX
5001% 10 170X &7097063 X1X913 5193 5.noilyno 141 DC9y1OTIZ110 A/01 A91 Aot7olx1
17on3xco333 pox 59d3L ):)1 7013x10 17oy1319010? 7o1r7o1 9 5krito3ncioj 5mx11vor137-1
poi.313/.9dx iodxrri pox 59mgco? pt.? 1 /p A XIX.) 01 AC019 3710A3A.501\ 5C90dV?
411.17och2c1)
57011);)31. 3y13670 11C)X n91 AOx91du *A3il.7)4 9 TR 50A7P.7DX
&111 too19c9vo71X17o 59d1t,
lo 514.1 (1101L7? X 5703 Aomori 513 Aki. no.troo3 IL? 3 g4rdc,7X lz:t 9 Sox93d11
9 n3r1)3d1D33L 513 701 70131

91

'd 00L1669 FM
(01 k1 1313 dX0( AC? 5)01 513th,DA02 1=7 k1 A 7oncoRil13 TrianlAirchoaz. 9
TR Soopl/oX 5rD3odvonrp nki noimoT vrri)on9R mnd»? iopnw 11oima336T Ski TR
5ka.do3 not 70X9701L Odry70170X 5k99 10(331067b? a
61311 Skrttf.d13 ArsooXcisplf. pox 511i.
Skido? Sk.olncodkpt IminoidcriXTIR 92op moi ncoimicod 10 'iodrtijdfd pox n0y3x101t
cm-Won TV? k ACT( M91 nmd371 n0n3710n3.A. 5oecyal. nml7o-ric9d, of 1371 1/pd)97o1..70x -
a
170131 91 3R "1101311(01(0TIX10 3101 TR 9 5ot7plIoX 7pi7ox norndroow nola.po 5111
5kl7od)9 noi fcnoy nmodmilox 319.3 17on93I3 5101 5001TO0TIX170 10? Ofl 5017071917
177X 2/myr orn no3. 450110r1D1rlon pox tvrou loop 701i70d3x R
9 TR Solx/drooN TRno
5(9.190 5ciolcioa. n39k13.0. -Dos:nodollo A3.0,9 513.Gorrin 9 A/?A.VX 50 31.5701&70 11.70 x3
-
'&3&131 0314 32 532701y1X 31.3)?Ejldanf TR k k7-111 11(01c110 7,) A(0191d1OP(1T1
0c12 %A:X.61j 177X 0 5(019 5709111011. o 59top,l7oX 513 701 77121 '3rt73,319331.11 570vo1y17..,6 517oi
-
nco170ric9d 517o3n03L9 -533.6,11L3 9 TR 5917odi9 31)713=3 7917ox n0y911nn171oN 5m odu
nzpoR A3 cbi er713y03t. 5oinlo91R.io3t > <

LI

'I ZOG/IOG 5141:13.gily TR 5tti. 59d2L 5991 Snodfdthod Sk&t/1d13 mylol.t. 9 5oto?ArX 1=3
op. TxDorkod, 13do3X 5191 TR e79th09971 noicoo 5iort 59o3rtho3t. 5/od313 5137170nn3

www.dacoromanica.ro
 GEORGIOS KEDRENOS 131

15
599. 0 victorie bizantina asupra avarilor care au navalit in Dalmatia
In anul al saptesprezecelea <al domniei lui Mauriciu>, haganul si-a dus I, p. 699
trupele asupra Dalmatiei si ocupind Balba si cele patruzeci de orase din jurul
ei, le-a pradat. Iar Priscus, aflind aceste lucruri, 1-a trimis pe Gundues sa
observe cele faptuite. Acesta ajungindu-i pe barbarii care mergeau prin
niste tinuturi anevoie de strabatut, intilneste doi dintre ei, beti ; ei i-au spus
ca haganul ii incredintase pe cei prinsi la doua mil de pedestrasi si ii trimisese
in tara sa. Aflind acestea, Gundues se ascunde intr-o mica ripa si dimineata
sarindu-le pe neasteptate in spate i-a ucis pe toti si i-a dus pe prinsi la Priscus.
Iar haganul, aflind nenorocirea, s-a inapoiat in tara lui si Priscus s-a intors in
tinuturile sale.

16
600, Luna martie. Priscus inainteaza sere Singidunum. Intrerupte de sarbatorile Pastelui,
luptele cu avarii reincep dupes trecerea lor. Avarii mcicelaresc pe prinsi deoarece Mauriciu
refuza sa-i rascumpere cu preful cerut. Bizantinii infrinti se obliges la plata unei sume
marl de bani; ei acuza de tradare pe Commentiolus
5i in anul al optsprezecelea <al domniei lui Mauriciu>, <Priscus>, I, p. 699
luindu-si trupele, apare in preajma Singidunumului. /Iar haganul, adunin- p. 700
du-si armata, patrunde indata in Misia. Venind insa sarbatoarea Pastelui
si unii si altii s-au potolit, stind in pace. Iar dupes ce a trecut sarbatoarea,
barbarii se despart de romei" si se hartuiesc in tot chipul dintr-o parte si din
cealalta si o multime de romei sint ucisi, iar altii sint prinsi. Atunci haganul,
acuzindu-1 cu glas mare pe Mauriciu ca a fost pricina macelaririi poporului,
a spus ca-i va da pe prinsi pentru cite o moneda <de aur> de cap de om,
iar apoi <a spus ca-i va da> pentru o moneda <de aur> doi oameni, iar apoi
<ca-i va da> pentru cite patru carate 36 <de fiecare om>. Dar Mauricius nici
asa n-a vrut sa-i rascumpere. Asa incit, infuriat din aceasta pricina, haganul
i-a ucis pe toti. Si erau 12 000, iar pretul for se urca (cite doi miliaresii 37
de fiecare) la 2000 38. Si astfel procedind, haganul s-a intors in tinuturile lui,
dupa ce a impus romeilor sa-i dea 50 000. Iar armata a trimis <soli la impa-
rat > impotriva lui Commentiolus, <acuzindu-1> ca a tradat in timpul razbo-
iului 38< ... >.
17
601. Victorii bizantine asupra avarilor, la nord si la sud de Dunare. Intre alialii avari-
lor sint gepizi ;si slavi. Mauriciu restituie avarilor pe prinsii dintre ei, ignorind victoria
lui Priscus
Dupes ce a fost rupta/pacea cu barbarii 40, din nou haganul porneste I, p. 701/702
asupra teritoriilor romeice. Si incredintind restul trupelor celor patru fii ai
35 Kedrenos prescurteaza textul din Theophanes, de Boor, p. 278, unde se arat5. ca Inainte
de reluarea luptelor bizantinii au petrecut impreun5. cu avarii sarlAtoarea Pastelui.
36 Carata (keration) este 1/24 dintr-o moneda de aur (nomisma).
37 Miliaresion este o monedb. de argint echivalenta cu 1/2 dintr-o nomisma sau cu 2
carate.
38 Indicatia din textul editiei Bonn este gre§ita (2933), vezi n. precedent6.
° Cf. Theophanes, de Boor, p. 280.
46 Prin actiunile lui Priscus gi ale lui Commentiolus tmpotriva Viminaciumului, cf. Theo-
phanes, de Boor, p. 281.

www.dacoromanica.ro
 g£T sfuolroao snuaacrao

09(1.1.93603L M3dri0d6 5701. 513Dfd701R 001 n0d19I6 1O ag loporicod 570383X9 (post.

5314709 491 nrixo..oat. .vo.ordpalg pox Taa-ri Amt mor ow- ctomodlwX ActroodrinD
9 411 50X97 91.0? 1.(0C)IL 5C93 45rd331.03 AC91D0X07dl a AC910TIC0c1 'AC01An3C/I0A)0 3, 9?-
5rd)39 5)ogfr(1X A(01. AcOdfdChOd 639310 VOX lipstolu? Arou (24,x9 5r8ro(1X
(1.1
Acol AndfddlOd *3y1311 x? moi Acod?loldiatIc; 10 lowyrkod 50d3t.
5cto1 5nodFdd)0 'AlopkdcpX? 1:ox 5ta01901.. 5314204q41 laza Ta, 701700 5141 y 514A7h
'Aworylk 5coxyoat 3 A(0.1VD 531A)0163/.010? A3 510 pox 10 n01 clooplrY. 53rolt.
4A7O9kA.3A2L32D9 pox n111.x3n lo 701)oric9d kroodndaas. oadooDlf.ganlo 9 ?g 5omp.k70X
nivoac plod.wonnp 5137bonng 5fiyo1L loamx moporkod ctori?you 3g -kiodx
5019.0 lzunoatada. 10 iod)oddfd pox nkx3n volnriolou loporlom ncomoa.r. -kplaq
food7l0rl 0 ag °midi" 5 5)04109931 5X12701X1X 5r7,o3,1V11:1 401 A0991I Aorholoat.
1Z9Vd331. A3903yrt3 513 taa. 1Z9k2LOXID0I7OX b1 ncoa, ncodfddrd 'W11071(;)AU.X9
10 ag E) 1064c319 ARO.11 M01 A0131 A(910 531.9X9AA.3 531,A0101.(303 '10103.003.LTIn.03
5101901 10 10170710)a 5c91.01.9od3op 53169D33m133L3 nolDiA.Tri nonod) olmornoldla
7olnox7o1da, chpA. 5)oppr(7X AtN326.31 1)0x MOd313 AMdfdchOd A106131X32L)0 110x 913)(11.
-
Aka, A)oI9C91077iX110 531A0d701( 59d1t. A01 AOX91d11 ort)3C31931LC,I O ag 50roolloX Arvpu.
slarbpAns 5r910c/p0 lac? AOY nodi-DI rkaanj.A.rdraz. pox 531n9v0trIn9 AOT13,(02L
1701AC01 10 10dVddfd VOX 513 A01 A071)01011. 1r1no.13eoL03op PoIncousanonnD ag 5101901
'd COL
170x AMA1d10y#3 5)01A(T) ag fdx? MODU.1 5)0ch4V, ATri 4,91/6 5nodfdd)0
ag 9 ag onfIrX 5 573197C711. 50d1L A01 70r(11)rd 4A31(131932L70 J7 170.G93 o1 5n
-
573163tted.A.c0 Sonarloviod 9 ag 50mgclr7o1N 71 (931.1,t ACIMMT1 A41 kemcb1d31L moi cod
nmpori c&kx)( 6113ctoodk 6x93d11 d-n-1)onctogoapo cbro?..lzX 5ctot 5noc1oddlod 1)ox 5nonorl
8T

cl soc my ag (bda.311 d-b1b..17oda.D 1142 i3c4c3). 501x3drooN A01 A0d19I oplochanolg

pox 9 liAn iodTX 91. o( AO *IJO9ITII3X0(3)01L d3a/.9 roo.ortoxf 91 59.6,Lux1t. 9)0193 39701
pox 1701.Aoyr,odoc3ax. AOXthqR A1OX(-00 A01 6A0Xc7019X 1XX 11G3 70321070 nolnol r1 Trip -
531A209 693 kT111. A709 noXd)ola oi,nol 9 5oda.m 5moxi(xf 513 9a. nolleonna ialciacb
omnry

d 9O pox 70imp1i. 13V(3/110A10 (91 '13y19104

61

'I d 99L m1, ,1 1313 lo lod:olvtog novcitaLa U.Y U.Xii)d0 11011)7x 5C931(19Vd A(01910,170X
501,00993170d19 1)01M0111f. loirniom pox loxyou 90012L11f. 50n31-19)(n0d ag 9 1970
5ci3x maX3 AG.AL,I.d13 Tiarl AC91.4q1/. 13)C1019 6701Xf2L 1)ox 13dc9Xoun 513 o.U.n9L917o
Ta. no31 m000lizodx ciolcitoa, io)dtt.iyadf
Og

'1 'd OLL 6j, ,101 1313 91 Am. A91 'nldrton),ov pox 01L70 -
nod,plynog 50nc3 wo.ordaaLng
AN91dC9X AMY m9yritcbor19 noa.rpo n.39c9n/f.x93 A? 5110AchM1
AR 1911
*51)071X9 pox
193C)9 001 ag 5C93)(19)od 501A9C(33 Actp 190MA VOX 6.11DCJI9 pox 1!..8 pox oinoqx33.9 5

pri V1X9 'aqui" op lips TIT '13(91 uni viaJoad !DIE 50-riX9 -Jo) uoitidooki
oor `34-eogpao; pap : -51oriX9 .rea tofu o 9..epuotuo ut 51,0.019 `11.09) '><d1.1" Intu
14.rei.u1
(,,Vuqoo nu !In as gird op veznJoi no olnol olTiVliu3JIP oP uTP-10 oThuaoored '17)

www.dacoromanica.ro
 GBORGDOS KEDRENOS 133

sai, le-a poruncit sa pazeasca trecerile peste Istru. Iar romeii, facind poduri
plutitoare, au trecut fluviul. Si ciocnindu-se Priscus in lupta cu fiii haganului,
de dimineata ping -n sears a nimicit patru mii de barbari, fiind ucisi trei sute
de romei si in ziva urmatoare a ucis iarasi opt mii de barbari. Iar in a treia zi
romeii au pornit asupra barbarilor de pe niste coline si lovindu-i i-au gonit
care apele lacului si au inecat pe multi dintre ei, printre care si fiii haganului
s-au inecat, si romeii au dobindit o victorie stralucita. Iar haganul adunindu-si
din nou multe trupe a pornit impotriva romeilor. Se incinge razboi, barbarii
sint respinsi si romeii cistiga <o> victorie mai stralucita decit toate. Iar
Priscus, adunind laolalta patru mii <de osteni> le-a poruncit sa tread, riul
Tisa pentru ca sa cerceteze taberele barbarilor. Iar barbarii nestiind nimic
despre cele intimplate chefuiau veselindu-se. Romeii, cazind pe neasteptate
asupra lor, au facut mare macel. Caci au ucis treizeci de mii de gepizi si de
alti barbari si luind un foarte mare numar de prizonieri s-au Inapoiat la
Priscus. Haganul, stringind din nou armata vine la Istru si se incinge lupta
si sint invinsi barbarii si se ineaca in fluviu. Sint nimiciti impreuna cu acestia
si o multime de slavi. Au fost prinsi de vii/3 200 de avari, 2 000 de barbari. P- 703
Iar haganul a trimis soli la Imparat, voind reia pe cei prinsi. Iar Mauriciu,
nestiind Inca de stralucita victorie a romeilor, scrie lui Priscus sa-i predea
haganului numai pe barbari 41.

18
602. Rdscoala military de la Istru; trupele proclama impdrat pe Phocas
Iar lui Petru, care era strateg, ii scrie Mauriciu sa treaca Istrul si sa I, p. 705
ierneze cu armata in tara strains. Auzind aceasta, multimea s-a rasculat si-1
proclama conducator pe Phocas centurionul si ridicindu-1 pe scut 1-au acla-
mat, declarindu-1 conducator. Petru, indata ce a auzit aceasta, fuge la Bizant
si anunta/ Imparatului toate <cele petrecute> 42. p. 706
19
679. Bulgarii niivalesc in Tracia. Romeii, invinsi, fncheie pace cu ei, consimlind sd pla-
teasca tribut
In anul al zecelea <al domniei lui Constantin al IV-lea> bulgarii au I, p. 766
navalit in Tracia si imparatul 43 pornind cu armata asupra lor, romeii sint
infrinti si cad multi. tinparatul, dornic sa aiba pace cu toti, consimte sa le
plateasca tribut si, din pricina prostiei lui, crestinii se fac de rusine ".
20
680. Victoria definitive a bulgarilor asupra bizantinilor si stabilirea lor in sudul Dundrii
In anul al unsprezecelea <al domniei lui Constantin al IV-lea>, neamul I, p. 770
bulgarilor au trecut Dunarea si, despartindu-se de cei din aceeasi semintie
cu ei, au poposit in <regiunea> Varnei in niste locuri adapostite ( ?) si in
41 La Theophanes, de Boor, p. 282: numai pe avari", cum pare si firesc ; pentru intreg
pasajul, cf. Theophanes, de Boor, p. 281-283.
42 Cf. ibidem, p. 286-287.
43 Constantin al IV-lea (668-685).
" Cf. Theophanes, de Boor, p. 356-359 cu un lung excurs asupra bulgarilor si a istoriei
lor si mai putin sever fata. de lmparat.

www.dacoromanica.ro
 samuocao snmanaao

rncol.rpotiox 10 locholycloa 0in01 5c99cLe7O 410A3TI709703.g. Af.1 nouroo? 5319xon.A.32.7p

4nr3c1k1c99 513 11 ZTION39X0 19Ct0193610170X 11)X 5903.9703 i.no3yrcbi-no -Do urn- n
AC9110TICOd (pi AC9A3TbOAci2 170rt1'1049D AOTI31(93/. 3170I2 701, 47olvrivpit. 1XX 4r..1 901 9021.91
dc9X99e, Az') k.g.nst.oxici.g? 91 nochorri 5onu kOnnD > vunaci n <'1.31aq. 7031(19vdn9117ox
n13k936 531mo91rikth70I2 U.A.ricb oi-oosaff..c3X? 52n32kr1 -5o1noxml2 cbuo 10A3T1109)73.0
10. IOC/)01)(90a 47000323 9 (,3,e,D1IL A(019X) pOX 590XXO2L 401(13A79 1XX 3101X3 -33.n012

531.n7097od 531.n70aL. pox 531n7.0nr910d.0 nox 531nnnn1.l01(ani3 n(f.xlvriem) AX)C3CpX

A011Cpy1071X(1. A3#0 pox 3.090x1.70405\ 9 3(1970J 5n 39rk3n(f.c323 ,13r1 9c91910 5m
n
Dolxvm 5rDlyr13dIf. X3 AC914101L SDP-Mc!. 5),01 45X19(LXXX3 1VX 44. 07913.0,X31(OdaL
nxrprop 41)9 n02o99D 57093odvonnD A? mol.DACOM 131(9urt0n1 At.p.. M-01 AC01t0(3,GOAOW
A193C/17O 3914113.0,30?

Tg

sszltszd'i m1a o1 o (b1 132 inpt. 170X m1 thrlirlx)oxtucodu, not, AT3ring 5(,./10(101d31L

50A37-19A3A. 9 5931(197od Axul.f.xlm nolndixat. A91 Ar.f.1 nvyrinnemq n9cHx.1(x3 1012 901
-31L
nodi-OL 59daz. 5noxc3ctoi 5no1 59061190 5909TinONO0X 4A3)(131932Lf (i),Cb?
not nox not. 70/A9A3 A011.9d1 TX.GDIOAr.f.Tkly 9
110.0,9109(21-4c) A9r11o1ou. Atf.1 A10160.11(90a
n 5101, 5.1oxdctoi SzT)TITICID pox 57o9131.f. 101VX M91 AC9C3Fl1(clOa M1(:L.9 6A13A1X

5a0Cnf.T19 31 4ncpd)o1( 5p
703)(19)0 A3ft13(319311.(;1 rwp
1!..2 pox 5919m 9 593X1Drd
1212

3i 5(.1 pox 5k1,llovo.G. 13xmndl3 5iod'101\.ynoa W.3'1131(031. X12 A37-1

ADO 5IL99101e0.g,
-
Ac1pp199a 1311.1-131LX3 A9a, A01X1d1)011. pox 4nolcbp.1.1nod2 1012 32 5k.1 A01 31:317031.
A01X A0t396kX1R n91 'n)ox(90 5on37191(70dochz. 491910 10I3T1 A91 903d2Alic AO/X/0n
A0X1193T102 nmi ncoyoXi) nm 1c1X37-1 5ric7calutog ncoqrloxlcbf
9 3y1Drd 5c1 113

nIf.1 nknIf.c313 nc91\.d31-9 ngi 10c91-917o1ox nolx)pnla.nriDnmm 13an-131.c.x3 59cu ncyaTina

n9 5oi2o no?Xploamx nu)(i.cp, A3 idnodd) 5criyoR 59c:ht. f1/421910 po.prtIo:tp 5)o9'/1rion
n
nonrinoyonnp 911d311. 70719317,A19 91 ngild3a.c. A)OX(90 901 'AC:Mina 10 10X6(10I
531AW0110d331. A91 AOTI70IO2L
009103L ntp. n103c1olvog oin1091(1.. (131L.9 5m U.-v(31.11f.
32 vox
6)1 'Am3Tin3 n91 nvxmo 5136) T1)OX nmi ne-ncd9o1 ozaanocil3 lonTrioXiyA.
110A(/..xxywrinD 4510dIplyCl0a 531AW01)0c131L A91 A0C)19Is 5101901 -1X490d1L

, rimrix92, .m3plag

www.dacoromanica.ro
 GEortGlos KEDRENos 135

munti. Iar imparatul a pornit cu corabii si cu armata si a navalit asupra lor,

iar bulgarii, vazind acest atac in masa, au pierdut nadejdea in salvarea lor,
s-au refugiat Intr -un loc intarit si s-au pus in sigurant5.. Cum romeii nu
puteau sä dea lupta din pricina mlastinilor 45 si a dificultatilor terenului,
spurcatul neam a prins curaj. S-a intimplat insa... <lacuna in text>... Si
raspindindu-se intre ei vestea ca. imparatul a fugit, romeii au luat-o la fuga,
fara sa-i urmareasca nimeni. Bulgarii, vazind acest lucru, i-au urmarit din
spate si au ucis pe multi dintre ei. Si de atunci, trecind cu totii <Dunarea>
si prinzind tot mai multa indrazneala si intinzindu-se in teritoriul romeilor,
1-au robit. De aceea si imparatul a fost silit sa incheie pace cu ei, cum 8-a
spus <mai sus>. Linistindu-se deci in toate privintele, a unit bisericile si, adu-
nind la Constantinopol mai susamintitul al saselea sfint sinod, a anatemizat
erezia monotelitilor 46.
21
895. impdratul Leon al VI-lea se aliazd cu ungurii in rdzboiul impotriva bulgarilor.
Tarul Simion e nevoit sd se retragd la Dristra. El reupege totuFi sd-i £nvingd pe unguri
in cele din urmd
Profund zguduit de aceasta intimplarefsi de ocara adusa de Simeon 47, II,p.254)255
imparatul 48 1-a trimis pe patriciul Nichita, numit si Skleros, peste Dunare,
la turcii numiti unguri 46 pentru a-i convinge sä treaca fluviul si sa prapa-
deasca pe cit le sta in putinta Bulgaria. Jar el, intrind in contact cu turcii,
dupa ce i-a convins sä ridice armele impotriva bulgarilor, a luat si ostateci
si s-a intors la imparat. Dar insusi imparatul a hotarit sa lupte si el impotriva
bulgarilor pe uscat si pe mare. Trimite dar pe mare pe Eustathios patriciul
si drungarul, iar pe uscat pe patriciul Nichifor Phocas, pe care 1-a numit, dupa
moartea lui Andrei, domestic al sholelor. Acestia ajung in Bulgaria, dar
imparatul, dornic Inca de pace, trimite la Simeon pe cvestorul Konstanti-
nakios. <Simeon> oprindu-1, it pune sub paza, deoarece credea ca a venit cu
inselaciune la el. Si pe cind Simeon se ocupa de armata lui Phocas, turcii
trec fluviul si prada intreaga Bulgarie. Simeon, indata ce a aflat acest lucru,
parasindu-1 pe Phocas, s-a intors impotriva turcilor. Arzind de dorinta de a
se bate cu bulgarii, acestia, la rindul lor, trec Istrul, se arunca asupra bul-

45 In text : 7TOCaIl.ata, cuvint fara sens, corectat de editorul sau, I. Bekker, In Tallocrce =
mlastini.
46 Kedrenos reia de fapt povestirea faptelor relatate de Theophanes, de Boor, p.
358-359, sub anul 679, rezumind gi inversind ordinea evenimentelor. Despartirea" bulgari-
lor este Impartirea mostenirii hanului Kubrat intre fiii sai. Tratatul pomenit in fragmentul
anterior a fost Incheiat dupa esecul expeditiei navale continentale a lui Constantin al IV-lea,
relatate in fragmentul de fats, cf. Nicephori, Breviarium, ed. de Boor, Leipzig, 1880, p.
:"! 4 3 5 ; DOlger, Regesten, 243 (ianuarie 979). Sinodul al saselea ecumenic a avut loc !Titre 7
noiembrie 680 si 16 septembrie 681.
47 Kedrenos se refers la Inceputul razboiului bulgaro-bizantin din 894-896, terminat
cu victoria bulgarilor. Bizantinii luasera masuri economice care lezau interesele comerciale
bulgare. Ei instituisera un monopol asupra acestui comert, acordindu-1 la doi negustori bizan-
tini gi mutasera plata bulgara." la Tesalonic. Simeon, tarul Bulgariei (893-927), invadeaza
teritoriul imperiului, Infringe trupele bizantine si-i trimite la Constantinopol pe cei prinsi,
dupa ce le taiase nasurile, cf. Ostrogorsky, Geschichte, p. 212-213.
48 Leon al VI-lea cel Intelept" (886-912).
45 Ungurii locuiau in tinutul numit Etel-kiizil, la nord de gurile Dunarii. Ei venisera
aici, alungati de pecenegi din vechea lor patrie, dintre Don si Nipru, cf. Moravcsik, Byzan-
iinoturcica, II, p. 77 ; idem, Byzantium and the Magyars, p. 50 si urm.

www.dacoromanica.ro
 136 DOORGIUS CEDRENUS

XouaL xal vLx6aL xaTck xpc'c-roc, I.LOAK TOU Eup.e6v iv Aopoa-r6Acp 0.6)04v -roc,
8 xat Apicr-roc xaAeT.Tca.< ...>
p. 2 56 ixcrrpocTel'iaac Se pope: apt xa-rec .Ti6v ToUpxo3v, Suv-0-6v-roc
TOU flocaahog SLOE TO atcpviSLOv Te xat O7rpoa86x-ryrov p0-OeLocv aUTOZ; Trapaa-
zei.v, airrok -re i-rpiq,ocTo xai coo x6pav TrEicrav xoc-riapap.e.

22

IL p. 372 TeTc'epTcp Se T7jS mirror) paaLAeiocc gTEC, qvL louvEcp, T-71; L' iv8Lx-rLiLvoq,
TOLL, EV Ty) Opdcx-n TrOAeLc intax461.Levoc, xoct yev6p.evoc axpL Trilc Aeyop.iv-14
1.L.erik7ic aooSac gypatPe IIi-rpcp -r(7) BouAyapiac CrcpxovTL 1.6-1 kEiv To JS ToUpxoug
SLanepilv TOv "IaTpov xat Tec Pcoilociwv AutLa6 Nea,9aL. Toirrou Si p.31 7tp0aeZOVTOS
&AA& navTotaLq Occpop[LaT.4 napaxpoUowroc, TOv Toi5 ix XepaiLvoc rcpayreUov-roc
oLOv o NowpOpoc TOv KaAoxupOv TC OCT() oct.6-rrrt Ty.-;)aac TcpOc TOV elpxovToc
`PcoaEocg ixrcip.weL Eyev8oanCcf3ov, acopeiiiv U7rOax6a e cYL xat paoTLILL8iv oUx
OXEycov Ocvarcei&ov ixcrrpa-reilaocc XOCTOC BooXydepow. rceLcp5kv-req ouv ot `Pea
xad ineA,56v-rec Trn BouAyapi4 xaTO: TOV A8you6Tov Tijc La' INSLx-rL6voc,
-rcelrrca Tijc paaLAetac treL TOU NLx1cp6pou, TroXAk 7r6AeLc xal xeopac ils&cpLaco
TWV BouAycrcpcov, xat Aetav OTL raeta-r-qv 7repLf3aX6(,LevoL incio-Tpegrav eig Tac
Buz. xat TO) gx-rcp se neaLv T-7); flacrLAsiaq cc8To5 xpOw.;) ineaTpdc-reusav xaTec
BouXyapiac, xat -re( OvoLa Tc7)v npo-ripcov xat xeipovoc SLe7rpc'cav-ro.

23

II, p. 398 Oi Se 'Pk iviSpav e8Aap-Oivrec -rcpOaco (lb oUxiTL ex6pouv, noAXiiiv
Se TcX-Triv-row xai. TLvow Se nea6vTow ixxXivavTec ES T rcklaiov axeSCovuvTaL
6pn xat Tex; ixdas vanag f3aDziac xat cit.LcpLAapel:c TuyxavoUo-ac, xat aLec T7);
OpeLv-71c int -c-hv Apiarpav ina.vaacgovTaL. .aav Se TO TrA-Po; oiryroL enTaxia-
xt2.LoL, ot Se To6-roLc au[L,TaaxivTec xat Tpetkfcp.evoL `Pcol./.aZoL TOv apLaELOv TpLa-

www.dacoromanica.ro
 GE3RGDOS KEDRENOS 137

garilor si-i inving strasnic. Simeon s-a salvat cu greutate <refugiindu-se>

la Dorostolon, care se numeste si Drista< >.

<Simeon cere pace, imparatul trimite pe Leon Choirosphaktes pentru

incheierea tratatelor, dar tarul it arunca pe acesta in inchisoare si,
profitind de ragaz, porneste impotriva ungurilor>
Plecind cu o mare armata impotriva turcilor, Simeon ii pune pe fuga p. 256
si jefuieste toata tara, gra ca imparatul sa le poata da acelora ajutor, din
pricina caracterului brusc si neasteptat al atacului 50.
22
967 969. Insrgaii de impolratul Nichifor al II-lea Phocas, rusii lui Sviatoslav al Kie-
vului ataca pe bulgari si-i infring
Iar in al patrulea an al domniei sale 51, in luna iunie, indictiunea a zecea, II, p. 372
a pornit sa cerceteze orasele din Tracia si ajung-ind pins la asa-numita mare
fortificatie, i-a scris lui Petru, domnul Bulgariei 52, sa nu-i lase pe turci 53 sä
tread. Istrul si sa devasteze tinuturile romeilor. Acesta insa nu lua in seamy
cele spuse si se eschiva prin felurite pretexte <sa le indeplineasca> ; deci
Nichifor trimite la Sviatoslav 54, domnul Rusiei pe Kalokyros, fiul cirmuito-
rului din Cherson, pe care-1 investise cu demnitatea de patriciu, pentru ca,
prin fagaduieli de multe daruri si onoruri, sa-1 convinga sa porneasca la
lupta impotriva bulgarilor. ()data convinsi, rusii au atacat Bulgaria in luna
august, indictiunea a unsprezecea, in anul al cincilea al domniei lui Nichifor 55
si au distrus multe orase si tinuturi ale bulgarilor si, luind cit mai multa
prada, s-au inapoiat in tara tor. *i in anul al saselea al domniei acestuia 56,
iarasi au pornit cu armata impotriva Bulgariei si au facut lucruri asemana-
toare, ba chiar si mai rele decit cele dinainte.
23
971. Rdzboiul bizantino-rus. Lupta de la Dristra. Victoria bizantinilor. Asediul Dristrei.
Cetd /ile de la nord de Dune Ire revin la ascultare _laid de impilratul loan Tzimiskes

Iar rusii, temindu-se de o cursa, nu mai inaintau deloc si fiindca multi il, p. 398
fusesera raniti, far unii cazusera, abatindu-se <de la drumul urmat> se risi-
pesc prin muntii din apropiere si prin padurile adinci si dese care se gaseau
pe acolo si, prin tinutul muntos, cauta scapare la Dristra. Erau multime ca
la sapte mii, far romeii care se luptau cu ei si care iipusesera pe fuga erau trei
5° Ungurii au fost Infr Intl in 896.
51 Anul al patrulea al domniei lui Nichifor al II-lea Phocas (16 august 963 10
decembrie 969), deci In iunie 967.
52 Petru, tarul bulgarilor (927- -969).
53 Turcii = ungurii. Prin tratatele lncheiate cu bizantinii, dupg Infr1ngerea for de
catre Simeon, bulgarii se obligau sk. pazeasca imperiul de eventualele atacuri ale ungurilor.
Bizantinii se obligau s5. le verse un tribut anual. Bizantul dorea Ins& se-si is revansa, readu-
clnd hotarul la Dunare. Profitind de criza intern& a statului bulgar, unde Petra avea de
infruntat opozitia boierimii, Nichifor al II-lea, In alianta cu Sviatoslav, 1ncearc& sä realizeze
acest scop. Nerespectarea clauzei din tratat de catre partea bulgara este, desigur, numai un
pretext.
54 Sviatoslav I Igorevici, mare cneaz al Kievului (957-973).
" In anul 968.
56 In anul 969. Plecarea lui Sviatoslav dupa expeditia sa din 968 a fost determinata
de un atac peceneg asupra statului slu, cf. Ostrogorsky, Geschichte, p. 242 ; pentru Intregul
fragment, cf. Leo Diaconus, Bonn, p. 63 si urm.

www.dacoromanica.ro
 8E1 .Siruotrroao SIIISLIECESO

10199X n(043531A 10,R 12).G9X3 0)1 'tbiEj1,91(0902A3d)3 170X nolnos. 63.G13X3 .-(1L19700?
5314709 701371 5014701 901 00110d10 9c1 901)0x32cp2 noyolDodov ncoporl 41)31no71(cp0
70190113
53 5707Dox70141 77ox xu.nonolch.. 5702131i1X 72 (3 0'41 1043719 1)ox 491 lorocood
5co11n.ax3 pox c) 5p)3'7371(9 70n97-19X92x3
lo 92 loimicod 51701 3 nonA.oun 5173x34
lonvit-,iodn)ok Irtodx AvDnoyyri AkX)orl 10/13739X3R-00d1L 53s,92.13
31ox Affs, 121 30IA7,221
'd 66C 119,3 Fx I
n93.G, 704o1111.ro9 'n.i9no9 n0 5ios, mox121O moch3X i9noXc7,9 )oz.nnoxlcb
Tr(?) 5101 5104p1riox7270 7072 5014731L A73l14.d101L3 90 A0A971 10 'Iod31.9Xatv;k3 Gtg
32 pox 10 531.D.y1z170x pox (707.1 10X70 5701 573Xnr11 lorinodat. pox 7o3'0odc1o.6. 113
olnon 773X 5941 AGt1Arly Ao)rvpd,D? 513 me119 3g Amt AC91p71ci3170d1D
ekxo1(171ft9
pox 51oA.0rx 51ox11k.yx70c7o1 n01 31 5C931(1910d 170X 901 431113
-
51o1(tp(1C1D 'AMA?"110A3d1
9OdF(.6,902 5901 59013X10 61 Mchrx 70d0699d1 -(131(3X704771
A(016109C0(jd1213 110X 731
4(09971109 50? po 53A.1.111opa 01 n011(pnn3 'n)o.olalk 1701nnlIf.c3c3nD 5101((f.10C10
721 L(..GltylL

141 A(t1910 )0140X3 'Avyrinoclai. 110X TIVX Ari 141 141C0131 ACt1(0d1)0d1L lo lol/orkod
791371 51,tri9l 531n3.619n919 57od2ocID pox Scloyyosc 531nolood70170x 5),01 d 510X1d70d73
A(01 11(01111)04 01341? 3/.90 1,(01
51310-1. .11091399170X no T1 Aft 3.1. 177X It.4.(9,A.701L9
(01R Icop 531em9Kpc)d113 nlyfat. 5fk01n733 10
170.Gnxa
nco3rr1c9d. 59d1r17oy '59I1)
51.G2.70 no-G1(k13 1371 norlAmy)oxf 52o1 51017o71cod, pox 1dX3r1 4971 50471 51.cy)o)Lo9
14. 9 'Amlf, lx.O. 32 1d31L
32 4111(1 A101119 Ski
7111
5343 5k990 10 101):1T1(0d ..-10d7J1
121.3
5314\70931(73X 5no1(l_1(1()? pox Ao19d1 Tnu. 531AX)9Cpri019 51731 619399A110631L
31)ox-
mopidd, (4)1 cbrinncon9 1143d3x mo1 9(0.29x3 pox 5noy1(o1 671 cbalipounnlo
113 01 '59)6.nost3lt. mos. 1d31 n91270
Aoylod Ski 511,,Tid nmnrboiconnp 32 mos, 5T4 -
6 593)(1974 513 (190X11L3 003 131LT131LX3 '570n11 13xn10 32 1/0X 591970 013193 7040
01 A91
51on371r1nv0x3x 5101 IL 70 d 970 510T1ll. 1 Sk '5)0131(1910) 9(39R '5097191ACOXILI72
1\O1L13 A(0)1(31A3X 107110.0. 17DX (Li !Lod nod73.A.31e 01 52 dID 522171172 0) 50A 32
9od31d7Dx 5o1n1019n9 170X 5)pyy01 513Dr(x7013r1 5!Ln3..t-17o32 Ski 5Lar1 70x32770xon2)
'd OOP 110.61,01032 A91 lo (7onc2) 571(971 10 5rm, 5319xtf.d1322.10 59d1 5citol
4704. 7.okd 5)p1.Loc1
5nonramx cbriDox)? liA9d 59c1.t. 01 non= oiroonoxiD? 539
10 1011071(9d 10637191E3
A0931/3 n20 loyycli, pox 5n033y1c 'ArDorop?
5901 5(10A3710Ard7i701(r120X A0X91y1.l.elf
1099 32 A01 nonn29x 'n709nX92, 513 91 n0y0199dov 17)1no(;)97o12
1)Doot:327012
0, 32 5n3y1Drd 701 701x3Al2L3 5)o9n.G, (ba. 6)xlmyyrx 7c/ns.Ori m1Adm3\j
q) thek 7?).1oxmodTrIlf.. Ski noinx) Iva 51(.71I. 510)2dd(19 5101 (5101T13,(01L
nIf1
FX 591,970 5(.4.), 5odsr. 01 noyos-Dodov ol7ort)lk 3913X3
31 50h3TI9A3A.
Li.ono1119
017 'A13d(1X9 90 lolnrri 3A. pox 51o3xdo1'olt. 'o170ri1k 5(01292
mo1 ncottn knn2 -
6701323=.0170(319 11I.1L3
lf.71 5cnzt. noi..xfyathf nos, nori)oloar, 5os.non)2XAns. Irplod2olLf )9191-1
n313.6. lo '5(2,1 50n371)391xn)o 32 36371390d11 1\01 A0X77OTIC0d 'AOY919
A3 (01 9n)11371

u 9 5od)px.e9o2n3oS3 50o 3X191)0x 57o3dAQ7) 5noc7D,Cynoa idnif 5701 57o2)p1iiX,x

11191011:02A101:3
5cton3r1no7'1vdf 5173231od1k.219 pox 51ol0a 59o71992 401.1093x70d)91f.
32 pox not
'539.0.docl) pox Sods!. AL!.Xogoat.r; 01311L3d19(1. 5k).. 5733xdoiyou. k2. -x921.3
noyolsa 501n9d)01(')o1)0x 13c333X913 lLi 733X7orioXi3s. 9 6593y19rij pox 51xygyost.
1913.p/023XL, 5101 510170TIC9c1
5)o)-n07173d2 5101 57o.enx3 11(01g73ITIol70rt)9c31-7 11(0d3Ti1t
513 A0191(319 1631L 3g A(1
/1t A201 10 10d/Odd7pd 513 Ora 531AN3d1V1R T1 '&d3 51311.11.1
120X 10331, 7t3 mo23xn1t. or 5141 5(03y91L 5L(.1 31 7311JX '577,017omp &cc; to3c3nodd)
o1x7)1313 5ods311 9 5kXchn31Lo1.vd19 IlD.L3T1 ncoxiodo pox 'mon9R3x)ow ilox 5111 59c1r.
A(01 A(0(4n 4(037'1104(12 /4.1 AltX1OyClth .-31L3
d JOS, 'Align 9010 57o2dfil 9 59dkyx3 701371
1

3191 Aolcodat, 53191\7A 101L1L1k3 5101

'oisn0ds..3a. AOT(k? '10A3T1n10170671
ArboDIA.Altodi.t.570 57))631.I 1033.c oad7ve1nc9lk1g 5oo 5crh-9cpd23 10 loirriod -n3R

www.dacoromanica.ro
 GEORGEDS KEDREN1OS 139

sute la numar. Facind scitii 57 jonctiunea cu Sviatoslav si luindu-1 pe acesta

de acolo cu toata armata, Isi aseaza tabara la douasprezece mile Inainte de
Dorostolon 58 ; erau trei sute trei zeci de mii la numar si-1 asteptau cu curaj
si dirzenie pe imparat 59 sä vina. Iar romeii, mindrindu-se cu biruintele casti-
gate pe nepregatite, asteptind ca batalia apropiata sa fie hotaritoare, stiau
ca-l/vor avea in ajutor chiar pe Dumnezeu care Intotdeauna tine sa ajute P. 399
nu pe cei care vomit agresiuni, ci pe cei care sint nedrept5.titi, <asa incit > nu
numai cei mai curajosi <dintre ei> dar chiar si mai tematori si mai slabi de
Inger s-au umplut de avant si de indrazneala si frematau foarte in asteptarea
luptei. Armatele au ajuns una in fata celeilalte si imparatul si Sviatoslav i-au
Insufletit fiecare pe ai sai cu cuvinte de mingiiere si i-au indemnat la cele
cerute de imprejurari si, indata ce trimbitele au sunat semnalul de lupta,
multimile se izbesc minate si una si cealalta de acelasi avant. Si, la prima
ciocnire, romeii, aruncindu-se cu mare avant si doborind pe multi, clatinara
rindurile barbarilor. Dar nu s-a produs nici retragerea dusmanilor, nici
vreo stralucita fugarire a for de catre romei, ci recapatindu-si curajul, scitii
s-au napustit iarasi cu strigat de razboi asupra romeilor. 5i citava vreme
lupta ramase nedecisa, dar in sfirsit, seara tirziu, romeii, imbarbatindu-se
unii pe altii si intarindu-se oarecum prin indemnuri, s-au aruncat asupra
aripei stingi a scitilor si pe multi i-au doborit prin avintul for irezistibil.
$i cum rusii isi concentrasera fortele la locul primejdiei, imparatul a trimis in
sprijin pe citiva dintre cei din jurul sau, in urma carora venea si el, cu Insem-
nele Imparatiei scoase la lumina, cu lancea amenintatoare, dind adesea pin-
teni calului si imbarbatindu-si cu strigat ostasii. 5i batalia a fost crincena si
de multe on balanta victoriei s-a Inclinat (caci se spune ca de 12 on /s -au p. 400
ciocnit si respins adversarii) ; in cele din urma rusii, cedind cu greu in fata
primejdiei, s-au impr5.stiat pornind spre cimpie in fuga dezordonata. Romeii,
urmarindu-i, ii ucideau pe cei pe care-i ajungeau. Au cazut asadar multi;
Inca si mai multi au fost luati prizonieri. Iar citi au reusit sa scape de pri-
mejdie, s-au refugiat la Dorostolon.
Iar imparatul, dupa ce a adus rugaciuni de multumire pentru victorie
mucenicului biruitor Gheorghe (caci in ziva pomenirii acestuia s-a luptat cu
dusmanii), a doua zi a luat si el drumul spre Dorostolon si, ajungind acolo,
a instalat o tabara fortificata. N-a inceput totusi asediul, de teama ca nu
cumva fluviul nefiind pazit rusii sa poata fugi cu cora.'biile, ci, raminind in
tabara, astepta flota bizantina. Intre timp, Sviatoslav, temindu-se de o.
rascoala, puse in siguranta, in catuse de fier si alte legaturi, pe bulgarii pe
care-i avea captivi, in numar de vreo douazeci de mii. 5i se pregatea in astep-
tarea asediului. 5i, indata ce a sosit flota, imparatul a inceput asediul si in
repetate rinduri a pus pe fuga pe scitii care ieseau din cetate. Intr -una din
zile, care asfintit, pe cind romeii se imprastiasera sä cineze, barbarii, impar-
titi in doua cete, calareti si pedestrasi, au iesit in ordine de lupta pe doua
porti mici ale orasului, una dinspre rasarit, pe care fusese pus sa o pazeasca
Petru stratopedarhul cu traci si macedoneni si alta, dinspre apus, unde /
paza fusese incredintata lui Bardas Skleros cu trupele din rasarit ; au iesit p. 40 1
in ordine de lupta ; atunci pentru intiiasi data <barbarii> apareau calari, caci
in luptele precedente au luptat pedestri. Romeii primindu-i su vigoare se
57 SCitli = rusii.
58 Dorostolon sau Dristra, azi, Silistra.
69 loan I Tzimiskes (969-976).

www.dacoromanica.ro
 Oki Sail-DIMS° SIINSIICISD

lonTri 5corict.63 olnoXyri? pox 1dX3-r1 novolt. 501%70,01091 Ak.. 9 ncplop Soy?). TR L1.1
70d3136D 14113ch10 loPorlod, 1Dno3t2di 5901 Snochoddood pox 59du 50X131 n0331(x.A.nD -
F19 movoal. moo( d1 1M1)) 30)1 4MT/1119931L 17OX Aoyvori 6AC931.L111 5943Rkli TR
11(01. moporicod '5014#071707-1mod1 cyy7o Gc nconori mouaL), ACD1M1931L M91(31 co190
TR 5314%960c7od6 10 lochodthod pox (01)2,3 5noX331 5314%n70y3nn9 591xnn 5I.c6311on3i1aq
nonTdp.xnnTiR 70nundAR VOX 5001 A? al :01"1 (LX 5701110931E 0140d9601(C0102 5101d4
00X A193RTX1dth 51071daR9 5(2 1173X09 5101 5Z1A090Xf AC91dit6 170A93 5ctOT1.6kXadd
pox '510andm clocwp 5nontf.d.6 moolspd.e,n)? pox S70drilf..57171corilo TR 114 5k9(py3.4.)012
5101A1031. 51101 AR 1911 5101d00005 513 AL!.x.ryncb Snon?11910R3x93 014%n0vox3n1p 53 01
4noy0109dov loox 5co3X701 noodi. 531636kyx7oi3r1 17ox 9 593,0074 TR 5r)thk.03n7p
nkyR Aki. nrrhonia Any 513 01 9,331. Ski 5(03x9at. 'n033331. pox 59d1z. A0713y921. 3C(1. -
3.0 5901 Driodfdchod 1331.3 TR (VII 513 01 AOR31191.19d19 57ott19d1Do1Lct
nxiXnptf. 34 40.610..90d21 (1)14900 513d93d1L. X? 5)313111.1019M9N 1VX AC91
1)OX noo,c(
dnoddl M01 &MI M0A311nd21 (101 la0d19La n7o310knr17p nomox 10A3119011)0
A701:331L
1701t 5c10141703 531A01C)13X.A.3 99
5201 .n197oricydnX9 5cto 5conk0oc3t. 5o1137-17039 03)q)
-
3,031 Soot 5nonr1orbky:od702/. 701 ooldciodth pox nopiloodl° tooDcocaoano 513 n(f.a.
&comp) -nti.x7oyncb kO. TR 57)d33i.D3 5k99od7ov0l7ox 7? Si.
5109771L 570,01t. Sks. 5(03,02.f.
d zot 5314%zwf131oonlo 110 65c,od ()row. 11c01 ncod?lodat. 53no13y1L 4531/19 19n0i2.:331.11L3
5101 5101Z+0,1 5C919110(3670 7e13 At1.1 101.Xclel 19(10.A.fIR rOX 70110X 911 nt/i 6Lci-cpda.r.
nkxodrinD. 1170033 gpookdTiocht. 7p1.311 n9dx771 TR
noX93c13114,1 loporicod 5g11 chip.
CLEJ?nns). n13931.c. nol Aoyyskfcbx 4A0A3119)1M04 nooDk#SIX3ACID 1111 noi
5(0X'AC9dt.f
501n9033L 1301i.d319 pox 5)pi 570r1d9 Dk.gc;)nn7oX? .nr 5(9719 loa,oRnplo AtLy9,dzaL Att.1
701X9A monn-ripg pox nki nzionom3 A7od3r1G. Icari 570dk6019 5703ddr1k9371 3101
tc2 noi 5(03)(197)EJ A1rhOM9R 5019Cb71031.31L Ci)ao? 5101 510dfdd1Od 110913,(X021.)? nki
513 nki n1y91.t. '11090923 53111011A. 70 5( n:onlyxT 513 'nkInd) pox 5701 59d3.t.
n1y92L. 5n0R9013 570nrica13191.1)1.? 53140693 noln3d1 7e16 nol (101R331. 1ZX 71701(70170x -
lonsriwood' oinnodUn)? 9 TR 50d7p(.600RATdox 59ixnn SttnrionTA.pq o.krickpiR 7033-6704j
91 Ski 5(03,(91f. ToconoocbTo-D? '50X231 70n2, lArl 5c0d3X23 n370X3 10 ryporicod c.6Tri
5krido. (111 Ski 5(931(91L 13X131 1113>1(31LD0C311. 17)X (0190 4.(f.1 woo/. 5043717?9po0d707p
(9,\) A132 7017719XWfral3 nki nxixdolyolt. 770603X3R9od1/. poi.? TR 91 noroi.
570717odl9 014%73x313 5c0x7ox 911.72 M01 4M9IfT1a031 r(31L3M19 3A70dT1 TR pox 5orhy
kR. &ol nopoxArnp n07%36k117oatioR 651oi-70 pox ,Rk71 n3.6(q3 701 59d1!.. n7033dX
oinnoc3c0X3nn.o, 5ioirpo 170.693)171ox913 Td)OIL A(01 4M01)071(0d 701X911 67013.0700d 170X
AOAky3971 57o0Ipdk171L3 9 50d)01(.6,90R113tha VOX MA 5913c1 31 50170R1r1 nomodr,to
Cx.el?nknox pox 70))°,0X TdTdocb klooddTa? pox polnodd pox poomdli)op -932C9X1dC
611)1)01 Sloynonori 57pdri3 7pi31I nc03,0X97R Acodvi 111913/3 513 A97i9111911L3 -Tyxn°
'd ionTrin TR r'1/43.0.9 113Xkd031t,13 I 501970X3 A0129 1)OX A0dX.4X pox kR2,3 70m -X3M19
Tool 5Gc1 '5ko olno.A.cwo 7078 not norboloo/. 5101 51o,(90norl 513 91 noyol.00dov
t%T TR 61 3y1L3DA)? 1043.6,39103.G 10170X of 50.03X not norbolooh 57o1nooLopd3.e. xno

www.dacoromanica.ro
 000 RGIOS KEDRENOS 141

luptau inversunat si multa vreme soarta luptei a ramas nedecisa. Dar in

sfirsit, prin vitejia for romeii inving pe barbari si-i inghesuie spre ziduri, dupa
ce au cazut multi si in lupta aceasta si mai cu seama calareti, iar dintre romei
nici unul nu a fost ranit, ci numai trei cai au cazut. Barbarii fiind astfel
zdrobiti si impinsi inlauntrul zidurilor si facindu-se noapte, ei au petrecut-o
fara sa doarma si-i jeleau pe cei c5.zuti in lupta cu bocete salbatice si infrico-
satoare, incit celor ce-i auzeau li se 'Area ca sint ragete si urlete de fiare, nu
plinsete si bocete de oameni. Si cind s-a luminat de zi, a chemat la Doros-
tolon pe toti citi erau r5.spinditi pentru paza in unele fortarete si in graba au
venit cei chemati. Si imparatul, luindu-si toata oastea, veni pe cimpia din
fata orasului si-i provoca la lupta pe barbari ; si fiindca ei nu ieseau, intor-
cindu-se in tabara, statea linistit. 5i au venit la dinsul din Constanteia 60 si
din alte fortarete ridicate dincolo de Istru soli, care cereau iertare pentru
faptele rele savirsite, predindu-se impreuna cu acele fortarete ; primindu-i
cu blindete, <imparatul> a trimis oameni s5. preia fortaretele si oaste indes-
tulatoare pentru paza lor. Facindu-se acum seard, rusii, deschizind toate
portile orasului / si in numar cu mult mai mare decit mai inainte, se arunca P. 402
pe neasteptate asupra romeilor, care-si petreceau noaptea. Si, la prima cioc-
nire, p5.rea ca vor invinge ; dupa putin insa i-au intrecut romeii. Ca'ci indata
ce s-a intimplat sä cada Sphagellos, care luptase eroic, barbarii s-au tulburat
de lipsa celui cazut si si-au potolit avintul. Au ramas totusi fara sa se plece
in tot timpul noptii si a doua zi pina in plina amiaza. Atunci, imparatul a
trimis o trupa ca sa be inchida barbarilor intrarea in oras ; rusii, afind acest
lucru, au luat-o la fuga si, gasind intrarile spre oras blocate, fugeau prin
cimpie si, °data prinsi, erau ucisi. Iar Sviatoslav, la caderea noptii, a incon-
jurat zidul orasului cu un sant adinc, ca romeii in avintul for sa nu poata sa
se apropie cu usurinta de zidul orasului. Si. dupa ce a intarit astfel orasul, a
inteles ca trebuie sa primeasca cu foarte mult curaj asediul. Fiindca cei mai
multi din armata se simteau rau din pricina ranilor si se ivea acum si foa-
mete, deoarece alimentele fusesera consumate si nici de afara nu be era inga-
duit de romei sa aduca cele trebuincioase, Sviatoslav, pindind o noapte
adinca si fara lung, in care o ploaie furioasa s-a abatut din cer si o grinding
infricosatoare s-a dezlantuit si tunete si fulgere foarte inspaimintatoare,
imbarcindu-se cu doul mii de oameni in monoxile 61, au plecat dupa provizii.
$i adunind de unde a putut/fiecare griu si mei si altele necesare intretinerii p. 403
vietii, plutira pe fluviu, cu monoxilele, pina la Dorostolon. Pe cind navigau
iriapoi, au vazut pe malul fluviului nu putini slujitori ai soldatilor <romei>,
dintre care unii adapau caii, altii stringeau nutret, altii adunau lemne ; iar

80 Constanteia e identificata de unii cerceatori cu Constantiana Daphne, asu-

pra localizarii areia se poarta tnca discu %ii, cf. I. Barnea, DID, III, p. 73-74; altii o iden-
itifica. cu actuala Constanta, cf. I. Diaconu, Les Petchinegues, p. 23-24; vezi si Em. Popescu,
Constantiana un probleme de geographic historique de la Scythie Mineure, Byzantinische
Zeitschrift", 66, 1973, p. 359-382; E. StAnescu, Byzance et les Pays Roumains aux XI-e
-p. 398, -
XV-e siècle, Aches du XIV-e Congas international des etudes byzantines, Bucuresti, 1974, I,
considera. ci In text e vorba In chip sigur de Constanta, care ar fi fost centrul unui
jupanat". Interventia unui copist ar fi reunit 1ntr-o singura, fraza referiri la doua eveni-
mente distincte : solia Constanteii si solia cetatilor de dincolo de Dunare pe care autorul
acestei contributii le situeaza prin vestul Transilvaniei, fie In Banat, fie In Crisana.
" Monoxilele erau luntri scobite 1ntr-un singur trunchi de copac.

www.dacoromanica.ro
 zt ):103ID Elf snmaacraa

5C10,l1( Amt fill) MOIC011Z 5991 eq-ti 5noaat.2 5r2.49)2191.t. 5991 92 oyo1d0X 4519991
Stioro, 92 pox '5v16993yq 5314)0doaq AC01 ncoryn le12 56.1 5kv2 21kt:bo41 -7,4
53140)13 Off X 5034 x3 901 9.904106f ? 1,lai 90119 IVID '59019)0 VOX 59oyy03L 4371
4(91901 '4)9731X311.)0 01 52 33 5clo1v1oy 121.3 5xp.. n039tty1L oy 5)oriX 1)onk.697023xD
Dloxl)pAlf.nr r 2 51.e 5132 5x01 5)ocin0x9 531roptri vox d 10437I0C33Cb 1L 31\ 11VTI
59d1L 01 noyol...00dov 7)1tod9d) 91991 33 ANDomi 513 )).37i (Ay 4703 dri? 131()Cf
691 09)0E)4X7 177X 5901 OLCI.XCh? 901 (10,(019 A3 i02110 701,.311U.'( &37,D3 719 kri .-961313
0140.0' 901 x? noyol.Dodov tw)1 ncodfddlod noylcoane 39ky331Lk3t.3 33 FX A0IZA7p.6
51019)o 13 113 '702?0 li.gloy 40190101 71 179.69993/1 pox lo 4371 5)e1 7:g:331TX3cC3TIL 54X9
nos, 90TIV101L If.1? 4(10d '5my3r1111.3 o 92 593y1970d cd? 5)oyo 31433.1. VOX 79190x603
5rdrik U.1 i02xdo7yo3L '5or3ri-fDkdX 1)0x cWOX 90.1910X3 01L M0713y VOX 14.71 452314e
9092 3Dr71on3 7e12 5k23d23Dod1t. pox norl.q 1)0.69)odi33101o70 SG.1 9(03y931., Ole 1X)X
43.0'01/VAIL 510dcb)o1 5>01 oRo 5rt 5)o973yx03no 77OX cb xloy 5)o azat.? 5)09 'Svoin 503
Lyri 511 ? 103 )01 7o132k111.L3 'Acopyriox oikvex? morbdti.
fig

'&11 lit 03 92 5od7oyt9o2n363 Z9)1L m2.6y313r1 D.11 /4100X

VOX le A.(9910= -;10117oy3
'd 3U '509371 5C? (911/3 47017i3eD.T1 )0 (419 IZ.eth:13,(31(01G9 '7123Ly3 59d3t. tp.prip srx -322.70
3yd 3(1) 131LT131L 0 M 5od3t, 703)(1970d 57eIrt3d93d1t. 5131931' 011)0? '50A3T19 Cb? () 510X79717199
1)x 910y1d) 7071 4(93 523/13y2o120x 56.41979 14kc3c9X1n9 cu.? non° 1:0911-do)Xme7o
701371 mill AT1) '&91970 5(-03e70 31 491 ,m3-ri9o0d 4,..6stxx ? 3dOILTI 9703 X 6? Al '470110th
3e 5043Ti70 92 1.1L1 t1033d93d3L 9 4593y1D70d pox 91 4043719279 n01l9y '9c231.13219 503
543 510poricod 5991 5901ri3yo3L no9yo.f. 51/0193.0103393 GL 510y1(.9 410XI4 1014)211. 1D1.
)43719011)
mn3T1 43d?.31K93) t03m9T10,34. 32 V01 A0340319 9 5oc)oy.GDo2tathx pox 513
or ony9 pox to2y1T19 031 13y19)d .k.84323 501470D934131.3 33 pox 59d3z. Solnoa,
(I70 1 913x pox 5319791717199 yvo 4510y 2)x 531A9.6X3vo12 2d31L 42 mo 'olnoyctod3
tulip iy "4709t(l70 9 3e '593)09)0d 9010741170 FX 01901 901 (3(13 ij7p&GDOe410 vox
du. 59 11 x7pm 5)o '1)013ci3dD3d3vo12 23 Poltwyciod 5floy7el 59919z 27ox 5(19)(y717199
molf 4473X3 pox k7i tood31L7o12 Ao1 nodi-Dio pox lel ncochelynoa '17).6.1)314y -)othow.
1)7Dti.d(OX 32 170X 5101 5Ta 5c919oox70 x31 M3.6 tf..1 A 9(919)0 10..A. 17OX 33)x10 -X32L70
413.0 yitalta? (lod 92 Atu, 4)13E193d7L 5oy7b930 O A(')1 m7121oX9a 593d31Xthe 29 92
AL!.1 Kv23d93d3t. 41043-r1>e32 141 to9mij-F2 111.1.971 531m0D(13C/01701L70 mos- '5(2d 59c3t.
ryr2a. 57e39911.9 9143.63 'ml 92 5(pd 4mi-1o09rt3y2Lo3f.)? ACO1 d)SL 52)01 5170.6X9
(101 90T110101. dnodd) m92 2rx 4CO3y91L
A9C31L.
IMO 50437in 9 593y1D)od pox meat-19dd)
'd Eft Aceollyzumx nki Cbp 990X AZ 53 LA..G. -v.. m91o71em n3t-t3)9top > i< 9 92 -9263th3
5od70y.69 513 )?1, 7013x10 GL6 r.t,})3c19o1,9 11.3 6)1 17043713 r.k1 AC01 11 403)02(0)170 A ta
1311:3W:1d= 5170de343 tketk d 0 3.G91:2.3d193 517093 pOX 320219 51:043TI0X 64019 VOX
Aked 591.970 31 17JX 91 A(19 9 A (919)0 011.7?a
50.610(1'.. 4(1)14(110.71 ()1970 Amt
11 m esox)p 7013 5701 513 5991 5(192)-dem 4.011.9 571e

www.dacoromanica.ro
 GEORGFOS KEDRENOS 143

ei, coborind din barci si mergind fara zgomot prin padure, s-au aruncat pe
neasteptate si in ascuns asupra for si pe multi dintre ei ii ucisera, iar pe ceilalti
ii silira sä se risipeasca prin hatisurile din apropiere. Si, intrind din nou in
barci, se duc la Dorostolon, purtati de un vint priincios. Cind a aflat <cele
petrecute>, imparatul fu cuprins de mare mihnire ; el socotea ca sint foarte
vinovati conducatorii flotei, deoarece nu bagasera de sema plecarea pe ap5.
din Dorostolon a barbarilor. I-a amenintat si cu moartea, daca o singura
data se va intimpla asa ceva, intr-ascuns. Si ei pazeau cu grija malurile
fluviului, de amindoua partile 62, iar imparatul, dupa un asediu de 65 de zile
incheiate, in care luptase, zilnic si fara o clipa de destindere, a socotit ca
trebuie sa hartuiasca orasul si prin asediu si prin infometare. De aceea,
inchizind din toate partile drumurile cu santuri si punindu-le si garzi, ca sä
vegheze sa nu iasa cineva sa aduca cele de trebuinta, a stat linistit.

24
971, iulie. Sviatoslav capituleath si incheie pace cu imparatul Loan I Tzimiskes. Pecenegii
refund sd garanteze securitatea trupelor rusesti in trecerea for spre cast!, dar incheie un tratat
cu bizantinii, in urma ambasadei lui Teofil, mitropolit al Euhaitelor. Sviatoslav e ucis de
pecenegz

Iar Sviatoslav, dupa ce a incercat toate manevrele si a fost infrint II,p.411

pe toata linia, cind si-a dat seama ca nu-i mai ramine nici o speranta / s-a p. 41
gindit la o intelegere. Trimite deci soli la imparat, cerind garantii, cu conditia
ca, flind socotit intre aliatii si prietenii romeilor, sa i se ingaduie O. se intoar-
ca acasa nevatamat, impreuna cu ai sai si sa se permita oricarui scit 63
care ar dori-o, sa faca fara teama negot. imparatul primind solia si rostind
vorba inteleapta ca obiceiul romeilor e sa-i biruie pe dusmani mai mult prin
binefaceri decit prin puterea armelor, a incuviintat toate cele cerute. Si
dupa ce s-au facut tratatele, Sviatoslav a cerut sa se si intilneasca si sa stea
de vorba cu imparatul. imparatul a primit si s-a ajuns si la acest lucru.$i
dupa ce s-au intilnit si au stat de vorba despre ce au voit, s-au despartit.
Iar imparatul, deoarece Sviatoslav ceruse si asta, trimite solie si la pecenegi,
<cerindu-le> sa alba bunavointa pentru ca ii socotea prieteni si aliati
si sä nu treaca Istrul ca sa prade tinuturile bulgarilor si sa ingaduie rusilor
sa treaca fara piedica prin tara lor si sä mearga acasa. Solia o indeplinea
Teofil, mitropolit al Euhaitelor. Iar aceia, primind solia, au incheiat tratate
pentru toate celelalte, respingind numai trecerea rusilor. Iar dupa ce rush au
plecat cu corabiile, imparatul, intarind cetatile si orasele de pe malurile flu-
viului si lasind garnizoana indestulatoare, s-a intors in tara romeilor < >/.
Iar Sviatoslav, intorcindu-se spre patrie, in timpul trecerii prin teritoriul P. 413
pecenegilor cade in curse preg5.tite de mai inainte si care-1 asteptau ; si el si
multimea celor ce erau cu el sint ucisi fara nici o exceptie, deoarece pecenegii
le purtau pica pentru tratatele <incheiate> cu romeii ".

62 Pasajul constituie o dovac15, a faptului c5. bizantinii continuau s'd controleze ambele
maluri ale fluviului.
63 Scit = rus.
64 Cf. Leo Diaconus, Bonn, p. 156 si urm ; asupra razboiului bizantino-rus si a crono-
logiei sale vezi Ostrogorsky, Geschichte, p. 245-246 ; pentru tratatul bizantinilor cu Sviatoslav,
vezi Dolger, Regestes, 739.

www.dacoromanica.ro
 tti 911101:IMO SfIN3IIICI:10

Cg

AMA, TR AC9dS)010a nol 5co31(19rd nonopcoi, Lt000....000Dp

-
'II 'd 2071f U.1 U1.f131(31
'Aco1,A1F9 A13Xdw Acolcoo 17o1.A0):Id13Xod1r. 536oD931. 1ocb,(321) Ridzy 51c.concow ATchov,
pox .y(pnorlooz 509 AC91 7od7oaL 510d7pA.V10a W.A.311 A(91.AnkAtIR 501(LTIOX 531A9
'd S£1, 5331701E 1170X 7013 01n01 10101031.91k110X 10A3719)VTIOA0IZX AC01, dIpA. 70170X 50A3.A.
ACQ1A9Xti.D0d1L (4)1 mi.?'" lo n3T1 lor(
cbiApeoo.o. 'oopkaLox312 5(4.D3dog TR pox
59moricod 10 001c101 lor
513 1,41 AlX91f. 6531AWM913 5Q2 A? 5101. AnDOC311313 41101kt:3p
A0A3TI3 A? qi.a.coo 9 ATri 5odi91Aarr1 7od7o1E (-ma. 5co31(197od 51307111. nomoocoi 0 TR
59voricod 5130.111x? 701. ooldnoRivaL 101d97-1 TdZaL C101 (10911COTIIOXV602L A0d33,9d1L
th6p9(9I 11oX 132.3 Ltd?ACID not 7091(1970d AkA9DC91 6A13An03L70 An13X3 -975A1R01:70
419MOX 1VX ALC1 AXIC3VA.1(flOil 1109nC3) 01A0/331L(f. loox o ATTi 5(I.93d0a Cb91. 513.011I.Xd
A? 6)1 loorpIR opo.rx 7on11 AkriXoy opd000l 5oA11. nog Aodloly TIOA 50107.03 A91910
C9d VTI A01 170Ai3 o1-n3333A3) clop. Alp(01.0 (Alf.xporIcod 'lloo.couoaop 52mo1icod
TR 417013(p91012 170x CbA9dX A0d3199 1913A1p11.3 myopic 513 Al(.1 .00RpoDood 5m A?

mi cb331 cb1L91.. 1701...33.(31( Aco1.901., TR A(91 M9629931 ncoeopRf Ridmv ATri

co3d32o2 513.03chzeop noppi doi,coom 5r3 pox
5Q-Gr,t3 5)=4)0 pox 5)pa.. 5)oArio.A.3y-
5701oom 5ndR oiochool. Amu.. AcoXooya 'Aco1.1R9 5k9c)cow TR 5701.. 57odd33 02L
Acoxdoiy cbgly 91.t.7? 901, 5noX33i, 513.6kid 31:A193101? 170X A01. fA?d)Olir TR Ta,
4Acol7o71cod 5m 31( '1701.3 WIArionodd) AIEXdlo 513 A21.r703 AoA3T191d313(1)D
A3\039) 9 )?1)nt Mf.1 ,R) (WI (ROI\ C101 590.11 A? 111
411(32,2 yI(.(orhoa 433A3kA.102L
-
70393.6,02/01 5(L.1. 45)0)13A70I3T170d (10A971 (10d)py.GDORIOya C101 1MX nom.o,ocrq, cos000IR
5019.0. nol nor 'nolc-,17) T)chow, noacriovod nol pox c..toAxrrIcod not. nor nol
.1(tylOTI70a vx 170170191.6,70X dmori 5oX 5r1doodlyflOa 5U.9opo.c70 9 norboa cc. .y 5012
o
59x1713)(ou 50=9411 AT VOX 3101L33itT1 5T3113 4A13T1361.1. AC01 ACOXII70TIC9c13 --10d19
9£t Acoi.yrin3i 5P0i. 59c3at. Acp, AodfAyxz 51)0X7pTI AMA?TiClOy0XD)? 57093e7p ATXra 1170X
I

-
3Tird3 0091021. At.C.1. gA70d31403 cl0 A0A9T1 Atocipdo pox v03A033x70w pox opi (Li 930
(.x3Aoloo9 420dCOXD0C1L Vyylp 1MC A70r(701,130 rOX 703'F(ff 170X .A09tLAA91L0y311

www.dacoromanica.ro
 GEORGIOS KEDREIVOS 145

25
976. Revolta Comitopulilor si insalunarea lui Samuil ca far al bulgarilor. David, fratele
sdu, este ucis de vlahi

Iar bulgarii, indata dupa moartea imparatului Ioan 65, se rascoala ale- II, p. 434
g1ndu-si drept conduca'tori patru frati, pe David, Moise, Aaron si Samuil,
fiii unui comite dintre cei foarte puternici intre bulgari si / care erau numiti p. 435
din aceasta cauza Comitopuli. Caci dintre cei ce erau rude de singe cu Petru 66
unii au disparut prin moarte, iar Boris si Roman, fiii s5.i, dusi, cum s-a
spus mai inainte, la Constantinopol, locuiau acolo, cel dintii fiind cinstit de
Ioan imparatul cu demnitatea de magistru, iar Roman fiind scopit de
fostul parakimomen Iosif. $i daca s-a intimplat sa moara imparatul Joan, ei
au fugit de acolo si s-au grabit sa ajunga in Bulgaria. 5i Boris, pe cind treceau
printr-o padurice, lovit cu o sageata de catre un bulgar care credea ca este
romeu (caci purta vesmint de-al romeilor), piere, iar Roman scapa si dupa
un timp se reintoarce in capitala, cum s-a spus la locul potrivit. Iar dintre
acesti patru frati, David a murit curind, ucis de niste vlahi calatori 67 intre
Clstoria si Prespa si asa-numitii Stejari frumosi" ; iar Moise, pe cind asedia
orasul Serres, muri lovit de o piatra aruncata de pe zid. 5i pe Aaron care
cum se spune tinea cu romeii 1-a ucis impreuna cu tot neamul sau, pentru
asta sau pentru ca voia sä-si insuseasca pentru sine puterea, fratele sau,
Samuil, la 14 ale lunii iulie, in localitatea Rametanitza, de a scapat numai
Vladislav zis si Ioan 68, fiul sau, datorita lui Radomir, zis si Roman, fiul
lui Samuil. 5i famine singur stapinitor al intregii Bulgarii Samuil 68. Acesta
fiind un barbat razboinic si care nu stia niciodata sa stea linistit, bucurindu-se
de libertatea de actiune pe care i-o &Idea faptul Ca armatele romeilor erau
angajate in luptele duse cu Skleros 70,/a navalit asupra intregului Apus 71, nu p. 436
numai in Tracia si in Macedonia si in tinuturile din vecinatatea Tesalonicu-
lui, ci si in Tesalia si in Elada si in Peloponez. Si si-a rinduit multe fortarete,
65 loan I Tzimiskes moare la 10 ianuarie 976.
66 Petru, tarul bulgarilor (927-969).
67 Incidentul aici relatat de Kedrenos constituie cel mai vechi eveniment istoric in care
sint implicati, dupa cunostintele noastre actuale, romanii, sub numele de vlahi. Dup5. Thurn,
recentul editor al lui Skylitzes, stirea despre vlahi nu apartine acestui scriitor, ci unui
interpolator contemporan de la care a preluat-o Kedrenos. Nu este suficient de clar
termenul de c5.15.tori" (68-CraL), calificativ ce le este aplicat de scriitorul bizantin. Pentru
unii cercetatori este vorba de vlahi nomazi", scriitorul avInd in vedere transhumanta
ce caracterizeaz& viata pastorilor vlahi, cf. P. P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii roma-
nesti, Bucuresti, 1969, p. 122-123 ; pentru altii, termenul se leag5. de ocupatia de cher-
vangii a vlahilor, cf. I. Barnea, DID, III, p. 87-88 ; In sfirsit, termenul de c5.15.tori"a
Post pus in legatura cu termenul mai recent kjelatori" Intilnit In documente slrbesti ; vlahii-
c5.15.tori alcatuiau o categorie social& bine definit5., de carausi si paznici ai drumurilor, cf. Silviu
Dragomir, La patrie primitive des Roumains, Balcania", VII, 1944, 1, p. 73-74. Dup& opinia
lui Silviu Dragomir, op. cit., vlahii pomeniti in acest pasaj nu erau necesarmente originari
din regiunea incidentului, ci, dimpotriva., din zona septentriona15. a Peninsulei Balcanice.
PeRtru istoricul problemei si alte aspecte ale ei vezi Eugen Stanescu, Byzantinovlachica, I:
Les Vlaques a la fin du X-e siècle debut du XI-e siècle et la restauration de la domination
byzantine dans la Peninsule Balkanique, Revue des Etudes sud-est europeennes", VI, 1968,
3, p. 424 -428; vezi si G. G. Litavrin, op. cit., p. 114-115.
46 Ioan Vladislav, viitorul tar al bulgarilor (1015-1018),
69 Samuel, tar al bulgarilor (980-1014).
70 Este vorba de luptele Impotriva lui Bardas Skleros, general bizantin care s-a razvritit
Impotriva Imparatului Vasile al II-lea (976-1025). Rascoala a durat trei ani (976-979), cf.
Ostrogorsky, Geschichte, p. 247 248.
71 Adica asupra provinciilor europene ale Imperiului bizantin.

www.dacoromanica.ro
 9PI SrlIDROND srmagaso

pox >pcou mdratodcb 10172.4193d= AC2 4 01 noioodondox k 'r.o.olchov SI/.

5cios Snoxioaq 6391X(1)1371 513 :01 51.1. 5701ch0lynog 2d3193A3 65001193002 110X 5101
510.1910017DX 6S91 9016703 1010170x 570` nms.miszdsp 510Xr1716D OlkdL3 TlX)It pm -
6-937071 ?R .)ox 01 notoottrpy not .L no 'nopyyoXyc 002L0X9123 51A.9936W
3.bolt,t1371
501A701:111771kdX 123 001914170196(03.1 001 noyfdlari opx ityfdl3ri pox lismd2
cbRonnD 501noth02 699 6A1Iltd AC01(320X3 110X Cbr3TRO1V 45kXX1(31, 120X 513 Atf.1
100293d 4013,61220 70.G.63 Mspo Ts. rij ):131(3D)0

Lst 0, 33 5c3y1970E) n0 311.1)(313 A01970X9V0X 691070163 AS01913 43 iolcImlynoa

pox op:- n3 ppou AC9d13X 31 17DX 9 y(f.norboa 33 IfT) Son3r17pui3 A(01 mgd.gpourt
meDomosvisnli, ?gkri Sodu itAXIthri? Atari 6111706(1.911610 413yunod Azo.osnfat,Tyxf
50A3tn70cYe "41 67033x10 tarrlx)? 'AmyyfFjoaDp (9413 57odd)10s, 17DX 510.1.11d.6
11091X131123 61901 Atf.1 513 6(.1 A70160)0(0011 6030913 56313 A9.0 5m 5o.63
tbs. 1310D70d FIR nos. notqr1o.A.3,( 7Di:JT11)1 00.4...A.9V 1XX 901 (1013131(M 110V:013102
5)01 4513D93y313 Ak191:11 (9/119 Mttl oo3dC9X9(1 17093X131123 pox Ms 13y197od oup -
170913xx ntcs nogoD2,3

LZ

'II 'd S91' Sod703 5016:019123 510d7R X3 5co3x9a.cn0nnD0N 61913D13 513 nog drly nlo3
pox 5rD3tIoxId3lt. noldnodth Os ,0A3T1913y .,&911.0v syr 503xdo1oaL,

SZ

.d set 0170333 Chp.A. 1:0X 1071112pdal. nos 5osAnolk1zc19 63 Ms 6y919odov

'no3x11 not nor nos nopcids.roL tt1703n30 nos 5odtqL 5m 9 57od000dm A070y
119 A01913y1L 5r910d.62o pox cbs
Iinn2oc9ic '533.0mA? 1on31-191Ej70y.00daz. 33 iJOit
'5roc2on nuonoyyrri Mf..yodDl3 los.)ox ncoporiod, oot,mos)(/..los. ths.stol 61 osmririfd.A.
513.0.dndot, 13y.0023 7013 nco?Los. n3 cbs .Donvdraz. n 91 31 noldclodd) 3y33 70s 9908 -

, D
** xyrirlx 0
10.2,U.0X

www.dacoromanica.ro
 GEORGDOS KEDRENOS 117

in fruntea carora statea Larissa, pe ai carei locuitori i-a mutat cu familiile

for in regiunile din interiorul Bulgariei si, inrolindu-i in rindurile soldatilor
sai, se folosea de ei ca de niste aliati impotriva romeilor 72. A mutat si moastele
sfintului Ahile, care fusese episcop al Larissei in vremea lui Constantin eel
Mare si care luase parte la marele si eel dintii sinod impreuna cu Reginus al
Scopljei si Diodorus al orasului Trikka si le-a asezat in Prespa, unde era capi-
tala lui.
26
1014. Samuil blocheazd Inzparatztliti Vasile al II-lea trecdtorile prin care acesta pdtrundea
in Bulgaria, printre care si Kinzba Longos (Cimpulung ?)
Iar imparatul nu contenea sa patrunda in fiecare an in Bulgaria si s5. II, P. 457
prade si sa ucida tot ce intilnea in cale. Iar Samuil nu era in stare sa dea lupta
in cimp deschis, nici sä i se impotriveasca imparatului intr-o lupta fata-n
fata, ci era hartuit din toate partile. $i p5.rasindu-si fortareata, a socotit ca
trebuie blocheze <imparatului> intrarea in Bulgaria cu santuri si forti-
ficatii. Stiind asadar ca imparatul obisnuieste sa-si faca incursiunile prin asa
numitul Kimba Longos 73 si Kleidion 74 a hotarit sa ridice forturi in acest
tinut greu de strabatut si s5.-i inchida imparatului intrarea.
27
1014. imparatul Vasile al II-lea cucereste prin asediu fortareata Longos
La venirea primaverii, <imparatul> plecind din Mosynopolis intra in ii, p 465
Bulgaria si, inconjurind fortareata numita Longos 75, a cucerit-o prin asediu.
28
1017. Vasile al II-lea este informat printr-o scrisoare de Tzitzikios, strategul Dristrei,
ca seful bulgar Krakras impreund cu loan Vladislav ci in aliangt cu pecenegii se pregatesc
set' atace imperiul. Pecenegii nu participd ilia la acest atac. imparatul pune pe fuel pe
adversari

Cad primi si scrisoare din partea strategului din Dorostolon, Tzitzi- ii, p. 465
kios, fiul patriciului Teodat Ivirul 76, care <il vestea> ca Krakras 77, adunind
armata cit a putut mai multa, unindu-se cu Ioan 78 si asociindu-si si pe pece-
negi, sint gata sä navaleasca impotriva romeilor. Tulburat de aceasta scri-
soare, se intoarse repede ". in drum, cuceri si fortareata Bosograd si o
incendie si, fortificind cu not constructii Veria, dar jefuind si darimind im-

72 Cucerirea Larissei de catre Samuil e relatat5. si de Kekaumenos, ed. G. G. Litavrin

p. 249-252. Dup5. G. G. Litavrin, n. 899, p. 510-512, care (1a si intreaga literatura a
problemei, Larissa a ca.zut intre 982-986.
73 Transcriere a romanescului Cimpulung ? Cf. G. G. Litavrin, Vlahi vizantiiskih istozT-
tzikov X XIII vv., p. 109. Pentru datarea episodului vezi Brehier, Vie et mort de Byzance,
p. 192. Kimba Longos se situeaz5 in muntii Albaniei, !litre vaile Strumei si Vardarului.
74 Kleidion, in traducere romaneasca Cheita.
73 Vezi si n. 73.
78 Tzitzikios, fiul lui Teodat Ivirul este al doilea strateg cunoscut at Dristrei, cf. N.
135.nescu, Les duches, p. 70.
77 Krakras, capetenie bulgara cu resedinta la Pernik, cf. N. Banescu, Les duches, p. 48.
78 Ioan Vladislav, fiul lui Aaron, tar al bulgarilor (1015-1018), ocupa tronul prin
asasinarea varului sau Gabriel Radomir (1014-1015).
79 Din expeditia impotriva Castoriei, asediath zadamic.

www.dacoromanica.ro
 148 GEORGIUS CEDRENUS

ypack xat bircplae, xat ris Bippocav imxTEcrag, 8466ac 8e xat xaTepecnc'oaac
TOL 7cipc 'O6Tpo(3o5 ;cal MoAc6zoi3, g6T1 'rob' IrpoccoTepco tivocc. Cenlyyal yap
P. 466 oct;Tii) cLc I) (LeAsTcoilivl TW KpaxpFf. xat 'ref) 'Icoetwn xcc-r `Pcol..taiwv ecpoSoc
iverco81.a077, TWV IlocTcvctxcav s6v-rcov crup.p.axiav aUToi.c. 8cO xat iyrcoaTpitPac
7coAtopxei. cppo6pcov Oa° silo EiTacvav, iv yl PaacAsEcc -Irrav To5 EatkouiiX
MCI CYT,TO doTexecTo TcoAk, OV Tc7) aaW 8cap7ac6occ zeXeoaac TCCAAcc wcfctercc xaTi-
cpAcEev. kU7reE.Lck se xat XOCT& 'Icoecvvou a.) [Laxpecv dcrcixovTc; TO Tecyp.a, Tcliv
ax.oX(7)v TijT 8O6ewc xaE TO Tiic Oecycsa?tovEx-%, In:ap.6v6 gx0VTGC KcavcrravTivov
TOv Acoyetralv. Tayrocc duccoijacv ivi)8peuev O 'Ictn'icvv-t)c. p.a01,3v 8e ToilTo O liocacAek
xat Eat TL ITOLD'OLEV Cp01310tic, rcapac Tor) Acco it.7c-,Tocacip.evcc, xat v.18ev OA°
elneov &AA' :21 p.,6vov o 'OaTcq 7CoAsta6T1/4, ecxoAouazETco 1200), cirrnec xaTec 67rou-
04p. To5To yv6v-req ot Tor, 'Ict)lvvou cx&rcoc p.eTa cp6pou 7tpOc TO Tog 'Iwavvou
6paTO7re8ov gpxovTocc, xat SecAEac xal Tocpage; TOUTO ive7rAl6av, ti.18ev OtXXo
poc7prrec et 14 o 13ezi:Te, O Taicocp*. 7T&VTC014 oUv cpeuy6vTcov eczOcslicac 6UV TcT)
'liacicvv-n, ot rcept 'TON/ Acoykylv ecvccOccppiicsocvTec xocTemcv nicaxov.
29

II, p. 483 ToirTcp Tc7) gTec xat IICCTLvIxa6 elaPoXi-iv i7roc76avTo xaTex BolAyapEac,
xat nAiiaTov Acv xat aTpaTriyok xat TOLyixocrcipzac gapacocv xact iCd3yplaay.
81.6 O pactscAek KcavaTavTi.voc TOv ALoyivvr ecpxovTa Zcpp.i.ou iintipxovra. xaci.
8o3xoc TYS BouAyapic,c; LICobrev, OC, cupiTAaxe64 7co),Acfcxtc aUToi.c ateanappl-
vocc iTpet.paTo xat -hvciyxacre 7cepaccoDevTec TOv laTpov licruziav etym.
30

IL p. 512 llepacco0ivTec Se xat TOv 'Io-Tpov ot Ilarcvecxac nalcsav ikrito-avTo 1170

MuaEav atxpc ClecsaccAovExlc < >.

31

p. 514 Cccpop-krou Se nocyeToii yevotavou xat To3 'IcrTpou xpuo-ccaAwaivToc

oi IICCTLVOLXML 7tepacco0ivrec OU 1.ttxpc7); Tiv MucEav xoct Op4x7p 1.tixpc Maxe-
8ovEctc ixdcxwaocv. in5jA0e Se nciAtv &xp.c Tag Opccxlcsiocc, xat xaxwc 8ca.e.ro
Tok xapnok.
32

II, p. 514 Tc7.), 5pp.0' trec, tvacwrccovog c8it Sca: TOL gapoc Tpeic etcrpoAacc noclacktievoc ot
p. 515 IlaTcvcixacc xaTec `Pciy.ccEcm, 6p81v TOL 7TCEpOLIT'llX6VTCC iicpcivLaccv, ,][3186v 'sok

www.dacoromanica.ro
 GEORMOS KEDRENOS 149

prejurimile Ostrovului si ale Moliskului, s-a oprit sa mearga mai departe.

Caci i s-a comunicat ca atacul pregatit de Krakras si de/ loan impotriva P 486
romeilor a fost impiedicat, deoarece pecenegii nu le-au dat ajutor. De aceea
si asediaza la intoarcere alts fortareata, Setaina, in care era resedinta lui
Samuil si era <acolo> mult grin, pe care porunci armatei sä-1 ia, iar apoi a
incendiat tot ce se mai gasea acolo. A trimis si impotriva lui Joan, care nu se
afla la o mare distanta, tagma sholelor din Apus si tagma Tesalonicului,
avind drept comandant pe Constantin Diogenes 80. Ioan le-a intins acestora,
dupa ce pornisera, o cursa. Aflind acest lucru, imparatul, fara sa se teams ca
va pati ceva, iesind calare in fata armatei si spunind numai : eine e razboi-
nic, sa ma urmeze !", pleaca in grabs. Cercetasii lui Ioan, aflind aceasta, se
duc cu frica la armata lui Ioan si au umplut-o de spaima si tulburare, ne-
strigind nimic altceva decit : fugiti, Cezarul" 81. In vreme ce toti fugeau in
dezordine impreund cu Joan, oamenii lui Diogenes prinzind din nou curaj ii
urmareau din spate.
29
1027. Pecenegii niivillesc in Imperiul bizanzin. Sint respinsi de ducele Bulgariei, Constantin
Diogenes
In acest an si pecenegii au navalit in Bulgaria si au ucis si au robit II, p. 483
multa oaste si strategi si tagmatarhi 82. De aceea imparatul 83 Constantin
1-a facut pe arhontele Sirmiumului, Diogenes, si duce al Bulgariei ; acesta
dupa ce s-a ciocnit in lupta cu ei risipiti, cum erau de mai multe ori,
i-a pus pe fuga si i-a silit sa treaca Istrul si sä se potoleasca.' 84.
30
1034. Pecenegii invadeazei Imperiul bizantin, ajungind pinet la Tesalonic
Trecind Istrul, pecenegii au pradat intreaga Moesie, ping la Tesa- II, p. 512
Ionic. < >.

31
1035. Pecenegii tree Istrul inghefat si devastea-4 Moesia si Tracia
A fost un ger de nesuportat si Istrul a inghetat, iar pecenegii, trecin- II, p. 514
du-I, nu putin rau au facut Moesiei i Traciei, ping in Macedonia. Au venit, iar
lacustele peste cei din Tracia si au vaitamat recoltele.

32
1036. Pecenegii ravellesc in trei rinduri in Imperiul bizantin, luind printre allii prizonieri
cinci strategi
In anul 6544 85, indictiunea 14, primavara, pecenegii, facind trei incursi- Ir. p. 514
uni impotriva romeilor, au distrus cu totul ce le-a stat in cale / ucigind in P. 515
88 Viitor duce al Bulgariei (1026), cf. N. Banescu, Les duches, p. 135-137.
81 In text se reproduce expresia bulgara bejite = fugiti.
82 Comandanti de unitati militare, numite tagme (tagmata).
83 Constantin al VIII-lea (1025-1028).
84 N. Banescu, Les duchis, p. 121-122 fixeaza invazia pecenegilor aici amintita catre
anul 1026 ; P. Diaconu, Les PetchenIgues, p. 39 si urm. si I. Barnea, DID, III, p. 123 o aseaza
In 1027.
85 Se indica. anul de Ia Facerea lumii, dupa era bizantina, corespunzator anului 1036
al erei noastre.

www.dacoromanica.ro
 091 gniouoao samaucram

SnoArioxpivo 931Anod179n10 ,ox (97111 d S1)9 5991 Snomploorapo 531Aoxylpdoo.c.cat

.5191.t.f.A.G.19x3A-f no,u3 39 pox 52oAk1xd1D 31931L. 5103d/(9) AILAA/p(91, 401 -Or1d3v
(1102d7)a A01 1311 'Alf.. 10190311 A91 'Akdctoioxvox AomituoLummx 1191
Ao1c9d311 ox 7 901 nkthoXidlodrdla .ykookiN
CC

'II 'd 18S A3 m 39 101(001 '913A313 pox LL At-91 Acox)pnil)oll ILd?AnDla? 51DkApt .5m1L
...?2 pox 79911 AooLodi nop.x.sy
ca 5043A(91 A(9X)0A11)1.1 A9X100X3 'AoXthiou9 oaf Aoi Acon3-119.13y Lord -
ncopy 'Aco.Gnxa 79371 31 1193 pox 'Ao3Lc9dGeopnxo= Soda 0 3999 9
91979 gpx 91c7c3
A9x1.0,nx3 Son?). uoAkisAirop DoimA92 17olkd1;1.19 39 513 rx39poxp1d1 f3A3, 53A717p
polAnovox A3T1 17J9701L (b1 (bA1OX '117o-riono iDnoX3 3R U.LD)px? i7ox A0127 0111? 01. Cl
'Si.
'd Z89. coo Ski nono,loda pox no,l.U.Xdf Aka, Ar)dolkDoda kA3r1o9(9d1.tyx DolAorl?A 32 5701
nodesa nodiDL oalo 901 5non3.gDndon norbololt.
pox idX?ri 5)9Aomooll 3-616)1(3LL1.-
510A '5)021012311. 53210710A 31 531119 110X A01 A1(1L11AkX9 )012 591A791L 10A3T10)7)1L910 A01E)
'
001201 001 5non3,16 591kXd79 A. dm, 3191 XIodni, 9 (101 dv..yim '591n 5.93A31.23
39 -vox
53 91
Arox(4. J11) 59y 39 9yi79St pox 1'41 11701X0Dtf, 'Ar0X16 Alf.
'Aoi-ra.9dxlp
Soo 571 A? (4)1 neve? AG.1 Dkyx 4514A3i133.1 50111 001 'thp)i.vog
01 A9-r1 Son?).
32 791 17ox
5orituf VOX (1923X9 450T1(lATA10 1c1321. 79x1713y01; 5791 579.11A.179diD 7oldr-,x

'5o1791cp1dki979d9 59 pox 51xrcolt. 579i9011i.3 xii)ox Amt r.c9x),om)noll Sow. 5n9,90

59(13k) 39 A9x1AA90 10 (10213 5701902Lct ol)ort)?di? pox 'olloixi-)a)p not. XTdni X20
5(91/.9 A13.RY331L31610 tyri 501A10911.C/d79# 1pyylp 179X 501A22)01)0X 513 701
lo Ma,
A20 110X7p111101.1 7912 91
cbdIDL, Iky3 pox 5791 579nr13y A91 A371 X1001, 10 A(971113
'50A31 A91 39 kA3A.33,1 01/10791L1:4 5(91/17d36)012
7012 01 Ski 5791dv.79 noyvpdd3acct
vox Alfl A3 5191 579713\01t r.7-1419A139 d334 Acocioxf pox Acw.c.?yd 9 I, Z)Fdn 91,3Ax3oe?
1)0x 11032.9(31 131.1f.3 5C01L9 Af A92. AtL/1313M
Alf.X(111 5cm3R ldao.t. Ski 65kXdf
(11!..1
03X901/.10 '1101k11 A791.01(13 A2:0 (b1.20 SnoXoy 51x79ecou 91AoA3,l3 ?9 531A793l.
3oldf 13u.3 51xrco1.r.39 5709If.d13Xi1L3 5c93obndx 'A3D14191D1i. (-90.3 9732 (cri -yr-bon
cyvp 170X 50,G1A.y1L Tip 57orb Ai3d7ov0llox 39m3)(3x3
A131( Z11L3 A13d13 '5c9d300th 012
Aoi ?9 5200.0d1L Atf.1 AIpuiodia? 57eIncb Soda 101 (A.(3 1/013A11.
79d9Ap 17ox .413x3(179
9
(101 6599A3.gDndog lzx (9190 13nTalna7919 not. Aod.g3y9 A3v3x3 39 504311011f4dX
'd E8S VOX icielpy A(91L7131L 101/0712/1(471 59d1L 31 5201 no_voo? 513/131.109 170X Ar+1 ync) 4,4

Anef. (41 31 21 mo) 11/03,131 17091.;1901079 51/.1. 001 5(93y1910d 5)010(123 4) 39 -

ktf.
(51Ad70713y3g 17ox Soda 01.19791
pox x3o Aky A1!.1 1021/17071(10.1001.1 pox Arrhoma Dodo;
59A37'1odzy .nos.3117?irdzautop Ti3T1 Am, 99R Ac93A3A. 52d1r. not X7pd(1,1, 501.. ;101
01,90X1 7)ox 579yyoat.11i.3 911 ATX91102 4579d(9 5(9719 91L2 001 Sno,g1f.y1t. 513.84,1.Ao1ool70x
1o132/.3d3 59A3r1c0A79y1vid31L ?g A? 5291 I93y3 110X A)01dEt.1.(09 A(01k A10171 (9n11.3

www.dacoromanica.ro
 GEORGPOS KEDRENOS 151

masa pe cei prinsi si supunind la chinuri de nepovestit pe cei robiti. Au luat

In captivitate si cinci strategi, pe Ioan Dermokaites, pe Bardas Petzes pe
Leon Chalkotubes, pe Constantin Pterotos si pe Mihail Strabotrichares.

33
1048-1053. Rdzboiul bizantino-peceneg. Descrierea pecenegilor. Conflictul dintre conducd-
torii pecenegi Tyrah si Kegen. Kegen se refugiaa cu dozed triburi pecenege in Imperiul
bizantin, unde tog sint cre,stincifi gi inrolati, ca aliati, in armata bizantina. Tyrah, Mr-
juit de Kegen, trimite o solie la Constantin al IX-lea Monomahul, cerindu-i sa puma'
cap& incursiunilor adversarului sciu. Refuzul impdratului declan,seazci ostilitillile. Victoria
bizantinilor ,si colonizarea pecenegilor lui Tyrah in imperiu

Si pe cind se petreceau acestea 86 s-a intimplat si rascoala pecenegilor ; IL p. 581

cum si in ce chip, ramine sa spunem.
Neamul pecenegilor, un neam scit din asa-zisii sciti imparatesti,
este mare si numeros ; acestuia nici o singura semintie scita nu
poate sä. i se impotriveasca prin ea insasi. 5i se imparte in treispre-
zece triburi, care sint numite toate cu numele comun <de pecenegi> ;
au insa si cite un nume particular/, mostenindu-si fiecare denumirea de la p. 582
stramosul si intemeietorul lor. 5i locuiesc in cimpiile care se intind dincolo de
Istru, de la fluviul Borysthenes 87 si Oda in Pannonia ; sint nomazi si le
place sa-si petreaca mereu viata in corturi. Conducatorul acestui neam era
pe atunci Tyrah, fiul lui Kilter 88, <un barbat> din cea mai inalta stirpe,
dealtminteri insa molatec si iubitor de tihna. Era insa in acest neam si un
altul, cu numele de Kegen, fiul lui Baltzar, de neam neinsemnat si aproape
necunoscut, dar in ale ra'zboiului si in conducerea ostilor foarte intreprinza-
tor ; navalind de mai multe on impotriva pecenegilor uzii (un neam de huni
sint uzii), acesta impotrivindu-li-se i-a biruit si i-a alungat, pe cind Tyrah
nu numai Ca nu indraznea sa-i infrunte, dar chiar se ascunsese in mlastinile
,si lacurile de linga Istru. Pe Tyrah deci pecenegii it cinsteau pentru obirsia
sa, dar pe Kegen it iubeau cu deosebire pentru vitejia sa neintrecuta si
pentru strasnicia sa in razboaie. Tyrah, care auzea si vedea toate astea,
isi simtea sufletul ros <de grija>, temindu-se <sa nu-si piarda> domnia si
cauta in ce chip sa scape de Kegen. I-a intins asadar adeseori curse, dar
toate au fost zadarnice. Fiindca prin numeroasele sale uneltiri ascunse
nu-si atinse scopul, socoti ca trebuie sä-1 atace fatis, fara intirziere. Asa
incit, trimitind dupa el o multime de oameni, le-a poruncit sa.-t prinda si
sag ucida. Dar <Kegen>, aflind din vreme de uneltire, fuge spre mlastinile
riului Borysthenes si asa scapa de la pieire. De acolo de unde era ascuns/
trimitind in taina indicatii rudelor si tribului sail, a izbutit sa alunge din p. 583
tribul acesta bunavointa fata de rege (era tribul Belemarnis 88) si, pe linga
el, sa mai <razvrateasca> si alt trib, Pagumanis. 5i stringindu-si oaste, se
aseaza in linie de bataie cu cele °loud triburi impotriva lui Tyrah, care avea
86 Kedrenos se refer& la luptele lui Constantin al IX-lea cu turcii selgiucizi, care -;i
incep navalirile in Imperiul bizantin in 1048.
67 Niprul.
66 Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 90 si 160, prefers. forma Biltar sub care apare
numele acestui sef peceneg In unele manuscrise ale lucarii lui Kedrenos.
69 Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 89, prefers forma Belermanis sub care apare numele
acestui trib in alte manuscrise.

www.dacoromanica.ro
 Z9I strummao sax-az:ma°

9019103 31 pox AC91 A99 6619)0 1'41 513 A91 )031(19)0 A(91 11911011(0d -ntf.Incbolvx
91R pox Sodaz. 01 noy01D9d0v '5on37-19xlcbf pox AR 'nu 102L 101'11 IR3Dkn )0913yx1d31.c.
n9Inlo3 FIR 01 n0193yri0d13z.3nf T1371 AC01 nrtp cblcoo eoo.o.) ?R ldnif 5)0i 4(57o3)o11(1Xx
1o139nkri01R ()1 5(41 Dvdc,9X q)u.noXdp, y(idokiN?R 9 901 nolinoiDlonyc (591n -pox
31 1XJH )030 A(t7X9fdRI3I01R 57)X91 41X1X1c4 1:0X 119 91970
-
13)1d(9A). 51199 (1.33

501(071 170131(90d 1:0,0.931131 61 4131(19)4 50n37-190AX.013L0 33 MC 13 6(1.13.eX3390d1L

513 Ak)(7013T1 ALOLCA0 1XTD393 51o1 noictoi nicnorilTdat. 9 33 701 /onoritinkri n0A91(
noa.not. 59d3.t. A91 103X1D70 57099371.002L1013 7013 9C93X201 131(3X 1)013 noa. 7o4393o,
-
10I3T1 A(91 M91A9A99 611.1170 61Z.G9703RD0d1!. 170x 5101901 Ari )01 lonRkiiaz.? kdoX
4913.A. nolcoo ?R 92A? 5(9 53 91 A011AnCla -170n3cbT101/31: pox 9 n?ri 5g9 U..09931ox3
70d2L.312 '0170 9 33 5kn?l3N 513 Aka. 7o31oD)od Slopkviod) pox 53 590i10y no9.61(3 191
13y19)od 5con9dthoy1th 31 pox 5co3l3d1z.ovol3ri 4k.GX?R3a.c.ct 1,TX 50A3TI0XD01L9 591910
31 01 11o1130 Dot,coo?R 'xrdsylia.00d I709i33oodz1z. ?R pox 5901 5)D190A99 (n1970 olnoi
d f8S '17)9(,1..1031. 513 flti.191X1d1W1L 31 k.glkop pox mdstodth r3d1 91np ncol n? 5i/01 517).GX9
nconrind33 901 nodiDL, 13th1i)L1(13 pox 5kJ1 )pxyoaL 4)013)01.D 7iOX 901 9021.101( 5101,
51o1(34) kcbpd.A.3n3 pox 51oXriT11nD .ncopyricod, 01 no?yaz. 119c3 pox 5(1) o13X931z.9
3331)) 01X) 01. 901A30 MT191111.7?Ej 50197) 31 pox 10 A99 46-1-rpo n0rrin.g9H 59m1 7o1(23-
5nod noX)onori '501n3.gthr1321. not T1. not noln 9od1no1( Tchol.t. ()1 d)(319L. 67:/o1o1L
5o1.nz931o1..x3 1)OX IDMIL 501A0R1013T1 901 noll)o 5017Ori9i13nod
5on3rion3 ?R n? '131(7005970 pox 5pi 5noiRInthpo 5noRocb? 5onrrisfplvocbDf
59d1L n/onnii3o, o1.311.7031.3 901 'node3 pox 50A3T190110d311. 901. A0d1DL, AflA A37i
ncp
'51o11t1X m113 ncts) 5103x1X9I3 pox 2)0 A(ts) nipopyaL, k 41D011)01(3 pox 3 c0394b3
'ncolat.p.t.Dodu 101, 102.91,13T1 noxTx? pox 013(1)o-day3 5901 id= 1101 Xvdnj, -1)11ou
-
570X:911 5)0dRA19 A3r1 5901 5m1110131331.90d3h '6(od17)nlp mi)onctl. ?R pox 5)0371o3L rdRop
50931191Ro3z. pox ncovolt 51o1 5I0p0ricod, Dm.cool. ?R 5121 57)17o4vo1( 5139N111.3 901
5909A3N !pi ncod?cb 9 Xdni, 1701.3f13d93d2D712 59d1L Aoi 61031(19)04 5(n65)0990.71
130 901 A70a3T1 '103)(19)0d 5T)RA01L9 MIAOXR 7137-1 901 590113.1 A(01 11(9X70A117011
3R1.71 1/0.09)q9RDOC11 S(o not. nkiApiDoarl 'ncompo 1321? ?R '011032390d1L A139ycnx
ICT1 00,3331.771R
170x 5901 5CIO3A91L901.1.9 .110.G.0311110T191( /4. nn colk.o.nycox o dleop 101,
ricoolol 'A13111d2L t 57o1r133kr1 col?Xni, '5703X70ririn9 f4. col?xpconiA. 9 5931(19/od
5c? noiroowox 31 FX 5ki 901.9703 57:3CpX 17013X1(33 AOIX)1964 '90713)(911. 1771.t
989 V19701 nri 701 milorl9nkri nos, %,odni, 9 ?R, 5931(19/od 5)?1 579x31112 Son3Thn33
59411. 57)19)01 ATTI 170x A3970X177X31L3 13 /FIR nox.rnii/oll 5701(1311.70 5k1.9Rodit
0110A 901 513 n91po 5oln9lndL9od1.r. pox A73cl1(c9x 901 Lvii nflOXZX 59o1 57:1,n1D9cpx70x
59o1 3g 5)p1n3dD3d11. 5noixfd1q .3417-13:133 mi,mirlfd.A. ?R 59d1L 31 yklokiw n91

www.dacoromanica.ro
 GEORGIOS KEDRENOS 153

-unsprezece. Si dupa ce i-a tinut piept multe ceasuri, coplesit, totusi, de

multimea <adversarilor>, fuge. Ratacind insa prin balti si cautind o scapare,
n-a gasit decit una pentru el si pentru ai sai : refugiul la imparatul romeilor.
De aceea, apropiindu-se de Dorostolon si inchizindu-se intr-o insulita a
fluviului 9° ca sa nu fie victima vreunei manevre ostile el si ai sai (erau ca
la douazeci de mii), da de sure guvernatorului tinutului (era acesta Mihail,
fiul lui Anastasios91) si face cunoscut cine este si de ce nenorociri fugind
a sosit si ca vrea sa treaca de bunavoie in serviciul imparatului 92, fagaduind
ca, daca va fi primit, ii va fi de mare folos in actiunile sale. Si, dupa ce
<Mihail> a transmis imparatului mai repede ca gindul cele anuntate,
i se da grabnic porunca sa-1 primeasca pe <acest> barbat, impreuna cu cei
ce se aflau cu dinsul si sa le 'procure cele de trebuinta, iar el sa fie trimis cu
cinste la Bizant. Mihail a facut cum i s-a poruncit, iar Kegen, mergind
in capitala si vorbind cu imparatul, a fost primit cu bunavointa si maretie
si, fagaduind el ca va primi si sfintul botez si ca-i va convinge si pe
oamenii sai sä faca acest lucru,/ a fost ridicat la demnitatea de patriciu si a p. 584
capatat trei fortarete din cele ridicate pe malurile Istrului 93 si mai multe
stadii de pamint si a fost trecut de-acum inainte printre prietenii si aliatii
romeilor ; mai important e insa faptul ca a primit dupa cum fagaduise
sfintul botez el si oamenii lui, fiind trimis un anume Eftimie, calugar cucer-
nic, sa savirseasca dumnezeiasca cufundare in fluviul Istru si sa."-i faca pe
toti partasi la sfintul botez ".
Fiind in siguranta si la adapost de atacuri neasteptate, <Kegen > si-a
indreptat gindul spre razbunare asupra dusmanului <sau> si, trecind Istrul
,cind cu o mie, cind cu cloud mii de <oameni> si iarasi, ba cu mai multi, ba
.cu mai putini, si napustindu-se pe neasteptate a pagubit si a vatamat cumplit
pe pecenegii lui Tyrah, omorind pe barbatii intilniti, iar pe femei si pe
copii robindu-i si vinzindu-i romeilor. Tyrah, neputind sa mai sufere aceste
atacuri pe furis ale lui Kegen, trimite soli la imparat ca sa-i spuna ca marele
Imparat, care are incheiate tratate cu neamul pecenegilor, nu trebuia sa-1
primeasca in nici un caz pe un razvratit impotriva lor, iar daca 1-a primit,
trebuie sa-1 opreasca sa mai treaca fluviul si sa-i pagubeasca pe cei cu care
el a incheiat tratate. Asa dar, sau sa fie impiedicat Kegen de a mai face
asemenea lucruri, sau sa nu se mai bucure de nici un ajutor, sau sa stie
imparatul ca atrage un razboi foarte greu impotriva sa si a tarii sale. Acestea
au fost cele transmise de Tyrah/ ; iar imparatul, primind mesajul, si-a batut p. 585
joc de cele transmise : oare din pricina amenintarilor pecenegilor se va
face el tradatorul celui ce s-a refugiat la dinsul si-1 va opri sa nu faca rau
90 Insula a fost identificatA la un moment dat de P. Diaconu cu cea de la Pacuiul lui
Soare. Identificarea a fost impartAsitA si de N. A. Oikonomides, Recherches sur l'histoire du
Bas-Danube aux X-eXI-e siecles, Revue des dtudes sud-est europAennes", III, 1965, 1-2,
p. 78. Ulterior, P. Diaconu a revenit la opinia mai veche a lui C. Bratescu, Pecenegii. Pagini
de istorie medievald : sec. XI, Analele Dobrogei", V VI, 1924, p. 146, n. 1, potrivit careia
este vorba de regiunea uscata din Balta Ialomitei, cf. P. Diaconu, Les Petchinegues, p. 57, n. 161.
92 Despre Mihail, fiul lui Anastasie, strateg at Paristrionului, vezi N. Banescu, Les
duches, p. 78-81.
99 Constantin al IX-lea Monomachos (1042-1055).
93 In leg .turd cu amplasarea si regimul administrativ-juridic al celor trei fortArete,
situate de unii cercetatori In nordul Dobrogei, de altii in regiunea Silistrei, vezi P. Diaconu,
Les Petchinegues, p. 58 cu intreaga bibliografie a problemei.
" Cf. Wager, Regesten, 888, 889.

www.dacoromanica.ro
 fig= 611.11D1LOCID srusraucaa

d X 77160 6(91 da.D1d)ou 6033 91L '6(93Y 113 TR pox Soda 691977 691 Ati..69A3N 413=1331x3
613111oynth 5o47dx1D 5701 570,619 601 9071701031 5113213 U.332.3 7073drEj '51717)692 --rboddl
197071 Atk '6139 7062 170X 931)? Amt 6C9X1.1.63 6(017071.A.701 77637193171331X3 7061 699 5101970
(0),(313 19 5101 5177x1061177ll 6111.1 901 norbolou, .611:77.d7p12 311713313 TE. pox 513d1p1d1
449177x3 911L?X If. 57711 613)(31.77(3771L. 601 nodi,DI vox 590n371c9d131t. 6139,((0X7013 5901
52ox)261)i.xli 67od3= 6(0169x11..677a.z.3 6c03-xlodoLf,2 6(01 (10197) 6(03d99d= 9 "XTdni,
36177=3o77X3 1)ox o1.3)3Ad(0 pox 601177G, 013X90(. 613d/0)(70170X 691 7o4c07113X kRIA. 32
50.i 5k61d(0=061.gcb 50(.D90,1ky 577dc,9 pox nol 506(07113X 5019o1D1=3 not. 410310.
50169 131.3
50713619 A39931\313 57711...xd77ic10 u'59y0 5(1) vo1Dndx0=.7?
601 '701(963x0.1177 -
k.G(01( 170A 16X371 70X33177X31A3L 6c03Xk3t. 53 5o.1Dd 491 9T110101L A 50(93031 690 ynd) 50.x77
5k97o930yoX0 506371pSdod2 51033210 613)(61.1313 012190. 9 Ledni, 1063317713 691
(J191,, AO 701371 A(9167071 6(91 '6(0x7761)177ll '6(0169 5c9 '013.1.3y3 y1X 6(-02107 ox7Oo,x9
-
'A(919 170X 53 6111 A10170d3IL '0139d31 X d13 MO 177X 107d)72 A(9)1 701 '701.6013111703701L 7177d.A.-
701.7071
33 59d= 691 ?ylmoij 013y131D3 613.0.0d v6311932 Oki -61LI93X771 9 33 myR,Rkri
.d 98S 701 7717771711126.1 5906.4x610 (1)1 1x603 777d3y6 5c03y931.(10A 13c)30di1 Act) 33 50611.61D3.9amm
5odi.9I.1lo7.1 o (5k13610107, 5721. 5)ox16023x)ow 119dAy13 '513717)692 113 ?E. lvx 59d3L
601310977a 69X776oN 691 1069713.10; 5703th0lyn0g 61.1 6(f.x1tholyrioa 13 7D1Oth1L
SGL1

77d13X Dov:/xithlo 177X 7776kg(063 ylf..)oXiN pox (-))J. 1:1.6313}1 pox 6(019)o,i,371 59dai.
5901 570xr611)oll 110#D)0936(0).7012 6(2 )p.xx 01. 69x1,(79rd 6(016109kiou. 70r1lz1..3=3
1777(6(0167731 6369 '6(063710631 6c?lij77()otop 9 .A.3).1 50.63 57ox13or1cod 57o.k.Loyloal
5793,
63 5101 510d.w177u.9 cpa/39323=01.)oda,0 pox 60(.1977xmvx 6T313
no29cb3 90 706x171
590/ 5)oxlom)i.ril '13349y3 01 51019 dX).A. 707I lb, 601 9071701031 1307ost7712 610360.66:1
/1/4coci7 1Dn0d93 60.xy031 pox (10620 pox 6(01 X3 5011,(371 6(0637'1077rt3x9n77177x 6c011071031
6c2 3290 At.!..0X70 A0X93 '31031(01L pox 6k23A77 6(91 6(0190101 51069T1nodocb713 50996
1313113193 6tf.X701)(10X 6103#1012 '77990X3 pox 0166yyT3177 50311977x3 577d3T1G. 6.360670 -
7o1r./.71 k.gtpo.f. d311.9 50637.19.6,631 9 5k9A.33{ 7713 50A11 noyorioaApo pox 69d177x tp.111..3
-
60132 dx 57061 A01.901 110613 5101 510413 310L0 170X (07113f 1n 1)0X
41x.o.9.2011.#1313
(b19A 17D1A0311 510013L70A7p 1XX 5601. 59037719d 5716906x9 pox 5/0191333 59cht.
57019779o1 po.01;132,2,),onodlo=116)? '5)oppldral dlood= poineatt 5101 510d#X3 10 ?E. Af).i
677130 3 (13X MD 531.63Axn(31x3 110x Sodal. 601 60713x9= 5316779771,(73303177 5316771f176 Tz.
ca.to 591.970 31. 9 d X7() 1X/X IL 531A70 10 531,60Xd39 pox 91 69=70y 50#ky= 5no1c703
09
.61Dn03d13X.A..? 9 971 620 5L1.A3133I 3A(19 d 3(13X pox 1-1.21R d 01.70d 571216r31 91?.. Mak
0100 69 17)70 3A.3y3 TE. pox foopilocho= 6c0dlodd77d 671 no 33 69101 67799oX3
d L8S 5(.? 113 ri13X AM 50 501A9 133 601 9 Ald) 07200 110A1311C 11.9 AIL X1 70 60t.1 AOHd3X 3A1X Al
f10 170110693 0319 cloref. chpl 512.Gdyvo.G, 5rtozcox &wit; 13d)o3.r, 177x ..)7-3,L.xwo-1-11 oinoi
Te 5101 610(10Xd77 X20 13x923 '6(07771md /pyylp 69x1ch77ddlod 91 601d3 pox 60109n77
01337106.3 pox 5'1n7071e0d 77677 601 501(ka.od3rIG. ' 60,000T1 A37-1 0 A2 d)T1(19 d? I' -963
norrl 17791023xD7712 5(101901 63 51103, 51o71tpd3 Stu. 5773677ksuloa 197712331 pox vo560
rtoX)orep D093x1oiwx1.3 pox 5n0d9cb 5101910 170613.6131.3 171.69393 dlp X90 -(.(.71t1d7023
601 691 9=70 M01 A(0190101 13.601-191122 139I,c.32 ?g, 13)cuplod pox no177d10 59dar.
31 5901 5(10Xdfil0 imx 59d= 77yx77 701060313 'IAA?). A13)1V.LO.C,70X 6(0197011.712 -

www.dacoromanica.ro
 GEORGPOS KEDREN1OS 155

,celor care i-au facut rau ? Iar pe soli i-a trimis Inapoi, fara ca ei sa fi obtinut
ceva. Si trimite scrisori catre Mihail, guvernatorul oraselor paristriene si
-catre insusi Kegen, <poruncindu-le> s5. pazeasca cu strasnicie malurile
fluviului. Iar daca vreo armata puternica s-ar apropia, sag vesteasca prin
scrisori, pentru ca, trimitindu-se si din tagmele apusene citeva, impreuna
cu ei sa-i Impiedice pe pecenegi sa tread fluviul. A trimis si o suta de tri-
reme, poruncindu-le sa navigheze de-a lungul Istrului si sa incerce sa-i
impiedice pe pecenegi sa-1 traverseze. Cind solii s-au intors fara rezultat,
Tyrah s-a suparat si s-a miniat si dorea sa vina cit mai repede iarna. Sfir-
sindu-se acum toamna si incepind iarna, cind soarele era in zodia Capricor-
nului, un vint din nord batu tare, incit fluviul a inghetat ping la cincispre-
zece coti adincime. Cum lipsea orice fel de paza, Tyrah, bucurindu-se de
libertatea de actiune pe care o dorise, trece Istrul cu toti pecenegii, care
erau dupa cum se spune opt sute de mii si se instaleaza in tinutul de
dincoace de fluviu, pustiind si nimicind tot ce intilnea in cale 95. S-au trimis
deci scrisori catre imparat, cerindu-i-se ajutor cit mai grabnic. Iar acesta,
fara sä mai citeasca toate scrisorile, scrie ducelui de Adrianopol/(acesta P. 586
era Constantin Arianites, magistrul), ca sa ia fortele macedonene, ca si
lui Vasile Monachos, ducele Bulgariei, ca sa-si ia trupele bulgare 9B si sä vina
sa se uneasca cu Mihail si cu Kegen si impreuna cu ei sa lupte impotriva
pecenegilor. Procedind asa dar dupa porunca imparateasca, ei s-au adunat
la un loc, iar Kegen lua falangele romeilor si isi aseza tabara sub cerul
liber si, atacind in fiecare zi pe neasteptate, nu putina vatamare facea
pecenegilor. Acestia, odata cu trecerea fluviului, gasisera mare belsug de
vite si de yin si de bauturi preparate din miere, de care nici nu auzisera
vreodata si, cum se tot imbuibau fara nici un fel de m5.sura cu asemenea
lucruri, o boala de pintece ii apuca de piereau, zilnic, multimi nenumarate.
Aflind de acestea printr-un dezertor si socotind ca acum este momentul
potrivit pentru a navali asupra dusmanilor, cind sint coplesiti si de iarna
si de boala, Kegen, convingind si pe romei care sovaiau si se temeau sa
lupte impotriva unei multimi atit de uriase, se arunca asupra dusmanilor.
Tar acestia, ingroziti de venirea for rapids si temindu-se sa dea piept cu ei,
isi arunca armele si insusi Tyrah si toate capeteniile si restul multimii se
predau. Iar Kegen ii sfatuia <pe romei> si se ruga staruitor <de ei> sa-i
-ucida pe toti, de-a valma. Spunea si un proverb barbar, dar plin de noima,
,ca trebuie sa omori sarpele cit e Inca iarna,/ cind nu poate sa-si miste coada ; p. 587
caci, incalzit de soare, ne va aduce <zicea> osteneli si griji. Acest lucru nu
li se parea bun comandantilor romeilor, ci socoteau cal e fapta barbara si
nelegiuita si nevrednica de blindetea romeica. Mai folositor deci socoteau
sad risipeasca pe acestia prin cimpiile pustii ale Bulgariei, sa-i aseze pe unii
intr-o parte, pe altii in alts parte si sa le impuna dari ; caci dajdia de la
asemenea oameni nu avea sa fie putina ; iar daca imparatul avea sa aiba
nevoie si de armata impotriva turcilor si impotriva altor semintii de alt

95 Cf. pentru aceasta campanie P. Diaconu, Les Petchenegues, p. 62-65. Alte izvoare :
Attaliates, Bonn, p. 30 ; Kekaumenos, ed. G. G. Litavrin, p. 150-151.
96 Despre Vasile Monachos, ducele Bulgariei (1048-1053) vezi N. Banescu, Les duches,
p. 139-141. Dupa cum aratt N. Banescu, op. cit., prin macedoneni" si bulgari" sint desem-
nate trupele din tema Bulgariei si cele din tema Macedoniei, nu etnia ostenilor.

www.dacoromanica.ro
 156 GEOCELGIVIS CEDEENUS

no)Aclv ol3v 26yow (5.0iVTWV evixyriv 41 Ti;iv `Pcop.aiwv yv61.01. xca 6 [Liv Keyivlc
6aouc gAcci3e et)yptccc, 7T) 31v Wv Cerryllor6)olxe, To OS Tcci.vTocc ducoacpciEcq 67cev6o--
Tlcriv ()Naas, TOGS SE Tc7.)v IlccrLvecxo.ro 1.7.upLc'cacc; 6 vijc BouXyccpiocc notpcc-
XcicPeov Ccpxo3v BacriAeLog 6 Movccx6c iyxo47.8pUi6 &v& Te Trig naLci8ccg Ti);
Icep8r.x.?jg, Tijc Ncacroti xoci EirrcuTi)tou 8Locancipac Tacv-rocc xcci racy 67r)tov
Capa6tLevoc && TO etvempolAiuTov. 6 8i Tupecx xcci Gov ccUTii) &vapic ixotTOIr
Kat Tecraotp&xovToc alyovTa7. etc Tip, PocatAkce o cpaocpp6vo4 oi5Toc ano8sEdy.evo;
xcci (3oc7cTicro4 xoci tivriaTotc gtd.ycccroo inecpac iv einrccB.Eicac xaTeixev.

34

i L, P 741 'Ev iSay Si T& o-Tpout-ei.y.ocTo: eic ails Tcept TLv Boccralmov ilaxo)oUvTc>
ixo-TpaTeicev, IlaTtvcixoL ecvc41.4 Kop.civoLc T 'A8pLavou7c6XeL LT.:7'1)4ov, 6pyt.-
C6tievol. 8Lec TO nape( Tot; Bpuevviou &vcapeOiivo:i -mac auTwv. nup8cv otiv Ucpci-
tincvTic -froUdc Troy ixetcre obow.CcTo3v xaTi7cpriaccv, xca [7,78iv arct.ov Vryou 7senpoc-
x6-rEc 67ciaTpe4)ccv.

www.dacoromanica.ro
 GraRGros KEDRENOS 157

neam, sa inroleze dintre dinsii 97. Dupa ce s-au rostit multe vorbe, invinse
parerea romeilor. Si Kegen pe citi i-a luat in robie, afara de cei pe care
i-a vindut, i-a omorit pe toti si s-a intors acasa. Iar pe zecile de mii de pece-
negi luindu-i ducele Bulgariei, Vasile Monachos, ii aseza prin cimpiile de ling5.
Sardica, Naissos si Eutzapelon 98, imprastiindu-i pe toti si luindu-le toate
armele ca sa nu unelteasca. Iar Tyrah si impreuna cu el o suta patruzeci de
barbati sint dusi la imparat ; acesta primindu-i cu bunavointa si botezin-
du-i si inaltindu-i la mari demnitati, i-a tinut intr-o viata placuta. 99.
34
1078. 0 incursiune pecenego-cumand in Imperiul bizantin
Pe cind armatele erau ocupate cu expeditia impotriva lui Basilaki- II, P. 741
os 100, pecenegii impreund cu cumanii nav5.1ird asupra Adrianopolului, ml-
niati pentru uciderea unora dintre ei de Bryennios 101. Punind deci foc,
incendiary multe din locuintele de acolo si, fara sa face nimic vrednic de
amintit, s-au inapoiat 102.

97 In realitate, blindetea bizantinilor, la care face aluzie Kedrenos era, asa cum reiese
din chiar cuvintele sale, efectul unui calcul politic. Caracterizarea facut& cimpiilor Bulgariei"
de scriitor, ca fiMd pustii, trebuie primal cu rezerve. Ca intotdeauna in asemenea cazuri,
cind este vorba de colonizari de barbari, scriitorul cauta s& nu pomeneasca de inconvenien-
tele ce decurgeau din aceasta politic& demografica pentru ceilalti locuitori ai imperiului. Rea-
litatea apare mai clar la Attaliates, Bonn, p. 204 si urm. care vorbeste despre felul de viata
scitic" al pecenegilor si despre nenorocirile pe care aveau s& le indure din partea for localnicii.
98 Sardica Sofia, Naissos Nis, Eutzapelon = Ov6epolje, cf. N. Banescu, Les duchds,
p. 128.
99 Cf. Dolger, Regesten, 890. Dupa marturia cronicarului, din paginile urmatoare, se
vede c& Kegen a avut dreptate. Trimisi in Bitinia pentru a lupta cu turcii selgiucizi, pece-
negii lui Tyrah se razvratesc inapoindu-se in Europa $i, dupa ce ocup5. Preslavul Mare, se
angajeaz& intr-un razboi de lung& durat& cu bizantinii. Acestia vor fi infrinti de trei ori.
Pacea se incheie in 1053, in conditii relativ grele pentru imperiu, cf. DOlger, Regesten,
909 ; P. Diaconu, Les Petchenigues, p. 77-78.
100 Nichifor Basilakios se revoltase in 1078, la inceputul domniei lui Nichifor Botaniates
(1078-1081), proclamindu-se imparat. Este infrint de Alexie Comnenul, pe atunci numai
general, viitorul imparat Alexie I (1081-1118). Basilakios fusese duce de Dyrrhachium, in-
locuind in acest post pe Nichifor Bryennios, dup'd ce si acesta se azvratise, cf. Brehier, Vie
et mort de Byzance, p. 236.
101 Nichifor Bryennios, cel mai bun general bizantin din vremea lui Mihail al VII-lea
Ducas Parapinakes (1071-1078), persecutat de logothetul Nicephoritzes, se revolt& gi e
proclamat imparat la 3 octombrie 1077, la Traianopolis. Rascoala sa este infrint' de Alexie
Comnenul, dar beneficiarul victoriei va fi Nichifor al III-lea Botaniates, alt general razvratit,
care determin5 pe Mihail al VII-lea s& abdice si domneste intre 1078 si 1081, cf. Brehier,
op. cit., p. 235-236.
102 Cf. Attaliates, Bonn, p. 301 ; P. Diaconu, op. cit., p. 110 111. Avem aici prima
mentiune a prezentei cumanilor in sudul Dural-H.

www.dacoromanica.ro
 NIKOAAOE 0 KATAZKEHENOE

BIOS KAI HOAITEIA KAI MEPIKH OATMATON AMPHEIE TOT OEIOT

HATPOE HMCIN KTPIAAOT TOT (DIAES)TOT ZTITPAOEIE HAPA TOT
OEIOT NIKOAAOT TOT KATAEKEHENOT

p. 63 110av stne 6-n 'A7r-hAaolliv 7COTE eIc Tet 'nap& AcivouPt.v cppooptax St&
TLYM, npocwccretocv. Kai rivoaccvTec ccirri]v imea-cpicpop.ev otxoc8e.

www.dacoromanica.ro
 NIKOLAOS KATASKEPENOS

Se stiu foarte putine lucruri despre viata si activitatea acestui scriitor bizantin.
Nascut catre sfirsitul secolului al XI-lea, a trait, ca monah, intr-o man&stire din Tracia,
in preajma orasului Derkos, ctitorie a familiei sfintului Chiril din Phi lea. A fost unul
dintre apropiatii lui Chiril. In 1110 s-a ingrijit de inmormintarea sfintului si mai tirziu
a redactat o Via fa a acestuia. A scris si alte opere teologice, pubicate numai In parte.
Au ramas de la el si unele scrisori. Cind imparatul Manuel I Comnenul construieste
manastirea Katask6pe, pe malul Bosforului si adun& intr-insa pe citiva dintre cei mai
alesi reprezentairti ai monahismului vremii, Nikolaos intra si el in acest grup. De la
manastire vine si numele Kataskepenos pe care 1-a adoptat, potrivit obiceiului caluga-
rilor bizantini. Nu se cunoaste anul mortii sale.
Interesanta ca izvor istoric este, dintre operele lui Nikolaos Kataskepenos, Virgo'
sfintului Chiril din Phi lea. Chiril din Phi lea (Phileotul) a fost una dintre personalitatile
de frunte ale monahismului bizantin din secolele XIXII. S-a nascut In 1015 la Phi lea,
In Tracia rasariteana.. S-a casatorit in 1035. Intre 1042-1045 a lucrat pc o corabie.
Prin 1051-1056 se retrage in manasirea ctitorita de familia sa. S-a bucurat de repu-
tatia unui sfint si a fost vizitat si consultat in probleme spirituale de personalitati
ilustre, printre care imparatul Alexie I Comnenul insusi. A murit la 2 decembrie 1110.
Apartinind unui contemporan al sfintului Chiril, Viafa lui Chiril din Phi lea cu-
prinde pretioase informatii relative la situatii si evenimente istorice din secolele XI
XII, Ne intereseaza. Indeosebi cele care privesc legaturile Imperiului bizantin cu tinu-
turile noastre, pe Dunare, precum si cele referitoare la pecenegi, popor care s-a instalat
In nordul Dunarii, pe teritoriul de azi al Romaniei, de unde a invadat in repetate rin-
dun Bizantul.
Edifie folositct : La vie de Saint Cyrille le Philiote, nzoine byzantin (t 1110)
Introduction, texte critique, traduction et notes par Etienne Sargologos, F.S.C., Sub-
sidia Hagiographica, 39", Bruxelles, 1964.

VIATA $1 FAPTELE $1 POVESTIREA UNOR MINUNI

ALE SFINTULUI PARINTELUI NOSTRU
CHIRIL DIN PHILEA SCRISA
DE SFINTUL NIKOLAOS KATASKEPENOS

1031 1043. Sfintul Chiril din Philea caleitorege ca marinar la cetafile de pe malul Dundrii

5, 9. 5i a mai spus 1 : Am plecat odata spre cetatile de la Dunare, p. 63

pentru o afacere. Si ducind-o la capat, ne-am intors acasa" 2.

1 Este vorba de sfintul Chiril din Philea.

2 Pasajul dovedeste existenta unei vieti comerciale in asezarile de la Dunarea de Jos
in strinsa legatura cu Bizantul. In concordanta cu marturiile arheologice, scurta tire din
acest text dovedeste ca In perioada la care el se refer& invaziile pecenege inceteaza temporar.
Cf. in acest sens P. Diaconu, Les Petchinggues, p. 50 51 ; I. Barnea, DID, III, p. 125. Folosirea
expresiei cetatile de linga Dunare" si nu a obisnuitului cetatile paristriene" poate indica,
dupa I. Barnea, DID, III, p. 95, influenta populatiei locale romanesti, care numea fluviul
Dunarea si nu Istru. Pasajul a fost semnalat in istoriografia noastra, pentru prima data
de G. I. Bratianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Alba, Bucuresti, 1935, p. 23 ; vezi si H.
Mihaescu, Revue des etudes sud-est europeennes", I, 1963, 3-4, p. 348; P. S. Nasturel,
In aceeasi revista, IV, 1966, 3-4, p. 653.

www.dacoromanica.ro
 160 NMC'HOLA:US CATASCEPENUS

p. 106 22,1. 'Drive To 86 TLC, aNC7P) E7CLapop,i) xaTec TO 0.paxi.1.)ov likpoc. Kai. nciv-rmy
Tag clopouptocg 7t pocspeurSsnow Stoic TOY (porky carritiv, TrioGaicpuye xoct 6 Ocprialc
p. 107 MaTaatog [Levi Tc7.)v auv ccSeAcpc7.)v aUTo5 etc TO cppoopcov Aipxou. CO Si 6acoc
ocUTc'eSeXcpoc ccOTo5 SLa Tip) Toy 7-rX-haouc 6xXlacv o x ho-Ocricre auvecoeX4ei.v,
&AX'etc iplim.x6Tepov TO7rov Tilc Xi.p.vr]c ecteX.V.ov xal etc i'Ac4 1.c.cxpecv xcia61371v
ing&t.t.evoc ixeto-e V, EWC, oiS 6 0e6c TO) ,9.e.rda-rou4 ixeivou; ik9.poO; ix
T-4c xd.Ipac circl)Acco-ev.

p. 127 29,1. "OTe Si TO Tiiiv Exun.)v (.1.u6ocpc&rocTov yivoq lEijAae 7C0Cyynii Argov
T4)v SUo-cv, gRaccae xoct ElExp6 Toy .apaxc'pou tkipouc. IlcivTcov Si xocToccpeuyOvTwy
g v Tag cppouptocc Sca TOv Ent xeitLevov xtv&uvov, oox hakAlsev 6 Ocrcoc St& 'ry
13-,Oolacv cirreAD-eiv iv Ti.;) oppoupty Agpxou <... >.

p. 135 29,11. 'HY 8i T(.7.) TO-re xoct 6 Tgiv Exu0-cliv CapOpyroc xectlaw ixeZvoc To5
Oeo5130710-eia xoci Tn TOu xpaTo5vToc auvepyta etc yaAivrJv lie-rocr3Alaetc< ... >.
5

p. 230 47,7. El. OtA-hacc) XocrcOv v.v.ntkove5aw. OUC, SLa Trijc oacipou aou ScSaxiic ix
Trecacliv yXcaaaiiiv 7Cpoaiga4 XpcaTc.7.) sLat Toy aytou (3curTtap.cc-roc, irccAettlJec
8tlyoUp..evov 6 xpOvoc, xoct I.L5AXov Tok IxUaac- AUxouc yap 6vTac rco-rk, vp
TOL Oeo5 auvep-ria xat xcipcTc ataa-riTik xat voiXic XOCTCCTp07t0)0'0412110c 7cp6-
f3aTa Trerrot-Ixac OcrcavTac xoct T-7) Trotilv-n To5 XpcaTo5 auvlpi.4.-/crac aca Toy
AouTpo5 TIC TraMyyeveo-tac.

www.dacoromanica.ro
 NIKOLAOS KATASKEPENOS 161

2
Inainte de anii 1051 1056. In timpul unei invazii pecenege, sfintul Chiril nu se refu-
giazd in cetatea Derkos, cum au fdcut alji laici Fi cellugari
P. 106
22, 1. A avut loc o navalire a strainilor 3 asupra regiunii Tracia.
Si cum toti se refugiau in cetati de frica lor, s-a refugiat i ava Matei im- P. 107
preuna cu fratii/sai de calugarie in cetatea Derkos 4. Dar cuviosul frate al
lui 5 n-a vrut s5. mearga impreuna cu ei din pricina c5.-1 supara prezenta
multimii, ci s-a dus intr-un loc mai lin4tit de ling5, lac Si, inaltindu-0 o
coliba in partile acelea ml4tinoase, a ramas acolo pins ce Dumnezeu i-a
izgonit din tars pe acei dumani cu care ne pedepsise.
3
1064 (sau 1078 - 1081). In timpul unei invazii pecenege, sfintul Chiril refuzd din nou
sd se refugieze in Derkos p. 127

29, 1. Iar cind neamul preascirnav al scitilor 5 a pornit in masa A.

prade Apusul 7, a ajuns chiar ping In partile Traciei. $i in vreme ce toti
se refugiau in cetati din pricina primejdiei care-i ameninta, cuviosul n-a
vrut sa mearga.' in cetatea Derkos, din pricina multimii <care-1 supara>
< >.
<Sf. Chiril se retrage la o manastire de linga Bosfor>
4
29 aprilie 1091. Victoria lui Alexie I Comnenul asupra pecenegilor p. 135
29, 11. Atunci, cu ajutorul lui Dumnezeu i prin impreuna lucrarea
imparatului a fost potolita i bintuirea de nesuportat dezlantuita de sciti
<... > 5.
5
Dupd 1091. Sfintul Chiril a convertit la crestinism pecenegi
47, 7. Daca as vrea, a5adar, sä amintesc pe citi i-ai apropiat de Hris- p. 230
tos, prin sfintul botez, folosindu-te de cuvintul tau de invatatura patruns
de intelepciunea lui Dumnezeu, oameni de toate limbile, mi-ar lipsi timpul
sa povestesc. Si mai ales pe sciti 9. Cad, prin impreuna lucrarea i harul lui
Dumnezeu, in chip sensibil i inteligibil, pe ei care erau lupi, transformindu-i,
i-ai facut oi, pe toti i i-ai adaugit turmei lui Hristos, trecindu-i prin baia
na4terii din noum.

a Este vorba de una dintre frecventele nivaliri ale pecenegilor din nordul Dunarii.
4 Cetate din Tracia r5asiteara, intemeiata in 507 de Anastasie I (491-518) ; important
centru strategic si ecleziastic.
6 Adia. Sf. Chiril din Philea, fratele avei Matei-Mihail care fondase mAnastirea.
Scitii = pecenegii, aflati In nordul Dunarii.
9 Apusul = regiunile europene ale Imperiului bizantin.
8 Scitii = pecenegii.
Scitii = pecenegii.
1 Autorul se refer& la convertirea la crestinism a pecenegilor supravietuitori bataliei
de la Lebunion (29 aprilie 1091). Fragmental face parte din conversatia sfintului Chiril cu im-
pasatul Alexie I Comnenul.

23 e. 2278

www.dacoromanica.ro
 NEIAOE 0 AO E011 AT PHE

TAEIE TIENT IIATPIAPXIKON OPONSIN

Nriv oiv xaTixit O .8tocppoUpYrroc 0.p6vo; lif.ovaTavTLvoun6Xecac, Ov &

col. 1105 TcpwT6x)cryroc 'Avapeiac ivi.apuce Tcp6Toc, intaxonov iv aUTc7.) xccTacyrhcrag Tijc
7r6Amc, gn BuavTiou otia7)c, pipo5 oUx OACyov Tijc EUpionlc, xai TES 'Acriocg,
xa044 E YES 81A6aop.ev, Ta =pi Toy 'AapLaTtxoC3 niXiyoug, Ta Cud) TO 'Dau-
pLxoi3 gwc T-71; nporco*TE8oc, iircou KCOVaTOLVTLVOUTCOAK, ixilae TE btxpL xaL
Xepac7)voc, xai Xaapia4, )(at roT,Eac, xat XaAata4, xal 'APaayiac, xai
'Il3v/P(v5t xat 'AXcevEccc. xai yap pyrponoAZTat. iv aUTia aTiAAovTat napec To5
nc(TPtc'cPX°u 'AXXa xai Tcblaz at napicrTpLot 7c6XiLc aUTE,) inT6xeLvTat., VTOL

www.dacoromanica.ro
 NIL DOXOPATRIS

Nikolaos pe numele din calugarie Nil Doxopatris a detinut, in vremea lui

loan al II-lea Comnenul (1118-1143) importante functii in serviciul bisericii. A fost
diacon at Marii Biserici (Sfinta Sofia), notar patriarhal, protoproedru at protosinghe-
lilor si nomophylax al imparatiei romeilor. Se pare ch a intrat in calugarie dup6, moartea
imphratului Ioan ; a ajuns tot atunci la curtea regelui Roger at II-lea at Siciliei. La
cererea acestuia, Nil a alcatuit o lucrare de geografie ecleziastica intitulath in original :
A lui Nil Doxopatris, rinduiala Scaunelor patriarhicesti. Scriere alcaluitd de Nil arhi-
mandritul Doxopatris dupd porunca preanobilului mare rege Roger, despre cele cinci
Scaune patriarhicesti si despre arhiepiscopiile care le sint supuse, si mitropoliile si epis-
copiile de sub mitropolii si despre enoriile fiecdrui Scaun patriarhicesc si cum si cind
s-a intemeiat fiecare Scaun patriarhicesc si despre rinduiala for ,si despre numele particu-
lare ale fiecdruia si ce loc ocupd. S-a alcaluit in ama 6651, indictiunea 6 (1143). G. Mer-
cati Ii atribuie si o alth lucrare teologic6., despre care se credea ch, a fost scrisa de un loan
Doxopatris si care nu ne intereseaza aici. A mai scris comentarii la operele Sfintului
Atanasie si ale lui Grigore din Nazianz.
Rinduiala lui Nil Doxopatris are si caracterul unei scrieri de polemics antica-
tolic6.. Autorul se impotriveste pretentiilor papalitatii asupra anumitor regiuni. Apa-
ritia acestei lucrari a fost push. in legatur6, cu politica regelui normand Roger al II-lea
care, nutrind ambitii foarte inalte, ar fi dorit sh se instituie protector al ortodoxiei
pentru a-si asigura sprijinul populatiei grecesti de sub stapinirea sa. Ipoteza nu e lip-
sitA de verosimilitate.
Rinduiala a fost tradusa si in limba armeana.
Edifie folositd : Migne, Patrologia Graeca, torn. CXXXII, c. 1083 1114.

RiNDUIALA SCAUNELOR PATRIARHICESTI

7143. Orasele paristriene se afld sub obldduirea Patriarhiei din Constantinopol
Acum, asa dar, de Dumnezeu pazitul Scaun al Constantinopolei, pe col.1105
care, primul, 1-a Intemeiat Andrei <apostolul>, intiiul chemat 1, orinduind
acolo episcop al orasului, Inca de pe cind era Byzantion 2, stapineste o
parte nu putina." din Europa si din Asia, dupa cum vom arata mai departe,
tinuturile din jurul Marii Adriatice, cele de la Iliria pima la Propontida,
unde este si Constantinopolul si de acolo 'Ana la Cherson si Chazaria si
Gothia si Chaldeia si Abasgia si Iberia si Alania ; fiindca acolo mitropolitii
sint trimisi de catre patriarh. Dar si toate orasele paristriene 3, adicai cele
1 In rivalitate cu Scaunul papal, care-si intemeia printre altele pretentia la supre-
matie ecleziastica universa16, pe originile sale apostolice, Constantinopolul a oficializat legenda
intemeierii episcopatului sh.0 de care apostolul Andrei, inaintea celui orinduit de Petri' la
Roma, cf. DOlger, Rom in der Gedankenwelt der Byzantiner. in Byzanz and die europaische
Staatenwelt, Darmstadt, 1964, p. 111 115.
2 Byzantion era numele str5.vechiului oral pe locul caruia s-a ridicat Constantinopolul.
3 Dependenta ecleziastica a oraselor paristriene de patriarhia constantinopolitana a
fost subliniata, pe baza acestui izvor, de G. I. Bratianu, Recherches sur Vicina et Cetalea
Alba, Bucuresti, 1935, p. 29, n. 7 cu indicarea gresita a tomului din Patrologia Graeca unde
se afla pasajul. Greseala s-a perpetuat, trecind la alti istorici care nu au mai consultat
direct izvorul (de pada la Barbu Cimpina, Scrieri istorice, I, Bucuresti, 1973, p. 22, n. 44, care
consider6. ch. Paristrionul fusese transformat intr-un feud ecleziastic). Rinduiala lui Nil
Doxopatris fusese de fapt tradus6, in romaneste inch din 1908 de Constantin Erbiceanu,
Ordinea scaunelor patriarhale de Nil Doxopatri, Biserica ortodox6. roman6.", XXXI,
1907-1908, 11, p. 1220-1231 si 12, p. 1339-1354. N. Iorga, recenzind lucrarea lui
G. Brhtianu, in Revue historique du sud-est europeen", 12, 1935, p. 162, plaseaz6, gresit
informatia in 1243.

www.dacoromanica.ro
164 NILUS DOXOPATRES

at Toi3 AavoupEou 7COTCC(io5, xal at T5I c KarmaSoxiaq 7c6AcK, xat 1/47) T-7)c
'Apilevtac, xal at KuxActSeg vilcro", xai at Amnal 'anacra' at 67c6 %-l)v Pacr"-
Aetav KGIVCITON'TLVOU7C6AEC4c iroAAoci. Ta.vec oi5aca, xat at p.eyicrTaL Su() Valero",
4) Kpiy xat E5(3ot.a, '67cou i:a Etiptnoc, &XX& xat 41 lleAo7c6vv7)aoc, xal 41 `EXAo'cc
47 -pip Iiimpo; aL-roxkcpaXO; &any cl); 7rposypc'p7). 'AAA& xat etc Ti)v tioycikor
`PcocrEav &7R) Tor) nerrpteepxou Komprocsrrtvou7c6Accog crTkAAE-ra" liyirponoAtvt); .

www.dacoromanica.ro
 NIL DOXOPATRIS 165

de pe fluviul Dunarea, i se supun §i orwle Capadociei i parti din Armenia

si insulele Ciclade i celelalte toate, cite sint, multe inca, sub imparatia
din Constantinopol i cele doua insule mai maxi, Creta §i Eubeea, unde
se afla Eurypos, dar i Peloponezul i Elada, caci Ciprul este autocefal, cum
s-a scris mai sus. Dar §i in Marea Rusie se trimite mitropolit de catre patriar-
hul Constantinopolei.

www.dacoromanica.ro
 MIXAHA 0 PATKAZ

BIBAOE XPONIKH
1

p. 583 Koeixei.vo se xou.po.; 7rEPL setrrepco eopav -r7)g vux-cO4 z6at,c EyEVETO
p. 584 ciaTipoc ducO ilecny.Ppiac I TrpO4 Scpx-cov rcFcch-ccv Til) yip 7rept.cco--cpcic4)ocvToc., icp ci)
xat [LET (i.otpOv dcyyDaov-roct 'TOG xoc-racyx6v-rce Tip 1364micov CcTux-hti.ocTcc,
"Apar* A-titaectievot. Tip MeaonoTatLico azpr. MeXt-r-tp-71c, floc-rt.v&xca 8E TOv
'Icrspov stocpecv-rec xoci Tip Mucriav xocx(14 aLoc,D-61.,Levot,. TypLxocTiTa se xat it
18LoypOccpoc intcr-roAil TO aea7r6-rou 111J.Cv 'Per-o5 XpLaTori, r, irpOc AUrxpov
nE1106,croc TO» To7rIppp, Ly-rdcAl TrpOg -rOv pact.Xioc.
2

o ae Aoincac oaevOc (IXAou icpp6vv4ev Aerv.ov sexpe-cr.mly aLx.voc6v

p. 604
auxocpavtLx6v, icp'W x&\ Turk sty.w.4 rcpocreape&ov V int Tocroi5Tov, WS xoci.

www.dacoromanica.ro
 MIHAIL GLYCAS

Originar do insula Corfu, cronicarul bizantin Mihail Glycas s-a nascut la o data
necunoscuta in primii treizeci de ani ai secolului al XII-lea si a trait pina catre sfir-
situl acestuia. Despre viata sa stim foarte putine lucruri. In 1159 a adresat, din temnita
In care fusese Inchis din motive necutoscute noun, o suplica In versuri, In limba popu-
lark imparatului Manuil I Comnenul. Ceva mai tirziu, in 1164, fi trimite aceluiasi o
culegere de proverbe, insotita de un poem. Glycas s-a ocupat si de teologie si de stiinte,
iar spre sfirsitul vietii a intretinut o bogata corespondenta cu diferite personalitati mai
mult sau mai putin importante ale vremii ; intr-insa se oglindesc variatele sale preo-
cupari.
Cea mai importanta lucrare a lui Glycas este insa Cronica sa, care povesteste eve-
nimentele de la facerea lumii pina la moartea lui Alexie I Comnenul (1118). Desi com-
pozitia ei respecta modelul cronografelor bizantine initiate de Malalas, cronica lui Glycas
se distinge totusi prin trasaturi vadit originale : alegerea subiectelor dezvoltate in poves-
tire, interesul pentru unele probleme de teologie si de stiinta", tonul parenetic al
autorului care se adreseaza fiului sau ii sint caracteristice. Limba folosita este accesibill
paturilor largi ale populatiei bizantine. Para sä alba o valoare deosebita ca izvor is-
toric, cronica lui Glycas pune in valoare o informatie relativ bogata, datorata unor
surse pe care, dealtfel, le cunoastem (Skylitzes, Kedrenos, Mihail Psellos, Zonaras, Cons-
tantin Manasses).
Intitulata in original Bi.f3Aoc xpoNnxi], cronica lui Glycas a fost editata uneori sub
alt nume decit al adevaratului autor.
Edipe folositei : Michaelis Glycae Annales, recognovit Io. Bekker, Bonn, 1886.

CRONICA

cca 943. Amer, filet emirului din Alep, vine he Roman Lecapenos cu daruri pentru re-
innoirea pacii. Teofilact Atenianul, protospatar, e trimis sa inteireascil tratatul. Pecenegii
nord-dunilreni neiveilesc pentru pradd in imperiu
In vremea aceea, pe la al doilea ceas din noapte, s-a pornit o ploaie p. 583
de stele de la miazazi/ spre miazanoapte, facind sa straluceasca intreg pa- p. 584
rnintul ; ea pre veste;ste nenorocirile care napadesc, dupa putina vreme, tara
romeilor : arabii devasteaza Mesopotamia pina la Melitene, pecenegii trec
Istrul si bintuie Mysia. Atunci i se trimite imparatului 1 si scrisoarea scrisa
de Domnul nostru Iisus Hristos cu mina sa si trimisa toparhului Abgar 2.

2
1065. Niiveilirea uzilor in Imperiul bizantin, in zilele imparatului Constantin al X-lea
Ducas. In pofida slabei pregritiri militare a bizantinilor, uzii sint nimiciji, prin grija lui
Dumnezeu, de foame Si de ciumd
Iar Ducas 3 nu se ingrijea de nimic altceva decit de cuvintarile secre- p. 604
tarilor, ale avocatilor si ale delatorilor, pentru care lucru si cu judecatile

1 Roman I Lecapenos (920 944).

2 Glycas confunda doua evenimente legendare aducerea de la Edessa a icoanei cu
chipul autentic" al lui Hristos (celebrul mandilion") si aducerea unei scrisori care ar fi fost
adresata de Hristos regelui Abgar. Mandilionul a fost adus in Constantinopol In anul 943,
In urma expeditiei victorioase a lui loan Kurkuas in Asia Mica.
3 Constantin al X-lea Ducas (1059-1067).

www.dacoromanica.ro
 166 MICHAEL GLIVA

P. 605 a61-o66 'sok aTpounerrecc TdC crrpcmconxec XCETCCXettina I xca X6you 8txcev6cok
Aw7C= 8e6eaeta, 8 NI scat Tok To6pxou; ilpiatcre xccric, `Pcop.ocicov xcopeiv xcat
echtlig TOC ixeivcov XygeaDta. xoci Tec [Ay xce-rec Tiro OcvaToXi)v ofi-mq axe, xcerck
8k y TifjV 8U6LV e'.9-voc Ogtx Ov (Zx6.04ca 8E okoL) xoct TWV HoCTLVOCXCliv OE
e6yevkarepoL TOv "Irrpov 8courepcuAcravTe, c'ocrei lioptecaeq E', XCCTcc8pol.cir 8-rt.
no),Xiiv Tc7)v `Pcop.txicov irceiXouv. vccv,9dcvet, 'mina 6 Pacrae6q, scat otcc cpaoxp11-
1.1CCTO6 HCC/ 1.6v 430XOV 7COLVTOc 7TpOTC[1.61V, xeorreil&ev !alai cr-cpwrOv CcEL6Aoy0V
gXO3V, gkpxeroct. etc Xotpocicixxoug, ReaskocuToii cptpcov o6xi. rasiouc pv' aTpcc-
TILTOCq. 70 r/ xeXe6aeL cc6Toi; vlaTeEccc xoci. 7Cp06EUXCac XCCI ALTOCVeicaq npOg .8.e6v
7c&VTec ixpijacevTo, 4'4) xcxl. Reeo6 7coA6 6 T6Sv Pacppecpwv (1.7)VUeTocL OXe.apoc,
Ao.p.c.) xoci Atp.c7.) Ostcf npotilaeicf XCCTspyoccraivTcov ocirr6V. TCC5Toc 8e ouv6f31
g.ro4 gXTOV TO5 KawcrrocvTEvou 13am.Xe6ovToc.

www.dacoromanica.ro
 MIHAIL GL' CAS 169

intr-atit se indeletnicea incit pins si soldatii isi paraseau exercitiile militare/

ca sa invete cuvintari avocatesti. Acest f apt a indemnat si pe turci sa por- p. 605
neasca impotriva romeilor si sa pustiasca fara teams tinuturile acestora.
Aceasta era deci situatia in partile rasaritene, iar in apus neamul uzilor
(sciti erau acestia) impreuna cu cei de neam mai bun dintre pecenegi, tre-
cind Istrul in numar de vreo ,case sute de mii, amenintau pe romei cu o
navalire cum nu se poate mai mare. imparatul afla de acestea si, ca un
avar ce era, iubitor mai mult decit de orice de bani si nedispunind din aceasta
cauza de o armata cit de cit importanta, se duce la Choirobakhoi, luind cu
sine nu mai mult de 150 de soldati. Numai Ca din porunca lui toata lumea
se indeletnicea cu posturi si rugaciuni si cintari lui Dumnezeu, drept care
si nu dupa multa vreme se vesteste distrugerea barbarilor, nimiciti de
foamete si de ciuma, din dumnezeiasca purtare de grija. Acestea s-au intim-
plat in anul al saselea al domniei lui Constantin 4.

4 Cf. Attaliates, Bonn, p. 85 ; Zonaras, Bonn, III, p. 678-679 ; Skylitzes, ed. Tsolakis,
p. 113-116.

www.dacoromanica.ro
 MANOTHA 0 ETPABOPEIMANOE

A01'01; TOT MANOTHA TOT ITPABONIMANOT HPOE TON BAEINEA

AAEZ-HON TON KOMNHNON

p. 189 'MX& Katcrapt. µ2v 4i] Te xaTaaxecnc TE;iv 7cpayp.a-aov iyiveTo T'ijc apyy,;
1. 245w nap& TOv vOtLov, otv.ac, xca TO,/ Opxov TOv n&Tptov xai T71c aOT-7ic aOTE): PacrtAziac
xat Nepeov xexX7)pov6p.xr)e. 'An'L<eivou ye [lip -;) Pwp.atcbv eipki As AlBliTcoc
c

dcpaptivl vosetv xat 8Eappei.v xat mut& 'roc cp0tv&& v060i3vTac xaTa p..txpOv
i 1.1.apaLvolAv7) xat Unocp0-Evouo-a, a.Tre'stv-rwv 1)87) yup.vcoDzicra npayp.aTwv,
f. 246 ig Ovotia tL6vov OvrceTeAeUTyrev. 'Acria ti.iv yap xat Au Pt1 nacra, (14 ..;) xaa'
4.Eic D'o'cAacycra dc.re dIxeavog 8ca Te6v l'aetpcov slapdcXXoucra ?cep?. TO BE
apoptet, xat anoT6i.oeTaL, TW -hrcetpco To6T(...), .76 [Lb TG TcaAaL, TO 86 -a irno-
ricoc xat OAoxXl'ipwc, UnO Tag PapPripoLq yeycivaTov. EUpWrnIc 86, i) XEZTCCL
1.)6 i10 EUttA/UtiCp T73c iXeCYic, Tpt-rip n p,ol:pccv Ti"lc Eup:rco'caric yi5c Tcci.yrrp apLD-
cloticrtv 06 ympyacpot, TCEptaame-ro EI.Ev oo Ppax6 TL T),c OAlc 7CoAXocrnw.6pLov I
P. 190 xat TOUTOU 8E 0r o' 67cer.xov at 7c6Xetc Tayap gct)TeLxiliv Xeta xed-7w.epLv-1) Toic
TCOXE[LiOK ,`..ntixeLTo. Opayyot N.EV 7ropap.Ov .TOv Anov aLap,kvTec, 'Dauptoug
xal '1-17capc;STac xaTkazov. 'Axapvavaq iirOpaouv. Oecracaok 6X.rgovTo- TOLS

www.dacoromanica.ro
 MANUEL STRABOROMANOS

Manuel Straboromanos este un scriitor bizantin de importanta.redusa, descopeiit

de curind de cercetatorul francez Paul Gautier, care i-a evocat via %a §i i-a editat opera
pastrata, in codicele Coislinianus 136, f. 243 249v, de la Biblioteca nationala, din Paris.
Nascut in 1070 intr-o familie de rang relativ inalt, dar saracita, Manuel e nevoit
sa incerce a impaca aspiratiile sale literare cu indatoririle unei cariere publice de pe
urma careia sa-si poata cistiga existen %a. A intrat in garda palatina a lui Alexie I
Comncnul (1081-1118), ajungind mare eteriarh.
Opera pastrata a lui Manuel Straboromanos este compusa din : doul discursuri
adresate lui Alexie I Comnenul, un discurs funebru in amintirea protostratorului Mihail
Ducas si unele poezii. Talentul sau poetic a fost apreciat in chip favorabil de Teodor
Prodromos care-1 pomeneste intr-una din poemele sale.
Aluziile la evenimente istorice care ne-au determinat sa includem un fragment
din opera lui Manuel in acest volum sint interesante mai curind pentru cunoasterea
felului in care aceste evenimente s-au reflectat in constiinta contemporanilor decit pentru
informatia istorica pe care ne-o transmit.
Edilie folosita : Paul Gautier, Le dossier d'un haul fonctionnaire d'Alexios I-er
Comnene, Manuel Straboromanos, F^vue des etudes byzantines", XXIII, 1965, p. 168
204.

CUVINTAREA LUI MANUEL STRABOROMANOS CATRE

IMPARATUL ALEXIE COMNENUL
Dupe 1103. Alexie I Comnenul restaureazd imperiul aflat intr-o stare jalnicd, de deed-
dere. intre allele el elibereazd, teritoriile ocupate de pecenegi ci cumani

Dar Cezar a dobindit, cred, puterea suprema in stat prin incal- p. 189
carea legii si a traditiei stramosesti, iar Nero a mostenit aceasta imparatie. f. 245v
Iar din vremea lui statul romeilor a inceput pe nesimtite s'a boleasca si sa
se descompuna si, tot imputinindu-se si stingindu-se putin cite putin, ase-
menea celor ce zac pe patul mortii, lipsit acum de once putere, a ajuns in
cele din urma sa-si pastreze numai numele. Caci Asia ,sib intreaga Libie, pe f. 246
care marea noastra 1, care patrunzind din ocean prin Gadeire 2 le desparte
si le delimiteaz5. pe partea ei dreapta, aceste doua continente, unul mai de
demult, celalalt de curind au fost ocupate in intregime de barbari 3. Iar
din Europa, care se intinde de partea stinga a suvoiului geografii socotesc
ca aceasta este a treia parte a intregului parnint 4 a mai ramas numai
o mica bucata/ si anume atit cit ocupa cetatile. Caci teritoriul din afara p. 190
zidurilor e zilnic prada <navalirilor> dusmanilor. Francii, trecind peste
Marea Ionica, i-au supus pe iliri si pe epiroti. I-au cotropit pe acarnanieni ;
i-au jefuit pe tesalieni ; i-au robit pe cei din Elada 5. Nu e multa vreme
de cind pecenegii, trecind Istrul, pradau cimpiile misienilor, ba chiar, repe-

1 Marea Mediterana.
2 Gibraltar.
3 E vorba de arabi si de turcii selgiucizi.
4 Potrivit geografiei antice, preluata de bizantini, pamIntul se impartea In trei parti :
Libia, Europa si Asia.
Este vorba de cuceririle lui Bohemund In Macedonia si Elada In anii 1081-1085.

www.dacoromanica.ro
 ELI 931111111311113 S.1111NiVaVOR108111VS9

pL? 511.1 503yya '01A099CaldfAX33L? 11:110?&11771.1 39 90 coou 11 9daz. ncrnitt. nodi.Dis

norboloit. 5316;oto1e pox Ti moDnik 103E032/. ice n91
'10631191136 Irrin
_337e noty
0101( 531306 7073170x mos. nonpx? 699631D 5101'10631103X933 33/0113L3
5.3oldmX -7d1Dtty
5cox -01nanlIf.dd3I3 5c9190 3XD3 11.1 mom-km) 7o3m0r13iff. 05 mazTIA.Fdat.
1701(7011 A311 5tocfli.nou lioctoX? pox nor 'ILDnovonr.gone 3121 ?e
it.0903A3L
1017017019 coupo.ylop chol my 6113110y00E1 63® 0166 n70d1i.21D AG.Xdf 41)090y7DI70X
19(1.193Cb? 5101 3920714d2L 39 593® AO1r(Vc So 5c-941Ly1D pox noldIplcor, 52 c9190
4. nlopyismd dmat. nTdrvo AVDnodlooddoXcief) pox A709003A1L01L10 701) ATTI ChEa ALC19M
13dd31d311. n(ol ncolloXo? 4ncox7ox x1 ?e 641 A? U.03X1300d102/. 001 6(170.g939r.f.(11 53 of
non. pd9 A0A311 10 Akin COD911d4..0371 Sovopx pox '5003.A.311 mos,
mol,n9o7-13you.00dat
/Koko3 v.6311 )p_tarl monctemx makrtcb ncoy:32 nm1 mop '5on31-13o.ow1d 701 ?e, roDurdlf
51opfx.Ammo ln923 513dr9X 57o1170 03e99 Aconcivox 6k1 AC910703 31673X10 '170.0931133170x
Ta. Te 5c9y2 57:433vou70 X3 001 003yd1d M01 M9X1Ae3 43(91701i0A9 5101 6311 A0d0d)
6M9339A3 5101 ?e 50,%3T1970A.d3 460.6.92.f. Aoyylori Te 5101 5101070 59d3doo M) norio
IA% 45o197011n70.0 moi...311.yaL 3311 1,1.1 131130(102 M91 M9y2L9 ncoint-t0A1X70d7D2L 53 oa. -man
4noc331. m011ti.y3Doixx 9e /vol. ncrnioldloy 11L1 1393M19 pDx 09,5 moaLodl Lta. 111chpX
51A.3updcia 00r1L. 01.!..5 6311 61A.n37-1wi-13031 457oomn1,td33 51u1 ?e, 5U-033.0313170o10 X20
A1i.11y0 570X(L.6190d1L U99 31 Soln? noriw pox noch-oio nnconp, oanp M91 M0X113d
/Mid() 513 (O1 non.13,Qa o113x)ole pox ,:no133c/othoo pox ro2 Tthou. 696 noldy-11-11x
161(1 oaLoog no.A 106 ?e pox 009 70Jd33 noX13170x pox Aoxl.qnxx 5011.03 111X AOXIVIOR 1

Sloifrivov Scol 50130X3 4A0A31-10y3C4 5k1 31 51o79y, Lt92 5cy7opclr3t. o3 57operom

ttnyioXdp pox 7da311 /vol Ac9x1Xyom nt-93c/9 L1.1 52o-ril;xxx 11.3.5?040.2 -tpowoncip
109001 M91 31 nco33l09311 >of 6371 501Q7D tARtk 5(03)43d g513X3 5rt101 5cioc/.613 --34)10
65on3-1-19y 701 9e fp Ari 5(931 613X3 X30 45179/17i3X0R? 5S,01 31 AGA 113y031 5n01 noypcbf
°loos- e G of nom= pox -notorimq

www.dacoromanica.ro
 MANUEL. STARBORCYMANOS 173

zindu-se in numar mare, in goana cailor, asupra Haemusului si revarsindu-se

prin trecatorile acestuia asupra tinuturilor de dincoace le sfirtecau tilha-
reste si le jefuiau 6. Aceasta era starea imparatiei romeilor.
Era de mult Intr -o jalnica stare si mai mult moarta decit vie, dar atunci
era gata chiar sa-si dea ultima suflare <imparatia noastra> ; ci Dumnezeu
nu voia Inca sä distruga <aceasta> imparatie vajnica si te-a asezat pe tine,
Alexie 7, in fruntea statului, ca pe un adevarat izbavitor. Preluind, deci,
imparatia care se lupta cu moartea si era gata sl-si dea duhul (caci era
napadita de cele mai cumplite nenorociri, iar altele se pregateau 55. o cople-
seasca), to ai readus-o la frumusetea si maretia pe care astazi le vedem. Ai
constrins unele dintre neamurile care veneau cu razboi asupra-i 55. se inde-
parteze de primejdioasele tale hotare ; ai silit pe altele sa ne fie prietene,
ingaduindu-le sä locuiasca la adapost de primej die in tinuturile for si sä
si be administreze ; altora le-ai sters cu desavirsire numele din Cartea nea-
murilor pagine ; unora le-ai virit frica <in oase>, altora le-ai trezit dragostea,
fiind mai degrab5. pentru aceiasi oameni, totodata vrednic de temut si de
admirat, ingrozindu-i, pe de o parte, prin puterea armelor cind se infurie,
aducind nenorocire, inmarmurindu-i pe de alts parte, prin chibzuinta
judecatilor si prin farmecul purtarilor <tale>. Acea parte a Europei care
era bintuit5.' de razboi, ne-ai pacificat-o, iar din aceea care ne fusese rapita
nu putin ne-ai readus inapoi si <anume> teritoriul care se intinde si se cu-
prinde intre Haemus si Istru, din sus, de la muntii getici, ping la Pontul
Euxin 8 ; si tinuturile din preajma Bosforului Cimerian 9, ca si pe cele pe
care le stapineau sirbii si cel pe care neamul vrednic de robie al scitilor 10/
it ocupase inlaturindu-i pe dalmatii care-1 stapineau ; iar din Asia tinutul p. 191
de coasta din Cilicia si pina la hotarele Colchidei, invecinat cu marea noastra.
Iar dintre teritoriile situate inlauntrul continentului, pe unele le stapinesti
in siguranta, caci i-ai inlaturat pe dusmani, pe altele pina acum n-ai incercat
sa le dobindesti, pe dusmani insa i-ai indepartat. Acesta este lucrul nou si
minunat.

6 Manuel Straboroms.nos se refers la invaziile pacenega din secolul al XI-lea, fir& si

alb& In vedere pe una dintre ele anume.
7 Alexie I Comnenul (1081-1118).
8 In urma victoriei hotiritoare de la Lsbunion (29 aprilie 1091), Alexie I Comnenul
elimini pericolul peceneg din sudul Dunixii si recucereste tinuturile dintre Balcani, Dunire
vi Marea Neagra ocupate sau controlate multi vreme de pecenegi. Izvorul confirm& infor-
matiile noastre despre restabilirea autoritatii bizantine in Dsbrogea, despre care vezi I. Barnea,
DID, III, p. 153-156.
9 Bosforul Cimerian este strimtoarea care leagi Marea de Azov de Marea Neagra.
1° Scitii = cumanii.

www.dacoromanica.ro
 ETETAOIOE OEIEAAONIKHE

Aoroz `PHTOPIKOE TOT ArILITATOT MIITPOIIOAITOT

OEEEAAONIKHE KTP ETETAOIOT TOT KATA OAC2PON (sic!) EIE TON
ATTOKPATOPA KTP MANOTHA TON KOMNHNON
Regel, p. 94 Kai -cOv p,ev Ix6D-r)v gxco va,9-eov xat oo µE evi.et, Ilatove Si xat
f. 148 Aa AtaTar. xat 7CFCV 6crov Too-roLq IrpOcroLxov, aXAdc xat oi5-rot. iDCcaic 6E.LOaouXoL
p. 95 [16v, oUx OXtym Sc %at /04 8oISAoyc .haiv ccUToic iTycypaNlivot, et; airrOc ai
[LaAcocricc napaa-rlacip.ivog -r(7.) 8ouAioetv avrippatc.

TOT ATTOT TO rPA(DEN EIE TON AOIAIMON EN ArIOIE BAEIAETEI

KTPIN MANOTHA TON KOMNHNON. OIIEP OTI OT TTXONITIE
MEOSIAETTAI 0 IIEHAIAETMENOE AIAKPINEI. HOAASIN rAP AAMIE
rPATANTLIN EETPTONL)OH HPOE AIAIDOPAN 0 HAPSIN EMTA0I0E.

Taiel, p. 199 17. Zuyxpoi5crat. se noAillioug OcAA4)Xmc, xat -kaig Ev Oc-capixcp xat
ou"To.) xa-cacr-rivsaL, xat TO iv etp-irrn yakilvtov xa-raitp&acsaaL, TLS eict3oc xtrei-

www.dacoromanica.ro
 EUSTATHIOS AL TESALONICULUI

Eustathios Kataphloros a fost una dintre figurile cele mai de seama ale clerului
bizantin din secolul al XII-lea. S-a nascut, se pare, in 1125, la Constantinopol. A primit
o educatie aleasa. A intrat de tinar in calugarie. A detinut importante functii bisericesti
(diacon al Sfintei Sofia, profesor de retorica la scoala Patriarhiei, mitropolit al Mirelor)
ajungind in 1175 mitropolit al Tesalonicului. A depus o intensa activitate de reformator
al vietii monahale. Data mortii lui se situeaza intre 1193 si 1198.
Opera lui Eustathios e vasta si variata. Ea numara lucrari de teologie (exegetice,
ascetice, predici, canoane etc.) precum si scrieri cu caracter laic : comentarii la unele
opere ale scriitorilor din antichitate (Iliada, Odiseea, comediile lui Aristofan, poemele
lui Pindar, opera lui Dionisie Periegetul), o istorie a cuceririi Tesalonicului de normanzi
(1185), scrisori si cuvintari. Fara sa reprezinte un izvor fundamental al istoriei tarii $i
poporului nostru, unele din scrierile lui Eustathios cuprind informatii vrednice de atentie
in acest sons. Este vorba, in primul rind, de o mentiune a rascoalei vlahilor si bulgarilor
din vremea Anghelilor, apoi de referirile la cumani, la obiceiurile si raporturile lor cu
Bizantul.
Echtii folosite : W. Regel, Fontes rerurn Byzantinarum, I, 1, Petropoli, 1892,
p. 24-131 ; T.L.F. Tafel, Eustathii metropolitae Thessalonicensis opuscula, Frankfurt,
1832 (cuvintarea funebra pentru Manuel Comnenul si cuvintarea adresata lui Isaac
Anghelos) ; Geographi Graeci Minores, II, Paris, 1882, p. 201-407.

CUVINTARE A PREASFINTULUI MITROPOLIT

AL TESALONICULUI, KYR EUSTATHIOS KATAPHLOROS1
CATRE IMPARATUL KYR MANUEL COMNENUL
1174. Eustathios al Tesalonicului elogiazd pe Manuel I Comnenul pentru victoriile oblinute
intre allele, asupra cumanilor, intratt apoi in sluyba lui
< . . . > Am aflat si de <neamul> scitilor 2 si, nu sint surprins sh vad Regel, p. 94
<asta> si de peoni 3 sip de dalmati si de toti cei ce sint vecini cu ei, <ch.> f. 148
si acestia <sint> tovarasi imblinziti de robie, iar nu putini au fost /inscrisi p. 95
in rindul slujitorilor nostri din vointa lor, <oameni> pe care to supunindu-i
si facindu-i prizonieri i-ai cinstit apoi cu <rangul> de slujitori.
A ACELUIASI <CUVINTARE> SCRISA PENTRU RAPOSATUL
INTRU SFINTII IMPARATI KYR MANUEL COMNENUL.
DESPRE CARE CEL CE E CULTIVAT IS' VA DA SEAMA
CA NU A FOST COMPUSA LA INTIMPLARE, CACI EPITAFUL
DE FATA. SE DEOSEBESTE DE MULTE CARE AU FOST
SCRISE ALTFEL, PRIN AMARACIUNEA <AUTORULUI >
1180. Eustathios aduce laude lui Manuel Comnenul pentru calitatile militare si politico
dovedite In lupt..le si raporturile sale cu cumanii si alli barbari" de la word de Dunare :
a pus pe barbari sd se lupte intre ei, i-a colonizat pe &la in imperiu, civilizindu-i,
a dus campanii victorioase la nordul Dun 'drii
17. Oare cine e mai priceput ca e14 sh-i fach pe dusmani sh se bath Tafel,p. 199
unii cu altii si pe not sa ne fach astfel sh. avem Iiniste si sh ne faureasch
1 Cf. Beck, Kirche, unde se d5, numele lui Eustathios in aceasth formA.
2 SCiOi = cumanii.
9 Peonii = ungurii.
Este vorba de Imparatul Manuel I Comnenul (1143-1180).

www.dacoromanica.ro
 176 ELISTATHIUS THESSALONICENSIS

ixavov Setv6TaToc; MiD-oSov rip xat -cal:yr-qv aTpocTlytx-ilv iTixvou, TO [ay

Urciptoov CFAJACiTTELV &VCCEILCCXTOV E7ri f/syLcrratc Tp07TOCLCOV itVCCaT&CTEITE, npoacx-
pcicraciv Se roc noXel.tioug iauToic, xat ix-rroAelxotiv Totq tiAAocp6Aotc TO acpiatv
aUTOGs 14/.6cpuAov, WS xcci ivTeikev ab'Eicr,aat tat) Tet littiTepa, getOVEXTEZ040C1
Si TO 7coAkiltov, xat TOy 'Evociatov 11-tock-rr. 1.Areiv eivat, irriS'etttcpotv Tay vepotv
cp6.tai)vopa, -;](11:5/ Te xat Tag 6o-or. gileaocv eig OctiTt-rca?tov, 116votc Si Tag noXe-
Riot; CosoveveliliA-at TO' ppoToAoLy6v. O't;To.)IlepaatIlipaatc Otv-dt.taxot v.e9-68otc
paat2tota74 xat 4ilteic eip-qvatov incaccvioilev. 05To.) Zx69at Ix 68.cc; elc yIlv
xaTeaTpd.)vvuov xat 71H.ets 6p9-tot < >.
p. 200 19. TO Se xatvoTepov xat avSpac Toincov trt 7rAitouc ix Tcptv apxexcfotcov
ILETaia.r13v (1116v-fig AOycl) E7rt Tet Pcolicaxdc, TG) ixeivcov OtypEcp TOv xaca'-kak
11.1.cpov ivexivTptaev, xoct EEC, Xp7)17TOTTITOG VETE7T0(7)CTEV, v 0,ezos On) 7C0Cp0i8EL60;
obtetWalTat. Kai ou Aiyo) I.t6vou4 Tok ix T-7--ic xipaou, Tok Ti-jc "Ayap, TO Exu-
atx6v, TO lIatovtx6v, Tok &nip "IaTpov, xctt Oaotc cbtpatcpvils filoppFcc &Twiner. < ...>.
p. 210 64. < > Exu6-txiiv Si ertyptOT-1)Ta oU [Lim); o 7coAuaptaTek rcaTilp
IN,tepc'oacrro, deXACt Hat OUTO; e7C'OUaiV gAocr-rov. "Ia-Tpou Si -vet nipav o6 To) xaTe-
Spattev, WS EE XCXI claei-u; Ttc 7ceptcpX080[1.Y)(AVOC 9 11p i0C Xll1r1)yerrv, Tec [AV ICXECIXEL,
Tri S'etc pO(iov xtva xat aUTO o6x siadoTot. sAAeEdtvapou Yap TotiTo nc'cO-oc,
xaTtaxoaavToc 1.t6ytc r c Totairrr); yevia9-at nepaiac, xat ai.ta necpeuToToc
&I.LeTaaTpurct.

TOT ATTOT ATTOEXEAIOE AAAIA IIPOE TON ATTOKPATOPA

IEAAKION TON ATTEAON EN cDIAIIIIIOTHOAEI, OTE ATO NTKTEPOTE
EKAPOMAE EHOIHEATO KATA TLIN EKTOSIN ANAIAETEAMENON
THNIKAAE C2PAE EIII IIPONOMM. TON TOT eEOT

p. 42 4. Kai iaxov ttiv ix-rcAarijvat, OTrivCxec 0>)0 lleycalc xupto.w4tou

npoSpalLoijaa vUE, xaVijv 71 xyptaxil tivetaTaatc iStLvou 9-ef.ou Tee aTOttaTa illtiv
ivinA/acv, otix etvircauae xcct 'sok aok xpoTcipouc, &AA& 'r&v aDacov 7;)86 xot-

www.dacoromanica.ro
 EUSTATHDOS AL TESLALONECUCLUT 177

noua tihna pacii ? Caci a Inchipuit si aceasta metoda strategics, sa-i pa,
zeasca pe supusii sai de insingerare in cele mai mari inaltari la victorii si sa-i
faca pe dusmani sa se ciocneasca in batalii cu ei insisi si sa lupte cu strainii
<de noi> cei de acelasi neam cu ei, incit si intru aceasta noi sa crestem, iar
dusmanul sa scads, iar Enyalios 5 sa nu fie niciodata alaturi de ei si O. nu
aduca moarte atit in rindurile noastre, cit si in acelea ale celor care au pornit
sa lupte Impotriva noastra, ci numai vrajmasilor <nostri> sa li se dea ceea ce
e fatal pentru muritori. Astfel, persii se luptau impotriva persilor 6 datorita
stratagemelor imparatului, iar noi sarbatoream victoria cu cintece, in
pace. Astfel scitii 7 culcau la pamint sciti, iar noi stateam neclintiti in
picioare < . >.
19. Dar lucrul cel mai nou <e urmatorul> : a mutat sub motiv de p. 200'
pedepsire in tinuturile romeice si pe unii barbati dintre acestia, care
izvodeau rele mai mari inca decit cei dinainte si a introdus <astfel>, in
salbaticia for blindetea noastra si i-a transformat, dindu-le simplitatea pe
care divinul paradis o are. Si nu vorbesc numai de cei de pe continent,
de fiii Agarei 8, de sciti 9, de peoni 1°, de cei de dincolo de Istru 11 si de cei
asupra carora sufla vintul proaspat din nord < >.
64. < . > Iar salbaticia scitica nu numai preaviteazul tats 12 <al p. 210,
imparatulub a imblinzit-o, ci si acesta nu mai putin. Iar tinuturile de
dincolo de Istru le-a lovit cu razboi, de parca ar fi fost un vinator care merge
in voie dupa fiare incercuite, si pe unele le prinde, iar pe altele be inspai-
minta. Si asta nu numai o data. Caci cel ce asa a patit a fost doar Alexandru 18
care abia a izbutit sa ajunga pe acest mal si indata a fugit fara sa se
mai intoarca <vreodata> .
A ACELUIAI CUVINTARE IMPROVIZATA CATRE
IMPARATUL ISAAC AN GHELOS, ROSTITA IN FILIPOPOLE,
CIND <ACESTA> A FACUT DOUA ATACURI PE TIMP
DE NOAPTE ASUPRA SCITILOR 14 CARE AVUSESERA
NERU*INAREA SA PORNEASCA IN ACEL CEAS LA JEFUIREA
<OAMENILOR> LUI DUMNEZEU 15.
1191, siiptdmina Pastelui. Impdratul Isaac al II-lea Anghelos a respins in timpul noplii,
luind personal parte la luptd, cloud incursiuni de pradd ale cumanilor, in preajma ora-
sului Filipopole. Descrierea cumanilor. Eustathios face o aluzie la luptele bizantinilor
cu vlahii fi bulgarii din Haemus, mai grele decit cele cu cumanii
4. Si eram cuprins de uimire, deoarece noaptea de dinaintea marii p. 42:
zile cu numele Domnului, in care Invierea Domnului ne-a umplut gurile
5 Enyalios = razboinicul, supranume al zeului Ares.
6 Per§ii = turcii selgiucizi.
7 SCitii = aici, popoarele nomade ale stepei In general.
8 Turcii.
Cumani.
" Peoni = unguri.
11 Este vrednica de retinut diferenta pe care o face Eustathios Intre scitii = cumanii de
la nordul Dunarii alti locuitori, socotiti ei barbari, din aceasta. regiune. E posibil ca ace0i
anonimi locuitori, nici unguri, nici cumani, sa fie romanii. Pasajul nu a fost Inca analizat de.
cercetatori.
12 loan al II-lea Comnenul (1118-1143).
13 Aluzie la incercarea lui Alexandru cel Mare de a cuceri tinuturile de la nordul.
Dunarii.
74 Scitii = cumanii.
15 Adict a romeilor.

14 c 2278

www.dacoromanica.ro
 8L1 smaLvIsna 3.H.L SS NOW SN'aal SI

ne)t.q.ricori 591.9)o 5on374D)o112 113 iqdki().0 noTrIG. D3d)q3igco 5101 i51o3713you

2o 501.9xD n9c33_txrin 513 ef.eondxoaDo 'Ion.3717,)Drign? noX3(3131)ox 5coxIdi9li.1( 'pi 001
noriziomc 't7od31ud10 59 (\(p. coo19 )ot 1391(x -nockoX1d31 X90 v191xir 3g 513
40.611d 119R31)0X 1LX 'y C93n. 5 5(k 0 (911.9 1)0993,1)011)? Mn3R '110TH 119 0 (031.9 /10X9312
3101X3 r.f. d371)O 53d709931 'Ivo
pox 5o1(.63)0 5od319c7od 313 d 50 31371 TOOX 91309 3D
9 91, d70.1 noxiTixa noxlch.DU.)( SL1 5)oc3313 5)0370(331: no.). norbolox. Lcurnox -
11)09kR /1132 A13911(.102.L. 'n3x(i.131(37-1371 59xLidt.131113 nodpox 9o1o719 n3r1 6)1 -1709
5oX IlfooD)p-6cl) 101 31 523 )o_Lx9n 6)139 610(01 41)01R 0 AOX AU.,133X3 310X 7101.0X9 ,101t4
6)1 iinzu 3g 5covoi n0n33x3 )9nod33X If.Xoda 31 dx)ifs. olneUlf.qi)311ox '5o1X9nnzat.
rp X (119 10173 511 M01 91.311d331 (i.X 4,1(919X 502 no dR d319T1 )0 X '5ono3 pox 507139'
3g Alf19)0 ,1(9,13)0TIX3 3Xd31D13 7e110x nc9u(09och1 '4(.9m-poy3 5p pox vo.6cbo 59o71
-
45)o01)391(Xmaz.3 Lisvri '5)01r,o13y0 L10 .n031D1e00 I)0.t9303y.G, 33 pox 5901 (-911)od1D
59ox11 5n0112 101 1c/31 4371 011 500A.77190,1X Icipp ff) 11.110X 7p.1. (.911X 32 -
oyyzeoD
Snoti.311 53.0 LL kl '01n01)o71y313 nov(0a.t. not 01.)Ont 5 )oDnon31L
g )o.691h, 3g )069 1)0X 7.%9X01,13 'co 31911)dx ri3vD)od pox 31D.1lod19 pox
')olco1llod1D mo7.d)2:33od1 non. 31 9071911(19 pox 5ki 5k11odgx3 pox 5(1.1 5k1101(
5(4.9);)1)2 5Z1TI9OX k9019 413C091d31 3210 'nolzdID 5noD9 3g (?.. not noazar.icio
511(9IL 591A.3 '12X.92 pox lo.o9 drot9x nIf.1()o 'Dolnori3tothrif Sio noX)oy3 1)0.6X03ncID -
MIN 17)X 59a.9)o x90 01.3 e,37-1 5o)d3po:..o 'n133.1.13 5c7 6-49th 5-altioao,9 1009c9vp? Tr13
1100) X90 3)(13 5o32 \O1 no31(70clIi.1 pox 3390 tr.Dd79.e93 S9oy:021.. 3g 3A. 9014T1 3g
i)ox 5901 '5X110131(1 dO.G31, 9 Ltd A3X U. )0131311d3aL 17.co 5co3d1371 pom 3X1.3 90191t
5o.g7ou. o1elool,32.a, n37-I chp.t. '10913x3 51099 rsoml003rop 513 roond-iox 1or1D11o1()o1g
901 11130,)01 5(T)X:OX . 110,13T1 3g 'IoJ..koLlop 51099 t,. I'(19)00 14.X 3 900 )031( 1)0X 7971P7d -
5(/.193,( 3)0X dgq )09no(ivric33.p012 5)p1 '515)Z(111 5)02111(3 510 ',13,1131319

90710 101A3T1 ,119701 1)0X93 01/.01tT131/311)? 59(31/. Ar)1. )03,(19)00 903.0, 11097i.A.171371
oo,'1110719 pox x,A.XnD o t 507d9 0113)00X30d= 5101f1)0 533 no3,(3 '51on3T1ctodolo0 11
tr1 4101()01 irX 1d/3T1 50n31 9 dcrn:fdxolcoo 5olcrAIL pox 50m07I odic. 9(0111)21L 110X
d319 a 5)0lo0 !l)0i391,01011 > <
Ef,d OT u 3g n0 11190010(371 0 (T)19 f113X9)01 30 A(f/. 1.03a Al!.X n9X91 pox Actdcb9
53.GX. HOSE 9d1L d d M037. 53/A0.6,707i 21.31L)01)0X ti.113Tik1)0 A (r11 13,(1910) AMA 139() pox
))ncoy39 mr)11p-rillodg 611. 110X \( A913.611911L3 T.G)ox izx 'forrridnkr? pox 1dr7g
-
H' A1099010d A0d0d) A0107-19 /17)X 159oi..9)o,o.L3 la 3g pox ALA. 0.19)oi 419901Tod SOLL)7113
A311 5(o13 not toDnd31.t. 1343
(4)\02/3-r1 fooln.w1cId3d 0)1. )pnox 5901 59of7o11)oyy,
()thdo-r1nyoa 6)x/ox '6993x3 13c70d '6))o( 6)aioda4) 46)1Ip_tmoDrI2 6)(901:9 f1371 141
(003)(10X 6)4719rtg 43g no2L23 Illf1970 19conIf.d)x3 'Ion37-11onn9rdc, lid?? 3g ytt1.t.10 -
nknrilzy m9n33x3 IiwociDrd io33.6,kr1od1 pox SL -Iwo619.0,37 13D3n99 pox ioidgra?
41(313X9you lrx 51099 slovo 5low.9di Cc= Ari 50T13y911. 59-G7dd 41701391c7q klc 3g
5odoodiodrIox Alf.C333 k )011. (1.1d .1)01.31019 31 0 X9 /110 '1131M94101G re: 5(01001L -)0TI.A.)0,31
1)01,109931 1)0.G93(p9 1)0X 019)) 3 610.1( 11311 901 5ong3c1)ox (. 5(104 5(-9413g -t4x3

www.dacoromanica.ro
 EUSTATH:OS AL TESALONIC'ULUI 179

de imnuri divine 18, nu a adus odihna si timplelor tale, ci, in vreme ce

<to!.i> ceilalti dormeau <somn> dulce, tu 17, ai pornit calare sa lupti cu
sabia pentru izbavirea noastra, impotriva dusmanilor care, invesmintin-
du-se, pentru a se ascunde, in intunecimea noptii, bintuiau jefuind tinu-
turile de dincolo de riul ce bate cu valurile sale aceasta regiune. Deloc mai
putin m-a uimit insa si Inca nu pot sa-mi revin faptul ca Inca n-au
trecut de atunci patru zile si o alta lupta, mai Brea, te-a chemat din nou.
5. Cad scitii, neam de tilhari, au sarit pe malul cestalalt al riului,
pregatindu-se sa faptuiasca lucruri ingrozitoare ; timpul era asemenea celui
in care s-a petrecut recentul incident, era noapte, ploaie multi si intune-
cime, ba, pe de alta parte, chiar mai ram decit atunci. Caci a plouat din
belsug toata noaptea si nimeni n-ar putea spune ca <ploaia aceea> nu era
mai patrunzatoare decit ninsoarea si un vint turbat o arunca cu putere
peste fetele <oamenilor>, incit si ochii erau orbiti de nu puteai sa vezi
pe unde trebuie sa mergi. <Ploaia> ii obosea si pe caii soldatilor, caci din
pricina vintului rece, coastele li se infiorau, iar picioarele le alunecau,
deoarece pamintul inghitind multi apa, devenise sub ele mocirla.
6. Dar si aici erai tu, preaputernice imparat si strateg si ostas,
conducind si inarmarea si marsul si rinduind bine totul, astfel incit sä
izbavesti <de la pieire> si armata si pe cei care sint inauntrul orasului lui
Filip 18 si pe cei ce locuiesc in imprejurimile lui, impartasindu-le soarta.
Acum, nici eu nu pot sa spun sigur ca pe toti i-a cuprins frica. Dar pe mine,
care sint b5.trin si lipsit de indrazneala, nu m-a cuprins teama. Pe multi
insa, daca nu chiar pe cei mai multi, i-au tulburat nu putin cele petrecute.
$i tulburarea for nu era neintemeiata 19. Cad erau inspaimintati la gindul
ca vor suferi. Au ramas insa neinfricati cei carora le-au trezit sperantele
de mai bine chibzuinta si vigoarea si vitejia imp5.ratului, incalzindu-le
sufletele. $i toti laolalta inaltau catre Dumnezeu-imparatul rugaciuni
amestecate cu uimire si adesea Dumnezeu era implorat de ei, care se aflau
la strimtoare si <intrebat> de ce oare s-au intimplat acestea si pina cind
avea sa se trudeasca in primul rind si numai el singur, imparatul, in locul
tuturoroi pentru <binele> tuturor ? < ...>.
10. De ce nu se pregatesc sa pateasca la fel cei care 20 mai ieri au p. 43
aflat ca forta si trufia sirbeasca au fost calcite in picioare de imparatul
nostru ca si o arie plina de spice si tocate ca gramada de paie 21, facindu-i
si pe ei sa se teama de asa ceva ? / Ei ar putea sa-si indrepte privirile si p. 44
catre p5.mintul acesta, care a fost de curind, acum un an, Ingreunat de un
popor mare, de acel rau cu numeroase fete, cum <sint> alamanii 22, popor
apas5.tor, armata grozava, oameni care-si ascund rautatea, dar care sint
greu de infruntat cu razboi atunci cind indraznesc sa si-o dea la iveala ;
16 Este vorba de Duminica Pastelui.
17 Isaac al II-lea Anghelos (1185-1195).
la Filipopole, azi Plovdiv.
19 In text, un joc de cuvinte greu de redat : si pasiunea for nu era lipsita de ratiune".
n Este vorba de sci %i, adica de cumani.
21 Aluzie la o victorie bizantina. asupra sirbilor, care nu poate fi cea de la Hui Morava.
Pentru bibliografia problemei <i alte detalii privind cronologia evenimentelor relatate In acest
discurs, vezi Dieten, Erlduterungen, p. 83-86.
n Alamanii = germanii, cruciatii lui Frederic Barbarosie.

www.dacoromanica.ro
081 Lsd13 sllIFLLV ELL SISINI2IDINCYWSS3

'1ora-11907o cbd96 39 5(41 5kX11(1D7Od '59d13X 13 1722t (f.71 A03')(31 410(131199399/16,11

,yyr 490 5314?1(b9 5t(.1 501(1.2.91dAr n0 :Ao199ox3c.grx rox ima.Ao.oR (91)0 53i.a01o2L
soroxl.)onf 5101970 5c93 too 39t2 pox 13x3 531Aco9kat. 57033vo3L10 ID(99drIXIC331L
701 59d2L A013X10 -.G31(9
46XXXOC A9 lompo 1Dnoi.a.;v39 ,Acoimomvx 53i..AoyyTxDTAT
VON AlVii 11010p. A30 02973.p03/311? 'C0.1.90 13 tvrl 1141 noi.t.mpod:Luel -9odr1(93
'40d
'wad nitXT71 'AoA11.(x93 cazdij A371 ArrHf. 531no3Lrd713 ca:01 39 79n3A91(1ood10137i
pox '10(13T1(411C9490110X 504.63 101910 90 '401119r19 n0 'Aor11A97i n0 6,13X10170X -91211
o1c7o119 39 Two A9x1111(03L . 5fLoTaL A3Ti /w/o713163 '5k). noA3rilw0x.X.3
39. 'i1l-13990 919 pox Aoi..G.Anunyou. . 10437191321 4102Lcod.6.11 1MX 1019 °viol. -G..eDO9
. 91 539co1dk.g. 13.6.9o1(oxT
'53911(93LT pox 3990 57oricpx .5319R13 510 G.9 pox .
3940' 532/91. A313 Al2 91'10190101 40C1140XdIO9 5043A 1/0X (101V91TIT11031 53219d1 A10
4313 '10190101 590 110/C 5901970 G. 511)(16 7p#70X vox 5901 5xT9iot3 9..3 M9901011 513
.
5noltpx1of 397dcpcb1) 10719N ncfmcky 01 5(; 5no11o1o1 roor13d.613 5oxrit1(
thedt. no)X?di,lat.? pox X' /(0999d' TAT 709911. A13X3d1 'n3910 nn0393 mtkcreo?
nodIttd9cb
'TT vox 0 5G...G9x3 591(X) no 463
Acrirci9 pc? 701 oxN'A3.9od3L7i317 -DIAny
1D131 57e1 513(1)9 5101 6/1n-01219
4533.6- ;3 53/01 431/0191MT 59421 '701k191704431 12b:021?
.
FX 901 4731.93121) .1701341i 701131 pox TAT 510R91.f. kdCpX3 '43D 391011(3H,, 1)2X
t.41e32L.57F1 5/2d13X 'IrDcodkyi.t. 1o13117049 'nonivoX 170X 691 AoaLul 131ci1&3x
.
Ari '511ond712L. Ts. 39 pox slori?AT 513 At/lad) A79(0939 'A919oo3 50A3719X93
11.1107,ori
177X '59197o 4099XT -IXT93191LX3 (93/90 '1701/09.6,31 170X 5T1 AC01 AC91A991
AC9X10d31
-X219
513(1)9 '7701311141dX C9190 5349X 5314(92111.1713 57032113d3 4(9dX34 AC91173C9D
tonoillpd A3r1 17ox iDnolaLloy MOXdlOD 31 pox 5o17o1iro ku 531AT9G.tho2/11(9oda1 39
MI '61363 DoloolD3AT 791 1939 T1(36 .531.Ao)Tat.xori pox °law.. Tans) m9n01021
5(9 G roo3X99tf.,.wox 'imievo99dox G. /prep 4.3.0021 '5310.3-G931(90,i11113 10dX34 -31LTICID
volActo.o- 7Xx 101970
gi loa.noloj, 531n9 3o 53R3oriodR 53g'70rion 10190 '11441X3 5f? 5(T)190
((-9
10 A3 51ou.cpd.erkT '53(34 lo A3 51o3d4 5() evf SmDff.Tixol. loat.13 `5u.
'4132113 '10210130,
loaLcod.o.Ap x90 AlDnoXR 110497V3 5r4j70)( 5101 5(2170dX13
19901(n3 .110.6.9311TdR
919 112X X? (1(91 A(9C)13X 11:09041/0.091y03 Ta. 3A 513 /02-(1.19y9 5(.9d31a,
4MX7)(19704j
'612A- 101 T.gmx n23.. noriD9x 10 53In90d:l090x1d) ls:moo 5201 A7D3(337.1 5cp 31011)),0x3

DGD3d336cb coi90 pox loacoo Tixx l 65Ty T1.1ox '51oX3.3.) Tnox q1633D 70170x
-31(

5rAm3A, 92/9 dn. (b110170dX 131(19704 573X3499 41990121121 A9AAMd14DOIVX 531 AG.J.
AkArioX3c1113r.3 gAlt.A. VOX 91901 31 1o1l1A971 '1063719m.l. pox iodcpX 531nrioX1oi9 iorri
pox 3990 Al.onoTpy (r).3,99 ,531,,OX9702L 5(93 410 49D (0xXX X7! '531/9 0 G.9 47X131.3y
A79ti.A9dcb 170x 1701AM911X/0 59019203 StA1 1od3T1t.c.o9 SC93D(f)11L vox
419C9d301(10471)

(pl1y4.5c939
Ei la 3931021 510A9dX 40632-D9 1043Tb?.09/02.020? 901. 'A13131111 1/2X -(1X
170X

1024 61 d2r1990.1(21 410/13T19(131 19(910.69104)2 901 .1)1311 cdbocld pox A999 no

7X9:03,0°2mo? 411)909tp(3.0, 19(1091,tdcl3N(f
11.6 noArriopti.drinD '501rric,ol3z. 1)3X
5mitopal.- 51.G9ooD13 Ao1 pox 3191 -vino.opoyranolmx 314,10 dTi m1 thxTx3Xc13
1990r113303./3 53(3(1..e. 5101 901 903-6. 10A3Ti0n7o7i9y g5io3A7hoar. 39cto
loldlp AlT)1.

XAMA7211916 143713o2LlXdp 63.6. 5013d939C12 4117193 110 11.73 170X Tyri 5o191cloa.K13
9- '5063T1970111/11? pOX X? 90.0?7-1 Mq7112110 '9019X) 1,3 11 G.c3X 5los. iwyTaz. 1111/2.030.Gth

110.09/0471X31.- 701 '10113217913

www.dacoromanica.ro
 EUSTATI-EVOS AL TESIALONVOUVUT 181

ci ea a fost indepartata prin grija si iscusinta si vitejia apriga a imparatului

si prin alte felurite mijloace <de care el se folosWe> fie el se pregatqte
de razboi greu, fie de pacea care-i face sa creasca pe copii. ,Si <atunci>
ce-ar putea oare sä faca altceva decit s5. se straduiasca din toate puterile
ca sä se salveze si ei, pentru el., <de0> sint Ingrozitor de salbateci de neamul
lor, de frica minii imparatului, chiar de nu se vor imblinzi cu totul, vor
rasa de o parte salbaticia, fara voia lor. ,Si vor face asta de nevoie, pins
ce, tot napustindu-se ici si colo, vor da peste groapa pieirii, pe care ei
in00 §i-o sapa, cautindu-0 singuri nimicirea. Demult ar fi patit astfel,
daca nu fugeau de lupta deschisa ferindu-se ; doar ca ne priveau si se 0
Intorceau luind-o la fuga inapoi. Sint un neam nestatornic, nesedentar,
care nu stie O. se aeze undeva si de aceea nu au nici un fel de organizare
politica. Ci, bintuind pe tot pamintul, nu se opresc nicaieri §i ramin vepic
ratacitori. Oameni inaripati si de aceea greu de vinat I Sint lipsiti de orae
0 nu stiu ce sint acelea satele. De aci li se trage si salbaticia. Nici vulturii,
aceasta specie de mincatori de lepri, cu totul §i cu totul uricioasa, nu sint
asemenea lor. Numai grifonii ar putea fi asemuiti cu ei, eaci pe acWia ca si
pe sciti, natura i-a a§ezat cu drept cuvint Intre vietuitoarele lipsite de
locuinta statornica. Asemenea dapturi> au crescut dupd legile lupilor,
caci se reped si inhata, dar stiu sä o is la goana indata ce-0 face
aparitia ceva infric4ator.
11. ,Si gloata de sciti, nu apuca sa cotropeasca tinutul ce i se Intinde
inainte, ca se §i repliaza, daca cineva o infrunta cu indrazneala §i, intorcin-
duli privirile inapoi, o rupe la fuga. Abia s-a apropiat Si se si retrage in
goana. Au inhatat cite ceva, dar Inca inainte de a-si incarca miinile <cu
prada>, apuca friul si-si imboldesc caii, cind cu calciile, cind cu biciul.
Si se lasl in voia vintului, rugindu-se sa zboare mai lute decit ulii. Nu au
fost nici macar bine zariti Si se si ascund vederii celor care-i privesc. Ca
n4te ciini <sint>, care se reped la le§urile mortilor, de le sfi0e si le golesc
de came si de singe. Fara sa se fi saturat, se ridica si cinta melodiile care le
plac. Si fac asta des ping ce, satisfacuti, se domolesc sau cad si ei uci0
<de mina> altora care au uneltit ceva Impotriva lor.
12. Astfel fiind ace§ti sciti, nomazi alergatori, ca sa zic asa, fapturi
nestatornice, flare Intre oameni si Intre fiare daca ar putea indrazni
cineva sa-i numeasca astfel oameni, nu dau prilej sa-i prinda celor care
vor s5. o faca de-a binelea. Asa se face sa au scapat pe nesimtite si din
miinile imparatului, intrucit e vorba de neamul lor ca atare. Caci, alt-
minteri, firqte eruditii o stiu lumea e supusa distrugerii in ce pri-
vqte partile ei in orice moment §i tot astfel §i ei cad necontenit pe pilcuri pe
rinduri, pe cete, pe legiuni datorita puternicului Imparat, acoperindpamintul
pe care navalesc si astfel devin sedentari Si se waza Intr -o tara. $i nu vor
inceta sa pateasca astfel ping ce nu vor invata, cum se spune, din nenorocirea
lor si nu vor dobindi intelepciune si nu li se va face mill de ei in00 din
pricina decaderii si Imputinarii lor zilnice.
13. Chiar daca insa vreodata, cu ani mai tirziu, vor inceta sa se
Imputineze §i, devenind numero0, se vor ridica din decaderea de scurta
durata §i nu atit de mare ca aceea de acum, care li se va intimpla, Si vor
voi sa se refaca printr-o noua lupta, ei vor gasi desigur din nou pe unul care
sa-i invinga Si atunci. Daca e sa deducem din cele intimplate demult pe
pe cele ce vor veni, nici cel ce izvodqte raul nu va duce lipsa de fiare

www.dacoromanica.ro
 182 EUSTATHIUS THESSAIJONICENSIS

14. Kai eccpbwL Cevocrco Asiv Ek vo3v -rOv TES Kop.v1vt.xiig 3cccraeiccg
ncy.cpoc7) Occrripoc 'liocivv1v, Ov o
.041.ccg iv xaxotacv &xoLecv, xoc0Oc TLS gcp7),
&AA& 8c& t.tuptou 0ociy.ccrog ayecr4o:c Og noXACc XCC1 7roc4eov xcci noc-haocg, TOv
Ex601v ixEtvov (17CELp07CXY1,9-7) OIJ.LAOV 7C0CpE6T4:TOTO, 013 -rilg cicrcaycoyijg 51.1.voug
i-nrioug &V-niXAocEllleacc 7'4) 3e<5. 'Avcc-rpixo.) 8E -rcI) AOycp kg C4og xpOvot)
nAdov, xcc,a'av 41 7rocAoccdc auyypoccpil 7CCXy67repp.tocv axu0cxilv xorocanccp-ijvcct.
p.uptcczoii -riig Op4xv)g l6TOp7)6E, xrzi k'cog xoci E6S ea-rip MEXocv-rc&acc, i)v 47 7C(XpE-
cp,9.opur.cc yAdyrro: MEALTE8o: Lai Av. xcadv. Kai (Arco) i ya oL8e 'ro3ro xocx6v
-rrn Ti5v (Pcollocicav yij, Et 1-cg ^HIV BouAyapocilv xcci. eq.c.a BAocxcx.ilv gpoSov &yet.
ecvocchucrocilkvv jv 6TE xca xoceccirrijg iv xpi...) Tijg ME-yocXo7c6Amg < ...>.

HA PE KB OAAI

GGM, p. 271 v. 305 < > (kpe-roct 8E icrropia, xoci VOTLWT6pOlic -ro5 "Ics-rpou Acbcccc
Etvoct. past yOcp errc Al'ip.r)AcocvOg -raig nept Ti]v Aocxiocv dorcpxcallivoug `Pov.ociow4
ixEZ.D-EV ictyayeav 8Lerc Tok iv TY) 7CEpOCECC -ro5 Icr-rpou xcvEvoug iv Flail rii
Mucr1.4. xo4i8pu6E, Tip xdipccv Ovol.cc'ccrocg Aocxiocv.

www.dacoromanica.ro
 EUSTATMOS AL TESALONIDCULUI 183

salbatice care sa vatame turma lui Dumnezeu, nici lui Dumnezeu, arhi-
pastorul crestinilor, nu-i va fi greu ci chiar foarte lesne s5. gaseasca
pe cineva care sä le stea impotriva si s5.-i alunge.
14. Si-mi ing5.dui sa-mi reamintesc de steaua cea stralucitoare a
dinastiei Comnenilor, de Joan 23, pe care, asa cum spunea cineva, nu se
cuvine sa-1. vorbim de rau, ci, dimpotriva, trebuie sag socotim vrednic
de cea mai mare admiratie. Care, multe indurind si multe infaptuind, a
oprit acea multime scitica nemasurat de mare, pentru a carei pieire not
ridicam in fiecare an imnuri de slava lui Dumnezeu. Ma intorc insa cu
povestirea si mai mult in urma in timp, cind, dupa cum istorisesc scrierile
vechi, toata semintia scitica s-a revarsat, cu zeci de mii de oameni, peste
Tracia, <ajungind> chiar ping la Melantida, numita de limba corupta
<a poporului> Melitida. Si aceasta nenorocire nu pare nici ea mare pentru
p5.mintul romeilor, daca to gindesti la navala nereusinata a bulgarilor
si a vlahilor, care au ajuns cindva, in preajma Megalopolisului < > 24.

COMENTARII

< LA iNCON JURUL LUMII" DE DIONISIE PERIEGETUL >

v. 305 <... > Istoria transmite ca si la sud de Istru sint daci. Caci se GGM, p. 271
spune ca Aurelian 25, scotindu-i din Dacia pe romanii colonizati acolo,
din pricina primejdiilor din tinutul de dincolo de Istru, i-a asezat in mijlo-
cul Misiei, numindTtara Dacia 36.

23 Ioan al II-lea Comnenul (1118 1143). Aluzie la victoria din 1122 a lui Ioan al
II-lea asupra ultimilor navalitori pecenegi in Imperiul bizantin. Atunci s-a instituit asa-numita
sarbatoare a pecenegilor", cf. N. Choniates, Bonn, p. 19 23.
24 Pasajul, important pentru ca vorbeste limpede despre colaborarea romanilor
vlahii cu bulgarii in cadrul celui de al II-lea Carat al Asanestilor, face aluzie la necontenitele
lupte ale bizantinilor cu acestia, in anii de dupa 1185.
23 Lucius Domitius Aurelianus (270-275).
26 Dupa cum se stie, retragerea" romans. din Dacia, din vremea lui Aurelian, nu a
implicat mutarea tuturor cetatenilor romani din nordul Dunaxii. Eustathios preia in chip me-
canic informatia tendentioasa despre mutarea tuturor romanilor din Dacia de la
Eutropius, IX, 15, 1, al carui Breviar, tradus in greceste, a avut o larga circulatie in Bizant.
Pasajul este important numai ca o marturie despre perpetuarea in mediile culte bizantine a
tradi %iei istorice bazate pe Eutropius. Pe de alts, parte, tradi %ia adevarata a lasat urme in istorio-
grafia bizantin5.1a autori ca Ioan Kinnamos sau Laonikos Chalkokondyles. Despre cele doua
traditii, vezi Vl. Iliescu, Piircisirea Daciei £n lumina izvoarelor literare, SCIV, 22, 1971, 3,
p. 425-442.

www.dacoromanica.ro
 TIMAPIC/N

TIMAPHIN H IIEPI 11-2N KAT'ATTON HAOHMATI/N

p. 46 5. (Eop-ril s4, icrcL T« bC1124)TpLOC, /Li:lump Ev 'Aaiiv7)at, Hcocc.9-hvcaoc, xcd

MLXnatotc T« IlocvLd.wcoc yiveTca ae xca nap« Mocxe86crL (./..eyiaT1-riLv 7cocvlyUpecov.
PP yetp in'ccivrilv oU pAvov cdrrOxawv 5xXoc xoci Laceyev-hq, &AA& Tccfcvcoaev
xca rccaProi,oc, `EAA-ipc4v Twv OCTC(IvTaxoll, MociAlv 7.)v rcccpotxolfArraw yivI
7LCCVT080C7C0C 'Icrrpou 1.axpt. xca ExuaLxijc, Kcqi..7ccoiLv, 'Icca&iv, Aucrt.-
1-coc7A Rod. KeA-rc7A) ri.73v Inixetvcc "Akrcecov.

www.dacoromanica.ro
 TIMARION

Datorat unui autor anonim de la mijlocul secolului al XII-leaidentificat de

unii cercetarori cu un presupus retor, Timarion, de altii fie cu poetul Teodor Prodromos,
fie cu Nikolaos Kallikles, Timarion este un dialog in maniera lui Lucian din
Samosata, cuprinzind relatarea aventurilor eroului cu acelasi nume pe pAmint si in
Hades, unde coboar1. Ne intereseaza prin informatia pe care ne-o cla despre partici-
pares locuitorilor din partile Durarii, si chiar de la nordul ei la tirgul de Sfintul
Dumitru de la Tesalonic.
Edilie folositd : Timarion's und Mazaris' Fahrten in den Hades nach Hose's und
Boissonade's Recension und erster Ausgabe des Textes, griechisch und deutsch mit Einlei-
lung und Anmerkungen herausgegeben von A. Ellissen, Leipzig, 1860, p. 41-186
(= Analekten der mittel- und neugriechischen Literatur, IV) *.

TIMARION SI PATANIILE LUI

Mijlocul secolului al X II-lea. La tfrgul de Sfintul Dumitru, de la Tesalonic, vine lume
de pretutindeni, printre al/ii oameni de la Dundre ,si din linuturile de la nordul ei

5. Sarba..toarea sfintului Dumitru este ca Panateneele la Atena i P. 46

Panionienele la milesieni 1. Ea este cea mai mare s5.rbatoare la macedoneni 2.
Caci yin cu prilejul ei nu numai multime de autohtoni de aceleasi neam,
ci <oameni> de pretutindeni i de toate felurile, elini 3 de pretutindeni,
neamurile felurite ale misienilor 4 vecini pin5. la Istru Si in Scitia 5, cam-
pani, italici, liberi, lusitani §i celti de dincolo de Alpi 6.

Prezentul volum era definitivat chid ne-a parvenit excelenta ultima editie a lui
Timarion: PseudoLuciano Timarione, testo critico, introduzione, traduzione, commen-
tario e lessico a cura di Roberto Romano, Napoli, 1974.
1 Dupa modelul antic, autorul lui Timarion numeste arbatoarea de ziva sfintului Du-
mitru Dimitrienele.
2 Macedoneni = locuitorii Macedoniei.
Este probabil ca aici elini sa insemne greci, bizantini si nu numai locuitori ai Eladei
propriu-zise.
4 Misieni = locuitori ai Moesiei.
Scitia = tinutul de dincolo de Dunare.
Cf. D. Zakythinos, Crise monetaire et crise deonomique a Byzance du XII-e au XI V-e
sitele, Atena, 1948, p. 44.

www.dacoromanica.ro
 0E0ACIPOE 0 IIPOAPOMOZ

ETIXOI OEOACIPOT TOT IITC2X011P0APOMOT

BIBAION A'
IIPOE TON BAEIAEA KTPION MANOTA TON KOMNHNON

P 5 P. 115. ETOVCCV gX(.13 7rETOT-;)V, TcfcXOC lku8oTccryc'cp-Ino

FlAino gVE XCCAO tirJOUVLaTil;, gs/E XCCi. xotpox67coc.
"OTav yap tari Ti)v can+ neptzapaacroliblv,
Myer., "Ac fipcfcaet. TO xpacriv, xod pciAe xat Tcvnept.v.
ELak TO ppOr.ast,v TO aspp.6v, AiyaL 7cpOc TO 7CCC1.8 i.V TOO,
Nec T6, noaai.v [Lou, ciy6paaE zop36xotAa 8ouxcfcTov
Okpe xai BACcxLxov Tupiv CraXlv aTallevapeav
Kai 8c.:4 [le va 7cpoyeUao[Lat, xca TOTE va neTVivco.

13 v. 361. K&TCCC [Lou, TCC'CXLV XeCTCCC [LOU, 7COCALo xotprilaXotdvl,

KOCITCC [LOU, OVTOCV agO.Exev 4 BAdcza va cre cpcfcvm
IloAACt arixpuct Cri yglucrev xoa CrTEVOCwoi.); 11,Ey0CAOUg.
'Eaev qxo.) xca irdercAwiLav, xduca, xat cl7cavwcp6pLv,
'Ecrivav xca 7coxcfclit.crov, icriv xca im,f3caTcipt.v.

www.dacoromanica.ro
 TEODOR PRODROMOS

Teodor Prodromos este unul dintre cei mai insemnati §i fecunzi poeti bizantini.
A trait in mediul curtii constantinopolitane sub imparatii loan al II-lea (1118-1143)
§i Manuel I Comnenul (1143-1180). A murit in preajma anului 1166, ca monah. Opera
lui Teodor Prodromos e foarte intinsa §i variat5., cuprinzind lucrari in versuri si proza,
romane, scrieri alegorice, parodii, bucati satirice, cuvintari, dialoguri, epigrame.
Sub numele sau, mai precis sub pseudonimul Ptochoprodromos, care Inseamna
saracul Prodromos" ni s-au p5.strat si unele poeme in limba vulgara, in greaca vorbita
din secolul al XII-lea, avind continut satiric. Ele abunda in detalii privind viata de toate
zilele. Intre altele, sint pomenite aici tesaturile facute de femeile vlahilor si brinza, o
specialitate a pastorilor viahi, apreciata pe piata constantinopolitan5.. Nu e sigur ins&
daca Ptochoprodromos §i Prodromos sint una §i aceea§i persoana.
Poemele Si celelalte lucrari prodromice nu au fost Inca grupate intr-o editie inte-
gral., multe sint inedite. Volumul de fata era definitivat cind ne-a parvenit editia
critic5. §i comentata, cu o ampla introducere, a poemelor de interes istoric ale
scriitorului: Wolfram Horandner, Theodoros Prodromos, Historische Gedichte, Viena,
1974. Nu am putut include aici cele citeva aluzii la raporturile Bizantului cu zona
Dunarii, la luptele cu pecenegii §i alti barbari" cuprinse in aceste poeme.
Edifie folosita: Adamantios Coray, Atakta, I, Paris, 1828 (cu un comentariu
foarte amplu).

STIHURI ALE LUI TEODOR PTOCHOPRODROMOS

CARTEA I
<INCHINATA> IMPARATULUI KYR MANUEL COMNENUL

I
1143-1166. La Constantinopol se maninca brinza vlaha

v. 115 si urm. Am de vecin un cirpaci, un asa-zis cizmar, chipurile ; 5

numai ca-i plac mincarurile bune si-i om de viata. Cind vede, deci, zorile
cum se ivesc in juru-i, graeste : Sa fiarba vinul si pune si piper !" Si
indata ce fierbe apa, ii spune copilului sau : Na, copile, un franc pentru
mate. Cumpara si brinza vlaha de un ban si da-mi-le sa iau o gustare si
apoi sa cirpesc !".
2
1143-1166. Femeile vlahe les mantale pentru piaja constantinopolitana

v. 361 si urm. Mantaua mea, iarasi mantaua mea, veche si rupta, p. 13

mantaua mea, cind te-a pus <femeia> vlaha 1 <la razboi>, sa te teasa, cu
multe lacrimi te-a umplut si cu suspine adinci. Pe tine, manta, te am si de
plapuma si de pelerina, pe tine si de camasa, pe tine si de veston !
1 D. Russo, Elenizmul in Romdnia, Epoca bizantina fi fanariota , Studii istorice greco-
romane", Bucure#i, 1939, vol. II, p. 521, n. 1, consider& ca aici Via ha, redat de not prin
femeia vlah5." poate fi un apelativ, far& sens etnic.

www.dacoromanica.ro
 188 TREMOR US PROCDROMUS

IITS2X0IIPOAPOMOT
BIBAION B'
KATA HrOTMENLIN

p. 22 v. 198. <... > ALyac xecv Sexalicraapa xal xprocOv Tupt.rtv,

'A&O'cupa xecm Tiacrapa xai (3Xatxmov OXEyov,
Kai AtTpav vim/ g AZOV, 7CLnkpLy cpoUx-rav (limy,
Ex6p8a xEcpciAta ad)&exa xat TC-hpoug 8exanivre,
'Anaaapia p.00xpolfravoc, ykux?Jv xpacav dcrco'cvca < ...>.

www.dacoromanica.ro
 TY:ODOR PROIDSOMOS 189

A LUI PTOCHOPRODROMOS
CARTEA A II-A
<INCHINATA> ACELUIASI IMPARAT
IMPOTRIVA EGUMENILOR
1143-1166. Teodor Ptochoprodromos noteazet o reletd culinarti care prevede F' brificra
tdalat

v. 198 i urm. <SA se puna> <...> si paisprezece oua si brfnz5. de p. 22

Creta si patru casuri si putina <brinza> ylaha si o litra de untdelemn
si o mIna de piper, dmasprezece ca'patini de usturoi si cincispretece
pri si o lingura buna de yin dulce pe deasupra <... >.

www.dacoromanica.ro
 ILIANNHE 0 ZONAPAE

XPONIKON

1
II, p. 408 X,32. Kcd O Kp&aaoc 6 Mcfcpxoc xccrdc -rarroug Tok zp6vouq eic -r ;iv MccxeSo-
vf.ccv xcd EiS Trjv Opc',c,xlv xca EE; 'ray `EXAcfcact Tcep.cpaei.c TcoAAoic inoAkl.tlaev
t&veat, xca ta ply EV Lxla TOL SE 7Cp00-1y&yzTo. Ta no-vy) TcciiTct ndaoa. (.av
MoaoL 'SE xcd PET= EXEXX)1VTO, 7C5CrOCV Tin/ IIETOLE6 TO5 TE Atp..ou )(Ca Toll Icrspou
oiksco vep.6tisvot., npoviwroc 8i TOU xpOvou TLVES cd.aiiv xcd 6.XXotc Ov011occav
inex?vOlo-ccv. xcd I.LETa Tocryrce 7cdcv0"060c 6 noTatik 6 Ecciioc etc TOv 'Icrrpov
4.13ciXAcov ley* ..r.'"qc AockLccrEocc xod. s-7c Maze 8oviocc Tiic TE Opcf.xlc 7c6 Ti;

www.dacoromanica.ro
 IOAN ZONARAS

Ioan Zonaras a trait in prima jumAtate a secolului al XII-lea. A ocupat functii

de raspundere in ierarhia curtii bizantine : a fost mare drungar al garzii imperiale §i
prim-secretar (protasecretis) al cancelariei imperiale. Mai tirziu s-a retras in viata
monahala, intr-o manastire de pe insula Sfinta Glykeria, azi, Niandro, una dintre Insulele
Principilor din Marea de Marmara. Nu se cunoaste anul mortii sale,
loan Zonaras a scris, dupa, retragerea sa la manastire, o cronica universals, inti-
tulata, in original 'ETcyrop.ij icrropulv (Rezumat de istorii). Ea cuprinde istoria omenirii
de la Facerea lumii pins in anul 1118, data suirii pe tron a lui Joan al II-lea Comnenul
(1118-1143). Pentru alcAtuirea cronicii sale, Zonaras a folosit numeroase izvoare antice
§i bizantine, unele dintre ele astazi pierdute. Primele 12 carti ale operei sint consacrate
istoriei lumii de la Crea%ie pins la domnia lui Constantin cel Mare (324-337). Pentru
redactarea for Zonaras a folosit drept surse Biblia, operele lui Iosephus Flavius, Eusebius,
Teodoret, Petra Patriciul, Herodot, Xenofon, Arian, Plutarh si, mai ales, opera lui
Dio Cassius atit in versiunea ei originals, cit si in prelucrarea patriarhului loan Xiphilinos
(secolul al XI-lea). Primele 21 carti din opera lui Dio Cassius ne sint cunoscute numai
prin intermediul lui Zonaras. Pentru perioada de dupA suirea pe tron a lui Constantin
cel Mare, Zonaras a folosit ca surse operele lui Malalas, Procopius, Teofan Marturisi-
torul, Nichifor Patriarhul, Georgios Monachos, Georgios Kedrenos, Simion Magisaos,
Joan Skylitzes, Mihail Attaliates, Mihail Psellos si ale altora. A folosit, de asemenea,
unele izvoare astAzi pierdute care au inspirat si pe Georgios Kedrenos §i loan Skylitzes.
Informatia lui Zonaras este bogatA §i orizontul sau istoric destul de larg. Din
nefericire prelucrarea surselor nu este suficient de critics. Adeseori el incearca. numai sA
armonizeze pasaje rezumate sau extrase din diferiti alti autori, chiar daca ei se contrazic
unul pe altul.
Limba in care scrie Zonaras reprezinta un compromis intre tendintele arhaizante
si limba populara, vorbitA. Stilul sau este simplu §i curgAtor. Zonaras s-a bucurat de
o largA rAspindire In lumea bizantina, ca §i prin traduceri in lumea slays si in cea
occidentals.
Yn afara operei sale istorice, loan Zonaras a mai scris importante lucrari teologice,
de drept canonic, hagiograf ice si omiletice, exegeze ale poeziei ecleziastice, poezii cu con-
tinut teologic, precum si un Lexicon important, intre altele, pentru lAmuririle ce le O.
in 1 egatura cu numele arhaizante de popoare folosite de scriitorii bizantini.
Edilii folosite : Ioannis Zonarae, Annales ex recensione Mauricii Pinderi, III,
Bonn, 1841 1844; Ioannis Zonarae, Epitomae historiarum libri XIII -X V III, ed. Th.
Buttner-Wobst, Bonn, 1897.

CRONICA

29.i.e.n. Marcus Crassus astigri victorii asupra neamurilor din Macedonia, Tracia si Elada
Despre numele de misieni si geji
X,32. $i Marcus Crassus, trimis in aceasta vreme in Macedonia si II, p. 4oa
Tracia si Elada, s-a luptat cu multe neamuri si pe unele le-a invins, pe altele
si le-a apropiat pe cale pasnica. Iar aceste neamuri se numeau altadata
misieni si geti, locuind tinutul intreg dintre Haemus si Istru ; cu trecerea
timpului, unele dintre ele s-au numit si cu alte nume. $i dupa aceea tot

www.dacoromanica.ro
 192 10 AINNES ZONARA

IIavvoviccg cipopiCeL, etc Tb Tijc Mocriocg 7spoxexc.41xev Ovop.cc. scat EV airroT.; &AM'
Te TcoAAct deny gO.v1 xat ot TptflccAXot orpocrayopeu.aiv-reg ot ce xexX7H.Livot.
AapSctvLot.

2
p. 425 X,37. '0 Se ye Ttpipto; Tct Te TWV noXip.cov S0WxeL xat etc -c-i)v CPWp../v
auvexiLc eicrecpotTa, cpo(3o6v.evoc 1).41 6 AllyouaTog 11XXov TLV& &TtOVTOs aUTo5 Tcpo-
Ty.-haT). xLvlUvrcov Si TEA; Accx 1.5v xo ZaupollaTiov lad &XAcov IlavvovociLv
iD.v6iv, 6 Tcpiptoc rcp6g aircok aviaTpe tiny Ex TT); KeATLxijg. xoct TOv repilavLx6v
Si 6 A6you6Toc ExcL gnett.tPev, WS To'exa Toi; Tt3eptou Taxicog ccUTiiv xpaTijci-ca Se-
Suvlpivou, exouatcog Se TO%) xaLp6v Tpt(3ovroc, tv'iv Tor.; 6TcXoLc ct Sta, TO,/
7s6Aeliov. trcelicin Se Tev repp.avt.x6v, Ort 6 'Aiptmrcag cknexTipLxel 4); µrd awcppo-
46.1.evoc. xat -re oUcrtoc aUTOU T(.7) aTpcmcoToci,) Talletcp Cercevep.118.1, xecx&Evog
eES vjaov rceptcoptcr,91. noXACc (Ay-cm xat novhcravTec Ot noilaZot. EV TO TiLv
1011(.7)v To&roiv noXkp.otc, oU 12E6 Se xal osaaovrec, Tao; Tec viv OtioAoyio,c
t`yrclycicyov-co Tec Si ileczatc iv ix-lc:ray. 6 Se Ttpiptoc i; Tip P6p.lv ircavekOak,
xoc aiSaL; nap& TOU MyaiaTou etc AaAvaTtccv icrrcal OcvTaLp6vTo)v ixei. TLvow
OUS (.1.6Atc ply xcct cri,v xLvaovotc, Teo); S'oLv exeLpedaocTo, scat 6 repp.avtxOg
Otioto.); iTepouc.

3
It. p. 508 IX,21. <...> 'Ecr-cpecTeuo-e iliv-cor. int Acbtac, n Aaxok xaTac 'Icovac, eoc 6
'AnrcLavbc iv Tc7.) eixoo-T<T) Tpt-cy A6yc Tijc nailed xijc taTopto4 (Flat, lyre xp-h-
vaTa OC irceTelcoc actr.t.pavov ScSOvac aUToig ricverillevog, xat Stxac eto-rcpcicao-,9-at
TE,Sv 7ceiTpaitievow airrotc t[ietp6(1evoc. 7C1k01,1..£1,0C oiSv 6 Aexipaaoc, SS Accxiav
.hpxe, -Op Tot)" Tpcaccvo5 XOCT& TO5 g,81101.4 Opp.-hv, SeLaev, etSe.oc TOv etvapa crTpa-
p. 509 571rx&raTov. xat noAei.i.ou cruppaiivTog a-cptaL 7coAA0i4 ply I TiLv rcoAeti,tcov
ecnixTet.vccv ot Pcoliatm, OU [Letouc Si xat aUTiLiv iTpautLaTta,Dlaav Toao5-coL
s'.716ocv ot Tpau[LaTica, WS intA6rc6v-row Te.iv LTcSialitav µ88i Tijc kocuTor, ko-iViiToc
cpetcraaD'at TOv Tpatav6v. inet se Tdc, Te dixpa, sucrxepik [Ay, xaTeAccf3e se, xat
rciXa4 Tc7)v 13cc6LAetow .X,Dev aUTWV, rcpecspet.; 6 Aexipcaog ninotccpe, auv-r60.6-
p.evoc T& Te 8TcXa xat Tex. 117aavAl.LaTa xact Tok illxavoTcw.oUg TcapaSotivaL,
xcct &nay gTepov 8 ecv &TraLTOZTO 7cmci6cct, xat 7cpOg TOv aUToxpctTopa Acv
ic o3Sag xcccax40.eig ocUT41 rpoo-ext5v16ev etTa etc rigs 'ITaXtav 6 Tpatavbc
c'evocei.)Eac xat Tok To5 Aexepo'cXou rcpeapet.6 &nil-re-co otrcep etaaxaivTeg sic
TO 6uveaptov, T8c 87cAa acrcoakilevol. xat Tat; zetpac cruvCc4avTec iv alx(lcac;)Tcov
axl)p.cm., TmAACc. Te eITcov scat lxiTeucrav xoct otiTo.) crrcovSEiv Tux6vTeg airktg Tec
67cAct cinacci3ov. Tpociavk se xoct 1,4fxcicp.13eucse xoc AccxtxOg cLvol1 cico41. oux (14
cipljeoc Se T(ry elAX(ov iwkAet i7 liTTOV iStxaev &XX& ma TroXAccxoti xcci 7coXitecxt4
eTrZ 13111/aTog gxptvev.

www.dacoromanica.ro
 JOAN ZONARAS 193

teritoriul pe care riul Sauos 1 varsindu-se in Istru, mai sus de Dalmatia si

de Macedonia si de Tracia it desparte de Pannonia, si-a luat denumirea de
Misia. $i intre ele sint si alte multe neamuri si cei numiti tribali si asa -zisii
d.ardani 2.
2
12 9 f.e.n. Luptele lui Tiberius cu dacii ,ci sarmajii, pacificarea Dalmajieti

X,37. Iar Tiberius se ocupa de razboaie si a venit in graba la Roma, II, P. 425
temindu-se ca nu cumva Augustus sa-i prefere pe altcineva in timpul absentei
sale. Dar deoarece dacii si sauromatii si alte popoare din Pannonia s-au pus
in miscare, Tiberius s-a indreptat impotriva lor, plecind din provincia
celtica 3. Dar si pe Germanicus 1-a trimis Augustus acolo, caci, deli chipurile
Tiberius putea sa-i invinga pe aceia repede, pierdea timpul cu bung-stiinta,
pentru ca sa fie in fruntea armatelor, din pricina razboiului. L-a trimis deci
pe Germanicus, caci Agrippa fusese demis din pricina relei sale conduite ;
iar averea lui a fost trecuta in tezaurul armatei, iar el a fost exilat intr-o
insula. Dupa ce romanii au infaptuit multe in razboaiele cu aceste neamuri si
au suferit nu mai putine, in cele din urma pe unele le-au supus prin intelegere,
pe altele le-au invins prin lupte. Iar Tiberius s-a intors la Roma si din nou a
fost trimis de Augustus in Dalmatia, deoarece acolo se razvratisera unii.
Pe acestia cu greu si infruntind primejdii in cele din urma i-a invins, iar
Germanicus, de asemenea, i-a invins pe altii 4.
3
101-106. Luptele lui Traian impotriva dacilor lui Decebal. Cucerirea Daciei de catre
romani
XI,21. < > A pornit deci cu razboi impotriva dacilor, pe care II, p. 508
ionienii ii numesc dakoi", dupa cum spune Apian in cartea a douazeci si
treia a Istoriei romane, nemaidorind sa le dea banii pe care ii luau anual si
voind sa-i pedepseasca pentru faptele lor. Asadar Decebal, care ii cirmuia
pe daci, aflind de expeditia initiata de Traian impotriva neamului <sau >,
s-a temut, caci stia ca barbatul este foarte priceput in treburile militare.
$i incingindu-se lupta intre ei, romanii au ucis multi/dusmani, dar nu mai p. 509
putini si dintre ai lor au fost raniti. Atit de multi raniti erau incit, lipsind
fesele pentru bandaje, Traian nu si-a crutat nici propria sa haina. Iar dupa ce,
cu greutate, a cucerit culmile si a ajuns aproape de capitala lor, Decebal a
trimis soli, promitind ca va preda si armele si masinile si pe mesteri si ca va
face tot ce i se va cere ; si venind la imparat i s-a inchinat, plecindu-se
ping la pamint. Traian, plecind apoi in Italia i-a luat cu el si pe solii lui
Decebal. Acestia au fost introdusi in senat si, depunind armele si impreu-
nindu-si miinile in felul prizonierilor, au spus si au cerut cu rugaminti multe
lucruri. Si astfel, dupa ce au capatat tratate, din nou si-au luat armele.
Iar Traian a primit onorurile triumfului si a fost numit Dacicus. Si, din
pricina razboiului, nu a neglijat celelalte treburi si nu a facut mai putin
dreptate, ci In multe locuri si adeseori a judecat de pe tribuna.
1 Rlul Sava.
I Cf. Dio Cassius, LI, 22 23 §i 27, 1 3.
$ Din Gallia.
4 Cf. Dio Cassius, LV, 27.

15 -e. 2278

www.dacoromanica.ro
 1,61 SaNNVOI V2Ilias102

5t3, 39 olaroLlttavp 61209 9 50\o04j3x3v 516,210 ACO1c331(93n 110 51101 229 -

5170x(f6, Xno nowqrlri? 591c70 770X nypp.c 59daL. 20113x3 3Dn3170d1D3 pox 9 x3v,
-
59,04 5on3ricp11ti. 41riXD1 og (by f101970 170.69363).1(331L 3Dit1r(3713IR 1X3X Str)R13
n011D0d3L93 701A0 'notoopodi pox A91 non37ioyno4j 513 11703y1r10 'non3719X3R r79923rt1
-
5rtoyo71o1 N(1319?1LIO 113 ,A1 13 A313.0.nag n91c70 dX79IR 011\17)9(f 513 ACOA13X3A0 02.9
'd OIS 513.641312LO
ql.ViAp(31VID 179X 513#D7013 3nkcbn3 01 nolkddouf 5799mdrtth3.l. 3g n91
nodi...oL, 9 0-LTD dX 61:3(01)O 110X AO1d3 01(101 2001R d 10 50113Th0 3111(.71 110Ati-.970T)(170#

5(91 3,1tf.T1 '0..6. 170 AOA3TI70ACIR `01g 51/.1 63). 9 570d 31 5i1.i2701 101 fl97h0101t.
'4513.6.(9170d321.
spoil nvi pox 5monngeox 3.otta.7pdx? no>2. 'Acoxxv 3DLcilioclx3 Art.,.?,2
pox 9 5ovod3x3v 5cion.kolop oamD3c313X31 noi.roo3 113.an3mopx 01 50143 91 1%001
11C9X7N 'VOX CpX JOd 11(06D 51010riou 5ooxtf.au; 3nol3.l. pox 5ct01 5cloco99ts..G,
3d23,2 5001 'ClOy)pd3X3V 101110X 5noc33XDriR SILDno Ski ncompi 5m3D?dc13 mrrholoat,
'6,01 59 5101 51opy19704j (101010 '13c)dc7olt. 579D9313X01371 9 4Soc704jdx4 ALf.i rkkl
cb3 5L .7g 13(/ 91 dog) cp Cid 113.4 513 5o.p04 'ckyou 1,70X n01913vi. 411 'noDndX (r,3102.
32 'nodra# pox 700000. AC91 AC917111 1099 (f..ri n3xn6pc 5oikiod.4.9 170.G,D3d13.gd)
50A3TinZ1)OX (fn.. 9 d /107ilfal '1 79)(3.: 1 31 390)d1931)0X nticl. 13x3 nk.A. 17ox AnoX 517012701
'3x./.3,421.3 pox sonclo 51.ect79 01 d(9R9 513 Ai/l.1 Ak1(pd1l 3d193137.1 311 On .110R X 170 53
A0170)0.219 3g ruoit. o13.g132.-on3 zinvi g 1310313 11.7.1 5om1 (ova 0d1OIL 5011\ ce: X170
-
7012701 nrionoaq 1XX. 701371 ntf.a. toti)ridx7011ox 5c101 SctoLcfrooriXpo
ACOITy107)
'23rI2211x3 .1 791 !Cr] dO6X? X) Z1/4/1 ACO1Q10,d7021. 101040131 179C991/-1031 513 32 511 Sod22313
rt01 n0v43x3v 5mR13tsrt9 701 70nTriD7dr799431 n313331i,r; loa.coo

i7

'II 'd cES 'IIX 17 > < oi,non?.kac 3g 1/ox 197131[031 50LIV107..d7019 C101270 59d11. 31 01
daz.r.t AG.1 Ivoixlov 5nodlo4jc7o4j pox soireari o 59x1n-o113da
> <

'II 'd Pas 'IIX 61 > < soi20 otg doln,odxol.coo 5o31.3.nyi Sod= 579.g2x3 5on3rifdlo -91t.
513 nOL-ricpd, nn3vU.m91c3 3g 51091 59toc70w 511 5kXc7015y:01 AC91
norby Arv? chOIL )1)

d2.9 n(91001110 1%1393,01)rd 14.63dq. > <

9

`II 'd 68S '11X Ig > <

5rDI11rdm nanloi no,1 two.irricod) 9 5o\c(d 5f,tZdf
110132n7ILD 5101 51od794jd794j 3113 51X1xtftnnD 1101 ro3ra04jTIV( 5noA13x3 TchoaL -cod,

www.dacoromanica.ro
 IOAN ZONARAS 195

Cind i s-a dat de veste ca Decebal din nou se razvrateste si nu respects

tratatele, iarasi a pornit cu razboi impotriva lui. Decebal, fiindu-i inferior
in forts, s-a pregatit cu grija sa-1 invinga prin inselaciune. Si stiind ca Traian
este un om binevoitor si ca primeste pe cel ce vrea sa stea de vorba cu el, a
trimis niste pretinsi dezertori care, de va fi cu putinta, sa-1 ucid5.. Dar unul
dintre ei a fost banuit/si prins si, supus cercetarilor, a marturisit taina. P. 510
imparatul, dupa ce a construit un pod peste Istru, lucrare mai presus de
orice admiratie si cu neputinta de descris, a trecut fluviul pe acest pod si i-a
infrint pe daci, cu greu si infruntind primejdii, dar i-a infrint. $i Decebal,
pierzind orice nadejde, si-a facut singur seama. $i de atunci neamul dacilor si
tara for au devenit supuse romanilor. 5i a gasit si tezaurul lui Decebal,
deli aceasta descoperire era greu de facut. Caci barbatul, dupa ce abatuse
din albia sa un riu care curgea prin apropierea capitalei sale, sapase adinc
foarte in parnintul peste care trecea apa si asezase in groapa foarte mult our
si Inca si mai mult argint si alte lucruri de pret care nu sint distruse de
umezeala si a acoperit cu lespezi groapa si a pus pe deasupra pamint si
prundis si astf el din nou a readus apa in albia de mai inainte. Si intr-o
pesters depusese multe lucruri. A facut acestea nefiind nimeni altcineva
de fata cleat prizonierii care lucrau in acest scop ; iar dupa ascunderea
<bogatiilor> i-a ucis pe prizonieri, ca sa nu dezvaluiasca cele f5.cute de ei.
Dar unul dintre prietenii lui Decebal, avind si el cunostinta de <locul unde
se afla > tezaurul, 1-a aratat 5.

184. Commodus luptcl cu barbarii de di rr lo de hotarcle Daciei

XII,4. < > in vremea domniei lui au avut loc si razboaie cu barbarii II, p. 533
de dincolo de hotarele Daciei si razboiul foarte mare din Britania < > 8.

5
245 248. Filip Arabul invinge pe carpi
XII, 19. < . . . > Acest imparat Filip7, pornind razboi impotriva scitilor 8, II, p. 584
s-a intors la Roma. Iar in Moesii, un oarecare Marinus9, care era ofiter,
a fost ales de soldati imparat < >1°.
6
251-253 Trebonianus Gallus incheie pace cu golii ci alte popoare barbare coalizate im-
potriva Imperiului roman (251). Marcus Aemilius Aemilianus ii infringe pe gofi si e
ales imparat (253)
XII, 21. < . . . > Domnind, asadar, Gallus 11 peste imparatia romanilor, II, p. 589
incheie un tratat cu barbarii 12 ca sa is ei de la romani un tribut anual si sa
5 Cf. ibidem, LXVIII, 6,1-14,5 Este probabil ca si citatul din Apian a fost facut
tot prin intermediul lui Dio Cassius.
° Cf. ibidem, LXII, 8,1. Este vorba de razboaiele cu dacii liberi sau cu sarmatii.
7 Filip Arabul (244-249).
8 Scitii=carpii si sprijinitorii lor, gotii. Sint Inf 'Intl de Filip Arabul in 246-247,
in urma unor lupte grele. Filip primeste titlul de Carpicus Maximus si Germanicus Maximus.
Ti. Claudius Marinus Pacatianus, comandantul armatelor romane din cele cloud Moesii
si din Pannonia InferioarA. La scurta vreme de la proclamarea sa ca imparat, este ucis de ace-
iasi soldati care-1 aleseser5.
18 Cf. Zosimos, I, 20 ; R. Vulpe, DID, II, p. 240 242.

www.dacoromanica.ro
 196 IOANNES ZONARA

P. 590 watt))) Sasp.Ov ivi.aUatov xat 1.0) T& (Pcat.t.aLcov A-tgeaaat.< ...> xat ExUaat. Si el;
Tip 'ITaAr.av eicri(3aAov, to &o% 6vTec o-xeSbv UnepflaZvov xat ecpLOILOv, xat Mame-
Sov fay xat °sacra Ai.av xat (EVdc8a xaTiSpap.ov. Aiye Tat. Si Toi.)Tc6v I.LoZpecv Toa.
&Cc Boair6pou 7COLpe?4oii6av xat Tip Mat.d.miSa Ai pip Unepii&crav int TOv AeLvov
yevics4ar. nOvTov xat x<l)pC(c 7CopailaccL 7TOAA&c. xoci (am Si noAACc Tcliv i.aveLiv TOTc
xaTac Ti]c `13cop.oax-ilc int.xpaTe fag 4p1./.1)xecray. &AA& xat Aot.p.66 TOTE 'sal% xd.)paLc
ivicrx7)4)ev, & .A191on1`.ac dcpUctLevoc xat nEctsav axenv inLveiskOetc xd.)pav icf3av Te
xat ianiptov, xat noAAacc TEJV nOAewv Troy oixirrOpwv ixivcoaev, int nevTexataexa.
St.apxicrac ivLauTok.oi ye 1.t.ip ExoaaL TeTayiliva nap& `Pwilaicov xaTec auv-
8hxac Aap.flecvovTec ineTekoc, ilxocat TaiiTa 7,14,611.evoc, xat iITTova Akyov 'sec
EZVaL T15v irneam.tivcov T& acpi.ar. 81.86p.eva, durnesav rineaoop.evor.. Ai.p.t.ALavOs
SE TE.c Atpuc av-hp, etpxwv Toi.i iv Muai4 aTpaTei.y.aToc, Toic 6TpeCTLWTOC6% aWaELV
7TeCVTCC T& 'Tag Ixi.paar.c St.S011eva iT-flyyeiaaTo, EL TOT.6 130(pi3eCp0Lc auvdct.PeLav
nOAep.ov.ot Si cinpoOnTcoc ineADOvTec Toic Zx60-aLg, &Tep OXEycov dcnixTeLvav &nay-
TOCc, xat ACapupa E ixeivcov nAeZaTCC atAhy0C-r0V, Tip XWpCCV XOCTCCapCCIAVTEc
ocipreav ivTetiaev o .A.4.1.0aavOc Unepcppowhaac TW HCCTOpadNICCTL, VITELCIL Toi,c
uT CCUTOV CcpOCTLWTOCc XOCL `Po3p.cdcov airrOv etvayopeoouaLv a6ToxpdtTopa.

II, p. 591 XII, 22. 'Avapp0-eic Si oi3Twc ai)ToxpckTcop O Aillat.avO6 inkaTeae T15
cruyxX-hTcp, inayyeAX6p.evoc ceoc xat Tip Opecxip OcnaXAdcet. papflo'cpcov xat xaTdc
Heparciiv ixaTpaTeUCTETCCL xat notvTa npc'cEeL xat OcycoviasTat c`oc CrTpOCTW6c CCUTWV,
Tip pccarae iocv Ty) yepoucriq. xaTaALndw.

II, p. 593 XII, 23. < ...> E0-96.)V ol3v xat int Toirrou yevoiliv16 ka,voca-reccrEcoc, xaxiaiq
dzov` Po.T.atoLc T& npecyllaTa. Ot Te y &p ExUaca TON) 'Icrrpov aLapeorrec xat ai5.9%;
Tip Opocxclmv x4ipav ipapanoSicrawro, xat n6ALv nept.cpav-7) Tip OecrcsaAoviatly
i7CoXL6pxlcsav lib, IA I,LEVTOL xat eiXov.eic sic:4 Si Tocroirrov ecnavTac TCEpLicrrn-
accv, ea; 'AaipaEoug tiev OcvoLxoSoti.-7)aaL TO Teixog T.7ic iauTiLiv n6Aecog, xaa)--
piN.Livov ix Ti;Sv TOU /11.0aa xpOvwv, HeAo7COVV7166oug Si SLaTetxicsaL TOv 'Iaay.Ov
cinO ,aaAdcacrlc etc adaccacrotv.

www.dacoromanica.ro
 IOAN ZONARAS 197

nu prade teritoriile romanilor 13 / < .. >. $i scitii 14 au patruns in Italia, in P. 590

multime nenumarata, si au navalit si in Macedonia si in Tesalia si in Elada.
Se spune ca o parte dintre ei, trecind Bosforu115 si lacul Meotidei, au ajuns
la Pontul Euxin si au pradat multe tinuturi. $i multe alte neamuri s-au
napustit atunci asupra imparatiei romanilor. Dar atunci si ciuma a napa.'-
dit <multe> tari ; a pornit din Etiopia si a bintuit aproape intreg Rasaritul si
Apusul si a pustiit de locuitori multe orase, staruind vreo cincisprezece ani.
Iar scitii care luau in fiecare an cele orinduite de romani prin tratate, au
venit sa le is si, spunind cal ce li s-a dat e mai putin decit li s-a promis,
au plecat amenintind. Iar Aemilianus 16, un libian, care comanda armata
din Moesia, a fagaduit ca va da soldatilor tot ce se dadea scitilor, daca se
vor lupta cu barbarii. Iar ei au navalit pe neasteptate asupra scitilor si i-au
ucis, cu putine exceptii, pe toti si au luat de la ei prada multa, cotropindu-le
tara. Aemilianus, trufindu-se cu ceea ce infaptuise, staruie pe linga soldatii
de sub comanda sa si ei ii proclarna imparat al romanilor 17.

7
253. Aemilianus fdgdduieste senatului cd va izgoni pe barbari din Tracia
XII, 22. Proclamat, deci, astfel, imparat, Aemilianus a scris senatului, II, p. 591
fagaduind ca va izbavi Tracia de barbari 18 si ca va lupta si impotriva persilor
si ca toate le va infaptui si se va lupta ca general al senatorilor, lasind
senatului cirmuirea statului 19,
8
258. Golii impreund cu alte popoare barbare tree Dundrea ¢i asediazd _lard succes Tesa-
lonicul

XII, 23. < . > Deoarece si in vremea acestuia 20 s-a produs o rascoala a II, p. 593
neamurilor, romanii erau intr-o situatie grea. Caci scitii 21, trecind Istrul,
au robit din nou Tracia si au asediat mindrul oral al Tesalonicului, insa nu
1-au si cucerit. Au virit insa atita spaim5. in toti incit atenienii au ref acut
zidul orasului lor, distrus inca din vremea lui Sylla, iar peloponezienii au
ridicat un zid de-a curmezisul istmului, din mare-n mare 22.

11 Caius Vibius Trebonianus Gallus (251-253).

12 Este vorba de coalitia scitica" condusa de regele got Kniva, care ataca Imperiul.
roman prin Moesia, In anii 249 250.
13 Tratatul a fost incheiat In anul 251.
14 Scilii = gotii.
15 Este vorba de Bosforul Cimerian, strlmtoarea dintre Marea de Azov si Marea Neagra.
16 Marcus Aemilius Aemilianus, guvernator al celor doua. Moesii si al Pannoniei Inferioare

17 Aemilianus, proclamat imparat In iulie 253, va fi ucis de proprii sai soldati In acelas
an. In septembrie. Pentru tot pasajul cf. Zosimos, I, 23 si I, 28 : R. Vulpe, DID, II,
p. 244-251.
12 Barabarii = go%ii si alti aliairi ai lor.
12 Cf. R. Vulpe, DID, p. 251.
20 A lui Publius Licinius Valerianus (253-260).
21 SCitil = gotii, carpii si alte neamuri din nordul Dunarii.
22 Cf. Zosimos, I, 34 ; R. Vulpe, DID, II, p. 254.

www.dacoromanica.ro
 861 SaNNJVOI Valf1102

'd L6S
4IIX 7Z > < 50X03dc,IV 36 x? 5zdTX &T, 5kX1131 5D-1 not331D9, 9xxv579
5k973.gkyx11c3 pox 5non7A. ClOTILI.970 6(67.11011.) doo.A. 3ooXA.913 (noc3310clo.t. 511.i 5kX91
32 691c00 513 k19T1 5G.9130.\(C10c4 110(37031.3 01.1099.3120d193 170X 507g321d33L 5016,01.3.1.
C91 6 d ACOxly 6C92.011 5k191inodcb TX3xodo.c oiD1(33 > ' <

()I

'II 'd tO9 >.9g,iix < 6a, imd U 3136 L. 501kyX.A.99 Att(.1709(147071 noa. nonlpyood -pomp
'mind 691 nodpovp Tx3 (tow; pox noi mirrt -67J9coiopeoieT 901 Ti 1016 C10719019011 -1\70thl1
5oinnon '113 pox 60d7odc79d :012 Ski 5o611cp170w ncomopdoo-IR rally Sk 513 316701DV 173X
-
nkucpc%ta pox nconrrio)lky '5;91c7o 5kyrtod 31 5k973,o1od1.t. 191. nodziodoi. 13X111.3
9 591297oxm 5(? 9 691 nomood9a. 50-ri3x91t. 10TH oolR-
noTikcl '(;)713(o1L kcbT 59d1.c.
13d3c7 9 36 59d1.c. 5991 5nothpddrd tLj 'iolsilyou. pox ILdX .nonk.qkriliodu noi ski
665709311Y0IG

d 909 io iothodthod 36 S)pcunc. n3ri rLorhodRTizx 45rd(pX 41 36 T.R. 4kx3n0y7o9D30

&molt? Arlox .
k 1V(7031. 6371 ooNoorillc 110.6913V0X 1701313( &Tons* kw; 36 -013T1
-
1X)64970T106 x3 ski noolacrekD nTri 59damdt.(vg nodRAFD)om TR 5ox17onnA. oyoo9930
-5kx3n, yyop 3)(3 5k 5k1/63-11 5c93101/. k.e.ostodx3o.op 'Ars) sTinnyTaLT 32 5170i 5-nontf-ey
noy2.3 5r1clX) 170X 53169.1.70).zArl9 V.14701L I01 A? co, 13y9x. 'oorzFjod looDnzx runza.
3 oa, 5r,t -0T19
5r.01,,oxttodtf. 36 511 M)1 ncoiTnns) schort. lolcioo 5 02 OX 6C916fal d1310?
5noy9cb 991 '5o17nikd13X.A.3 5on3rifth 5(p id31.f. 7019791 10 53nkyy oX.sof 10n.3.119oy
32
no-n(1,13)0u m.orioxrriop &(.9.A.c1T pox 5(i.)1(.,1,9 1o1(9d33X.93 1X71non3dl. 5oTik603xm
pox oy nco3
5o17onknr, dknp p000dpole 452999X91 5o.ekyai., 'n(p.A.r.koonns> 70137-1

5k.oprolg n3.gx.k1L3 45101970 pox 5clov(o1i. 6,3,036)? 5(p pox 5cto1 57o1n3,gti73t1d331
63.813oc3 -foTA.rt(i) 5o167oym 321 loi)ox nc9.3..ctoa, 57oD(prido A? Olt yy 52:r nco1n3g97023XD
'517ocpX 3101E 6,37i X1OTICIXA 5119 3101E 32 70170x AGtA 51)orqrbo19-ma9 5179X79ri -39kx3n3
17ox 53morlI3X TR 01c1)0 5r; Ar.ocoxbX3 pox tolly 5 39311L3 17OX A.3d13-0)312

IT

'd tZ9 `IIX .tc 5°t"T/1)DIN 36 &9'1/4C9M°X 5k1 5U-Xdf "O. mm&3XW 4136LPC1395d11.
:3co. kr!oy36f not noyopA.3
6(9)00\7 701AOXY3 Atf1 901 5non3.A. 'toot:1339 pox AT47-17),A. z169
non3irooiDemm 69escomox 32 511.1 5933x197od &91(po 5on3ri7opklo1L n91 n3-ri ez!

www.dacoromanica.ro
 IOAN ZONARAS 199

9
Dupd 260. Aureolus, colaborator al lui Gal lienus, era la origine un pastor din Dacia
XII, 24. <...> Aureolus, care era <de loc> din tara getica numita II, p. 597
mai tirziu Dacia si de neam neinsemnat (caci fusese mai inainte pastor), cum
soarta hotarise s5.-1 inalte, a intrat in armata si, fiind foarte priceput, a fost
numit ingrijitor al cailor imparatului 23 < >.

10
269. Victoria lui Claudius asupra gotilor si a celorlalte popoare no, d-danubiene si nord-
pontice aliate cu ei
XII, 26. < > In Roma, senatul aflind de uciderea lui Gallienus, a II, P. 604
omorit si pe fratele si pe fiul aceluia. Deoarece Postumus 24 isi exercita Inca
domnia nelegitima, iar barbarii 25 trecusera peste lacul Maeotidei in Asia si
in Europa si le pradau, senatul se intreba cu cine trebuie sa se dea mai intii
lupta, iar Claudius 26 spuse : razboiul cu urzurpatorul ma priveste pe mine,
iar razboiul cu barbarii priveste statul si trebuie sa se dea Intiietate aceluia
care priveste statul".
Iar barbarii au cotropit multe tinuturi si au asediat Tesalonicul.
Acesta se spune ca se numea in vechime Emathia si ca i s-a schimbat denumi-
rea in aceea de Tesalonic, dupa fiica lui Filip 27, sotia lui Casandru, Thessaloni-
ke. Dar <barbarii> au fost respinsi in asediul acelui oral si, indreptindu-se
asupra Atenei, au cucerit-o. $i adunind toate cartile din oral, voiau sa le
arda. Dar unul dintre cei mai vestiti intelepti ai for i-a Impiedicat pe cei de un
neam cu dinsul de la asemenea fapta, spunind ca grecii nesocotesc faptele
de arme din pricina ca se ocupa de aceste <carti> si astfel au ajuns usor de
invins. Iar Cleodemos, un atenian, izbutind 55. fuga si adunind multime
<de oameni>, a venit asupra for cu nave, pe mare si i-a ucis pe multi, incit si
cei care au scapat de moarte au fugit de acolo. Iar Claudius navalind asupra
lor, dupa ce se risipisera in mai multe tinuturi, i-a invins cind in lupte navale,
cind in lupte purtate pe uscat. 5i furtunile le-au pricinuit suferinte, iar foame-
tea i-a chinuit si i-a distrus 28.
11
Licinius era de origine din pique Daciei
XII, 34. Maximinus si-a luat partas la domnie pe Licinius 28, care se II, p. 624
tragea din neamul dacilor si era cumnat dupa sora al marelui Constantin.
23 Cf. R. Vulpe, DID, II, p. 255 ; Aureolus ajunge general, e proclamat imparat,
dar ucis de Claudius, ibidem, p. 260.
24 Marcus Cassianus Latinius Postumus, invingAtorul francilor $i al alamanilor (258),
este proclamat Imparat de armata si creeaza In Gallia un imperiu regional, tolerat de Gallienus
din pricina situatiei grele pe care trebuia s-o infrunte In Balcani si Italia. Claudius are, de fapt,
de luptat cu urmasii lui Postumus, anume cu Tetricus, ibidem, p. 262.
25 Este vorba de coalitia format& din goti, heruli, gepizi, bastarni, sarmati, ibidem,
p. 263.
26 Marcus Aurelius Claudius (268-270) numit si Claudius al II-lea Gothicus.
27 Filip al II-lea, regele Macedoniei (359-336 f.e.n.), tatal lui Alexandru cel Mare.
26 Cf. Zosimos, I, 42 ; R. Vulpe, DID, II, p. 263-267, prezentind pe larg aceasta
invazie scita", o caracterizeaz& drept cea mai mare sfortare a populatiei de la nord de gurile
Dunarii de a sfarIma aria Imperiului roman".
29 Flavius Valerius Licinianus Licinius (307/3(8-324).

www.dacoromanica.ro
 001 staninnrox VRIVNCYZ

mx1c1fly(It A31/.101(r(7)170X ,n3 norbp 52.01 in:30 Al 91L(31

MT)CplidXli 4510A9110VAY
3X? 50M cR 513 Aril/3(M 013x3cbf 50A3719X7071 5c)d3t. no11q9A1
ZI

'd ET `IIIX zt.`z n401vridx)3 3g rox A40-019,1 )7120X 9k cl 11(T)1VTICO OXLCIL(31 GO 3X -ti.MX
A40A371pox AI/.1 A7ofjjxi0d0 A7od1071 A(09TIOV,ty V019347)12 A40197),110X 50n11t7019Auni
9 .50190.3r1 pox nGL1 nr.,txtdo no?toy)ollox 5101 51ocAc7od
17)100.1f.ddri9 pox imx
nololo 114(.1D3 noi/olodarboy nolrnr.och.
CT

'd LL `IIIX'91 91 A(9.6.,9X3 3g nIf.t. nrMxiodo .ovx n(f.x1nog3x70w ncolnoX3d17o1zx

'd '8L LI nlodcpX 13L,I.3 51014101 .50n37197011mp 319 rox 9 5701371 cltf.imzt. 501x)79i, 6)=31.3,0
4:31o>3 nc,0X4u..4 ,50g93o0 kdo3 5T1), 51o3DIA.1(xx3 51o1 'S10ao.Gd9 c2 6413y197od
'MX 1,699, 5(.2 AXIL? 513Mt ti.X16.31% .5TX 13 3g Ipi.xx 003.0 q).93110d19 xoo /um? 51314;c
81 6,A3413X I/..G93.A.clo? 51014101 9 5010193d399mg 5931(1.0)4 d 1770.013(3(10
ii no
Mt
61
131170190d2L A91, 'no1A.33 5403 .17313093y3n03L3 9 3g 13 9 ,,5131)361.00=4; Lt.d:1
n3xIvopy3y A3 10713 o Yin, > -<
t3 > < 5).)D4;31rdi,D
n20 )piwx no.Gnxx 170x ldv.t. (41 Akx)bd® 51oIrctx) -71419
ncTood 50cX937o IAA-114 pox n.(0.,t.o3d) 4
1ivt-113.x10 .62,c7ou.k.Gcbc;dx311ox 5kge?do.X72
'd `6L SZ oi,n3dc,0939 o13thdn9 AC91 A20
640.00X 7)1371 If.1 A A1011(i. 4101 10d Scoreis) modcpX
nI493x3 nonTriolky pox nm_tn(pd1o3/.113 170x 5101 5703X10 oX Al3X 0 91 ri.X20 70TI -10170X
9Z 501sAd1c33L pox o 5Gtvono o1d73.Gcb31g n3 9614-po 101n3TI 5o1.99 501XrDDI, -1.d13,GZX
Arri 50 AG.1 filp17)X 3y A1 noi 50163(1020 fa? (,) 13X 401 11707193AIL pox 32/13 5101
niDnoXnimcbou. i3x3 54,,) 5Ii.x/poo,, 1162 13x94no 707g 5odn3f.

IT

'HT 'd 6L `IIIX '91 IC 4-636U..81°11 3g 3191 Mc kX331701 5k(.-1 5(93'011 45°A9RkxY"X 5(?
ZE Amt 5Lt1xpo nollyou 701 nolaLoxodll .ncoinoonockb n9 nmnrictodI70v3x ti-G3d4,13
4 5101 5103y3Ti2 noir,o3 309noX3 7onrirlzd.A.31 hinzJ,
.d 08
319,.(ri) g (21\I Cial
131911331 11A0DItID 5631Df?
1/0X 50X131 192.0d100y
0111 AfIrdOX
17D (331 AO

'5)pwop c9ix
70170x

no 1731399 4thowso

IR 3191 733(3071 wyncl) nc03c333wnyo3t. no3L(pd.cm

x1dA.5, 'zi..nonpoldxrl nr.f.x73x wnr113131.3 n7.x1(p c

www.dacoromanica.ro
 LOAN ZONARAS 201

Dupa ce si 1-a facut partas la domnie, 1-a lasat in Illyricum ca sa-i apere pe
tracii pradati de barbari, iar el plead. la Roma ca sa lupte cu Maxentius 30.
12
328. Constantin ca Mare invinge pe gofi ci sarma/i
XIII, 2, 42. Deoarece sarmatii si gotii au pornit asupra stapinirii III, p. 13
romanilor si pradau Tracia, se ridica impotriva for Constantin cel Mare 31.
Si ajungind in Tracia, se ciocneste <in lupta> cu barbarii si cistiga asupra
for o foarte stralucita victorie 32.
13
378. Gofii, trecind Dundrea, pradd provinciile bizantine. Infringerea bizantinilor la
Adrianopol. Moartea lui Valens
XIII, 16, 16. Deoarece sc't:i navalisera in tinuturile Traciei si Ma- III, p. 77
cedoniei, porneste33, pregatindu-se de lupta, impotriva lor. Atunci si marele 17
parinte j Isaac, intilnindu-1 pe cind mergea calare, i-a spus : Da inapoi p. 78
ortodocsilor bisericile, imparate si sa stii ea te vei intoarce invingator !
Iar daca te vei razboi cu Dumnezeu, hu te vei inapoia de acolo !" S-a miniat 18
la aceste <cuvinte> preanecucernicul imparat si porunceste sa fir' pus sub
paza, sfintul ping ce el se va intoarce. Acesta insa zise : Daca te vd. intoarce, 19
<inseamna> ca n-a vorbit in mine Dumnezcu" < >,
< > Dupa ce a pornit asadar in campanie impotriva scitilor 34 0 24
ciocnindu-se <in lupta> cu ei in Tracia, fu invins in chip rusinos, a fugit si s-a
ascuns intr-o casuta, linger care se adunase un morman de paie. Cum scitii, 25
duper infringerea imparatultd, au jefuit acea regiune si au dat foc caselor,
a ars si casuta aceea si Valens a pierit intr-insa. Iar sfintul Isaac, care era 26
inchis, a aflat cu duhul arderea lui Valens si a spus celor ce se intimplasera
acolo Ca Valens .moare acum de foc4'.'5.
14,
367. In zidurile Calcedonului, Valens descolierci o profefie veche despre ruivellirea golilor.
Adeverirea et
XIII, 16, 31. A darimat atunci si zidurile orasului Calcedon, deoarece III, p. 79
locuitorii sai erau de partea lui Procopius. Dupa darimarea for s-a gasit 32
in temelii o placer pe care erau scrise urmatoarele :/
Dar cind nimfele vor incinge vesele o horn prin orasul sacru, p. 80
Pe strazile impodobite cu ghirlande
$1 zidul va fi un sprijin cu multe guri 36 de apa pentru bai,
Atunci nenumarate semintii de oameni de toate neamurile
Salbatice, turbate, p1i.e de 'o malefica vigoare,
3° Pasaj confuz, necorespunator realitatilor istorice ; izvoarele lui nu ne sint cunoscute.
31 Constantin cel Mare (306-337).
32 Cf. Kedrenos, Bonn, I, p. 517.
33 Este vorba de Imparatul Valens (364-378).
34 SCitil = gotii.
3° Cf. Kedrenos, Bonn, I, p. 548-549.
36 Oracolul, In limbajul situ obscur, prevesteste c5. zidul Calcedonului (din ale cgrui
materiale se va construi in 372-373 vestitul apeduct al lui Valens) va alimenta prin multe guri
(conducte) termele Constantinopolului. Manuscrisele dau noMaTovog (=jalnic). Am emendat
In isoMicrrolloc (=cu multe guru), cu un Inteles mai satisfacator (A. E.)

www.dacoromanica.ro
 zon 33NKTVOI VITVNOZ

ctodlq o7o3d37i1l1m nocioa 7olopiiir7g

Act tiriXpo
nrdeg 7OX xv.onik AxmoA
sir.lkdo r1opd71t3c2 Acis) 1931.c.y3 AIDU.nrionivri
no19lo n3v. 070197 5oy31 pDX noria.pc loaLplac3

CE nTi A2o F2 y 5t4 GCl AM-1, na;Z731 St/J.. Son92kxvox U 513 rio2oxr Alf
te noxy9 oIrDlf.ca? '5oilog9 no A91(-91)2 I.; 5G-296.2 13),D71,3(.2 nmcb lf. pox
noi.no_t xunvpocio '3D)o7i0nc9:1.3 20,7R n3xk701za1.c. 523 Attu Alyoat d(929, 7z.G.93AFD13
SE
)33not.chpcm 591)3211 193 0.1673 170x 59daz. &Loco nuAcca pox du 5o .7?dinoy 9 3g 5ti.1
93I. 5(03y (31029 50X 671(1N 1101)0 A3 61 611137in0y1OX mdSOM, 413X70(13X.03170X Spa. x3
9£ not A(-21 noilon 0 noxy 57)11C3)0X X? 01. (1019 AX132)7C3WIL '59 5r 01321.13 1MX (f. AC91
.d 18 no)codc3)9lij 519(13,(31.3 i..)0X 70 Ta. 63Ti1bDCU3,1670 n? Gil pooxac. NO o1n)993ky3 n371 Alfa.
'ntocipdo 1d3aL 32 nfis.irpo em9k.e0,-)vonka.vx ,r1
-&c,d319

U-1

'd z7i 'IIIX `SZ *LC 7z31 10 ^71 Y.3 m2x70de 91 5041 m3xX3 $101c00 wiDno.k.,s,y4
a log( n x3 nomov emi n3 ioidnyyL
-

91

'III 'd LEI 'AIX 'C .93 701x111 5nosc01 5901 5non9c17. 7r123do19l Ol Amt, Amcbplynoa
5ont3 cp. Gctxldwyci, vox 6(1.1 nti.xtdo n73rizt327%.mx (92:.yri niCat. AoArrioxsmAll
LT

'III 'd 181 'AIX 'IT *SI n°19°1 c01 5mr(11"4 9 5°^FA'xX 9 "91 ^mdFdV,
5911tXdf olv9/pa./.1. lmAkyraD (b.arp)9 45n07i9gox7o VA3 61nz TIOR 1701ACO9tf. 'n9C)130y
61 ne)InroDlia 32 Amdcid)91 6:at 7F 691 A4100N 439G1T19R0X(42 xr7ij 5oNarbp9 59(311. oacol
5;i0V-PO zn2 ;IR 5ttix73 5(949:02 SoA3r12013:33aL Atfa- 9.2L9 5no3zric9d, 7)91ttV,ty

ST

'III 'd E8I 'AIX '31 T7 5onflaox 6TR 9 M0.1 moc3fd 459.1.ladf 91 norric33N 0113117;WC9d13X 5
39t1.4)3 unproX 5721 5m79b.13 (nlrpo 5mnrioX3drai.
110A.431D0(311 51)91 z1A0XL.0S7A0 /
9 ivx 5v3313 ADoweiT pox 9 5r,i3v.ovij n7392nIa73 ncoym n(p.
L19 elticion n.TDkruT 0 TR izx lolood19',(1 430414 mutyri tp, not')` *mpg] not lon033ri
8 nnmoi, nc2 n3X13 9 5930974 M.1.9)2 .nadyrioup 9 TR SoopAzx 50A3719n3IDLtyaop (M.

www.dacoromanica.ro
 MAN ZONARAS 203

Trecind peste Istrul cimerian cu razboi

Vor distruge si tara scitica si pamintul misian.
Si intrind in Tracia cu sperante nebunesti
Isi vor easi aici sfirsitul vietii si moartea.
Iar Valens a folosit materialul zidurilor Calcedonului pentru construi- 33
rea unui apeduct, pe care limba populara it numeste agog-6s" (conducts) si
1-a numit al lui Valens", cu ajutorul caruia a facut sa se aduca apa in oras, 34
pentru ca acesta sa aiba din belsug apa si pentru alte nevoi si pentru bai.
Iar prefectul orasului a construit un nymphaeum, in asa-numitul Taurus, 35
exprimind astfP1 recunostinta pentru aducerea apei. Acestor lucruri le-a 36
urmat si invazia barbarilor 37, potrivit celor scrise / pe placa Ei au pradat p. 81
Tracia, dar mai tirziu au fost distrusi undeva, prin apropiere 38.
15
457. Originea impdratului Leon I era lracd sau iliro-dacd
Xiii 25, 37. 5i unii spun ca se tragea 39 dupa neam din traci, altii III, p. 122
,
din dacii din Illyricum 40 .
16
502. Bulgarii invadeazd Tracia si Illyricum
XIV, 3, 26. In acest timp se povesteste ca neamul bulgarilor a cotropit III, p. 137
Illyricum si Tracia ; el nu fusese cunoscut mai inainte 41.
17
580. Baian, haganul avarilor, construieste un pod peste Duitare pentru a ataca Imperiul
bizantin
XIV, 11, 18. In vremea acestui imparat 42, haganul, conducatorul III, p. 181
avarilor 43 a cerut sa i se trimita arhitecti ca sa-i construiasca o baie. Dar 19
dupa ce i-au fost trimisi, a construit un pod peste Dunare, constringindu-i
pe ei in acest scop, pentru ca, trecind peste el cu usurinta, sa prade tara
romeilor 44.
18
583-584. Dupci tratative nereusite, avarii provoacd maxi pierderi Imperiului bizantin.
Mauriciu Incheie pace cu ei. In anul urnuitor (584), avarii cmpreund cu stavii Waal
din nou imperiul, dar gni respin,si de Commentiolus
XIV, 12, 4. Iar haganul, conducatorul avarilor, dupa ce a cucerit III, p. 183
Sirmium, a cerut s5.' se adauge la cei optzeci de mii <de galbeni>, care-i erau
37 Barbarii = gotii.
38 Cf. Kedrenos, Bonn, I, p. 542.
39 Imparatul Leon I (457-474).
40Cf. Ernest Stein, Histoire du Bas - Empire, I, Paris, 1959, p. 354. Se pare c Leon I
era coboritor dintr-un trib al bessilor.
41 Cf. Theophanes, de Boor, p. 143. In realitate bulgarii iii fac aparitia in orizontul politic
al bizantinilor in 480, cind Zenon se foloseste de ei impotriva gotilor. In 493 si 499 ei devas-
teaza. Tracia, cf. Ernest Stein, op. cit., II, Paris, 1949, p. 17, 89-90.
" Tiberius al II-lea (578-582).
43 Baian, haganul avarilor (cca 5C8-582).
" Cf. Theophanes, de Boor, p. 250. In realitate se pare ca este vorba de un pod peste
riul Sava, cf. Moravcsik, Byzantinoturcica, I, p. 71.

www.dacoromanica.ro
 tOZ S&N/sIVOI VIIVROZ

513970c1odu. ro393dtd13 'n(oa.G.) 570d313 'pox?? 5793701VX 51701., Acomx? -Dodit

6 1700..631 39tLIY.11.10 (f.TI 90A3717033)0170X 2g vox nklcool. AG.1, nkx(pc,podi.E. 001 19rd-
5co3t 3903170d193 xu.rx Amporkod 501113x3 pox 513yoa 57eyyou. 901 noxIdnyyjc
Or
.01r9tpd13X? 13y333k 31 vox 01, Agdx1ohl Ilorl)?di.ori)ox 50(121.. 5)0y331D A20 D?dat.
-
'd `tat 11 513d 52d21. A91 nocbodthpd 2 5o1x3dmoN 57p3nou9 o13c3 9 ioi.nri 501Dk13139/5oellrx
pox 5o1x1ii9 'mp thyog Ta.lox rrimd Mr/ 4013A14 501910 471 4Acn)IpX99(4. knc2
meoa. nc2t 70yX3 &conk 57o970n3x970dmat. 41
2=2 cod vri 5903 4170..6D3)3 lo pox
ZI 1dX3ri nol 9odx1oN 5n0X131, to97on0.033.r. 9 592x197o4J 23 noxo11n3rioN 170419 A01A
5on3r10loododu vox nolcoocIR 5'i01 51od7pdc7od 5m9dclo 4ncp.01,(332c3 AC01 moxporlcod
ompo 5n do mil 11.)? gA3D)oylp AC91A3.6.3d1:0Af 'moyy 170X Mfl roo33( AkD9 notjmyp,
170x 5201. 5901.9y2OTIX17o 01.V.DC;393,0011.?

61

'III 'd 651 'AIX `3T '617 51L'AL 23 5xi89ol3k 50du 4570Ddm 5701, 51271701193 s7ott>2
'd 061 (41 3XA,3413TIAttxtcle pox 3.0,1M3/52197o 51t3, 5o3i1do0)na 701, 211.9 Amt 67010d Mr/
og 7097171703193110X 1)0.6,9)09r3.6 319 pox 9 50.0 6497o1X93 170x tf.A0). 511 A? U.Xii)dC)
AO1R1701L 113X313 3190 5norivo.6th9 3190 'adze:4yd AoXR 31c10 52od13X 31.2o 5ono3X1odd
1g
509.611 TR n0i70d2o 52da.c. m1 M7X91 .norgrikyd3dod= 901, 70111371 non7,box 1.1.1 Uxtde
5019.6x3u.3 701371 5no.61poL. 'nod3331,)? 9 mo1 ncoporicod 591k1md19 5ox93du
570D333 513 21 noldnodd) noynodnon, A3913yxn,99 -noimoT 0 TR 5067ddrEi C101)(01L
-
39' A73X 01910 .01370711011.1. 3191 A31:Aatf.1XId193170X non33x3 5o1x3droo9l 62./..od1, .6)19oloi
70r17-10). 52dal, AOX91du A1DU..011A09 Al3XJ,A7? 11019:0 .nnomrdwat nodxrri thpl n099
ES 5201 5noc'70dd7od 511.ASIX9170,1371 170.0tLd(9)C7M10 170.693yi319 d7o.l )0101(1L 513 6-1 A70d(pX
A(0197) A99 11)0719317D(319 1b.q9IoD3lcx 5101 570pt10 nm1910 vox 5701., 57ox170nn.k vox 59o1
tg 5203i10at AC01970 5no1pyrndog m31(3 91 zr17110d1 R 1Dol.) '7A11 xi:nu? tp 57orj)
SS 61970 6139311,1d= 51o1 51ocbAdlod n? m1 5ochz, nOX91du A3.g,kg 110.GD3n3dou 20
'noA371on3A. 1.41 n(f.yoa,DuLT 9 506462d Sctorapeop pox 5109333 1d33.t. 5101 /451033x3o
d '161 99 17013RA33LD 52du noxiidu 1L3 51odmg 51o.1.3y9 120X 91311 3911X3 TR 52x7atac1y10
n3 131(91L09adx ntcnori 21.3 urr1on0 5ki 90x01.030 vox AOXI0 113 ttlfalrl 9durbox
-
,n;), AT 6197o not, noixldnxqk o11oX33oat9

OZ

'III 'd 161 'AIX 'CI 'L 0 101113715°A/PAVX 51.G.c17511ox 52dic Ta. mvporIc9a 3DitchpX3 vox
361 61901 A(01Ac9X).)0rk9c1 ACQ11T103110d19 103.1.4M9A?T101170111410 411/ 41311pdx3
310193
'd
8 01011(kg A3 lold TR iodrilf. iornolcoo 7o1L3 x3 noD2n 5U.wrrho( 110X 0013d01L
-
6 o9tx.1st3y313 n0y031n3riom TR 57003143 9 5n3v197od 70170x nonfl)ox 701371 nyou
170.e970v31A3 5101 51011h17A3 91
5no.g11L'oi. 51o117od19 1r1319x d-19x) .nonctoRocial.
570170,170 5101901 tidal 'AC01,00X19 FX T419
-
OT Ac)X11(01110d19 rIR 5701111 5139019 1>OX

nomo§ 5101, 51°4074 5co1xf1An97p 9 '5oyo1In3r1om 591970 11T1 70137I AC01 1C)32L

www.dacoromanica.ro
 JOAN ZOCNARAS 205

oferiti anual, Inca alti douazeci <de mii>. Si imparatul 45 care dorea sä pastreze 5
pacea, a facut aceasta adaugire. <Haganul> a cerut si un elefant, deoarece 6
nu vazuse Inca acest animal. Imparatul i 1-a trimis pe cel mai mare din 7
CIO avea. Iar haganul, nesatios sau cautind pretexte pentru a strica pacea, a 8
pretins sa fie adaugate alte douazeci de mii la cele o suta. Deoarece imparatul 9
nu a acceptat si acest adaos, <haganul> a pornit cu razboi impotriva romeilor
si a cucerit multe orate din Illyricum ; ameninta s5. distruga si Marele Zid 46. 10
Trimitind deci soli la barbar, Mauriciu a Incheiat tratate <de pace>. Dar II
haganul,/ nesatios si fara cuvint, s-a ridicat cu viclesug impotriva romei- p. 184
lor; el statea linistit, dar a pus la cale unele treburi ale slavilor sa
devasteze tara romeilor. Acestia au ajuns chiar ping la zidul cel lung.
Iar imparatul, numindu-1 strateg pe Commentiolus si atacindu-i, prin el,
pe neasteptate pe barbari, i-a indepartat de hotarele romeilor. Au fost
ucisi multi si a luat indarat prada multa si i-a salvat pe prizonieri 47.
19
592. Prin abilitatea impdratului Mauriciu, Priscus scapd de incercuirea avarilor Fi slavilor,
care fac pace cu bizantinii
XIV, 12, 49. Facindu-se pace cu persii, <imparatul> 48 a mutat armatele in, p. 189
din Rasarit in Tracia si a pornit el insusi din/Bizant 49, ca sa vada distrugerile p. 190
f acute de barbari. Atunci si soarele s-a intunecat si o femeie din Tracia a 50
nascut un copil care nu avea nici ochi, nici pleoape, nici miini, nici brate,
tar in spate ii atirna o coada de peste. Cum haganul a navalit in Tracia 51
cu o multime nenumarata, Priscus, strategul romeilor; temindu-se, s-a inchis
in fortareata Tzurulos. Iar barbarul se pregatea sa-1 asedieze. Atunci Mauri- 52
ciu 1-a Invins pe barbar in felul urmator : compune o scrisoare care Priscus
prin care-1 sfatuieste sa reziste, caci peste putin barbarii se vor retrage in
chip rusinos. Caci s-au trimis corabii spre tara lor, cu armata, ca sa le prade 53
casele si sa le is in robie femeile si copiii. Da aceasta scrisoare cuiva, poruncin- 5A
du-i sa cada in miinile barbarilor, in timp ce se indreapta spre Priscus.
Dupes ce lucrul s-a intimplat, barbarul, citind epistola si temindu-se de ce 55
li se va intimpla alor saidincheie pace cu Priscus, cu daruri putine, si pleac5.. p. 191
Iar Philippikos a cladit in Chrysopolis o manastire Inchinata Nascatoarei 56
de Dumnezeu si in aceasta o cases prea stralucita ca sa-1 primeasca intr-insa
pe Mauriciu 50.
20
600. Avarii inving armata bizantina, dar sent silifi a se retraga, decimafi de ciuma. impa-
ratul Mauriciu refuzd sei-i rdscumpere pe bizantinii prizionieri, care sent mace:drill de avari
XIV, 13, 7. Haganul din nou a pornit asupra tarii romeilor. Iar III, p. 191
°stile romeice i-au stat impotriva si uneori/au invins, alteori au fost infrinte. p. 192
Intr-o zi sapte fii ai lui au murit de boala ciumei si de febra. Trimitind 8/9
imparatul pe Commentiolus impotriva haganului, cu oaste multa, se spune
ca i-a poruncit sa predea dusmanilor pe ostasi, din pricina unor razvratiri
si dezordini, plin de ciuda impotriva lor. Si Commentiolus, angajind lupta 10
cu barbarii fara rinduiala, el insusi si cu cei din jurul lui au luat-o la fuga,
45 Mauriciu (582-602).
46 Zidul cel mare al Constantinopolului.
47 Cf. Kedrenos, Bonn, I, p. 691 -692; Theophanes, de Boor, p. 252-254.
48 Mauriciu (582-602).
49 Bizant = Constantinopol.
6° Cf. Kedrenos, Bonn, I, p. 696-697; Theophanes, de Boor, p. 269-270.

www.dacoromanica.ro
 206 TOACIVNES ZONARA

11 003TOV El; puyifiv iTeci7r71, TcpOc Tor) To npo7rapaaxsuccaec.cevoc. s-c73v Ss Aouretw

of 1.1111 g7CEGOV, of 8'ictryp-O-ricray. etvat. 8i Tok coyp-Oiv-rac paat rcept 868exa
12 xt,XLCcacc4. xed. 6 Xayctvoc ri1 vtx-n TocUTT) g oyxo.).0-ety dtxpr. Tot; Maxpot; Tetxouc
13 ciptxe-ro. crOtAiac 8E 6 flaaaek AccOv sic cpuXaxip Toi5 Tetzok TooTouc ix766-
14 rcov.cpev. ix 8i Tiic Aoctaxijc vOcrou oll 12.6vot of. Tot; Xocycivou °tot, We etp-ITca,
15 gaavov, exxx& xott T000; Taiv 'Apecpcov 7roAo 05-ev dcOut.L-ho-ac 6 PckpPapoc Ea-
16 TCEUSEV etc Tdc otxei.a. ETCCOCLeiArIt. 8-11Xot GUV Teil Maupt.xty gE,olv4rsacraaL Tok
17 ctixticadyrouq, gv icp'ixdcaTcp 8c8OvTr. vdtuat.ca 6 8E pacraek oU xasiveuo-e. xat
6 Xayctvoc 14T-ve Accf3ei:v etc gxuaTov TiLv atzp.aAdmov &v& ii60670 Tot; vot.cia-
P. 193, 18 [LocToc. 6 si/o6se oi.STo>c Tok CarivTac -;),D4X-7)ae nptaa.9.ac, TO ply TL Ex pechatac
19 (-1)TT-0To yap xp-op.ecTo>v), TO 8E TL Tot; crcpaTLerraL6 ta.vvyt.xocx6v. ixp.avelc
20 oily 6 Pcipf3apoc necvTac V.cpeacv geuptae xat dcvgeuEev. ivreili4ev Triicat p.tao,-;
HCCT& TO5 pacraio.4 icpUeTo xat 7Cp0c 7CCivTcov iXoc8opei.To <...>.

21

III, p. 195 XIV, 13, 40. Tip yotiv Oc8eAcpiii ocUTotiniTpy arporryiyoiivTL TOTE i7ccorTi4eL 6
PocacAek Staf3d:vs-c T6v 'IaTpov izeTat sijc aTpa-ct:6:4 aerc-f7 Tec 7rpOc Thy xpetav
41 7ropEeaDoct. yv se TouTo aLac cpcAapyuptav otxovop.o4.evov, tva X-,g6 p.evov TO OnAt.-
42 TLxOv CuroTpipoLTo xat aUTO; xepa-haor, TO aTpocTLoymtev al.T7)pioLov. ToiiTo crTet-
aTpaTcErc ive-rcot-trre xal aUTExcc filaaaek 7COLp'ocir6v 6 (I)coxEic civly6-
crcv 'tj5
43 peuTo- iTOixave ritv ixaTOvTapxoc. 6 8g 6TpecT7NO4 fleTpoc TotiTo µa9-4.)v gcpuye
XCEI Tc7) pa,crati, al'iTecyyzAo; Toi3 yeyov6Tog iyiveTo.
22

III, p. 260 XIV, 1, 27. 'Ev 8E 45 Eiipeyrcil 'Af3apoc Tijv Opc'x-r4v i8imaav, xat T
Po4Laixec aTpaTO7se8a, & iv Ccp.poTipoL6 lrrocv Tot; Tp.-41.acr6, ScepaCcp-tiaay.
23
III, p. 204 XIV, 15, 3. Kai Tilv Eopcyrc-qv of 'APapoc xai of ExOac Emoaccv.
4 8c6 xat iprOper. 6 Pao-cAek `1-1pdcxXecoc '6,Tc xo apriaec.
24

XIV, 15, 16. ALO xat garcey8e akaaccc 7tp64 TOv Xayckvov cnrovactS, 114
III, p. 205
17 crccpLaTap.evov Toil T710 OPC:(XV X-rgecsaccL. aTetActs Totvuv -,TpOq aUTOv etp-hv-tiv
p. 206, 18 xat 6 po'cpPccpos oux civiveuaev. liaDstq oi3v 6 Paarack TCOIXEOA XML g(1.1
TO5 Maxpoi3 Tetxouc -OAtaccTo tLE-rec TYEc PaacXcxiic rcoAuTeAetas xcci. 8opucpo-

www.dacoromanica.ro
 DOAN ZaNARAS 207

dupa ce s-au pregatit de mai inainte pentru acest lucru. Iar dintre ceilalti 11
unii au c5.zut, altii au fost luati prizonieri. Se spune ca erau cam 12 000 de 12
prizonieri. 5i haganul, plin de trufie din pricina acestei victorii, a ajuns
pins la Zidul cel Mare. imparatul a adunat oaste pentru paza zidului si i-a 13
respins <pe barbari >. Iar din pricina ciumii au murit nu numai fiii haganu- 14
lui, cum spuneam, ci si multa multime de avari. Descurajat din aceasta cauza, 15
barbarul se grabea sa se intoarca in patrie. I-a facut cunoscut deci lui Mauriciu 16
sa-i rascumpere pe prizonieri, dind pentru fiecare cite o nomisma 51, dar
imparatul nu a incuviintat. ,Si haganul a cerut pentru, fiecare dintre prizo- 17
nieri cite o jumatate de nomisma. Dar acela / nici asa n-a vrut sa-i cumpere p. 193, 18
pe prinsi, pe de o parte din zgircenie (caci era supus banului), pe de alta din
resentiment fata de soldati. tnfuriindu -se deci barbarul i-a secerat pe toti 19
cu sabiile si a plecat spre casa. Din aceasta pricina in toti s-a nascut ura 20
impotriva imparatului si de toti era ocarit 52 < . . . >.
21
602. Rdscoala militard de la Istru. Trupele proclamd impdrat pe Phocas

XIV, 13, 40. Iar fratelui sau Petru, care era atunci strateg, imparatul III, p. 195
ii trimite porunca s5. tread. Istrul cu armata si sa-i procure de acolo cele
necesare ei. Proceda astfel din pricina dragostei pentru bani, pentru ca armata 41
sä se hraneasca din prada, iar el sä cistige de pe urma alimentelor pentru
soldati. Acest fapt a produs o rascoala in armata. $i indata a fost proclamat 42
imparat de catre osteni Phocas. Era centurion. Iar strategul Petru, aflind 43
aceasta, a fugit si a ajuns el insusi sa vesteasca imparatului cele petrecute 53.
22
(?). Avarii tuivalesc din nou in Tracia
XIV, 14, 27. Iar in Europa, avarii au devastat Tracia si au nimicit III, p. 200
armatele romeice.
23
(?). Avarii si slavii invadea_d Tracia
XIV, 15, 3. Iar avarii si scitii 54 au pustiit Europa. De aceea imparatul III, p. 204
Heraclius nu stia ce are de facut. 4

24
619. Heraclius incheie un tratat cu avarii care invadaserd Tracia
XIV, 15, 16. De aceea s-a grabit sä incheie un tratat cu haganul, I TI, p. 205
fara sa-1 opreasca de a prada Tracia. Trimitind deci <soli> la acesta, cerea
pace 55. 5i barbarul nu a refuzat. imparatul a iesit deci bucuros din Constanti- 17/18
nopol / si si-a asezat tabara in afara Zidului celui Lung cu fast imperial si cu p. 20C,

51 Nomisma = moned5, bizantina. de our de cca 4,48 g.

52 Cf. Kedrenos, Bonn, I, p. 699-700 ; Theophanes, de Boor, p. 279 280.
53 Cf. Kedrenos, Bonn, I, p. 705; Theophanes, de Boor, p. 286-287.
" Sci %ii = slavii.
35 mparatul Heraclius (610 641).

www.dacoromanica.ro
 80Z SalihrIVOI VIIVN02

61 5z2d 27ox Ama.piitca 4Aroyyou. ?? Ma. (6mfA10x 70t3m2 631119x9 9 92 506:0EIC3:pd

OZ
5)014/L0,02 M01 69X;39 31 pox 60)1 Amxk.ocip 6913sA1'1c(2 nytozd m3X.onD Tyvp
001901 A311 x90 n3Xn1p3 k.Gch0 chpl. (51pdvole 6141 1016911 ni!.xrcLowd n1!..93x.o01op
pox (41 '&xidocbadog &ff.-firm pox 101 t3X 1XX M910y00adOR 510R1p1X1X 519V(011.
I3 10110X A10D11L monvo 5m61.cy1t n31.1361D92L9 51210 690 9 5013yX01-1 6)033d93d1L
013.6'3 59d1L '691910 60POOX.A.31L3 61930 roop..inuf pox 59d1L n1A.n11.d13 491910
50tt3-49xy3do3 9 92 1701324731.9
9g

'III 'd 803 'AIX '91 I(La, 5101901 51o.otnno1LD7oc101L 9 50901XX (1.13.We/sit? 110X41R21670)Cla
9d1L 001 590X131 110 513711naR 0019/0 4014rD(13231L01)0d193 1/09004 T11010010'199 591X3
63.6'9 No 31 5Lt1 5co3yo2t. pox 9 5Ladrd11olt, pox 9 5o1x3d11o1L 5om-ng 5(1ol9o1) dopl
codyri?? 53on971132kx 901 nor noirpo noniimolDmom ON(3)(10110X 1319 pox moi momox
'd 603
mo1FTIA3od1L 5),011.tx1o12 morIkRoaq o onyx3odH3 (5 1063712pDr7ho13 5o.Gtity1L 6f9dRAID
6(027061131 TIZX 6C91 6016,0dcb0d 'Aco169o1D11nodcb)? 5o If.r1 5o1n9cho1L 450110'1193170d/9
XORD0d1L10 50)1 ? MOO-131L3` 1)0X Oat yy 5-f M919/0 5)ovoly1X oc113.gth31g lo n3A.
.e61310(331.r. 53143 5c9c1X.opo 531no)(.93th 53 (cet,t. 101 mo19109 AmptuD9n3agl
9g

'III 'd 9Z3 `AIX 'TZ O.I..OT 3g AC91 M9Cbp.A.y00a 5043 5.23 51e1 5pg3OT1c9d, 5)Oc2X 57p1 A3od31L
'd `L36 TI not 00d1Di 606371943/1, 51)019X/1 50,110CJX11 3/013627171Cly? 13931.1A1DX 01 609 1)0X M01970
9 593X1910d 506116101960)31 10110X ALA. 31 170X A)0.09)71en etoy9ID OIL n9y X3 514.1
31 5k993oro0t, nml1ol3oD23 523 noa. mdnotoov 70 3g lochoicho) 1 AG AC9/, 6C93:071C9c
531A9fl Ati...03X910d101L AZ9Z2103e3 VOX 523 10TIC9d9X9 11 510T130101G A0A37190AX)d)319
£1 170X 193A.701131 531r1oD23.(xx110x 59019103 nori?dfl. cyyf Rno tfxvoricod Tiamdi.D
111,

1715101901 'A304990d1L 5170d3Tiff.,63 690 91911 0)190 6C91 nuilnlorq

AC9A37i3,6111013
SI 'moc)rho toopyroyxrri jc10d 10d:0 M91 nmporiod, nt-on19110x 3xIi.d3d71nD11q 92 pox
91 11 9 5oDc30.o, 3x 51091 3xktq 511.1 51oci1oc1.f. 5791(13R .nols.mloco 9 chpl 593v.o10d x3
5r1lyn01L 170x 511od3I(1rildR IspoRILA:vo 65on37-19vood 5iodlnoy -9.oLtdX
DOA 5)191f.

50el3T1 f) &(i 319pc

19C9T19d2 )01371 5ttl 52o332n0d3.g, 513 too2dtritz..o3w lodmX) c2 92.L9
5no11orkod, )0.00oy31 t1.1910 (2193 A91 nn0vz.x3 4oltt..201t31l. At.1 to0113061D pox 59o1
53oXtho1rcl1D 3.013x3 nmaLlyvaxx pox 53ort9xp11t.3 59d1z, 59o1 5nocbodcbod -0d0dX12
LI '170,a93)21( 50)19063 5901910 513 A07131,(91L .11olm-9D;o2LD11L3 5k7iff.cb 92 5U-971063A 523
91 noR321.9130d1p cbd96 Acoi Am1713yo1. m3xD30dRi31o1g 491 '7odo_vrdxolt-coo 5mcaspo
Si 531.001q 9n321cri 5 solnoxmlg -no.kn3oll 01001 5101 510d:5)1100a 5c914xoRpodaq
4o4371993A, 50n3r1 3.on3n1L3A3 pox n3p...g7cboa:. 513 'Alf.xylo pox ms)22L.9 539.nox912
'd 8ZZ 59oyyou, 'Actody.opitTri 90 5001371 dICn?,2 k 6109 130X A01 A0d19I6 531nt,c9117d31L
61 A3 (11 pm-To-rim& 1.5,..1r..3 o1m0 5301 533fAx9 poX 90 n.o31.1x312 3 90433x3 Atfl. c111..cl
OZ 5n0p071od, &w.coolL39 10A.3719)11.ty (I n9
513.6..0101d 0 6m1)odx 5unoup 013.03 59d1z,
59019o0 pL? 51)oxte-Gr99 nol Aoricon 52o1To m3yy3od3013ox 'noto/f..t? 513 nicncappo

www.dacoromanica.ro
 IOAN ZONARAS 209

garzi si cu multe bogatii pe care le aducea ca daruri pentru hagan. Dar 19

haganul, netinind seama de juraminte si de tratate a navalit asupra impara-
tului pentru a-1 prinde. Dar nu a izbutit (cad acela a apucat sa fuga), si 20
luind bagajele imparatului si garda, ca si banii si multe mii de prizonieri
s-a intors fara nici o piedica <In tinuturile lui>. Din nou i-a trimis solie 21
Heraclius, reprosindu-i lipsa de cuvint si indemnindu-1 sa faca pace. Iar
acesta incheie tratatul 56.
25
626. Avarii asediaza. Constantinopolul, dar sent respinsi
XIV, 16, 1. Yn acest timp, calcind tratatul, haganul a pornit impotriva III, p. 208
Bizantului 57 si si-a asezat trupele inaintea zidurilor lui, devastind tinuturile
din preajma. De aceea, cei din oras, patriarhul 58 si patriciul Bonos (caci pe 2
acestia doi ii lasase Heraclius, cind plecase 59, ca protectori/ai fiului sau p. 209
Constantin si ca sa se ingrijeasca de treburile obstesti) au pregatit o multime
de oameni viteji si carora nu le pasa de barbari si, in lipsa armatei, i-au
trimis pe neasteptate <asupra dusmanului> si au nimicit multe mii dintre
aceia. Iar cei care au ramas in viata au fugit in chip rusinos si s-au intors la 3
casele for to.
26
679-681. Bulgarii se aseazei la sud de Dundee. imparatul Constantin al IV-lea
incheie cu ei uiz tratat prin care le recunoaste statul si se obligd la plata unui tribut
XIV, 21, 10. Iar neamul bulgarilor, sosind de dincolo de Istru in III, p. 22
tinuturile romeice, le pradau in voie./Porneste atunci impotriva for impara- 11 p. 227
tul Constantin 61, pe uscat si pe mare, facind sa intre pe Dunare, dinspre
mare, multa flota. Iar barbarii, vazind preparativele romeilor, s-au inspai- 12
mintat si, inchizindu-se intr-un loc intarit, inconjurat de riuri si de mlastini,,
stateau linistiti. Dar nici armata romeilor nu s-a napustit asupra lor. Dupa ce 13/14
dusmanii au stat astfel si unii si ceilalti mai multe zile, barbarii si-au dat
seama de slabiciunea romeilor. S-a mai intimplat ceva care le-a dat curaj, 15
potrivnic fricii de mai inainte. Caci imparatul, care suferea de podagra, 16
fiind cuprins de dureri mai mari, a pornit pe mare cu dromoane si suita sa,
catre Alesembria (aceasta localitate este supusa romeilor), ca sa faca bai.
El a lasat oastea si pe comandanti acolo <unde era>, poruncindu-le sa-i
hartuiasca pe barbari, pentru ca astfel s5.-i atraga in razboi. Cum insa 17
in armata s-a raspindit zvonul Ca imparatul a fugit de frica dusmanilor,
toti au fugit in chip rusinos, desi nimeni nu-i urmarea. Acest fapt, intimplat 18
pe neasteptate, a insuflat bulgarilor curaj si i-a atitat la lupta si urmarindu-i
<pe romei> din spate, pe multi / i-au ucis si nu mai putini au fost facuti p. 228
prizonieri ; si trecind Istrul si-au asezat corturile in tara romeilor. $i n-au 19
incetat de atunci sa devasteze toata tara romeilor. Silit de aceasta situatie, 20
imparatul a incheiat un tratat cu ei cu conditia de a be plati anual o dare
56 Cf. Theophanes, de Boor, p. 301 302 ; Ostrogorsky, Geschichte, p. 84.
57 Tmpotriva Constantinopolului.
58 Patriarhul Sergios I (610 638).
59 Heraclius era plecat impotriva persilor.
60 Cf. Ostrogorsky, Geschichte, p. 85 86 cu bibliografie. Aceasta luptd marcheaa inceputul
declinului puterii avarilor in sud-estul Europei.
61 Constantin al IV-lea (668 -685).

16 -c. 2278

www.dacoromanica.ro
 210 IOAIINES ZONARA

21 TES TC7.)V Po.)Luxi.(4).) apx-71s. xat 2,v orrro)c 7C0CV-roD-ev eivilve6ovra Toi.4 Po)p.aicag
22 -L-C( npcin,Locra gcbs sc.); -reAsusi]; -cone Tog ecirroxpecropog. iTeAs6nre si int
acaakcp TW uLw louo-nvcavq.), PaercAeoo-ac ivtairrotis knzaxcciaexce.

27

III, p. 278 XV, 7, 4. Ai5915 ai 6 Konpc'ovulloc ILeTa c96apa 7C0XX6V TpL1p6v xat
p. 279 apoilc'ovcov XCCTOC BouXycipc.ov iUopplae, 3ouX6p.evo5 aL&ProU'Icsrpou eic BouXyccptav
5/6 4.13aXel.v. etTa aeael,ALax8.4 civaelAat. aLep.ai-ra. of. BoUXyapot. aetcrawrec nill-
ai
tPavres np6; a6-c6v onovak eio-D.aLnp6c elpv/v iirri)crav xai icrneiaccv-co int
auv.9.4)xaLc Toil; virre BouXycipoug -cdc Po)p.ai.alv X.rgea0-at. trilTS [Lip 4 Pcovai.ous
intivat -Accra BouAyeepcov. xat int To6-cots inaveX-hAu9.e.
28

III,p.442/443 XVI, 12, 19. To6-roLc nepLaXylrsac 6 flam,Xek aeo pot.; To6s To6pixous gnacre
Tok 7rept.r6vqa.rpov, of xat Oilyypor. xaXo5v-caL, -coT.G BouXycipots &neW,9-ei.v xat
20 Oar) a6vap.65 xaxc7)csaL aL-ro6c. xat AUTOS ai 6 Pacrae6s aLci se aaXecaals zed.
sLec r7)4 -iizoitiacrro OnAa xvriicrat. XOLTa T(7)v BotAyeepwv, TCJ naTpLxicp Ntx1p6pcp
^r(.7) (1)coxa ¶Ov xa.-eaircoiv civaaillevos 6Aellov, aopIaTLxov Twv axoAiLv tx&rOv
21 npor3aX6p.evo4. np6 To5 no)ALou 8k .r6v xoLaEarcopa a-riAAv. 6 a6Toxpck.1-6* npOS
22 Eup.u.Lv nept eip-hv/c npear3e6crowra. 6 al pcipflapos a6Acp Toii-rov 6noTon.crac
23 Dvaiiv xaDsEpruca xat aeoliet xal Tcil (Do.»4 av-retLcixe'ro. ixeivou Si =pi. Toirrov
24 ciaxoAouplvou of Wiyypot 'r zWpav a6-rot; DolicravTo. 8t.6 1.6v (boDdiv ALneov
xaT'ixeivoro gWp[rve xaL 60[1.POCA6V CCUTOZ; 7L0XXCOV p.iv apayiv-row
BouAycipwv, nXecOvcov S'ecX6vv.av, a6-roi3 ai TOU EuµEWV [16AL; Ev Aopoo-c6Aw
25 (p0y6V^roc' Toi3To 8'4) ApierTpa iart. TOlic 8'aixp..0lvrouc BouXycipous 6 f3ao-tAck
26 nap& TEA+ OiSyypolv inpia-co xat 6 Euveiav 7rEpL el.plprIc LxETEUE. xat ma-ce6cra4
p. 444 -rag X6yot5 ixeivou 6 Paat.46sr6v Xot.pocrcpatxrlv arcia-reae a7cov8ecc TC ot.//aOp.E-
27 vov, Sv 6 pdcpf3apos xccriaxe TE xat 1160111005. a5-76c si -ca.; Toop.oLc in-7)A,9-e
28 xca iTpk4 s6 TE alto k xat 75.4 xWpa acp&iv aul..t4ivccro. EtTcc inga.reae TW Akovv.
1.0) &v TCor e crneEaacre-at, ei pig To6G atzp.aM:yrous BouAy&pous A0otTo 7Tp6-
29 tepov xaC Tarrooq Aar3eav o6x ianzicraTo. 6 yoi3v PCX,CfLAE1)c -rois TE Tcfcyllaac

www.dacoromanica.ro
 MAN ZONARAS 211

spre rusinea imparatiei romeilor. $i astfel s-a facut pace pretutindeni in 21

imparatia romeilor, ping la moartea acestui imparat. 5i a murit, lasind ca 22
mostenitor pe fiul sau Iustinian 62, dupa ce a domnit 17 ani 63.
27
773. impliratul Constantin al V-lea Copronymos trimite o flotd spre Duna-re pentru a lupta
cu bulgarii. Speriati, ei cer si oblin incheierea unui tratat de pace

XV, 7, 4. Iarasi Copronymos 64, cu mare multime de triere si dromoane 65, III, p. 278
a pornit impotriva bulgarilor, voind s5. navaleasca/pe Istru in Bulgaria. Apoi, 5, p. 279
temindu-se, se gindea sa se retraga. Bulgarii, insa, inspaimintati, au trimis 6
la el soli, cerind sa Incheie tratate de pace si au stipulat in tratate ca nici
bulgarii sa nu prade teritoriile romeilor, nici romeii sa nu atace pe bulgari.
Si dupa aceea s-a Intors 66.
28
895 896. Rlizboiul bizantino-bulgar. impciratul Leon al 171-lea se aliazli Cu ungurii.
Infringerea bizantinilor si a ungurilor
XVI, 12, 19. imparatul, Indurerat de aceste fapte 68, convinse pe turcii III, p. 442/443
de linga Istru, care sint numiti si unguri, sa porneasca impotriva bulgarilor
si sa le dauneze, pe cit le sta. in putinta. Si insusi imparatul se pregatea 55. 20
puna in miscare trupe pe mare si pe uscat impotriva bulgarilor, insarcinindu-1
cu conducerea razboiului impotriva for pe patriciul Nichifor Phocas, pe care-1
numeste domestic al sholelor. Inainte insa de inceperea razboiului, imparatul 21
trimite la Simeon 69 pe cvestor 70, ca sol de pace. Barbarul, b5.nuind ca acesta 22
vine cu viclesug, it inchide si-1 pune in lanturi si i se impotriveste lui Phocas.
Yn vreme ce aceea era ocupat cu acestea, ungurii ii devastara tara. De aceea, 23/24
parasindu-1 pe Phocas, <Simeon> s-a n5.pustit impotriva for si inclestindu-se
in lupta." cu ei a fost invins ; au murit multi bulgari, inca si mai multi au fost
luati prizonieri si insusi Simeon abia a reusit sa fuga la Dorostolon. Acesta
este Dristra. Pe prizonierii bulgari imparatul i-a cump5.rat de la unguri si 25
Simeon a cerut pace. 5i, increzindu-se in cuvintele lui, imparatul 1-a trimis 26
pe Choirosphaktes ca 55. incheie un tratat./ Pe acesta barbarul I-a retinut si p. 444
1-a pus in lanturi. Iar el a pornit impotriva turcilor si i-a pus pe fuga si le 27
pustiia tara. Apoi i-a trimis vorba lui Leon ca nu va face pace, decit daca 28
mai intii va capata pe prizonierii bulgari. 5i dupa ce i-a capatat, n-a incheiat 29

62 Iustinian al II-lea Rhinotmetos (685-695 si 705-711).

63 Cf. Kedrenos, Bonn, I, p. 770; Theophanes, de Boor, p. 358 -359; Ostrogorsky,
Geschichte, p. 105 106. Contrar afirmatiilor lui Theophanes, urmat de Zonaras prin Kedrenos,
se pare ca razboiul cu bulgarii a durat pina. in vara lui 681 si nu s-a intins numai in anii 679-680,
cf. si Dolger, Regesten, 243.
" Constantin al V-lea Copronymos (741-775).
65 Tipuri de nave bizantine.
" Cf. Theophanes, de Boor, p. 446-447 ; Ostrogorsky, Geschichte, p. 141 ; I. Barnea,
DID, III, p. 12.
67 ImpAratul Leon al VI-lea cel In%elept" (886 -912).
68 Este vorba de represaliile initiate de Simeon al Bulgariei In urma mutarii pietei
bulgare" de grine de la Constantinopol la Tesalonic.
89 Simeon, tarul bulgarilor (893 927).
70 Cvestorul Konstantinakios.

www.dacoromanica.ro
 212 10ANNES ZONARA

--roZ4 ic;mcs xca -rois io7ceptocs 6[105 auveXaoijac xocTdc -riLv BouXyc'cpcov exp-hcra-co,
c'cXX'41T-r71Oi1aav Oc7cocv-ra TW Eutcdov, 7CpoapaX6v-ccc. xcd -re( Iles) Tcov BouXyc:cpcov
coi5-rov size -cOv Tp67cov.

29

p. 464 XVI, 17,1. 'Icoc'evvr)s 8e6 BoyEic icr-c«X7]Ilcc-7cvdcxous etc crup.E.cocx fay clyccyeiv
XO:Tck 'CejV BouXydcpcov, xcd 6 7rocTpixtos PwRocvOs 6 Accxarc-flvoc, 8pouyycjcptoc wv
"CEUV TCX(Oip.cov, c`opi.o-,0-7) p.e-r Tor) a-c6Xou napocraer.v, & toc Iles) etc auvepyiav Toi5 TiLv
axoX(.7.)v 8op.ea-rixou, 611.,..cc 8e xai, EL Ockaei.ev a6p.I.Laxoc -raper( Toi5 Boyai, aLfX7CE-
2/3 poueoacccracc. crcio6cs..ilxev oi5v 6 Boras E.c.e'rec Tc7.)9 crup.t.ccfcxcov. aTo'ccrewg 8'it7ceco6a1C
cc6Tc7) -cc xat -L-c7) Aaxar-rivci.), 6p6.1v-rec OL IlaTCcvdcxoc 6-roUs irpOc dcXXIIXoug
p. 465 8tarcX1x-goilivousixat etp..EXCA "rept TYIV cc6Tc7.)v staxeylvoug 8c4[3aacv elc 'Ca
4 iccuTc7.)v i7Cctv4p4ocrco. OL IlEV oiSv otiTco-rcci3TCc yam. xai 7ly .h-c-rav Ti:Lv Pco(.caEwv
iv-re5D-ev crup..piivac, ;Li) TOZOVTCUV 'C'7)S 0-011.[LCCZEOLc, OL 8e CcXXoi.cos TO.Tcpayticc
Ics-rOplaay.
30

III,p.512/513 XVI, 27,13. Tc7)v se ToUpxow, -r6Sv Oi.Syypcov 81Xa8-1), -at Opocm.7?oc Av./Cot/1-
\Kay, Tc7.) BouXyap tag gypectlJev btpxov-rc 6 pcco-tAeoc Ncxvp6poc TCCCpaczcopei.v a 6.7074
14 staxpociveLv TOv 'Icrrpov xca T-15 PO4LOCEO3V AU11.00E9E040CL. 6 n o6x Urclixoucre,
Xiyo.)v /as "&r xa,9.'11126.)v 06TOL kaTpciTeuov, napaxaXoUp.evoc Guilticcx.71aca
15 4)[.1.iv o6x -1,l34X10-as. xat vuv 6-re fItccaUv-rec Grcovaas a-o.sacc 7cp6c cc6-ro6S,
gLOI:c 4)1J.Zic nccpcmmovaijacc. OTCACC "CR XCeekX.EiVON OtpocaD'ac xcd xcvirca, 7x6-
16 Xec.i.ov cinpopcicaccrcov". Ocrcoxpouo-aets Toi.vuv EVTEU19EV ets TOv ircpxov-ca e Pcocri.a
-rOv Ecpev800-aX&Pov 8LE7Cpecrf3sUacc-ro, E OpIlWV xoc.rec BouXydcpcov a6-r6v. 8c6
xoct -c6v ui.Ov Toi.i iv Xepaclvc Isporre6ov-ros -rOv KaXoxup6v 7Cp6c Pcocriav Ex rE-
17 rcop.cpev. in66-rpaTe6ec Toivuv xa-cdc BouXycfcpwv a6v-cayp..oc Pox6cx6v xod. xeopccv
18 ocerriLv roAXilv EAYIEaaTO xca Xetocv o6x eUapi,9(o1Tov ixei4ev c'orilXacse. xat 1-c7)
i7Ct.6v-rc 8'evtocu-r&.) o6x ''T"COV TEL%) Tcpo-cipow of. Pros VI BouXycipcov excbccocray.
31

XVII, 1, 17. OL Si ye `1366-c6 TWV BouXydcpcov gavos xcd. r v xd.)pav ceyrir)v

III, p. 522 6 y'LOTO6c not.lacillevoL xaci. -co 6c irrep.Ovocc Tot; g,S006 TO), Bop f.olvtre xca.r6v Po-
p. 523 ii..coOv ol'ixi-ct. TWV or,xot.4.11.1.v1vTo, &AX' PeXov ccUTOU TCOU [1.6veLv xeopocv xa-ci-
18 xovrec. rcpOS -co3-co 8'ocirso6c xca 6 KocXoxupOs c'cv-ript&cev. "et yap Pacrack
`Pcotlaicov ecvappriallcrollat nap' Ltz6 v", gAzys. "Ti,js TE -raiv BouAy&pcov x(Lpotc
rcapccxcorhaco Otav xcd. 8t.cca''haoticcc. 7cp66 vIl&c eiprjvriv 8caccovi.Couo-av xcd -rec
19 onecrrvivcc 7cccpeEco )(cur& TO TCoXAocrcAciatoV". oL Si Ty) Te TiLv xcopc7.)v Ccpevij

www.dacoromanica.ro
 LOAN ZOZTARAS 213

tratatul. Iar imparatul a chemat sa vina impotriva bulgarilor si ostile din

Rasarit si cele din Apus 71, dar ele au fost invinse de atacul lui Simeon.
Si astfel stateau lucrurile in ceea ce-i priveste pe bulgari 75.
29
917. Bizantinii cheam'd in ajutor pe pecenegi in lupta contra bulgarilor ; Roman Lakapenos
se indreapta impotriva bulgarilor cu flota. Din pricina certurilor intre comandanfii bizantini,
pecenegii se retrag si bulgarii inving
XVI, 17, 1. A fost trimis Joan Bogas sa-i adtica" pe pecenegi ca aliati III, p. 464
impotriva bulgarilor, iar patriciul Roman Lakapenos, care era drungar al
flotei, a fost desemnat sa mearg5. cu flota pe linga farm, atit in ajutorul
domesticului sholelor, cit si pentru ca sa- itreaca de pe un mal pe altul pe aliati,
daca Bogas ti va aduce. Bogas a venit cu aliatii, dar o cearta a izbucnit 2
intre el si Lakapenos ; pecenegii vazindu-i ca se cearta / si ca nu se ingrijesc 3 p.465
de trecerea lor de pe un mal pe celalalt, s-au intors in tara lor. Unii spun 4
ca astfel s-au petrecut lucrurile si ca de aici a venit infringerea romeilor,
care nu au avut parte de aliati, altii insa au istorisit lucrurile altfel 73.

30
967-969. Instigafi de imparatul Nichifor at II-lea Phocas, rusii lui Sviatoslav al Kievului
Si atacd pe bulgari si-i Infrfng

XVI, 27, 13. Deoarece turcii, adica ungurii, devastau tinuturile III, p. 512
Traciei, / imparatul Nichifor 74 scrise cirmuitorului Bulgariei 75 sa nu -1 lase p. 513
sa treaca Istrul si sa prade tara romeilor. Dar acesta nu 1-a ascultat, spunind 14
c5. atunci cind ei navaleau impotriva noastra si to -am rugat sa ne vii in
ajutor, n-ai vrut. Si acum cind, siliti, am incheiat tratate cu ei, ceri sa 15
incalcam intelegerea si sa ridicam armele impotriva lor si sa pornim razboi
-f ara pricing ". Respins deci din aceasta parte, <imparatul> trimise solie la 16
cirmuitorul Rusiei, la Sphendosthlavos 76, cerindu-i 55. navaleasca el impo-
triva bulgarilor. De aceea 1-a trimis si pe fiul conducatorului Chersonului,
pe Kalokyros, in Rusia. Un corp de trupe porneste deci din Rusia impotriva 17
bulgarilor si le-a pradat o mare parte din tara si a dus de acolo prada ne-
numarata. Si in anul urmator, rusii au facut nu mai putina paguba, decit 18
inainte tarii bulgarilor 77.
31
970. Relzboiul bizantino-rus. Rusil lui Sviatoslav refuza sa se intoarcd in fara lor. Alianfa
ru,silor cu pecenegii si ungurii. Campania lui Bardas Skleros
XVII, 1, 17. Iar rusii, dupa ce si-au supus neamul bulgarilor si tara lor III, p. 522
si pe conducatOrii neamului, pe Boris / si pe Roman 78, nu se mai gindeau P. 523
la casele lor, ci voiau sal ramana acolo, stapinind tara <aceea>. ti atita la 18
71 Din par-tile asiatice si din cele europene ale Imperiului bizantin.
72 Cf. Kedrenos, Bonn, II, p. 254-255.
73 Cf. Theophanes Continuatus, Bonn, p. 389: I. Barnea, DID, III, p. 13.
74 Nichifor a1 II-lea Phocas (963-969).
74 Petru, tarul bulgarilor (927-969).
" Sviatoslav I Igorevici, mare cneaz al Kievului (957-973).
77 Cf. Kedrenos, Bonn, II, p. 372.
78 Boris al II-lea (969-972) si Roman (979-997), fiii tarului bulgar Petru (927-969).

www.dacoromanica.ro
 ig f SaININ3VOI VIIVNOZ

5319-0-7A3 pox 5101 51o).9y now nodrixoloox 531A3-goAmoX 31,-,t0 (4)1 1309o0
)0wArw. 173Dt1.10w. ky3113.r.3 101
70d-431. nododAxIN (19 A191 mA37til931L9 01A0g.232/.3
OZ ilAodTd), pox 5101 AID3iii93d3L Alo.okyrrim nod3a.cpxmoxrp?
A3V131A3 ir_gardp
Acolcoocirx XIX31.9 5170X1,071C9d A19371pACI5 5)0DIf.1911L3 -Md19
019707Callp14. 170X 51X01
'eCtXdFa. A9
Aki-fyturd19 ,3Drri9AT AredFa Aodi,D147-) Av. 5u, &9dttyx3

(1.2t4. 5U.D9oAx).g,
(01(1 5k13Thol Aocinoompo 4102.A9 DLcrido 1 lo 791.7ox mow. 5c9d
I7 .o1vy2313A3 pox 9 Afri .13ti.1tio 20 lodrEjcbpd 35 011101 531A9-wo7 pox 9 Amweiloi 3 -o70
5oX. 0 '50d10ig,Do2A3th3 59o1
31 5nodfl000g 531nz91y119 110X 0611. 139
500X1077119A7O1A011011
5319th1&y '510.0X3 zo poxrol.mll yx tf.
9 X 1701A0 110X 01 50 41
.d tZ9 5701A00X10 5ncxd9oI pox fooll)odID 513 / 101110X101d1 5)o91o1cIrc7 Ati.Arrinoligldf
zz .14.1909 A3717?10 A(L.l. Akstiodo Alo9)o3.1 -o1Ao2kx3 5101901 A20 (vri Acodcho-g, 9 59dIkyx3
17037T109 pox Tirx Ati.3701Dcl9 170.G91093X707 Acp.poyyow) dT) A4L 5061. 01 ,G10(21. 50
A(9A13X3 01 001c110,13T1 dip licou)O A9x ( 5170X11k110d19 0.6'371510R 5001 d7,0070d 500
CZ M9A.k170X 017093 110X AO1C9C3t. Ari 5noXoy 57o92g7ox 1)ox 51ono7 5101 511oxfA11zu
AT-glow.? pox 5concb93 590111o0 Amilmliold331. 513 59o1 '5noX9y 5901 Ari 3,03A70
5901 3y23,R .5)o1eco 70113 pox 5101 51oyy30 liAlqyzirinc 1dX37 Arl Soma. 5oacodd992
Wk. dal. 't07 .(91010 5c11 32 511 AC91 a
ACO.G0X 110X 67X.A.9 501107T9 110X 0f11 kX 5 41.19106031.

11107 501706/131 1701113 OR ACOX 170X A091 AC91131079 m91A1o1Lx2 ,m3d31d3icc Aod9 A01
11119115 5791 Aoinr?,1)9 513p1 pox 5.)3197o1 523 Atcxylp 33A.313
-
AoHtyx Aoiohlth?
o1 OCEIn 5 1917ox 5k1 Skylocb3x 001
4701A0d ch2 U.T1 39 ,170X 001133X VOX 3X.13Af.f.120X
3
SZ .59dRo0 01 ?2 11.1 001 5nom0dx X91 1( pox li.1 111(.10131( X90 01)ortlt,t .1101970 9 59citt(x3
51-Grp0 7017ox 5k1 kvocinx 5 A91 Atkg,9x3 3(A.102.21,92 pox Lt not 5nocb1` Tdocb:cimx
513 A0/n0901 A3A0.43)t. 59Ac33A3 50; i.X1 voAttectii. A91 Aothodthod pox q. Ti 013 )07

9Z n01 1101cw.2 701 kd37 (01270 -1113.031LX3 10 iodmdchod 33 01 AO.A.C33

2LX? 531A3.X.701( 523

d SZ9 A703X133 A093113A3 ?X 513 eL!.A.(d) 70X31T0 4ArDk1E.70 510 10 / loivricod A73t.911Dx

a 531AoAcoolo oyyort. Afr) 'Actodop 590yy0u d.l..(p)M1 *A00 39(101q 5k1 5c-o3T12 5101
-
311. 1d 1101 a X Ii.)( d 110 70900V(311.3 If A SI 5m31 33 170X 1099 331. 31d k.07331( AV!) 7071010d1
11031 'A709t
g£

'III 'd as "[TAX `Z 91 nia,. 39 iod?wrin 5k1 no1970 57013)(1970 50603 501A10rtahr(70AT
LI 93170d19X313 1017)X AC91 5(9,1 A09 19707103170C319 19023,(12. rox (4)y919 .13Arcld31L irx
114011Lf Augni-ArAnD ch1c10 1701n3d93d3L Anke Acol. .Amgctxz 10 33 53db11Lo1rx A70D.

81 110X 1 LC 5 C91A Acoporicod 5o9XD2 loacoxplollox 9 uno A91 20ro9wEj 5)q)pi..Docht.3-gvon

0 Aft! I70ALGX70ICI331 oirpo 0 5 Timx A101/. 01 A0333L0170C119 1707( 01(01 cA1n70770170X
A39n3ox3 170.693/410(701L10

www.dacoromanica.ro
 10AN ZONARAS 215

aceasta si Kalokyros. Daca voi fi ales de voi imparat al romeilor", spunea el,
v5.' voi lasa voua tara bulgarilor si voi incheia cu voi pace vesnica si va voi da
de citeva on mai mult ce v-am fagaduit. Iar ei, incintati de calitatea tinutu- 19
rilor si ametiti de cuvintele lui Kalokyros, nu se incredeau in imparat 78,
care le-a scris ca va implini intocmai tot ce le fagaduise Nichifor 80 si vorbira
mai trufas solilor. De aceea <imparatul > a fost silit sa ridice armele impotriva 20
for si, numind in fruntea armatelor romeice pe magistrul Bardas Skleros,
pe care 1-a numit stratelat si care era fratele de curind raposatei sale sotii,
i-a poruncit sa porneasca impotriva rusilor, iar el a plecat. Barbarii, aflind 21
de aceasta ca si conducatorul for Sphendosthlavos 81, i-au inarmat pe bulgari
si i-au luat ca aliati pe sciti, care sint numiti pecenegi si pe turcii care
locuiesc in Pannonia 82 si, alcatuind o armata / de vreo 300 000 de oameni, p. 524
prada toata Tracia. Skleros, neindr5.znind s5.-i atace si sä se lupte cu ei 22
corp la corp (caci armata lui era cu totul neinsemnata fats de multimea
acelora) i-a invins pe barbari prin anumite procedee strategice. Si mai intii 23
intinzind curse si pornind numai impotriva pecenegilor si conducindu-i
pe acestia cu maiestrie catre curse, pe unii i-a ucis, iar pe altii i-a prins de vii.
Apoi, incaierindu-se cu ceilalti, ping la o vreme lupta raminea nehotarita.
Cind unul dintre sciti 83, care parea ca e viteaz si prin vigoarea trupului si 24
prin aria sufletului si ca depaseste pe toti cei de un neam cu el, vazindu-I
pe Skleros cum merge calare si indeamna la lupta trupele de sub comanda lui,
se napusteste asupra lui si ridica sabia sa-1 loveasca in cap. Casca fiind insa
tare si lunecoasa nu izbuti s-o patrunda. La rindul sau, Skleros it lovi pe scit 25
in cap si izbitura sabiei fu atit de puternica incit it taie in doua pe barbar si
cele doua jumatati ale corpului lui cazura de pe cal. Barbarii, inmarmuriti 26
de acest fapt furl cuprinsi de spaima si indata o luara la fuga ; / romeii p. 525
tirmarindu-i din spate i-au ucis pe multi si pe multi i-au luat prizonieri.
Venirea noptii i-a facut pe oamenii lui Skleros sa-si inceteze urmarirea.
Pina atunci si cei care scapasera cu viata erau raniti 84. 27

32
971. impdratul Joan I Tzimiskes se pregatefte sd trimitd o flotd pe Dundre impotriva rusilor.
El prinde cifiva spioni ai dufmanului
XVII, 2, 16. Tn al doilea an al domniei lui 86, la venirea primaverii, III, p. 527
porneste impotriva rusilor cu armata mai multa si cu o flota mindra. Si pe 17
cind pleca se intilneste cu niste soli, chipurile, ai scitilor 86. Acestia insa erau
spioni si iscoditori ai fortei romeilor, ceea ce nu i-a scapat nici imparatului.
Poruncind deci ca acestia sä fie purtati de-a lungul intregii tabere si sa o 18
observe, a dat ordin sa fie sloboziti 87.

79 Imparatul loan I Tzimiskes (969-976).

a° Nichifor al II-lea Phocas (963-969).
81 Sviatoslav I Igorevici, mare cneaz al Kievului (957 973).
82 Adici pe unguri.
83 SCitii = aici, nu numai pecenegii, ci si rusii si bulgarii.
84 Cf. Kedrenos, Bonn, II, p. 384-388.
85 loan I Tzimiskes (969-976).
86 Prin sciti sint intelesi aici rusii, dar si aliatii lor, pecenegii.
87 Cf. Br6hier, Vie et mort de Byzance, p. 175.

www.dacoromanica.ro
 OI saisitsnv iravIsioz

EC

(IIAX '3 8Z F31 ° 971 51°3:"(9c1.n1-1)395)9dn.eDd3L1 ("--°71-x)x (PYT

-
'd 639
6Z 4ncerliD v.6,9 vox 9 491 mod)plvog 5(13)0D704) 9 dog 5U.D2
.9v03 ci) pox 191031 5201 n
59x131213 9 x) 019 dcoi-Tdx dX? 5noi,34p 5401470 45231c4 40 T.t.)ox
510chpl1(nog
os modlokinoa nco.kr( po.gomdp 470y310 TlIox 72 31 A91, '5rod 031. A() 33 49.Grix3
TS 513 10719d9X9 13 n3o33L9od31 'n93o) tv13)(3 pox oi(1ol 9 Y1910ij 593 439930X3 10

zc n 0
yolcouxch,D F12 91 ow, nouoi, nolcovoDnR roos4 lorin.qochLT onl 59 `5knwoi,
9

5914a) Od31, r\COI, m-oxyw 5931L 13q.31)o 5)th1 01 47y71codrtX9 (131(02x 63.g 13X3 A03,034(19
.531410197 1)0X (0,6 X 11.03193Xf U.2(101/.9 91 T1(9,39X 70
9 FX 491 43 Micoo lo nvi 312-
roopti.d7;gd) 1oi43 n yox loicopp 51017o719d oinon91?
TzE

III OCS/ogs'd `IIAX TE`Z (b19°61. 6V1 ^5.1° 61 131D-R dn°dth op 43-c)(41D9/1)°x1? 5r,t3)(1"d
3x? 5oni 33 1311.1:b 59d3L 91 noyol.Dodov 0 210x 7od191dv 41)0123vox rox
4no7.7Yr1917? -
srma. 9o.t. 513y 491(3 Ta..)ox A020d1o1. yox dcb 707400 57o91A..Gdo3t.x3 13x))vb? 5ocht 03 90d0V
9
17 40y It 33 9d.u. 5i1.1. 911. 5033y 5ka.rpol (13e:311.0/x61,D? 5,-pt 9 Acol. 5c0d 59),(1.Zdf -A367
SC 5od),oy.Goo2 502 A20 n022.3 573.1(1F1CO2 170 X)11.70d1.0 (009ta7pdd3499 <1L3 vop 5rylf '5ctv.,13
01 6yo21 33 44.1(232 roo3rt,9
izrx 4371 ski, 5lod37-1(f. 5cov071coX/3? 'oiroZ7?-ri 2c333L
roorvqx9n? pox lo lovoricod (93 nox 101913V/
9E kd 5319x 20 5cod 59chz Atplrid)
491 no 32 20 5232 91 -Dodov
(1371
4c10 ncod)pdcod 'oino(palo 54o2371 'r7ootA4.t.d19)?
0 5c13vo10d od3L 5(A.1 01L (03.1( 5 50n37110kIL xr,f.=)-f7. 57p1
LE 4oyo1 .g1(11LA103L3 .41090 yox
lo 5(0d 4317397732031.12 .
513d1pd3. 49I nodloio 5)09sto10yncb 'n3n3713ood3L
1041
1x.71

8E 9 33 50d10.1(.g9024363 590 3X131,70x 45(10(3)21.)(Cl0a 513 190)93 5-k2'pvca '51%A0 ST

'7)0131,3y 57)1eop. 931.9 51071932
1011.3 '0110.0 5709132 LIl.71
47,11)01Drex3c3 (b:Apo if.: hi,
32 2)ox 9 919 soy 'nitdrat dolyozq 13X Atf..1 it AV, O
6E 23,01Dod toDoNalkdrn)odo.t. 59
of, 593y1970d X3 510233.eo03.om0){ 32 110X A(03d(1Ockh ncod91 513d9d3L 59da.c. A01 703)(1970d
0140X1670 531.4(10/110 AkTI(pAdt.A(19 110X 5901(1)03 531.40212/06031. (n19)0
110X .L rldrilodcb
'ICS it vox X1.4X1.4)03, e371 10 lomiod -0r(3c7032 'no noa. 702xdo11o3ciroloi9odov
&col- A(0cpddzd 3 9 59Xr,1rt, nconvioimod'ooleop
5))(33711;. 3D3xdlf.1 '5)ono13ya
9E

'III *d tSS
`IIAX `E '61 0, TR 50(31C/dd7o4J 50d13Yg90243(1:17
43.6'014303L 59041.01T -93C/1.G312
413.0X3(110311 .-9011703
0140993d Sodit. A92, nod'74\0/ 4k71(pnA.An9 M01110 1)0X 721513 1023X10
a
A93 In9313.1014(19 pOX Ao.t. rton3710yo0d Ak4G9x3
5043T) 5201.1)0X 510X7/11T/09 )071(0cl

www.dacoromanica.ro
 MOAN ZOINARAS 217

33
971. Rclzboiul bizantino-rus. Loan I Tzimiskes cucereste Preslavul Mare si alter cetate
sciticci"
XVII, 2, 28. 5i astfel cetatea Preslavului a cazut in miinile romeilor ; III, p. 529
acolo a fost prins si Boris, tarul bulgarilor. Imparatul se purt5. foarte blind 29
cu acesta si cu toti bulgarii, lasindu-i liberi si spunind ca nu impotriva
bulgarilor a ridicat armele, ci impotriva rusilor. Fiindca multi sciti 88 se 30
refugiasera intr-o fortareata, imparatul a poruncit sa fie si aceasta luata cu
asalt. Dar soldatii, din pricina dificultatii terenului, erau lipsiti de 31
avint. Intelegind acest lucru, Joan mergea el insusi pe jos catre fortareata 32
si din acel moment toti alergau intr-acolo. Si fortareata fu luata prin rivna
lor, iar dintre cei dintr-insa unii furl ucisi, iar altii furl luati prizonieri
de romei 89.
34
971. Rd zboiul bizantino-rus. Luptele de la Dristra. Ceteilile de la nord de Duneire revin la
ascultare falci de imparatul bizantin. Flota bizantind actioneath pe Dundre
XVII, 2, 33. In aceasta cetate 90 imparatu191 install o garnizoand III, p. 529/530
capabila de lupta iar el plea.' spre Dorostolon, care se numeste si Dristra, si
dupa ce, in drum, a cucerit citeva orase si a distrus citeva fortarete, a ajuns
la Dorostolon 92. In fata acestui oras isi asezase tabara conducatorul rusilor, 34
Sphendosthlavos. Cind s-au vazut asadar unii pe altii, ostenii celor doua 35
armate s-au aruncat indata unii asupra celorlalti si o bung parte din zi
lupta ramase nehotarita ; iar catre seara., tirziu, rusii cedara si o luara la
fuga. Iar romeii ii urmareau si cei mai multi dintre barbari au fost nimiciti, 36
dar nu mai putini au fost luati prizonieri si unii s-au inapoiat in Dorostolon.
Si imparatul, instalindu-si tabara inaintea orasului, astepta sa vina triremele 37
pe Istru, ca sa vegheze sa nu fuga rusii. Iar Sphendosthlavos i-a pus pe toti 38
bulgarii pe care-i avea captivi in lanturi erau, dupa cum se spune, vreo
doudzeci de mii de teama sa nu se razvrateasca impotriva lui sau sa nu
treaca de partea imparatului. Indata ce aparu si flota, imparatul incepu sa
asedieze orasul. lar din Constanteia si din alte fortarete yin soli la imparat, 40
cerind iertare si predindu-se pe ei si fortaretele. 5i pe acestea le preluara 41
romeii, iar asediul Dorostolonului / dura foarte multe zile, deoarece barbarii p. 531
luptau cu curaj impotriva for 93.
35
971. Sviatoslav al Kievului capituleazii si incheie pace cu Than I Tzimiskes. Bizantinii
fncheie un tratat de alianlei cu pecenegii. Acestia refuzd sd garanteze securitatea trupelor
rusesti pe drumul spre patrie. Sviatoslav e ucis de pecenegi
XVII, 3, 19. Iar barbarul Sphendosthlavos, cu totul descurajat, a III, p. 534
trimis soli la imparat, cerindu-i sa-1 ierte si sa-i dea voie sa se intoarca in
tinuturile sale si sa fie socotit intre aliatii romeilor si orice scit 94 ar dori sa.
88 SCitii = rusii lui Sviatoslay.
89 Cf. Kedrenos, Bonn, II, p. 397.
90 Este vorba de Preslavul Mare.
91 Ioan I Tzimiskes (969-976).
92 Azi, Silistra.
93 Cf. Kedrenos, Bonn, II, p. 398-403.
94 Scit = rus.

www.dacoromanica.ro
 SIZ or SSININIV VlIVN02

'd OngS 770(q2 sodoL. 101 wiz-dem tqfpox soolcoo -77:Le93c3do1L7'13 'l-ox O
5c31(7D70d 571
IZ 513Dkilw oiloxkDocbt vot Sxdplo= .A39c9dkNOL3 1012.3 1)0x SyirLT 9 50ii10teDogr3cb3
31 sooi 7)1:oll -
o13x2(1»? 59d2L. &cp.. mdonoclxolp 17ox 071c170 tLypitOMID A3.0 01)09(;1.1(.
51/0x'70rs 1739(7ekg kri l000nvox 5101 scod 3270x10 osonolatop )m Ski Sxrd3136D 5)odt9X.
ZZ: 6(1 -AoR02R rox 9 70d sc3y79 91(101 31 5C10633X3 77opli.~702t. 39co2n. pox 5(10)(7pr1-dn9

Ez miX3 '5colrip 30.71 61361707012 691 &odo.pi pox 0.1 to73c7o1.vnoa 17aq.033kx
?g 5101 6371 51o1(\o oz.Asv?nmo 59d1' 3g 4i
noRo2R 6(91 Sem e709n3doik1n? >
srod
<-
-
'd 9ES `IIAX s`I'9 icarq-d 5ociircv9o2n3c1:01 701371 &col (lox:140,a3 -Pop
scnkn.p., 5707.9, 131191:1&32L 6M1 '4cox7prol7oll prrA 53103I. 109d-6Lf poLlp .01no1(

9E

"X -
'III 'd LtS 7'9'11AX L39 m9d2P1Ynoa
7o 51'0 .oik62 47015(6 k not kxD771711, )417ox
oiy3), 'kin3y3o. ntodroppv, y327p5,o6 tolo?.e7.7.7otop AGA.. (oodistho 'Acadlo dlov 'R2 'tionmw
Acpchov, 31 2777; 'ytf.norizx ?0 loycoaLoik-dox '0160)701069 719 lor
m9r60.131 59n?
£ 6c01 ,d7o21. 57o19)0 nco-dIpplaq pox ( nconrio1.3 ncoityriox
lo thol x3 noi no23y7970d
snoqk 61924h9 LI9733.9wov1!.3 nompi 5o1q.e.6131(7d31.t. 599 moi 6(0g17o1L. noi 11 'nods
t 171kdi :oikR noi 'nonoork)d 59 51037101x? '4
A(91 3g AC960.0931 monoll.np 6(91

6coxe,37.1.0ik1iox 0 A371 22d7ov 10197X701 nki Akco 'n39kdi3rI33 0 32 31. Skionrow

s7pi 57odd3 nroxdolyou 67.6.2y loolamod 2:ox 73x9keve. 5993 691 e,c9thoyR k63117olt
noi (-mid (,,3),IoAk?,? 9 59cby3gf '10-to-a-box tst, AGl nkXdf doinr3 6-6971 -9olooL1d31L
non37i 701 mvxno-r1c9d nonsTiciodpD 'cox Toc3319chi170 599 c.on971 -
=lair() 4701.
.c1 8t9 Aml ncovon no623x3 '5o1nn/co91d332. 59, Sodr&G.9ogn3cbx pox Skneopcoi, Sorrinncolg
oikxx?x pox k Ski 57o2choloolog k)(62 523 Aon.91-1 k1931d31L 621 4((1tnOTI10 > <
LC

'III 'd !LS HAx `OT 'Z1 I. Yi) 5f1X3,2 (ID 701&9932L71 31g c913 9 019X t 170XT11111701.110 ivtr,oca
ragpoduri35(21oi2o,2 77oi.kc323 nodiDiqa,53.7.mod7o7g )od(,9Xki ski dzA.ynog 579 no
CI 5rocix7r1 .oleamk-tirty? rev?
01 51019 Acny31L31top Somitoolpncom 5kq1.o7v 0 noi
O

norridlx 4nc9llodx 50 pox ?log 4D7prionc? Sk1 doolloog 'sr; ono(1.79diq 31 5c101c110
tI 'pox t13713c1(f. 3970x..704 h0i (LodiPi 57o1doo97od32(.7o7g noi scorcisood 33 nopvivra

www.dacoromanica.ro
 LOAN ZONARAS 219

mearga in tara romeilor si / sa faca acolo negot sa alba aceasta ingaduinta.

Iar imparatul a acceptat cererile si le-a implinit pe toate. Apoi, insusi 20/2113. 535
Sphendosthlavos a venit la imparat si a stat de vorba cu el si i-a cerut 55.
comunice pecenegilor sa nu-i impiedice pe rusi s5. piece acas5. prin tinuturile
lor. Iar imparatul le-a cerut acelora sä faca si acest lucru si s5-i fie aliati si sa 22
nu treaca Istrul si sä nu prade Bulgaria. Iar ei au cazut de acord asupra 23
celorlalte lucruri, dar au refuzat trecerea rusilor < >.
XVII, 4, 5. Iar Sphendosthlavos, pe cind se intorcea cu rusii
spre casa, cade in cursele pecenegilor si toti au pierit in chip groaznic 95. p. 536
36
976. Revolta Comitopulilor si inscciunarea lui Samuil ca far at bulgarilor. Soarta fra-
lilor sai
XVII, 6, 2. far neamul bulgarilor iarasi s-a fasculat. Cad, indata III, p. 547
ce s-a f5.cut cunoscuta moartea lui Tzimiskes 98, statul for a fost restaurat
de patru frati, David, Moise, Aaron si Samuil, care erau numiti Comitopuli,
deoarece erau fiii unuia dintre fruntasii for si care sint numiti comiti.
Caci le lipseau descendenti din neamul for imparatesc, supravietuind nu- 3
mai unul dintre fiii lui Petru 97, vreau sa." spun Roman, care era eunuc.
Iar dintre cei patru frati comitopuli, David si-a pierdut foarte repede 4
viata 98, iar Moise, pe and asedia <orasul> Serres, e lovit de o piatra si
moare indata. Iar pe Aaron, impreuna cu tot neamul sau, 1-a ucis Samuil, 5
fratele sau, fie pentru ca isi pregatea puterea numai pentru sine, fie pentru
ca acela tinea cu romeii (c5.ci se spune si una si alta), de a scapat numai
unul dintre copiii lui, care purta/ doua nume Sphendosthlavos si Joan. p. 548
Iar stapinirea asupra bulgarilor i-a revenit numai lui Samuil < > ".

37
1027. Pecenegii ncivalesc fn Imperiul bizantin. Sint respinsi de ducele Bulgariei, Cons-
tantin Diogenes

XVII, 10, 12. Dar sa, povestim si evenimentele externe. Pecenegii, III, p. 571
acestia sint, asa cum am spus mai sus, sciti trecind Istrul, aduceau
nu putine daune tinutului Bulgariei. Ci pornind impotriva for Constantin 13
Diogenes, guvernatorul din Sirmium, care a fost numit si duce al Bulgariei,
i-a pus pe fuga si i-a silit sa treaca Istrul si sa se potoleasca. Iar dupa 14
moartea imparatului Vasile l°°, timp de doi ani, birurile au ramas nepla_
95 Cf. Kedrenos, Bonn, II, p. 411-412 ; Ostrogorsky, Geschichte, p. 245-246 ; DOlger,
Regesten, 739.
96 loan I Tzimiskes (969-976) moare la 10 ianuarie 976.
97 Petru, tarul bulgarilor (927 969).
98 La Kedrenos, Bonn, II, p. 435 se specifics : ucis de niste vlahi calatori". Am reprodus
acest pasaj din Zonaras pentru importanta stirii din izvorul compilat de el, referi-
oare la vlahi. Este primul eveniment din istorie la care participa vlahii, desemnati ca atare de
o sursa aproape contemporana. Referirea la vlahi din Kedrenos care compileaza pe Skylitzes
nu figura la acesta din urma. Ea este, dupa r ecentul editor al lui Skylitzes, J. Thurn,
o interpolare datorata unui contemporan. Pare deci probabil ca Zonaras sa fi folosit drept
izvor textul initial al lui Skylitzes, farce interpolare.
99 Cf. Kedrenos, Bonn, II, p. 434-435.
'°° Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025 .

www.dacoromanica.ro
 220 rOANNDS ZONARA

Dav6vToc 86o ivLauTaiv .aav popot. clvetanpax-roL (iStSou y &p iXEZVOc Unkpasa6v-
15 Tat; stanpgeaL, TeL86vevoc TWV i7coTeAc7)v)- oUToc Se xat Tec TE6V 7MpsAa6v-rcor
kvLauTc7.)v xat T& TC7) ip'otc airrec -T]pEe TpLWV tiv-rop dcauviToL0e6c etcrenpecEorro,/
p. 572 xat TOCUTOC OCIjx116 auv.c3CoTocnoAAoil icp'6Acp TW xp6vcp Tijc potaLAciac a6Toi3.
(50ev ot niviprec iEsTptplaocv.
38

HI, p. 579 XVII, 12,9. TOTE vivToL'Apapec vev Tip; MeaonoTaviav xocTiSpavov, ot Si
ye IIaTtvc:exot riv BouAyaptav xat T-1v TOI.; 'IAAupLxoii napcaLov of 'Ayaplvoi.
39

III, p. 589 XVII, 14,26. tEd,o,6) n TOTE Tag [Lev ix T7];'Ayap T MUpot xat 'sac IT OCTL-.-
veLxaLc Acta yeyove T8L Aluac7)v.
40

III, p. 590 XVII, 14,30. 11oXXOcxLc S'ot 11oLTLvOcxaL TO» "Icrpov SLapat.vovTec Tec
Pcovato)v xaxi7.4 SLCTiaEVTO, TOU; &ACC1X0116V011c 0.1s6, CcvaLpoiArrec.

41

III, p. 641 XVII, 26,1. TO Se TiLiv IIaTLvdoccov gavoc a 5atc xaTcl r v E6pwcai.av (20Zpay
2 xextv1To. Exu0Lx6v Se TO gavoc xai noXudcv&poncov, nipocv "Io-Tpou vev.6vevov.
Se TOTE Tot; gavouc arcpxo)v Tup&x, Ocv1p TO tiev yivoc nape( TO g0voc Aavnp6c, TO n
3 liaoc vo)01c. &Tepoc 8E TLC, Keyiv-1c xa?o6v.evoc, acryp.Loc [ay Oaov etc yevoug
dcvapopc'cv, Coil() Se (SixTi)c Te xat SpacrT1pLoc 61 xal. no?tAcfcxLc iv noXivoLc
4 etv8paya01aac, nap& Toi5 gaV011c TCEcpiAvro. SLO xat nap& Tot)" Tupecx aoxEiTo,
5 "iirotivroc aUTOV CcveAetv. 6 yvo65 ixeivoc xat 86o Tc7)v cpuAc7Jv npocreTaLpLackvevoc,
o6cri6v nacreLv Sexa int TpLcst, cr6v oc6Toac SLe6.1 TOv Icrrpov xat int Tee Po4Loctow
8pLa ykyovev, oc6T6voAoc -1)xeLv Akycov TW pao-LAet xat o6x gcrecraat of c7Lauv-reA7hc.-
6 &v.-0601 TaiiTa TO) Movovecxcp, xat 6 Tilc xciapac etpxo)v xeXe6eTaL SeEacs0aL
7 -rok Zx6accc. 6 Se Keyiv1c etc Tip) PaaLAtaa Tc7w Tc6Aeow cpoLT-1acc4 iC 8L,w
p. 642 .X0e/TEi) pacTLAst xat TO CrOrrhPLOV 3EE&I,LeVOq POLTrnalloc kv.p.4],91 ncerpixtoc.
8 gneLae vevToL xat To6c o-6v oc6Tel) EXUaCtc 'rob aciou TOUTOU XouTpoi3 tieTao-xeiv.
9 noLo6v.evoc Si TOGS 8LCETpl.r3k XOCTOC 'r& naptaTpLa xat SLar3atvwv TOv noTay.Ov
10 ti0p6ov ix&xou To6c 'raj Tup&x, c'evaLpaw Te xat Aig6vevoc. npeapetav Totvuv
6 Tupecx 7spec TOv 13ocaLAia ecnecrraXxeoc 13TLETo 8TL TOv d7coaTc'eT-0 To5 &0vouc
iSiEccro, xat et v.,i1 xo)A6aeL xaxoiiv TO gavot TOv np6acpuya, TO g0voc 6Aor
11 &Est. noAkv.Lov. npec Ta5Toc 8'6 ccUToxpc'eTcop n o5Te 7Cp086T7M gcril <moil npoaeX

www.dacoromanica.ro
 WAN ZONARAS 221

tite (cad acela Meuse o aminare a platilor, crutindu-i pe contribuabili).

Acesta insa 1" i-a obligat sa plateasca atit sumele cuvenite pentru anii 15
trecuti, ci si cele pentru anii de cind el imparatea, trei fiind, MIA indu-
rare./ yi asta, deli se intimplase o seceta, mare in tot timpul domniei lui. p. 572
Din aceasta pricing saracii erau coplesiti102
38
1032. Pecenegii pradei Bulgaria

XVII, 12, 9. Atunci arabii au cotropit Mesopotamia, iar pecenegii III, p. 579
Bulgaria si agarenii coasta ilirica.
39
1034. Pecenegii pradci £n Imperiul bizantin
XVII, 14, 26. Atunci scoboritorii din Agar au luat Mirele si pecenegii III, p. 589
au facut prada de misieni <... > 103.
40
1036. Pecenegii ncivalesc in mai multe rinduri in Imperiul bizantin
XVII, 14, 30. Pecenegii, trecind Istrul de mai multe ori, au adus III, p, 590,
mari daune tarii romeilor, ucigindu-i pe cei prinsi in floarea virstei "4.
41
1048 1053. Relzboiul bizantino-peceneg . Conflictul provoc at de refugiul lui Kegen in
Imperiul bizantin. Colonizarea pecenegilor lui Tyrah care nu lupta satisficritor cu turcii
selgiucizi. Pacea cu pecenegii
XVII, 26, 1. Iar neamul pecenegilor din nou a pornit asupra partii iii, p. 641
europene < a imperiului >. Era un neam scitic si foarte numeros, care locuia
dincolo de Istru. Conducator al neamului era atunci Tyrah, un barbat 2
stralucit intre ai sai prin obirsie, dar greoi din fire. Iar altul, numit Kegen, 3
dupa neam neinsemnat, dar barbat activ si energic si care adesea in raz-
boaie se aratase viteaz, era iubit de popor. De aceea si Tyrah intindea curse, 4
cautind s5.-1 ucida. Aflind acela si asociindu-si dou5. triburi (toate erau 5
treisprezece), a trecut impreuna cu ele Istrul si a ajuns la hotarele romeilor,
spunind ca vine ca transfug la imparat si ca va plati tribut. I s-au dat 6
de stire acestea lui Monomachos 105 si i s-a poruncit arhontelui tinutului
sa-i primeasca pe sciti. Iar Kegen, mergind in cetatea imparateasca, se 7
infatisa imparatului si primind botezul mintuitor fu cinstit cu titlul de p. 642
patriciu. Ii convinse si pe scitii care erau cu el sa se impartaseasca din 8
acest dumnezeiesc botez. Asezindu-se in tinuturile de linga Istru si trecind 9
fluviul pe neasteptate facea multa paguba oamenilor lui Tyrah, ucigindu-i
si jefuindu-i. Tyrah a trimis atunci solie la imparat invinuindu-1 ca a primit 10
pe razvratitul din neamul sau si <spunind ca > de nu-1 va impiedica pe fugar
sa aduca daune neamului, tot neamul ii va fi dusman. La acestea, impara- 11
101 Constantin al VIII-lea (1025-1028).
102 Cf. Kedrenos, Bonn, II, p. 483.
1" Expresie proverbialA, pradA facutA In voie", cf. Kedrenos, Bonn, II, p. 512.
1" Ibidem, p. 514-515. Dupl Kedrenos este vorba de trei navaliri succesive.
105 imparatul Constantin al IX-lea Monomachos (1042-1055).

www.dacoromanica.ro
 eli"; SaMINIVOI VIIVNOZ

gi 5o1n9.0, 1107i090!!.63A. 3150

no)1 ncollorinnkri 61 j
c9D9v7x IL7i 1706,970607110 S001 d111.3 .(l5/01.1\7)903)(00 6(919101
X7edn 'ma169.01:171ox 13=9 nm7113X Gc1,93L3 lzx 9 sodi.DI
? 514.619 Sp &ttu.. 670431.3 cba.. 13f1dX 61J.L STII?506 401trYVV21.90C1X3X 314 GI. Ltd912
601 601110103L 609 61 136.6,3 71670E 370X 141 709:1707-1(09d
610C10)X mr,47o)(101.70X 701 n3
EI mpou
63:1.10d3X3 0 39 3A 5031(1970d 01001 6T.6,7071 6701/-70419 70X31Q70 Ska. 51odcpX
It llnoZto, pox cbl 0.6913m nodnoxpq -n31iv713a.c.3 30 101637l 17070061)17011 dl 0 C) (9 A - of
6.72360.0 53169463 pox 90610 pox Amyx?? I01. 6C011o7 X? 50111( 110X
6(0637497003X93 ?A
s 311.
3d 701.0701 an? ky n3rboDn31.1) o 41 906 Cf. 111071 610711(10X 0.031f.?1(331L 'A pox 01(101 ?
c1 £I,9 90\(07101(17 5906). 5k63.1.3}1/9 13.G331.70610 pox 5101
519x77oricgd 5137-17o60g 170.61:1-6.1aL7
91 5101. .5103167069 5m
Arlo). 60923 10 d 10d70070 61&1 ACO1r,170170X AC91 n(03)07Imd -321.3
4619031( A3Ti9701(3131.70X10 Ul 6906 531no61oXA.n1 m097031.6Iy1 pox 53looDfro3Rouf
tooxt.,4,37i 701 70o19 pox 77013X1 197on9L31. pox 51oi 51oeigX3 moxcnrhou 59o1nr3
I L 6(01001 1099
6971 onu; not 6016913m '61D7069131 70 Ari iD.scbn 'ooDIAGnscIzaz. 30
noprldX =10 6709006,093 01 50.grtv(1i. 39 on. AOIL1OX dX 6071191C 06? -
81 9g m033,(9o09
59da.
04.6,9371 170.093631 4510370TIC9d 13 701 yse.9 ) A3.6,3d11ocbp 533 Att1 no-n. ne-gbplvtoa
modTX 'kisvxmlo.nox noritz.d3 moDs.to &G.1 4706o33)(21 oche. rtodxrri not 50onu 00633x
61 .591A7.6,nvo170x 9 17ox 360636 001 5cr3y1970d 501A70993y3X 9 9g 3A drii, X10 Afp 5101
510x93 (101 50043 6,X 5,?dat. 691 70iAn0110dx 170X 001 00336, 70170X (07 53163.6,
07, 50170719313.o0d 197071c21510 ilodarrboy 6709k-61111? 5(.? 39 7707-7,nri 3191 rm 51017071
101371 AC91 Amxdr,toi mo.q. TIrx AtJ,1 4670(j)3 31A311.3R310X 70X IX 57ovoly ACOX106117011
o Oltyk X d C01.70 d 3vaq So63ri)D pox 570D3y10.6,7ox 5601670 5001L3L3, 31
5o63T19)(970thol.t.
570XC)70170C)19 5101970 X3 11(01 A016310719 63 021.0.00OX 131( 639/0d31.31R
370X t/.1.011L? 5709
1z 03X3X 5709 4613.0)(311.70 570701 5101c7o 770x rdollf..kkoclic 5U.1 0099 5(i)
003d(idi,
533
Aioc3 1d3az. 601 And1707170Q (61970XA. 01193 6709 VOX crnoda.c. m3n77ododaz. xcto .n0)(3.6,ti,
d 669 04513 ac9 (091 9g COX d 5314709 3707( $(. 1 001
a0r1.6,c30u. 5310X10.6,63 609 5101. 5101L12.
LC1 6 6709970,(70.6, 106,37170903T16,6011.7019 1o17ox 1141 (101 ctolIT n03970th0i 6071 4611. 70X310/0
"63 170X
A01A3T170131A09 k102L 10637bpD ALC1 6703dol1oR9 5101 19763/0710 d1L DO .016(060p
33111 ncirio toosh-G,D3od.e,knrip noTtkaqo pox fq 5101. 51o3d1D16311. slonsu. 01A70yf_31.3
EZ 5701. '57on.kx9 63.6,13X3 cR c79 of,3r10-irri 701 X)(1)/(506 '60X3d13170X 51x10yyoa.c. 9g nos.
-
5c93o970d 6(0/2170,170X 70170119.3170d19 45010011t2L 31X)dX11.L? 319 d 10 67014 30 60d
Ch0 410 319(2 pox 5m39)? )oz.)ox 5141..9703x. 5f.tx/0do pox 57o36oR3x1ow I70#9n6o293x9
17Z 170X 67033X 7016701/1 FX cl0 701 mdt3911. '606971 Tow? loi.nri pox 701
170.6,93.6,71
01L 13y 1oCift.G3XA70 (31. 50 99 17016036319 51011o71cod 51319oln0xlo1i1 57oRn0aLD '
pox 5(0.19c) 9 no-n., tscr»opm.moll 30ty3 507-131(9at.

gt

'd IL9 `IIIAX '9 I 0) 3g

59(ti-A7I0M Tlx'x M') 0 ncodalln moll= AnGaxx
'Donor% 'irl.nodlqy 5zD931)odi,Dx.? 51o1 n971 51odAJ.90 0.415.d13 51on3717091h11)D 0170932aL99
7, )pi..rx 9g Amt 6(0.6,0x3 u.ArDtprido low?, ooti)nxrtct VOX 03140)33 6709 ) 0 9

chpl rn3,cbc1 5s1rop.t. lon91-13A.lf. '(olno.3.1)p 513 mol,rpo,R 9 3X ?ly 533.0,6a970CYG X 3r

10d30TI
3611 511.1 M01 JOTIC9d A.cri 5c9376orkq AcToodrinD 01k/1 310X 01 ciyou A(01
£ 6T)33X30 60r00901170 70i371 M01 AC916?0,613)(1d3IL R3100 d '70 511n.A.n3-,,0nf n3.6,13x369
9 503)(1974 D? X 639C9A0i. A? 6)1 V 0 46)11d (40. 1101 5n0ro1 5o169 5r1113 not
17
713131.3N d 003 59nkr1 noddrlo 9g nopoRlvd 501n7k70dc7o1xx pox 5on01X 5k990.0311.
odw. ,c9
Szd 55,.1 nouni.?, 21 on. noTtw,
'5G.v2toni. olchotcbm pox Imi.m117nd1D

www.dacoromanica.ro
 JOAN ZONARAS 223

tul spuse : Nu voi fi nici tradatorul celui care a venit la mine, nici nu-1
voi impiedica sa se apere impotriva uneltitorilor <pieirii sale >". Aceste decla- 12
ratii au fost transmise lui Tyrah si dupd ce a venit iarna si Istrul a inghetat
din mal in mal, din pricina frigului, el a trecut fluviul pe jos impreuna
cu tot neamul sau si, ajungind in tara romeilor, pustiia tot ce intilnea in
cale. Imparatul, aflind aceasta, a trimis indata arhontelui tinutului armata 13
spre ajutor, pentru el si pentru Kegen. Pecenegii, gasind belsug de hrana 14
si de yin si de alte bauturi preparate din miere si indopindu-se nesatios cu
acestea, cazura prada unei boli de pintece. Si, aflind acest lucru de la un 15
dezertor, / Kegen convinge si trupele romeice sa navaleasca asupra dus- p. 643
manilor. Cind barbarii vazura navala romeilor asupra lor, chinuiti cum 16
erau de boala, s-au cutrernurat de spaima" si au aruncat armele si au prins
sa se roage si s-au predat dusmanilor. Dintre acestia, citi au ajuns in 17
miinile lui Kegen, unii au fost trecuti prin sabie, altii au fost vinduti ca
sclavi pe bani. Iar multimea ramasa s-a socotit Ca va fi de folos romeilor, 18
daca, dupa ce va fi lij4ta de arme, va fi colonizata in tara bulgarilor, care
era pustie in cea mai mare parte a ei, deoarece neamul acela fusese de curind
nimicit. Ceea ce s-a si intimplat, din porunca imparatului. Iar Tyrah cu 19
cei mai de seamy din neamul sau au fost dusi la imparat si invrednicindu-se
de dumnezeiescul botez, au fost cinstititi cu demnitati stralucite. Cum insa 20
atunci romeii aveau lupte cu turcii in Rasarit, imparatul a ales 15 000 de
pecenegi si, inarmindu-i si dindu-le cai si asezind comandanti dintre cei de
acelasi neam cu ei, i-a trecut la Chrysopolis, poruncindu-le sa mearga'. in
Iberia, dupd ce le-a dat si cal'auza de drum. Si cum au ajuns la Damatrys, 21
s-au oprit si n-au mai vrut sä mearga inainte. Ci / retragindu-se si ajungind P. 644
pins la strimtoare, au trecut marea cu caii ping la manastirea sfintului
Tarasie si indata urmindu-si calatoria s-au unit cu cei de un neam cu ei.
Si, dupa ce s-au adunat la un loc, au plecat si si-au asezat corturile in cim- 22
piile de linga Istru si de acolo navaleau si pradau prin partile Traciei. Desi 23
imparatul a trimis de mai multe on osti impotriva lor, erau mai tari bar-
barii, incit s-au raspindit fara teams prin toata Tracia si Macedonia si
pradau tot si nu numai regiunile indepartate, ci chiar pe cele apropiate
de portile Orasului 108. In cele din urma incheie un tratat cu romeii pe trei- 24
zeci de ani. Si astfel, a incetat razboiul cu pecenegii 107.
42
1059. Isaac Comnenul face pace cu ungurii si pecenegii . Zdrobeste rezistenfa sefului peceneg
Selle care refuzase sd se supund

XVIII, 6, 1. Iar Comnenul 108, pornind cu oastea asupra ungurilor III, p. 671
si a scitilor care se numesc pecenegi, incheie pacea cu ungurii care o ceru-
sera. Si indreptindu-se impotriva scitilor, unii dintre ei se supusera si 2
incheiara pace (caci nu erau toti supusi unui singur conducator) ; dar unul
dintre ei, Selte, care prinsese indrazneala, se ciocni in lupta cu o parte din
armata romeilor si fu invins si pierdu cea mai mare parte a oamenilor sai
si fugi impreuna cu cei care supravietuisera. /ntorcindu-se de acolo, impa- 3
ratul isi aseza tabara la Lovitzos ; era aproape de sfirsitul lunii septembrie.
108 Ale Constantinopolului.
1°7 Cf. Kedrenos, Bonn, p. 581-591.
1°8 Isaac I Comnenul (1057-1059).

www.dacoromanica.ro
 tzt sammvor viiv.goz

101(v331. 61 13X9uf) '1906(93M161X3X pox 201170102/. 513103Xd31L9,R 5319A00131

273X

531671.021.70(31L )91 7313R1p114 mocbo no9c3.610 'Awdn99c31aL 50) pox (1)2, 40117061D
'd S'ZL9 (b)cla. 17)X 5101 51031(101L9 nompo 701, 10220xl1A10 /0321.1y/131.? 7011.3 ctoi 6132 31 TVX
fi0/ M3634 131.3 n9dw111 nco1n3tr101t Ski 9013x19103 5knG.XD 63veL0dat. 9 5n3v970d
170X 92L2 AndR IL193 '4913Tirho3L 13X3 (-wit s670:61D3 'pax 53611 Ac9.1. n? 5170Xod3aL9
9 91c113 11)asoolopd3ii. 5kod nm ml 621.92. '5(4.1370drin9 n109k193131-1 Sli.l 59nd3 9
5931(19104 31 110X 10 2d31L '491970 Gt .3 10X21970 A3.69)4 70913.69701L9X3 639331.311X
I
9 39 dcoi,x)dxolcoo 6r?-61(36711L3 513 Alp. AlX011.9001371 110X 59M1/41101LT d31L9 1 51 COD -
5r3dk1 51.19701. 7el 701*01c1oX ml 634. A9706 59163 961 mo33x191d 3,3131tpeop (hi
8 1dnidr1oicod2L .501ot30 7pi7ox ntv, Ardriti. 'do?), A? G. 11012.3x31 .nriIvriff 51/.19X1
601 x? 51.c1 59ndg 3 31ncb3 nonngtqx

CV

III d 8/9 -1`6`IIIAX lx)31 9T1 59c3IL no-o6polnoXDpop 561090 40X23 56X70X T1 R -.0?
3XDra359x:ox -coR tm7911)0ciD ox AlAvD :x 4A001.o.tfLa913dXT
101631E TOX 101n101
Amt nconc) 5n0tvg3 170-Gnxa) 39 9190l 11D3 MT)l ncox)peoiril 'pox 70170X Snon?A. -321.9
Atqod »x 1 )ollox 5no.G..11.yn Atf.yodd3an 106701E 5101 51oxl.qax3 non37-17r11iod22.
-q3(1939 AOl n0c31Dis '5o1n0n110d1019 ro0Dkv0d132L3 A31'I 10 A(T)1 M92d1D1d7O1L
6(93`(91L 53160za?? ArDck) 33 10120 0 59d191lo07i 5odochkxim 9 5(417013coo1og pox 0
sodlotiorri 5o13101:70a 9 (5tunpxoacv, c)132.0? 170 5101210 t1970d7013 Flo 1019371
31 I'm9t.-6Angtt Imo? A103T171n9 191D 01 A0c10dd10d At.,..1 31 eowonoAnD 5101973
27DX 01 sn 271x 59016009(302
olmoinco.a..nox oplimdip 5non3711c.&13 510dRAT C0eA7-IT

AO/1):41LT 110X 531A1d701 A91 /49005' (41 21:3311. 6919 A70d6X A:09COC.I.vh3
'AIO9)0192 A739(1. 'dlo.X. sc? '5019't cl31tn MIA0X1f..3 51o3roX 10 6362410 xquo .10A3TI0ACT
A3.69 1043716T1d9 Atf.1 31 A03X7OW cal o1no)3(,ty3 210x 51dX3TI 50V2V(H> A70931/.0d1L
S 733.moi A713Ti9.6/2 133011.34 cbi '13xlmod ix/3xxcto 5137ilonct2 ,c? isnx pox 401-3,mod3op
9 A7 7o t&TI 1101(L9daL A9y0d9 50A13X3 A3013\(3,2 119 no.i..sAmplzi.mop 01, -G3 Son 1193
-cI 6L9 513d93d1L 39 59632. 5901. 5701n0n3nor13Iff.inco1c7o 5c?xy70193 19131-1 modT9 0110d13213
5101901 01. AOCbOdc/ftil '171.60109131L9 ACO1AT1L 33 Annrcbrop monrinoclogloy
1709131L.
MO1 arKbpdChOd 61149q31.1.3 Ski A3TI 563X91L
61 1309Vd 5m 1012 A712XC9.213cb G.T1 T171X
639tatT1If.233 id= 39 dochog 5aoXxr 'n39contpx93 no 5no33y.u. 5m 1'D1313y M01
Ao1.70X3 701AOXICIA31L 901,(0730,371 '50A37i91701.L3 AC0)21A0d6 3R 1d31l. 5011ori931..vd19
8 '5I/..10lun9 A? G.x3.A..4., (*)19/o q. not. 59043 lf.thod19v17ox 5o1.roorf)L,LXDA3
5101901
41 6,93)(3 90T110y 2/0x 11Ant9X70X 5r0dRocb9 3 9019'70 20 31 1on0n1)1.7)ll vox 10
01n3.6131.3 vox Ati.Rd39 9127o g19)oxcbn,c1)319
1on3ri33x70c1o1L loa)ok(n0a 119XLCA3.eDt?.
6 9x1 51\ AC91 A(9A97-13.14 9,137i Amtqy AcolAnkAn9 Att(4207e Da A91 noda.Dis Ai 3e 91
nmarin.o not 50.3Ar1lf.A.Lumc31,D 5G.1. 51033.e .56311114(13 5900.01LT dV, 9 5931(1910d
A3.601AT1L 5Od1L 91 A013.6 6319(41)0X 190dX703 110X lidld1M19 57013c70X 01 (1019 -933
506311 17OX AiR.l n3t13x3 5orm1no.svoxx3 1\11.1codT
0I =nu, AM ml 61X3 1313 th.6,X70cht3 5&1 57o33y1970d 901901 not. -7pdxo/..c17o
II 5odoi 9dat ?g noinoa, 59719139 o13n3.1.3 57oal3ri
72i..7ox nr.p. sloaylx no3dd31.21.3x

.c1 ZI`089 '59Akri noccbn pox 'town pox noX7o1('oat. A209I1-6Cp1L13r3q. 319 x lx) 91 Ti..)3x
/1733x10

www.dacoromanica.ro
 IOAN ZONARAS 225

Si s-a dezlantuit o ploaie furioasa si a cazut si multa z'apacla inainte de 4

vreme, incit o mare parte din cai au pierit si multi soldati au fost pusi in
primejdie de frig si riuri s-au revarsat si, inundind <regiunea> au luat cu
ele pe neasteptate alimentele lor, incit lipseau si cele necesare armatei
si cele necesare vitelor de povara ale acesteia. / Dupa ce a incetat putin 5, p. 672
sa ploua si sa ninga, imparatul a iesit din cortul imperial si s-a oprit sub
un stejar urias care era acolo. 5i citiva dintre cei mai de vaza stateau in
jurul lui. Facindu-se zgomot mare prin partea locului, atit imparatul, cit si 6
cei care erau cu el s-au mutat de sub stejar, iar acesta deodata s-a smuls
din radacini si s-a prabusit. Iar imparatul, intorcindu-se in orasul cel mare 7
si aducind multumirile cuvenite lui Dumnezeu pentru aceasta salvare,
a construit o biserica in palatul imperial, pentru prima mucenica Tecla.
Caci in ziva in care se face pomenirea acesteia, a scapat de primejdia cu 8
stejarul 109.
43
1065. Nclvalirea uzilor in Imperiul bizantin. Nimicirea lor
XVIII, 9, 1. Catre Soare-Rasare lucrurile stateau prost, asa <cum am III, p. 678
aratat>, iar catre Apus de asemenea prost, din pricina lipsei soldatilor si a
nevolniciei lor. Caci neamul uzilor (acestia sint sciti si au intiietatea fata de 2
pecenegi intre neamurile scitice atit prin nobletea neamului, cit si prin multi-
mea lor foarte mare) trecind Istrul in masa, cirmuitorii oraselor paristriene
(acestia erau magistrul Nichifor Botaniates si magistrul Vasile Apokapes) au
incercat sa le opreasca trecerea, dar nu au izbutit. Ci, luindu-se la lupt5. 3
cu ei, barbarii au invins armata pe care acestia o aveau si i-au luat prizo-
nieri si pe amindoi acesti barbati si, trecind Dun area, au umplut tot tinutul
din preajma ei. Caci erau, dupa cum se spune, mai mult de 60 000 de oameni 4
in stare sa is armele. Nava lind de acolo, pradau Macedonia si inaintau
pins in Elada. Aceste lucruri it descurajau pe imparat 110, iar el sov5.ia sa 5
stringa osti si amina ca s5. nu cheltuiasca un ban. El spunea insa ca neamul 6
acesta e invincibil. Si trimitind soli cu daruri la conducatorii lor / incerca p. 679
sa-i convinga prin acestea pe barbari sa incheie pace. Deoarece toti it 7
ocarau pe imparat, pe fata, cal din zgircenie nu merge impotriva barbarilor
cu razboi, el a plecat din oras si si-a asezat tabara in apropiere de Choiro-
bakchoi, avind cu el, se spune, nu mai mult de 150 <de oameni> si
ingrijindu-se de stringerea armatei. Litre timp i se vesti pieirea neamului 8
<uzilor >. Caci asupra lor se abatuse o molima si dupa ce aceasta le-a facut
mult rau, pecenegii si bulgarii din vecinatate s-au napustit asupra lor, care
erau slabiti si i-au nimicit cumplit, astfel incit numai conducatorii lor cu
putini oameni au putut sa treaca Istrul. Dar totul s-a petrecut din iscu- 9
sinta puterii dumnezeiesti. Caci imparatul pierzindu-si cu totul nadejdea, a
alergat catre Dumnezeu, rugindu-se de el cu lacrimi si cu zdrobirea inimii
si implorindu-i ajutorul.
Acestea s-au f5.cut in anul al saselea de domnie a acestui imparat. 10
$i mai inainte a fost un cutremur mare in ziva de 23 a lunii septembrie, 11
din pricina caruia s-au ruinat in multe parti si biserici si case. /Atunci s-a p. 680, 12

109 Cf. Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 107-108. Sfinta Tecla e pr5znuit3 in biserica orto-
doxa la 24 septembrie.
11° Constantin al X-lea Ducas (1059-1067).

17 c. 2275

www.dacoromanica.ro
 226 10ANNES ZONA Rtek

Ki4Lxov EXAllvExOv xceTkecre T612,evoc, gpyov xoDat6T6v 're xoct .9'ocop.ocroc

C4cov, xcd. O iv Ni.xoctc Tc7)v ecyto3v 7rocTipcov ilircrT6c TE XOCI 7CEIDULVU[1.0c XCCTE-
aeiaal yak.
44

III, p. 684 XVIII, 10, 12. AoiA yap naps To5 Ao Um( Tijc ZocpaLx-7); yeyovk xoct
ccrtvCcxot.; ixei. 7COU 7CEpLTUXWV XGCt To oTot.c aup.f3ocA6v, 7COAAOUg TE StWAeot xoct OU
izetouc id.ryplcrev, i'Lv Tok 1010 iccAcox6Tocc TeLiv s'eapocwevcov TOcc xecpocAecc
13 crTetAocc Tc7) poccraei. pe6T&pric TI[L1To, ypecclioatroc TOU xpocTotivToc c6T(T)
W S 0 oi'.) Sc w AL6yEvec, 75 ecio.y.cc, TO S'OcvSpayccalui.curoc ap.ot139,

45

III, p. 699 XVIII, 13, 22. < ..> gcoacv Si Ogcov 'CC oqpprayv.cc 1TpO4 Tok 7roAep.Eoug
23 obripToR6Al6e. xcet Toirro 57COTCTOV XCCI TO p.eZvocv gTL 7CAi100; TC7)V 05CLA) inoblacv.

46

III, p. 713 XVIII, 17, 3. Aoi5Xoc SE Tr.; To5 no:TpOc ToUTou TOU ccUToxpo'cTopo4 Nicrro)p
Ovoiloc, fleaTcfcpxlc Si TO gio4Lcc, SOUS, Tc7.)v IlicpLcrTpicov npoxeLptaas66 .pev OnXcc
4 XCCTOC TOU pccaLAio3c. ORcaxv.tco yOtp kElevoc p.e76 TE.voc apx-rryoti lIccrl.v&xo)v,
OS ixocAeitTo TaTok, et; Ti)v Tc7)v 7c6Aecov 13cc6aeoou6ccv napeyivovTo xoct ncepevi-
5 PocXov npO ccUTijc. xcurc<9-6a9cct SE Tdc OTCACC TOU POC601636 SlAotivToc cc'xrc7),
ixeivoc gTot.p.oc etym. rcoarroct. Toi3To gAeyev, et ccUTcll 0 AoyoakT.1; Nt.xlcp6pog
ixSo.aciTi n Tio.); ix [Liao° yiv1TCU, eoc xot.vi] aup.popec xoct xcocOv int.84g1Lov.
6 ToilTo se TOU Pa6aio.)4 1..71 not.oi5vToc, a7raVL6TaTc lLEV Tijc rOAEo.)4, TOc Tc7)v
p. 714 ()pccx<7>v Si xat TO: Taiv MaxegOvcov AliCeToct xect Oaac TolfyroLc T714 BouAymptocc
ncycixeLvTccL xat Etc T71V T(7)v ITOCTLV&XCLAO RETC(Xcopa.

47

III, p. 717 XVIII, 18, 1. 'EN. ToaoUTcp Si xat IIocTt.vcixo.w 7cVii4o; i7c-7)?4e XCCTec 'ASpt-
cootnT6Aeo); xoct nept TecUTlv 7CCCpE(113CCA6VTE; T7ry n &pL oo'iTc73v i?cliovTo xd)pocv,
ok O Bpuivvt.oc SeELwaci[Levoc xpinlocat lieTocvcc6r.7-jvccc T7S 7c6AEws g7ca66e.

www.dacoromanica.ro
 MAN ZONARAS 227

prabusit si templul elen de la Cizic, lucru preafrumos si vrednic de admi-

ratie si s-a darimat si biserica cea mare si vestita a Sfintilor p5.rinti de la
Niceea 111.

44
(?). Meritele lui Roman Diogenes in luptele cu pecenegii

XVIII, 10, 12. Caci, fiind facut duce al Sardicei de catre Ducas 112 III, p. 684
si intilnindu-se acolo cu pecenegii si angajind lupta cu ei, pe multi i-a
nimicit si nu mai putini a facut prizonieri ; iar pe cei prinsi i-a trimis vii
imparatului si i-a trimis si capetele celor ucisi si a fost cinstit cu demnitatea
de vestarh. Si imparatul i-a scris <cu acest prilej> : Nu e un dar, Diogenes, 13
demnitatea, ci o rasplata a vitejiei tale" 113.
45
1071. Uzi din armata bizantina tree de partea turcilor selgiucizi in lupta de la Mantzikert
XVIII, 13, 22. < > Dimineata insa o unitate de uzi a dezertat la III, p. 699
dusmani. 5i acest lucru a facut suspecta si multimea de uzi care ramasese. 23
46
1072-1073. Rdscoala vestarhului Nestor, ducele Paristrionului

XVIII, 17, 3. Un slujitor al tatalui acestui imparat 114, pe nume III, p. 713
Nestor, dupa rang vestarh, care fusese investit mai inainte duce al oraselor
paristriene, ridica armele impotriva imparatului. incheind deci o alianta 4
cu un conducator al pecenegilor, care se numea Tattis, ajungeau la cetatea
cetatilor 115 si isi asezau oastea in linie de lupta inaintea ei. Cind imparatul 5
i-a trimis vorba sa depuna armele, el spuse ca e gata sa o faca, daca logo-
thetul Nichifor ii va fi predat lui sau va fi inlaturat, ca o primejdie publics
si ca un rau obstesc. Cum imparatul nu a facut acest lucru, el pleaca din 6
fata capitalei, dar prada tinuturile Traciei/si ale Macedoniei si cele inveci- p. 714
nate cu acestea ale Bulgariei si se intoarce in tara pecenegilor 116.
47
1078. Pecenegii niivcilesc spre Adrianopol. Sint convin,si de Nichifor Bryennios, cu darurt,
sa se retraga
XVIII, 18, 1. in acest timp si o multime de pecenegi s-au indreptat III, p. 717
asupra Adrianopolului si asezindu-si tabara in apropierea acestuia pradau
tinutul din preajma. Bryennios, primindu-i cu bani, i-a convins sa se
indeparteze de oras 117.

111 Cf. Joan Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 113-116.

112 Constantin al X-lea Ducas (1059-1067).
113 Evenimentul are loc spre sfirsitul domniei lui Constantin al X-lea, cf. Skylitzes,
ed. Tsolakis, p. 121; Attaliates, Bonn, p. 97.
114 Al imparatului Mihail al VII-lea Ducas Parapinakes (1071-1078).
115 Constantinopolul.
116 Cf. Attaliates, Bonn, p. 204 si urm.; Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 166.
117 Cf. Attaliates, Bonn, p. 262 ; Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 184.

www.dacoromanica.ro
 228 IOANNES ZONARA

48

III, p. 723 XVIII, 19, 17. 'Evaa p.a8.4.)v edg 6 BoTaveacT-14 flePaolAe6xet., ixsivy (ley
&TCkCITELAE SouAtxclig, A& ,9-pa Si Te< T7ig c'uroaracriag iT6pa:ue xai rpOg auvq.s.axi.av
lieTeniErneTo IlaTt.vcexag.
49

III, p. 740 XVIII, 23, 1. Kara To6Toug TOLL, zp6voug xat TOti TWV IICCTLVG(X6P) gavot);
auyx(v7]al.g yiyovev, ix T(UV acpeTipoP 7'laC7JV tLETCOICar-reUactvoroc etg xc'opav `136)p.aixilv
2 xc r v (:)po'cx7p nelaav xai TYjV Maxegovi.av Xi]top.ivou. xaTa TOUTCall ixaTpocre6 crag
3 6 PaacAe6g, T(i)V aTpaTtorriLv cicXocoveuop.ivoiv, ataxpOir, fiTT1TO. EIT'CjiaLc
erc.neLaL xaTri TEA, papfic'cpcov, Ta7ceLv0)0-eiar); Tijg aTpaTLag xat TO 'na) Tijc 0.eia;
4 iccp-76alc (Soni^,g, xat npoac3dcAAel, Tag TcoAep.i.oLg. 06 Si OUSE TijV gpoSov i).7.co-
p.ei.vavTeg Tat 67cAa xaTa yijg ipp Errrouv xad oip.o.)yaig Tok `13o.y.cdoug excc-
5 XoUvro 7rpOc gAE01). WXETO [LiV 013V TCOAU TL TOU EXUaLX05, Oi AO:TCOL Si auveXa(.s.-
PcivovTo xcei YjaaV 67r6 Seatzeig xat eig aouAsiczy OL aixttaAcoTe6aavTeg aUTOUC
p. 741, 6 armstsov-ro. 6 S'a6ToxpckTcop nVil.aogiecnoAeEcipevog crcppLyWvTo.w xat (Scop.aXiow
etc TO Tiov MoyAivo)v 9iµ0 TOUTOUg a6v yuvo41 xad TexvoL; xorc4)xL6E xcd
7 Tc'cy[La To6Touc; xaTiaT/aev iStaiTaTov. OE xad pixpt Tor., Se;:ipo X(XT8C 8LOCSOZ(16
8LCC[LiVoucnv, sic ETCLOtTOV az6vTeg TOv TOrcov, iv 43 )0(Tcpxia8irrav, xat Ha,
vcixot, MoyAevi.Tat. xaAo6p.evot..
50

III, p. 744 XVIII, 23, 26. Abp g 8' inavc'eaTt.g iTipaxaTec To5 a6ToxpcicTopoc yiyove, xat 6
Ta6T7p auaTlacilievog utOv gAsysv iauT6v etym. To5 Paaae6aavTog ALoyivoug, 8g
K oi.Lc'cvo)v TrVij,aog iTat.pLa&i.tevog etc Tani. OpCipqc Te xcopia yev6(1evog xad Tip x6pav
xepato.w xat 21146[Levog Corlyrec To6g iv -mac 7:6Aecrc Sizeaaat Te aUTOv xo:i.
27 13aaLALx7]g avapp-hamg. EiTa dg TL 7roXixyLov T(.7.)v OpocxLx6v eC7CEA8.6.)V
ci"CLoiliv
&TC(XTOEic Te nap& T67)v iv aliTc7) xat avapplaelg EICTEA'a()V TE IleT'OXiywv ivT6g
28 auveaziO1 xad gEx6n1 To6g Ocpacallo6g. xat oUTo)g Yj imxeLpOeT.aa 7rap'a6Toi.;
Tupavvig Sf.eAkAuTo, Tc7iv Kotavo)v, 6aot 1.0) Stecpaciplaav, ELS T& 1 01 noc-
ALvocr-rlaCcv-rwv Tee acpiTepa.

www.dacoromanica.ro
 IOAN ZONARAS 229

48
1078. Rebelul Nichifor Basilakios se aliazd cu pecenegii
XVIII, 19, 17. Cind a aflat ca Botaniates 118 a luat domnia, i-a scris III, P. 723
in chip slugarnic, pe ascuns insal pregatea rascoala si trimitea la pecenegi
mesaje pentru alianta 119..
49
Dupes 1091. Alexie I Comnenul colonizeath pecenegi £n regiunea Moglenei
XVIII, 23, 1. In acesti ani s-a petrecut migratia neamului pecenegilor III, P. 740
care s-au stramutat din tinuturile for in tara romeica si pr5.dau toata.
Tracia si Macedonia. Imparatu1120 a pornit impotriva acestora, dar a fost 2
infrint in chip rusinos, din pricina laudaroseniei soldatilor. Apoi din nou 3
porneste impotriva barbarilor, dupa ce oastea s-a smerit si a lasat sä atirne
totul de ajutorul dumnezeiesc si se arunca asupra dusmanilor. Acestia fares 4
sa faces macar fates atacului, aruncau armele la pamint si-i rugau, cu bocete,
pe romei sa aiba miles. A pierit asadar o mare parte din neamul scitic, 5
iar cei care au ramas erau luati captivi si pusi in lanturi si cei care ii facu-
sera prizonieri ii vindeau ca sclavi. Iar imparatul,/ alegind o multime 6, p. 741
<de sciti> vigurosi si vinjosi i-a colonizat impreund cu nevestele si copiii
<lor> in tema Moglena si a alcatuit dintr-insii o tagma foarte aparte.
Acestia dainuiesc ping astazi, prin urmasi, si au ca porecla locul in care au 7
fost colonizati si sint numiti pecenegi mogleniti 121.
50
1094. Incercarea de uzurpare a falsului Constantin Diogenes. Impostor:a se aliazci cu
cumanii, ndvklind in Tracia
XVIII, 23, 26. Din nou a fost o rascoala impotriva impa'ratului 122 III, P. 744
§i cel care a stirnit-o spunea ca este fiul imparatului Diogenes123. Intovara-
sindu-se cu o multime de cumani, acesta veni asupra tinuturilor Traciei si,
pustiind si jefuind tara, cerea ca cei din orase sa-lprimeasca si s5.-1 cinsteasca
cu aclamatiile cuvenite unui imparat. Apoi, mergind intr-un orasel din 27
Tracia, a fost inselat de cei dinauntru care 1-au aclamat si dupa ce a intrat
<in orasel> a fost prins si i s-au scos ochii. ,Si astfel uzurparea pusa la cale 28
de el a luat sfirsit, iar cumanii, citi n-au fost nimiciti, s-au inapoiat la sala-
sele for 124.

118 Nichifor al III-lea Botaniates (1078-1081).

118 Cf. Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 182.
120 Alexie I Comnenul (1081-1118).
141 Colonizarea pecenegilor in Moglcna s-a facut dupa batalia de la Lebunion (29 aprilie
1091).
122 Alexie I Comnenul (1081-1118).
123 Uzurpatorul pretindea ca. este Constantin, fiul Imparatului Roman al 1V-lea Diogenes
(1067-1071), mort in realitate in luptele din Asia Mica ale tatalui sau cu turcii selgiucizi.
124 Cf. Ana Comnena, A lexiada, X, II, 2 IV, 5.

www.dacoromanica.ro
 ISIANNHE 0 KINNAMOZ

EIIITOMII
1

I, 3. Bacraek 8E ixei.aev [LeTocpacc `Ispccxopucpi.T1v Te EIXE TO cppoUpcov xcci.

P. 7
nAzio-ccov rIAA(.4v Cc T:n8e tspwroct. T-,7) 'ATTiXou irci. TCAeZaTov ciyxtaupoi5vTcc,
otm TE AOL7COV EC, BUOCVTLOV civccxotigeTccr.. 05 ail iit'Dayov 8ccurpi.4,ccc i7ci Tip
Mocxe8ovocilv ixcfipec. Zx.i.)aocc rip Tccocrrpocci. TOv "IaTpov 8Lcci3doTeq eic TOc ' 136)-
!maws) eicripicaov Iipccc. Da& TOTE [Lev xecp.Livoc iTccAccpollivou iVTCEtiadt TC011 vspi
7cOMv BepOlv 8Lexeitige, TO [ley Tec TcpOq TOv 7c6Aellov iccpT6cov, TO 8E rcAiov
..EXe TE6v iv cscpicrc TuAdcpxo)v Tcvac4 iTcapiacca.aca, WS &v oiSTco TOLL, Cfc?aoug
xcopiq Cc7coAccPaw oo cri,v 7c6vC xceTacycovicniTOCL. gC(pOq se rcoAAoUg ii81 Mc Tcpecr-

www.dacoromanica.ro
 IOAN KINNAMOS

Ioan Kinnamos s-a nascut dupa rreartca iniparatului Ioan al II-lea Comnenul
(1143). Dupa studii acute, prct a bil sub indrumarea cunoscutului retor al vremii Nichifor
Basilakes, Kinnamos a ajuns sa ocupe functia de secretar imperial ((iciatatxk ypatitiaTix65)
si a devenit unul dintre apropiatii tinaiului suveran Manuel I Comnenul pe care 1-a insotit In
campaniile sale impotriva selgiucizilor si ungurilor. Dupa moartea lui Manuel (1180),
Kinnamos a stat in preajma lui Andronic I Ccmnenul. Traia, In orice caz, si sub Isaac
al II-lea Anghelos (1185 1195), caruia i-a dedicat o cuvintare.
Scrierea sa istorica, intitulata Tc7)v xacTopacouCc-rcov Tc1) i.taxapIrn Bacract
rai Ilopcpupoycvvircp xup Lc!) Iliocipin T.c7) Kopyr.ici). Kai cicArjcriq Tc.7)v rcpaeivrcov rci.)
&manic!) ok aiiroi") TW Baaaci. scat Ilopcpupoyycvvirry xtipc!) MavouilA rw KOI.AN/VCI)
riI)o Kivvrip.co si citata de obicei prin pres-
7sov-apziaoc 'Icociyy-n PaatAixii) ypariva-rixcl)
curtarea 'Errvrovil, infatiseaza evenimentele din vremea domniilor lui Ioan al II-lea
si a lui Manuel I Comnenul. Partea care priveste epoca lui Ioan e tratata mai sumar,
fiind cunoscuta, numai indirect de Kinnamos. Toata. atentia se acorda astfel epocii lui
Manuel pe care istoricul bizantin o cunoaste din propria sa experienta ; el a cunoscut,
de asemenea, si unele izvoare de arhiva, documente pe care le putea consulta in calita-
tea sa oficiala. Din nefericire, opera lui Kinnamos nu ne-a parvenit in forma sa corn
pieta; naratiunea se opreste la anul 1176 si nu, asa cum ne este ingaduit sa presupunem
pentru textul originar, la 1180, anul mortii lui Manuel.
Oricum, lucrarea istorica a lui Kinnamos se remarca prin precizia informatiei,
prin exactitatea si competenta cu care el prezinta evenimentele militare, prin obiectivi-
tate si impartialitate.
Luindu-si ca model, dupa toate aparentele, pe Procopiu din Cezareca, istoricul
epocii lui Justinian, Kinnamos foloseste o limbs. arhaizanta. El numeste, de pilda, popoa-
role straine cu etniconuri desprinse din in, caiele istclice c]asice, antice.
Pentru istoria noastra, lucrarea lui Kinnamos are o important& deosebita. Vorbind
despre participarea vlahilor la una din expeditiile militare a e lui Manuel Comnenul impo-
triva ungurilor, scriitorul mentioneaza c& ei sint urmasii colonistilor romani". Aceasta.
afirmatie categoric& despre originea romans, a rornanilor este unica, in felul ei in literatura
bizantina. Lucrarea lui Kinnamos cuprinde si alte stiri importante despre pecenegii si
cumanii care au controlat teritoriul de la nord de Dunare.
Editie folositi : Ioannis Cinnami, Epitome rerum ab Ioanne et Alexio (sic !) Corn-
nenis gestarum ad fidem codicis Vaticani recensuit Augustus Meineke, Bonn, 1836.

EPITOMA
1

1122. Pecenegit, trecind Dundrea, neivalesc in Imperiul bizantin, dar sint infring de loan
al II-lea Comnenul
I, 3. imparatul 1, plecind de acolo 2, ocupa fortareata Hierakoryphites P. 7
8i,dintre multe altele care se afla acolo, pe cele asezate mai aproape de
Attalia si se intoarce apoi in Bizant. 5i dupa ce a zabovit citava vreme,
a pornit spre Macedonia, caci scitii 3, trecind cu toata oastea Istrul, nava-
leau in cuprinsul hotarelor romeilor. Fiind insa surprins de iarna, a iernat
acolo, linga orasul Beroe, pregatindu-se pe de o parte de lupta, dar mai
ales dorind sa-si faca aliati pe unii dintre conducatorii triburilor scitice,
pentru ca astfel sa-i poata ataca pe ceilalti separat si infringa fara

1 loan al II-lea Comnenul (1118-1143).

2 Din Asia Mica unde cucerise de la turcii selgiucizi orasul Sozopolis.
3 Scitii pecenegii.

www.dacoromanica.ro
 ZEZ EINNVOI SfINVNNIED

A613d C/11. 9 ()COX 1179k 577913107A0

Cb1977 0 11L? 01 cpuloy TX? 413C) 6119,0= 110111(3X
f,1 .5

Ecd noyi36. onorilfdaL moln?looddruo nnevjoi ey70 510y11/ AMl 4m-9.3..7orin317od19 1dX3ri
701
Arai 50411 5o1nryflosal Calor' 'oo..3n3.A.? 319 pox .,9.1.2), 5o3yls000d 13y?d A91 rgoaL
A.A./Roz.? ncoa. TR nmporlod 5oric,Itr,t3 nonrrioinc9.A./p 1)01116114 X IV oa.)pdx 3 10
a X 4174,9 177X 11()19)7 10 Ari 6A0931L3 10 n 5013(3.4.C9 A709C91(103 7odiori ?g 511 0 9 X ..3170
5ffA 11L? 91 AOR31L91Md1.0 )09001A101L? 0 9 113X A13.A.93d) (olowcyyf A99 170A91 -
177X 510AX31 5101 MT)19)7 A91 nonagn3x lwati,Dow; 01A0,0,3 10&37190A01Lodai.
Amt ,10-Irrif 5r, 51o73od (13.06A39 51109d9d 531n9d7oy1(332z. 53 oi 53d1t3X10 31 -orid)p
ionvrilop Acolciraq 5301.. 570X110A9A. 1,10X 701 70AX31 A1093.03A? 51.6.910 0 A9. tLX 1A99
- ri
11017719 pox 5on9do nsGood?locl)rlop 17013(91 loot,oxg A. 70 d C2 (3311.9 13111/..3-
70(331d70x
1170rl91X 51:0i 51loyfri10 1on3rI7090ca 70,704371 51031071cm nrioaciy? 9 593,(1970d
5011311109k0AA3 3y30., nri 59190 not 11 90 do3n0 50 31L. Act.0 5191 sl000.cymoodID
70ne)11 Im9ity6.x12 A(91)771C9d T.R 0 ELTIZR9 0A177143 C9.1A9 A x3 3933 5101 c)rif
X)A919 5lododonX3y32L 50nc3) ?g 1193 01901 a A9X1AA7713d 19931(1974 (1)cl A(.91)0T1
AOC-13100e (A3t)0X9A)2 A193X?y331. 5)71Af1.911L? 31119X:01R Al -5301coo no)/ ?g rx3o.coo noldi?
'APonpioX3 (9190 Ifg 117X (1019)0 noo, nmgclx nogpoloodo.D 5I170dx13 593,09779 31-
'11013A 3.19 170X &MI 'nvoyy)? 1099 11..1rido A1ti nxiatamoso 'o1oo993170ri.k70d113 10 59033y2L
61 di...Cr!) 6 AC01 C0,00? AC919X 10,071919)0 131(1910 '531910131 513 31 )01 -MM 40
AC91
n709kelp2op pox 51ox11cr117odi9 5319eo10dl,l3 sloloyr:oox 13L3 nodxvil
70D310131g
'd 6 't H. ^Tri A90 to-)1 ev9x1.6,nx3 no-mg'? 5? M9poriod 51920d707g 11110001 1,1.1E

.3X9R

'd E6 'III 'c11dy, ?g 1d31L &If/. woo; ctoangyio 119n0131 cbo., ldooldxolcoo
kritpcb 'CLI1L31d31.t. 119 lf.g r11orio31xd19 Tx1.6.nx3 nodo-Dio 70n3ri709c9170d33L 399od33x
31 701. n? 1902L pox rtcy loolno 4xiop3l. pox n9y33 3/ pox myou nokoy 'mon)? nc91,

ctodo...ph pox n(f.o.coo mo9non33t -ncoloprhon opo. 471 5k1 Sitfikcb &? 5101901 &if o ?g
Ig
5931(1910d 13t13X3
0100 XX 45)09 141 11L3 A91 AOC)191L 36? 01.3d 5(1)7A X3 9011A779a
0 (1)1L9 AC993X3,2
cloyoriXlvca 5o3y93.f. 11L? A91 C311)L, AO tOri
AL(..0170 170 3X 3y 5:099
AC9A3110X1(3))? A3 61901 5701 1.19701 131C1d31L 011311903a4..e 5 1R3.11. '510R)? 13A1)0dT1(19 d70.A.
51)019)0 31r, C)? 510TRA.
pox 51o1lf.x1o10 x? noiloyza 5loon97113xoti1L 317o-
19)71L771A)01L

nogrAy no3cU7o 11 lorikca nom) 110.693th331n3 n? m ?g 5063L 5191901 (4,014 ,4

cbl000 9 11 lfg lo/Gritxg toopy x3 Ski nom-km 10n37i017oo.c3 not nodiDL, lid??
now. noopLtd?Ig 0 cl ATI:hi/DTI A6.03.90 9? (OACCX 5319X 77 1)01A0V( d31/.10 If.R131L?
'139nox. 5m 3X13 59oXv, 70x7197) lac? nco, ATrbolou t30)? 013 10.011 61R)0lEiT13,(
56)fral.X(11311632L 17101L9 5961L 51101 U.1 3g 527419 ID? no? .no 117191.6,1,3 noyn -11.101L31L
O dot -
oon9r1 '59n3 n3n3y9x3 110.6.9311 01901 5od1L n9127) nt.ixop ncorkpnlodnXiol
5037).6. pox loropxrd 31LtIl.)7131-1 110.09 A01(101 O OX AC99 133 13,ci97od nos. 530ri1fepox
'#n3yrtiR 4n31Li3 )) xrpo nlp. 9 31 5foxl)13(LTI3V prop? comp) tho 91 5101 a 451)7.G9X I
C)331.9(2 62,3 417711/ 13.6.36110 AC? 013107.10 d 0 fit d A01 ( 170X 701 eG17X 5)0 d11. 59 AC01 iodthod

www.dacoromanica.ro
 IOA KINNA3,130 s 233

osteneala. Iar in prim5.vara, dupa ce-i convinsese pe multi prin solii, sa

treaca de partea lui, pornea impotriva celorlalti, / dornic s5. hotarasca p. 8
lucrurile prin razboi. Ciocnindu-se deci ostile, ping la o vreme lupta fu ne-
hotarita ; atunci chiar imparatul a fost ranit la picior de o sagea.ta.. Dar cum
romeii luptau cu curaj, scitii au fost biruiti cu desavirsire si unii dintre
ei au cazut ucisi, alti au fost prinsi de vii. Iar o unitate nu lipsita de noblete,
intorcindu-se in tabara, au socotit ca nu se cuvine sä fuga, ci au preferat
s5; infrunte acolo primejdia impreuna cu femeile si copiii for ; pregatind
carele pe care le-au acoperit cu piei de bou si le-au potrivit cu mare pri-
cepere, au asezat intr-insele pe femei si pe copii. Se incinge asadar din nou
o lupta crincena si se face macel de amindoua partile. Caci scitii, care se
foloseau de care ca de metereze, au vatamat mult pe romei. Imparatul,
dindu-si seama de acest lucru, voia sa coboare el insusi de pe cal si sa lupte
pe jos impreuna cu soldatii. Dar cum romeii dezaprobau cu totul <aceasta
dorint5.>, el a poruncit halebardierilor din jurul lui (acestia sint de neam
britanic si slujesc din vrernuri indepartate imparatilor romei) ca, apropiin-
du-se <de care > cu barzile, sa be sfarime. $i ei apucindu-se indata de treaba,
in acest chip pune si imparatul stapinire pe insasi tabara scitilor. Atunci si
dintre ceilalti, care isi gasisera salvarea in fuga, cei mai multi au venit de
bunavoie sa se supuna imparatului, din dragoste pentru cei prinsi si au
trecut la obiceiurile romeilor si, fund inscrisi in rindul stratiotilor, au ramas
pentru multa vreme in slujba imparatului /.
4. Cam asa s-a petrecut deci trecerea neamurilor scitice in Imperiul P. 9
romeilor 4.
2
1148. Treand Duncirea, cumanii pradli teritoriile bizantine. Manuel I Comnenul bare-
prinde cu succes o expedilie de pedepsire impotriva lor, la nord de Duniire

III, 3. Pe cind tocmai ajunsese linga Filipopole, imparatului 5 ii ajunge P. 93

zvonul ca osti de sciti 6 au trecut Istrul si distrug ce intilnesc in cale si prada
totul si ca au cucerit si un oral insemnat care se adapa si el din undele Istru-
lui. Asa era zvonul. Deci imparatul, plecind de acolo, lua drumul catre Istru,
dupa ce poruncise sa fie aduse corabii de la Bizant 7 catre Istru, pe la Anhialos.
Dar cum acelea nu sosisera, el cutreiera cimpiile de prin partea locului,
umblind dupd vinat. Caci se intimpla ca pe aceste <cimpii>, ca pe unele care
sint cu totul pustii si din vechime nelocuite, sa se hraneasca turme de animale
salbatice. Pe cind <imparatul> se indeletnicea cu asemenea lucruri, i se dadu
de stire ca scitii, care pradasera tara romeilor, tocmai trecuser5. Istrul si
asezindu,-si corturile isi facusera tabara nu departe. Cum auzi acestea, el se
indrepta cit putea de repede spre fluviu. Dind acolo peste o bard. bdrci
de felul acesta, acute dintr-un singur trunchi se gasesc in chip obisnuit la
malurile din aceasta regiune a poruncit sa-i fie adusa. Barcagiul insa era
un om dintr-o bucata si, cind a auzit ca Imparatul a trimis dupa dinsul, zise :

4 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 19-23.

5 Manuel I Comnenul (1143-1180).
6 Scitii = cumanii.
7 De la Constantincpol.

www.dacoromanica.ro
 1,8Z SCINNVOI SIIKVINNIa

mod too3Dno3,1):Ix 013)4 31 lvx oolad?cb? 1701313'(

nan3o1 59d31. 2019701 X70/0761/.10 -
7319xk1 691 lzeopproinDEJ otf.R 'roper) 14.71* 591970~670 'nt1I.13 m 701 M677)T1c0d 113t03.
-cl f6 1X01303d1311213 4101/071607d1L 13 (.T1 nm1/73x1Ic170 mon37Itur11(0131
1))09x3 n2319n09
v570x32 012 ttcR 91 6371 noaLlo.t 901 501707193170419 nolcoo nou 110X 'pl.? 51701

5=0)(9 6on3TI99n39311.o170d1D4 463115(3 5912V 32 M01 6(036 co3L90 d32Dp.vox

11911t42.3 monrioxIclop 5901 59ott135( Sloylpcop .olp2m1 570

pox 50n371?D0r3670 /109
510190707111321. no)1 n919)06711? not noch.DL (1.013 no-pearl 31 A3.09061:.11L3 nonri rv79n2
51050u 131110X6C114 5m n2o kr173390 6012fdr135( 700970163
510T1701031. .51odo2119c7m
60139706313 CO ovirD(f.dX 511 6X1
53 AU,.1 4419(9120d3IL 3935(3X3 5101 14321 A01970 5201
/161 11(01111.2 510170d00 701 1113 d)1 6d1.01 771112/02 2/19` 5701610911. 513 5901 5n063T11i.c313
-
nnkfaari &col -ncorixaou. 20 5019n0A.3A. lattlorif
460A170012 A9C1(.0X 31 70M1 1)(02
69X 531n70ri))3T17012 1c37.39 pox laL? Soc39 n0n31 607I49 6110Tel. d3110 90XA.T /1C91

51i.X1.641XD0C3f170I 66140 13X311f 70.6.9 01 11(01 nxx mot AO232L0170d19 /16C32470 -01702/
/11.0)311.)71 Atyr1tcd3 5310Xtl.dc13 olnoX(?) d7oA no dr(oar nod319d2L. (531A971no copodu-
(')d31 6n04(pX3 1311.3 TR 1d)T1) 61c.D3T1 cood3T1,} U.O. (4 lvx 5132913 k7170290 -3)(01(.
46171 4013111)]th313 57:eflXX 5901 7099 51o17oT1cod n0n31fd11)34q 5on3r1f31(33L10
wd 593`(7D )1AnoAtwod_tpou9 46Rthodnj lderop Aco7131(03L cbc)331.1713 466yy03(. 5901270
971 6911L0 nC01 6617135(031. Donn '63rly71331R 5701no.otcuox90nX1 31 vox Lt2L9 7?..1.1)nciR
770193 '5nonrio91a70r1 591910 33 fo3L917ax 01393cl03L3 -60d3191)0vDCD x90 513 o0dX70r1
n2o O 5oRcb?dod 51o1 51o7T13yo3L 45Txta9131n3 4131L3 !pi 13dChn3 ityotrinD
91) (bp. ncodfddmis) Sotlool. nor1fic3f A09913C3X CI)1Q70 '(Lcropc1)31..)ox 57ortrr1331. 111.3 41
703y1970d A13X1,!. /101010 6L!.1 0.191)671 '012333 701(1701 GL3133L3 593y197od n3Dnox1L
d S6 591970 59d3Li31 5101 510y3L9 70X11970 013963 1)0X 01 707i(131fd19 0191y3Lc./3 '117031.30
C9912L0 31 6649X3 c013 531to0 513 SmchiX k3 nc).0.4 5101V0 1)7.0c1XX A(11901
A3T1 A01(0d11, .0(1.193Af 31 50a) 10A371tA3R01f.0 5704b9 mc 53 lo.A.A.mix)d) 701 101137170`
Ar13.0.04J A(069 31 AC01070 p:rx no2 oinoltf.u3 M9C39670y #9131101L0(31L 170 4110X30.
31 tf.yodThl n3.0cod3i)ox3 &cif/ MTI.o1.01) pox "'old -o1.39A.,3 319 1& loy.xou cL3T1 pox
'nu
t,1,.

&vim-dem, 5343675) 01A04.1.3 '3o.07o.loo 593vDrd 33 M91/121. '70197\(7071 nm1 4706

www.dacoromanica.ro
 MAIN KINNAMOS 235

Daca." imparatul se ingrijea de <nevoile> noastre, nici Demnitzikos 8 n-ar fi

fost cucerit (caci asa se numea cetatea luata, cum s-a spus, de sciti) si nici
bunurile noastre n-ar fi fost luate si duse de barbari dupa bunul for plac !".
Se spune ca atunci imparatul suparat de aceste <vorbe> a spus : Sa nu fiu
eu acela caruia Dumnezeu i-a Incredintat conducerea romeilor, daca / scitii p. 94
nu vor plati indata pentru indrazneala for ! ". Asadar, a lasat restul ostirii
tabarita pe malurile fluviului, iar el deoarece, cum spuneam, nu sosisera
Inca corabiile , legind 5i asezind barcile una linga alta, trecu Istrul cu cinci

sute din soldatii sai. Trebuind sa Inainteze a dat peste alte doua riuri navi-
gabile. Cum aici nu se vedea de loc vreo barca de care sa se poata folosi cineva
pentru trecerea <riurilor >, a poruncit alor sal ca, legind barcile de pe Istru
de cozile cailor, sa le aduca la riurile amintite. Ceea ce facindu-se, au trecut
fara osteneala 5i strabatind apoi un tinut Intins ajunsera pina la muntele
Tenuormon 9, care inainteaza pina la hotarele Tauroscitiei ". Acolo, gasind
tabara scitilor cu totul desarta de oameni (plecasera cu putin mai Inainte),
si-au continuat Inaintarea. Si fiindca era acum pe la amiaza 5i nu se arata
nicicum vreun dusman, imparatul, luindu-i pe scitii care luptau alaturi de
romei, i-a dat hypostrategului Giphardos, barbat Incercat in multe lupte,
ca sa mearga dupa dusmani, urmarindu-i pas cu pas 5i, unde va fi cu putinta,
sä se lupte cu ei. Iar el venea mai in urm5., pe indelete. Giphardos dada
peste dusmani nu departe <de locul din care pornise> si, fiindca nu indraznea
sa -i atace (caci i se parea ca barbarii sint mai numerosi), trimise vorba
imparatului, rugindu-1 sa vie cit mai repede. Auzind acestea, imparatul / se P. 95
inarma indata el insusi si pregati de lupta si Intreaga armata. Si aruncindu-
se din spate asupra scitilor, se inclestara in lupta cu ei. La Inceput, scitii se
oprira ca sä le tina piept si, asezindu-se in ordine de lupta, voiau sa-si rindu-
iasca apa'rarea for insile 5i a prazilor pe care be carau cu ei, iar ciocnirea fu de
amindoua partile tumultuoasa 5i violenta. Atunci 5i multi alti barbati dintre

8 Demnitzikos a fost localizat diferit de cercetatori. Tomaschek, Vasilievski, Iorga,

Banescu gi altii cred c5. este vorba de Zirnnicea ; Clot de S(v)istov, situat in dreptul Zimnicei,
pe malul opus ; Zlatarski 11 identifica cu Glavinita din Alexiada, situind aceasta localitate
ling& Turtucaia (Tutrakan) ; A. Bolsacov-Ghimpu opineaz5. pentru Dinogetia (Bisericuta-Garvan),
iar P. 5. Nasturel propune identificarea cu Turnu Magurele. Pentru aceasta problema
si bibliografia ei vezi P. S. Nasturel, Valaques, Coumans et Byzantins sous le regne de Manuel
Comnene, Byzantina", 1, Tesalonic, 19E9, p. 170-175 ; I. Barnea, DID, III, p. 158-160.
2 Nici cu privire la identificarea muntelui Tenuormon, cercetatorii nu cad de acord
intre ei. Vasilievski, Grot, Iorga, Banescu, Mutafciev, Zlatarski si al%ii situeaza muntele"
In regiunea Teleorman-Ilfov bazindu-se pe apropierea de nume. Hasdeu, Tomaschek, Bolsacov-
Ghimpu au In vedere nordul Dobrogei, nord-estul Munteniei si sudul Moldovei. Xenopol crede
c5, e voilia de un munte din nordul Moldovei, linga frontiera cu Galitia. Corespunzator acestor
localizari 5i cele doua rluri amintite de Kinnamos sint identificate diferit. S-au propus : Argesul
si Dlmbovita (Vasilievski), Prutul si Siretul (Tomaschek), Argesul si un brat lateral al Dunarii
(Grot), Vedea si Teleormanul (Banescu), Birladul si Siretul (Bolsacov-Ghimpu). Pentru pro-
blema localizarii evenimentelor v. I. Barnea, DID, III, p. 157-160 cu Intreaga bibliografie.
io Prin Tauroscitia se intelege cnezatul de Halici. Pornind de la textul lui Kinnamos,
coroborat cu un pasaj din N. Choniates, Istoria, p. 171 despre fuga lui Andronic Comnenul in
Galitia, unii istorici fixeaza frontiera cnezatului de Halici la Dunare (Zlatarski, Istoriia, II,
p. 384-385 ; N. Derjavin, Istoriia Bolgarii, II, Moscova- Leningrad, 1946, p. 112 ; E. Frances,
Les relations russo- byzantines au XII-e siècle st la domination de Galicia au Bus-Danube, Byzan-
tinoslavica", XX, 1, 1959, p. 56; cf. I. Barnea, DID, III, p. 159). Opinia aceasta e respinsa
de G. G. Litavrin, Vlahi vizantij sltih istanihov X XIII vv., Iugovostoenaja Eviopa v
srednie veka", Chisinau, 1972, p. 163, pentru care Intre Halici $i Bizant se Intindea un
t ritoriu stapinit de cumani si de vlahii locali.

www.dacoromanica.ro
 9E3 SSKMVOI SilWVINNIO

02L rby
6C91
70191663 AC0A37-113XA3 5(0d0X91 5011,70 A99 (01 1120d03 M0A970)(311.3 491
697-19111.970A09 5201970 A3fly3 90 70Ammc '606011 /LR 170X 0CL3699 021 oyy 5c1
Ac9A13X3 010? AAUX '59 A3.0 110X thl
6170190110610 5k1 5c9r(1970d nc9n3rIkmx3xxc70u.
45(1r....T1d9 10170TICOd A0d319d3X901(9 Wc170x AC019 531roo93c3d131.3 dILTI Ale kn. nk.a.
nkA.va7ou.3 .nno3ox..3 ioxyou 71 63 nclo mochpddmd '&09319 n09coNe?3 32 1)0x 513 10X3 60
'7019rC10ri n? 53.0 pDx 5060),Dv ,q. (Apo? 11(.3 no1D1302. A371 5X:93C3RAf 'ncox,k 11E3 5101
n3 Loybp 51oXchrod) 501aL3yijoup .6C2 5901 e 500,e(70 AMILlq 31 ki3cho 1:ox 01 AC01
AC0d9 01709(2931E0 601970Y x 321ki Tyyou. Txuri?nochnt 1017071pm
701 x?
5krion lon31-19y3/1 701677016701E L9 (')0 nolooy 6nnodcpX3nri 319 k2 170x 510103 'S0A73X3
AO OVL (4)/9 31 170X 13n9A.
d3zt1o.gmx 17oikd;),3 7o10x.A..3n312 170n491201lvd2n72 5170.a9x3
kEj7m1 51013310 5063r10d70y 57066th p.t? 01 n0231.Lo1rdID 3.qy

A £E1 'In >6T <

(3)0R 5
32 5x21. 513717M0R 63.6.07.771A7)11.7)? 57)131317i 131? Alf]. ntpc1m90
51.6970 613thpX3 do ri nte, esc9X3 53 721970 nou 701 5kj. ckg 5r
17o6ki#12 -709371 9 6311
no 1162 daL o 5 51101 ClOdIDL, dIDAVIL 1170 9Z A3Tif91)( 50 636371 4517:L000 17DX 170 A 53k
? 0011A70fla 170913,GZI0670 A7093Xtp193 lwodvp n73n170cij70n70 1709(1063T1 01 -111v1.9
nox 9 32 monoDoll 4k1 d321.1/.2131t..3 n? cbn319 k2ITIox 701 1Tx )0 A919 'COA.4 11L3 ALC1
A7713d93dIL 693.101( 3100 63111

'd 103 'AI ti; > < 9.64131.

cm3T) 5 32 570.6,9x3 691 nocas% 1)Dnkd7012 nco17yricod,(1)ccb3
4114,9137-h0d370170x 5 Ili.? (1g 6011&10 5U-0(410(33th eaTirin0 0 5 13t3 nos ino3Clo10 5(-93.031,
no2ri1dv, 13d(1)X3 'n9Ti.Gdo1L 70.041 D910y10.Glaq AM) 11 11L3 i,Jc1 kx 5 70T191101L '1)0113X
921.)ip yyrm 001 901 A(9170AkCyc 1207110 90.A.D.170d19 AiA.1 [41)0(3U 60) AV) 93 (A.X .59x
'd 303 70V-0014 50n3t09(0170t331L 11L3 z
X 570.61",t Avpi.013d363 C91L5o k.gcb.3 noi noda.Di
'n23Ej70v0170x X 10A13X10 Al.1 AC911071C9d 531670990X10 AOROaq 9X701 A3711097003X909 10
3AT) A)79[1.C3TX

www.dacoromanica.ro
 ZOAN KINNAMOS 237

romei s-au aratat viteji, dar mai mult decit toti imparatul. Caci, amenintat
de aproape de dusmani, el se napustea asupra for cu lancea, risipindu-le
frontul si omorindu-i pe multi dintre ei, nu numai cite unul, dar chiar si
cite doi deodata. Drept urmare, romeii insufletiti de atacul irezistibil al
imparatului si aruncindu-se asupra barbarilor, au dat un atac stralucit.Au cazut
multi barbari si au fost prinsi ca la o suta, intre care era si Lazar ", barbat
de foarte mare vitejie, cu vaza intre capeteniile lor. Pe ceilalti i-au scapat
vrednicia cailor si desisurile muntilor, foarte numeroase in acest tinut.
Iar romeii, ridicind toata prada, s-au intors inapoi ; atunci si acel Sotas, om
Insemnat prin bogatie si obirsie, pe care, cum s-a spus, it luasera prizonier
scitii, dobindindu-si libertatea s-a ref ugiat in tabara 12.
3
1156. Regele Ungariei, Geza at II-lea, intimidat de aparitia bizantinilor, ajutafi de flold,
la Dundre, inchete pace cu Manuel I Comnenul

III, 19. < > Iar in primavara, adunind trupele de pretutindeni, pornea 13 P. 133
din nou impotriva t.rii hunilor 14, hotarit sa strabata pins chiar in inima
tarii. Si el, deci, care tocmai poposise, cu toata oastea, pe tarmurile Istrului,
sedea pe loc, iar corabiile aduse din Bizant 15 s-au oprit cu toatele, asteptind
sa se imbarce pe ele pedestrimea. Iar regele peonilor 16, deoarece si-a dat
seama ca se gaseste intr-o situatie cu totul dificila, s-a gindit atunci la o
solie -<de pace> 17.
4
115611157. Cumanii, intimidali de aparilia armatelor bizantine in Tracia, se retrag in
nordul Dundrii, de unde veniserd
IV, 24. <...> Aflind ca scitii 18 au trecut Istrul ca sä navaleasca asupra P. 201
romeilor, <imparatul> 19, parasind drumul care ducea spre Bizant, se in-
dreapta spre strimtoarea din preajma orasului Abydos, unde se gaseste,
in Tracia, pe tarmul marii, o mica cetatuie al card nume si 1-a capatat, cred,
de la Kallias, strategul atenian 21. Dupa ce a trecut marea pe acolo, se in-
drepta impotriva scitilor. / Dar nici n-a apucat sa ajunga la Istru si aceia, p. 202
auzind de inaintarea romeilor, si-au strins repede tabara si s-au retras.

ll Numele, neobisnuit pentru un cuman, al acestui saf local, i-a facut pe unii c-rcetatJr
sa creada, ca, este vorba fie de un feudal roman supus cumanilor, fie de un cuman crestinat sub
influen %a supusilor sai, cf. N. Iorga, Histoire des Roumains, III, p. 70 ; P. S. Nasturel, op. cit.,
p. 175 ; I. Barnea, DID, III, p. 158.
12 Pentru discutiile purtate de 1nva4ati asupra acestui pasaj vezi P. S. Nasturel, op. cit.,
p. 169-176 cu indicatii bibliografice bogate.
18 Este vorba de Manuel I Comnenul (1143-1180).
14 Hunii = ungurii.
15 Din Constantinopol.
16 Peonii =-- ungurii. E vorba de regale Geza al II-lea (1141-1162).
17 Cf. Moravcsik, Byzantium and the Magyars, p. 82.

16 SCitii = cumanii.
29 Manuel I Comnenul (1143-1180).
eo Constantinopol.
al Este vorba de °rasa' Galipoli $i de strimtoarea Dardanelelor.

www.dacoromanica.ro
 238 10ANNES CINNIAMITS

p. 236 V,12.<...> )(acre( TOv airrOv xpOvov xat BAaStcpnapoc, it; tov T(.7)v iv Taupo-
axu4Lxii Suvacr-riiiv, auv 7COCL6 yuvat.xt Tn aunou Suvailet TE TY) neon airr6-
i.toAo; i; ' Pcop.atoug V4e, z6pc< TE CCUTCT) "zap& -rOv Icrrpov SeMprat, ijv Si)
xat Baaatxa npctrrepov TW recopytou ncat, 8; Ta npecriieta -ri;iv &v Taupoa-
p. 237 xuaLx-ri cpuXipxo)v eixe, / npo6eX46v-rt. Pacrael!); acoxe.

P. 2591260 VI, 3. < ...> TUT 1,1.6 OLV OUTCO 61)V7piX01 7E11660-CU, pacnaEk SiliacpciSae
..tiv Sc.& Taii-roc xat PeAev mini); xat nciAtv int 0 6vvLxi5; tivat., EaEL EGV Si ti.EcXXov
Ti5c Pcop.atuw tax6o; noLeZaaa6 akAcov aL-roic, TotaSe -mac EVEVOEL. 'AAkEcov
lily, w Ti.)V .9-trya-ripa 41-r-pSa, aTpccrelStIcariv 6Ella 7CoXXotc, wv 'AXiEt.o; .hpzev
8; nixtyroaTpci-rcop i-rUyxavev 6v, int TOv lo-rpov gnetL7CE SOxlatv 4.7covhcrov-ra
Otivvot; (Lc ix TiLv auv Or.ov xat 7Cci2o.v ce?yroi.; grwrealicreTac xcoptcov, MOVTCC
Si Ttva Ba-rci.r-t)v intxXlat.v i-rip6A-ev a'rpck-rsup.cc inocrip.evov &AAo TE aux.vOv
xat Sid xat BACcxcov noAUv 81.3.LXov, of Tc7)v EE 'I-raAta; dErcol.xot. nc'acc. etym.
)4),ov-rat., ix Tc7)v npO; TW EUEetvcp xaAout.tivcp nOvTcp zcopio3v ip43aAei.v ixi-
Xeuev et; 'rip 06vvt.x4ro, 8,aev OUSE/; oi3Sino're -ro5 nav-rO; atLivo; iniSpccp.e
ToU-coL;. 'AAkEtoc ply OUV xat TO &XX() Pcop.atcov cr-rpc'creuila it 'rou la-rpou
yeyov6-ce; hoc UniteLvov OtivvoL; c S ixe7.0.ev ao-rixa nepaLwcrOtLevoL, O Ba-rec-r1c
Si 84ev prat. -rcpocrflaVqv gxeLpi -re eapELa(7Ic 7CGCVTOL xai 1)ve1coicTet. 're( napa-
ntnTowro:. Ccv,9-p67ccov Te ouv noAN er.pyacr-ro cp6vov xat CcvSpanoSt.crp-Ov oUx
iAdcarsco 7CE7COE7)TO. 7CpOc Si xat dmov ayiAcc; 1:7T7C(ilV ,re xai &AXov nay.roSaniiiv
ixci.4ev ac'ccra; int ciaat.Xia A$ev. O Si xat Setyripav int..8-eZva6 acptat. 4iXoav
7CAlyip cr-cpci-revila xat maw in'airoi.); 67E14E10 int.cr-rciAcc; civcaDiv n04ev

www.dacoromanica.ro
 IGAN KINNAMOS 239

5
1164 (1165?). Principe le galilian Vladislav se refugiazd in Imperiul bizantin, dobincland
proprietdli la Dundre
V, 12. <...> In acelasi an si Vladislav, unul dintre dinastii din Tauroscitia22 p. 236
s-a refugiat impreuna cu copiii, cu sotia si cu toata oastea lui la romei si i s-a
daruit un tinut linga Istru, pe care imparatul 11 daduse mai inainte lui
Vasilko, fiul lui Gheorghe 23, care avea intiietatea intre ceilalti cirmuitori
din Tauroscitia,/ atunci cind venise la el. p. 237
6
1166. Conflicte militare ungaro-bizantine. Din ordinul imparatului Manuel I Comnenul
Leon Vatatzes atacd pe unguri dinspre Marea Neagd, avind in subordine 7, o mare mullime
de vlahi, in vreme ce protostratorul Alexie conduce trupele bizantine pe frontul de la Dundre.
Dupd incd un atac bizantin, ungurii sint Wring, iar victoria e consemnatit pe o truce de
aramd. Vlahii sint descenden ;ii coloni,stilor romani
VI, 3. <...> Jar imparatul 24 / fierbea din aceasta pricina 25 si voia sa por- p. 259/260
neasca din nou el insusi asupra tarii hunilor 28 ; dar dorind mai curind sa le do-
vedeasca forta romeilor, iata ce planuia. Pe Alexie, pe care-I logodise cu
fiica sa, it trimitea la Istru cu armate multe, comandate de el, care era
protostator, pentru ca sa-i faca pe huni sa creada ca vor fi atacati iarasi
din locurile obisnuite ; iar lui Leon, numit si Vatatzes, care aducea alta
oaste numeroasa din alts parte, ba chiar si o mare multime de vlahi, despre
care se spune ca sint colonii de demult ai celor din Italia, ii poruncea sä
navaleasca in tara hunilor dinspre tinuturile de linga Pontul zis Euxin,
de unde nimeni niciodata nu a navalit asupra for 21. Alexie si cealalta armata
a romeilor, ajungind deci la Istru, stirneau groaza hunilor, facindu-i sa
creada ca-1 vor trece in curind, iar Vatatzes, napustindu-se de unde am spus,
ni'micea totul fara crutare si calca in picioare tot ce intilnea in trecerea sa.
,Sia savirsit mare macel de oameni si a facut nu putini prizonieri. Pe
deasupra a minat de acolo si cirezi de vite, de cai si de altele, de
tot felul si apoi a venit la imparat. Iar acesta dorind sa le dea
<hunilor > sj o a doua lovitura a mai trimis impotriva for fnca o

22 Cnezatul de Halici.
23 Iuri Dolgoruki, mare cneaz al Kievului (1154-1157).
22 Manuel I Comnenul (1143-1180).
22 Din pricina victoriilor inregistrate de unguri in cursul conflictelor militare din 1166.
Despre acestea, vezi Moravcsik, op. cit., p. 83-85 cu bibliografie.
26 Hunii = ungurii.
27 Originea geografica a vlahilor inrolati in armata lui Leon Vatatzes a fost stability
diferit de cercetatori. Th. Uspenskij, L. Pie, D. Onciul, N. Iorga, V. Zlatarski si altii Ii consider&
romani de la nordul Dunarii ; J. Chr. Engel, R. Roesler, B. P. Hasdeu, J. Jung, N. B&nescu,
Gy. Moravcsik socotesc c& e vorba de romani din sudul Dui:aril, din Balcani sau din Paristrion
(Dobrogea). In vremea din urma cele dolt& pozitii au fost reprezentate, prima de E. Stanescu,
Les Blachoi" de Kinnamos et Choniates et la presence militaire byzantine au Nord du Danube
sous les Comnenes, Revue des etudes sud-est europeennes", IX, 1971, 3, p. 588-593, iar cea
de a doua de P. 5. Nasturel, op. cit., p. 177-180 §i I. Barnea, DID, III, p. 160-162, unde §i
bibliografia problemei. E probabil c& in text este vorba de romani din Paristrion, zona aflata
In cuprinsul Imperiului bizantin §i de unde se puteau face recrutAri regulate si sigure de o*teni.
Indiferent de localizarea acestor vlahi in spatiu, constiinta originii for roman este doveditit
peremptoriu de textul In discu %ie. Adolf Armbruster, Romanitatea romdnilor. I storia un 'i
idei, Bucureqti, 1972, p. 24 25, vede in el prima dovadl despre constiinta romanitatii is
romanii din nordul Dunarii

www.dacoromanica.ro
 240 DOANNES CINNAMUS

ic Tok npocroLxoi;vTa; Tiro TocupoaxthaLxip k(1.PccAeitv 05vvoug. 4)yoi3v-76 -re Tot;

6rpcc-rel5p.ot-roc Toirrou 'Av8p6vLx6q Te o Aoci.vrcapaCic xcet Nr,x1cp6poc o IleTpcaoi-
cpac IXAOL TE GXOCVOL. narcaL 1.1.6v-roL icptcroc-ro 'Icocivv7]q, OL 7coAXdcxt.6 .01 ipirr-
p. 261 .01V, 6 AoUxac- OL xcd oUx/eic [Laxpacv soxLx0,5c -mac xat su6ep.136Xoug Suci.tei-
tigoreq zWpoug Ocvap67CCOV TE 7CCCVTdtITCC6IN gp-iw.ov st.EAa6v-rec yip) itipciAAoucst.
Tn 06vvoen, xeop.ou.c Te 7roAuccvapco7roT&Toc6c ayocv N-re-ruxlx6Tec TroAXocic
plya Ti TL Aoccpopwv 7IspLep&XAcArro xvij(1.ce xoci civ&pdyncov 7coA)%o6c gx-reLvccv,
7cXeicr-rouc xcci. -hvaperrroaiaccv-ro. vIAAov-rkg Te .1,s1 bazotv dtTCcdpet.v aTowpOv
xctAxo5 ne7couvivov iv-railaoc Cocca-rhaccv-req TotdcSe VAC gypolmcv.
'EvD-exae Ilavvovi7)c 7co-re &xpL-rcc piiAcc yeva.Alc
AEtvOc wAp)c, xas XEip gXTOCVEV ALaovio.r).
`13d.y..-/c O7r76-re xAetv754 BLOC Ocvoco-se MocvoullX,
Kop.v1v6v xpa-rOpuw ei5xoc ciptcr-rowSono.

www.dacoromanica.ro
 IOA N KINN AMDS 241

armata, poruncindu-i sa atace de undeva de sus pe hunii care locuiau in

vecinatatea Tauroscitiei. Aceasta oaste era condusa de Andronic Lampar-
das si de Nichifor Petraloiphas si de alti multi. Iar in fruntea tuturor se afla
loan Ducas, de care am amintit de mai multe on ping acum. Acestia, / dupa ce p. 261
au parcurs neintirziat niste intinderi mari si greu de atacat si au strabatut o
regiune cu desavirsire pustie de oameni 28, navalesc in tara hunilor, unde dau
peste sate numeroase si foarte populate ; au pus mina pe multa prada si au
ucis multi oameni, iar pe cei mai multi i-au robit. Si inainte de a pleca de
acolo, ridicind in acel loc o cruce de arama, au scris pe ea urmatoarele :
Aici cindva cumplitul Ares si bratul ausonilor 29
Au ucis nenumarate vlastare ale neamului panonic'n.
Pe cind in glorioasa Roma 31 domnea divinul Manuel.
Mindria stapinitorilor Comneni, cei minunat inzestrati.32

28 Antorul are probabil In vedere cfmpia Mnnteniei, cu asez5si situate la mare distant&
una de alta.
2 Ausonii = romanii, deci bizantinii care se considerau ei /Nisi singurii continua-
tori legitimi ai Imperiului roman.
30 Ale ungurilor.
31 Este vorba de noua Roma" cum era numit Constantinopolul. Animat de gindul
restauthrii Imperiului roman In toata vechea lui Intindere din timpul lui Iustinian, Manuel a.
cultivat mult sentimentul roman In Bizant.
22 Cf. In volumul de fata, p. 544-545, o epigram& referitoare la aceleasi evenimente..

www.dacoromanica.ro
NIKHTAZ 0 Xf/NIATHE

www.dacoromanica.ro
 NICHITA CHONIATES

Nichita Choniates s-a nascut pe la mijlocul secolului al XII-lea, in orasul Chonai

(azi Khonas) din Frigia, in Asia Mica. $i-a facut studiile la Constantinopol, sub indru-
marea fratelui sau, Mihail, viitorul mitropolit al Atenei si scriitor. A avut o stralucita
cariera publics, detinind inalte demnitati in Imperiul bizantin. A fost, printre altele,
mare logothet si guvernator al temei Filipopole. Dupa. cucerirea Constantinopolului de
latini (1204) s-a refugiat la Niceea, unde a detinut functii importante la curtea Lascari-
zilor. A incetat din viata prin 1213.
De la Nichita Choniates ni s-au pastrat numeroase opere cu caracter atit religios
cit si laic. Principala sa lucrare istorica este Istoria, alcatuita din 21 carti in care el rela-
teaza, in general obiectiv, evenimentele dintre 1118 si 1206, grupindu-le dupe perioadele
de domnie ale imparatilor care s-au succedat in acest rastimp. Nichita Choniates
s-a bizuit, pentru scrierea acestei opere, mai ales pe traditii orale, pe marturii contempo-
rane si pe propriile sale impresii si amintiri. Pentru redactarea Istoriei el si-a folosit
chiar variantele scrise ale propriilor sale cuvintari, rostite cu diferite prilejuri, In fa %a
Imparatilor pe care i-a slujit. Cercetatorii mai noi au putut demonstra cs scriitorul a
folosit de asemenea ca izvoare scrise : opera lui Eustathios al Tesalonicului despre caderea
acestui oras sub normanzi si opera istorica a contemporanului sau loan Kinnamos,
pe care se pare ca, a consultat-o In manuscrisul-autograf a] autorului, inainte de difu-
zarea ei, in forma definitive, In public.
Istoria lui Nichita Choniates ni s-a pastrat intr-o versiune scurta, probabil prima
elaborate de autor si o alta, largita. Manuscrisele sint numeroase si prezinta diferente
considerabile, care ingreuiaza elaborarea unei edilii critice. Exists Intre ele si o para-
fraza neogreaca, datind din secolul al X1V-lea, notate indeobste cu sigla B. Recent,
Jan-Louis van Dieten a alcatuit prima editie critics a acestei opere ; ea nu ne-a fost,
din pacate, accesibila.
Valoarea Istoriei lui Nichita Choniates ca izvor al istoriei poporului nostru este
cu totul deosebita. Autorul prezinta in detaliu rascoala Asanestilor si intemeierea Im-
periului vlaho-bulgar, punind in lumina rolul capital jucat in aceste evenimente de vlahi.
Importanta operei lui Choniates pentru noi este cu atit mai mare cu cit el a luat parte
direct, in calitate de secretar imperial, la campaniile lui Isaac al II-lea Anghelos Impotriva
rasculatilor vlahi si bulgari si a aliatilor for cumani.
Importante ca izvoare istorice sint si discursurile rostite cu diverse prilejuri de
scriitor. Fara ss aduca intotdeauna informatii noi despre evenimentele cunoscute din
Istorie, ele reflects mai direct si mai viu decit aceasta din urme reactiile bizantinilor fats
de amintitele miscari din Balcani. Mai pu %in objective, dat fiind caracterul for economi-
astic, ele confirms de cele mai multe ori, datele cunoscute de noi din Istorie.
Nichita Choniates este un scriitor arhaizant si foarte afectat. El scrie Intr-un
stil tortuos, foloseste perioade ample, numeroase figuri retorice, recurge adesea la citate
din clasicii antici si din Biblie. De aceea traducerea operei sale e foarte dificils. Sintem
adeseori nevoiti, pentru a da un text inteligibil, ss nu respectam intocmai litera origi-
nalului.
Discursurile lui Nichita Chonitates au fost publicate de curInd intr-o admirabila
editie critics de acelasi Jan-Louis van Dieten care le-a Insotit de un comentariu amanuntit,
ie un nepre%uit ajutor pentru noi.
Edifii folosite: Nicetae Choniatae, Historia, recensuit I. Bekker, Bonn, 1835 ;
Nicetae Choniatae, Orationes et epistulae, recensuit Ioannes Aloysius van Dieten, Walter
de Gruyter, Berlin-New York, 1972 (comentariul e publicat separat : Niketas Choniates.
Erlduterungen zu den Reden and Briefen nebst einer Biographie, Walter de Gruyter,
Berlin-New York, 1971).

www.dacoromanica.ro
 1,1Z arm SV.L3 V.LVINICHD

VIc10,L3I
I

d 61
A91
t <->
dIDI AO
1d3ll
170X 101
TR 01 A0111:(131L
0 iOCI X 70e0
5013 5G(1 001910
tof.63TI AC9A3TIO>.ky
.070d 30
5703 Am.nx3
177X 701 A3 A19031.
AC91A7pdVI3
AC91A9:1A77610
001 AC01 AC931dX12 7? X a319?dldAO 45043 3 1973 170X AC91970 5701 570xv0riod lodwp
5709 513117)A4 170X 5(? OA? 50A3717pD1\(11.0 A06310110AA3A. 90 1013 01 50,614.7(1L &OA AO
d OZ 0(91 A(91713)(01L 2L9 A0111111.0 0)33X TI.G1C37? Cb 10,002 170X 9-1.17013 12049)06( -701371
7G1XCI7OY 110X A99 (b1CTI0X 319X10d1 AOC/ 170A311L3 91 6M10ChOdd7?IEI 513 ATI AU.TI(f. 'M9.$
5C? g3X103 701 &OIL 701A3.0. 'nod3a.9(322. wx3n(f. A(91707iC9d 700116.X9 A31L1313
9 59^("v7°}1 `5°q3\(V. 319 o13X13 kxiido 17ox 701 701913,(11. 5U.1 5771AO33XXJhi
'01C9T1I-CRi. 701 A311 A20 01f.li.x1ilk1v31D (9.6,371 5on31icpdX 9 3,(1974 c1R -9010?
5kyo1 AC911(0'(10TI0 001 AC01 ACOVIX 71o17,d731LO1Lz 619 931)0 017011 45 )3 5co3L. 53
5701loyo710 n3I70tr1ci pox rico- T12 FT' 5U.7. _30()XA7 A31)01901010 531A101L k
Anol 'Io1,2
pox Ao373x7013
513 5n013y1L lon3r1kd11I.12 5Tyncb
A20 32A91
riA.nodID 531A0rood -109nwtod)3
5oA37-1 Aouodi, 5TA11 AC91 Sioicir)tholt. 701 701()61.L. AC91A9C336 A709)011.
Acm.,

nkA9Doc3d)o'(1cio 3L3 5101010 417710AX13211L3 n0 AOTI AO 570111d311. 5139701193 5101970

A3Tin7013701f. 450 r(VO 1)0X CY.(9 510X 0.A.X)170X 5109931k OT191170t 51 pox 51oyy3atctx
pox topkdr( Cad)?5103d 501131"19.4.70).M.G9 pox 57o1 (33 19703 5191901 za. AC01 a AM-G(1X
01L9 11070X C? 5709 Cb C) AO cf. 4701)0TI C90.3 tri nochzx 170AI3 '5(o3sAf...v(3ri m3dCz1l.3cyy10
ry
57o1070 5771 513TIJOACI3 XpX 001 7OX11910 170.G970),016(19 5c93 571)1113 57o1'1c?&/. 531noX;
n7993 5noy9d1dn170 1)0X 0011ri/ 19 59d1L '70d319cb1'170 pox 510po11(00 A3T1 AVIR 0 0 9 0A371
110.897091331.9 FiR 701 ovuoubD '7on3r10yy3A.A.z3L3 53Inctodc7ot, ?R pox not 911. 3Y 5m
AOTI
001 A1OX1A 53M3 .1717,0031. 0A31 A3TI .10 570(35) A0901 X3 AC01 5U.1 0d3a 5U. 3TI 3.013X3)
ChF (01393233LO17)d193 50170a)3,x 5101 5170.6,9x3 ddrip '1701004 170139 Ann3o1
lorooxIdd) 511 'lf.yoticw pox X) AC01 3101LC01L raFri A09 07017:1191
(1331(0waxkyanolzx
20 31 67 a 17).6,9X AA3.A. 5(93 ?R? 01A7/ 91 if. 631311 AO 70110311)d19 U.1 AC91 AC91:31.2,
d iZ 13970,(311.3 pox (.1.1 J M-91 01 AC01r1n3 L? 13930)7: 110X 51101 511000 A? 51701 TI? d 51701(0
d11AZDOR1011/3y (137ift 410 170X d 107)271M 701.9:LGVX A3 Cbl. 1AM.A.7? ASTI9A3.14. 0 7

5c? 531A09klik Lt lon37-19onze oin369ocht '170.93X7071 pox 5922t TR 503\(19704

5001 7o13 5not 3 AC9X
0010110M3T1
170X A099 331, 1I3 1'41. 1101 5olzrrimp xzynd)
401X70191011.72 1370 5C01L. J33L3 0 51o113.6.(p lDnonthDx rti AID3d 91910 1
01A?Ti 91 AOx1.nx3
7p170X 33A01 A91 n0ri3y91.t. ncanoloa, 71 n3DUAX310x70x3 x3 od31, '5c93173x1 5k99o>do31
LI 51 Skx.A.lomp 701 70141033 nolzA.loncip tf2 AX091031. 2OTIf A70 513 XrdU.X9 1d311.
-
cbi-coo
5c33c1) 57012z 411)43170I3 pox m91901 A3.0(9A70 531n1O941D awe rood x2o nitlyy9
X3 001 d)9 AC0 017r1"4131101:31.0 5 Ion pox ii..x;Ti(?xrdza o1nc7dX31Ll0 (A.T A-4X ,11707'H/..
170X OIL Yy 570 ,1R A(919 ChOX 5n03 5noRociz3t (Id oloTi C53111091C A3TI0771E110 A37i
91L9 AcoporIcod pox )pi A 701C9 5401E (41 701 Al ACOI AcrwpDodac 531An117013Ti 033L99
5oX131 dnX? A9 1 ST 57:73.7-139 AoX3d13D13 pox Ano.6.3131 C91n0 A41 AC!..Ineo 52d1t. 91
'23 51.gc1oc1:13 n3.613x3 Mf.Xoto?13T1 1390) FIR moynat. A)? 20 X Aly 0 el(9A3T1 3 1LX 31A0111.3
A.c3370 59c73X 5713dRea2 nonnx3333 pox ALL
01 n0n3r19mA. 01001 703X70r1oX131 511
51Ld1dno A? ficirti 1370I333t. 10923.0170733xD Talolf. ll(9.61X 5C? TICID A1311174 X? 001

www.dacoromanica.ro
 NDCHITA CHONLATES 245

ISTORIA
1
1122. Victoria lip; Loan al II-lea Coninenul asupra ultmei navrlliri pecenege in Imperiul
bizantin

Despre Ioan Comnenul, 4. <...> Iar in al cincilea an al domniei sale 1, de- P. 19

oarece scitii 2 au trecut Istrul si pradau prin partile Traciei si, neam mai
distrugator decit al lacustelor, nimiceau tot ce le iesea in cale, <imparatul>
porneste impotriva lor, dupa ce a strins ostile romeilor si le-a Inarmat cit se
putea de bine nu numai din pricina multimii dusmanilor care mai ca nu putea
fi numarata, / ci si deoarece barbarii erau plini de trufie si navaleau mai p. 20
salbatic, iar el Isi aducea aminte, piobabil, de cele suferite mai Inainte, pe
cind Alexie Comnenul cirmuia imparatia romeilor si cind Tracia era ocupata
si cea mai mare parte din Macedonia pustiita. Mai intii deci, folosindu-se de o
stratagems, imparatul pune la Incercare armata scitilor, trimitind o solie
alcatuita din oameni de aceeasi limbs cu ei, sa vada daca ar putea cumva
ajunge la o intelegere, renuntind la lupta fie toti <scitii>, fie numai unii
macar dintre ei, caci erau impartiti in mai multe triburi si ascultau de diferiti
conducatori. Dupa ce a atras astfel de partea sa pe citeva din capeteniile lor,
le arata toata bunavointa, nu numai oferindu-le ospete imbelsugate, ci
Imbiindu -i si cu haine de matase si ademenindu-i cu pocale si vase de argint.
Iar dupa ce a zada'rnicit oarecum cu aceste momeli planurile trufase ale
scitilor, si-a dat seama ca nu e momentul sa mai intirzie, ci trebuie sa por-
neasca impotriva lor cu °stile, asezindu-le pe data in linii de bdtaie cita
vreme ei nu sint Inca hotariti si ezita Intre doua ginduri : fie sa Incheie pace
cu romeii, Indemnati de fagaduielile ce be fuseser5. facute, fie sa porneasca
la lupta, ca unii ce erau de mult obisnuiti s5. Invinga. Ridicindu-se dar
din partile Beroei 3 (caci acolo Isi asezase tabara), se azvirle inainte de
ivirea zorilor impotriva scitilor. Are loc atunci o grozava ciocnire si
se Incinge o lupta mai groaznica decit a fost alta vreodata. Caci scitii au
intimpinat dirz armata noastra ; se napusteau cu caii, / azvirleau sageti, P. 21
slobozeau strigate in timpul atacurilor in asa fel incit nu le puteai tine piept
usor. La rindul lor, romeii, indata ce au intrat in lupta, si-au propus sa in-
vinga sau sa moara in bat5lie. Si insusi imparatul, avindu-si in preajrna
tovarasii si garda destinata pazei sale, dadea sprijin mereu acolo unde
ostenii erau osteniti. Dar in timpul acestui razboi, scitii, carora nevoia le-a
furnizat cele de trebuinta, au nascocit urmatorul lucru : adunind toate carele
be aseaza in forma de roata si nu putini dintre ei se urca in ele, folosindu-se
de ceea ce mesterisera ca de niste metereze ; au croit apoi printre ele multe
drumuri oblice. Iar cind erau constrinsi de romei sa o is la fuga, dind dosul,
alergau in <aceasta incinta> avind carele ca un zid de neclintit si astfel si-au
orinduit cit mai prielnic retragerea. Apoi, odihniti, napustindu-se de acolo
ca pe niste porti deschise, faceau ispravi vitejesti. Asa se face ca scitii au
improvizat in mijlocul cimpiei o adevarata lupta la metereze, din care pricina

1 A Imparatului 'roan al 11-lea Comnenul (1118-1143); al cincilea an al domniei sale

Incepe la 16 august 1122.
SCitil - pecenegii.
8 Azi Stara Zagora, In Bulgaria.

www.dacoromanica.ro
 9f7, svIsaix vt.wnsicxo

32 101 m97o71crid, ,1L3 5101D3(31)0 413k011 et.cto zu,n)oxinkl AO/ AILM1.0.10Q1I, MOC30

A9ChOD 11 7:)7114C3X 5101 A014;110,1hct .404371)01914JXX (",10

thol 59v0llo AoAori pox 5oy1Xoo2L
91 50.6 014AX133? 450y00d710.0 )0yy10 110X 501,(0C311. 3X.13Cb01L 11)0d3IL 77902L0 70d1.9 -
d zz SloAtki.. pox 419n0714721. o1.3.011.331.9, 01 TR Ittg n9emox pox /n(f..teo3c(4)93x3 nichori -
>

Anod Ati.1 9n3 'n)0343 31931.9 &(0l (0d 071 (01A po (pd) 531110 ACMTbOXR MOIA9.6.741134'
M91 3y02.L. mord pox molnoianatrinD 'nod31cpyodwdz1L AkI 5G.1 5odo1kz1o3g )04ox23
mo9o1.D3c7o3z. nc9XR 5kA.cir7i1od..311 'ncoailydri? 5104133y3 520.1. Imorl(fXD 70d31971d3..
nma. mnycodloon3 ne-1.9d21 3)13017Ox 70ridx3DR 1ZX Ali 400X5:10 513 40/13X 1,)3d11.101R
-
5043'110:- 419(914:10 ,Neop x? nol mx1o.ri xtxlicoo 13 9 5nott 5on37.19.1x2och-9.6, ctg -
Nrrbon 5)oi, 572xwtx3 oictoa.codi,? 4510y0d713d1021. 5(0 5t41)(101A1 A0d310d1L ta
AC01

nc2ch3Z 139101,x3 5)01 5m2iilxkvorly, 5xnct, .A3myx?n? Arndvoorop ?2 pox 5cloa. -zaLci
657o1,311LD ;to A193xl8111d331. t913i.D72 pox evirt.toaz. 5107101.90d31,3 g1701A0A/70dth 13902
50X131. kdC3f /101.X 5101 51)o.ectx3 -11013yvodocl3mmo 13)07-172 pox
n(0i-coocacct
5o19.6, no1 x3 M01, 110))07170 45017)710d3 17)X 513 570d13X (01.90 001 y01L nor d3m-to
-
&col mr/loo&? pox q.krtd) 5(f.3yx) 110X M91)071(0d 616,03
-
'no&?-rioX cuLoch.
51.c9 51071R13.1.3 :01)0M 5)001901y1X A0901 131-11.11L 91 'noldqxrho pox 3_,..no7,,o2Lchol2
.53x7od1oX os, 32 eq.ecbttyynD Nolcwortdoe pox norlvdf noi..113dx ma.)odo (3321..D9
pox 91 n?rtdpodu 4cour719lcoo 61. (403L 4(01 M91.43-6,kd).(9) 44(04310710 502 X? 001001
170X 5)071(0X 17044.01X10409 101d33L9M70X 70411 /11ky 4/4X17071C0d AC2 pox 111913
70411 x90 33 pox 513 510c333ILD klroonox
-
)pdX171 701777103d0IL1'1341)01/10C,01) 5n0,19y9
.non '51ox1XIo7i71n9 ixink.g,o2o11.72 3R pox 5)oto1i 5lono33.01, 5)o&37171ky13nn9 921.9 Ski.
5mi,)od1,9
-d cz 9AtLInvioj, Akxin I.Lmoloidsar. :21.)ox 4-9.0,4x3 9 coi5k&ncols 5043T1f 173X
A(01 .-111011
401,911371 5)31241.9 401731L0C11. 5101 5TXC,13 ms. 634. 419(00ROIL"A 441
AC9X1DA Ak431'10)63y 53 5ZTRI. 4ff.13y31 513 maiLID(LATbonf 5)01o_tol110 nets. -.(aochz.33z.

ne-mri pox mdff.3.916oX

ti

'd tZ 9 <> d71. 11.4011L3t3 67d17)X 50d11. Atl-03X91060IL (03,-n 40713X10 1)7X /1)04071W nt-o1

mm17'i3yom. 5on371109kdX 570i 5137170442 31:1ocLq(f.m-L9

pox 5mkn 5m9ctoloonnX7ol 1.34
'397071 pox 5101,c1o1, 53 n93, nodiDL 1012 (mi. nolnoll 570931Lyoxwaiox 5opod29 110710
110X 5cmoDd3X 51cqravo-foo/5191 noi)ozzyjcb? no-nyvpv 32 n91 Agrimloa.c. 70137I 5k1.
'd SZ
-
5o23/ki-xidi9 5nodLytd1, pox n91.. &92,x1d19 5c)&371729I4.3,9r 53 91 'ood?zt. 91=1
pox nc9110do2 mox1/2 ispit 91, no.Gy3nala noxinncto 31:7033x9312 5709jnodX
~)01X7071
&3,2 Gts, i01713you. pox 5cami,c2xid3lc10x 513n:ocb aolcoo? nos, 31 001dcoXolkmdo -FdX?
443914.1. d33L9 1193 5L(..1. 4071 monnpo 5l,t1
01 4401701011f. 53 793311. 1107011,11ct 4771.10)0.3119
(t 4071 40771)0.1.031. 00cifit0703 1)DX 00C)191 CA0437170.11L33.1.10060
170X 01, 404171103Z
701.371
0111911.2.93601L > '<"'

www.dacoromanica.ro
 N1CHITA CHOVLA.TES 247

romeii erau sä sufere nespus de mult. S-a putut vedea cum Joan a facut
un lucru intelept pentru supu§ii lui. Caci nu se arata numai un bun §i inge-
nios sfatuitor, ci el, cel dintii, ducea la capat ceea ce poruncea strategilor §i
armatelor. ,Si intorsatura/luptei, a dovedit multa lui evlavie ; pe cind falan- p. 22
gele romeilor se chinuiau din pricina dusmanilor care se revarsau §i navaleau
asupra for cu mai multa indrazneala, <imparatul> avea inainte-i icoana
Maicii Domnului si, catind la ea cu suspine, facea gesturi indurerate, iar
lacrimile pe care le varsa erau mai fierbinti decit sudoarea luptatorilor.
Si n-a facut nicidecum in zadar aceasta ; caci indata, implatopt cu putere
de sus, respingea atacurile scitilor, asa cum mai inainte Moise intinzindu-si
miinile a respins °stile amalecitilor. Luind cu sine pe Werth cu paveze, care
cu scuturile for lungi §i cu securile for cu un singur tail se string unul linga
altul asemenea unui zid de neclintit, pornete impotriva scitilor. Cum din
lipsa de grija a acestora se stricase §i int5.ritura de care si s-a ajuns la lupta
corp la corp, dusmanii sint infrinti §i o iau la fuga ruOnoasa, iar romeii ii
urmaresc plini de avint. Cad atunci cu miile <nomazii> traitori in carute,
iar intariturile for sint nimicite. Multimea prizonierilor se arata a fi nenu-
marata, intocmai cu aceea a fugarilor de acela0 neam veniti de dorul for
incit cu unii dintre ei s-au facut si colonizari de sate intr-una din regiunile
occidentale ale imparatiei romeilor. Dintre ei citeva rarn4ite dainuiesc pins
astazi. 5i nu putini <sciti> au fost inrolati in unitatati de aliati, dar cei mai
multi dintre prizonierii facuti de armata au fost vinduti.
5. Dobindind o victorie atit de stralucita asupra scitilor / §i ridicind p. 23
cel mai mare trofeu, Joan aduce rugaciuni de multumire lui Dumnezeu,
rinduind o sarbatoare numita pins in zilele noastre a pecenegilor" in
amintirea celor infaptuite si spre multumire lui Dumnezeu 4.
2
1128. Expedilia lui loan al II-lea Comnenul, pe uscat ,si pe Dundre, impotriva regelui
Ungariei .Stefan al II-lea
Despre loan Comnenul, 5. < . . . >. Iar in anotimpul urmator 5 <impara- p. 24
tub, ingrijindu-se de echiparea alor sai in vederea pedepsirii dusmanilor,
aduna °stile §i pregati corabii repezi §i facindu-le sa intre pe Istru, prin
Pont, ameninta pe dtimani de pe apa §i de pe uscat in acela0 timp. / Trecind p. 25
fluviul pe nava-amiral si ridicindu-0 armata pe tarmul dimpotriva, prin
lupte de cavalerie §i prin atac cu lancile, i-a impra§tiat pe hunii 6 care se
adunasera. Zabovind in tara du§mana si aratindu-se foarte staruitor, a pus
stapinire si pe Francohorion, care e tinutul cel mai roditor din tara hunilor,
are cimpii prielnice §i e cuprins intre riurile Sava §i Istru ; §i a supus §i
Zeugminul 7< . . .>.

4 Cf. Kinnamos, Bonn, p. 7 ; Ostrogorsky, Geschichte, p. 312.

5 In toamna anului 1128; In paragraful precedent se vorbise despre expeditia regelui
Stefan al II-lea (1114-1131) al Ungariei impotriva Imperiului bizantin, din vara acele iasi
an. Asupra conflictului bizantino-maghiar din vremea lui Ioan al II-lea, provocat de amestccul

telor
i
acestuia In luptele interne din regatul maghiar, vezi Ostrogorsky Geschichte, p. 312, cu indi-
earn bibliografice referitoare la discutia In jurul cronologie controversate a evenimen -

Hunii = ungurii.
7 Azi, Zemun, oraS In Iugoslavia.

www.dacoromanica.ro
 RIZ svazarm. YLVINCH,

d COI `II > < 9 chp). 501701931(19704 (01. 114 110X 501X1C2X1AA110d19 45kneo,ocoL
9 noi yIf.rioroow 45n3xo1 ?Rno loyy7p1. n3-r1 A3))0323XD3 3199 Akf.MOX 3d363913 -way
'r70131(31 &col ?R AC0X11(011)Dd111 ncol.9)0o14ox 5co1n9d3clme 3)11nodcb3 1)11m(;A
510AZ09 31 no-mpolu 41D:or1tf.dcoRo1c1cb pox 51301 ,VOX (;,) d A70 512o39:onr121. A(96131001/.9
50(31f. 101d3 '1)1tX01/. C91410 6A2A.101 11/x 502 '013(9 5COVOX 701 301Xx A91 A9X11(3X1
A07-131(o1L 50A3T17091003X900d301L 1)10,o:3.A:fop A371 13931(3x A91 A01(919 5101 513013d3
1TX 51)11903)(3X 191799)( 101 101911.Xdmx h10,47-1 A101(90 50A3TIOVO,ii0(311. h91.
U.C10(3R7,1,11.?
A9dd7170c.i.
A000691DOIAOM 6A01170691,X Al3d1M1L70 ?R 14X "41 A1it)31L
A91,
eopulodID 1/9 51ol.1QXco '51od313 rcop I(.g pox U.AA30K9I, 61 ioXnoNrc doo, eoppkrri
(bx11D3r1o2 1d33.t. 20 53100900,0,6 n3 5101.033y2L A3T1700(401((q3d7O1L > -< ,T137-1
nnbodd ?R 13ox 5n31(197od sompo 79133 7013T1 5k1 570117od19 novicb? ?R 5901
d tOI 53497t3 5709tf.047112 10 A01 (10619L, 531A70EI1012 Tr], i1d31L n01 Aorilv 01norlD3
5:06,? X? 5141 002L.11.31045 /41 (1.0,93 5)Dd9Xd3)1 'll3)1Vpd?

L'II >. ^a.< not &odioi mon31'1709oy17od33.trie pox

(4319)1 TR pOX M(0,80X1
a

1d31L A01 nori-ploas. Aolflol monrioVkx xinloricod )oldnodth (1(319 11013 &min-4,111x
509or13o1(7om 511 50120A1C10 tvri 5(013R If,t171d1,91012 570.0lf not Tnox nco.grixz
nori3yo1L A(9197721.9131, 7011ox '5o17p3x 5e; pa 513:01 coo93Ic0c3c33 pox
57od2n39 52o.g7odlf 'o131(7pd31L7o 17ox 5012)0 ?e 57o1d17ox 53 91 vricoo 32 5on37-17p 91
*A3p),((13-ri 10 3g 1710.0,9X 70110X ll91 510197) (033 7019.0, A01L9d1 31( )1 )F.1.
19031. 10n3-t130,pox 10n371monf 5701 S101L1LN 701 20doc1))ox n01D9n %.01A709If.Atl3 moipl
3g 510127) /.f ow rodloi 33c '51Dopod JOC?103d3X93 3g vox If 1pnox AtvrionodaL
6519(13I31l.3 n0 I:le:II/J.1.0x sl pox 54cp.l.d3 fiC -5191i.c3TX7on19 5Tr1911os.9 dop, 5101n7Q
5010,dma1 111.3 SGT 2 509 ? 50A3Tittld(4 501.boxal, 170X V(91LTI70X 7091 pox -1oix70r:151,3?
1D13 1o,2 pox )311)pdo2 1Dnon70v0dx 1000D97(31631L 31 A911011OX 1L 'A0713(9 9 591c7o,2
502=2, pox n9i.. Ate..enxx "i3X9 T1R norirou, Acod?el not '5oxvp2yo1l. pox ntf.thods.
13kkdOX Ski).3Ti070XD 50,1.1 59d3ych 5q) 3g 419meo 110X 501%3T1903X9 13 M193 9 01L111
59xny4 "41 n0l0v,9 Akx1gocic11 201 nodrijcbod loA3xo7110 13)30123X9 Tg P10,1,

www.dacoromanica.ro
 WICHITA CHONLATF.S 249

3
1148. Manuel I Comnenul respinge pe cumani la nord de Duncire
Despre Manuel Comnenul, II, 2. < >. Caci cel cu adevarat foarte P. 103
maiestuos si preapriceput in razboaie Joan 8, tatal lui Manuel 2, nu trata cu
usurinta nici celelalte lucruri care priveau folosul obstesc, dar in chip cu
totul deosebit s-a ingrijit de recrutarea soldatilor ; pe de o parte ii imbogatea
prin daruri frecvente, pe de alta ii punea la exercitiile potrivite pentru actiuni
de razboi. Astfel acum, dupa ce s-a pregatit bine precum socotea pentru
razboiul din Sicilia, <Manuel> porunceste sa fie pornita flota de vislasi si
de sefii de echipaje care sa desfaca pinzele 10, iar ca mare duce it numeste
pe cumnatul sau, dupa sora, pe Stephanos Kontostephanos. <Porunceste> sa
porneasca si armata pedestra, sub alti comandanti, printre care si Joan
Axuchos, marele domestic, despre care am pomenit de mai multe on la
momentul potrivit < >. 5i, dupa putin, porneste si imparatul insusi cu
armata. De la prima ciocnire a pus pe fuga pe scitii 11 care, trecind Istrul,
devastau tinuturile din preajma / Haemusului, apoi, plecind de la Filipopole, p. 104
se duce drept spre Kerkyra 12.
4
1150. Trecind Dundrea, cumanii prada in Imperiul bizantin ,si inving oastea lui Kalamanos,
trimisa impotriva for
Despre Manuel Comnenul, II, 7. < > In acest timp 13, deoarece scitii P. 123
trecusera Istrul si pradau cetatuile romeice din preajma acestui fluviu, e
trimis impotriva for un oarecare Kalamanos 18. Dar cum acesta nu a condus
cu pricepere razboiul impotriva scitilor, a fost infrint strasnicide c'atre ei, p. 124
asa incit rindurile <armatei sale> se rupsera si pierdu barbati viteji si chiar
el isi pierdu viata, din pricina unei rani mortale pe care o primise. Iar scitii,
dupa obiceiul lor, pradind tot ce le iesea in cale si incarcind prazile pe cai,
se gindeau la intoarcere. Caci pentru ei trecerea Istrului e usoara, iar expe-
ditia dupa prada si mai usoara si nici intoarcerea nu le este anevoioasa si
obositoare. Caci armamentul for consta dintr-o tolba atirnata piezis la sold
si din arcuri incovoiate si sageti. Sint si unii care, in lupta, agita si invirtesc
in jurul for si sulite. Si acelasi cal it si poarta pe scit, ducindu-1 prin viltoarea
luptei si ii da si hrana, din vinele deschise 16, dupa cum se spune, ba chiar,
daca e vorba de o iapa, implineste, se pare, si pofta animalica a barbarului.
Pentru trecerea fluviului, scitii se folosesc de un burduf de piele, umplut cu
8 loan al II-lea Comnenul (1118 1143).
9 Manuel I Comnenul (1143- 1180).
10 In text : sa dezlege scripetii de pe catarge, pe care se Infasoara funiile.

11 Sciii cumanii, cf. Kinnamos, Bonn, III, 3.

12 Cucerirea Kerkyrei (Corfu), ocupata de Roger al II-lea al Siciliei (1130-1154) In 1147,
are loc In urma campaniei din iarna 1148-1149. Manuel era aliat cu venetienii, cf. Ostrogorsky,
Geschichte, p. 316 ; Brdhier, Vie et mort de Byzance, p. 271.
13 In paginile precedente se relatase despre luptele lui Manuel I Comnenul cu sirbii si
ungurii, In toamna anului 1150, cf. Jiret'ek, Geschichte der Serben, I, p. 247 -249: Moravcsik,
Byzantium and the Magyars, p. 80 81.
14 SCItii = cumanii.
is Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 146 11 identificl cu Boris, fiul regelui maghiar
Koloman, indicind drept an al mortii sale cca 1156", In contradictie cu acest pasaj.
18 Pentru obiceiul nomazilor scitici" de a-si potoli setea cu singele props iilor for cal
cf. Psellos, Cronogralta, L XV I I I .

www.dacoromanica.ro
 250 NICETAS CIWNIATA

Zx6Dco.g TOU noTal.wii Tit/ SLIfilocatv x«pcp-Ig TEX-hp); 8tcpaipoc, Ain) kg TO

Ccxpr.rieg crUanacrTog, WS )vi ai 13pax6 Al.fiCc8Lov knecapker.v go-waev. oUxo5v Toarrip
7cept.P8c6 O Zxi),8-1g trursiag 1Z1p.r.Liv-Ine oUpaig, xca Tiro c'eaTpdcf3)1v knavaaEtc
xai Ocro: Toy noX6t.t.ou 6pyocva., [SEi,ov 8t.ccrao.geTac, otce axotpog Acd.cpet. 'r
tnncp xpeolievog )(ed. TO To5 "IaTpou StawraOilevog niAocyog.
5

p. 170 IV, 2. <...> xcci TO AIe-Xf.PoTov xaTocAcq3ar., xcci Tc7.w ExEc y t7T7MV ilTLf3dCC,,
p. 171 otrrep ixeiNcp 7TpOg Coz68pocatv frrotilci/alaotv, Ti)V EU.a6 Tijg 'AyxLciAou teTcct.
gvacc 847 yeyow.;34 XOCt TO:) OUTCObq iCCUTOV illcpocvicrac, Oc 7cparroc, 6>c -'481 kppk.81
p.m, Tip xocTO: Kopu(peo icscokr37) xXi.p.axa, xoci. 7tocpskzeivou Aar 36v Tic kcp6ence
xcc. lyytivivwv 6805 eincoviiaccg T4), EG, rIALTcv,, E7LOpEUETO. cZXX'OTE TOU 8st.p.a.i-
veLv dureZxev 'Av8p6vLxog WS Tag xei.pag TiLv 8u.dx6vT(ov Aocaeov xoci Tir)v
Ti)g cocAETC1c Opicov Acc46p..evog, rcpOg YV cLg aig ac7.) ov xplacpUye-rov 1Sp J.7rro,
TOTE 9 hIpEuT6)v kirminTet. Talc Scpxuav auAAlcpaeig yckp nap/ BACcxcov, ()lc h
cp-hp./ T.i)v ccUT01.3 cpacfccroco-cc cpuy+jv i(p-t)y-haocTo, kg Tol'Ati.co.) rcp Og 13ccat.Akac nciAno
eur

www.dacoromanica.ro
 NPCHITA CHOrNLATES 251

paie, foarte bine inchis, astfel incit nici cea mai mica picatura <de apa> sa
nu se poata strecura inauntru. Suindu-se asadar pe acest <burduf > si luin-
du-si cu el si seaua si toate cele necesare la r5.zboi, scitul 11 leaga de coada
calului si, folosindu-se de cal precum corabia de pinze, navigheaza lesne si
trece de pe o parte pe cealalta a intinderii de ape a Istrului.
5
1164. Evadat din temnild, Andronic Comnenul se indreapta spre Galitia, dar este prins
si predat de vlahi 6npeiratului Manuel I Comnenul
Despre Manuel Comnenul, IV, 2. < >. Si ajungind 17 la Meliboton P. 170
si incalecind pe caii care-i fusesera pregatiti / pentru fuga, is drumul drept P. 171
spre Anhialos. Dupa ce a sosit acolo si s-a aratat lui Pupakes 18 acela care,
dupa cum am spus mai inainte, suise cel dintii scara in Corfu si a luat de
la el merinde de drum si a capatat calauze, a pornit spre Galitia 19. Dar cind
Andronic a incetat sa se inai teama, ca si cum scapase de miinile urmarito-
rilor si ajunsese la hotarele Galitiei 20, catre care se repezise ca spre un azil
mintuitor, atunci cade in capcanele vinatorilor. Caci prins de vlahi, la care
ajunsese zvonul despre fuga lui, era dus din nou inapoi, la imparat 21.
17 Este vorba de Andronic Comnenul, varul lui Manuel I Comnenul, si viitorul
imparat Andronic I (1183-1185). A fost aruncat in temnita in 1154, sub acuza %ia de
complot Impotriva lui Manuel. Despre el si politica sa vezi Ostrogorsky, Geschichte,
p. 326-331 ; Ch. Diehl, Figures byzantines, II, Paris, 1925, p. 86-133 ( Figuri bizantine,
Bucuresti, 1969, II, p. 128-165).
18 Pupakes, unul dintre ostenii din garda marelui domestic loan Axuchos, se distinnsese
in luptele pentru cucerirea Kerkyrei (Corfu). El fusese primul care izbutise sa se catere pe scara
sprijinita. de bizantini de zidul fortaretei asediate. Dupa fuga lui Andronic, asa cum arata mai
departe Nichita Choniates, el a fost aspru pedepsit de imparat.
19 Cnezatul Haliciului, condus de laroslav Osmonds1 (1153-1187).
20 Am adoptat in traducere interpretarea lui G. Murnu, Rotnanii din Bulgaria medie-
val& Bucuresti, 1939, p. 5, n. 1, potrivit careia Andronic nu trecuse Inca de hotarele Galitiei,
ci considera numai el a scapat de primejdie ca si cum ... ajunsese la hotarele" acesteia.
Dupa G. Murnu, loc. cit., Andronic nu se putea gasi in momentul la care se refera textul foarte
departe de Anhialos.
21 Dupa, punerea lui sub paza, Andronic reuseste sy evadcze din nou si se refugiaza in
Halici. Originea geografica a valahilor amintiti In text a constituit obiect de controversy
in istoriografie. Dupa unii cercetatori (W. Tomaschek, R. Roesler, A. D. Xenopol, D. Onciul
C. C. Giurescu) este vorba de romani din nordul Dunarii $i anume chiar din Moldova de nord,
Dupa al-0i (G. Murnu, C. Litzica, Al. Elian, H. Mihaescu, C Daicoviciu) textul nu ne per -
mite sa afirmam daca e vorba de romani nord-dunareni, ba chiar ne indreapta, mai curind,
catre romanii din sudul Dullard, catre vlahii supusi in chip direct autoritatii imparatului
bizantin. E. Stanescu, Les Blachoi" de Kinnamos et Choniates et la presence militaire byzantine
au nord du Danube sous les Comnenes, Revue des etudes sud-est europeennes", IX, 1971,
3, p. 589-593, a sustinut cy Andronic a fost prins de unitati militare bizantine aflate la nord
de Dunare, in Moldova de nord, formate din vlahi sud-dunareni la care s-au adaugat insa
probabil romani din nordul fluviului, pe baza afinitatii de limba, origine. Bibliografia
problemei la E. Stanescu, op. cit., p. 585 -588; G. G. Litavrin, Vlahi vizantijskih istanikov
xXIII vv., Iugovostoanaia Evropa v srednie veka", Chisinau, 1972, p. 162-163, arata
cy e vorba fie de vlahi din sudul Dullard, trimici in misiune pe malul nordic al fluviului, fie
de vlahi din nordul fluviului, din spatiul dominat de cumani dintre Bizant si Halici, supusi
unor toparhi vasali imperiului, fie pur si simplu de vlahi de pe acelaci mal sting al Dullard,
care doresc sa dobindeasca o recompense de la imparatul bizantin, prinzindu-1 predindu-1
pe fugar. Litavrin respinge ipoteza lui E. Frances, Les relations russo-byzantines au XI I-e sieele
et la domination de Galicie au Bas-Danube, Byzantinoslavica", XX, 1, 1959, p. 59-60, dupa
care textul lui Choniates dovedeste cy Haliciul igi avea hotarul de sud la Dunare. El arata
ca. Intre Halici si Bizant exista un teritoriu locuit de cumani si de vlahi locali, cf
G. G. Litavrin, op. cit., p. 163.

www.dacoromanica.ro
 252 NICETAS CIFONIATA

p. 172 IV, 2. <. . .> 'AAX& r v TO ioc,8eApou cpuy-hv xcci Tip ix Tijg &veyxoch.tiv7]S
p. 173 dc7.caXoTpicocrcv oLxELov 6vec8oq xpEvcov 6 POCCILXek McvoulA, xoi OXAoc ai
6cpopolevo TO To6Tou iri
7cAsZaTov c7c68/1.Lov, &net xct -.6sETO 7socAs6ecv ilupiccv
xua68cc i7C7TOV (Lc ES -at Pc4licawv Opm &6 PC(2yr), gpyov, 6 cpccac, TiOlacv &cr-
zoXict; avd )Tepov inccveA.D.etv 'Av8p6vLxov. 3. 06xoilv iliTc'rczp.nTov ExcL &Ev
TtoLeT.Tat, ntcs-retc (SOUS xoct Xcc,(36v, xcd. Tou 7cAc'tvou Toi5Tov ivccyxoc)geTIXL, xa.9'
Ov, (;)g Spiv, xoccpOv oL flociovec Tecg cr7Cov8(14 catT'OCCVTec itocpicrTpcov
Po..41,(XiCilV XCCTkTeezov int.xpdeTELco. Crup.(3co,ov.rec ai xcd TOLL, c7-.7pocTlyolc TG)
Te roc[34 Mtzocid xoci Tc7) Bpccv-c Mczocl)A, XV.TeC XpeCTOc To6.7olic iTpit,PccvTo
xai X.si.ccv Orc TrXEI.CITYp Vs.G(G/V.
7

p, 230 "VI, 1. < . > Acci T005TOC TOE`/UV Tic T.:: oi.icracc cruvexp6Tic 8uvcip.itc 6 PCCCILAsoc,
X.CCI VECOCIT1 E7C6 TOCUTaLc DAcc; CSOVETCCTTE:V i6TpocToX6yec8i XCLE E)) LXOV 0 x OXtyov,
xoci. TotiTo ix To5 y&vouc tic'eXUSTCC Tetiv AccTivcov xoci a7eCdne6V 84) T69 77-.ccpta-
Tpiczv Exua6Sv. xca 84) ES tiopco'c8cc4 TO otxsiov Ccpt.911.-irsac aTpcfcTeup.a. cl.)c &pa-
v tawv E7CnEL TO IlEperocOv xcci cc6Toiq Coccp7ccio-cov TeEziac TO 'Ix6vLov, xcci TOv
crouATecvov Av.1)61.,civo6> 67cozeipcov, xoci XOCT& To5 Tpoczipou To5Tov 7cocT.hacav
iv Tc7.) 67coasitvocc 8ixrp 0-pay i8oc Tats Picrecrcv iccuToti.
8

p. 481 I, 4. < 'Hpeillaciv'mv 8E =1 T6iv EWWV ioavcliv 1XXocc TE Tcpoaxcdpocc cpc-

.
AoTtp.illioccrt.v, owe( 81, xca iT-latcov c'cno2o5t.Pecrt cp6poiv (o6Tca ydcp or ES 67cip-
xoca-hp.Evot, Pcbt.Lccicov iitTLivcct. taccat TO axxOtpuAov, T4jv otxovpiccv lieTcc87.6-
xovTic tact xca OocAcc[yrgc6XoLc vecfcvcatv, at nept Tcaccatocv acco-covoiivTocc), 1184-
A.naEv E CaAoz,D.voik Tivopq Eacor 1.1.V1a-re6aoccraat iccileTir islv yap itiv7Icr-

www.dacoromanica.ro
 NICHITA CHONIATES 253

6
1166. Andronic se pregateste sa vini impotriva Bizanfului cu trupe cuniane. impacarea
lui Manuel I cu Andronic Comnenul
Despre Manuel Comnenul, IV, 2. < > Dar imparatul Manuel, socotind P. 172
ca fuga si instrainarea varului sau / ii aduc lui insusi dezonoare si, pe deasu- P. 173
pra, temindu-se de lipsa preaindelungata din tars a acestuia 22, deoarece se
zvonea ca atrage de partea sa calarime scita 23 in numar mare ca sa nava-
leased inauntrul hotarelor romeilor, pune mai presus de orice alts preocupare
intoarcerea lui Andronic. 3. Il face asadar sa se intoarca de acolo-, dind si
primind garantii si-1 imbratiseaza pe fugarul intors din pribegie, in vremea
cind, asa cum spuneam, peonii 24, incalcind tratatele 25, navaleau in tinuturile
de linga Dundre stapinite de romei. Angajind lupta cu strategii, Mihail
Gabras si Mihail Branas, ei ii invinsera deplin si luard o pradd uriasa 26.
7
1176. La expedifta lui Manuel I Comnenul impoti iva sultanatului de Iconion participa
,si trupe cumane din zona Dundrii
Despre Manuel Comnenul, VI, 1. <... > Din aceste motive, imparatul P. 230
a adunat si ostile existente si mai in urma a adaugat la acestea si altele;
si inrola nu putina oaste de straini, mai ales din neamul latinilor 27 si chiar
dintre scitii 28 de linga Istru. dupa ce si-a adunat o armata uriasa, pornea
ca s5.-i nimiceasca pe persi 29 si sa naruiasca Iconion cu zidurile lui cu tot si
sa-1 supund pe sultan 38 si sa calce pe grumazul lui, asezindu-1 ca pe un
scaunel sub talpile sale 31.

1185, toamna. Inceputul revoltei vlahilor balcanici, sub conducerea frafilor A sari si
Petru. Cauzele revoltei an lost : sporirea ddrilor si refuzul imparatultti Isaac al
II-lea Anghelos de a acorda celor doi frati dreptul de pronoia

Despre Isaac Anghelos, I, 4. < > Iar dupa ce s-au potolit si neamurile P. 481
din Rasarit 32, <primind> atit daruri intimplatoare, cit si dari anuale (caci
asa stiu cirmuitorii romeilor din zilele noastre sa-si cistige bunavointa strai-
nilor, nazuind dupa tihna, asemenea slujnicelor tinere care se indeletnicesc
cu torsul), <Isaac> vru sa-si is sotie de neam strain, caci pe aceea pe care o
22 Andronic Comnenul se gasea In Halici, refugiat la cneazul Iaroslav Osmomisl (1153-
1187) ; vezi fragmentul precedent,
23 Scitii = cumanii.
24 Peonii = ungurii.
2° Este vorba de tratatele Incheiate de bizantini cu regele Stefan al III-lea al Ungariei
(1162-1172) In anii 1163-1164, cf. 'Yeager, Regesten, 1454, 1455.
26 Asupra acestui episod din conflictele lui Manuel I Comnemil cu ungurii, vezi
Moravcsik, Byzantium and the Magyars, p. 83-84.
27 Latini occidentali catolici.
29 Scitii = cumanii.
ae Persii = turcii selgiucizi.
3° Sultanul din Iconion, Kilidj Arslan al II-lea (1155-1192).
31 Expedi %ia lui Manuel se termina prin dezastrul bizantin de la Myriokephalon (17
septembrie 1176), cf. Ostrogorsky, Geschichte, p. 322-323.
32 In paginile precedente scriitorul relatase despre incursiunile sultanului din Iconion
in tema Tracesienilor, in luna septembrie 1185. Isaac s-a grabit sa incheie un tratat de pace in
conditii, cum se va vedea mai departe, putin avantajoase pentru Bizant.

www.dacoromanica.ro
 t9Z SV.L3DIN V.LVINCIFID

o1709931 pox tf.R 5on37'i709kdloyomox FIR A(03d92d1f.

'nof:1319d1z. m1bn70g o13vpd32.no
6)1 5(.1.1 57)1CU.20 1.1.1t.sl 61 7Oy3a 17)131.) 513 VX170A01. Mt/. (10A13X3 47od31)o)cmg, 5G.1
So31dk137ox33 co1i.,(2o 5codidn0 .nttn3rbottop 701 TR 70191901170A. A132.6. 93np moi-FrikdX
d Z8t moiDorikR 50(arict0dloxodx17i9 2.g917if ra.cooz. X3 nco23x2o/mo1 313y3nn9 .modmX
pox 3.w0y3 FIR foompiaiodwrtio pox Szyyf 1371 513y92L 450n3rbp9krb0rox 2,10 nox
novo2X.A.y, 'o1no)2x(i)nn9 cblroo? TR ri.olyyri 27ox S1o2vricod, 57o9cfrri3yo3Lx3
5201 0177x A01 A07i1V of 5od9 '5nodFddlod 2,o loonw nod319d1 'o1no7,orionm 2nnn
TR ioXna '1W1A0x9(f.yx1x 10120 thol. 5.D0i 51)o2d(oX9n3 45319.g1o1z31L 27ox 5101

51o2dnodcb lonTrionnmod# 70 701913yaz, 31 lop pox )ndo 5norioloanm70x 10n3r123x

'57odi31t 27ox 310yy39 A37i Ta.rx molvricod ty7Qoia27ovol3713 3191 TR n1970d)9c31.c.
'5319x(xdc13 9 k '17o13A.3y A0,(X0dIT1 Atf.1 A(91 A(013X10 MOJITIT134 Alf.A.C917320p
17DX AliK0X7OX IAC0.1110? 5? fooirmlooso? AlOdurboy 'A70.0t.t.Ld3X-030,0 AX)14 TR lo
nox7ox lo.A.dnoicodu, pox 91 5on.03 noyo 531to092391on70 5od13ll 511 pox op.oy
513n3A.or19 21ox 41odolt9oIn701 2,o pox Geri 5312043 AL!.1 A197d31(93A A01.0107,J60d1!.72
rk? 5101
197029od3L 13y19rd 4510yy7rt)cin 10A3719012r -kloyonodiono
6pinont,i.x9
pont.t# 51o77oricod, Dox FIR ctopylord 5917orit0dl 1916.0 110Ari.V13d70dd A01dC9X
no3o9od1tnX7odd loamx A91 AO111V A0A31113X cyyx2 no"Zni.la.cf not Solxrdtf..3-2v)
a

t4 d70A ill. 793t, vd319317odxi3L3 .519kn2x AMDrickmnolncr; n29 502 4531A3.gcboc701L

seypoxp u 110X AL!.1 A79k1270 10A37ir113177A701L3 A109(11211671L 11 1101,C Vrikd -971d3.6,

'A0d31 At.1 f AX/9701901172 A0A1206713112 irx mDo 531nowooaq 3370X70 41DnosnodR pox
fm-n..901 vi...olvorl 9 eopov, 9 pox Sod3i9970d.o, 270x '5od3197.1(2 59 pox 1.42.312L91 )p.l)ox
(21 £817 moa. ncoaupoodu (i.17o113L? 201 5odoa.7odxo19rd39 4nomoiocoi, 523.01/tcy1L7113 523 -pomp
'07133 pox lo n3ri lo1x7od2.1 5co190 no.GyIkooat? 1X/X .101914121d31L yin, TR 7o17ox
A(1/70Tic9d 10 10.kt:3(10190M? 10120 pDX lothorri 4oltoo7pd21313 521 svr olioxlcb? 5o1.9y
ct..
7o101i, 579k.A.lf.13 5ripo9o1 moxxx 570s707yj !17013411py7d31Lrin9 70)(yf 101/k.11
2d32.c. 4nco19o1
91 TR r13.1.3y col?wircioda loci ,vox n9-rid33

'd S8t >g`I < nt-oi ACO901A13 A10197019011f AC01.9D9U.13X37i 4kA/DeD1C322L 170X AC2A.Ladf
001 00X7DX 33001 Ap 70Xkt,3 4A(01137iU.A313.A. 19133 5(3131(1970d AM1.910,1XX dX ?R -20x
70A13X Ltd foTRldwaz. "7)1(Ad91.0793 30 loX)oyg nnonx,(9 701 x)18-odaz. pox mo3ip3L.331.7o

59du n(l.1 A197019911.72 523 Ate. olnolttn? 59d1t nol nodal!" izx not. w
4f701 91 not
5onoriArdsi. 5o.631i.Tri lon3ricpc3othn 5(41 ?R 5r2v3R Sturpol Snot 513n3Aolio -7paop

www.dacoromanica.ro
 NICHITA CHONLATES 255

avusese o pierduse prin moarte. Intrind dar in tratative, prin solii, cu Bela,
regele Ungariei 33, is de sotie pe fiica aceluia, care nu implinise inca zece
ani 34. Dar zgircindu-se sa cheltuiasca pentru serbarile de nunta din banii
vistieriei, / ii aduna farce crutare din propriile-i tinuturi ; si a jecmanit, din P. 482
meschinarie, si alte orase din partile Anhialosului, pe furis, dar mai ales si
i-a facut siesi si romeilor dusmani pe barbarii din muntele Haemus, care mai
inainte se numeau misieni, iar acum se cheama vlahi. Acestia, Incredintati
de inaccesibilitatea tinutului <in care locuiau> si bizuindu-se pe fortaretele
<lor>, care sint si foarte numeroase si ridicate pe stinci abrupte, s-au sumetit
si altadata Impotriva romeilor ; atunci insa, gasind asa-numitul pretext al
lui Patroclu 35 in rapirea turmelor for si in oprimarea for insile, au dezlantuit
o rascoala violenta. Si erau izvoditori ai nenorocirii si agitatori ai intregului
neam, unul Petru si <cu> Asan, de acelasi neam si obirsie. Acestia, ca sa
nu faca razvratirea Varce motiv, se infatiseaza imparatului, care se afla in
tabara la Kypsela 36, cerindu-i sa fie Inrolati in armata impreuna cu
romeii si sa li se acorde prin carte imparateasca un domeniu cu ceva venit
situat pe muntele Haemus 37. Dar cererea for n-a fost implinita ; caci a
biruit vointa lui Dumnezeu ". Murmurara deci ca nu sint luati in seams si,
tot staruind in cererea lor, au mai scapat si cite un cuvint mai infierbintat,
care lasa sa se vada razvratirea si ce vor face cind se vor intoarce acasa si
asta <o facea> mai ales Asan, care era si mai coltos si mai aspru. Acesta este
si lovit peste fata din porunca sebastocratorului Ioan 39, ca pedeapsa /
pentru nerusinare. 5i astfel, ei s-au inapoiat farce sa fi infaptuit nimic si p. 483
acoperiti de ocara. Iar cite <rele> au savirsit acesti <oameni> nelegiuiti si
spurcati ce cuvint ar izbuti <sa o spuna> on ce povestire ar putea sä cuprinda
atitea Iliade de nenorociri 40 ? Dar Inca nu e timpul sa vorbesc despre aces-
tea, sa continui deci sä be povestesc <pe toate> pe rind.
9
1186. intinderea rdscoalei lui Petru si Asan in Balcani. Bulgarii si vlahii se unesc sub
conducerea loy, iar Petru se proclandi imparat. Prima expedifie a lui Isaac al II-lea
Anghelos £mpotriva rdsculafilor. A lianfa acestora cu cuinanii din nordul Dundrii. Cam-
paniile conduse de sebastocratorul loan Anghelos, de loan Cantacuzino si de Alexie Branas

Despre Isaac Anghelos, I, 5. < > Dupd ce misienii 41 au Inceput sa p. 485

actioneze fatis ca niste razvratiti, incepatori ai acestei faradelegi fiind cei
33 Bela al III-lea (1172-1196).
34 Fiica lui Bela al III-lea se numea Margareta. Casatoria a avut loc la sfirsitul anului
1185 sau inceputul lui 1186. Cu acest prilej Nichita Choniates insusi a rostit o cuvintare
si a scris o scurta poems omagiala. Pentru cronologie si controversele asupra ei, vezi Dieten,
Erlauterungen, p. 87-90.
35 Locutiune imprumutata din Iliada, XIX, 302 de mai multi autori bizantini, aluzie
la femeile care, plingfnd moartea lui Patroclu, iii pling de fapt propriile for dureri.
36 Azi Ipsela. imparatul se gasea aici din pricina operatiunilor militare din razboiul
cu normanzii, cf. Ostrogorsky, Geschichte, p. 333. Intilnirea cu Asan Petru s-a produs,
deci, fie inainte, fie nu mult dup5. 7 noiembrie 1185, cind normanzii sint infrinti la Dimitrica
si alungati din Tracia, cf. Dieten Erlduterungen, p. 70.
37 Este vorba de integrarea lui Petru si a lui Asan in sistemul pronoiar bizantin, forma
caracteristica a feudalitatii bizantine, cf. Ostrogorsky, Geschichte, p. 333.
38 In text : caci miscarea divina era mai puternica".
39 Sebastocratorul Ioan Anghelos, unchiul imparatului.
4° Locutiune imprumutata din Demostene, sir nesfirsit de nenorociri".
47 Misienii vlahii.

www.dacoromanica.ro
 9gz svazom vxviNcHa

531noA. lorhz9lcool noldt?.ix93 oiaarii3p noxio 11)Drion9,3L? (101d1G:l1k0 (101

10
45odn1c70r17yyvx 513 *n9 5coleou. n(91 M91141(0&or117o3 5310X104AM19 3 nod?ivx?
17ox myyTa, 5cod7dxf
'5non3d1 59oucoripD 31ox 5no69(3197o1R 5701 57od9x 45r1p0X7Dny
51o1nocfn)/IR 709931.9 lo 5101 loorlyzR loXolzx 'poa.nola.Tdanon on. nr 51o1r,)1
A19C910(10.69 An0#313un '170.693.1dl36ol 5c? 9 593.6 not M91 urpAynoa pox Amt
moxloya 5nonp. nmldnn?x? ?Dkxogit. pox not no3nodX noln:44 A3903n91L3 -()D21/7
'nLoln?X no A1C3fX 1)7x not 10c)(11d197-10191dX /101d4T11i-V A131L11(020? 2311 Aff.1 -930
nroaLochlkr) pox ntrn 1191 13x3 pox 5101 Tcholt. 51oporicod '5141c3ix13
nc-93X1e,ON(101)

5ciolc7o2 po.gp?xlcID? 5m winon.dru? pox Mdolulf.xynD 201 nold? non3ri993

53
ci 986 70n3r19n3XcnxI0nf n
59du rdClodij 10 iodocbfchou. '1012o 11ox 5knc1po 91 mrin?nu
A013y11 '531nol3yyCID 7063Ti0n3121.tocuL3 57.61220 01M10d0931R VOX M900 A9X11970t.GA3
pox nodorpiR tf.ri Donis oi, 9avp 22n01 5)odg? 'ntyrix,i) rys01.9xv,o 701311 510d23X A13,00X
170X 51011011C9d 399119 4(.13,3(9X 5901 3s 31 500/9Tion70dri70ocul9 10110X A0113y92L
ktri n73d.A.(9 Ay/2 ni31170cl)90lnp 170x nnnpoxri,vx '5(03yli.nf 11L3L3LLTi 51odatily
'pon?Ithr ,ecuri 110#9311LT170X11L3 41939;(.33 ?gkri 5170391yxnn0di. (k.e. 110#93M1 ,I(Vp
d321.99 51e1171 5101A7Orbp2)? 59da A7391= 5(1019RA3A)<0 110(113 M9ILXXV31021. 110X (113C313#(1
)02L70 5V1(003.0? 5coi 5mInnthkyyn9 molstoloi nolo 91 5on91
gau; AC92L9C12.03# /1.90
M91 M9X2L9 1701non31531/1702/39 pox 5v? wxlIcoo k.O.d3rik(,13 51019°1
531n3.gtverrio3
701 Ski. '579.o/oa,Doazio novvorl oln?.g? io3d3.en3y? ncocLo /113xoRn3aL?
6.93# pox **n9dxiri ion3ri109U.14 91 5C101(1):13V3X 110131139 170X (\01(1(011.70 110X 1013X
M91 /13.6,0111 (101 noriw M93yozoTImx 120X M939If.1XJ.(19 17:1nonci1ryncrl3 Sochi,p,
33 nc!11 nconoriporio 9 5od1311 pox cbx9pood)319 (4)3DndX 1101733x1R (41 Wroodnx
51011/0x A190IL 13111.10dd031.9 110x 1.04111d31f. ***53(iMd0XXOX 'A0)(1R?IL 11.1
TR -oldu
****iDdrx.q 53inoloodpodu 51020 tucy/ocR x? no.enroL
5k131.9 pox 10.0701L

(101 noriw Atf.1 A0d13T11d3IL (709(10X9 502 Xcel0 AOM1R19Xf

n1.1.1933yaz. Ak99 1d3IL AC9C3(23

At/.1 'ntottxdolyou nIficoo n?ri 'Po.i..noXd?tholcunlo

not noriw,2 p1v1noXd31xxou.9
cl L817 517oxvorkod 571od313A 7oa,kx939odavo 193y92.t.orimx 10yy021.
531n9lIodc7o17ox7a3
411 7017o11co9 ncolmorlcod wd3623y3 srpvou Te 57004 VOX 7011(?)01L9 177X M91 nmyyr
nma.rpod,rx
ncollorikxpod FikdX 11 xr,to no191X0q3 n19no7,olz.d7o12 1.0133 nnn.Joi
5o1x707o9I, lo 33 mos. M91d(9XD(I3 77ox nconpds)oduf 51.6,2w 10n3r19d2ovat.3 noX.p.nf
laz.3 coou nothonA. n
/pdxu n1q92 5oinfd10n1) qat.rt 4no3.g, 5o Solox.o 19k /41 ii
nx93x10 nlpdndxoanp 1:ox 701 Ltd9 5o1m0r1,9yrx f
nnodlf.13 10 lodvdthod 5701 m91

* 177it 113 (1114:173 ONOTI1772 `5(101101.1( 70111177 F)C 701d7,7XCIII `1Dno)frioo.9 531A7070nr9icl3IL
(OIL OX5c1
gaol> m9dodo7ole `ncon3/l pox 5noc3313 5norvo7rio70A70 pox 5Qoxnodo.nox 5no3loodox :.o.fclu Solna mD9
irx ioxvino7114 '19(10103i 314012Lc1.1. 01C17:1? cl TL3-11 emc3I:tvp $-,[
** lx>x
[n9dx.rri A349 n31771AOX3nb,Tgn0 o1 S1 5101:9i. 1vni3 wolcao 70rC(70 pOit 101777. e101 COW

(10113TI0:l3X f10.1.11 1701110/(.d3

*** 15?cbodoxxox mamTly.2oun 7omxxox
a
**** [)4)7(.691:111 zd77(#93d1I a

www.dacoromanica.ro
 N9CHITA CHONIATES 257

despre care am vorbit, imparatul 42 porneste impotriva lor. Trebuie insa sa

nu le ocolim, lasindu-le nepovestite, nici faptele <care au precedat expeditia
lui>. La Inceput vlahii se codeau si fugeau de rascoala la care erau impinsi de
Petru si de Asan, temindu-se de o actiune atit de insemnata incercind
sa-i elibereze de aceasta teams pe cei din acelasi neam cu ei, consingenii
construira un lacas de rugaciune, cu hramul sfintului mucenic Dimitrie, in
care 43 adunara multi stapiniti de demoni, de ambele sexe 44, cu ochii injectati
si privirile ratacite, cu parul in dezordine si care se infatisau aidoma celor
stapiniti de demoni si in toate celelalte privinte. Yi invatara pe acesti exaltati
sa spuna ca Dumnezeu a hotarit libertate pentru neamul bulgarilor si
al vlahilor si a incuviintat scuturarea jugului celui indelung purtat ; din
care cauza si Dimitrie, mucenicul lui Hristos, a parasit cetatea tesaloni-
cenilor 45 si biserica-i de acolo si petrecerea lui printre romei si a venit la ei
ca sa-i ajute si sa le fie partas la fapta. / S-au potolit apoi putin smintitii P. 486
acestia si iarasi, brusc, cu si mai mare Insufletire, au prins sa se agite cuprinsi
de furii si strigau cu glas patrunzator si inspirat <chipurile > ca nu-i acum
vremea de sedere, ci sa is armele in miini si sa porneasca impotriva romeilor ;
iar pe cei prinsi in razboi sa nu-i tina robi, ci sa-i macelareasca si sa-i ucida
idea mils si sa nu-i elibereze primind rascumpa'rare, nici sä se piece la
rugaminti, nici sa se Inmoaie la ingenunchierile lor, ci sa fie tari ca otelul in
fata oricarei ruga'ciuni si sa-i nimiceasca laolalta pe toti cei prinsi. Convinsi
de asemenea profeti, neamul intreg, iau armele. $i cum rascoala indata le-a
izbindit, Inca si mai mult isi virau in minte ca Dumnezeu doreste libertatea
lor. Si socotind ca putin lucru 46 e propria lor descatusare si eliberare, se
latesc si spre tirgurile si asezarile mai departate de Haemus. Iar unul dintre
cei doi frati, Petru, isi incununeaza capul cu o coronita de our si-si mestereste
si isi pune in picioare incaltaminte de culoare rosie 0. indeptindu-se apoi spre
Preslav (acesta este o cetate straveche, toata de caramida arsa si cea mai
intinsa din cele de prin partile Haemusului) vedeau ca asedierea lui nu era
lipsita de primej die ; isi urmeaza deci drumul ocolindu-1 si coboara Incet
Haemusul. / 5i aruncindu-se pe neasteptate asupra altor asezari ale romeilor, P. 487
rapesc multi romei liberi si multi boi si vite de povara si multe alte dobitoace.
Porneste atunci impotriva for Isaac 48. Tar ei, apucind din nou prin locuri
42 Isaac at II-lea Anghelos (1185-1195).
43 Ms. B : si intr-insul, adunind multi oameni stapiniti de demoni, carora li se spune
si duhuri", de neamuri diferite $i pe altii cu parul In dezordine si pe unii plesuvi ca niste
participanti la misterele zeitei Kora, care fAceau tot ce fac demonizatii, lovindu-i pe ei cu
sabiile...".
" In text : ixcerkpoo yivoug. Aceste cuvinte shit traduse diferit de cercetatori $i an
iscat o polemics, exagerata intre savanti romani si bulgari. Unii traduc prin de ambele sexe",
altii prin din ambele popoare" (adica din vlahi $i din bulgari). Ambele interpretAri ni se par la
fel de usor de admis sau de respins. Dealtfel, asa cum arata. N. Banescu, Un probleme d'histoire
medievale : creation el caractere du second Empire bulgare, (1185), Bucuresti, 1943, p. 59-60,
locul este neesential pentru stabilirea etniei rasculatilor $i a sefilor lor, Petru $i Asan.
Sfintul Dimitrie este patronul Tesalonicului unde, ii este consacrata o celebra. biserica.
Distrusa si refacuta de mai multe on actuala biserica dateaza din secolul al VII-lea, dupa altii
din al IX-lea vezi si Introducerea.
46 Ms. B : de aceeea nu se opresc multumindu-se sa stap/neasca tinuturile lor, ci
tree si dincolo de asa-numitul Zygos".
47 Incaltamintea de culoare rosie era Ingaduita numai imparatilor bizantini.
48 Prima expeditie a lui Isaac impotriva vlahilor are loc in 1186 $i dureaza. pins In vara.
Un punct de sprijin pentru stabilirea cronologiei 11 constituie mai jos pomenita ardere de catre
bizantini a clailor de grine" ale vlahilor, aflate pe cimp, cf. Dieten, Erlauterungen, p. 71-73

19 -e. 2278

www.dacoromanica.ro
 8SZ svamonst VXVINCHD

ncoRothou 5Tea19 '53looD3Xo1(od1L not,xnu oixrrioci 7 i0471( 70 01c1 57

75319019UL?
170X topcion3X9V12 co199 5vA.kyanolzx Ion3r1n pox 39 n3r1 loktadlo (to1 noxvx
3mx 5tti 4570117od1D 9 5od13JI l.f.voyti..g pox Kr9V, g 170X A099 1d33l. 5n01270 -1)013
d AOXI 49)01)01901Lp V..)DX Ak(.1 AC01 ncox11(3A.I70rt3 Acod3oX MA.,(3))? 5(9 513 ADO
A91 Aod19I, 'roosAridc2 pox 'wino/ 1on3Tho91r,1(1o0I3 5191, X3 Acon0173k 517o.Gr,tx3
.r7017i390d3L 9 n
5c131(19zd 170X )p niptyou ctol 5oin09Tozx A7:71THLd3 A)D9701L
*
Atf.1 (1W A7019 A("OX3 m3.G1(3id3aL. pox Azdnodd) U.1.011L? 1109 57101 3973X3 01L MDT( 'az
poyyou 7.013 170X z noo.. 4norliv- po 3g 5no33No. 0 Anol 170970199
nri A023X 111.?

A(0d131L ncrirl9lo3q 170X AC0d)3A1d33L (A.A. 0)( AC0d) 011.33L Ar1911( 4170 noi.noloa. 7o1n3Ti nncio
11 pox '3Xzda.t.poole ldnzt, 33 5701 ncol nmaLcbox 5n0370d701L **
5703morlEtt, 170X- 5101
A(01 a0lAnd79 )M1 AC9X A3d) 01191X10 57 513.GX)02Lci y7011. 5(101L7i1 X3 (101 70X11(170d1011.
rIeLoniRc? 533thou
'17013n3A. 113 zi
'3973X3 A3.69 513 d31(;l170y1L AO noyvorl 3dk3q 5col
5c10d70dthod zlzx
A(917oriod (ITI IX CR/. 70 170X 5(9n9131(1.i. i.A3D(94dclft

d 881, .9 0, ATTI d70dt. Aki y79)4 70R1 :170103170X M7 131.3 01 57 Cnd(9110X Ari 510 AI
'5on3rIon.p3dd 5m 170X 70A11 A(91 111.3 (4)1 A13)OXI3 IA) n
59129 9 51tic91dk1D7onow
(eLc9Tv Do.Gwontwou. ***701A91.t.13 Atfi not a
3y7910 (101 (101 cionoIxodrAyflog 'nfanri)
119 91 n9x71.c.n1 ctompo 5c131(197ocE) o170rt131(d3d70a.c pox 70139 la3 ILL nol A3.61)(1)X (101
U.A071 Al3X? 50 913.6.31 pox ziiox 01401 d31("93,1 77091 5(;101 a y 45(10X 93d? A(0)(3X 717

pox mndritmoig no 3xitonvox d 70 fiX 5c? n3.6,4 z1n31(7od)13 1t333z, 'mplkddocht. 4i

mzx.ozcb 5m 5919z 51.grro 513 Atf.l modp.odu edfdlvloun pox n70731(no2 5(101 021.10 5)011019
39131L3A(19 31 170X nakmdlic000L? 5c917o1d70x70 5c9199 5m uno 503nodX 45oni3x3 pox

nkiorri twirpo 5m 91iip nolzdAncl7o2 norilm)( pox noxleovv noxlitoori 5o3oaL3c11

170.g.93.A.93d31z7o 701 noi 5nov;131) loloovi pox 70A3X7o13 3.6, 2L0 'MILO 30 1d31L A01 n
^VW. lothodchod A01 nodi-DL, 531nzd7012 pox 5291 511o.04-,Ix3 '531e7oT1Ti-rin9 D731(3L-
A01 A3.613X3 n9x1XmirInD 5m.vox 01A00d11. d19 0110 c1.1.0y 531A709 53 Alp. lor:tral.
003.0(tIAT 'twat.? k gAox Sconni..)? 531n0(p Atf.irpo 110X
170X AL(.9TI(T)C310939 (10X1)01"4-9c1
A3Tk0A3X3X 50170793173d19 7913-1i no1Lri9x dd)79731L? k A*99 5ono)337-1 7010 570mo3.A.31(
'ET 686 n(917o7I93n2/ AfAl st? nco.Gnxa lonTrIolva? .niDdrncp n3q9 Aco1L70/Ji./R90 13 zi Amiroo?
79(10X3 A13(',7.0 173X AkI 5D.1 ****5r3Dnix nknorl 1701Ano1(md1d31i. 4ro9tacl703Lo1
v(70 73 170X 101 A(91 .0(1h1 A( 1707t AC91
)/((Ei 19(1011 170X AL/(.1.
Erli
a (10 d70A.y Alr)
AC9170TIOM 70191.4.3'11
nng 31.coo A701 513 n3 A(19 70 A19(101) 5(p Xn(15)1L 7 31011. 4 0 5(0T17032 13A1:.

* [man= n(f./ n1.1(9 cloAiotop M3.0,(313 a

** 5101 Amt ACO1A7091AOXDOC)2L 1V91c170 O\(I11772/7? S1 510A91( 513gu.1702LT a
*** 1700.4(LaLn1( taq 7014\91113 1101 5co31(1970d nonsaxodmknod n1J.Xrt111 Sonpx? chpl 319
5no1cto1 5p Soyr. `3d13.611D31e `0170701313 cl31Lp evroat 513 A7039701901.00 31011. nuxrnood/ 10 `ioX7pya
5coi.,1,o 1310369 9 movari imoLerlayolool.vx 5c10.1.910 1709k1OIL 701 nolrp) 7011L91onn0i70x 170X A1301(3913
513 `59C1cX1 170X 41. A11970101 AlX)1.)12 A? UJ. 901 1101An903 U.A071 1\3X(L63 0170993113 11(10.1, ff.
119.6.70X fl9 ii`a31(1970 a7 7019 nvraoit Amn9dX sr:A13x3 0110791313 ,ivrdwoduyal.
1aC,I70101 517017,013
,(9190 53.6.)61.125(07i91An9 Sm 39cio 513 n191r7i9en3 kw)? nonpx3 `p.ou no1(31. '1/43.04 17ox Aco17D2.1.713
nonpx?,thpai. 70A31'iAmi..3170i3 a
**** 5141 ortylq5701' 51u. Sts.x9 57odokr

www.dacoromanica.ro
 Nita-MIA CHOINIATES 259

anevoioase si greu de strabatut, au tinut piept multa vreme. Dar ridicindu-se

pe neasteptate o ceata, din vointa lui Dumnezeu, care-si face din intuneric
ascunzatoare, si acoperind muntii pe care-i pazeau barbarii, pindind la tre-
catorile inguste, romeii le ies inainte pe ascuns si-i imprastie, inspaimintin-
du-i. Iar capii raului si ai armatei, adica Petru si Asan si tovarasii for de
rascoala, citi erau, ca si turma de porci despre care se spune in Evanghelie
ca s-au aruncat in mare 42, s-au napustit spre Istru si trecindu-1 s-au unit cu
scitii 50 din vecinatate. imparatul, tinind seama c5. nu era nimeni care sa-1
impiedice, trebuia sa strabata toata 51 Moesia si sa puny straji in cetatile
de acolo, care sint numeroase prin Haemus, iar cele mai multe, ba chiar
aproape toate, sint cladite pe stinci abrupte si pe culmi invaluite in nori,
< imparatul>n-a facut insa nimic de felul acesta, ci, dind foc la claile de grine 52,
amagit de vorbele inselatoare ale vlahilor pe care i-a vazut 53, face indata
cale-ntoarsa, farce sa mai se ingrijeasca de situatia inca gravy a regiunii.
Astfel, el a facut pe barbari sa-i batjocoreasca si mai tare pe romei si i-a
imbarb5.tat si mai mult. /
6. Sosind in capitals, <imparatul> se falea cu izbinda lui, iar atunci p. 488
cind unul dintre judecatori (acesta era Leon Monasteriotes) a spus ca sufletul
lui Vasile Bulgaroctonul 54 este intristat pentru ca imparatul n-a tinut seama
de asezamintul si de dispozitiile lasate de el pentru manastirea Sosthen-
nios 55 si ca de aceea s-au rasculat vlahii, el nu se dete inapoi sa-1 is in ris
si sa-1 tot batjocoreasca, spunind Ca de acum inainte prevestirea e gresita 56,
ca el intr-o clips i-a readus pe rasculati in starea de supunere si ascultare
de mai inainte asa cum Vasile n-a izbutit sa o faca nici dupa mai indelungata
vreme si c5. in desert, ca dintr-un gitlej hranit cu laur si ca de pe trepiedul
oracolului delfic, si-a rostit profetiile mincinoase si zadarnice. Iar barbarii
lui Asan care au trecut Istrul si s-au unit cu scitii, dupa ce au inrolat de
acolo, in voie, o mare multime de aliati, se intoarsera in patria lor, in Moesia.
Si deoarece au gasit-o pur si simplu parasita si golita de armata romeilor, au
intrat intr-insa cu si mai multa semetie, aducind ca pe niste legiuni de
duhuri trupele ajutatoare de sciti. Si nu / s-au mai multumit sä poata p. 489
'Astra ce era al for si sa dobindeasca doar toparhia Moesiei 57, ci nu mai
indurau sa nu aduca daune imparatiei romeilor si sa nu uneasca domnia
45 Aluzie la parabola evanghelica despre vindecarea demonizatilor si trimiterea demonilor
Yn turma de porci, Matei, 8,28 32 ; Marcu, 5,1 -16; Luca, 8,27 35.
55 SC4ii = cumanii.
51 Ms. B : sa strabata intreag5. Zagora".
52 Vezi n. 48.
53 Ms. B : amagit de vorbele inselatoare ale celor care au venit sa i se inchine".
55 Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025).
55 Manastirea cu hramul sfintului Mihail, asezat5. pe malul european al Bosforului, in
proasteionul Sosthenion, cf. H. G. Beck, Kirche, p. 217 ; vezi, infra, n. 56.
55 Explicatia reprosului lui Leon Monasteriotes ne este data in ms. B.: spunind ca
este intristat sufletul imparatului bulgarocton. Caci el, cind i-a distrus cu desavirsire pe acestia,
a poruncit ca, daca vreodata iarasi se vor rascula vlahii, cel care urmeazA sa dea lupta impotriva
for trebuie sa procedeze astfel, sa-si faca corturile < lacuna ? > gi sa intre la ei (sic) ; si a lasat
aceasta porunca In manastirea Sosthenios. A fost incalcata insa porunca aceasta, caci tu, imparate,
ce a poruncit el sa se implineasca in decursul multor ani, ai facut In putin timp farce
sa-ti viva In minte vreodata ceva din porunca lui, luind asadar in ris si-n joaca cele poruncite
de el". Potrivit notei lui H. Wolf, din editia Bonn, textul este foarte corupt In acest loc in
ms. A; traducerea sa latina foloseste ms. B. Pasajul a intrat prin Cantemir si 5incai In
isteriografia noastra. Vezi Dolger, Regesten, 511.
67 Ms. B : a intregii Zagora".

www.dacoromanica.ro
 09Z SVJ23 vIviNcHa

o_LnoX pox Aff A70 70n3r1c10991R 701 'fyvx d31.t..13 521270 pox A11(7it. o 5231oD70d konox
A(91 A(91A7019OILf .391.4.7id713 /ape= ,.tevo Solcoo Ari /4-1.. toppx?o Algid? 523 Aoc3311
nochmx 013.6,9d31to nkta.. rtylltadf m1 5oc31 5od170at. 3D1d33X3n3 633.. m1 743D -
idolfdxcup -LiAn>pc9i, 9 n
xcto 5(0y72thinaq 5(1M1(13 AVA.10, 5(013A1701L3 -631d(17031
575911(A n(f,.1 409p90/363, pox 5201 5n037131(o1L A3 cbl ek231(70d71aD 5709lf.1ut1( 1X0o
707Xrdd 513 A707T1X170710 5701A3.6,7od131L9nD MC 513 :012321. 570lm0d70i70xo1Lo 470170yti.u.az7
"rolnnmpouf 5on3r101t31(dou0 roo1310D70Ej 327013
-
7p13T1 nodx.rri not nolts.nodi,$) A(2
17013X Tg Al!.1 o01tt0T13.4. O 9
chopilom
i 5knopcoi, 50ALt.)(10X701A70N 50dd7170A
d 061, not 5(03X1974 ,31.3 *50120,2 501103.6,01T0 of 50g13 173X f.(91(101(1L
'1.1.(1)X322
A(9X11)(101 3101 32 no 5(200x A01 7p170X A(9kfya 39(1.14110d1.0312
A101d131LT13 A(01
'd 162 A3.6,9A01131(03L 17713X32101 A11.1 091\0Tb/ff. 0 577A70da '50131(V,

OI

'd oiS 6'I > loyy02.1.< Tg pox cb1 ropy, pox

(Fn. (:)d1311 A709k9dd390d1l )0y1()0
170X 10120 I9X711-110d1 510)01(1974 7e13T1 A0dX171 M3IL? A70.00V(ct

TT

'd GIS .1 31(1970$ 5(, 33 13039913 TIMC AcoDnyv 5031(rto9oc331D2 '50A3T1011(Ly3L 119 if.T1
77170X i
141 foo<3310d1L nolcoo nicyodri? x 5111. 01L 5)31713y 23 01..3.em '5(151 xtop 5791.1:70o0-
013X0 A3,013X3 5e)) 93 lorri?you. 01A13X31L3 '531novad 3111LTI 5101, 51o3dnodeo cod)
5/103:or] Sw.olpi...out,? 520X701(06 3.247/ 70d(4719 ACIAVy 701 A(91 Acod2oddrd -701r11(3e0
Vox 3191 471 591210 701.371 A(01 A(01A011(19 10 A(9111(0 3 1311 51t1 .5(931(02L 13071otti.

clicAT 5o1c192 [31a nr+ 49 o dItiop nUL1 Azymxif.. Socx)rl pox Soi3dRA72 r4.Xnri pox
OL 13)? 310/ ?e A? 5101 570713you 3X13 ci970d0
-
5oAmcb9yza371 170x A? slorl?y `50712X09 13X9..orq? ACLc79
70111.2. pox .A7o3Ao)7ovp (i.019c1co? n pox Som. 011y70.0,69 Sr; 7?th03.c ClOY.111062AV, 701371 Ac21. moyyp A342 370X

5ctoz, Sciochpdchod 9 driximm AC7C10X70 A.? 193C30 (113),-7012 170X (411 513 A01 40217i70it #D3Xd3170x"13 tpi -0,(209
A? Sloo.. 51olctolo1 7301A0X171dfl3 A793d0,
Sonmhpsoll 119 FIR t'41 M01C,00 A790731TA7:0 170X A7013)($970
Fey? Aoo1so3R toixtoo. S70A1c3x `m21o7o Aosori cloo, noarriopx 701133ou? noior ro1o.L910nc10170x 31(L71 Spooyndo
mho c<:)19oo 10 uoclvijchod ion.grinus.3
moX? 512d1dxp tst. 57oyA.34j 3147-1 ntErt Acomd .rx)oc,oX 591xnA
3 M.31.1",l70 A3 57731
51y971 591c170 ,17013cp9v7g pox 91 7011(1313x1D Sm3L9d.2.Cr(OIL .Aoosomxpx? 10 A311 <3$
?R loicollpriclmeop 531A0,1.c13eo
5170191. 10A3T113X til1L1) ACI1 my:10X? loA3719modrlwxxamx oinoc,?Aoeo3 10
n
oinflod,lco? 10D9 A13,1.ach Axmitectultr. pox Sodu (91 001 50610170H mom-too-lox -9c3xi3.L
Aroy3.0.
Aod31 Aoo..coo d?u &ma, 11031713yo3L 'AO/U:710193 7011\0)1d4jf1 170X 701A0)(1(7A7072 5e? 57010e0C311 -5c/01(,170
nnok 9 doolmom Al11 nolmo? (Ann 170.0137093y707(701\70 400100T1d1?. pox 39f13x1co0d70x3 Aoxidrodvc `Alpocb
pox 3d70y3 pox Aoichpi.Aox 5p 571 570:313X no1o70 pox 3DIrr1dc2 opo.aox AoloTri AMY A071713y03L AC9)706X
170X AmAqy ?1.13.04loyomp" lei 6A(01[3yij 39(111 1107X9TA1ok. U.1L9 17013C,t3d021 ,6 11 A? 6)1 cbiiodID
A.cto po190 Ac21 Amporlom, pox A(011\0403(1) A73131..C.A.7171.dq.. 70701/ M01 AC9C370dd74
17o13mol. Acoo9.0,11x1A
170 170A00177X 170.07011 pox Tu. ithoosocta MX1101 (101 4506701170H 7p1. 701371 AC0.7. A013A70d31. A(92.137ICOdX
47o9T1m131it1939 pox v.. `70yno717pycb
oomp pox 01roo9g3rt3 9 S°213'" pox 9 11709lic 101'1311003(301LOC311
A3e90d1LTIR 001 001X7619 'AC01973 173X 11L3 A01 AOILTIFX 3101n 531(10.Gy3170X 570.1 5701p
M91C170 23713

079113.9R 173X wornoldf.X.03173X 513.0.c000thou n911.7p 5fL1 5k.7.970101 5CLX&7p o 59At1ri0X701A70)1 609.1.70M

(Lect3d0.A.LCA7,0 5011-1,70(319 001 no 5017071c13170(319 9 57om0da 3w, 501 .> <

www.dacoromanica.ro
 NiicHrrA CHOVIATES 261

misienilor 58 si a bulgarilor intr-una singura, asa cum fusese odinioara.

Si ar fi fost poate de doua on mai bine daca imparatul ar fi pornit din nou
el insusi impotriva rasculatilor. Numai ca el si-a aminat atacul pentru alt
moment si a incredintat comanda unchiului sau dupa tata, sebastocratorului
Ioan. Si dupa ce acesta a condus armata fara s5. o expuna primejdiilor si in
chipul cel mai vrednic de lauda si a hartuit pe dusmani in lupta ei se
concentrasera intr-o armata deloc mica si coborisera in sesurile bune pentru
calarime , dupa putina vreme e destituit din functia de strateg, fiind
banuit ca aspird la coroana. Yi urmeaza deci la comanda cezarul Joan
Cantacuzino, cumnatul dupa sora al imparatului. Acesta era un barbat 59 / cu P. 490
o infatisare falnica si cu o bogata experienta in conducerea operatiilor
militare, dar atunci n-a condus bine razboiul impotriva vlahilor. / De aceea P. 491
ii urmeaza la comanda Alexie Branas 60.
10
1187. 0 parte dintre participan /ii la revolta lui Alexie Branas se refugiazei, dupa infrin-
gere, la Asan ;si Petru
Despre Isaac Anghelos, I, 9. < > Iar multi <dintre razvratiti> s-au P. 510
refugiat si la Asan si Petru ; dar si acestia, dupa putin, se intoarsera, in
urma unor scrisori imparatesti.
11
1187. impdratul Isaac al II-lea Anghelos pornege £n a doua expedilie impotriva vlahilor
si a cumanilor
Despre Isaac Anghelos, II, 1. Iar imparatul porneste a doua oara impo- p. 515
triva misienilor 51, cuprins de tirzia remuscare ca nu a rinduit cum trebuie
lucrurile in tara dusmana in vremea primei sale expeditii, ci, ridicindu-se, a
plecat de acolo de parca dusmanii st5.teau 55. se arunce asupra-i, fara 55. aseze
58 Misieni vlahi.
59 Ms. B: Iar barbatul era mare de stat si cu suflet viteaz, avea o voce puternica
si era priceput la razboaie, dar mai intotdeauna nu avea noroc in lupte din pricing. Ca era
indraznet si trufas ; a si fost orbit de catre Andronic impreuna cu altii. Cind a auzit ca. barbarii
stau in munti si ca nu coboara in cimpie, el nu s-a gindit ca ei se gasesc in acesti munti pentru
linistea si siguran %a lor, ci socotind ca acesta e un semn de frica din partea lor, Si -a a.Fzat
tabara in mijlocul cimpiei, fara sa-si pun& paznici atenti on garzi si fara sa faca o intaritura.
Deci noaptea barbarii navalind asupra lui, el Insusi abia scapa, iar armata au lovit-o in fel
si chip. Caci aceia dintre ei <dintre ostenii romei> care se aflau In corturi au fost surprinsi de
dusmani si ucisi. Cei care fugeau neinarmati erau prinsi. Iar aceia care au putut sa fuga
sisa ajunga in tabara imparatului, 1-au gasit mai aspru decit dusmanii, 0.6 se miniase si-i
acuza de tradare. Vrind dar cezarul sa-si redobindeasca victoria, s-a inarmat si a Incalecat pe
un cal arab si a luat si o sulita in mina si s-a napustit drept in mijlocul dusmanilor, strigind
si spunind urmati-ma", fara sa vada, fart. sä tie pe unde va Inainta on ce se Intimpla
In armata. Fiind astfel invinsi romeii si luind-o la fuga, au fost jefuite de barbari toate corturile
si luate si hainele brodate cu our ale cezarului, cele care se distingeau prin culorile lor asemenea
muscatelor, si flamurile au fost luate si Petru si Asan s-au infasurat in ele mergind inaintea
armatei lor. 5i plecind de acolo prin cimpie si-au asezat acolo corturile for si si-au facut tabara.
Dup5. ce Cantacuzino cezarul a fost Inlaturat din aceasta functie de comanda, a fost numit
strateg pentru intreaga armata Alexie Branas<...>".
6° Numirea lui Alexie Branas In fruntea ostirii a avut loc probabil dupa vara lui 1186.
In loc st lupte cu vlahii si bulgarii Branas se revolta impotriva imparatului, se proclama
el insusi imparat la Adrianopol si provoaca astfel un gray razboi civil, cf. Dieten, Erlduterungen,
p. 73 si urm. ; G. Ostrogorsky, Geschichte, p. 334.
61 Misieni = vlahi.

www.dacoromanica.ro
 Z9Z V,I,V1M01104

c19A. 1.19x1A.T1 Sow. )21 ktha Al3nvolanD2L1d3Ol pox 5coi. 45oonriod lyawcop -
5c101)(11AT
A.0X11 51010794..A.ON(0/13 A9X1.6.(iXa s? 701 5co3xo3tovolyc kdri m31(7od2otho3L
pox Icoo_t >pi.)3x 5oi-pdx '7)0.g93)3k1( )0X)9X 5non31"1o)mt.d3 o13d3r1d31, 91 TR nooLloy
X? 5(93.0tp(X90dIL 013.A4M19 rif13170C)19 59d1L d7o.. A4.1 A0171y3)2 17)X 9 A)033` A02063
AC91 mod746Od pox 593-cpo 11 Aoltodioinolo.a. 439n3Ro.g3ri3 1)DX &4..)(0113(t9 13.0,n31A3
'411 919 5(oi, 5c104X3 450A3T4100T10811.,123GZIL 5c101/1)7X 5(1013X10 4.11 iv139tpeo.rtr3tf 53 At!..1
13 )?1)0X M01901. 501()d3z.
TdzaL 57oRo3.c. pox cood3In3R )o.t)ox A(01 Il(9x,p,(a 4/119k1-1803
51#213 59127) )71 :0)(31.9 01)78,4. 1)0X (101 11021.2L2 ki-j?np noi noldka.plrbioa
pox o ATI]
Ti../ox n91 norlcoxodmoi 5on3rIon31 no1R33Dk1x) ?g M103 5012o non3rictox10 cox -
noRkri 1:0X 4-7/ (10p. (104)018eV (A0A37133X 3A37i31(.3 5101. 5137i70Aq
IA:13.6,y3MID kxD33q 31-1
(9C36()11. 514.1
u
1)7X A91 706791)0N AOR7,)(3803.1 n?RkTi raduopkv(3rlii. -(33
WM,

gI

VII > < 9,V(y &p 5c131(19)7d 1(332/ 5ao31(1X912 5a01x3x13i.3 n.3dxo3o0 170x510
'd LIS
c101 51o1 )oyoto pox 5nolt3t.2, 5rRoaLcitx02 45oovolR A39kridm x? noa. norimxodmoi 5?cl3t.
'd 1319 Acmi?yoat Akt1 (13X901V10N AAA A)79701L A01/1)71( nox113dko.to noyXo 53 toyozooAvidey,
170T93x1 .13X1o1317013 70 33 o1novQ1A11. lochoot moo- ncodki,a9 701 1d33/. noi too?Rdmv
x(10 5r1011)0y3 ?R 131.(19 -
n13X3cl17cumx 42o3cicoX pox 5n01D33,(31. A3TJ 1)on3n01x33L70
A(Ov(Oat. 10A3TIDU.X11.31LTI3 nco13locbc2
'poqcbky 1)7X 502 M3c1A.A.(137007713 19)0X(7n.A.3
501Xonn3 nne9o1 93Lo 1/1.113vo1 (91 AO1L71.7 5)e,d70M0 4013r,t3dou?
l 1)0X 7,71)0X AO1L.91.
Iowa 570&d31o7oa non3Ti0.A.3y 50n3ri,l1cbp (1/439(1)01L3/1101R 3913X3 Akt1 49:11=19 t/.71
3g 513di 5)3(33-r1k A3g13X3 5.)637.(.10 5k1 cl.Gfp
f.co9Tionpodil3q &col ncoy(izTaat. Tivri
5611 Skodc33Er 50tabp9n3riild03c.? -01311Lti5.
colLocyckop 417pinotholt5)o nykdra.c.
pox 511 Soncol-13 d)3 701o191 'cllidop 91 5(1 (3J.4 5701 A(9X3 11L3 (101 no:Lppodat.
457oc7o9
4nox7Ox pox 313)0 01. 7orIn3n3L 51x10anD 50rt3ri(10y7ox)omo noX172 now. -zriXpoird
5/o19virc 91 ekovoup-rop m3c4d19o3lo AknrrintI 701 ri-ol3yat Aka, oopdoot
i7ox

www.dacoromanica.ro
 NICHITA CHONIATES 263

in cetatui garzi romeice si fara sa ia ca ostateci pe cei care le erau mai dragi
barbarilor. Si atunci plead. din oral 62 cu putini insotitori. Caci auzise ca
misienii nu mai cata la culmi si la munti, ci, naimind oaste de mercenari
sciti ", navalesc in partite Agathopolisului " si prada cumplit <tinuturile>
acestea, faptuind rele termeriene 65. Iar restul armatei, la chemarea ampa-
ratului>, Incepu sa se adune. Caci, fat.a de navalirea neasteptata si rapids a
barbarilor, folosi si el o tactics oarecum asemanatoare ; si se ingrijeste dinain- 13. SI&
te ca dusmanii sa fie pusi Intr -o situatie grea, / iar ostenii sai sa nu-si piarda
capul din trufie in aceasta a doua navala asupra vlahilor, ce avea sa aiba
loc indata, data el insusi, cel dintii, ia din nou armele impotriva for si
incaleca pe calul de lupta. Si sosind la Taurokomos (acesta este un sat mic
asezat nu departe de Adrianopol), astepta sa se adune armata si a poruncit
si cezarului Conrad" sa porneasca fara nici o intirziere 67.
12
1187-1188. A doua campanie a lui Isaac al II-lea Anghelos in Balcani. Victoria de la
Lardeea (11 octombrie 1187). In timpul iernii impciratul se retrage la Constantinopol,
iar armata rdmine lingcl Sofia. Campania din primdvara lui 1188. A sediul neizbutit al
Loveciului. Capturarea sofiei lui Asan si luarea ca ostatic a lui Ionilci
Despre Isaac Anghelos, II, 1 . < . . . > Iar imparatul, alegind vreo doua p. 517
mii de osteni mai deosebiti si dindu-le arme si cai iuti de picior, s-a repezit
din Taurokomos asupra dusmanului ; poruncise ca toate bagajele / si mul- p. 518
timea slujitorilor s5. se Indrepte spre Adrianopol. Se vestea insa de catre
cercetasi ca tinuturile din jurul Lardeei 63 sint bintuite de vrajmasi si ca
foarte multi oameni au fost ucisi si nu putini au fost prinsi si c5. aceia se
Intorc incarcati cu multa prada. Deci, in timpul noptii, la sunetul trimbitei,
incalecind a pornit inainte si ajungind la un loc numit Basternai 69, a lasat
armata sa se odihneasca, cad dusmanii nu se aratasera. Iar dupa trei zile,
plecind, apuca drumul care duce spre Beroe 70. Dar Inca nu strabatuse
patru parasange 71, cind ii iese inainte un barbat usor inarmat care, avinct
62 Din Constantinopol.
63 Sciti = cumani.
64 Azi Ahtopol, in Bulgaria, port la Marea Nea gra, la sud de Burgas.
65 Rele termeriene", expresie folosita pentru a desemna acte de tilharie singeroasa-
Termeros era, in mitologia greaca, un vestit tilhar din Tesalia care strivea capetele prinsilor sal.
A fost ucis in acelasi fel de Heracles.
66 Conrad (Corrado) marchiz de Montferrat, casatorit cu Teodora, sora lui Isaac al
II-lea Anghelos si treat de acesta cezar al Imperiului bizantin. Nu a raspuns chemarii cumna-
tului sau, ci s-a indreptat spre Palestina, unde 11 asteptau indatoririle sale de cavaler cruciat.
Schimbul de mesaje intre Isaac si Conrad ca si plecarea acestuia spre Palestina ridica probleme
complicate de cronologie, pentru care vezi Dieten, Erlauterungen, p. 74-78.
67 A doua expeditie a lui Isaac al II-lea Anghelos impotriva rasculatilor din Balcani
face si obiectul unei scrisori redactate de Nichita Choniates, In numele Imparatului si adresate
patriarhului si sinodului, vezi acest text in volumul de fats,, p. 336-347 ; cf. Dieten. Erlaute-
rungen, p. 65-79.
68 Localitate Inca neidentificata in Bulgaria.
69 Localitate situata de Zlatarski intre Iambol si Elhovo.
70 Azi Stara Zagora, in Bulgaria.
71 1 parasanga = 30 stadii sau aproape 6 kilometri. Parasanga este o unitate de manila
folosita de vechii persi, des intilnita, pentru indicarea distantelor, in opera lui Herodot si In
cea a lui Xenofon. De aici prezenta ei la Choniates si la alti scriitori bizantini, imitatori ai sti-
lului si limbii antice.

www.dacoromanica.ro
 t9Z svaaom VIVINCED

(06Ti10 A0A37IC,101031. 119 31 70n3299 n3x706k23 'noXIorilidup pox 5cp noidociorl,3 y9aLr17ou-
&m .morlplky 70x21970 Ana. 513 5701171134 01 /19A09 Mn23x3 Acny312 670T103170d19
vox 7or1Ia9 5(93)2170c70it. Son3r1n A3032(N A13X3 Ak Af,tt, A73d011.1029 013A31(3 01
n01r131(ou 23u3 32 9'110923 31 pox A3T14193.6,3 AkT19103/109) 41
pox 5919)9 131(19796
'(nco9317or1r170dlow..9 lo A3T1 r)o.0stxa pox ioXr(g &(i 3N( A103 (3)311. 9210531& 6,1911 S3
molcl 517061971 rDn3y7x? A 5701 srdp..corrioviaq xmf 1)10D3.A.31( M01 mo29 17)X Mel
too23dou 3213q nn 5v3 (13. Iminmrtopc)? ncoi .ncypondo 10 Icovem 53anrkardion)
.

'd 61S canoX?R? 5co1/331.93 5901 moa.cood.rx )loaLaz75non31'O 45noporiod A91 noldnon SicapD
pox 7o27o.gtf. noiLodi on3r1snor1 53Inc1at.3 41. A70.o336(1!. )OAT)31(3d 110X 19)0692 3D0d1L -
401A0X3y1L 70137.1 9X2odd 32 5319)(20d1013TI A461 Arf;id9 523 n(f..kncb pox Tivolzx
-
m3x copla.co Mots) Sm ncovo/neo 01 ,m0 nOn371701914 4531no)3.q3d3 51.0970 5o)) 3290
lon(dlaz. A91 10(::137O ra.nonr131 701 )ovon 513 ALC1 AC01 AC931)9 10A3T1.3.011101371 AX)d(;)X
1011LTA3 5201 A190011(.3 oa.nokfr13 pox boa
nod319170nA31 01dwx91(a.E.3n99 pox
°Irma. 51xpyyoaL '5319xk1oaL32.t. 5(1)3 k3k A(01 AO17OTIC0d MCA. 410;33193110C3X13.L3
o1nIAntr13,13x90 A(01 4/1C93.Tjy3 1fg1(70 101 k6n 53111109(nATI0). 110X 10/111 AQ.Od -x3
Loci. 11x AIL110icox 5319100.6x3 nodxrd vox 5o170r1tr.onn3 101X701 5101)371P6 A0931Lr3
pox Aoi, Ao&37-19X7orl 5(02o710 pox eL91 Aotk3r19emo1(132 531non7odrixoco1mx Ao)1c33.q33 -
113x X701 /1X7 A.(/),.1 3191 6.17d9Titf. 10 110t9xa malpi 5031(x 1on3r110df ol000tf.Xmox3inx
AC0711, pox dm Inodthv 5o21390 4113T1k#9333101L 13 ((CT' 591970 39V0.0d31(.3 5931(19706
119 f41 1c33u mp.rpo mi)X3 kneor.odx-f 'xillvopth 210 31 09 531\.1.111.1 906oi2a1.3 yopop -
1109)0 pox po loriol.00xvoi 53m-o2Tx 17097o9LI.X(72 701 31 A(91 A(01119W70d2 7)1113.6.69
)0110119fX13 >o 23/3 ncol),odo2 1r1Akthplti. 70A3t1Od091C)31L 6197OT193Alt. 59o1 5n01r13yolt,
(A1(L31)Ox A70 A10197)1A7)6 701119X970d702L 50A0)1371 '5701170d19 3191 A371 ActO 593y19)Od
)odd 9X 11 5k1 51/9covor)X17o 5c? x3 5o1707i91.0 modk.o. 57o97puch0c)10 31101(3170X AL!.1
-
'my03Lci0roolc32Nrc 41,t, fo3)221od o13.6.ciod3z. 5cox13c7ou AC91 32 notoddrd xno 3c3(f.
'0131(23 pox If.2 5on3ri9n3A. xLtrx AkOdd3a
'd OZS 4A(01A9OTI ACt 376.671/. A13X7d1 51.0910 -
5701 Amt AC0.641X3 17ox mopnw n3xy3193o2 5:ff1od2x3 pox ncod2nr212 A3r1 idxft.
ncolomod 01 4m3.1aC1iocl19 pox 73 9019)03 32 X90 '721917( lo 32 d3upox 10n3T1mdocbct
5no770Tiem Iszx Drd Scorci 5o1noc7ou 410A3T1963(31911L3 5(0719 9.70 A11(1031 01A3.011322.3
45(o17oc3.0,xix 329 tilt 531no.voodr13 5(12 531no139kthyoz. 170X /03/(0970d/0X 5m 5)o1e9121.3
5901.9)3 41on.3r10X3d)olt. itov(10 32 5316.09741013T' pox 1133)2 5310-A2 53x(11123
319,2 pox 3(190d 59 71 /13 513 woaLovoly, 4A3nmoyabs. AC99(t.X97a3 5901 5noc70dc70d A(01
4emyrioc32x3 ion
32 5701 Sloricpx A0613X9 'pp 70191X1.19 A10141. Sill '5c931(ounoanwo
00A13X1OX 59d1L 01 AoX.mpai. 501A912L3 101113X3 51.gc17O nom-110\0.2/.3 S3 m-2 9 5c13N(19zd
'0110191001IT 1019791 132oal.3,2 5od3i7n turn, arply3210 9 'fooDyc 5rion3XIT AP)? -361012
5(91A9d A70x 5101 51od9loo 1r9tc..on1L3 701 xclocirricA 5o170Icpnxix3 13XCpA/1.3 A(10 9

593x19oosj 77Ox ropdolloz 6A13t1(3113 1107t 502 A910 31 170.G9:09X)C113:1

nrc.par. 523 ntta.
110.G9701:4197Od10IL 5901 59o.onik pox (f.2 57oc703 92o0 5co3younouany10 523 iold

* 10 =0)(3 iisiulo 'V

www.dacoromanica.ro
 NrCHITA CHONL4TES 265

zugr5.vita pe fata trista veste, ii spune, gifiind ca dusmanii se Intorc prin

alta parte cu prizonierii, inaintind foarte in voie, calare si pe jos, deoarece n-au
dat peste nimeni care sa le stea impotriva si sint incarcati cu foarte multa
prada. Indata <imparatul>, impartindu-si oastea care-1 insotea la capeteniile
<militare> si asezind-o in ordine de lupta, a pornit pe drumul pe care se zicea
ca o luasera dusmanii. Dupa ce i-am vazut si noi si ne-au vazut si ei (ca'ci
si eu it urmam atunci pe imparat in calitate de ajutor de secretar), scitii 72 si
vlahii, incredintind prada unora dintre ai lor, le-au poruncit sa aleaga cele
mai scurte cai si sa-si grabeasca inaintarea, ping ce vor ajunge in munti.
Iar ccilalti, regrupindu-se, intimpinau / cu indrazneala pe romeii ce navaleau p. 519
calare asupra lor, luptindu-se in felul lor obisnuit, mostenit din str5.buni.
Adica, apropiindu-se, aruncau sageti si se incaierau lovind cu sulitele, dupa.
putin insa isi preschimbau navala in fuga si-i provocau pe adversari sa-i
urmareasca din spate ca pe niste fugari ; si iarasi intorcindu-se, mai repede
decit pasarile care taie vazduhul, se bateau cu dusmanii, incalerindu-se mai
virtos decit inainte. $i dupd ce au facut astfel de mai multe ori, cum dobin-
disera superioritatea asupra romeilor, isi contenira intoarcerile si, scotindu-si
sabiile si slobozind un strigat foarte inspaiminta'tor, se repezira aproape mai
iute ca gindul asupra romeilor. $i secerau deopotriva pe cine ajungeau din
urma, si pe cel care lupta si pe cel care fugea, cuprins de spaima. $i poate ca
in ziva aceea scitii 73 ar fi dobindit multa glorie si ar fi ris de noi si am fi
devenit obiect de batjocura al unui popor Fara minte 74, daca insusi imparatul
nu ar fi dat ajutor <armatei sale>, avind Inca neatinsa falanga celor din preaj-
ma sa. $i vuietul cumplit al trimbitelor si sunetul gurilor de amnia ale clopo-
telor si ivirea chipurilor de balauri care, atirnate de virful sulitelor, se cla-
tinau in vint i-au inspaimintat pe dusmani, facindu-i sa-si inchipuie ca
armata e mai mare. Atunci imparatul, dupa ce a smuls < din miinile barbari-
lor > ca din gura unor fiare salbatice o mica parte din prizonieri, s-a Indreptat
spre Adrianopol, renuntind sa apuce calea pe care si-o propusese mai inainte.
Dar cum barbarii nu se potoleau, / a luat-o iarasi pe drumul pe care renun- p. 520
tase sa mearga. $i dupa ce a ajuns la Beroe, a oprit navalirile scitilor si ale
misienilor atit cu ajutorul unor oameni foarte priceputi in razboie, cit si,
deloc mai putin, prin el insusi 73. Dar <dusmanii>, deli se temeau de romei
si se dadeau Inapoi din fata imparatului, tot mai navaleau pe furis si aici se
napusteau sa dea lupta, aici pindeau, asteptind sa-i loveasca pe urmatorii
lor, aci se deplasau in alta parte, dar mereu intreprindeau cite ceva cu succes.
Iar cind imparatul alerga spre Agathopolis ca sa-i opreasca pe barbari in
navalirile lor, ei jefuiau satele cele mai apropiate de Filipopole 76. $i cind.

72 Scitii = cumanii.
7a In ms. A cumanii sint omisi.
74 La fel ca majoritatea scriitorilor bizantini, Nichita Choniates nutreste un profund
dispret pentru popoarele strain, barbare". Acest dispret se manifests cu atit mai mult cu cit,
in cazul de fata, este vorba de straini aflati In rl.zboi cu Bizantul. In virtutea aceleiasi mentali-
tati, Choniates interpreteaza InfrIngerile bizantine In fata unor asemenea adversari, socotiti
inferiori, ca semne ale mtniei lui Dumnezeu, care vrea sä-i pedepseasca pe bizantini pentru
pacatele lor.
711Batalia de la Lardeea a avut loc la 11 octombrie 1187. Dup5. aceastl Wale a scris
Nichita Choniates amintita scrisoare, In numele ImpAratului, catre patriarh si sinod, cf. Dieten,
Erlauterungen, p. 75, vezi si supra, n. 67.
70 Azi Plovdiv, In Bulgaria.

www.dacoromanica.ro
 99& DTNI SI/U.3 VIVINCIROi

A70112 .11013A1A.30dML A3.613X3 d7o.1 kX 130X ri,,T1 5n0193d01L9rt2 170A73 70110x ('(oat,
5Ta. 5?3 A01 noty o 3c3 5x9 Ayr ,,GDR LiaL9 pox 53 5V13.G23 41):T.03.A.10AV pox de)R9
170,1.3 513 mil/AIN?? n01v10pemx1 pox noxIX 5101 5103lct01Lo 'nolRon? 13 Ti...mx Ek9d170x
d ZS 13x3 511 o110o3do1L. 5r; 513,8 no1d3Ti13X nIf.aLodl 57on3yx13dr1t. nancooyci.
(101
1)0X lorboloaz. n?-ri 91y; 5noX9rf) olno.00lf.n? pox 5coxy39 no33dod pox nodXfirtl
3913X3 5o170rlrot '5o1Ao ATZ TR 01 51..1 39190611.
-
1.1913y1L 7091303A3116X 51.1 9611.

4A011.(99 n0 nonsyri mizoo.olf.yar. 5x).A.A.3otod)

Tocvo vox 5xdrA, molpittxp 709709(p.A.n)13c3
o13.6,3d31.c.o 01 AOJ.d3 513 rviDmothFeop '5oc703 pox lf.R A1.1 A371 opiirdID 1v.eD3)31(o70
1.g.13x? AxiXchou? 521coo 5omo)(;1,3,R AGA, :oRlylard no?dzyti.7ox
3x(x.cbxviR 70170X nftti
A1913
0113X312 A(03L2L1 51XV(11170 110X 51013d(93.G 010AAlpit.3 10713? 1d 1.1.9A70CI:1

51.ev0 pox 191313T1 5c1 o.onw '59 500'1(0 Ago 570Akri 5,3d1 g5(pX(lA1.3 170X 1d311,

Att.I 001 dclodd) 001 A193X910110X 0 joy

50)11 i)Dlkyx?xlaz.? 201913y1L 45(0X1tA011.32L
-
A3.0,13X3 170177191.6,3T1 170X Atf.1 74
531(31:0 01 10Ti1.d13X.A.3 17OX Op.!. A7 nTaLlyoiLf
7oR1to9 &col A((nyou. .A191392,3 po chp.A. 511 50211A02LOd 5311d7C/X 170X
1 /p 1.1Ld3111L3

A(61273,110X 70110TkpAOLX9
101 31 701D3Iknnx pox 'Iol.o.faLui innoRlDwoo (O10 5901 r
53 5rri1} '573do1ldxolo:o xoo nc923 pt.3 nochoori 'to3vo0da.g.
\(x(70 5m 57021u93prt1d
OT1012 A13y 513 7120 3191 TR pox 1'41
n0v39 001 A709Vc 70X1ZA0).
5nonrionil.
A3X93170X o '5o3y1Drd 17ox n01 A9thy3310
(1012V not A1.,,,y9i, 513 A0d(LTI0
A0d31
*A3e01.1(13- /par 130x o 5c019 12.c3 791 cod33X 701 d= 3o130Ti& -3tmodood1L

ET

'd 999 Z > < (.10 AV' ^°qT(V, 3R lrx "21 noxinodR^V, o con 013.6313 507X1070.01,
20
/par 17DX Att_tvaLsw, V.3.0thd311.2A0A3TI10 (101 2311:4)19 501/07/
A0/111A1019A(9}1 A01
llox 5(2 n0
3(13A0T134 A01 TaX/x A(91 A(OXF(a nm1131 'nori3yo1L 10im0sk A0A071
-
10 Pololnodi.o errhy pox 51oX701(a '.no.eDmvorirIR iDnR L,f-Looano.ortR
A130d0) A1.OnOX3
51o1 451oxrx ruf
nT3c3X 51012)7 1/00-6,3)CDX1dX111.
701 /0131rq 6)0190(1.119 A01
31 70x31670 1L197o1311 57O 51.1
A0Thle 170410XX? tvri 513.0,1102 3X1:131X/X 5101.11.X
1101C 001 501916 1 AM 719 71 A(9110 '63D1.d31D3
m311fc7017ot70 57092311L011.2 A01 dRA70 70

At.1 opiamclID tn1 51.1 dolkci3aLo 519 iivricaDodat.

Ti

'd 9S I ELIII 5Z3 33 701 3o17ox mpo.R 5conoc13X noX7.3 1313 pox lo l0n3710>.k1 loXfya
oaLo 5001/01.1(9d A709421.3 to913345coX3M19 51qc1f7 O
1013T1 n(ueoprioN 110x 531m-10.R A1.1
5c131(1.0)4 r,1711X l'A(17-1,2
vox csce Atfi, rov33Xlv, SzloyyrchoaL x? 5(03.023y31d31L A01

www.dacoromanica.ro
 NICHITA CHONIATES 267'

el se indrepta catre locul in suferinta, ei iarasi alergau spre tinuturile din care
plecase imparatul. Acestea le facea unul dintre cei doi frati, Asan, care era
deosebit de istet si foarte capabil s5. nascoceasca ce era de folos in situatiile
fare iesire. imparatul hotari deci sa patrunda inca o data in Zagora si sa
incerce sa face tot ce-i statea in putinta ca sa-i supuna pe misieni.Deci,.
plecind din Filipopole, se duce la Triadita 77. Caci auzise c5. de acolo drumul
spre Haemus nu este greu, ba chiar ca prin unele locuri se deschideau cai
drepte si ca se g5.sea ape din belsug si fin pentru vite de-a lungul drumului,
dace cineva pornea acolo la vremea potrivit5.. Dar cum soarele se indrepta
catre solstitiul de iarna/, iar riurile incepusera sa inghete din pricing frigului p. 521
de altfel regiunea era friguroasa, ca una ce era situate spre nord si
zapada se adunase in troiene mari acoperind fata pamintului si un plind
prapastiile si zavorind chiar portile caselor, <imparatul> amina actiunea
ping la ivirea primaverii. Si armata o lash in tabard in acea provincie iar el,
intorcindu-se voios in capitala, petrecea la alergarile de cai, desfatindu-se
cu spectacole. Si °data cu ivirea primaverii, porneste din nou asupra misie-
nilor. Iar dupe ce s-au scurs trei luni intregi, vreme in care foarte mult
s-a ostenit pentru cucerirea cetatii care se numeste Lovitzon 78, lasind iar
treaba neispravita, se intoarce in cetatea cetatilor 79. Caci farmecele Propon-
tidei si cladirile minunate de pe malurile ei si vinatorile si intrecerile de cai
inlantuindu-i parch pe imparatii nostri, nu-i lasau s5. stea multi vreme de-
parte de ele ci, transformindu-i in lepadatori de arme, ii convingean sa li se
predea de bunavoie. Atunci imparatul a prins-o si pe sotia lui Asan, iar pe-
celalalt frate al acestuia, pe Ioan 80, 1-a luat ca ostatic. Dar chiar sl asa
lucrurile s-au inrautatit mai departe.
13
1190. Constantin Aspietes, fost comandant al armatei bizantine in luptele impo'rz a vla-
hilor, este orbit de Isaac at III-lea Anghelos pentru a fi cerut plata soldelor
Despre Isaac Anghelos, III, 2. < ...> Dar Isaac s-a purtat astfcl nu p, 560
numai cu Alexie si cu Andronic 81, ci si cu Constantin Aspietes care a luat cu
vigoare apararea armatei pe care o comanda, in vremea razboiului in potriva
vlahilor, spunind numai c5. soldatii nu trebuie sa se lupte si cu foamea si cu
vlahii, doua nenorociri greu de infruntat, ci trebuie sa li se dea soldele
anuale. <imparatub, neputindu-si stapini minia, 1-a arestat indata si luin-
du-i comanda, 1-a lipsit si de lumina ochilor, banuindu-1 ca r5.scoala armata,
sub cuvint ca ii is apararea.
14
1190. A patra expedilie a lui Isaac al II-lea Anghelos in Balcani se tern:int:1 Jd c sucees
Despre Isaac Anghelos, III, 3. Cum insa. in Apus 82 situatia se inrautatea p. 561
mereu si vlahii impreuna cu cumanii nav5.1eau necontenit in tara romeilor
77 Azi Sofia, capitala Bulgariei.
79 Azi Lovec, in Bulgaria, la sud de Pleven.
79 In text : imparateasa ceatilor", epitet aplicat Constantinopolului.
80 loan, Ionitl sau Caloian, viitorul Imparat al vlahilor si al bulgarilor (1197 1207).
81 Andronic Comnenul, ducele Tesaliei, si Alexie Comnenul, sebastocrator, fiul lul Manuel
Comnenul, au fost acuzati de tentativa, de uzurpare si aspru pedepsiti de Isaac al 11-lea
Anghelos.
82 In regiunile europene ale Imperiului bizantin.

www.dacoromanica.ro
 89Z swsom..m VS.VINCID

AOTI1V 1913913 n33UA-1 11 TR ACQX3 5703910d)031. 5(931(19704] (101

1)0.6.970y7pdal,771R 1902
lokri n(fi A7013170d19x3 .391ckpcbf 7e1 dM1 3913X3 :oldciodcb vox 2o1AX3yo2L odnXiyi
-
A70d31 dyrom. Ski 5l0d31od1s. 3d93 10n3ritc1(d3d1d31L A9X97 pox 193X731 51o1fp7i2o3A
pox 193cb319116? )on37i7'iky13129odis, '193ch0d pox 59o1 3 A3.G(0 Snonrionnrif 739g9
pox 5nocl:7oy3 11L3 701 y Scloi 5oo301i 5)D1ncoiD1 pox ALCX12 A(9.A.170 X ATRIA 0 d -
fki
57019101 170X Alp. A37.1 513 520d13X AtfX0y1LT109 570Ino>px.oroop 91 TR llox motaxa
cl Z9S Aviod2121.3 Dotordoclon n91 "odoL)?dxolcoo f.) 41
pox 9 Sochmx 513 ni4.1 AC91/901
A19(9170d31L xcto (5o79c70n10 A70139 Ar+1 13.613X3 3970X4/1/1. 7709L(..103L nlozdfiari
-

MIOX90 SUA73x3,12 Anolf.thoX/on)? 0d1s. Son3t1, 5.12 6n3trexlty3973 cyvp 11L3

-
kri
A70c/31C97i01 Ati.V(70, M9V(7013T1 110X Att. ACOAT131 513 Ati..0dd3a 7013 M)1 3973X3 M91L7i31
77013911,470170X01/.9 91 31 no13y3t. 393ycp1Lf 001 '50170T193170,319 170X 13 lf.T1 501d9X
o012 Ski SkeLTrIonnthp
Aid el3 '671970 170X 501970 C:71 113t A39tA.Xcbc17O1L AM A033 d70.A.
pox 5k99o373n3 Sconooxl 170tD3>01Llt1n3 617mktri3d01L 9 TR iolvoriadi n2 9
-
noXvin?
-
AcrafEj noicRoX pox Acom3d9 no92och01s. Incoycoo A3Dad3A3c701s. 90i0103 170X ALcl 70d19
A1011 13dd3dr1L TR )pnox A91 13x3 nochoX pox n0117029 X3 clock70rl13X nolkodas. Ari
ncto 9 doilodiDolsodv. xtf.ctomohi o 5k1.19.rhom vox o SonkArioN Solx)plooi 9 noi
noc3319,r,t 501A709ct3y1970d non3w Soddrbol laq 'idno.kat 13n01(nth0.G913L0 32 O
d(9120dx019yd39 5kneope9I, 9 5rx9ov 9 59d1s. 59d1)oas. 5013t not 5c0r(1omd 91 TR
ATtpodulaLT 3033m 701 wdocbonsxD 170X 91 0163
-
noori 3X131t.? 5Lt1 45o.l.A.vppcb -
A0A37-1 C93 M1. 5C93 A9X113C3k1L9 501970 31 9 593y1D)Dd Solx)prini pox 9 (101 001 xact:o
506y32 9 ckoll0dxo19lod39 .5oq3yy, lo TR lod)odchod 7043110X3601L Ski A319 Sk
11 531n093y31 n9n132 701 A37'1 tv20
5ILA13)t (10296771L 10A3119A1106 10)(4 fl709k 7310
701n3t(13d01Lod1s. A709o.GylO10al. 13X701-110 Ltd
(911. M)1 noibpya AC9ioxk1nk1vo Ti.xx
cl C9S 701 )pn319 Ski 'oo29 pox Dorevo TR movopevidx 5o9x1313L3 no7'i1y3thr) 59o1 Snoli(pdls.
510191610U 11(9711701T 5101 577c1X72 A73y7010331.9 (471 32 (479371 770/A1911L3/109 pox
9t)ox 11934101s. 593v9rd 170X GC 001901 70C/3.6. -
Do.)?choolociaL 570th9 Ski '5olk/ovod1
70131L pox n099319 (4)1910 70110x 50/13A. AOTIL(.1711L3 '770131L3(1390c/11. 170X X90 3 AX94993(1)
M91 7p1)OX A9210X9 tf.2131L.3 dT1 A3Dti.dcpXnod1L 513 9y01L (ma, n01s.3voX non73x3
noaaii pox Iirb02k7-1 r136)o12 Al 5o1noX3 9 'thol70dxo197o lo lochodcbod 701r70x1nki
nolopyas. no2yrio 01A3trL3 10,2213,ev? noi CtOX133L noxporioki -
eG3T1 110 7od19
5o1Torl931 13z.3 5101901 'Anoyril. rev?
pox 101970 Ti Lt 710nk.gco.xxox).3 S31n02932t9
Soda/. 01 531A7099 531mo7'idocb3 not nodc2X 'novo193n10 13 pox 5cod(f.Ao3l. Tvorl
pox 2mx111.3 '5con9 Sctoi 5701A97170X01/.9 M91 9(913(3(93X10 -Sctod)DEjcbod 5g0 oino>01d32
13.0..1(as. pox 5101 570n37jo7ynx1=3 Slotly Scoxrx lo icynoricod gA0X9701L3 3A3-
A7090313 513 All1L0d1 Atf.y2L 5con31-h3cbct pox 3101 'AzA)3d33u;2ct0 pox 01(101 xcto
9yo3L 91 dMA. 1370 11 5901 500340yy70 11131X3&03y1L 5M1A0.01dd11L3 31 poX )01)ox
731.3

570no73y3s. 500A3'1173X13 3vo413170X111.3 Srtho 5c0rloono iIL1 iolilodlo 91 92L7pc2 32nol

5co3D9alnD 5ke3rion3A. pox ncoloiou. /113(29 59010)03 4M9h97-13.e0d1L 5T 70IMTIT134

701AN9731(X70170X CbXEC9 A01XY..1.70X 10 lortiroas. 901 A0n3Ti0oodrhovo1vx71L3 pox
131? 59o1
fq9C33X '1101\131X3 AC9A9T170
32 513U0 WI. .0170AC1211.,2C10 593(19)od 32
4591010 5(1) 19nxd79 5o93Ti '573.Gcbky 51x10yyou A311 1:49709T1L7p o1 991;imeg,mx
%912s.3 oo-rox)&1321.331.)? 'Aothodchpd Acts) 32 cbii A32kri )? A139( 7)ox A91 Ski 5b.1(7ocb3x
01 1799
o131(1od33L70 el7972X Ac9yy01L 32 110X M9191170dX AC9A3T113y73M19 1d311. 1/491970 170X
Myy01L A37i M919xUatop 701dt.90al.9 5c? ?R irnoth pox Smicfrinodlo 65ctoporicod,

www.dacoromanica.ro
 NICHITA CHDNLATES 269

jefuind-o si pustiind-o, imparatul porneste din nou Impotriva lor. Si ocolind

Anhialos intra, dupa un ocol, in Haemus. Dar neputind infaptui nimic vred-
nic de prezenta unui imparat, in cloud luni si-a terminat campania. Caci a
gasit cetatuile si micile orase de acolo inconjurate cu intarituri mai puternice
decit cele de dinainte si cu ziduri de curind ridicate si Intrerupte din loc in loc
de turnuri, iar pe cei care le aparau de afard <i-a gasit> umblind ca niste
ca'priori pe inaltimi si agatindu-se asemenea caprelor de ripe si ferindu-se
de incaierare. Si pe deasupra teama imparatului de navalirea scitilor 83 (cad
era tocmai vremea potrivita pentru / trecerea lor <peste Dun5.re> ) 1-a silit p. 562
sa piece repede de acolo. Dar, preferind sa nu se intoarca pe drumul pe care
venise, ci cautind o alta cale, mai scurta, pe care sa coboare la Beroe 84,
prin vaile de acolo, si-a pierdut cea mai mare parte din oaste si, daca Domnul
n-ar fi fost cu dinsul, ar fi pierit si el. Caci, ar fi trebuit sa mearga pe un
drum care se 15.rgea pe alocuri si care ing5.duia trecerea calarimii, dar el s-a
virit impreuna cu armata Intr -o vaiuga greu de trecut si in strimtorile
muntilor. Curgea prin locul acela si apa, umflata de ploi si de zapada. inain-
tea tuturor mergeau protostratorul Manuel Kamytzes si Isaac Comnenul,
ginerele viitorului imparat Alexie 85 ; iar in capatul din urma al coloanei,
asigurindu-i apararea, mergea sebastocratorul Joan Ducas, unchiul dupa
tata al imparatului. Iar imparatul Isaac insusi si fratele sau, sebastocratorul
Alexie 86, conduceau partea de mijloc a falangei, precedata de furgoane si de
slujitorimea de rind. Dar barbarii, aparind de amindoua partile acelei
Inguste trecatori, aratau ca sint Intotdeauna gata sa infaptuiasca un lucru
cumplit. Ostasii din fruntea coloanei au trecut fara lupta, cad nu-i intilni-
sera Inca pe vlahi, cind trecusera prin acea strimtoare. Dealtminteri, au
socotit poate ca e folositor / sa-i lase pe cei dintii sä treaca muntii fard P. 563
varsare de singe, iar ei O. se atina si sa se arunce asupra partii din mijloc a
ostirii, unde se gasea imparatul cu suita sa si cu cei de neam mare care it
insoteau. Si nu se inselara in planurile lor. Caci, dupa ce imparatul a Inaintat
mult in locul acela greu de strabatut si nu mai avea pe unde sä se retraga,
barbarii atacara atunci in numar foarte mare. Dar nici pedestrimea romeilor
nu a ramas cu bratele incrucisate, ci si ea, silindu-se sa scape de incercuire,
se repezea in sus, pe pants si respingea pe barbarii care coborau de pe culmi,
deli lucrul era greu si primejdios. Dar cum erau covirsiti de multimea
<dusmanilor> si sufereau r5.0 din pricina pietrelor rostogolite asupra-le,
romeii au luat-o la fuga, dar domol si nici atunci chiar fara masura si nu
pentru multa vreme. Ci, faptul ca dusmanii Isi pastrau mereu superioritatea
asupra lor, coplesindu-i si hartuindu-i si fiind mai numerosi decit ei, i-a
facut sa se repeada in neorinduiala spre propria lor armata. Si de aici a iesit
Invalmaseala si fiecare cauta mai intii sa se salveze pe sine, astfel incit dus-
manii ii chinuiau pe cei prinsi ca pe niste vite ingramadite intr-un tam si-i
ucideau fara incetare pe aceia care be cadeau in mina. Nu era nimeni sa-i
ajute si nici nu era cu putinta. Si imparatul insusi, ca prins Intr -o capcana,
a incercat de multe on sa-i respinga pe barbarii care navaleau asupra lui, /
dar n-a izbutit sa duca pin5.1a capat nimic, ba si-a pierdut si coiful de pe cap. P. 564
82 Sci %ii = cumanii.
84 Azi Stara Zagora, In Bulgaria.
" Este vorba de viitorul Imparat Alexie al III-lea Anghelos (1195 - 1203), frate Cu
Isaac al II-lea.
88 Alexie Anghelos purta la data evenimentelor aici relatate titlul de sebastocrator.

www.dacoromanica.ro
 OLZ .120(ELSS6 VILVIISIOIEL)

1099319 La 06331 CbR Jp1R AL!.1 ALottylarrinD 01A70_tsrpodaz 50-nc)o cb/coo ff. 5oRo,T-
g

'olDidrinCiAR pox 019(9939 59911 AtolovoxoaLlo .movoit. pox 9 411 5101 kkkodu.
5ioA37b0.o 513.e670Ani) Atmorbkapi, 3(1.33 oodi-Dmia 5mx131mov On.
pc? Alf.vocbTx
noavo 'elm( A91 3191 AoriTyou. 1100,-.931x.0121.? .co3.0, 0 u
39 dcolopdxol9Zd 9 51ox9ov
v.
Atkyy 'AT.olpod? novo.lp 59A11 9"fia)4 50A 93
A3 A1D3t1)9 -
GLri Tnod modo.wox
65109(0011 A9 1101 A91970,173X 511 501)0T193170d19 CAW-1V tk 9
01 Ac,l 0 7011 x? not ATLI-
Amtodchod 50AsrbAT\voiRnodat. 'ollorn,ousasat? pox 511.A3TxuR 5oaxd3TaLlo
-
3.6y1q3 nox70x 59311Dzd TR T13 (101 noArio.A.Ty noAkdm 59doi Aff1 Ati.9dc3a 0=72
3d93 tap, r3oDno.gy330d3.t. 5(4.70102 opinodID x90 )p.polf AIL9rio)zio0d)
513.04-9.9
nom o113ynciv1R A df 5(7 1)ox 5919r (ba. fbacloy 113ori9313od1p13ycny031rAnD-
FIR Anoi 01 5G.1 51trilccb Aoric9Alw 9 59310.1:7od 570k119 57od3rit; 5191 13x3 noaL -Dodo
17312 d 574 3T1 d 193 631 50 Alp. AC03, 931 A.(031 1913A/211.3 )3d p(19 132 T1 101.A3 3017oIX(1320,3
(1..

16331 _not 5o1nnoimdx monoRt turit,tch 57od31,3,69 5r1o0A.A.:o olteriptoRnitchow. Af+,

*d S99 57o-Orpd3131. 9 319706 59 3X11.670 170X 30 A91 A01A93IAX60N mwonAyi, 51:11 513olt/ 1313-
t
A30.000 41(LX1A A91970 0,100/13? d 393 'Al :la 0 312 ACOAAV,, 1aL7 Teo= oi,rAcnavo h.15
M01 x12(1) no-).63nd9 45kAoyyriD 59 v-Trl 01 vR.17:0....6170R1R Acolyynxoodmi
ST AcoAANT,, 593t 5(9X3,(3393 AcoArikvoxrthou 5101.97o pox 01(101 AcoavAxvijolL9
I
1310 ATxtamR TDocoo 'novo 5(1) ti.XxaAloanp (3/01R 936 CUD 01 63319 9019
M01 Ado Acoc .5oy31 53Loo.o9y chp. A9d3i.u. 111x90 AcoAny,, AoRt/ 4593.G, \O?
101 A(93. Aco.GlAd? 13ox Alvolt Anold9oDnot 5(7 noc)319d3t. go 32. A/pi 9 593y7owd
53 Aodx1ori 5tP, noy3A1A.1093 Sturit0 ooA3.9n70y32 (?. di.. 511911L
ort 5031cod.wA10ny A3A. 0 -
5701 Olt 513 Z(131.911/3 X 0 57399 9Ax33R3 pox 59o1 59odlo? Aoricox 57o1Aoxricox
(1.

AolcIA.,)? Avp)23 At-93y9a fooDnoXd?;, 33/.9 ?9/3y1OX 11 A9dxyr1 5l).1 45o9ddoo

TR Af.f.1

pox Alt laq 5101 iDoxkd3d-tins) 5101901 50n3719nxx/g AktpdaL. Xno comb 0:613)91R
Amd17o317o,y102 30130X C170E) d 4A.C9670
b1 OdIL 7-1.U. )? 73A13X3 513 A91n7o3 50A3TI0xy3L13
A3 Uncundthr,i3 170-G,D3Dc1303 pox 791,371 norida it 5 3913 314 4170.0.0399
4701707*1 013)
T1 lo ionno.Fj .nolAnovo? 10A3719X32.00d31. A01970
A? 'ioc3xX vox
pox 5e? kc39 pox
miAloat. To, :4:qcA norIncIR ITikiodxlai.? 5291 451oRl0\cx izx p-AT 5G.to1s, -tf.dzAlo
130139 650.o.o7c7031nx 11A7? 33 Ax 51t)9 lloa.T.olf.drAf qtAiddrol 13313 17ox51019xoxy70

'd 99S 511093 '01LtI0dx3x/InD ?rix 51x17yyou 7p1 A? (;)Xn-ri 5r?Rehox -tt313
F/Tat. no.troo?
7013 701 5comox Arnitst,c)c ooAritt./thoriG. 17ox 9:-
rA37-19)7oAn),( Acod?thx? oi311/138th3 (pi
noTil niDldx 57oi-Ar: AiTany)olvx irAG-eArichod 91 520 no3dnx 201 kT Al39oxf
pox 5-41-1q. 523 msx9A.3117oTi (47o( cbdorri
pox 1X90 'MooD Fee?
Amilf. ponktrovodxnc.
Az/ nolcoo,l)ox
Ati.x33 901 cosiaLo 901 rmoda 1110Attv(13d0u DJOIDOILf
57D_Inon11,
DOA 501A709tl. 510190101 17499333x3 5901 oA3r1on3rionociu 5n '510X7OX Al01 not

nodkAolt, M0:-)priTI3X9 31 1ZX 4ncrnioriU.Akeuct 13 mlpo ncol nminoXdb S3M1 -13319

www.dacoromanica.ro
 NI:CHITA CHONIATE1S 271

Cum insa in jurul lui se adunasera multi si foarte puternici ostasi, acestia,
ucigind multe vite de povara si <dupa>, cum se spune, <chiar> si osteni
romei care inghesuindu-se ii impiedicau trecerea, i-au deschis drum de iesire
si astfel el a scapat singur, in vreme ce multi au pierit. Si ajungind la tag-
mele care trecusera mai inainte nevatamate, i-a multumit, asemenea lui
David, lui Dumnezeu, care-i ocrotise capul in timpul acestei lupte. Iar
sebastocratorul Ducas, vazind ca inainte nu e cu putinta sa mearga, a luat
alt drum, dupa ce izbutise sa-si face rost de o bung calauza, pe care unul din
armata sa, pe nume Litovoi, stind de vorba cu el, it atrasese din armata
barbarilor. Si astfel izbuti sa iasa nevatamat <de acolo >. Iar imparatul, scapind
teafar si ajungind prin Crenos 871a Beroe, a gasit oastea care iesise mai inainte
nevatamata framintata de ginduri rele in privinta soartei lui ; caci se zvonea
ca si el pierise laolalta cu restul armatei. Asadar, din pricina acelui zvon
neadevarat, dupa ce a zabovit citeva zile in partile acelea, imparatul se
intoarce in cetatea cetatilor 88. Dar zvonul cel rau care se raspindise in lega-
tura cu soarta suveranului a fost depasit de alta veste pe care, asemenea lui
Hanno Cartagineanul, imparatul a inzestrat-o cu aripi si a lasat-o / sa p. 565
zboare prin orase si care-1 declara invingator. Dar nici Hanno n-a tras multa
vreme folos de pe urma pasarilor cintatoare pe care le strinsese si, dupa ce
pusese pe niste tineri sa le invete sa elute lectia de le ei invatata ca Hanno este
un zeu", le daduse drumul sa zboare care-ncotro ca sa raspindeasca pretu-
tindeni cintecul despre el. Caci, o data eliberate, pasarile nu cintau Hano
este un zeu", ci, din nou, ca mai inainte, tot cintecul for pasaresc 89. Nici
imparatul nu s-a bucurat multa vreme de pe urma zvonului celui bun.
Caci cazusera <in lupte> multi oameni asa incit orasele erau pline de tristete
si ogoarele fasunau de bocete amarnice. $i cind a intrat in cetatea cetatilor
i-a mai pierit putin din trufie si era cuprins de remuscari pentru cele intim-
plate. Nu asa fusese mai inainte ; ci, pornind Impotriva barbarilor, isi apli-
case siesi cuvintele profetului, socotind ca va iesi cu bucurie si va veni
inapoi cu veselie si ca muntii si dealurile vor salta primindu -1 cu voie buns
si toti copacii padurii vor clatina ramurile for in cinstea lui si in loc de iarba
va rasari chiparos, iar in loc de maracini va rasari mirt ". Caci isi formase si
pareri stranii despre sine / si adesea, dezvaluind cele ascunse in adincul inimii p. 566
lui, spunea ca nu pentru pacatele savirsite de not toti laolalta si pentru ca
am parasit hotaririle lui Dumnezeu s-a facut surd Domnul la rugaciunile
noastre si ne-a dat spre biciuire unui popor nesocotit si nu unuia intelept 91, ci
ca prin relele suferite isi platesc faptele aceia care s-au luat dupa Branas, cind
el a cazut in boala razvratirii impotriva lui 92. 0, cum se lase prinsi de cap-
canele si de povetele diavolului acei stapinitori care cred ca Dumnezeu lass

87 Localitate situata, la nord-vest de Stara Zagora, In dreptul pasului Lipka.

88 In Constantinopol.
89 Cf. Aelianus, Varia historia, 14, 30.
90 Cf. Isaia, 55, 12-13.
91 Vezi supra, n. 74.
92 Aluzie la ra.scoala uzurpatorului Alexia Branas, fost strateg al armatei trimise impo-

triva rasculatilor din Balcani, In 1186.

www.dacoromanica.ro
 CLZ SVSZOIN V.LVINCHO

'fornocbtpx 5c? ncod3Dr,13 5)ovo1d2al 51L1 M10917101L0 031cl 50M1 moltoo 5(039(f.m0c7o3.t.
xyrikoovoinv pox noX2e[131e70 M9Q3232x3 9 593.6. A1913.641.MXA.(19 19343 vox 5m
10170d9d1/ 5kimcbs) nuottldvot. 5c01coo 110.6.93.A.10102 31 170X 110.6.93A131X03110

9i

'd 899 "f 10147110 (.2110X/01(a laf A70X1Aa 52017071(94 gl0A37i0700CJCl/2 170X A01(10'0L

n.c?c114 pox n0201n:o3z.A071911(3L9 X3 M91 M9X:1)371(9d mr,clnelmy 410n3719y1(70d1d33L

1013X9I0170xf nol(loamy 51701 51707iclo ).3 'n70D13n0.A.3 liTxrtolxx
57071Tx pox 5codAT
oi-nolkyT 1531/1/4913q .fyyop pox 7O17)x nco1 n(9A.cl23tr13 olno)pciagcb3 A(931(92L
31 A20 A01()o3XA.V 177X AL!.1 MOAdra IL dIO 3 19 Dip 1117:, 0 FX opizx Ak1
A7094C3031.33
'10n3r19x1dno A1193 Li. 1)0xo,02L rio.4.3y (Lt '1l..X1d103 01 A0131(11. 5G-197)
n)o),1127,01e1,
'd 699 50d371 'tuopilmocbri. 17ox 91270 TR 91 A0121712013 M91 A(91M910X10A3 'A700(99X3 Tyyf
pox 513 A.91 no.olm nvpilon3r19x1dT &3.6,13xfx xrp nk.A.iyo A(921.(pc3.6.o? 31 A(9(2)1XIX
.016.V9703L933L3 tf.ri n.Q3X3 9,2 '5c,t31(1910sii 5(0 410 921..f1 min.croori ncicax '5on3r12o1(xctx
1(91 nco1 5cox7ox Ama.noXi:noir. 13n.ch0u3 re..nocl32.9d2.t. lnp Ac01413y31 1399410dd ALC1
co9c7on99 513 5rolfacbo 13)3c3371 A1u. A/711/DC319 131(371)0 pox 1'41 A70Ad70g 3911X3A70
pox 39mIdc,13L3 ntf.i 'noy7o1X1.-v pox AX)c3noddD 51101270 '39G.19?1X)X13 110X 13X933
nTri occ,to oul 5793.64v-19c:3i. 1)on2,3 Ir)0a. 5(Lx11o97od A109!!. TR 110X (9190 TA- &c21
AolloonT 51.6.2oo loc731D3I7oclx13z.3 ev913 TR pox 591270 opl)ox 5Tividcouo1371
5701Lod1 1(333L nttu. noohairoo ro03Xc703L3 pox Atf.1 A111M97t170A01. 450A3T)0)M3L3A(19
502 A3 'AO A0 3((3193 1 570 M)1 ($ (9X0 1)/X A(9.6.0X3 .57p11ocl33t.3 Fa)? pox 201
A(91 M9dd33 nonfacnoz 5oInnoldnox7ox pox opi., 7)111.0XX 4501A0d130 <17ox n0tvi3x3
3 .39ELTIck9 pox 5c9 co093Ac9ckl3m29 po 5137)1 )pilox ncp.. nodlpdow Aon3719131( -03L
'h9-r1701 monlyxTeq 10 410(3)462d 110X 5(93(913701)0X 5CLA3TIOA31 x20 10).11(0 M914;101
(77191A706f 4A709[1..6,033CI70]L 19703S1 10A3TIOIIIL20d701XIX 110X 1970d03 '10A3T10131001R
Alny3C3703L TR pox nol &091N pox 1c131.t. no1 nodnoFx S0n3719A3.A. A07170102L cb_t cb33n0
31713nrID taD321LX 5k1 5703cLuno 1A.kil 61 ''.01(3a 177X 5:0AX(19 3.013X3 5VI7CL14013
A1913A7011.3 54,270 513 4A1X011.902L3L1,00 X A3-6,13Xf /41 MX021,01(101311 4A1913933
5X/C)TrIli.
mcm31(XX3 nItc.1 513 A91 AO7I1V [noRocboai
'd OLS 510 .2 rood313 Amt 701701 mxouctooLanylo modc9X tunionp 'cosAnclTdclx 502
A(91 3913X3 wi...olyyri A(91h9X9101L 5c9x7ox '3370 131(1(31D A01 n013x10 Aocbinn?
4A0/9.10019A(9)1 1%2 pox loxrioR c101 cloyolD 0131(fijnod3L 513 noliti,TdID -5)0)D1o3o0
9 TR copt (ou,clo 13x11.d3d70A70d33.t.9 A01 '70x)od3371 01 mloi 533I3o71nt,
m9c1nx1327)Ch03l.
502 10 A(91 A(91A931( 10ATI2X9 A(f.1 nrttdcb9 5ct.ect3 x? 50)397n3). vox 5k1 (101A3X(1701L3
5IL719X 91 A019)1( 110X 5191 A(91 M9X(,19 '51px(9X10 comp 59cl3.t. nt,px103L9 170x 5033
01 A9019 (9M:1M 3917(9d()3 707I(13170C319 502 11)07193A (b(O71 3)0.0.93.6131L 10 pox -onn?
urrill. 17ox 5od1L 701 37191nollaq A 70 5(91354 '170.093)./p2Lcl 13.1.11.11361D3 nclo 701371 5(.4.1

www.dacoromanica.ro
 NECHITA CHONIATES 273

in voia neamurilor rasculate zeci de mii de oameni evlaviosi pentru ispasirea

si rascumpararea nebuniei vreunuia dintre ei si c5. ing5.duie ca ei sa fie
minati si ucisi asemenea vitelor duse la t'aiere ! 93.
15
1190 (1191 ?). Ofensiva lui Petru si a lui Asan £n Peninsula Balcanica. Bizantinii infring
pe sirbii lui Stefan Nemania la riul Morava. intilnirea imparatutui Isaac al II-lea Anghelos
cu regele Bela al III-lea al Ungariei. Isaac al II-lea inta'reste terra Filipopole si nunteste
ca strateg pe vcirul s'du, Constantin
Despre Isaac Anghelos, III, 4. Iar vlahii, trufindu-se din pricina fap- p. 568
tului ca-i invingeau mereu pe romei si dobindind multa avutie si felurite
arme ca prada de la acestia, deveniser5. acum de neinfrinat in atacurile for si,
navalind, nu pradau numai sate si ogoare, ci se inarmau si in vederea atacarii
unor orase Incinse cu turnuri. Au cucerit asadar Anhialos si au supus Varna
si ajungind la Triadita, care este cea numita in vechime Sardica 94, au dis-
trus / cea mai mare parte dintr-insa si au go]it de locuitori si Stumpion 95. p. 569
Si sosind si la Nis au tirit si de acolo nu putina prada de oameni si de animale.
Iar imparatul, ca un fagure Impresurat de albine, nestiind pe cine dintre cei
loviti de rele sa-1 ajute mai into si cui sa-i dea sprijinul la sfirsit, isi imparte
armata Intre comandanti. Refacu desigur si Varna si intari cu turnuri
Anhialosul si aseza intr-insele garnizoane. Si i se parea ca toate acestea sint
intr-adevar dovezi de grija Imparateasca, dar totusi dusmanii au fost din
nou mai puternici. Deci a pornit el insusi, la sfirsitul toamnei, in provincia
Filipopolei, luind cu sine si muieretul <curtii>, pe cit era cu putinta si a
incercat sa respinga n'avalirile vlahilor si ale scitilor 96. Dar si jupanul sirbilor 97
facea stricaciuni si distrugea Skoplje si de aceea a pornit impotriva lui. Si, cum
armatele s-au ciocnit la riul numit Morava, barbarii au dat inapoi si, fiind
pusi pe goana, nu putini dintre ei au pierit Inecati in ape si strapunsi cu
sulitele. Trecind deci dincolo de Nis <imparatul> a ajuns la riul Sava unde
s-a intilnit cu socrul sau, regele Ungariei, Bela 98. $i dupd ce a petrecut acolo
multe zile, se intoarce din nou la Filipopole si de acolo se indreapta spre marele
Oras ", ocolind trecerea peste muntele Haemus. /
Avind in vedere o nou'd cirmuire a tinutului Filipopolei, care suferea p. 570
foarte mult si fara Incetare, trimite ca strateg pe propriuLsau var, Constantin,
pe care-1 facuse si duce al flotei. Acesta, desi nu depasise Inca virsta primei
tinereti, vadea curaj, asemenea puilor de leu care, indata dupa nastere, isi
vadesc mindria si desimea coamei de pe grumaz si ascutimea ghiarelor.intr-
atit si-a deprins armata sa-1 asculte si sa se teama de dinsul, incit it asculta
numai la un semn si chiar la un gind si lesne indeplinea cele poruncite.

93 A patra expeditie a lui Isaac al II-lea in Balcani si infringerea de la Beroe" sint fixate
de unii cercetAtori In 1190, de altii In 1191. Am adoptat anul 1190, Indeobste acceptat, vezi
Dieten, Erlauterungen, p. 62-64. Cu prilejul plecarii Imparatului In campanie, Nichita Cho-
niates a rostit o cuvintare reprodua de not In volumul de fat, p. 348 355. In aceasta. cuvIntare,
autorul pomeneste si de trimiterea unei flote militare bizantine pe Durare, ananunt neinre-
gistrat In Istorie.
94 Azi Sofia, capitala Bulgariei.
95 Azi Stob, localitate in Bulgaria, la sud de Sofia.
" Scitii = cumanii.
99 Stefan Nemania, mare jupan al Serbiei (1168-1195).
" Bela al III-lea, regele Ungariei (1172-1196).
99 Spre Constantinopol.

20-c. 2978

www.dacoromanica.ro
 tLZ svasomm va,vimona

511tx1Dncl> o .5011(.19 p 93 5U.1.93n )Oorio)Ovocbs, 3111.11L33

now. G.
(101 4501A0X(FG,MX
rt. M01 thA13X3 AC9A31).A.0334(1.0 AC0.A.LI.170(31.001L? xridnacrl? AtA.19201 20.000013D7OA7O
t?.T1 5(10d9, A13A1)Ddd31L0
13C1321.9 590i 59 A701411L3 mito Aoltpo 10 o_i..)oiDoanp
loXrya AoDo Ao1vo,2n0 n01 7031(7D70d Aon3r10m01.2L0at.3 'ooD11./1rox.31.1ox 51x1ovuat.11ox
o 5od1.31 AciD (01 A70Dy Andpx 701, 'elm( Alyolcoou.a.t.rx10 110X ACLOC3d3a -3.6oda1.
-
10n3r1 xoo A0.6701(3 3 53197` 'AoA11Az1Dmom )01410217<b3t1(vp A0X1.3 imx 5101 13x3
AcqA. >olAnonoyx 51o1A.v(1e:1) 31Dc2 Xclo 5(13 Aodsiodu 519XnD Ano3oa3 5)01 5FriodRx3
-

91

'd US
31 1XX ATDvc
17 > <
L Aol(o.00 *AloDk.emoddx-13,2 10 ioX)pya pox olooDlyncoolli. 5oda.311
5101 7D9X11.d3dT109 5101901 61 4611110019ACON 319(7 /101113X7OX
121.3

111.3 901 11(9ir7o3 5Cl0At3 1MC w3i19rij )ol..AoX3 5(oA9)1371

5013y1D700ii 41\13.00d1113
001
A.13/..4131d3c13 5covu 5r,toi 5a0X)pya 5T1. 5rdox llortIoxx3 rionp-oo_LDAcom
.(1 ELS 113 5101, 4510190101 3XX )e1 AC937DT1(7d 531110)3f3k1X011 70117T1A.Fd3L
531AnocbioDor1n.6
pl.? 01 1370
5314\)0170X 5101
70IACIOd(T)X0d11. irx A1931631i )01A9R1RA311.fl
IDojpi
101c110R
-n1(011.
1XX 5101 X? 5t1A1Cilth M91 moy9.A.A.Nr, (.kI M21 M911DTIC0c1 AlDrt01d13X Mf.Xdf
531.3 0i.AoXo11.1z.3 450IXdX 30.71 M331 31011. 'A01)1A71T 13 nolloncl Artod)paviv? Oy
.113.6111L 1)0X A(/.1 0011110 5314.611.00d1h 9(i.dX3
-
4n0i3.G. 14. roD3d17othf 511.1 5703310D70d
/%0001C)11I.1 p iollothpamx 5(7 Acompo Aco1A9n31(1D70si l_to pox no 701, el(91 ACOZXya
7.0C109TR111.390d1L
31 pox L7)o13DIRAri.G3137.1 pox 57OdcpX 32 1)ox 5131(o31. 5X1d101af
931(33 -
X310,137190.01,4 A(91 M9dr./.71
A(01(210
41V1A0D(f1X11L? 110X 5311103(C)30 ? A(914",t70 110X
xro A302o pox 5rnio zA3r1D)o2nouD3 )01r701 531A9131R 13.ell 101
41/o1nos)
100X 10 A37/ 5(? ph? 11 5311t0914-Gd0=X3 AOldtiOdth 1C 57or1cpx 5rt01D703.cd0eo0 70A3110 D4
513021. 5no1lp1.ornT 53111013R )x1371 501.1101(376 A10931Pl3 4511LX1410X 1)0X 91
A1011.)1 401A0,993 31011. A3Ti (10101.1(10 4531,19131.3 31011. 32 ILI 1LI.x12c703
AoXro-Doclax.
3103A3 32 X110X 111 myourtonrIdgy, .10n3T10Xd33L3 10 32 (7d 7071011
'531.noo3d23do3
Aod33...o3.6<on 'fooD3131L.3 13 32 31,01E
110X A70.04XX131AX o0Dkx)?1(1L3el9D 701..zx
f(1,,

5cio1bd137-1 ? nnompx a. o ct 5 Alo ..5noyr3

LI

'or L8S
8 (fix A73d36 d)pdl moX3 5701 701371 Aco.Gclxa 5r1od212L.3 pox 5xy131.Dt1x Acoi.
'Ac9X7oya 5oAr1o1lky3L 32 17ox mi no], noRm nol3y-v rox A91. (..tmloaiog -3Dva

, raw/. 33 nziattwopdcbcp. 10 10Xr0 norol 9 5od1311 lzx 9 `,1F0V, 513

17ox `A70D11.c37,0X3 119170X

4z Chia 119 9t1.3.13 57oiropmd 9 Son2a,m019M9}1 5(podx.4

1101. 00A114271DACON AOM173Et7ir(311(.1.M111:X0X1591.
119 nvd?.te-Pogni
(
ixaaotpea,l. m2a. modIpAynog tfXdF x3 nos. xixp.coxbou -noaasAtc-nyznR no.lax?lzx
/air
3,1,d3c13 cto 4.71 A31i4(1.A9e14 1',X3711 001 5073,(11)73d 6.13Cicl3 3101L Att..99 5(011dy A39(11031.3 513
'5v7ikc Snot orlyz.gcb9 5r; 5719;o? 901 (10A1.1A70/DA(9)1
53.1.nctotaeno? Sctol 513y7D7od Acoa. no)politod, 119 5701971001 3193 AMDILetpd 570dTX a
7073 Alf1 AX(3?.137iist. `A)11731C3dX0 53utcny2.1. 179X

www.dacoromanica.ro
 micx-irrA CHOINTATES 275.

Conducea armata cu fireasca-i agerime. Iar daca vreodata avintul tineretii

11 facea sa nu respecte masura, experienta ofiterilor subordonati lui 11 domolea
impunindu-i sa nu depaseasca hotarele legilor ostasesti. Razvratitii vlahi
se temeau asadar de el cit nu se temusera nici de imparat insusi. Si adeseori
Petru si Asan, vrind sa prade tinutul Filipopolei si Beroei, nu puteau porni
fara sa afle Constantin, ci -1 aveau pe urmele for si le punea pe fuga trupele-
incit nu mai faceau navaliri atit de des ca inainte 100.
16
1193. Satisfaclia lui Petru si Asan pentru reaua cirmuire a Bizanjului de Angheli
Despre Isaac Anghelos, III, 4. < > Atit de mult s-au bucurat vlahii 101 P. 572
si s-au veselit Petru si Asan de aceste lucruri ce i s-au intimplat lui Constan-
tin 102, de pared el le-ar fi pus in primejdie imparatia propriului for neam,
iar imparatul n-ar fi putut sa le faca vlahilor un bine mai mare decit sa-i
scoata ochii lui Constantin /. Dadeau dovadd de intelepciune judecind astfel P. 573.
si-si bateau joc de statul romeilor care mereu inainta spre cadere si mergea
din rau in mai rau. Ei doreau domnie indelungata celor din neamul Angheli-
lor care cirmuiau impardtia si se rugau de Dumnezeu ca, de e cu putinta,
acestia sa nu cunoasca vreodata moartea si sa nu piarda cumva domnia..
Si adaugind si cauza, blestematii, prooroceau ca atita timp cit vor imparti
Anghelii, domnia vlahilor va creste si va spori din ce in ce mai mult si vor
dobindi tinuturi si orase straine si vor iesi dintr-insii domni si din coapsele
for se vor naste stapinitori. Nu stiu de unde si cum spuneau ei aceste lucruri
pe care le doreau fierbinte. Deci, ca sa prade vreo cetate sau ca sa jefuiasca
satele sau ca s5. distruga orase, navalira cu o oaste de sciti 103 si nimicira
tot ce le iesea in cale, acum navalind asupra Filipopolei, acum atiindu-se
asupra Sardicei, uneori chiar napustindu-se si asupra Adrianopolului.
Iar romeii ieseau impotriva for tot mai anevoic, iar claca vreodata le-au
stat impotriva on s-au inclestat in lupta cu ei, prea putin i-au vatamat pe
dusmani.
17
1195, martie. Dito not insuccese ale armatelor bizantine in luptele cu Petru si Asan,
Isaac al II-lea Anghelos porneste impotriva acestora, avind si sprijinul Ungariez. Este
de-tronat insa de fratele sale, A lexie
Despre Isaac Anghelos, III, 8. imparatul nu mai putea suporta nava- P. 587
lirile si pradaciunile pe care le faceau vlahii impreuna cu scitii 1°4 si era afectat

1" Cu prilejul victoriei imparatului asupra sirbilor, Nichita Choniates a rostit si un discurs.
In comentariul ce i-1 consacra, Dieten discuta si cronologia evenimentelor relatate in acest
pasaj, vezi Dieten, Erlduterungen, p. 83 86.
101 In ms. B : Mult s-au mai bucurat vlahii si s-au inveselit si mai cu seam1 Petru yi
Asan de orbirea lui Constantin. Caci iii cladeau seama c5., de va pune Constantin mina pe
Impa.ratie, statul bulgarilor indata se va destrama. Si spuneau a nu putem dobindi vreodata o
binefacero mai mare din partea Imparatului decit aceea pe care tocmai ne-a facut-o, scottndu-i
ochii lui Constantin, spre folosul nostru" $i luau in ris pc impara4ii romeilor si-i bajocoreau
pentru c5. au pierdut atitea tinuturi".
102 Constantin Anghelos, numit strateg la Filipopole (vezi fragmentul precedent) se raz-
vratise impotriva varului situ, Isaac al II-lea, proclamindu -se Imparat. Fusese pedepsit cu
orbirea.
10 Scitii = cumanii.
193 Sci ii cumanii.

www.dacoromanica.ro
 9!7 sv-taxx

'd 889 '&013y n9 9 T1 A3 nun, Acoci)? 011 Aaol Acolyri 9 TR 5k)iplioa &col y:333LD? Aco
'03-47?xctodaL 5701eqx701(1i71nD 51o1 57011131(03L .),0191.A.A.3 (to3L. not 5o13O-ripro1z o
rioR olypx 5 (f.71 AoA971 o 71 1)0rqxc9.0(91rx 4n91DkdX Foop not 411
A339
nose Sto;i.EixT mailciccb )oi,9x3vrozno 91 no11i3dx Ski Acp, TR -dol.)-
45)ou-rdID
51)01 11.cl A01..ct70 A.3.037p1 coAA.3 1)ox Aly3332. ctoin3o? 30170X A(91. AC0y7011.1.1.102
dx.d) 'Donk
1)0.G9XIXA.A33 Aor13)(93L poloyynD 0 Afti. 1)1X 110670(3.1.03170 M91 MOX:1707i(9d
01/109/3 'Aco17p71ct317)f33.1) o 9 x Ao13(34 TR 170X 01 noxidotho.6.91r1 013131(3AnD
5)orf1r133:. TR pox 59d3L A93. 3x3 A3 no A9c33.01.33L A93.. 70CtLI M01 Aomm-10 Amd9oxl3L?,IR
3111 011 .A79d7on9 9 33 50971970 /173f.f.d1031.3 4390343/3 pox o012 5k1 5keL1318 -tux?
m3rt1 5701(:1 013.6.3M19 d3,$) 5)oR13,cpliv(1709c9dZo3op 1\00 At/.1 001. 0001L01)7d19 01(1(0 -
450h3T170970.kd3 170X 31pL 4.7-1 Sodal. 5701 70x73 no7Dr1ca 50(13T)70970n3xDn3 (1.1A3X
-
'201tho dnIchp no3 SoA3r/nAm (331Lci )71. 3 4)01.A0Xtf. vox d313 701130 LL1 iouxbilD

Son941DoiRocb? 7orilDlf.ca
irx
501 nciithohl 57drilt. 51.1 5030D7od no-n- Aco3(o3
51367o nolmo? qbs.G, pox 7pirx num. mochpdcbod 3cik19 5)0 01 A0727 A011.(999(331.
leo9133
vox 513.6. 131A-7 oochlat oa.rpo 'op3c331D 1)0x nodo 51A.1 5koodJ,Drmoaq Son3rin 91
51od3aL ta01. Ac0.4.d3 Am Ald)pX jp170X AC91 M91)01D01.00 'A3(131.701.933 /3 A3T1 A0733
Lt13 513.g713)A733.:.3 (bi 463.0 13 4A0793)01L7063 (331LO
401.3Z(6.10? 1)0X (91.90 Amt
3x? nom AcolIprildx Acoi,tho? 13-393 oR Soi,Aorilx (41 e1(01 AfTryC01(3701110 AO2d7pC)
'd 68S A1399701132L not A0dt.f.XX A(01 M9p0X1R pox 9 ATri 13d77oa1p nolno101 Acoth?di 01
Aorici.09c31L pox 9 39971 ILi L'erixp (al. ctoA9RAix G..ArndcoZ D.A9T113xd31.cm M9117011.
(313X 170X L!..1(.01 713 (.1
q4tf.1(kft1 9RC10 001 Sonollpdx cfDpt31933L)?
a oX7py
ri.G 45971 5c?

4A3732 1113 A19)01L 5io lo 531Ancommdx odaL Acolk °loop.;

81

'd 009 > < co3.1) TR 5TX31(3131 k Aoyymi 45C2X31(31314109

731ro01 303,A)?

A0d31913X10 gA7311.13 5C? m1 (hd170X pox 5101 11:70rillod1L 90A3T19)7014J

770.6.93)1C7OX
AU3k167113 71113313 701. 73170t13110d19 513 G..0. 701 3013x10 3.6.y3A332L? 'AI 73A33kr1
oA3-46, 5 lo(Ao 13 los. A? .001L A1 10 (8 70X70 7)01A0V11( 1371 7p A(9.6.(XX 713 '731A0

www.dacoromanica.ro
 NMCHrPA CHDNIATES 277

.de faptul el Alexie Gidos si Vasile Vatatzes, dintre care unul conducea tru-
pele din Rasarit, / iar Vatatzes era in fruntea celor din Apus, nu numai ca P. 588
n-au izbutit sä Lea nimic folositor, ba chiar Gidos a fugit in dezordine, dupa
ce a pierdut cea mai mare parte din oaste, iar celalalt a pierit impreuna cu
trupele de sub comanda sa, atunci cind ei s-au ciocnit cu dusmanii undeva
in apropiere de oraselul Intemeiat de Arcadius 105. De aceea hotari sa por-
neasca din nou el insusi la razboi impotriva dusmanilor. Se faceau deci
adunari si inroldri de trupe romeice si aduna, de asemenea, trupa de merce-
nari nu de rind. Si trimitind si la socrul sau, regele hunilor 106, ii cerea ajutor
de trupe de aliati. Iar acesta a primit bucuros sa-1 ajute si s-a Invoit sa-i
trimita prin Vidin cete de ostasi. Dupa ce a strins asadar oaste indestula-
toare si a pregatit cincisprezece chentenare de our si peste saizeci de argint
si s-a incarcat cu toate celelalte lucruri necesare armatei, iese din cetatea
cetatilor 107 in zilele lui martie, incredintindu-se pe sine lui Dumnezeu si
intarindu-se impotriva barbarilor si asezindu-se pe sine insusi ca o stinca.'
tare in calea lor. Iar ca termen pentru Intoarcere aseaza sfirsitul actiunilor
pentru care pornea cu oaste impotriva razvratitilor ; daca acesta avea sa fie
fericit, el avea sa.-1 atribuie lui Dumnezeu, daca avea sa fie nefericit, lucru
pe care cauta sa-1 indeparteze prin rugaciuni, de asemenea avea sa-1 lege de
judecatile Aceluia care ingaduie ca toiagul pacatosilor sa loveasca. / moste- P. 589
nirea celor drepti 108. Iar el porneste, nutrind un asemenea avint si se indreap-
ta catre tinuturile aflate in cea mai mare primejdie. Dar mina si puterea
care std deasupra tuturor lucrurilor era inca inaltata si minia celui preapu-
ternic nu s-a indepartat, asa cum s-a vazut, dupa toate <luptele> in care vlahii
luptind se aratasera mai puternici.
<Isaac al II-lea Anghelos e inlaturat din tron de fratele sau Alexie>
18
1195. Alexie al III-lea Anghelos, Ord a find seama de favOlirile vlahilor ;i ale cumsmilor,
permute trupelor bizantine sa revind acasd

Despre Alexie Anghelos, I, 1. < . . . > Dupa ce <imparatul> 109 a rinduit P. 600
astfel toate lucrurile acestea, sau, mai bine spus, a platit toate aceste dari 110,
ca unul ce era constrins de vremuri si de starile de fapt sa se faca placut
<celorlalti>, ingaduie trupelor s5. se intoarca acasa, fara sa tina seama ca
vlahii, navalind impreuna cu scitiilll, prada tot ce li se iveste in cale.

105 Este vorba de Arcadiopolis, azi Liule Burgas, In Bulgaria.

106 Bela al III-lea, regele ungurilor (hunilor, In text) (1172-1196).
107 In text : Imparateasa cetatilor", adic5. Constantinopolul.
108 Cf. Psalmul 124, 3.
109 Alexie al III-lea Anghelos (1195-1203).
110 Este vorba de masurile luate de Alexie al III-lea, Indata dupd suirea sa pe tron,
pentru a-si rasplati partizanii.
111 Scijii = cumanii.

www.dacoromanica.ro
 8LZ OWNSV12 VLVIIS10113

61

'd ZI9 `I 1j 1.2la 19701f. 510,9 5ol.Sayv, ol.looTch331.? Loa 45)7.093y 2,3 5(T)11. -011709133L9
a )1( 4510X 170X 513d-O3C)31. 01L321. 3CbTi dll 5 A01 11 di? AO 110x A01 DV Af d93.1.3 3/110
50-yo,30oc3 /41 d13 k 17OX A(!.. '5F2noi/o 701.0 M91 modRea? moi9o1
A

fSI3D3c1xo2L 'AC9A3T11091(101L 70AI3X7OX nconri3.podu d321.2 5knIf.d13SnoxA.9d3u9

570 Si7
5103xdr0d 39
r170n9310 31 1XX 70711139 rox.lf.3n34 13)(3ri70 101 noi.. 5co3y1o70d X)11)X 0..1 (03
501nodjd1m13 19no,(C1odDoda 5101 1c3321. STi 570dd3:-< 51ox7c70kyclog 'I97orin pox
EI9 01 A063T191`[000 39:13X3 A0XDOTIC0d, 70TIA.701A(29 5319xk1ik 5n0oca 31 5nol9731(oi.
c1
5cox70x '01da)930.1c)23 10X kR 13Ox A01210 AOy13 C31(0) A101 A01 Ati..1312L9V, V A0131
59 Al3A.VXd10 51o370r1cod .oikydrEjnodu. 1Dno17odx TR pox moluort. X3 AC91 1Lg13x3
'ewicnodcb r.ox 7?1910 nri Sp cp 5311ocxiaT 4oiooDivocbsk 101(170 Aoxkmoacm 3270X20
31( 1 A) 1(3 k 70y 5319X no At/.1kTIV719 59310D70sl TR lttri VOX 771131L313TI ncancnol. 11

k13e70dan013 '5on3ricto-Gkriodu. Skroox1,.43-ri 3 3/.17131t.3 5707170d10 A01 no_trooT

AOC/d7b0A. A01XFI0DI A01 410C/0170dX01.070d39 310 vg 1VX 9V Me 59da 5co1 5701A0k7O913
Si
m93n170d/oa.t. 5noX101(g Ti EL 111X T 3011ox AC917OTIC9d 5139931(311,3 101311 501k197-1d3.0.
"170.p3.611 170.G9ktvri3ri TR pox mo39.G37-1 ACOxl.A.Ltlioda.D tv13Xd) 'dfA. el) 5 -),o.prtal..
A LIVIA() 70CJ3A30 A0X17131 17)X nr3y f101 n0k3vo '(noc131D3d3d)odu 7013T1 co2cr9x
dx32.op 01)0,11 G.71 A133 pf
57701 5170Tikcb A13n1yx121.3 21 4590 311.pri no,R 4n013d3r10
k1910 '1310cLwoI3 5m k3(4. pox nolaolol 9 7Oit t,o1nol IL131.31ZX A3X '170 noG90 -aprz.STIR
noyiTR pfJx ')oRlxvoeop ocht Ski n133c13.w0 pox 'no.GD3:11.7.131.t.ouf xixvo Aka.
5)oc)3331,
A371 kri(i.d) A ti.71 rooacrifa "170.G.93d)3d19ol10 119 STRkil m0z.39 .7? 41701.n,u92 pox fri -
loioly 1L 101913y lozy 'toDnoyrikth A73.k.10o.f.3 <3 5() Anly 0-371k. Dr1 D AZ D101 513)oda/
&col AMn371ovo0d7o13n3 3113 nkri nconTrinolodx 5k3.9)3c7oal. m-9d3eop nT ovoi.:. f",
TR pox not norlyr.ecbo to3n701 A(91 mon3rio)i-r1U.cb 'AkiD)oxiR pox (ono -7oll9339odlt.
n(A.a. nkiikcb Sc? k.o,kylo Gt nno.t. Slochyri m3c1)33y10 5c? k3n3(t) 1XX 9-g0va nou. -170916/p
.d tI9 .q9313IL. 170 za." cbFA. 701c7 x90 3320 i7Oa. ':0n3-r1c0c13 F(y.f 5(.1.11;ny.A. ncqX9 -91-7.1opp
7on3-ri 5p701(9d) mop 'ncridiovo? pox now.rtoz. ncop.foonT Sptryyou. esco/vrIkXU.&? .
5If1(7ocb9/p 33 1193 AC91 nom3TIOA1A. SkIkvivIR 4S9-rly70.6L69 17ox 5nichpri nc? '1o1703o31
5o1D1.l.ovodr1.;v2 Xno A3t(9d319 A37.103X.013 k A AMX3 nJ.1 A11.011f. 5m 141 A(91 0131( -
A(9471 513 A1ljti-X10A3 Atf-OXXI LVTI 0 Acl l/.9 173X 513Ticl 3.G9130d.g 5c? 9 ev-t&
4.1(91:0TICOd
AC9031(1D70EJ AA3)L 50170 921.9 5krikth dkx 1701311n pcyyf 591r1o1oi mi.DT t:01oaL9
'170.0.9rOx9 59A.kR9 TR Apt 513 01(.101 09193 d 507 9 'Soc3319ciaz. -pox
170133-ii2 nm3c1X
SkIkIkt/ox 5kElldxf (Loa. 59dRtop ple9opi91.GMC thp p Aidxoylcb 3139tf. r,10 "X

www.dacoromanica.ro
 NICHITA CHONTATES 279

19
1193-1197. Esecul iticerceirilor lui Alexie al III-lea Anghelos de a ajunge la incheierea
unei pdci cu Petru si Asan. Ofensiva vlahilor, capturarea strategului Alexie Aspietes. Cuvitt-
tarea lui Asan catre oamenii sdi..Tnfringerea trupelor sebastocratorului Isaac Comnenul;
prinderea acestuia. Asan refuza sa-1 elibereze pe un preot robit care i se adresase in limba
vlahilor. Ivancu ucide pe A san, se pune in fruntea unei revolte si is in stdpinire Tirnovo.
Tratativele lui Ivancu cu imparatul Alexie al III-lea Anghelos. Esecul expediliei militare
bizantine conduse de Manuel Kamytzes impotriva lui Petru, in sprijinul lui Ivancu. A lte
esecuri bizantine. Ivancu se refugiazei la Consiantinopol si e logodit cu nepoata impdratului.
Petru, ucis de un om din neamul situ, e urmat in domnie de loan voniteo
Despre Alexie Anghelos, I, 4. Dupa ce a ajuns imparat, Alexie 112 a P. 612
incercat in tot felul sit incheie pace cu vlahii 113 si a trimis soli la Petru si
Asan. Dar nu a izbutit sit faca pace, nici sit incheie tratate, deoarece oamenii
acestia au dat raspunsuri trufase, iar conditiile pe care le propuneau romeilor
Tpntru pace erau de neacceptat si jignitoare. Pe cind imparatul se afla in
Rasarit, ei navalesc in temele bulgare dinspre Serrai 114 si inving oastea
romeica ce tabarise acolo / ; omoara o multime de oameni si iau prizonier pe P. 613
Alexie Aspietes, comandantul romeilor. Cuceresc si multe dintre cetatile
de acolo si, dupa ce le int5.resc puternic, se intorc acasa aducind prada
nenum'arata. imparatul, luind masuri de prevedere ca un asemenea lucru
sit nu se mai intimple in viitor, a trimis cu armata destula pe ginerele sau,
Isaac sebastocratorul 115. Atunci unii ii sfatuiau pe vlahi sit nu se napusteasca
orbeste asupra romeilor, ci sit -si aduca aminte si de metodele strategice, caci,
socoteau ei, domneste acum un bArbat foarte priceput la razboaie si cu mult
superior fratelui sau, dar Asan le-a raspuns cu trufie c5. urechea nu trebuie
sit se piece intotdeauna la zvonuri si nici nu trebuie sit to inspaiminti indata
de un om despre care se zvoneste ca e viteaz de para. ar fi asa cum se spune,
nici sit -1 nesocotesti si sit nu-1 iei in seama, inainte de a-1 pune la incercare,
pe unul despre care se zice ca ar fi fricos si las ; totusi nu trebuie deloc neso-
cotit un zvon, cind nu dispare cu totul si mai ales cel pe care multa lume it
sustine 116, ci trebuie luate ca piatra de incercare faptele barbatilor defaimati
sau laudati de el si, de multe ori, trebuie s5. fie pus judecator al celor ce se
zvonesc ochiul si astfel sit fie acceptat zvonul ca adevarat, <daca e inte-
meiat > sau respins ca mincinos si lasat sit zboare in alta parte 117. Caci
urechile" <spunea el> nu vad faptele / ci, prinzind de veste din gura multi- P. 614
mli <felurite lucruri> sint paznici ai unor vorbe straine, desi acestea adeseori
se contrazic unele pe altele. Iar judecator temeinic al celor petrecute este
numai ochiul ; si el e martorul de neinselat al faptelor pe care le-a vazut,
caci nu din alta parte ii este insuflata incredintarea pe care o are, asa cum se
intimpla cu auzul si cu vorbele pe care acesta le prinde. Asadar nu vä temeti
cind se zvoneste ca imparatul de acum al romeilor este viteaz, ci not trebuie
sit cercetam daca este intr-adevar asa cum se spune ca este. Calauza pentru
aceasta sä va fie voua viata pe care el a dus-o mai inainte <de a ajunge
imparat> si ea sit vä fie invatator priceput despre <firea> acestui barbat.
112 Alexie al III-lea Anghelos (1195 1203).
118 Cf. Dolger, Regesten, 1631.
114 Oras in valea Strymonului ; azi are acelasi nume.
115 Sebastocratorul Isaac Comnenul, primul sot al Anei, urea dintre fiicele lui Alexie al
III-lea Anghelos.
116 Cf. Hesiod, Munci si zile, v. 763.
117 Textual : sau s5.-1 ungi cu unsori ca pe un mincinos si s5 -1 lasi" etc.

www.dacoromanica.ro
 08Z SV,L33INI VIYINCHD

Anouo,cb? 2o19xkriixogr,13 3.6,D3s)2,3 3120 dopl 51oriroaL 3DttyyrIT Tox

51onsamx d3aL9 nco17oric9d3 Ltttityd3n3th0le. 50A37-19(13110d19119 370x ACID MOATi/OX (b1
ICI)thy3272 7090 31 591870 17114122 mod13x pp pox Ac9X7c117o1rx Atf.1 Awyrivou 11)X
570x3A ph? 9170x3A 5oA3r1r,tod110f70 pox 51op0uodl mo)lodioa.Diaq 701 2012011.0d1 3190

Ak7:1 A9.6,9111 ne-nrizx 7o21Adno1op pox nol locood A013 33a0C13 41%0(00019 Ay)? -5T
x3 M91 '3T1333,tt:i 5tact1 50norkpAkf Trin31191L mdioLkxD 17olutcy336olt.
modlciR
50120 4M1A101 50 0 cl 310110n31 1071 50A37i9X707.1 3380 Ilm-ocb pox 1c3133( pox L'uood
M09f1W 52014114100621L '3103A3 L9 50) 5t.LACb1703 533 0221.72 A031400A901 -311.101311
'17o11(.301L (0A3 ATrl x90 coXR pox '&1321AM) 709 33 310X '50170711332021912 .A0D9.022X
411933 701 Tiaox A91 7ot32fo,p lAOlfOl 17ox 01 noomy cblcoo 5on3J1 41-tipo.ort.thm.oziR
'd S19 3nodo To, lot? noi nori3 / 5ol7od93 10A37-190d(T)122100 312X 20A37i90Ti3A70 /odod:ople 51701
4517o1oc17., 13 pox I1\1.71 51101 '517ocbc1 z.00ricte oolnzu. 5r11'1 A3Ti Annytroodot 45ky9
pox 5p 51(.InFcbct Typo .o.tr.ocidteri? 5201 33 192271cpca Winoi-liovoolg 170/11931R
19(10X03 372X 7017OX 91 nol 1)oA23 A9x11k1o3L. .Aoupo xnveop 119 'oinol X90 'AUL/
501X70709I, A90 pox 3yy, 501 10 '53Aorip0r10 AT 9 Ari 51(.1 57o13y1970d tqlp, oloitcdy.Tox
At-in pox 170113370I3 Mx1Xd7o 411)oricpn70c1)31D wn? /o?xoa. 'noXD3
33~0 13dothonn3dki
51(.1 51(.1c10 kA 5o9 4A0.6,91yln3 7o17ox ntf.i ntf.i.coo IMIA1QA3131 4AkA oolorioeenfax.
'olnlopmatyx3 A1gX 5od3l10 noolstoa, 5013)(Vc ml 6A0dX AC9XkOd2/. '110170d(23 A3.0,0
Ticto TIJOX 58o1 OIL 5noty n31od?do7o13 5m 3110113 Arica 13x02 vox 5m A3 ioapal,
531112L 726,37I0DCOAA. 122AkdX MIA301 lorikcb 191371 Sld.1 51(.19)0 pox Svd31od1L (.931)36,0d2L
pox &mow. A(121 no7i3y931.2e170X 57ol9R23 5m 510 pox Aoc331.9d3L ;,:rp.Ax)A?
Ipo.q.0311L30,
57od3o71 pox Ann (LID 4V-6,3T199 7oM11 1(.71
1MC ev79odi3X nococq n3r1 pox 593u
17houp
Ol nonTrayd3drivx 111X Aca3ipAoll -A91 'AOporimd a0 1X10yl,(02L.
c;.ett );71(.A9dcb
290 221.f.?? 201 12DX 5(01.210 A23doov000 torxltXD?
C129
ACTriftf. 531AnCO2L0d1
AcooAA? 33 370X AG. A3-6'93-e olo09701LD31L3 330 AlAkTI A01 5901910 57233d70d 033AA10d(11
7019XXV(k2L20 A01X70709Ic 57033y1974 CIOTI0AA3 .5310XkdU,..G.107( 30 thp.4. 9190 10120X
mos. a9i-ox(9D39 1on3ri7091y1L9 xcio too em0n70.6,6 93LcI no3i, Se? ioRnoat.o/od:ou
moci-GX?
d 919 lon3riciodnonf 51701C,00101 5PorkpAdt. 5ocbodcbpd op. M91 uct A9J.(,1)3/ h)o.oG..i.Dreop
AOddj 221kTik 701371 nooLtx 5oAo)337.1 14313 27170X AC01. 3d32.L VAC/rind-La 31 pox -3CbTIV,
ev1y011. ogaq 33 pox 517o1 517odd3 Alavodri? cblx.moDic Pol.onoxt,,t, (421
*Acolichou?
'idol7odxo197od39 5o3n ncr c,to 5o1 pox 13X390da 1A71 &col mokrya 513.6<7o1z.3 -Dpolac.
111227-1 5229121330d11. &Ica. moi AC03713)(011 A1T122A93 ILL U.OXIDR 57Jet1/0ACID AiCl
M91910(122X 3 4A112kTid0 31:41.1.123A7? 31 20TikdXXId701L Ak1 A701170d19 5k1 50.A.A.12.0(109
51(990RA3 01 70114A99 pox A91 no1d1(191r131(03L A021.19, 501(0d1r. 510d22A70 3X1X -22d(0.0,
50/13712091X 'Aky(01131L3,110X 1X90 gfd 'AG 91 nd92 x 701 Acrn, Acolopavanlo nconpolli
A1913"/3 5m d321.13 AC0610X3 61910 A0193.A.1(.M1X 01912/.3(316.0d1L 7ox1i,n3att, 13x3 nook
r170ric3ct.g.:o t. 01910713olltoc1 AT-01(31R A90 613A:0 1dI2.1411 339p 590331019 4,4221.A0X301d1

vaox n91, nouw, aos 5orksrrIncb3 idau Ariz nocIsrlfp &G./L.0013x moixcoucon 11
4.*
"v(111 'a

www.dacoromanica.ro
 NPCHITA CHDNLATES 281

ICi, daca o sa va placa sa judecati in adincime lucrurile, nici macar atitica n-o
:sa-1 mai pretuiti pe acesta. Caci nu a luat parte la razboaie si nu s-a expus la
primejdii, luptind si trudindu-se pentru romei alaturi de fratele sau 118,
dupa cite stiu eu care mereu atac si devastez tara dusmanului si adun
victorie dupa victorie si gramadesc trofee peste trofee. Nici nu a dobindit
hlamida de purpura si coroana imparateasca drept rasplata pentru truda sa
ci, asa cum s-a vazut din fapte, a capatat sceptrul prin jocul orb al soartei.
Eu nu pot sa pricep cum s-a transformat pe neasteptate in ceva cu totul opus
acest om, care nu a fost niciodata vazut luptindu-se si care nici cu glasul,
nici cu bratul, nici cu sfatul n-a adus vreo paguba misienilor 119. Dar pentru
ca printr-o pilda s5. lamuresc, atit cit e cu putinta, <situatia si firea > acestui
barbat si a restului neamului sau, priviti / aceste flamuri diferite la culoare, p. 615
dar nu si prin firul tesaturii, care atirna de virful sulitei mele si flutura in
vint. Ele au fost facute dintr-o singura materie si un singur tesator le-a
tesut. Dar deoarece se deosebesc prin culori, ele par Ca au si o cauza
diferita. Ci nu asa, nu asa stau lucrurile. Asadar fratii Isaac si Alexie, cel
care a pierdut domnia si cel care poarta acum hlamida de purpura si e incu-
nunat cu coroana de conducator, au avut un singur parinte, au iesit din
acelasi pintece, s-au nascut in aceeasi tara, au mostenit lucruri asemanatoare,
chiar daca unul dintre ei, Alexie, e mai virstnic. De aceea, nici in razboaie
nu vor fi fiind deosebiti unul de altul, dupa cum mi se pare mie si dupa cum
toti vom afla din experienta. Va spun deci ca trebuie sa pornim la razboi din
nou, cu aceeasi stare de spirit ca si mai inainte ; stim doar ca avem de infrun-
tat si acum aceiasi dusmani ca si in trecut, ca sa nu zic chiar pe unii mai
slabi. Caci trebuie sa avem in vedere descurajarea si slabiciunea romeilor,
care au fost invinsi de mai multe on de noi, dar nici macar o data n-au sa-si
refaca fortele si sa luam aminte la minia dumnezeiasca pe care si-au atras-o
asupra for rasturnindu-1 din domnia-i legiuita pe Isaac, cel ce-i scapase de o
grea tiranie 12°. Iar cei care au ridicat astfel armele impotriva salvatorilor for
nu vor intirzia sa fie ucisi de dusmani, ca niste nelegiuiti". Dupa ce si-a
imbarbatat supusii cu asemenea cuvinte / barbarul a pornit cu si mai mare p. 616
semetie impotriva provinciilor din partile Strymonului 121 si Amphipolisu-
lui 122. Iar cind sebastocratorul Isaac 123 a auzit ca el navaleste si asupra
orasului Serrai, cum era tinar si mindru de o victorie dobindita de curind
asupra vlahilor, n-a stat sä cerceteze mai intii puterea dusmanilor, ci, indata
ce a auzit de venirea lor, a pornit impotriva-le. La semnalul de adunare al
trimbitei, ridica armata pe loc si el, cel dintii, inzauat, se urca pe calul de
lupta in graba, nu agale, napustindu-se cu lancea intinsa asupra dusmanilor,
de parca.' mergea la vinatoare de cerbi sau i se pregatisera acolo jocuri vina-
toresti. Strabatind deci, in goana calului, caruia-i dase friu liber, ca la vreo

118 Alaturi de imparatul Isaac al II-lea Anghelos (1185-1195).

119 Misieni = vlahi.
129 Isaac al II-lea se suise pe tronul Bizantului, inlaturind pe uzurpatorul Andronic I
Comnenul (1183-1185).
121 Azi Strymonul, al carui curs strabate Bulgaria si Grecia, este numit Struma de
bulgari si 3.3-a pastrat vechiul nume la greci.
122 In ms. B: in tinutul Strymonului, pe la numita azi Popolia". Amphipolis, situat
in apropiere de varsarea Strymonului in Marea Egee, este astazi numai un punt arheologic.
123 Sebastocratorul Isaac Comnenul, ginerele lui Alexie at III-lea ; vezi n. 115.

www.dacoromanica.ro
 Z8Z svasamm V.I.VINOHO

91 31 noxivall mpponxoazio A3X1/..1011.31L 5m A013dXf 11OA13 7)170X Alfa. moc-2 5!4.1

'51ood9od1L pox 91 A0X1311. n?.pyx? 53 q290 110A3A0131 m1131L.31371 -norluolf.clX
5m 32 n3D1A.A4 2o.6.n3 31ood3n3tho1L 01 'norriroa.r. cm, 971 oppy 01 oi.1)13yaLA 170X
no1..ir11foc3x 10rin313oc)11) 513 5)odR3n3 pox 5noX01( 411013)3d3r129,
9 591x),D70DL,e (IA
01 vriltIlpaxdip ()law, pox n01 nova 65)opkoroo.nox 5m nco1k14 pox oocoli.odi -
50n3r1 CbX11(13XX)d A3T(Gt.1(.3 .1110T1tpr1d9 912 110X M)1 A? 5101 51oXo,( A(9A3T13.6.13L3
5m A3 51o0311 513.6.3XD20 'IDnxd39 59o1(1(o1L qT1 3100d33q AC91 R1 6A(93 scool. ?R VOX
591Ct10 (f3 co' 510761.(1) OW) n(-2.Grtxa x? 32 AC91901 A3Xt149(JTICt9 5m n? 193ntt.1x
)01n0r( 59d2. 31 5T1 513.0c13y3IL3 5(91)21.0332% pox 5791 57Frionoda noi Aodnddrd
d L19 4mo71dodo3 oop Son32(Ar1 31doo ino1 5o1 113 X3 AC91 'AC9110T1C9d T1(1()? A(91.0,031. -021.1p
AC910p9101)(132 51)01131(921. nm13eop13715170f3d33 AC97Att., 'ACOIA3t1C3913
1'70X (.1.1 lot/ -5(071
ltyri 5(10a1 oo9k.6.dx2 nold3c1o3t. n3 LC1 qiyodrinD
9 32 5mcbk1(13nnD (191 -01D)00130
10d0110c3X *5(4.-e9xx 5c93o1n91L nompo A312.f.ndx31,3321. A1,0.0V,
co 5 k13 501:Ocpc1110

50A3719A170.001Lcl 1971L1(? L,CTI AC9A11 19332A? 5110d3 5C? 13 o1 5n 5noX),:ixa

6.1(312 (0 n
513 7e1 1023n0 U..64 A01201 170X.A.3&31L70 131913501. nz? (birpo olloulzx 70d_tr,o4 O
593v9rsj 5k1 ?R 5Ler1lpi) 5t1.9903113110X Nuns) Imnk.qcbk A91 ALL1705(11.110619 3711113-
52o5( n3.A.3). 511..n3r1[ 51093d3 5oykR 17013n3A. pox 61 n)y
1m137too(ia13
q pox 3gti.1 n?-r) kijp.op 31.01 ?R 1)0X AC91 AC91.70011C102 511 A(93d31
-
513 A01 norliv 5o1mvo71Xpo '5on3719A.ravp 1701132 n01 A)?Dv 47700..G3610 07-1912
smiAmth 5m 51d21 511.1 m-91 ncokfya 5kM0d 513 n03y3 nolcoo -5on3r1ikovoxx3 9 ->onfg
570Dr,13n onoth? 32Let1 3101E Pov)?.godal. 5n0poricod A13c0(02L10 .n139.ro3n10,vop
01f101 dT.A. 110X A93.6. PovnyclOd Sochi. 9 not Atk19.6. 11013.4)( A73X13A31LCIVO? -319
V140010A A01.6.9d 110X 5109dX102 701 70-1.777i7i9 A31 \70 '701 2t,C7i 61(2)0 A93.6. 1)0.6.D32L135(02L9
T12 --00d31
t'l0Tid11X10 6.(2,,G02 xcto f./..eDG.evri? 1109k101L 50350 ,1371 5011.LA311. 59d2tVe
5tLel9.0 cb3.6. 501A.0)/p1DIVOL 59a3 ?R 10 1/0A70193603L pox of 51.1 co) SL 6-,,orld31 pox
o_tnoi tvri 5m A? (bxzyx-ri 6(0;9 6x1Drid) 6d91-1 '&0AT/19.0(13)0a? 50?Ayf 3.6.(02,3
61
d 819 101,9231(11. 5101 A1311'10thl) A3
30d1)0X717-1 '510A3T13.6,110C32L 110X 90 3.031L312 4101
noy9aLkNo, 91 .miltddodaz. 6dxvri dp. nod31.09 513 ntf.1 t303.0oN 5mxkoo1L3 Tdma.t.
Sow- AC91 ACT)13X10 *1/013)3d13X7012 AG 33 9 501L9d1 50120 5k1 00 (101( 5(.93D9d.000p -
dtpoco 511 5(f.noori9 thicoo pox Souod_Lorio pox (-:2 neopa.t. n31L35(d3Doda nod3r1 SoxJ.)pdic)
-
=ion?. 4301 13A1nri1ki) 32 (?. 513)( n91 4(nt.t.nn10(oic tii Stu.. 59x1)onn). nolcoo 111nox
e9115.n iodelv)( 913XdIpna9 5on3rlogn3.t. no 101 5k1 5(03.T1ri 5on13x3 Tu. n?ii lovodat,
513 570n9.Grt3 3JA. Aka. 4ev713no3710 pox n011000{1 7071113 (41 12.t.3 5101 SionricodR
.A19k11.C;)191713701L 5m 2 51050(32 31 f1/491970 LC G.Anl 51919y
(101 rtolnod) 3)on9(kaiox
591xrririrdij pox 45oilorilvrido Fe()0 (f.R 110X 61 M31,1090611. At:1(3319ft 5m ox13 co1 5
ioyoX '5kIctxrci1ox Scodidxx, chp. Aon13xfx 701 1d32L Atf.1 1T1 A7 lAttlarl 41)0A3213AC9
A91 Tirx 5(1.1 ctoc3i,x9yor19 A0y9X 513 A9X.A.)0dIc 19411/01311 vox r?..g 110132.n13300.3,3-ri
not mdRn39 Aml nmi-xctn '3c3c9f n?gkeri 513thnvox 51.1. 5krid9 9 ?R 01 5k1 57o33dX
nodcq? xcto noupomp pox AOMI.GC,13A10 513.6Alo 53 Alp. A01d270 nG.a, -d31L.9
11 11013 n0n33x3 rpm n.nooal. n0n37113xl3 pox G.r) n13d3do 5014%0)(3 nkl Aknmi.orl

5m A.19/0d9603/ 1101(10610X 51_01 ,.610X 10T1110 110X 510X1th 91 tl031U.103L O 59XA.noilli 513

* [5(Lectx3 Sonmi9x
** A21 1V
[^O71 nIf.1 topdolooz a

www.dacoromanica.ro
 NIICHITA CHON/A.TES 283

30 de stadii 124 si-a spetit si calul, facinclu-1 sa fie nefolositor in ceasul atacului
si si-a istovit si pedestrimea intr-atit incit nu i-a mai fost de nici un ajutor
mai tirziu. Iar cind s-a apropiat de locul unde dusmanul isi asezase tabara,
Asan si-a impartit trupele mai numeroase si mai bune pe la ambuscade si
ascunzatori, iar Isaac, fara sa-si inchipuie aceasta stratagems vicleana,
s-a napustit Intr -o navala nebuneasca ca unul ce avea sa-1 infringa si sag
puns pe fuga. Atunci, cei ce se gaseau in ascunz5.tori i-au prins <pe romei>
ca intr-o plasa si <Isaac > a pierdut pe multi dintre ai sai, iar in cele din urma
a fost si el insusi prins de viu de sciti 125. Ca urmare a tuturor acestor lucruri,
barbarii s-au napustit dupa prada asemenea unui leu asupra unor vite 128,
fara sa-i stinjeneasca nimeni, caci nu era nimeni / din partea romeilor ca sa p. 617
1e tins piept, ci toti citi au scapat de sabie in viltoarea luptei, inspaimintati,
s-au repezit in goana cailor in orasul Serrai. Scitul 127 care-1 prinsese pe sebas-
tocrator it ascundea cu grija in fel si chip, ca sa nu fie vazut de Asan, nutrind
speranta, deloc neintemeiata, ca, daca strecurindu-se printre vlahi it va aduce
pe acesta inapoi la casa lui, ar putea sa primeasca de la imparat o rasplata
foarte mare. Dar s-a raspindit vestea ea strategul a fost prins si s-a facut
cercetare amanuntita ; el e descoperit si dus in fata lui Asan.
5. Astfel s-au sfirsit acestea. Atunci insa si unul dintre preotii prizo-
nieri, care era dus, ca prins de razboi, in Haemus 128 11 roaga pe Asan sa-i dea
drumul ; ii cerea indurare vorbindu-i in limba sa, caci era cunoscator al graiu-
lui vlahilor. Respingindu-i rugamintea, acela insa i-a spus ea nu si-a propus
vreodata sa elibereze romei, ci <numai > sa-i nimiceascal28b. Cad acest lucru 1-ar
vrea si Dumnezeu. Se spune ca, fata de acest raspuns, preotul ar fi spus la
rindul lui, suspinind adinc si cu ochii scaldati in lacrimi, ca nici de <Asan>
nu va avea mild Dumnezeu, pentru ca nu a vrut sa-si Lea mils de un om
sarman care era aproape de Dumnezeu prin preotie si ca sfirsitul vietii lui ii
sta inainte, aproape, si ca acesta nu-i va veni in chip de moarte &eased, ca
intr-un somn blind, ci asa cum se intimpla de cele mai multe on in cazul
celor carora le place sa ucida cu sabia. $i nu / a fost gresita profetia preotului. P. 618
Caci peste putina vreme, intors in Misia, Asan e ucis de unul dintre ei sai.
Iar uciderea lui s-a petrecut in felul urmator : un barbat de acelasi neam
si cu acelasi caracter ca si el si pe care it protejase foarte mult (numele aces-
tuia era Ivancu, iar cuvintul Insemna loan), avea in taina legaturi cu sora
sotiei lui <Asan>. Acesta, aflind de concubinaj, a invinuit-o mai intii pe sotia
sa si a socotit-o vrednica de osinda cu moartea pentru ca a pastrat tacerea
asupra celor petrecute. Dar cum femeia i-a potolit cu ajutorul multor cuvinte
intentia si pornirea de omor, adaugind mai apoi si argumentul ca degeaba
se minie impotriva ei, caci si el insusi stiuse foarte bine de legatura aceasta,
<Asan> isi trece asupra lui Ivancu minia impotriva sotiei si trimite pe cineva
sag cheme la el in puterea noptii pe acesta, fara sä fi dat cu nimic inapoi
din pornirea sa. Dar <Ivancu>, dindu-si seama ca vremea nepotrivita a
chemarii nu e fara pricing si nici strains de o intentie vinovata, isi amina
venirea pentru a doua zi. Dar cum celalalt trimise din nou dupa el, cad nu
124 Cca 5 km; in ms. B : 6 mile".
128 Sciti = cumani.
126 Cf. Miheia, 5,7.
127 In ms. B: cumanul".
128 In ms. B: In Zagora ".
128b Joc de cuvinte In text : duo:1).6m, a elibera", lirroAXoct.v, a nimici".

www.dacoromanica.ro
 tsZ svasom VIYINCHOI

nnon ncnood 09, Ski.. 5c93Vb70 -noupo ;co 19703.0u0oLci9 duc,tos. ncs.. rt11.n3a.ocI3t.
?(110 31021.
770.G.970Dcp)Id31x. 'modlooXopri pox Acti,9201, m3. 63110711 101001130.G&3 nos. pox
r1173.01(3913
Ti 113 &TfIrc 70rri3d1f. 501A0111,0(2112L3.00d2L pox 91. nos. norin.e noszpocsiox .nolloodd
d 619 .Ej,() 1934 501ACt0d131+11(19 5101/7X 5102001( 7J?
G.T1 1701kAL,CTIC11( Q1, ooTICOD &Ifs. nunoxox
'501-no7docblo n73d0) 5c9770nn311 1.4x 041 cb? 5io covp? A1CS-2LC,1100d1011. ACLT/TAA.A.C19
4111317 13 9 5om3x3 'nos.coos.mx oo_trooxlnks. non73xfx 170t,93369n70
1.1.(!)619 09. 5ocb1
pox Al3Rd321.9 319(2 A1391otd) 9 5)oplf,.yy37-1 70x31.270 170139331L pox 5109101E 519c17ox
1113..l101L3 pox 570Dctol701,70x 513 (102t 201 tc.9.Donop pox noa.xyripovid) 9 llox n3X13 399
70d1o079 .50n3ri10 (49(1.71 cheA. eurpocat.? non3T1noomoi9 nos. 'nothoddvd \op Ty
noidiri
pox Atf.159d1L nki.spdaz. 52.q23 mon pox noi, r?Joothip Soi.nnolEt -cpnx
Soinney:attx? pox :13d170n7o nnoxrp
1o1.no9 Ta.vx noa. '5oncodnod 501.20 5109710,6 1101113X3
131111.X1L
pox 570c391019 5oxk7odic oorikcamthost. 191390(31C 5903. noi noA.d3 19do1,93An9 pox -Wri
5r9dA 09. 59AO.A.3.4. C9A.A.3 5101212 Vrif 59(321. A72191019021T 111391 39t,LTi chok
m3D11LTi3dti.
5rtlo1 901 932L 501A0 57onoripoTi9 pox n0D9 59clatc:11.2)3 5non311 pox no.lxid) nfx 9371 oda/. -
k7odc9X op/ 1ipa.rx '11021.0X9 170X 570CJCpX 5(1093X3 110X 52019(1N A1362 5t11.1d10 (101
^Tplic Add3101VX1e 31 pox nod3s.c9rionn3 pox 734b1` Ts. ool.most. 5c? 9 /LTD=
1113x1019 pox )3=9 (co tirodolt.9 5971n.o. olnos. 112X 1)0#931110d1001R 13 5C9y1(7),9
5101210 IL13(b1dd)013T1 bi Atf.7i 5coy9 19nonpododaz. /pi A1.03c4c110X
myciodool9 311,eri
A01(1(72 D2.6,910.010(13X.07013T1 4nnoyit. 5101, 101. nc9porlood 101X)11.A.)pdaz 11K9Ad3d(IX
5OLL
101 5Ctl01210,1XX '532.02(f)3d111L3 113 AC11901 5(495,10 591X(111 cio AOAri Mica. X9 11!'3

nkmpos. 'noonnilodx3 xProp pox 5r,toxxosi. monno-)c:host. &col nc9norin3lood Sios.rpo

m.q.ordzyynD n3#9 531monicioodx nos- nodo&d3j, o) 7R nu,D? tf. (41:y1ton-rind? 7yri3o
d OZ9 110X 193d3(10d3L (L2:10 AC01 701.70X &9J- / &CITI1V A(29)01L70 4/1(03)01/ 193X131 31 590dnX91

5on3rik1(d3d1d3oz. pox um-lips) 633-rholou 5on3T1rik0319 pox 5(10,69 -,k3Xnncqdx70

(5on3ri911(oat31L 5101 1d321. not AOCJI?ll A799k1932-Ai0 GL thpA. CLTIlf.d) XTIf (4)3 X90
M969:261L? (0A971 A61 nos. n0d9nr331 M03X131 rmo 770X 5101, 3 c9 ilox A3.6.c9ddou
Aca 201 A/09V, 3121.1(7p931d32L .nosxm,o-G, 5c? 9s50,e 50d1311 A701R501 3X.01d93 AIILI
(10X.A.70dic Alt(0d1,9MIZX 50120C10 17ov97099odx0IL70 noc31311 gollonctglt 9 A3T1
1123d1d10A0dX 0131()pd31L3 110X AX/T1 Attld701 013M A707X0e90d2L A70L91091101(102L101)0X
AO1 &ox1,23.1,e0? gnoximdic 0 39 61 ACOL nc9170r1od lrnkadDodsz. 73y19704 11139 3xc9A.A.3
pox 5.&i n3g13x3 5C739670An9 1XLe.93A3.4.1d32L 2C91 -M9d967012 o1..3.4.31(3 39 1XiX
7019

5170xl4-0,01Lr3l no3x70709ic not 5odo1,10r3xo2..D70d39 170eILG3d11om10 50d3. ^°x't.mdI, nos.

'nfsoy, 5110y1(r 31 5170l913y1x. 1939336901LO 50d2L 01401 rOX 90d21.-
4501A3.G9K9dd12L3
113 31 501A3.0,6C33121. 61 A7037i)01121.3,172X 1/0G970907H70A(19 10 1XT.03)(901L410%
Aff.T1
11;013X10 7oC)3110.A.(1.6, ntf.1 nlocicp9o3® AG..yaL d A3ri 3Xt1.610A3 5101 51011939 118?..1
'nt,tXruf) 77ox C91L32kTi (101 (10110cb 5019GD70).C3317)X 0 A) 5oxl.)odi, 9SmDcpylA.
13y19704 01. A0A3TI0A1.A. 1)2*(1319 WAll I3T1 5)011)2(113 3)1,G3(3(/.19 1101 37101)
- (1

/LOA 31, 1101 A0d0Ad31, 170x AOD 69.270

1d3a.r. 5ki Skyo 5799nw A0&3r19D1mo.A.I0 -pox
X701 11]0 oiD3y1.32. 11 5101 5103VTIOM 4A01CHf.1(99 Srtivoixod 70X11d70 5corinGodu
5odat. Atf.1 noopoLlf ALLIcIVI 10311.0X1)2d2L 40131(7432(.3 9132.f.3 d314 pox 13 nodondj,
113X13 A.71, 56C372Tic13 170x 56A0102 (17019(1W 1170D70]1.39 nnn 39 9 A3T1 )09(13X)010
-
d IZ9 5011371 (1(11113 5101 / 51093Xchp pox nro,ou oos.xx n91, 513 91, 5ocbnyx non3r19nd mo° -
')oxtLy 131(1(319 39 nos. lodolo,ods..polcodoi. yI.cnomoix A01 4A(L)191110N ATIL13A10 Addlt4110d1.9
9 57och;unp9 X? 5t/.1 C102=11(10 701371 11(91 AS1147101L3 6/113X3 'AM3Ti70A(12 pOX 11(91
*
&Mc/0 5k1 5701.09N 510dX70 n1902L 5on37-110ri17ocb3 501.a99roolt 1701,31111 ,Dd10]L "AlqdR

Ac2.1 [emd9 no monnod 5'4 SzdoAvz Im3Npoci70op 502.TrITIcp a

www.dacoromanica.ro
 NTCHITA CHONIATES 285

putea suporta incetineala lui pe care o privea ca pe o lipsa de consideratie,

Ivancu se sfatuieste cu rudele si prietenii sai ce e de facut si intr-un tirziu
isi da seama de pricina chemarii. Iar ei it indeamna sa-si prinda la cingatoare
pumnalul cel lung si sa-1 ascunda sub manta si <astfel> sa se duca. $i dac5.
Asan it va mustra cu calm si-si va revarsa minia asupra lui, masurindu-si
cuvintele violente si / isi va limita pedeapsa numai la lucruri care nu vatama p. 619
trupul, sä indure cu tarie si sa ceara iertare pentru faptele cu care 1-a suparat ;
dar daca acela va ridica sabia asupra lui, atunci sa se poarte si el ca un barbat
si sa se grabeasca sä implineasca ceea ce urma s5. pateasca el indata si sa-1
loveasca de moarte si sa-1 trimita in iad pe <acel om> nerusinat si iubitor de
varsare de singe. Ceea ce acesta a si facut. Caci barbarul nu s-a purtat fata
de el cu masura, ci, indata ce 1-a vazut, a izbucnit ca o fiara, cautind sabia
ucigatoare ; luindu-i-o inainte, <Ivancu> it loveste in pintece si-1 ucide 129.
Apoi, fugind de acolo, se duce la cei ce stiau de lucrul pus la cale si le vesteste
ce s-a petrecut, indemnindu-i totodata la rascoala. C5.ci <sustinea el> fratii
celui ucis nu aveau sa stea linistiti si nici cei care-i sint apropiati prin rudenie
sau prietenie. $i daca isi va atinge scopul, ei vor conduce tara, aceasta Misie,
mai drept si mai dupa lege decit Asan. $i nu vor cirmui totul, asemenea celui
ucis, cu sabia si nu vor face ceea ce le dicteaza minia. Daca insa planurile lor
vor fi rasturnate si lucrurile nu vor merge dupa dorinta lor, atunci trebuie
sa-si indrepte corabia in aka parte, incredintindu-si soarta celor care cirmu-
iesc statul romeilor. Inca in timpul noptii, nu numai ca au luat aceasta
hotarire, dar i-au facut pe multi sa o imbr5.tiseze. Apoi, ocupind Tarnovo 1"
(aceasta este cea mai bine fortificata si totodata cea mai de frunte dintre /
toate cetatile din Haemus, si e inconjurata de ziduri puternice si e impartita p. 620
in doua de cursul unui riu si asezata in virf de munte), s-au <pregatit sä se>
impotriveasca oamenilor lui Petru. Caci in zori vestea mortii lui Asan s-a
r5.spindit nu numai inauntrul zidurilor T5.rnovului, ci si in afara lor, ping de-
parte. Cum insa nici lui Petru nu-i era usor sa-1 rastoarne pe Ivancu, nici
acesta nu putea sa-1 infringa pe Petru, cel dintii a lasat sa se scurga vremea,
socotind ca numai asteptarea aceasta il face sa-1 biruiasca pe potrivnicul sau
Ivancu, iar acesta din urma si-a dat seama cal trebuie s5. se indrepte catre
imparatul romeilor si cu ajutor de la el sa-i invinga pe dusmani. Se spunea
chiar ca Asan a fost omorit de Ivancu la sfaturile sebastocratorului Isaac,
care-1 indemnase cu multe f5.gaduieli la aceasta, dar mai ales it inflacarase prin
promisiunea ca-1 va casatori cu fiica lui, Teodora. Numai ca el isi daduse
sufletul, in lanturi fiind, si anume inainte de a se fi savirsit omorul. 6. Ivancu,
facind cunoscut imparatului ce se intimplase, it indemna sa trimita pe cineva
cu oaste ca sa preia Tarnovo si impreuna cu el sä se lupte pentru a cuceri
intreaga Misie. $i poate ca s-ar fi savirsit atunci un lucru salvator pentru
romei, daca imparatul, la aceasta veste, ar fi actionat cu elan si repede, caci
daca lua Tarnovo, putea sa cucereasca lesne si fail truda intreaga Misie.
Lisa el, irosindu-si timpul fail sa faca nimic, s-a infundat / in palat din nou, p. 621
ca viermele <de matase > care se infasoara in gogoasa lui, si-1 trimite pe proto-
stratorul Manuel Kamytzes, numindu-1 strateg. Plecind din Filipopole cu

129 Asan este ucis in 1196.

130 Azi Tarnovo, In Bulgaria. A fost capitala celui de-al doilea Carat bu I gar, intemeiat
de Asanesti ca Imperiu vlaho-bulgar.

www.dacoromanica.ro
 98Z. S17.133WM VLWIN02-101

01 70rin3ild1D A301970/002L3 1021." 5134 572:ci111.

tho.A. 'A0131C3 19111.t. 17).6.939t.l.X101(1LTIC9
fA3.1-lo1(1C9-r1 Si
90 51x701(1(ou T 579p01d9 5:019701 59020 A3Ti0vei.1R 122X (671 A0A97i
A3390 11 A37-113XT.GdC9170X 'no11.y9d opyvo pox nodwai &37-1131(o1(mn0odu f531m01Lp
Op 363131979 'A9A102. '9cb3di939o9 pox noltf. Ski. pi.? Ti 70d31369 121.3 tf.2 5101901
170X /119727i132 510A.01(f '5319.glmth01x3 c33uDc7 7o179x noltpn AC9A11 mon9-1-113x1.3
pox olnoou 51m 5loyuo '&coi.noveod 5corlio9no ft) '01.A0X 110X 51-G9.10 A9.0 59da noa.
5(931(1974 tot 5170d2L IL1970 391371 S:olirch.o o170n7dx91/.3 5ono)33-ri ooxl&? 2 197093
721 '70m0d33X 59A32(1.11 513 510d13X 6.13.01(3 110X 170T:Th1RD 57o.t. 51od70dc70d &? 6)1
&131.1.f.c7o1L3 eox.bodi, Solno70r1pto2 5mxit.d13an10 n9e9o1 50190 pox 5:101 701.39x
&91
nodond9j, 5on3ri9oi,DGIAX9n2 'n7970ri1.7931L 7010 AM1 1d32L A91 A0d1311 Acon9rionn1xdx
1913 1:ox Svardi,D 51:9xlf.G9odu 970u3 4m9eq-r10 A19133 &3.613x3 5(9110d.po1( 110X
191399d11. '131(19)4 172X Ca-WO-131i C9150 5C9dX).6,20X 59411. A01 noda.311 nvopu
oo3A.lac10 -no-Lonlv n1Ly1L Soi,2o,290 tbi79n79-G, MxIDneo '&3.0,ytijaoon? rap cbdX1T1
ZZ9 A0d3199 706031. 901 AC91. AC9A3.A.OTi9 13Cb1 513.6.701(312 A31113d193130X 5c9d1x19 tap./
'n(pco) 32 701Aor13.4.(f. AC91 moXfya 133.LA 59c1L nt.t&noptoi A91 9013 &col moth1(3279
3191 Sodiqll oodolutp(xn.o moa, m0n9u pox nk11d3ri 5LC1 5:9311:3onn2 Ak&nopcoi
(1/4909 9
So&371910.00du A01 'Ionoriporio 59 nonox1,6? n3Ditc3tyrio2 n? Sloporicod mx3nt,I. 3X23
599,0.ord Solocro.oi, S:o.o93D.m2 oploox 'Am.onlv 5x,,d2oulp '92 5c? 59du 701 !ono
norp,ou 013x170 x90 (1013.011.A70 Cb1 11(93A#31 t'DNrc 731 m"Y,Ivricr'd 3d19xR
.noxprion.odu thpl. 5199th pox 61901 &3u0 11 59c3u 101 )9CJ31371(f. 3993d19dd312
nold.3.37-) 7o1nt.paL.0 ?2 (-bdInj 3 &mit?. '533290 'ol39n924290 rty)? M92.90901
pox ncolstoxiyki, 5101 S103ifo0&3 mon3ring,d(-912ox 111.3 Sloi-o33yu '51o1n301&? pox nol,
nox:ox 32901 AC91 mo370T1(Oci 13:093 5olnon170rictx:012 'Nuovrilopdu 3290 31011. -Vdd
7213X L&X1A 510110TIC9c1 13101(313A.1012
9290 tL ki,99c6nd:ou 5o.L7orifi,.X9o1701lodi-
'90-rivo2 Atf.1 903.0 tamodochou Aki..9701 120X 91013)(31 nodxvi nuivappo,:oxi?
513290 &col &con9d.Girt)9 mo?driXcif pox 5:0f Soolcndoi. M9A3t1901160X 51oY111 (,., AC91
Alf.1 nlo?d? Ska. Sk1(30ci)3x IdXrri pox Sonid :o._)o72ncolmpy nconcpAcounvod mol.o:o&ori
n3 mA 5on3ri9x1(70d 464 AMX910212 59d2L Af1.19701. A13117oC32111.02 A(10A09031.9 A?
It!, Gvc,

In93)7o191/.dd702L Stor(1mod &mut-on? SlopoTltocL 5orarimo9XIATIT12 orsol 701t:31.1.1..t99

5tp,1(102 13 531n391.c. &I0n11(x93 31 7071/0) 170X 10094(213dX(1. 5C91491721L3A10 A0X2.3
'cr EZ9 AC91 ACOA3TI0A11. 170X 9010 &01\170d91/1f 51731
x? no n7939cp1.1193ori 53nkyi1(a 32
Atf.1 oolipo m99k1Lt.3 noi 'norhoy eirx noa. Scoalnlorl ionvinnu SolooXyrm X90
01 /19100X A0111331.70C33V0 9290,(3)011. 10A3Tin 13 AX/AkTifid/Dd n31(1(3ri3 0
AX/Xach?
501911ApC321. 5011111726( 901 501107i93170c11,9 31.9 Al.f.T1 50X1.X/dic m1 131(19104
110X
110X A3A01.31. 53 X90 70111(9 50T119L). 510170T3C9d
5139d90C321. 5C9A3T1910 01X3232D0d2L
5[LX1F193 nra Atlo.1 mo1x1y1; 170x 5non3XA79 Ti 70191(30 170X tap. ntvritpl Smlorbcp
901
.50170T1T9 A91 ?R 3.l 10Cl2A19 AC91 nt-o179r113o (4)1 nal no droXodxf 110X (121 Scc1

Stoi 6.1.9dX0214) 5C9Cb209 43117060X372 51017011C9d A31-1 450A3T1011(972A99 -nddxu3ri

5on37191rLe 32 5erloo2kii 59du of not 5o12oritf.nodrb n9x)ori9 vox ewlogn993 o 1o.t&97.1

www.dacoromanica.ro
 N1CH1TA CHONYATES 287

ostile care-1 urmau si ajungind la hotarele Misiei 131, acesta se intoarce inapoi
deodat5., dincolo de once asteptare. Caci armata, razvratindu-se, i-a spus :
Uncle ne duci si cu cine avem sa ne luptam ? N-am strabatut oare de multe
on aceste drumuri de munte si nu numai ca n-am izbutit sa facem nimic
bun, ci putin a lipsit ca sa pierim toti ? intoarce-te, intoarce-te si du-ne la
casele noastre !". 5i pe linga acestea, cuprinsi de temeri fara noim5., fugeau
in dezordine, de parca ii gonea cineva din spate, lovindu-i cu felurite arme.
,Si din nou imparatul a decis sa se repete aceeasi actiune cu o oaste mai mare.
Dar mereu biruia ce era mai rau, caci nimeni nu incerca sa se lupte si sa se
infrunte cu barbarii pentru a-1 ajuta pe Ivancu. Atunci acesta, deznadajduind
si gasindu-se intr-o situatie foarte grea la Tarnovo, deoarece oamenii lui
Petru prindeau mereu puteri si-si sporeau armata, iese in ascuns si se duce la
imparat si astfel stapinirea asupra misienilor i-a revenit din nou, deplin,
lui Petru. Numai ca nici acesta nu a murit de moarte fireasca ci, putin mai
tirziu, si-a pierdut viata in chip vrednic de milk strapuns de sabia unuia
dintre oamenii din neamul sau, / iar stapinirea asupra vlahilor ii revine lui P. 622:
loan 132, al treilea dintre frati. Petru it luase de mai inainte ca ajutor in
truda sa si ca partas la domnie pe fratele sau Joan, care, dupa ce fusese
destula vreme ostatic la romei, pe cind imparatul Isaac pornise a doua oars
impotriva misienilor 133, fugise si, intorcindu-se inapoi acasa, nu altfel decit
raposatul Asan pr5.da si devasta tinuturile romeilor. Caci firea nu-1 daruise
nici pe acesta cu ceva mai multa m5.sura fata de noi. Nimeni dintre noi nu a
mers impotriva lui Petru, nici nu putea sa o faca ; ci, in vreme ce de-a lungul
multor ani dusmanii au dobindit victorii atit de multe si de insemnate si
napasta aceasta a tulburat neincetat statul romeilor, nici macar o mica
victorie nu i-a inveselit pe romei vreodata si nici de aparenta unei victorii
<n-au avut parte>. Iar aceasta trecere cu vederea de catre Dumnezeu si
aproape dcplina par5.sire <din partea Sa >, nimeni dintre arhiereii asezati pe
cele mai inalte tronuri si care culeg cele dintii dovezi de cinstire, nimeni
dintre calugarii cu barbi lungi care-si las5.1ina capului sa le atirne ping la nas
nu o lua in seama si nu ne invata in ce fel trebuie sa reactionam fata de ea
si nici nu incercau sa gaseasca drumul izbavirii vorbind deschis in fata
imparatului, de dragul romeilor. Ci, ca si cum toti cazusera si nu mai erau
buni de nimic, ramineau nesimtitori la cele intimplate si mergeau parca in
intimpinarea biciului lui Dumnezeu . / Elinii au cautat pricina pacostei
P. 62
<abatute asupra lor> si, aflind-o de la ghicitorul Calchas, n-au lasat raul
nevindecat, netinind citusi de putin seama de minia grea ce avea sa-1 cu-
prinda pe cel dintii si cel mai puternic din armata 134 ! Fugind la imparat,
Ivancu a fost primit cu bucurie si s-a aratat nu la putine lucruri folositor
romeilor. Era inalt de stat, ager la minte si in culmea vigorii trupesti.
infatisarea-i de om aprig si asprimea gindurilor lui it vadeau limpede pe
barbatul iubitor de varsari de singe. Desi a trait in mijlocul romeilor, nu s-a
transformat deloc, <nu a luat > nimic din armonia si inaltimea de cuget si din

131 In ms. B : Incepind s3 urce muntii Zagorei".

132 loan, sau Caloian, tarul vlahilor si al bulgarilor (1197-1207).
133 A doua expeditie a lui Isaac al II-lea Anghelos a avut loc In anii 1187-1188.
134 Aluzie la un episod din timpul razboiului Troiei. Adunate in Aulida, corniile grecilor
nu puteau porni deoarece Artemis, suparata dintr-un motiv oarecare, facuse vintul sl stea.
Consultat, Calchas, profetul, a aratat en trebuie jertfith fiica lui Agamemnon, Iphigenia. Dupa
ce Iphigenia a fost sacrificath, corabiile au putut porni la drum.

www.dacoromanica.ro
 svazOTNI VIVINCHD

5c13109o00] xr,to no.q70n70 5oonldx not oodgny AC01 513 A01970 ACO&3TiO&31 ACOX1TIM1. -013
M939tf. n?ri 7o3o,o1Doo3l
53 not norirrion nochoox oo..3yfd3nop 113) *d7pA. n311vo(t73
D, Ltdori9n
701 '02x137)o3t noicoo 33 5101 )01.9T1 510&37-170A(12 A7D3A311.(19 4113670(313&?
59A3V,10 AC91 513 n)0133L7od3.8, n(.x1Xdop pox nolnoyal. nr,voij 5mx13d703L 171g93d7i,9
9 33 59c33L 01 5r.tn3riknIACLIoox c-7)1r170 5031)o3Lod17oAn.0 ow. 5(o31c19r0J 53y3172 MT),..9 4
pox 61.1 not 5noleox iolncnol I.i.t 5k1 5Lonox31 n1?.1c,o0 5knny,, A? 5033dEl.X 113
5t(.990 5(T).A.d31d33L IAC9)3A3170&? pox 5(1orlopi Son3r19)20..noodo '5oono)3371 31aa iorl pox
e01 A? A1y/OIO:JA. A3X.0)063 613&th0a> 502rATif 59611. A7033X9 1)0X 50A;p1 5/033)(31 111.?
'd tZ9 Oon?rio3g f n20 9 df?..n),D 50120 5101 1d3IL A(f.1 (1021.191(10 13n911.3
"193d3r1 pox nk, n911A.l7odllo 51oporlood A()1 x3 _not 5(10&31 (10A)3X3
oorldl)oCkbli,nop
791311 mo.gioxa 5o39d70na9 ncolno.q? pox no71nod13x 01 n9932L90d3L 3103n3 33 1)1X
13I(1D700] AC9(13170619(19 5C91A9d367013
13x933 Soldk/..olodR 511 nom pox n13riid7p
oiponcle 1)099 110X 310 (101 5(1013 AC9.041Xa 1/0X &COL0ya 01A0A1.4 410R0053 110X 7010
)0).d3 AC)d33 f)019902 19(10d(11470TI (101/4R 71 70A3TIA.70d3L31L (. MO1 50d2L AO1.11V ACOdCOX

1037iti.d3 5703A033100B1 31 pox 5kx70dip 7o lothriky AC010.19 pox MO3dd9X -93d1dX10

A0d31 170X 5U.9101L7iq 5701d01.01 &063100041

OZ

'd £1,9 0
170m d 5n31(197 7p13.-d oa.noi.. Stu- SIA.n37173xodu Son3ri9X? Lo13=p 59d.0
'rxx3(1)9m. (191dt.f.2A-09 71 5170i 571o3xiodo m.o3x9o.L. '5onarloomA.d? 5r, 3o loXopxa loox
loot,r,txg 5COX7OX &7093.6113 )0113=3 ?g nl3do01(1v(1L9 not no99dx 5on3r13.god3s. 14. OA An
9xxvo? po) moi **ncoriodgx? 51p oat? 133 soopod.w.ox 701 1c33.2L 5701 5oodd?a ax noot dooX oo3 -
'd 1'1'9 Ati. 9g 5o9ndx 50120 5oX3oya 01 '5or3l.
F.AL moptl* 450&3Th()0193A(19 G.ri rinD-
5r.olpnodth n?ri 510n3r17o197c7o0 norporkod &AI?'" p0X Cb1 ,eop.ov, 119 icri pox nowori
AC912):6170X 50&3117p4 )0)01.9 A(M31-1 3X13 M93DOX70.1A3IL 4ncortakoTio lzx ncopoTkod
5tramo.k.30l. 5o3no3L9n3 no cbyyon nod3199,3 5no1(;o 50? Acoatml 59daL
o1 'novithorlo 671
(999d1L A(9/910d 7013 5010011 1)0X noopl000n(1g cblor? '5on3r1on31.9knri iodoodcb lgoothooL
770108 l3***)01 513.g3nop pox 5131(m1° loL? m1 loo.okdoodcl AUs..1 e1/491noorrriricatodlx /qr.)
3913X3 7010O)T103L3IL 70rc19rd noo1 noogilLy? 'olooD93(1)? Lt1 3g . GG71mn 5on37'bpDkdX
nC 5io1 X3 A(9&91131 510170TICOda 501113)00X
ng000x AoltuLTDnyp 50d1L A01(101 now,loi.
SooDG-rido? 9 d ct31(19X)5 1X)x ID d (131.71) WTI )X1AOAX 53 701 royy3rluni '5mx1OcL o013r1
-
nXrdd 5)019oaq 5k1 5co3D3godat. iod? nogon000L? 5o) Ak1FTI /Tr] 13x3 nou ni(1 zdlo

* 113
[Ch Ati.71x7p OC)09 'AIT(V( X(.10 oi.xmn2F11 ncochposm moc2o -ncon9dX 9X13 92 nits.
A1011 1ZX Atfl. A1.070ID ST.21ax 59ddr131A. H
,* Ami rACOTIOCIRX? A0A3T1930:337 VOX 701A0939ClOX 791. ic331c 5791 570d33 A91170x ZA9T1nd13 AIE
TR 501(20 9 5o9ndx 91 5on9A.A9T1 nt.15oXym toolxiyti. S01d197-1 S709ll.nor1con.l0r19 9T1 701311 c10i noc31.9ll
VOL (101. ATDV, 513 A4 nvoiclowq mopmoloolop G.T1 51314x3.6. 92 mottenoxoxT 5901973 no2,.e3r1 3X13
3191 AMDOX7011131L a
Im1391(ouf 5D.1 5k)voynd) FX 513 91. n07x311701(7ocb3x 5k1 5(/.131/71nod13
1701331.7133E a
[7012.3 Sm991-19

www.dacoromanica.ro
 NBCHSTA CRONLA.TIDS 289

ingaduinta <acestora>. Iar imparatul nu 1-a socotit nevrednic pe acest barbat

de fagaduielile de casatorie ce-i fusesera acute, dar a aminat pins la sorocul
legiuit nunta (caci mireasa era Inca in virsta copilariei 135), iar pe el 1-a
inscris in rindul preaputernicelor sale rude, neingaduind sa fie lipsit cu nimic
de cinstea cuvenita unui conducator, precum si de bogatie multa. Dar
<Ivancu >, vazind ca ceea ce privea logodna sa cu nepoata imparatului ramasese
neimplinit, atintindu-si privirea cu interes asupra frumusetii asemenea unui
trandafir a mamei ei, Ana, care mai era vaduva si visind o ca'satorie mai
stralucita, a spus : Ce sa fac eu cu o mielusea de lapte, cind am nevoie de
oita buna de Imperecheat si de capra implinita ?" / Si barbatul acesta a depus p. 624
cele mai mari eforturi in partile Filipopolei si era pentru romei ca un stavilar
indragit in calea navalitorilor din neamul lui, care cu ajutorul scitilor pradau
ce le cadea in cale ; uneori, luptind alaturi de imparat, s-a aratat deosebit de
viteaz. Dar cine ar putea socoti de cite on si cind <anume > in cursul anului
s-au produs navaliri ale scitilor si ale vlahilor si ce fapte nelegiuite au facut ?
Marturisesc desigur faptele Insele, pustiirea tinuturilor de ling5. Haemus,
pradaciunile din Macedonia si din Tracia, mai exact decit coloanele funerare
si monumentele si mai limpede decit orice istorie.
20
1197(1198?). Alexie al III-lea Anghelos renunla la expelilia Impolriva lui Chrysos,
pentru care se pregatise
Despre Alexie Anghelos, II, 3. Dupa aceasta, imparatul, urmindu-i p. 643
drumul stabilit, se indreapta spre Kypsella 136, ca sa infaptuiasca ceva
pentru salvarea oraselor din Tracia, pe care le stricasera vlahii si scitii 187
si ca sa-1 prinda apoi pe Chrysos 138 sau s5. puna capat macar navalirilor 139
pe care el le facea in ascuns, pradind tinuturile din jurul orasului Serrai.
Acest Chrysos era vlah dupa neam, / mic de stat si nu se intelesese cu Petru p. 644
si Asan cind ei s-au rasculat impotriva romeilor, ba chiar ridicase armele
impotriva lor, impreun5. cu cei cinci sute de oameni din acelasi neam cu el,
pe care-i avea si devenise un aliat al romeilor. Nu mult dupa aceea, surprins
ca inclina care cei de un neam cu el, inaintind mereu <pe acest drum> si
nazuind sa dobindeasca pentru sine o putere <autonoma>, e aruncat in
inchisoare. Apoi 140, fu eliberat si trimis sa pazeasca Strumitza 141; dar a
inselat sperantele imparatului care I-a trimis acolo si si-a pus in gind s5. fie si
el pentru romeii din vecinatate o pacoste nerusinata. imparatul a pornit deci
asupra lui, dupa ce a strins la Kypsella armata destula, dar, dupa scurta
vreme, renuntind la planul sau, urea sa se intoarca, Incit zadarnica a fost
133 In ms. B: nu putea sa vorbeasca bine, caci era numai in virsta de patru ani. El
avea ins5. rangul si situatia de ginere".
136 Azi Ipsela, in Turcia europeanl.
137 Scitii = cumanii.
136 Dintr-o cuvintare a lui Nichita Choniates, stim ca Chrysos se numea si Dobromir ;
despre el, vezi Dieten, Erlauterungen, p. 131 cu intreaga bibliografie.
130 In ms. B.: navalind si pthdind tinuturile din jurul orasului Serrai si al Strymo-
nului. Era acest Chrysos vlah de neam, de statuth mijlocie, avea aceleasi sentimente ca Petru
si Asan In privinta rascoalei pe care ei au facut-o, dar nu voise sa -i urmeze cu cei cinci
sute de oameni de care dispunea atunci".
140 In ms. B: este eliberat sub juthmint din inchisoare si trimis in functia de comandant
al Strumitzei".
141 Azi oral cu acelasi nume, in sudul R. S. Macedonia.

21o. 2278

www.dacoromanica.ro
 067. SV.L3aENI V.LVINCCEID

n)?ii Ponlk.g.orop 5e-170x23 32 pox nompo 53 101 citM 771C(31t A7013d01L lxvi?y? -
Mil
A(10X(10 701 1p110X A(f.1 A7)(331L93 5TX136/3 110.0,3d3d) 5(1,7 Ak(pd2L no)C2.3 pox noX.omuR
53 91 nounnna (.133n)311.3 3` 32k71 o92 570nk71 S0n3710Xi:nonf .Po.oltvivdme,

Tti

d ns S'II <> 320, tfl dmipdxoirpo (9aLlp1 Sonbovox SooylfcbDzeo? Ski nopon lumkri
MO1 Mi3020 7X3nid.1.9 50f13ThpAne 19134 173x 1D13142 59chr. 701 ')01(1(31.19)1 57o99itho3
d £99 2oD9 dal SO n071310;41 A3c7odp, I (101210 501A3 n3 '0n3Xxx 1)16,9xT 7p1371 5x1d2o71
nc9X701(a n91 nods.DL 531n.fd7012 5701 5iox1x70do u 4m97ori931(0 70991L0 1d331. At(4.03IN
pox 'AoyriodnolL pox Ti
113 nm1n01 70n3719X3 3 noR9th3 noc13x3 ,1xx Alfax,170 Atf.1
A01911.13 ATI AkTirf (101M(03,1 (101 5odnic70-t1o1DidX /A n3T1 'ncto Sm 4013311 5101
510dfdchod mriTi?xi) pox wriktActo 59du m-91 mrmsrii3Ati. Ski. noe9 4.6,02 53 oi
n01d31Lnom D?xlelop 170t 91) 32 mil)? X3 monsanA. Ski noynodno)i A0A37113XX312
13.6113 0134 91(1X)X10.1 (bi 1th-tic:pi kido? pox SidnlAttoom. '(o1k1odx3xA49 Sk1(X2719
n 511.933.69921.91d33L A3.(03 5(0d361737170X 01 A3TI ct1(03L. A(91 A(06odthod Ski, -oda
5knri13x n3A.vddol:f 523 coX 1324 n3.on3dd31371 'md313 1dX371 27ox 201 novodwal.
n019321rd rduni ?e Si. 4(91,V 1d311 01 old?a.t.noN DA? MDM 513 971
n91 moon pox 91 n01(n7o1d31L xno .0790.e10.913 01 chpl A0.01(3A(19 54tvos. 11L3 61
1p1 m1D9 170931(31 m1. lckti.cori 17o970d2 1s. Aoyloori A10.07nd7 Iµ A13.6.171L mo&23TI7OAf
59x1dx3x 'no?o 5)qorbi) 59Xok,l7p pox not nri3n nmpo71,L70dcb1d311 Ipnox nki (;),32L. -
5c16,23 ACO1 no)dfdd70d n79n31(3a13 Ti 3913X3 n3)6.1031.31L 70170d39 5c-ova *31 pox
5101. 517o.nx3 m1.D.c3232v2 n13Xv1'10X131 Ti n3 51)07ie,,x 51on371oaz3dax3 53 Od(133 173X
A1931(01/. 4r1rrimdnX9 5c? zio 59da AG.1 nkimdiz. nkrido 701bx Sou)0ypoy nu)knix
A(91A912Licldrea? 701, n? 29o10 ppx 59daz. kO
7013X20 now.nrtodc9Xml371 Snot. 32 31
-
'd 1,99 001 man 5non3r13th70 pox 59411 01. / vriplyou not Acr(nodno)I 2Sc A0X3 1109(09 7)137i
591A709lf.d(OX 2371k2n7011 'nxwn31c,91(:or1Xq. ttcri 170t,934701( 53103913t4) (101 '501Z7ICitd3
A109. nf.2 532,n7o21.12 not (10X9X Ski 57/2DmvoriXpo 4loixd23i.op 23 lf.ri 9 fd-cix)?x -
5on3rIcto1(o1L 5U.192n3x731 59 x? 5Lt1. n0n9A11ny, 5(.0\071 3913X3 01..3x2d1 co1(3i
-
nomIf.n nt!..1 'tvidnAlf.nxia dwir. n3290 013.03 7099 A41. 5r1(23191203 9 5lomoda 'Sod(oRose
59 moi, 1.6,13X3 AMC:1(0X 'n3n3n9713A.l?. 70InTD93d0A.2024 n371 ALU ACO1 no-pc(olL 53 91
noldrmom 'nlyrIod2nr9 nIgi0d21113,2 Amt nmv-ixT inovolAwaop 7o pox odat -

5(0XX39 31 u 119 ucto 10 1om01'i9m ridiorc nox3.6.4 3X7011 '1) 131/.3 77,3313 733ci(oX Anrpodoox
91dmX SkXTrd noxiyokitt EE

www.dacoromanica.ro
 N/CHITA CHONLATES 291

adunarea armatei acolo, zadarnica si deplasarea sa catre Kypsella. Lasind

asadar tinuturile dinspre Apus In aceeasi stare de suferinta in care fuseser5, si
mai inainte, s-a intors in Bizant 142, fara sa suporte viata de tabara nici
d.ou5. luni.
21
1199, 23 aprilie. Cumanii si vlahii pradd, orzwle din Tracia. Armata bizantina din Bizya
Li alungd, dar cumanii revin, profitfnd de faptul ca bizantinii nu ;stiu sd-ei fructifice vic-
toria
Despre Alexie Anghelos, II, 5. <...> Iar imparatul 143, desi nu se ridicase P. 662
deplin dupa boa1a si nici nu se putea tine pe picioare, pleaca si se indreapta
spre Kypsella, pregatind cele necesare pentru razboi ; / pe cind el se gasea P. 663
Inca in convalescents, scitii 144 cu o ceata de vlahi, trecind Istrul, pradau in
primul for atac, chiar in ziva pomenirii anuale a mucenicului lui Hristos
Gheorghe 145, orasele din Tracia, cele aflate in preajma Mesenei 146 si a
Tzurulosului 147 ca si pe cele din apropierea acestora. Dupa cum se zvonea,
planul barbarilor si cuvintul de ordine dat c5.15.uzelor era sa ajunga la
Kuperion 148 (acesta era invecinat cu Tzurulos si se praznuia atunci acolo
sarbatoarea mucenicului si se facea tirg) ; dar, cum Inca din zori s-a lasat o
ceata deas5, pe pamint, cea mai mare parte a barbarilor s-au abatut din drum
si s-au revarsat asupra altor tinuturi, coborind chiar pins la Rhaidestos 149,
pe malul marii, iar o alta parte din ei, napustindu-se asupra Kuperionului
n-au izbutit totusi sa patrunda in biserica si nici in curtea din jurul ei.
Caci multimea adunata sa-1 praznuiasca pe mucenic a socotit ca e mai bine
sä actioneze cumva dinainte decit, asteptind, sa aiba de suferit si, adu.cind
carute si Imprejmuind cu ele biserica, au facut-o de la bun inceput inaccesibil5.
barbarilor ; mai ales fiindca 150 scitii nu se pricep sa duca razboi de impresurare
si de aceea ei ocolesc ping azi intariturile satelor si ale oraselor, ca unii ce sint
in stare <doar> sa distruga din primul hires, asemenea furtunii, ce li se iveste
in cale, pentru ca apoi sa se intoarca la casele lor. Dar pe cei care an parasit
biserica si s-au indreptat spre / oraselul Tzurulos, crezind ca putea sa le P. 664
asigure salvarea, i-au robit pe toti inainte ca ei sa ajunga sa intre in cetate.
Si ar fi putut sa scape toti <romeii> de nenorocirea robirii, dad. blestematul
de calic 151 care venea de la m5.nastirea Antigonos ca sä is vama pentru
tirg ar fi tinut seama de dispozitiile date de Teodor Branas, guvernatorul
tinuturilor de acolo ; acesta interzisese ingram5.direa multor oameni in
Kuperion, dindu-le de stire despre navala scitilor si avertizindu-i sa aleaga :

142 In Constantinopol ; pentru datarea evenimentelor din acest fragment, vezi Dieten,
Erlduterungen, p. 131.
143 Alexie al III-lea Anghelos (1195-1203).
144 Sci %ii = cumanii.

142 Adica in ziva de 23 aprilie ; pentru cronologia evenimentelor, vezi Dieten, Er/au-
terungen, p. 99-100.
Oras situat intre Arcadiopolis si Tzurulos.
146
141 Azi corlu, in Turcia europeana.
148 Oras In Tracia asariteara.
142 Azi Rodostos, port la Marmara.
180 In ms. B: si de altminteri nici cumanii nu voiau s5 lupte impotriva unor forta-
rete, deoarece gaseau alte tinuturi de pradat faxa lupta".
161 Traducerea latina care insoteste textul grecesc in editia Bonn face din epitetul dat de
Chordates calugarului in cauza un nume propriu, Rakendytes, cf. G. Murnu, Nichita Acomi-
natos, p. 54 si 109-110.

www.dacoromanica.ro
 g6Z SY.LIMM VILYINCXELD

70113#11 6A1D3d273 Gw
MOXVX 513-6,701LT 170(113 5001 5)3110.6,1(31(1D AC91 A(onTrloyva.n?
5rituouctoxf 1mnIpn.0,31. -5)01(00.0clOX)2d)02L m-tn ?g 0 5101 A?
GL
(bIID9X
A701/..11L? -T103110

50/%37i10 170X 5(T)d11.TiT1( A(91. (01TX 3170ddOlLf 451 91 Tg 7o170X noluldx

noimpdidi,
5G.Ino1(3.6,3 '523ouo 5709333 Gtxi 5o3x1(70X d(f.1101.0 A01010 313.070d27012 201 opy 2013 -
5o19601Lo A3-r1 novog cbo.. cbuyox 3DnEj9n3 pox 5p n? 131.9x30 iL1 701Aori13foo1(37i
417131L?(3)02. 63 5101 510A3TiOd131T,2 4A3131(00d2L 0,) 5 13 173X (101tf.CbOdIL All 09914321. -
5oc31 o Ski'51o1om3 79.6,1? 01 '59Rd3x 59x1do1LTI3 vox 'SonolorlidR 5c9 A32cl0
1701A0D1 532k72 11X A010310 110 17311r/.6 701 101(1(011., AGA., nm13.0.10?
lmprionoodna. G.1-1
A021dX7012 '1D(lo1(1o1I701xix 17)X (9190 Ari
10 170.6,0X3 A70131( 53117030101(3 ntfyyou
'nonndlo33nm o ?g Aki ntf.3ng ACT)DD)pynci) 50XPOTIC9d 0170dID g5 AT.O.V7i -T1L?
1701311 5001 4570.6,9X3 Atfl 5001270,U? -9131Lmd13 13u3 Tg 'pox noymd?nra)
mc331oci1bp
osol 4101701-413170d1.0 13170dX 01 4A0d313Tiff. 5010th 31 170X 1.f.1L0d1 17013191 AC91 10).6,1x3

.d 3 SE 'pox 91 5tu, ioorikpo 5791300)1( AolDnya .3317p 'pox .9Xrddlum.nol ls. A the 5oznthricip
g

pox Skvpiorri latpx 5101 5(971702k7i AID(10X470X 5013-G101371T 7)TICOd M91 51.0(13AX11(
(41 ArI.X1A '13413.6012 loyo dml not n13)10uc7odo pox And?cbvIrri 10A3TI0Alot. d33.1.7,9
AO/k.. 10 170.6,0X3 5701 5Txpo7itod SmckpX '531foo94dolt. 01 nolaop pox nonslaurde
nord?you 413d1Dpi.? 3 01(1703,t7OX pox nloyr000z. A3.G.n3In3 701d1301A70.0

gg

'd S99 'III 1 PDX 30-1 9.11 PDX 1012701 '3xti.d3dri29 5031(19704 s 570d3731.1p X? Amt
A0)(1(3!t(1)1 il.1 ti.x1m01o0Du30 "1701701D3cb3 n3.0.13X7OX 5mIr7omp 701mx not nwoodx
-7orld9 59129 c3m1. Arfl A701111(,10d1X 50137i7090)121 50Xf1(a m2 91 5on?A. pox
noidoodcb 11, ncnimoulo
non3-,191.31( noxmpodu 53 Aoi3mo0dn1. CbInT? '3D70c13XD31.10X
'd 999 570M,1110dX 5(910117011. 01 4Xri2d 43110 11. AF1 51.00d) Antad7,0 / 50)7)1101(16 ?d(13? 31
vox 17ocli3at..3xcomo df.k. **mD13 531coddouf 51321XDI Donriltaitamlu 451701(lro(1o?
7:11T1 53,2 571,31210 MID? 020 5 rf.A31.0 1TX 501)03d 1MX '59n-ritt.dx7cbrif T. ?g -3d3oLG.amoy
50d1371 M91 Ac9d133L rirookoo T.0)32L7,0, pox '5o110dD9d1t10 pox 59rbolou. 5Lt.e9g9Tod 9
r. 501 5on3rIcnx1d31ocbrilo 12)1X131111.? 51010701 .A0(331Cplovoc7ou T.Onny? 513,2
nod3199 It kap. Tldilpyyrrim.geop U.1 mood) c91(70nf 5no1 57,,olcoo nodxrd 9170nG.i.x31..3
G.X331 dmA. ttlloddlo 701nthk1(13IR mi.mx 11f.1 1703013.6,0213 nogonp 53ncbd31Lo 13X3)(3131
noldG.1..krid9 reop 91. nolnolo/ noimerind3 noxIoDodll nr-119170-ricod. imimoL A0213d7OIL
Ac9dTAAI(10a '531nno1911nodcblo vox lloavvol.rx 4noriti.d3 0 TR 0.0(,1dX 5 5704103L13L3
3X13 lo_toox moporicod AoX2oripodup 4A01d11.1(1.X10 17011. 110 C3331. 5701(11.0 A011160C11

5oXfixa m2 91 5on0.quo 'y martini

130d131L dill lop
I30p1rinycox3xl.no ,5i30xtpc1(1p 30TID)X.0 &Dori 1mon0X1 nogonv ?R nmpl
111.131...0 230X ntfxiunold pox dx Anoxic-A 2301(30r19 j30 uocbqu 1301c loizoolaup FIR moa. modioX
13)3cfnl1ck11d3x Tg 53019731 9 59-r1z1ou5913v. 9 mtn 9oic,ogd30a Son3r19.131( 52g30d vox Sol.L.I.Fuf EE

www.dacoromanica.ro
 NICHTPA CHDNIATES 293

fie sa-i asculte poruncile si sa ramina neatinsi de rele, fie sä i le nesocoteasca

si sa moara. Dar <acest calugar > care se lepadase cu totul de cele lumesti si se
desprinsese cu hotarire de cele pamintene, imbracind de bunavoie, asemenea
lui Hristos, haina saraciei, de teama ca nu cumva sa -i scape vreun banut
de arama dad". poporul se va imprastia, a virit in sin scrisoarea <guvernatoru-
lui> si a parasit-o in bezna rasei sale negre, iar celor adunati le-a prevestit,
de parca ar fi stiut mai multe decit un profet, el care atunci cind era vorba
de cistig avea minte de negustor preaviclean, ca nu vor pati nimic neplacut
si nimic din ceea ce vestesc zvonurile cele tulburi, care de cele mai multe on
se razvratesc impotriva adevarului. Si, astfel, scitii, dupa ce au adunat multa
pradk s-au inapoiat spre tinuturile for ; dar oastea romeica ce pazea Byzia,
aflind ca scitii se intorc spre cask a pornit dupa ei. Si cum cele doua armate
s-au ciocnit in lupfa, a noastra invinge si se face macel mare si scitii fug si
cea mai mare parte din cei prinsi / scapa, dar pentru scurta vreme. Caci p. 665
lacomia innascuta si nebuneasca si de neclintit a romeilor dupa lucruri care
nicidecum nu li se cuvin le-a stricat victoria. Toti s-au apucat sa smulga sj sa
care prazile acute de sciti din tinuturile romeice, iar dusmanii, in vremea
asta, s-au oprit din fuga §i s-au intors atacindu-i din nou.
22
1199. Expeclitia nerewitei a impctratului Alexie at III-lea Anghelos impotriva lui Chrysos
care s-a inteirit in Strumitza si Prosakos. Alexie refuza sd-i elibereze pe vlahii robiji de
alialii sal turci. Incheierea pdcii cu Chrysos care prime,ste de sojie pe fiica lui Manuel
Kamytzes
Despre Alexie Anghelos, III, 1. Si dupa aceste intimplari imparatul 152, p. 665
plecind din Kypsella, vine la Tesalonic si, de aici, porneste asupra lui Chrysos.
Vlah de neam 153, acesta isi insusise Strumitza si cucerise si cetatuia numita
Prosakos 154 §i-0 1njghebase acolo resedinta de tiran 155, intarind in fel si chip
fortareata pe care dintru-nceput/firea o nascocise si o daruise din plin ; caci sint p. 666
acolo stinci abrupte 156, despicate,' incalecate una peste alta si o singura carare
duce spre ele, ingusta sj anevoioasa si primejdioasa din pricina prapastiilor,
iar restul imprejurimilor acestor stinci e tot ripos si nebatut de picior de om
si un riu cu virtejuri adinci, <numit > Axios 157, incovoindu-se in jurul stinci-
lor le ocroteste in chip si mai uimitor. Venind apoi mestesugul <omului> s'
luindu-se la intrecere cu firea le-a facut sa fie aproape cu neputinta de cucer.c.
Caci inaltindu-se ziduri puternice de-a curmezisul potecii existente s-a
infaptuit un adapost minunat intarit. Dar romeii au neglijat de multa vreme
aceasta fortareata, Prosakos, deoarece nu-si faceau griji despre partea
bulgarilor si au parasit-o, lasind-o pustie, iar Chrysos, refacind-o, avea

152 Alexie al III -lea Anghelos (1195-1203).

153 In ms. A lipsesc cuvintele : vlah de 'learn".
154 Cetate situata pe malul Vardarului, in R. S. Macedonia. Pozitia ei nu a fost exact
determinata.
155 Prin tiranie bizantinii tnteleg once putere obtinuta prin uzurpare, once domnie
nelegitima.
156 In ms. B : Caci sint acolo stinci aglomerate unele peste altele, care au la mijloc o

despicatura gi o singura cale de suis, Ingusta si anevoioasd si marginia de prapastii ; iar de jur
imprejur stincile sint netede si nu pot fi prinse cu mlinile. Le Inconjoara riul Axios, numit acum
Vardar, adinc si de netrecut".
151 Azi riul este numit de greci Axios, de bulgari si de locuitorii R. S. Macedonia
Vardar.

www.dacoromanica.ro
 1,6Z svasxm V.LVINCHa

3913X3 45CpX11(U.A0.0 Xildl,t13Cbf 31 o0A70A.d9 579.oli.1D1d33L pox opo. Sodu 91 Ak) -H,A?
5oA371 mAo.gcbf lolfollou 31 170X '1011(9)(904 110X 5701(3)70 5:1101 51107XnAcodxf 513A70
no 4796. 5o11Lk1C3d31/93 El. not noldnodd) 33n91 '50d137-13c/33L 53c1e(70 110
.119.g,D3-r13A
A01.0131(1L 17013A9693 110X 617013A9XU.T) 1/0X A193.0109 3 moddr19 iyriox 179x 51o3d(oX
1D3R(;)-rindR .A3vd474 59Aa, ?R. 59m1 'novox pox n91991 4n0l1f.117od703Ll0 nolDreyox
cl L99 pox n000poodx 91 Ao1c390dd) .1)o13d31D 3390 410. 7013X10d4 511 5ol10Rr) 570411( 13x3
not/ 'A1D(oR3RxT TR90 filop3dcl) A1913 'opo-xnd9 Trot? in
53 A91 A971/7101L imArm..)ox
pox 5119dR9 1)3.gD)399d79 991 .A91ou n9199101 AnArl 5o17oricid3 5(f1oodx)3 9 5oDstclx
50A37.19A3A. 59d3L A3R90 119 110X &01&10 593101:nod AiDi329 'oix)odfa,31? 1(1(70 5M
70111m0 5on3r10 01.1097?-rliollf. 5101. A3Ti A.c.l0 A3 )0,31311. ctorir,(021. '5103z-rico,' Is 5p,
nou 5co31 170( ,012m31(31(o3L9 519 AC01 3913X3 519n AC0dcoX 5(07170R90 01A9A)1f.
11.

&On 013A1dX3 170x (bi- 131(19704 A0C131(9043A99 .Dorcpodlow. )ri

A91 4A0X70.09d11
A13.6,1(31371 TR 101 opuloy 701)971911(03/ pox 5701 51or1cpx poDono looxI;(1)ox 6)99dx
419VA0/3/ )01311 TR Atf.1 M01901 AIDC0d13X 61 11 CbXFD0d .A131(704T13d103t C0100 Chel
110.G92393 170X 01 70T1031fd19 4A0d3193.0d74,93 TJ, 70IC0c133X93 notm110et3d1910I70X

nod31od3r. pox foopy A3G13X3 'A0A37191(7o4ld33L zoox A91c7o

TR 6.01 A099dx 1,t1 iold
Acoa. Amorrikoodu AoA3719X1op 170T970993)(004101311 11 A0d3191.0kdX 701A9R9 nol g

Aoolp k 1)X VIA9A.A.021.70 A(01 .A91;07VOX noo. 7R 31 Tlx)x Attl. Aksrodu Atf-Tid0
5101 FLooduf 51oX 59.0,93 A131(7o4.00d3L pox 59d1L Ltd9 mgDreorboIR 'xrioloazio
Gtr) 1Vx Aonoo.yri 'Ao,l31C3 pox 5co1(1a 5101cod31 toodo 57o1An1oor117o pox -Dodo/
179A13

AoArripx nom= 'A91(ou 110X 110.6031A70CI) 570069X 570A3X977A10 AC01 AcoArinoX)oori

modRA)p pox lo ATTI To-nool 'Anonlj.d)ou moDko-Dp-Azo TR A0d319110AA31. 10 101 170Xd9A3
nol 5(-o31(1D104 1oviox9du AT A3n31031(od1L3 9 5(rf.1(Tr770n10 '5oildcp3d pox opi ioLT
5k1 5)9133/)943.6, 79139l0131( lo.onodmi 1010 dlok 531Alo1o7d3u A91 oo?ytolod lopoy)ou
120x 1013ElAXJ1L A1091313 53 n91 noX20D9d1 Scriciono3 /3A:5J .1 A11 4071/.70d1.0 110X 170x
d 899 noo-coo nos, noD9dx Acp-Af 101 M1(1L0 A134 110X 91 (1t3/9R 4177#93)1AC0X17)12 5e? 13"
5010 1(704110139Cp X90 A1193 51190 53 91 5k3 poo..341Dio,A)? pox 5co1(1a TR 31 91
AoArriloi-DiDodu (Fri To-rx 901 no1d173x 5nodri 73x71c10 'AisdcoX xvca
moRoidgas.
irx 9x Amyx 170.eD37431371 91 fAoltyou 5941/ TR 51o19o1 531 Af 179133Az0 5oo
9)ol
51101 517ox1d7odd1o4 577019701 pox 51o1p11d7oX70 517odrX A7343d17oiR laLT 9yo1/ n?RrtoN
t4. A9dX1i1 4501069 Ski, AC01 AC01X09 11)X AC01 AC0A911.321 510d9 5knr11olD163 pox Am-
Acovo AC01A9)X*Cd33L Wirth'? 5111.1 'Ski 529 3.e1cl434d33Lrat 511Ao3/od1 7099 'pox -)pdru
5oD13R 11:313X no3% '513.64131nd) 3.03 99
ptloyal. d 11011G. 10.q3T110A3/ i)ox A7013Th0thy
')ot.37-13)orm3.o. 5(0119 A3T11019390d1L Ar+1. A7ed31 'm1(0IL90,01A19IDAMM A3.6.13X7OX 53 )1,1
not 9du not noo-Aoll 70d3thnd1 1o3dcoX 'A3r117o993xumfooDod1/ 70.eA3 fplodal.
511 7od9z

5ond94 loox 5oA91o(o) nyvoijDodu TIR g591A102L VOX 539.611 5131(703A -170X91431L

'iDnod 17ox 53A1th1(3R AoisolRfi. lionoxio(;)d.Goomp ACOdi-noy 31 5311d1OX A79m1(3,l707R

'11X)01o01n0 loox 10369)60 70A3TIC:)001(11. 7711039 A91 6.1).1703.6 41Dno3X701R
pox 5701 570oxf
AC01 Od03R 3913X1pX AMIAC;311061d31L IDcouDT noDnoykxmloox monoyyp.cox -11(3X
53A93 170X 1109003/3X3T1 536.901 1VX AMU A0d313 Li.xx)? pox Li.vo Aostdo, AT 51731

517or1X9y pox A0)14n111 A9x19nor1 .A9d31IL (1)1(9 AnA3o1 Idk1ncl 59du A91 Aox)oDodu
lrolad?d) '5931(19)04 C3311.23 53 AO.D2 6)190 ko..ovoox la ion 9 -5odlo1( A3.09 TAU Ari

www.dacoromanica.ro
 NDCHITA CHONLATES 295

<acum > un adapost cu neputinta de cucerit de romei ; adunase acolo cu

ajutorul armelor tot felul de bucate, asezase de jur imprejur masini arunca-
toare <de pietre>, si-si procurase din belsug cele necesare traiului, lasind sa
pascal, pe culmi, turme de of si cirezi de vite. Caci cuprinsul acestui loc
intarit nu e restrins, ci se lateste si se intinde foarte mult si e acoperit de
cringuri <hranite> de ploi si e bogat in locuri impadurite. Numai de un singur
lucru bun si anume de unul care e neaparat trebuincios, prea bun si foarte
important e lipsit acest loc intarit ; ca nu exista pe acolo nici un firicel de apa,
nici puturi sapate in pamint, ci trebuie sal cobori la riu si sa aduci de acolo,
cu galetile, lapa de Mut. Luind in stapinire asadar o asemenea fortareata, 1) 667
Chrysos nu s-a inspa.'imintat deloc cind impgratul a pornit impotriva lui,
ci s-a pregatit sa-1 infrunte. Acei romei care se pricepeau la rgzboi, daca mai
raingsese vreunul, ca si cei cgrora nu le erau nicicum necunoscute locurile
de pe acolo, au crezut de cuviinta si 1-au sfatuit pe imparat sal ocoleasca
Prosakos si sal loveasca celelalte cetatui si sate care intrasera sub ascultarea
lui Chrysos si abia dupa cucerirea acestora sä vind spre Prosakos. Caci astfel
si armata avea sa aiba mai multa indrazneala, dupa ce va fi stricat mai intii
<localitati> mai usor de cucerit si va fi luat prada de acolo si, pe de alta
parte, Chrysos, silit de starile de fapt, isi va schimba gindul spre binele
<romeilor >, va da inapoi din fata unui <efort > prea mare si va renunta chiar
la planurile sale. Pe cind incercarea de a lua cu asalt, de la primul atac,
locuri cu neputinta de cucerit si de a se lua la trinta cu muntii abrupti nu era
numai un lucru zadarnic spuneau ei dar nu insemna altceva decit sal
vezi <curgind> sudori de singe si multa suferinta pe deasupra si sal ai inaintea
ochilor capetele desprinse de trup ale luptatorilor. Acestea erau sfaturile pe
care le dadeau ; dar li s-au impotrivit cu mai multa vigoare eunucii care
pazeau camera imparatului, in fruntea carora se gasea Georgios Oinaiotes si
baietandrii imberbi din garda. Acestia stateau de multa vreme in preajma
imparatului 5i se aratau plini de bunavointa fatal de el si I-au convins sa-si
ducal armata drept la Prosakos, sa mearga impotriva lui Chrysos insusi cu
razboi /, sub cuvint ca daca el va fi prins, nu mai e cine sä i se impotriveasca p. 668
<imparatului> in viitor. Si, dealtfel, ce-i impiedica sa mearga indata asupra
locului celui mai important, in loc sa-1 urmareasca pe dusman cu ocolisuri si
taraganari ? Si afara de astea toate, cine ar rabda sal stea multa vreme in
aceste tinuturi barbare si salbatice, pentru nimic sau pentru folos putin, cind a si
sosit vremea smochinelor si a pepenilor si a celorlalte roade ale pamintului
care se coc acum, de care e plina Propontida ca o grading. a raiului insamintata
de mina lui Dumnezeu ? 0, de-am fi la poalele platoului de la Region 158 si am
privi Aphameia 159, ca sa salutam sfintitul Constantinopol si de acolo sa
plutim spre tinuturile pline de dulceata din fata Pontului, unde mereu bate
dinspre miazanoapte o boare blinda si data..toare de viata si sar pesti iuti si
salta delfinii atit de placut si surid pretutindeni farmecele bailor si rataci-
toare ape argintii inveselesc pe privitor si unde auzul celor ce hoinaresc
ici si colo e incintat ca de o vraja de ciripitul rindunelelor si de cintecul
158 Azi Kiicillccekme, pe malul Marii de Marmara, in apropiere de Constantinopol. Aici
obisnuiau sa-1 salute pe imparat, la intoarcerea sa in capitala, cind venea din partile europene
ale imperiului, eparhul Constantinopolului, patriarhul ecumenic $i senatorii.
158 Castel afiat in preajma Regionului. Aici, dupa. sosirea imparatului din calatorie sau
din expeditii militare, se organiza o receptie si de aici pleca el a doua zi pentru a-si face intrarea
solemn& in capitals.

www.dacoromanica.ro
 96Z svaapaN va.v-mociia

17236 31 M92937DX 170X 73118.1( 91L d -0

10170TIStd3 &01.(336,73L C1029 4AV911.clyrd1931ZX ITI14.4
70d9Cb 4(7000120X 6A20.0 pox lochou m9Dd3ll
6709(91(723 loXfyg
791(1.1xodo2 Sno
'd 699 9 5Lt1 57oc3ox.A.v,i5(931(92 5kohfd17o.9 5nod9ox123 37(1001931L72 4131(1970d 319 17DX 01
0 60 611,9111. 53119 pox 6063197id4 A91 7031(1.074 3.011.6722911(3?
A371 11332 /41 R909
G.11 c3c9XA.nD 11Op1L 9 5(91( 5101 519xd9ol 5992md4A72 &23X.4.3631371 6934
3270x29
A9 51371(?. A3T1093d.03d2L 4500A9T10d39 (f.T1 641 611912 531A0X10 10A3TI34701371
7069
91 69134 7o17ox 6:91 601692x3 'e79(9n11CTix3 lovvp 01 A31-1 n9x1X101(a nolc91(7orDCpo
a

53 A9x113x19 p0n14929272 011(94 '5101 5991270 32 01 50 50063l179(9C113X 5709431

17DA1t414.A0dC)01(1C1) 6939(f)132 517od313 5270xiy797od
9 32 5(9,0,229 A3903&31L3 133L3
32 pox 53 A91970 13n04(5)3 601 'noxv.00dil nomod 13x3 nou, no1/1l,(170d19 (904 991
-
no/cinodcb 70X11970 '17049709/4132L 170X Ali 70/C13 59dat. n(9370T1(9d, vInzwinkl 99)(31
7063T1 613311777C 50170d3A vox 5917orlo7D.g, 073o d33.c.o d7o.l 57D2321(3 .91to097nmAk12
10 A311 cbpdl 519349.6, 1107C OATIO., 51 Mad) 10637170 4/119361L 10 33 7091 pox k1(3d ?th
-
701 201 pox 5101 931.72 131-
533..no4 13311, 14.1972lv72 no3dnocld) 9162X144393 '7locbow31.
AmX pox Ski 57odxv 519n31ioX7071 dX.133z.3 5316o11[1 .(Loyyrd? 131(37172
170X 7013T1

n01707130x pox 4949(1) no(ou ADD.Onodx?? 5991 5nod7o4jdrd not 45917or1D3X731od2L

d33Lo xrrilmyocbodu M91 3913X3 n(9102 olto-1o2ox(b3L3
319036 toopti. 29,2 pox 7012
4(01 m92(9Arikdx 1on3r1m711o72 n(929A72 nn0l1doc3x11. 5(12 410d.17012,70 10A3T1Td1311.
170,093A3). (9D23 60X131 pox 5941[ n14c1220 61!.1 toodx3o .n13-r1772d2r672 319,1(ylo
11 17D9967013

AO).C/9 A70914.0(!) A91dc(.1(99 31 7or1p pox 46019nt1(px 5001 FL?

M91 MOX131 -07172
50o6371on 1o63r1fr113d1 pox (99:13 4531A70913)(XInD 3191 5(9170X13
0A02L7012 1043719

'd 019 A709(90.3 531A209(8.117] d7pi 578A722772X9 513 Akt.1, 691 M9y5Pii7d311. A193d170.6170X 7on3gcto

60X13 01 n3.0.1po noyaLo 7o1n0.A.f90d2 531n0n37111r.3 32 pox 0 (919 61 (4X971 17DX

7p170X M91 123 A(91 M9X11(7970d nmyao 531.A001X)DA77/1.7) 19d3X 31 17DX n193cb1` 5(n
517op,o7bp '19(371(pdX 5oo1 599.61y 9293210 6 514.1 SttloridT pox 721 7o1x7pd(9.6 11..G70x
-
Anod 1on31'19nclo.67om72 (sod3117oyoX9 32 001 60I43 4501.A0A170d0d2L 17DX 6(91970 90d2L
MT)1A9X9703L 5(9X7OX x3 A(91 nc9n3T113X12L3 n3.649n3o, 'n(nyfiviltop 3/-19
pox 5(9327odd
5m1936? 37D6 '913x3d)70 57onf3o0x9 ncoiriox 513 ncworldo
9 5101 510vz.9 57D
70A3

7272 99.69dkr1 -5rn3T1k1(cj3dr19u? 6032 no r

X12,970 IWA4911A0100110X 691 'A01kdd31L3

It nnok 5(9d0cb9rt2 17ox 5(91L3voX A01 7D1M10170C/X A13X.A.3&320 01 n3.6,X70c1t. 513 -lodd
nv23X nlcirt,feT n(01 Uri
pox 13r113 170X 13.A.1A1L M9A3T1110X00X7DX 7012 noi.,
norelt 706(9997ox o 32 1tA97-1 14.1(2123 '13 pox Lanza. (briplxx) TupooX31.7ox pox Us.
13918.thor171d32 n(n1 no-31(13X 691 701An01xmo0dl10 5963rIfn1dxo3o A31(700170X
(9190
701 A(9], nm77onn3i 993x3 6 nc9d2rop )017D711.1.A0C3d) 11L3 33 (4)1991 pox 52ox7ot1(x
nc9a.00.a. mxiloro
'19n3rif.oks, 5(93.1.9 A(912)2612 53 T1 (999 polnmeql Am/ 'n(9X131 32o9
'A09ttd30rictti. 6349 If.T1 q 51019n14o0 113D13 M31071 X3&7010&3719 6091Ld?13T1 A3.613X3
131312 -
0 X9 '11&0X3 X3 001 no1x31(1oSr17DA72 '6.32,2 5m lo 10n3i-1ook20r10X131 10X)/(a
0160A &0d3I9S) (9y103 91 &WIC/90dd) 17DX 9 5099dX 012ky13MID 170X 451017711(9d

'd 119 AOT114.d)93 91 AO.t.(333391 0111.63/13.A. poX m91(1(ou.

201131L393 A(917FT17DX '5193d17on72
13 7e1 5942 A(f.1 A193d170VDX noi 599X331 rfooA.do olinorilolkodii. pox lolrx n9d1)ox

5ionTrinozpo 913X33cboax. Ann 32 tst A(91 M-91A9XIL.GIOX 7013y?Tlf (1. pox 593.G 59197D
13 5(91X(8.1(2713 5101 00197D n31-19,copd11l.3 (19)o1'11dx LCTI A3
A171111.,1(1C72) loxtf.)(1 4593.6,
5101 3191 5102?4,&72 Amx02932L3 k1119odu 5191 1970r193ncol72 pox n1i./93x3,170x

www.dacoromanica.ro
 MICHrl'A CFIQNIATES 297

privighetorilor si de gunguritul si ciripitul tuturor celorlalte pasari cintatoare

raspindite ici-colo, in tufi§uri". Se repede atunci imparatul in goana calului
spre Prosakos, de parca ar fi si vazut ce i se spusese. Au fost darimate, in
drum, unele cetatui, au fost arse gramezi de bucate §i mai multi vlahi au
fost luati prizonieri de persii 16° pe care satrapul oraplui / Ancyra 161 ii P. 669
trimisese in ajutor imparatului ; atunci cei care nutreau intreaga §i mai
fierbinte dreapta credinta, 1-au rugat pe imparat sä nu ingaduie turcilor sa
duca in tara lor oameni care cinstesc pe acela§i Dumnezeu ca Si noi, ca nu
cumva ei schimbindu-0 fara de voia lor credinta, sä nu se minie din aceast5.
pricing Dumnezeu impotriva celor care i-au predat <turcilor>, ci vlahii
prin0 sa fie dati romeilor ca slujitori, iar persii care i-au capturat s5. fie
daruiti cu alte daruri imparate§ti. Dar <imparatul> n-a incuviintat nici-
decum acest lucru. Iar dupa ce a ajuns chiar la Prosakos, aezindu-0 tabara
acolo, a hotarit sa atace indat5. fortareata. Si puteai sa vezi atunci inf5.ptuin-
du-se de catre romei fapte vrednice de cinstire si de admiratie. Cad au luptat
peste once Weptare. Si unii inarmati cu scuturi lungi si cu sabii goale,
altii purtind arcuri Si sageti se catarau pe colinele dinaintea fortaretei si-i
atacau pe cei care luptau de pe ziduri §i de pe inaltime. Dupa multa truda §i
multa ucidere de oameni, i-au respins pe barbarii de la prima intaritura care
fusese construita de putina vreme pentru paza portilor de acolo". Erau chiar
unii care agatindu-se de colturile de stinca se catarau pe suiprile prapastioase
asemenea caprelor salbatice §i incercau sa intre in interiorul zidurilor §i sa
ajunga chiar la fortareata. Dar tocmai cind crezura ca au infaptuit un lucru
care sa-i salveze i totodata foarte frumos, gonindu-i pe cei care ii atacau de
pe ziduri si inchizindu-i inauntrul <cetatii>, §i-au dat seama ca se ostenisera
in zadar. Caci, cerind tirnacoape pentru darimarea zidurilor inconjuratoare /
nu era nimeni care sa le aduca uneltele cerute. Staruind chiar si ass in truda. I) 670
lor, deli erau furio0 pe cel insarcinat cu grija pentru utilarea armatei imperia-
le, s-au folosit de miini §i de sabii ca de n4te unelte si scoteau pietrele ziduri-
lor din imbucaturile lor §i distrugeau crenelurile s5rind <peste ele>. Lucrul
mergea insa incet si ei sufereau r5.0 de pe urma loviturilor primite de la
dumanii wzati mai sus ; intr-un tirziu a sosit Si eunucul insarcinat
cu purtarea de grija pentru arme, aducind tirnacoape legate cu fringhie
intr-un manunchi. Si, desi trebuia ca blestematul sa fie inecat pe data
sau macar imparatul sa se minie si O. nu indure u§or fapta lui, spre a da o
mica u§urare celor chinuiti de lupta §i de sete si de arOta soarelui care ardea,
el nu i-a adus decit o mustrare si aceasta prefacuta, facind pe miniosul din
virful buzelor §i astfel a slabit avintul acelor barbati viteji. Pe linga asta,
cind ei au cerut §i scarf, ca sa se urce pe ziduri cu ajutorul lor, nici de acestea
nu au avut parte indata. Din care pricing, nemaisuportind sa se chinuie in
zadar, au plecat de acolo, fara sa o fi vrut. Fara indoiala, ass cum afirmau
mai tirziu vlahii care luptasera pe ziduri, fortareata ar fi fost cucerita si
Chrysos ar fi fost prins Si romeii ar fi infaptuit un lucru vrednic de lauds si ar
fi scapat apoi de multe chinuri, / daca erau pregatite din vreme uneltele P. 671
necesare pentru surparea zidului si daca ele ar fi fost date la timp celor care

180 Persil = turcii selgiucizi.

161 Este vorba de emirul Ankarei (Ancyra), Muhyi al-Din, numit de Nichita Choniates
Masout. Despre raporturile lui cu Aleide at III-lea, veziCharles M. Brand, Byzantium confronts
the West. 1180-1204, Cambridge, Massachusetss, 1968, p. 135-139.

www.dacoromanica.ro
 86Z sviaarN V.LVTNCH

ATTI A1&i A77d3TIL:. (ono lolmicod Af.atOrcrat.i2

3
31 110X 61009491(3I3 141 .2 -131.3
&379n° 544210 59d1L A70d31n3e 10093n? 'ntl.xoyavrinD nod23 32 10137I 50137THILAOCid) 110X
(101LTI9X 91 A0A31110191tA10 A0A371(py1(1ri70 7013 101 3719#X3A3nn9 pox fro
701 zy9doch31t, xumrifAxXttri 52o oincodX? locbddfd up Arodli 1X2o 4513Xmdd
5coXn1nt? pox 96f
Snort 5901 y 5noc 531,0)31,0x)012
nol AokrA
,1 337 4
vox 9 51371 mos,
modi-Tat mDTDTcblo 561933b3 avox A6.A.1o1d31L 110X Alf.1 AU.A02A369 513.6,111013
4510.dnovon7i '5o191df 51o17orlcod 971 1113 63.6,91TI 701 771(9dIL '5o&37ic1o13(3k1z.9
3191 32 591331 A099dX 57014190/10100 x? nos (.TI n13X3 A91 AO6,91Ti no&37-19olltdoX -
2o non971 10 3n nmat136f lon3riciono2n36Douf 1o1cod1376D lotly 5coxxx 313-
nno.g, Os '37rict311od1D fouf 170x 10 filox 5noA70d1t, 1oA37ir1(nx11t3 9.6,con79 51o1(1(o11 9
no pox 101 Ti () 37A371nonx1cb3 A03110T1010 x3 nc91 no-noon:1i 371310rld3X 513 nolvon
no,ll-taxx 510 ,no)7oy31t3Dod1L 513ol dfl
51701ctxtt/93nf 517031121 473A37109910d1090d1f.
77113 (.1 1101 501.0X13610 5(10,0d 1111.10d3OLO 59d1L 771913y1L VA3'1190(31101R 701707itpil
'd ZL9 ?Ra1 31 3913X70X 921160212 7063TiclAA1023X9 A.0d9CIA177A37le A729 -A.oxrx 77ox 591xcln
32 iodt,fy 1101 501MTI9d3 531A0q3 10 10d101014 5101 31 57oA37XG.Ti nxuony312 570 1313
AC01 3913X3 Aco69ytt.A. 19313 /137911 lopo-ricod pox 91 At1oxvynd)oi.xctn 531A77911.04,7)12
(10AA10mIc U.AU.X9 A0.1-131 'nodzypxxlo.t?
70rin33..10d1D Its no.2., no3c7o1l.93dolcodit,
5(2 137X A01(101 101.9.6.L4(1130.0, 1370.1.1377/171? 31 103(11277 ow, 5noX3y 5m 3X23 7o_txx
-
'Aconntho2 1mx dyri97od2 potIno.olf.dX xamoixydm pox 921.2 5ao33 -no&3719wod
13y3Ti10 pox 701 A? ILI tinttxp 41on37-19y312 520 9 q
pox 301 3713X3731.74 91 dX 37TIC9
37y12321 1101 no3d7ou-93d01.MdIL Alty9 10.93X3 Alts 371XclA A? 3713X(9T1 17)X 110r(3dl
701 AC0177TICOd m3793c13 '37i70riA.79d1c 111 n
110X /1(9190 3713X03 k213oA373t7in1 x? Acolciy
mA3X7,AR 1018 5311\0)T0 A3.0C9AR A(91.03? ()1 6311(1O3 91 ciTaTd1...0 wri LIFti 59313 5f:3 A?
f
1319X9 91 -non3719All tL19)1 101 pox 5fit31(1937Ej 701 170X motoxo Xclo Acod9 -137d31t
'ziA37-19n 5coyyf 3s ?2ttri A73d1C310A0dX 3913X3 450A3Ti3.6,Od3L 53 110131L?d15139741111
-

A(91
(10.1, 3s n2o
noxfpodll pox 51(1 5tt11Tictods7 pox A(91 AC9c103X T1d311. 6199(3x
41301101.013 137X A37/71 A(01 X3 (101 5(1041 13D.07/A(131V19 10 611013.611/M9 (fri 59X110(1111
'11A0)1(001L9 13)(37110 170X AT1913 91 nolinlo)na Att1.1 (101 50d011d1.00103d31. 77d3170A.(1.6.
(101 501nnOX1OACID 43(13311.10 pox 61 cbDctdx AL(.1c1371 4361102111LX? n9lcolodnicin.
57133vorup A91 A9.1.93439 A0A110719A03N A91 n9A133pd, Am-4.61)3,(3i TR Acoi,
9 A3T1 509/9dX 01:30)3 -
'd EL9 M917,D1in3cb1inn pox Stu. (101y1Q7h37A. 5911373 5D.913.6,3139671L
13191L pox 31.6,9li. g5o47ior3.6,Ao1 TR Aril t!. A91 AC91 AcocblifilA03A (tn3Tino2137
Lac AOTi9
no3 37i1lnD-
5031.7713XA.3 3X13 A031 'ACOAF113X110d102/ 70913e3711213 TR 59d1i, not 67-Inn
nI3X31 6/113X3 45(939(pdd 170X L1.71 503.14,1.0 10X11(;110 470910910d2 513 .(39AP 131%11071X3
Aco, 7od2Af 131(37i10 pox 10192.31(31 A91(1103,t10X 5109160101407.K1 170X 51091117)T)0Tin

4A9A10X1,6? Od31Lcice371 5701111 A391dGb3 n0d31,99 (pi" A.fcb Sit TRUTI 6,511131 133nky1(R
Ltncocb
g 3191, TR pox A(941(1X7 5020C) .3).3 011LA3) ti.191A.3T1 31 pox 10d31co3vox1dc)
A031 .A0d319d1L 513 Ch0A. 77679931 5319.6,31311012 371771193110C)19 AX)97)11. Atf.1 -3X37IA1
A02 eool 4no.wcito.L.3 10A31177937d1371.01L70 AC031(97L Acr193X131(:13 pox
177X 6ndox 570
531A91nr1.t3 4Acodo 319c2 pox co, Sonfd o1 5od9 DUnci3c3312 longrif fxxOot Inodcb -Di

1.17007721 ntp. Attxpdo non3Ld9ox3

www.dacoromanica.ro
 NDHITA CHONIATES 299

le cereau. Acum insa lipsa de grija pentru cele cuvenite on poate chiar
insusi Dumnezeu (ci ierte-ne Dumnezeu daca ne amestecam in chip stupid
in judecatile Sale), care nu era multumit de oamenii de atunci, a stat
impotriva luptatorilor. Astfel s-au luptat si au fost infrinti romeii in acea zi ;
iar in ziva urmatoare din nou au pornit la al doilea atac, dar 1-au gasit pe
vrajma§ <gata> sa lupte cu avint si trufie din pricina celor petrecute in ziva
precedents. Dar si masinile azvirlitoare de pietre de care se foloseau barbarii
ucideau nu putini <oameni>, aruncind pietrele la tints si de sus. Caci si cel
care conducea aruncarile si invirtea tija si potrivea prastia era cel mai bun
dintre mesteri ; el slujise mai inainte cu leafs la romei, dar atunci trecuse la
Chrysos, din pricina ca nu isi primise banii. Nu numai bolovanii rotunzi
azvirliti de masini daunau armatei <romeice>, ci si cei rostogoliti de sus pe
povirnisuri. De multe on chiar si pietrele azvirlite de masini care nu ajungeau
sä atinga trupurile aduceau moarte celor care se apropiau <de fortareat5.> ;
caci, lovindu-se de stincile proeminente, indata se sfarimau din pricina
vigorii izbiturii in foarte multe bucati, care se raspindeau fara gre§
ici si colo, / purtind cu ele cumplita moarte. $i iesind in timpul noptii, pe p. 672
ascuns, din fortareata, barbarii au distrus masinile pe care romeii le aseza-
sera pe culmile de acolo ; si inspaimintind garda de noapte, au ajuns-o din
urma pe cind fugea spre cortul lui Ioan protovestiarul, incit si acesta, tulbu-
rat de zgomot, s-a ridicat indata din pat, asa cum se culcase si a luat-o la fugal
galben la fats si cuprins de Ilia,. Dupa ce au luat lucrurile aflate in cort,
printre care erau si incaltarile de culoarea broastei ale protovestiarului,
<barbarii> si-au batut joc si au ris toata noaptea de starea in care se gaseau
romeii. Pe linga asta, dind drumul de sus vaselor pentru yin, goale, imbricate
in nuiele si avind forma tobelor, insp5.imintau cu zgomotul for ostirea
<romeilor> care nu stia ce se intimpla in intuneric. tmparatul, vazind atunci
cal nu si-a atins scopul si, pe de alts parte, nedorind sa-si mai piarda timpul
acolo, se indreapta spre o intelegere. Si cedeaza lui Chrysos Prosakos si
Strumitza si tinuturile din jurul for si consimte sa-i dea de sotie desi nu
era fall sotie pe una din femeile din neamul sau. 5i intrind in Bizant 162,
desparti pe fiica protostratorului 163 de sotul ei si i-o trimise lui Chrysos,
desemnind ca insotitor al miresii pe sebastosul Constantin Radeinos. Dupd
ce s-a savirsit cununia si s-a asternut ospatul de nunta, Chrysos / bea si p. 673
minca fara masura, dar femeia, respectind datina mireselor, se stapinea si nu
se atingea de cele puse inainte-i. Cum mirele i-a poruncit s5.-1 intovaraseasca
la mincare si ea, nici asa, nu a facut indata ce i se poruncise, 1-a facut sa-si
iasa din minti de furie pe barbat. 5i dupa ce a murmurat pentru sine multe
in limba barbarilor si s-a agitat furios destula vreme, <Chrysos> i-a spus cu
dispret, in limba elena : Nu minca si nu bea".
2. Atunci s-a produs si o navala a scitilor 164, foarte mare si mai groaz-
nica decit cele de mai inainte. Caci, impartindu-se in patru corpuri de oaste,
au navalit in toata Macedonia 165, atacind si orase fortificate si urcind pink

162 In Constantinopol.
163 Este vorba de protostratorul Manuel Kamytzes.
164 Scitii =-- cumanii. Invazia de care este vorba aici pare s5, fi avut loc In toamna anului
1199. Tratatul cu Chrysos a fost Incheiat In vara aceluiasi an, cf. DOlger, Regesten, 1653;
Dieten, Erleuterungen, p. 100 101.
166 Este vorba de tema Macedoniei, unitate administrativ'd ce se Intindea pint la Marea
Marmara. In ms. B : au pradat toad; Tracia".

www.dacoromanica.ro
 00c IALV11401-1,01SV.12Dam

malt A70Dn31(9x.o3 117X 57DIA0106C7i 6111011131X71&00 59&32k7i 513 57oc13X 5o/Avv7i1(o1

IzAri 1013 '5o?R 119 pox m7n911x1a,1371 n0y7(371 59d1L Snolroi. 170t93x9yoL71n.o
pox FIR °Inca Ski. ncoscoo? nood? x90 noX13 5II.Xarfl

Cg

d sL9 III Z <--> e1&00,1c0', 5odiax70 0191/lCpAkie 701 1,(ecp1x:0c31371 xanloo.. 701707id9vp
pox 70c)17clo 511 Troldlf Alf..1 4 5101c101 1z13x937013 ,ty,orichox L. u IA 91 120Att1.00lo0
'd 9L9 41 A9xdr7odi, Tnox n1C1 Aiyouriloafanytio 5(19 chpl A3.ge-)A30 'Arrloup 51nDr71on0137i
339 51:1131(V, pox 59d4j7bok 711,3 iRmoz.odaiodlo8 671 231(1970 5r,7no1.31. pox coimoL 5ko,
5k.o9o33 69X91 592011,9 A13.A.U.171d1.0 13C4.X13
1701C
111/1193031 A01 nco37o1 1.10 5101
nuopmlorio 71970 510X/01($ id= nfo nooalylo AX1X6011,3 910..010X3102
31 170X
17/X AC01 3913X3 AC9tROX 51300d) 501d9X 3.4. Ta. 7016701& 170X
01A0d3631/1 131(37173
Am1k39 A07'i0d3A9.9 Aold? 5101 A3
'A3d3d)? 5o6odilyal10 A(2 pox Soldlp-oxidR 59dat
Eta, 1&X941 19101111.A1X pox fj 'roD7oTicr31(n0 13X14
31 513 Acyrirow. 91 16311. A9197) -9710
pox 170X ncoldnodcb A(lmo)nd? -3910
6A01(flth 52703Ch0e AC9A3/0711 5107isa11(aL9 iticrm9I70cix
193Dd3dl 701 zA37133)(11A10 61 drripir 13d9 7oi.b.d33X11z3m10 nodxrri o-tafdldnaop
-

593.0910a 47) no 13421.3 101(1)71 'monio.gnoori pox 13 5903170 013113 641 nolrcv
51701(o11, pox 51701D31311 50A3Ticionodd)ovith 9914,177 451703C3C93 5(T)3E4
31 9o1970 3noodt,
pox 5701 51391C1170 3A171d31L33 .A0I2tS3 701 33 Tchoo.: noa. 52dReo0 33901 7on37191170du
10 1d331. n21 ?1(ip7od 70 531ncod0nnD 10.1(ZX Ari olnonpochago 170923 pox 5c91.o3cl70 3y9
-
AOA 4170.8970dR n0 A(C11 pox pq cincoxs) 51op07kod
119o91o99D loch= nol 59141170u
170.p3n7), 63.89 170X 51393A110d701L A01(4913 ml 770.ony70d70az.7doi..10dxol9lo Ski. 5111th10-
d7pal nr nod7oddood 70d3n30 1F7i nopot nko,odoL. 5107]o7ic9d
31(01L
691 nkri
601201C,917) 5(.9190 51A.A61703 A13.031001371 513 ttnii7vdx7p numeople S(e) 701d9odth pox
7o1nX31(ou A3 5101 57oci170x13q m3ldno3n 51o2L91 pox n13cpo nri
91 no11(9cb7i3 61970
'd LL9 410T193110d19 A13AclaX1T19 33 21 'n9x77o7ic9d 90X70193 /1707C33 5C0 n0I9C(.6X993 17onn1i
13 901 nIm()0diaq 47310663 1311,3
noX70719aLT IF71 511 631910 01(31011,934 1236670dn1
101 AC0A11 Aim(1c) 5cou imp 5c9 FIR /myna/. moo- nc931(13X 770.G.D3d3iox3
1V7iff.OAA3
32(1.7.)
nmvp r
52.oyyou pox 5Ltncocb noc3319n7od1 DO n3.gri3x3x LL nr.r.dcb
po 51310cl1t, -1.7q3

"AiDnoyx?A. ACf..Ti 513 701(2

ncoinonoxf 570I 5009 57019701 570TIC?A.1 A7oDf --1,4913
A91 Ski nomor 57odcpRo30 notok
ol .19A3119 dx).A.9 5cpy1970d A0(11.4X3 513 A11.0131.
7011.13TOX A(0d7)1(01L9 X90 A11.0R 5C01L9 11/.3 n19701L x90 li.vocbsolp va, 5odst omon93 pox
nooLox.o9datio, 367ix9 4A017XVc 45kD90113111.0.L7OI70X 67107110 10.6C70IA10X 51,h1
Aga.
nolooLoxvx 5c931i7onci3 5k1 pt.? 21 531n70170x imp 5OLD9od3d7 701 A(9110T)Cod -170d.11.
')01107-) 5C? no C;PC(01L Aod31D9 513 &fa/UR 91 5on 'Agxki:j7dx? 593AA? ia.c? 5101
331101 (101
51on7ionoxri. 513n7och pox (pi moX9 9 '11 110X 63131310,32 5m 501A91.7g3C370670
CIOXIOX '5r71oi.9odoo10 110X 119 AC01 AC9130T193170d19 5D.3pld3 A3 tho, t,tiovelp nri
7OX3 nyyp..D 59du 691 nk17pi9olz10 noolyoy.g, 'Two, oolcodol. moo, conx(7 -
opo,
ChM
&cowl '67197o 701no9rpnrioun nolnol moi 'ACOxfs.vm-ID
pox 901 Ankri 11 3101L1,91L
A13.60011. 533k72 110X AC01 ACO31lLy3 'AcrirAla 3 non 13311, 61,970 .eaxkd9X3x.00daz,

www.dacoromanica.ro
 NWHITA CHONLA.THS 301

pe culmile muntilor, astfel incit au cercetat §i muntele Ganos 166, pradind

multe manastiri §i ucigind calugari ; §i nimeni nu indraznea, de teams, O. se
lupte cu ei, caci ar fi trebuit ca un numar mai mic de oameni s5.-i infrunte pe
mai multi §i de aceea nu puteau sä se ingrijeasca de sufletul lor.
23
1200, primdvara. Rilzvratirea lui Ivancu. Expedilia ginerilor impdratului, A lexie Paleologul
fi Teodor Lascaris si a protostratorului Manuel Kamytzes impotriva lui. Ivancu captureazd
pe Manuel Kamytzes. Extinderea stdpinirii sale in Peninsula Balcanicd
Despre Alexie Anghelos, III, 2. < > Dar Inca nu fusesera duse pins la p. 675
capat aceste jocuri copilare§ti 167 §i o jalnica veste urmeaz5. veseliei. Era
vestea c5. Ivancu se razvratise la Filipopole. / Cum am spus mai sus 168, p. 676
acesta i§i schimbase numele in Alexie, devenise ginere dupa nepoata al
imparatului 169 §i, daruit cu putere mai mult5. decit se cuvenea, ajunsese
strateg Si comanda trupelor a§ezate in provincia Filipopolei pentru a tine
piept vlahilor, cei de acela§i neam cu el. Fire§te, de cum s-a vazut domn
peste tinuturile de acolo, pe toate le sucea §i le-nvirtea, caci era un om abil
§i energic in orice lucru ce venea in intimpinarea nazuintelor Si vointei lui.
Si pe cei dintr-un neam cu dinsul ii invata me§te§ugul razboiului, imbog5.tin-
du-i prin daruri Si intarindu-i cu armament §i, refacind fortaretele, a facut
aproape de necucerit tinuturile din fata Haemusului. imparatul, aflind
acestea, it lauda §i-1 cinstea pe Alexie, invrednicindu-1 cu multe §i foarte
insemnate daruri §i-1 asculta cu placere §i-i implinea u§or cererile. Dar cei
din jurul imparatului, vazind cele infaptuite de <acest > barbat, spuneau ca
intr-adevar sint frumoase Si ca prea bine lucreaza, dar nu le-a facut ca 55.
fie de folos romeilor. Caci nu se poate ca un barbar, care nu cu foarte multa
vreme mai inainte fusese cel mai inverpnat dugnan al romeilor, sä se schimbe
ate, dintr-o data, intr-un prieten sincer, incit sä refaca fortarete §i cetatui in
locurile cele mai potrivite si sä sporeasca oastea celor din neamul sau, micw-
rind-o pe a romeilor, pe care uneori / ii socote§te chiar netrebnici §i incapabili p. 677
de lupt5., daca nu cumva i-a incoltit in suflet gindul uzurparii puterii ; caci
gindurilor unor oameni nu le place intotdeauna sa se exprime prin portile
buzelor, ci de multe on faptele fac cunoscute mai limpede decit glasul pe cele
ascunse in adincul sufletului. Dar cei ce dadeau aceste sfaturi intelepte
nu erau ascultati. Caci imparatul, considerind drept chez4ie de credinta o
data pentru totdeauna casatoria <lui Ivancu> cu nepoata sa Teodora, gindea
el nu se poate nicicum ca bunavointa Si devotamentul lui Alexie sä nu fie
sigure ; era vrajit, cred, Si aici de malefica putere care ducea neincetat spre
pieire statul romeilor. Dar cind, nu peste multa vreme, lucrul de care se
temeau s-a infaptuit, <imparatul> a ramas ca trasnit de cele auzite §i nu
avea ce sa Lea deoarece nenorocirea aceasta izbucnise pe nea5teptate si
stringerea Wilor era anevoioasa ; trimite deci indata pe un eunuc,frunta§
intre casnicii lui, la razvratit ca sa-i aminteasca de tratatele incheiate intre ei

166 Munte in Tracia de sud-est azi Ganos-dagh, in Turcia europeara.

167 Este vorba de petrecerile prilejuite de nuntile celor doul fete ale lui Alexie al III-lea,
Irina, casatorit.i. cu Alexie Paleologul si Ana, c5s6.toritl cu Teodor Lascaris, viitorul imparat
Teodor I Lascaris (1204-1222).
160 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 623-624.
160 Ivancu fusese logodit cu Teodora, fiica Anei a lui Alexie al III-lea, din prima ei c5s5.-
torie cu Isaac Comnenul.

www.dacoromanica.ro
 Z08 SV.L.73711 V.I.6INCH3

392o chip.. 4 AC9X9C9A1102L10

not
Akl 5k1 514ricpn.A. .ntf.yodzi..37i nol 39 m3i.91xx pox 30
7oth71nno3n zoddrboA. 5(971(1970d A7293MOM19 301371 3A. 591A70IL 1101 nolepclo 172X
9OWIA3.4.1CID 50170ricpd141(3L. 170X AC91 3191 A? 61170)(7011. AC9A3TIOX9.A93 AC91(01170d19 '
61
*d 8L.9 50ArfiL1o30 A90 9 iLt.IN Sox 5oXnon93 59431. A01 Acyirty, n0 A0A971 A3e90 11 5011
Ai/.1 A193.6.9319 40?
513 AO/k.d3
'5on3rin7od31)oi9 loyyf pox 39C9dd311.390C3l novoorl nonnx?
91 A? 43Dd3X 570AJOTiti.90d1i. 5(91331.0d1L d31.1 (101c110,170X
Cu 2.03R1 '1039f10d702L
A,(01 093707-1(9,1 &0D9 muncio ,fos-43021.? pox 57012p212 sr
A3X14d13 170.093X901L70 AV"'
AC91 M9A1e311. 170,6,93d70102L? u
AC91 4AC9A13d9 Sr') AC9A13X? A137120 AC91A9X3 17DX 91
nvIDOILVACII) nomotho-ri9 zrrilloa.nos lo 3g 1d33t. 5901 590ddriXU 901 5C9r(1973g pox n91
xdo,tfcli.Dol,codu yff.nonvik not Ak)lorbom moco?9? n371 coppLo Scomoxl n01 -4hp1n19
-
'nos pox
531 4.1 39
4
tficarricoo.g. 511 if 'wyr)ciodu pox cod3t n2.31o1mo1m1 olnoxoodIf.. noowrin
nol. nodivx AkILOS) 531n70D3y03170 x3 nol 13onL4e4d097o19 Q1 rThod4 01
norin.godu A70970X93 5101 Ard A20 510d3107id3.0 A13Xc91e111.3 170X 5(914,10 13X9e3 173X
AVACi3d31e d)3 5701A033 10 A(91 AC9?d9 319 7948 '5oq31(y, 51o1 51od3193oocbsoo,9 X90
n3n1o94 5co,(9 201310 14&X1 oodnvonT non3ricoloimi.3 51o/103/.. pox 'n193d9 G4 n3srty137-1
ArionaLd? 5(o369 1313 'eacalat. emnporix? 513 xoyarino nrf 701A0e9110170X 4A91A07)
51X711(yOlL 91 50.1419 513 M911A9X7O7e 4A0A31irA1310C4L M3C(31d32L u
701 701nX31(911
70991L9 3X93313 39709 170X A3d131.1A0 O 450131(V, 170X 170.e96 13N(197)d looxi,wox
Si
pox 11. 51tynod 1703. 5141 5cp 5ononpri10 45t4933.6.codnx 63c3noc3o1) nuno.scopoodat.
9 ntozdooLgepox 5nodo n? cbizol erri1)11dm em3rl0A31( 01709lf7.1993 O 3yy, .5o2
oo.enR VOX 7019131(31 101707iMd. 531no1ox pox 5cono9mxoyicb 19n37-bpokvorh0 xr,to
'd 6L9 5nokpo 5)3d9n39 5ctovollo n3 tn. ni31.2.00dat M1 i3X331 55e1 5zx70ri3yx 40160%(7A33n?
AT ni. 5o1.o11(7dai. 0 5ol0y0170looll d 501A.d(p 311 531n9y339 01 oorind? pox d313
70111 70170T1p1y03L 111.3 3ed71 5(9C)7OARD 401A709C9d13X3 1131 A37"I 5017)T127O,t,371 kaL. 39
pox it/Iwo-a-19 AC91C,l01 10/13719A11.1d33L Somon.rio3 nr2,9 o 3yy,
5o1 pox 5noXoyo3L
513 701.43 xyrrircou 7:),a3) 31 loi..Dpysi.. 101.1ox m0370ricod, xl.d3 5kwatkliod10 5701413317.13
3e -
Udy.y.0 SonyrioXml 4017033R3.2L3 59(31. 39 vox 3eA9101 11 7971113e9.6.37.1 AT1131i
A0177191 &fp ova 51 pox nolcoo 17oinoc13X n91 7o1913y22..70dolfda.9olcodoL chpl
7099 AC91 AC9170,(34 ncom X3 &col m93goid31L 513 91 Acn039321 4ncpx13n313-ri pox ov_trool.
59ovocho3l. 5101 59d31 niono),00.vo movicbo-19 701371 pox 51odiorl nc01xnw-r1Xp0
noty
moporicod, d33L9co 11 moyoxo 70rri3d1)othl0 1707t 7071970e92170 (4,21 11A0Xdf 5141 570d0A.X2
1A90C91, 170X MdfX A9d101"hp 470A3T1993 1331? 170X 50113T709131L9 chn3yy, 50m3x3
Tilox All,134TICOd 57)Xtf-V712 4013.6312 5n9Xtzg 310179 .70x0312 57091 Snoporkod
n3n3yo,0313 139y., chp. 91 nomoiLdT pox 59d3z. 5o9d3x 53X3d1orho13 non- 'modem?
q.e90 AC9001 5? 70x3197o ooyfri 5io1 5iox1v1d) 531.noXn1n3 1914D loporkod)
5101 57eXnrI) 5io1p0 n19n09ff..613L.3 3d33 5319.G91t 77ox oonntoi noloy 5141 5103dk1..(99
moiroo? '10A3117,39k1031 13N(?Tif pox 3X13 5noporic9d 701311 nc,cixvri )p 101(1101

45C109T101170d1L7Ole 70991LO loi..xx AllOA A363d193

0 thp.A. k dcoaloalDomodiz. rto
111 ti.oxlo Awl a9n3riod9 x3 not nodl93xoX70d1ma '57odf3op 7o.on3 -oonti.x.o 4
'd 089 45on37-1 53 91 noin/ocaxwq 170139.179C)102L 1707C ml 6)9110A1706 6ATXD.00d11. 91 39 70-ri91boD
not non3)ty (mprbodgmchou 701 A? 51011Y/009 M393V1X9 3Xkdr,Ole 41 lorinalloolo.D
pox 5912x) 39 I47.1 dicitti-Drrirooz. dmos.2 5oXo113 nt.2 nqicboaLlaq °loon3 v.. -7on3ric0c19
x3 39 1101901 AC91 no3Xoy 5)orkl000np 3vir, 501 5? 53 micoyxox not. lodiDoscodaz.
73cioi 'io133d33L pox d331.D9 ythcbrif nodi...o(& Lw A14AiA.1709 91 1d3IL ncarpo 510n331.x3
A?X7-1.1y1L0 A9IV7 31 nos oo_InnolL41bc31.o '23d.A.co pox 91 ooririvo olnol not -901L7rD

orp1.1) fd91 AMAMI§ 643.513 f.ouTirt a

www.dacoromanica.ro
 NICHITA CHONLATES 303

si ca niciodata n-a patit vreun lucru neplacut si nevrednic de sperantele sale,

din clipa in care a trecut de partea sa. Caci nu pierduse speranta ca acela
avea sa-si schimbe gindul. Iar in urma acestuia au pornit si ginerii de curind
casatoriti ai imparatuluim cu toate slugile for si o droaie de rude si cu ostasii
care se gaseau atunci in palat. Ajungind / la Alexie, spurcatul eunuc s-a p. 678
dovedit nu numai c5. n-a dus la capat nimic din treaba cu care fusese
insarcinat, ci, prin prezenta lui, 1-a incurajat si mai mult in actiunea sa,
vestindu-1 la repezeala ca s-a pornit impotriva lui o expeditie a romeilor
cum n-a mai fost vreuna si indemnindu-1, prin cele spuse, sa se retraga din
tinuturile de ses si sa urce in muntii care puteau sa-1 salveze pe el si oastea
celor de o limba cu el cu care se razvratise impreuna. Iar oamenii ginerilor
imparatului si cei ai lui Manuel Kamytzes 1-au urmarit destula vreme pe
razvratit ; si rivna for era vrednica de admiratie si toti voiau sa fie cei dintii
in lupta. Dar, pierzind momentul potrivit, le-a scazut avintul in urmarirea
vinatului. Cei cu singele mai aprins voiau, chiar si asa, s5.-1 urmareasca si s5.-1
caute pe Alexie, suind muntii unde aceasta se refugiase ; dar celor mai
seriosi nu le placea deloc sa caute urme de vultur care zboara peste dealuri si
munti sau sa cerceteze tirisul sarpelui pe stinca sau sa se ciocneasca nebuneste
in lupta cu mistretul coltos, care si-a expus de multe on pieptul lancii, ci
<doreau> sä porneasca spre cetatuile pe care le intarise si le refacuse Alexie
si sä le supuna imparatului. $i cum aceasta hotarire le-a invins pe celelalte,
ca mai buna, ei ataca fortareata pe care Alexie o construise la poalele munte-
lui, in locul numit Kritzimos 171. Acolo romeii s-au trudit foarte mult si s-au
intrecut in indrazneala si au pierdut nu putini barbati viteji, pe cind apro-
piau / scarile de zid, intre care cel mai de frunte a fost Georgios Paleologul. P. 679
intr-un tirziu au luat cetatea si impreuna cu ea si alte cetatui au cucerit
atunci, cind cu varsare de singe, cind prin buna intelegere. Dar Alexie,
fiind un barbat dibaci si foarte inventiv in ale razboiului, dup5.' ce a facut si
multe alte lucruri doveditoare de pricepere militara luptind impotriva
romeilor, in cele din urma, folosindu-se si de un procedeu foarte iscusit,
captureaza printre altii chiar si pe protostrator. Caci a mutat din inaltimi in
cimpie cele mai multe dintre turmele de vite si incredintindu-le unor oameni
din neamui sau sä le duca spre Haemus impreuna cu o parte dintre prizonierii
romei ca si cum ar fi fost partea din prada de razboi si dovada de multumire
cuvenita" lui loan, domnul Zagorei 172, deoarece acesta incheiase cu Alexie
pace si se intelesese prin tratate sa lupte impotriva romeilor, a atras in felul
acesta in cursa pe romei. Caci cunostea firea hrapareata si in goana dupa
cistig a oamenilor si nu-i era necunoscut faptul ca, indata ce vor da peste cei
dragi lor, romeii miniosi isi vor da sufletul pentru ei si nu vor acorda nici o
importanta propriei for salvari. Intr-adevar, dupa putin, romeii aveau sa
faca intocmai ceea ce gindise el. Caci protostratorul, indata ce auzi de cele
savirsite <de Ivancu>, plecind din Batrachocastron 173, unde isi asezase
tabara, se duce la Bactuni/on 174. Si dind crezare aparentei, dar nedindu-si p. 680
seama de viclesugul lui Alexie, a lasat armata sa prade ce avea in fata ochilor,
iar el insusi, descalecindu-si calul de lupta, statea de o parte si privea ce se
170 Vezi supra n. 167.
271 Azi Kri6im, In Bulgaria, pe riul Vai'a, la sud-vest de Plovdiv.
172 longs, tarul vlahilor si al bulgarilor (1197- 1207).
173 Localitate neidentificata In Tracia.
174 Azi Batkun, sat in Bulgaria.

www.dacoromanica.ro
 tOE Sv.1.332N Nc1VINalia

13X Vr11C9A31e Atf.i 4T1 A7091301310d331 4XpOTIC9d AVIVC)ID 391d93/133

os AcpC117)1Doup.e 39c9d?2.31,3 '1071(941(IL 113x20 Anodl nnol.off.dX2tt cod, -
..4A031(31
1017071 (1. ncto.A., nrioddlog3317o 103LM137111A20 13A1LID 6s 3xv, (b1` Ti-oox ntalorl TX.017p
-
Tyylo 2d331 nooLoLlyio 10n371963d19 noatioAlf. 33 (?...ri pox (11.1431,' 50q3lcv,
410ovo7l
.1731.3Dct1-93co31 0 uf41
59c311. 01 An0X02 30 50A3Ti30DD.1.9701XX 399 flirlsrlyolL 31, vox
vicksiodth 513 Ac9d9 5701odc/3219 A1D3X1.1.193Af 70A3T170..tinVoXIInf cba. errinr pox
rt.aTictorimmo pox 5131 51733d(oX9n2 X90 &014 6)(m371991113.oy1cb 3290 22.3, ToLlox
A73A3Ti 1313 570dCpX 'A32L1N(917)X pox
n(kAyf ne)93.6ono3Lc m-o33rlem
ne-1.D1c4
)o903L9 513 m1(o3t9nr90w g3X(134,0113 idX?ri pox 5793.6,Am^.^ 15kirp3 13x 59d21. 5od9
91. A013A.A.311 2mx 331(.2dy,,,31.3 n19n0n23.nod331 13yrif pDX 01. xrrin Amt, AC9A9yort
401709t/.10213aL0 23X 703 7odoTio 0131-46311.3 173X 10 zrlki.x?Xxx 'noitmcivol nev3.no?
d 189 Arl 5nopoilem 2)ox mochootop 311 A3 Ac91 32 pox iThoo01210d1.9)( 4AC9A70 5Q01. 07792 -
513/%31 (bn23x3 5n0n3r13,g11,9od1L 531dwx? 131.3 Amt ACT)d31.36D A13A371 -Am? pox 9
A371 scArricAni.zyuri? 1310 pox 6choori melxxx nco1 4.Tdal 6m.o1,o1.901ti0 1321.3
pox 53 noa.no.00l 5011419i1p 'A.39xlylk 10 101913.01, mo/.. mot:3146)0d
A7:934tVe
'llolnor 5e? 5ctol. A? CbTir(03L 5nonriciodio) 5n01207iC9d :o170X A0193L 21131,(371
.m3d1o12 OTe 459310974 5m 3 Ap 393d23 4A3133ii.ft.g7OX Ao170rid3 31. 17ox n31d10X
pox no_tsmyylox 5tac11. wrin3drdd Alfa. 903. 5odonpd1.9o1.e-Aol gG.cn 1C 4A1D3XD701)9X
A3g9 tti, 901 59dNo 5on3rI3.g13t.3 iopcto 13A3cl7G.al pox 1.1.xmoodna. 5ndx13.A.39 ql.990
pox
Ankri 5L1.1977 Aoltanir(GAIVA7p no1knp3d33A7p 75cpx13c11 rev? 170X Affi,
vomonnk 170X A91 n?ln 5v93x12o1Lci iodriodcb xcio mo
11, AnoxoR 5od33 -11.y03L9
50inodt. 19133 pox A191310,9 )?1513 3neor1)9)1 (c) 319 911:0X 1d32L Am, AC9131,
mold AnctrlyzxzAT 777119R 52di1 Szcilorl 5)033d7093 3911.19312 o1 'norinnm.tpidx
pox 5md3rrboy 5:odolp<3/.3 pox ne)391d1, )irchool nos nonrioynod 591mou. 701. 511.71.11
nori9 pox 5/A.I19 01.33yn39533

tg

'd C89 VIII 3100 Arfli 503)(1.0rd la

1A01113dX 513.e31.00d1L 02 (,x` 'A3noA.?,loochoit. 5(p
'Attcb3 5? opi.. 'veortIrstm pox 91. nnimod.porvID 3913x3 5mcbtt.103tho1L 70-rin31.7pd19 A7Di3n7f
513 )0270114:13d0 70.6,g pox 5no1vot 5zd3riLC 570rtid_tz13n3 ioloonriv 403,2Lky33An9
Av. A311 Alc.1,701.9031.70 Apd9 4A01)Ds.c9X70Tii)(12 91 32 nomu) (1-)1970 3rrIci31.3d1,9 5e)1,3.g7itu2
noX3 pox 50d3t. AILAcTri noxptcAtx? AGcs no)/ nc92-ri31(03z. -Alptati.n? 5101 32 520.vo3L
17)x 70710A9
A0A37-19)10n3yX 50131(3Dzeij 3.0,23x3 0i3)11.0y3/1 '5qicbp 112X A33G.71
u. 5c9Tba2kri A91-0(LdX 'ACIO.ed0110X fLOIVOX noc3dt374 nolc(ori A3 ci)1 1Ile.03001D03L0
'd 989 13TD3d2Z2139ochL 523 oa.G.Ipinoc3.6, 9 32 91 mos, nc9.217.11.7odu nold.1.5) imc -pc/lux-12

www.dacoromanica.ro
 NIICHTTIA CHONLATES 305

intimpla. Atunci Alexie, iesind din ascunzatori, it impresoara pe protostrator

si desfasurind parca in jurul armatei lui o plasa sau un navod it prinde de viu
pe strateg insusi. Si aceasta stratagems a razvratitului a descurajat cu totul
restul armatei romeice, iar multimii razvratitilor le-a dat aripi. Si romeii nu
mai erau buni de nimic sau cel putin nu mai aveau curajul s5. fad fata lui
Alexie in lupta egala, ci s-au intors la Filipopole si ar fi fost bucurosi data
aceasta cetate nu avea sa cads in miinile lui Alexie. Acesta, dupd ce a orinduit
dupa cum i s-a parut lui ca trebuie, cetatuile si fortaretele pe care le ridicase
pe inaltimile muntilor din fata muntelui Haemus si pe cele din locuri inalte
si pe cele din locuri greu de strabatut, nu a lasat sa ramina in pace nici
restul tinuturilor, ci si-a atras de partea sa si a despartit de romei toate
regiunile care se intind pins la Mosynopolis 175 si chiar pins la Xantheia 176 si
la muntele Pangaion 177 §i la Abdera 178. Si-a supus negresit si tema Smole-
non 179 si se intindea in imprejurimi ca o boala molipsitoare, robind si ucigind
pe romei, luind de la unii chiar bani de rascumparare / si lasind ss P. 681
raining la casele for pe aceia din neamul sau care i se alaturau de bunavoie.
Si se latea mereu si era mult mai r5.0 decit razvratitii dinaintea lui, caci
ajunsese la atit de mare cruzime, pe care cei mai multi dintre barbari o cred
vitejie, incit pe romeii prinsi in razboi ii ucidea, t5.indu-i in bucati la ospete.
Iar imparatul, asa cum s-a aratat din faptele sale, a socotit robirea protostrato-
rului drept un chilipir si un dar placut si foarte frumos al soartei ; caci
repezindu-se asupra averii sale, care era foarte mare si intru totul asemenea
aceleia a unui domnitor, n-a lasat nimic din ea neatins on necercetat, ba
chiar si pe sotia si pe fiul lui i-a azvirlit in inchisoare, nu stiu sub ce motiv ;
iar la sfir0tul primaverii pleaca si se duce la Kypsella. 3. Atunci si invatatura
data la iveala despre tainele dumnezeiesti a despartit crestinatatea in parti
invrajbite intre ele si in piata si la rascruci oricine dorea injosea pe fata pe
cele vrednice de veneratie si, totodata, de tacere 18°.
24
1200, vara. Expedilia lui Alexie al HI-lea Anghelos impotriva lui Ivancu. Dupd ce
consimte sa incheie un tratat cu acesta, imparatul Li atrage pe Ivancu fntr-o curscl 1i -1 aruncd
fn temnipi
Despre Alexie Anghelos, III, 4. imparatul, alaturindu-se parerii celei p. 685
mai intemeiate 181, se duse, cum am spus, la Kypsella si luind cu sine armata
adunata acolo, porneste spre Orestiada 182. Dupa ce a stat acolo mai multe
zile, a fost cuprins de nedumerire, vazind ca razvratitul e foarte greu de
invins si ca oastea cu care venise el insusi ii statea impotriva si numai la
auzul dusmanilor se da de ceasul mortii. Multi socoteau si venirea imparatu-
lui acolo drept un lucru vrednic de batjocura, deoarece el nu izbutea nicicum
sa infaptuiasca ceva folositor si sovairea lui intetea si mai mult indrazneala
176 Azi GiImiurgina, in sudul Rodopilor, in Grecia de nord.
176 Azi Xanthi, in Grecia de nord.
177 Azi Kusnica, munte situat in sudul Bulgariei.
178 Azi Abdera, in Grecia de nord, la sud de Xanthi.
179 Teing situat'd la sud de actualul Plovdiv, in Rodopi.
180 Este vorba de erezia lui Sikidites (Mihail Glycas), privind natura coruptibila a tru-
pului lui Hristos in euharistie. Erezia a fost condamnata. de un sinod Vinut in 1199-1200, cf.
Dieten, Erldiuterungen, p. 101 si 108-109.
181 Este vorba de hotaririle sinodului care a condamnat erezia lui Sikidites, vezi supra, n. 180.
182 Adrianopol.

22o. 2278

www.dacoromanica.ro
 90£ SVSSOCEN V.LVINOCHD

170X AMA1709771e 50201A3IL '013A313 pox 5v:1

'A0119 5T 9 59d170x 6(10R3R3 All)st3t3m3z,11:333t,
Ticiv 5nol70lo13x10 5nod9clo011ot1d 331.7131L3 59dIL 4A0q31cv6 53 5139'1071f19 A91977
50A3T/90)(7:7X90d1L 1193 U.32,9,g pox Aoc)oyoR 579 4311A9c3cb3 ?Rkri (101 noTi?you
197010?1A79IL
513A37iF191.6371
6)1 101 pox Affi, Avo.lodi.D /791(mAf Am pox Alp, n02oL11(10
mo3Xtho3.t.3 ATdmvonox 1d3u. 01 A01drit0dd) 1701393R31L0170d19 A01 4noX70ri3A3s.1 513
9 loyyou Ac21 AcochAchod AoA(1d)?AnD pox 5TdAy1318 01970 5101 111931i93170d19
31(13/3 31 7o177X 5o17odx pox 5co1 sm..A9A3 .017o93903L7od9AG. 0 R 5G.13o19o3li) -1670
po.gD?x Ari 53 ooro.mod 5c9rboRcio '013.0,313AnD Tyro &LOA 5C9d313 33L9 10T97091
'013/93131R 13 Ivri no-A(9X pox Am3y93L scoc40.13 61973 5931(1974 EL17019X3219 ..91L9
5709 591970 01710f2(313X3 170X /41 AtLA371tLf11111.110X 61970 A7ATE0030 7013TH A(91.
Af9X1Xd10 LX? 313(11713 'ACO7itl.979d701L AC91. ?R Ac9X4ACID 9119 31031. 170X A(91 ASOXd9
A(947i931(3131 5P? 011311!. 31tv, 4501 ist rt0 17913931( 11 M1131E11371 5931(1.074 X90
VE010 13 510.A.Lt17od19 pox Atonropood 'A01g9rIc7p 590 Tchost AI= Aod313 01 A23xdoct3
1709.011 1d3os. no1D331(3t. .AT3dX A91 d *Aolroir,
Acn33.6. Acolyripnoxop 57701(0190u10
TIE. nos. n0d3Ind93d3t, AM1 AMdd71701 non3yy, 59d1L A9111703 DriXy3d)?50A3Tl10 7o137.1
Alf.1 A(*)1. 'Ap-)xd9 5m 'AU.r1)3 4A19mdtpy3rricu3 5C20.1(13M19 A3X13 '5107193R Alf1
d L89
70137-14 10109 50199 Li93 pox 70137' l01(d3310 51143C19X)12
tA?
VArtX1e1d70 ALCACOCI) X90
5m 11,03C3d? 'AC2X1.3A31L3 X72X 38101 A("91 31 AC931(031, 170X Aeldriodth 11kno3L10 -1c3331.
11o139,1 AT A3Xcq 45(3131(v, pox A91 A9dA3310 nolcoo Ao 117p1.11C) 19411 VDX
1014177101 570.07p48 A19130721.3 53 91 A011Afcta

9Z

169'd 'III *9 thJ, 5!q3C1)3,R 1313 7)1371 monriom A1\T2L a3t3 531no1` 10 '10X101(4 pox
70191172dX Ski. TX 5)7d 53107d13X 52.3A19/9 A779(11(3A7031.3 70X101 eom pox 51701 -d3X
51103109 517o)(93L. SLl.1 5oR3x1910d 'emoiLlAtDoclac Atf..121o,3t.3 'IoA37ioamd1 13 (f.T1 01 -91dX
Aolooi-Txlmou. 10 5md .A. 5oA3 pox lo Amin01 5cox1Xc10 '531Aoci3dR3ocl3L 01(101 A3Ti
1013d170.e917,110X Alf.T1d9 531AntA.A1X 01(101 ?R 51101 not 50A3Ti10u7Xd10 nmicoo
Spoi '532A9RA33cc1 A01970)12170 nor 91 Acrt1ct.G9dat. 11L3 5101 Aco1777-1C9d -33933L3
oinv 6193riiropdat 110X FIR Aga. n01 (101.01dX A2701( A91 5C9X10X 221.9 AP31 Ambpdchod
701A0X97p1L 5110I (101 Snoil 51xrc1(03L Aopit.pSmico pox 5m±, 1939930100

A91 dr). n9A.A.34ji, T11371 co, Snot Snoxd9 "nDALtemdkvainD 475) 9 zroord 7:19 mos
nc9031 Clomp:, 31371 (101 (10335 13IC 004 no31(3oU.77c131109TIA31(1(? 54? 3M 1101(;173 1&1331:b 5(01/ 41 (All
(101(?3 llonti..61,060,(93 nkn91.1...? 'C3 319 A41 n9.U.vdr, 391.tiFdx11 173x 14 tpaytneb 3,0:43 a

www.dacoromanica.ro
 NICHITA CHOINTATES 307

barbarului. A incercat deci / cu vorbe dulci si momeli sa imblinzeasca p. 686,

asprimea si dificultatea situatiei si a trimis la Alexie 183 pe cei mai apropiati
secretari ai sai, ca sa-lroage sä ajunga la o impacare. Se gindea insa chiar sila
un asasinat, caci nu renuntase cu totul la razboi. Luindu-si apoi oastea si
ajungind in provincia Filipopolei, isi aseaza tabara in preajma fortaretei
Stenimachos 184 in care se refugiasera multi dintre barbari si impresurind-o
cu soldatii sai a cucerit-o prin fort5., iar pe cei dinauntru i-a luat prizonieri.
Razvratitul nu a consimtit nicidecum sa villa la imparat, ci se incapatina
sa nu faca pace altminteri decit daca imparatul ar renunta in scris in
favoarea lui la tinuturile si orasele pe care el le cucerise si i-ar trimite pe
logodnica lui, Teodora, impreuna cu insemnele de conducator. incheindu-se,
intr-un tirziu, tratatele si juramintele asa cum ceruse Alexie 185, mai pe urma
imparatul is o hotarire despre care nu stiu daca era demna de un general sau
de un imparat ; caci acestia trebuie mai ales s5. aseze mai presus de once
respectarea juramintelor. A trimis asadar la Alexie 186, cu dumnezeiestile
Evanghelii, pe cel mai in virsta dintre ginerii sai si 1-a atras la sine si, dupa ce,
asa cum spuneam, s-au facut juramintele, 1-a prins si / 1-a pus in lanturi, P. 687
talmacind altfel decit in sensul in care au fost spuse cuvintele lui David
cu eel cuvios, cuvios vei fi si cu cel strimb, to vei face strimb"187. ,Si apoi isi
supune orasele si fortaretele pe care le cirmuia Alexie, fara greutate, iar pe
fratele acestuia, pe Mitos, it face A. fuga. ,Si dupa ce a infaptuit asemenea
lucruri, se intoarce in Bizant 188.

25
1200, dupa 1 septembrie 1201, inainte de 1 septembrie. Vlahii ;si cumanii ndvdlesc in
Imperiul bizantin. Intervenlia rusi/or lui Roman Mstislavici, cneazul Haliciului, duce la in-
fringerea cumanilor. Rolul acestora in conflictele dintre Roman ,si Riuric at Kievului

Despre Alexie Anghelos, III, 5. Iar in anul urmAtor, vlahii au nav5.1it p. 691
din nou impreuna cu cumanii si, dupa ce au pradat cele mai importante
regiuni ale tgrii, s-au inapoiat <in tinuturile lor> nevatamati. Poate ca s-ar fi
apropiat chiar de portile dinspre continent ale capitalei, daca neamul prea-
crcstin al rusilor si conducatorii lui, atit dintr-un impuls spontan cit si ca
urmare a rugamintilor arhipastorului lor, n-ar fi afatat o rivna vrednica de
admiratie fata de statul romeilor, suparati de faptul ca poporul lui Hristos
suferea rau din pricina barbarilor, care de mai multe on in cursul anului

183 La Ivancu, numit si Alexie, cf. DOlger, Regesten, 1656 care confund8. ins. pe Ivancu
cu Ionita-Caloian, corectat de Dieten, Erlauterungen, p. 101, n. 115.
184 Oras in Tracia, situat la sud de Plovdiv.
185 Cf. Dolger, Regesten, 1657, cu aceeasi confuzie Intre Ivancu si Ionila, semna-
lath mai sus, n. 183.
186 In ms. B: Iar dupa ce s-au depus juramintele, Imparatul 1-a chemat pe Ivancu
sl-i aduc5 nepoata, chipurile ca s5 si -o binecuvinteze, trimitind pe unul dintre preoti
cu dumnezeiasca si sfInta Evanghelie si, venind Ivancu, I-a prins si 1 -a azvirlit In temnita".
187 Cf. Psalmul , 17, 28-29.
188 In Constantinopol ; pentru cronologie vczi Dieten, Erliluterungen, p. 100-102

www.dacoromanica.ro
 308 NTICETAS CHIONTATA

p. 692 sic lavl Tic µii xptcyrc:Ivul.ta 8txTxchaatercorrec. 69-ev xect SL& TOCXECAV 7C0Cpacrxeucc-
aci9.evo4 6 ..c.:44 KccAt.r1c* Ineeidav `Pcxy.co6c, aytx0-0 TE XCa TCOX)ChV 4],9'pacxedc
a-rpccrcciv, meat* Kotccivoro gcLptclael xoc TISIV y4v a&r v XCCTOC IroXXilv E67se-
TELCCV inciov gepoastpe xat ilcpcivccre. xcct 'rain° cpaoapp6vcoc et; xcc6x/p.cc xact tivra-
MocrUvriv r 4 TiLv Xpicrscccvitiv ectccotrirrou ntaTecaq 7roAXdcc6 8ccorpccEdy.evoc,
IIS
xact TO (ipaxixrccrov xcct 6aov x6xxoc acvcbreo); ILE3461-1)61,V dp 1 xact [LETCCTE-
0.716L Tic 1.te.rio)pcc, s.cicq ..c-c7)v KOV.C141040 Ecp68oug laTljaS xai Tag OLVIIXEC7TM TCdia-
xouac `Pcipaioc; sivcoccorhy ippalcileucre Toil" xaxoU, civu7CovIrtyro6 cipo)yil xcct
clauXAOyccrroc auvec67scap.64 xat ciaciAccy (Lc etrcei:v .azotstSAXewroq Oyu Oico-
nEcrrcp cpccvek. 7r M? 668e Tic xceric s-o64 Tccupoax68.occ To6rooc 6 T6Te xpOvoc
Teccpi8pccilEv ecerraafacrra, xccric 8'61.cocp6Xou crcpccr714 r6 Mcpoc Catx+ev 6 TE P03-
imcv6; oirroq xcal 6 aciarcav TO KEaccioc PoUpcxec4* vixv 8'6 Pay.acv6q eareveyxec-
tcevoc, ecotccakoc tov TO ac731,-cc xact TOLL, xdpacc 8pcccrrinacoc, 7coAXok ;tact 1.6're
TitIV KOI.Lci.VCOV xccrk.rpmaev, of cluvevhckVTO TVs i.ccfcxlc "C.C73 PoUpcxcc, XpCCTL6T7)
xact yevvcct0Tci.T7) cpcacxyZ 7tepi, ccirrOv 6p4tevoc.

26

p. 706 III, 7. < . . . > Komi Si Toll.); xp6voug Toirroug etcrc Mucstocc 6 'Icockvirqc
[LEyia-rcpTE XCa 7CCCyx&Xxcp CrTpaTeUtutsr., xcci acecAvpc'oc T4)V KO.WaTOLVTLOCV xecpoi3Tccc
-rcofrrp xcc-rec TCLIZOLV EU7LiTELCCV, SLOC6111,0V 0136OLV Li -rag PoS67c716 6x0L-
viat1.cm6. xact xcc9.eXcLv TOv TCCUT7jq 7rept3oAov ixetaev Cencevicyrccmc watt =pi,
Tip B&pvo CrTpocroneSsUsTaL, xcci asoAcopxsi yevvccicoc xoci Tccirrlv )(CET« Ti1V
gXT1)10 TZSV TO5 XpcaToi3 7LOC3l[J.ciTCOV ifilcipccv TCOCVToiacv 8'gVaTCC6LV baELXVIJ[LLOCOV
TO.11.) 6801, xpcc-ciaTow 6\ercav -r6iv Tasicrro)v x &x Toi3 Actrcycxoi.3 aTiyouc cruy-
xexpovolvcav, Te-rpecrrXeupov cruv-rte lac tclxacvip 6U(J.+1.7)Xl40116\r7p Tql etipec

* rcaf-rtric B, amiss° `Roverv6c.

www.dacoromanica.ro
 NIETITTA CHONIATES
309

luau in robie <romei> si-i vindeau la popoare necrestine 189. / Asadar, dupa ce p. 602
s-a pregatit grabnic, Roman 190, conducatorul Galitiei191, a strins o armata
viteaza si numeroasa si a pornit impotriva cumanilor si cu multa usurinta
navalind asupra tarii for le-a stricat-o si risipit-o. Si deoarece a procedat
astfel de mai multe ori, din prietenie, spre slava si marirea credintei neintinate
a crestinilor, din care chiar si cea mai mica parte, fie ea cit bobul de mustar,
muta muntii din loc si clatina stincile cele mai inalte, a pus capat navalirilor
cumanilor si le-a daruit romeilor, care sufereau rele de nevindecat, usurare de
nenorociri ; s-au vadit <a fi rusii> nebanuit ajutor si neginditi tovarasi de
lupta si, ca sa zic asa, oaste de Dumnezeu adunata in sprijinul neamului
de aceeasi credinta. Numai ca vremea aceasta n-a trecut fara sa tulbure
situatia din statul acestor taurosciti 192, ci si acest Roman si cirmuitorul
Kievului, Riuric 193, §i-au patat sabia ucigind oameni din acelasi neam cu ei.
A dobindit victoria Roman, care era un om viguros si energic ; si a ucis atunci
multi cumani, care au luat parte la lupta alaturi de Riuric, vadindu-se a fi
cea mai puternica si mai viteaza parte a oastei lui.
26
1201, martie -1202, martie. lonilcl atacd Imperiul bizantin cucerind printre allele Cons-
tanteia fi Varna.)Manuel Kamytzes cere sit fie rdscumpdrat de impdratul Alexie at III-lea
Anghelos din robie, dar e refuzat. Rdscumpdrat de Chrysos, se aliaz'd cu acesta ¢i atacd
imperiul, prow/and grele pierderi bizantinilor. impctratul Alexie al III-lea se conciliazd
cu Chrysos, pe care-1 cciscitoreste cu nepoata sa Teodora si £ncheie un tratat cu Ionifd, recu-
cerind multe din teritoriile ocupate
Despre Alexie Anghelos, III, 7. < > in vremea aceasta porneste Ioan, p. 706
<domnul> Misieilal, cu o armata foarte mare si toata in arama invesmintata
si inconjurind Constantia 195 cucereste cu multa usurinta aceasta cetate
vestita in partile Rodopei. Si darimind zidul ei imprejmuitor, pleaca de acolo
si 10 aseaza tabara in preajma Varnei si o asediaza si pe aceasta cu tenacitate
in a sasea zi a Patimilor lui Hristos. Deoarece cei dinauntru i se impotriveau
in fel si chip, fiind oameni foarte puternici in cea mai mare parte si adunati
din rindurile armatei latine 196, <loan> alcatuieste un dispozitiv cu patru
fete, lung cit latimea santului si deopotriva ca inaltime cu zidul cetatii si

189 Nichita Choniates se refer5, la interventia rusilor lui Roman Mstislavici (1199
1205), cneazul Haliciului si al Volyniei. El idealizeaza, desigur, motivele acestei actiuni a
cneazului rus. In realitate, cneazul era interesat In deblocarea drumului comercial dintre prin-
cipatul sau $i Bizant, drum aflat acum sub controlul cumanilor. Roman trimisese cinci amba-
sade la Constantinopol pentru stabilirea unei intelegeri si a unei actiuni comune. De eforturile
lui se leaga, se pare, actiunea diplomatic. a mitropolitului Antonie al Novgorodului, prezent
In aceasta vreme la Constantinop31, cf. Charles M. Brand, op. cit., p. 132 ; G. G. Litavrin
si A. P. Kajdan, Otno,seniia Drevnei Rusi i Vizantii v XI pervoi polovine XIII v., Oxford,
1966, p. 11 cu bibliografie.
199 Roman Mstislavici, cneazul Haliciului si al Volyniei (1199- 1205).
191 In ms. B e omis numele lui Roman.
192 Tauroscitii = rush.
193 Riuric al 11-lea, cneaz al Cernigovului (1174, 1180, 1195- 1202), mare cneaz al Kie-
vului (1203 1210). La Choniates, atribuirea lui Riuric pentru aceasta data a titlului de cirmuitor
al Kievului este probabil rezultatul unei inadvertente ; pentru cronologia evenimentelor,
vezi Dieten, Erlauterungen, p. 125 127.
199 Ionita, tarul vlahilor si al bulgarilor (1197- 1207).
199 Cetate In Rodopi, In apropiere de actualul Kostenet.
196 Este vorba de armata cruciatilor.

www.dacoromanica.ro
 oie DIN Sv.La V.LVINCILO,

5111 CbM1 d (SO 170X 001 fl 111 c71 13X331, 5L1.1 45C931(01L 110X n(LIX,1101 noXod193.2 moD2o
noddnpi. 701D1X1f 45709lf.143 7012,3 570ri10170nf ncod?locbrif ncol m02.10632E. -Ili.3
-
"nolanlotrboy pox du, 61270 170X 1A3 AJOXLCTI 11)011(f. 117371.A.t13 31 Ski. nodctrra. LtdX
0
A3TIMI) 5 X pa ?
1)007111LX ("MAXI A?Ti 001 n 5ctortl 5m31(93L Lodi. Al ?In. 517)d Ski
31p°
Ild7/11 5)0 '13170C3X n
Ski 570d3T1(i. Aki. nirbonca o 513.0.o13L5oc7o4jd7,o4j Tg 91 4)
Aon3T1klo1(n3d33Lr.t A0174,49 eMX A311C9A1KI A3 cbctopi. (591D1dx 3190 A01
Ar.)3111)113X '513.6.933173
n9 51on9T1 3d3c1i31d33.t. 'n1D3\03X 51o1.33-(i1mvcb -3P2 Tr(?
nisacrri Son3r1cioc31.c7010 5701npt. 5o
3cbity33naD SmIn(o) loiliox Ski noddll 13.61)
170X ACIOX 53 AOR3210.01 5103X13L3 noldgmpnyou nol noozo1 2I922x333 301131I1 1)0X MI
31 OLX1 d.L.0703.10X 3 A371),0 0 5 513 A7319CIN A1913A1p1L3 A? 1970T191A.M 0101 01S1 51 1)0X -31
LOL 51)3131( )39(171 517013omod A1A.1 A701T1
nets A(017(14j4j7013 173X ((AP)]. C1371 AC0 d(IX 479 1136. -
.5(poctoi
pom 3311 A3T1 17ox m_Lami 01.3d9d3 0 n
3A dcoilod1Dolcodu yk.nonrw o WM
-
45(1.1C,171 501A0dX A? 5339(l3i ead13.6)3X A3T1 '50 1101133 201 CIOCI1(32)33 173X 50)3109)4
X? 5L1.1 57313x10 57/920 173A4C0( 511343aTi 50.kdflOX70X 13I.3 t11(011 1)340 Tchoo.r.
51od704jd70E) -5o1luoccidoR x2o 3X2,3 n 1zx 31L. Ant') 7g A(9 A310(31.031L? 5Tx11.61332.79
A20 A01 X AtG1.93Rtk 19131371 4noDndx pox nolcoo,dvac 1)01133 i.nonktm( pox 5(9
3X2,3 701 70A3T11L1 4729T1.030d31L3I1 X? SKIN 5)31 53 1/ A0)00.00d W191311.75) AV/ 0 3,E02 3913X
50A3T10A3.1. (1.(1)(1.6,70X 3X 201 5co31o970d '5on3r193R
13 Scou m1 ()92dx 191 2od1.21( Inox
or 70A371209011, noDndX 'Ilo1chpnkin3x 70Ao3D701(3170x1(ou 01. A(912 3dIrcb72
-
402.14, 513
7701.11.6 ncox.orcb nk.v.t. AC91 A(03dfldt.d72 1)3X A(93.0(1dX
9 A(0(13X A(01 AC2X1d 31 -ttn
,6(9110-riktD3 539 ucl d 3 137-19x
-
n(os,)-ri 173x M)1. 31L Chid &V M13 501.701.99n3cbtLncil 17c3to2
ncou. .533n70d) 9 n Aff.a. n793X13 noi 5odo1lod1Do1cod3t. A3 11.1.11D)p1(1.L. (1015o7T1 5li.1. 3dcb -
-
59n flodln) 533.p1.7ox A3 Tg iod310T 701. 01 (101c1 d 4733.)311(1. 1)3X 1 AU)C1316.);0(70 odT170
')od ti.,(you. 1, tio.r.od A1063Indm4j nG.s, n70d31..n3e 'n3xD1c393 /1/43.69 0 510dXLR2
nip(i)

1R

c1 806 013)3xcbD33 701 3xm.t.2 non3 ')0A3T106)30C/A. A(9:11310p n2o 9 / 51AI.4;1717331 (0/1.4.3 AcID
t3X ()99 5101 All)071d31.1X.A.7,3 6)XMDOdjj ?AliC9d OX 51 1:0.593VIL? A19)371631.. )37123 5(74
n2o m01nol701(311 '7701.nnoc13X pox 5c933704 1701n0l7o1L2 dH A03.001(1 CbIlL? 2 I70IA0 721
? 456I. 19(9191(1)2 MI 031 d C0C) A34 31R 1.LX 1ono1.1L3 AC93LT131 A(01. 0 70113 AO)Xly &M1. g

A(9R)01e33.1. U.? 41701A01014717310 IDnonlxvdrit, AU1 '20v,o1(1(a noyotri)vou 11 79703

nfl nos. 11 5o3Loy? > j<
-cl 60L H 3g not 5odo17od1DO1md1L Dxu,Dump 709 dIple 3.03X
notoond)? 2371

X A0d AO nolD2,70 n pox

k1270 5rd31i. 01,70p23 (41.A. 5r131(19r4] 5170vu 31
9
n91 pox -
OR0t371 51 oiioDlf.dX? 57o31(no1Lt?6.37i nq11.3-ri noDndX ' kt.2 17)X Atf.1 0d1)3.1.(i.6.
7321703!.
'A70dm3030 1.k d)J, thX.A.10th 9.4.a.173X 4M131) ATI? A31)(1311)(1. ()1230 513 cA71.3A23
X3 n031eaong 506.371)21171331.)313T1 pox 51o1no1. 5101 n79701'1n33437 77013(pD7on7o 1

n703nol.70y11 17ox 'noal701(1d11 pox 5709i701130 19G.1.Dys703ci0 n91 nti.)/cirbox tkaL

nTri 6713\(03.1 'non3TictooLodimi.vx U.3L 33 5k.A.ncb 11291(3.6.3 A371913.00 'AO 70170199 lzyx n
no127o not 2onmi3 n1A.1Dlon.D1371 AiDanwpe 513 A9 5t1) 513 nolcry(TnT) 7od83oo? -Dttclx
noi.31.9rb pox 51omploi. 5ioA.d3 n9149 '570D3to01c13aL 1313 AoccDT1 701n3.gdio A9C)(10X1
0

www.dacoromanica.ro
 N'1CHrPA CHONLATES 311

dupa ce it trage pe roate si-I opreste in apropiere de sant, it r5.stoarna apoi,

unind cu ajutorul lui cele doul maluri ; si folosindu-se de acest singur dispozi-
tiv si ca punte peste an si ca de o scars ce atingea inaltimea <zidului orasu-
lui>, pune stapinire pe Varna in trei zile. Insensibil la insemnatatea zilei
era in preabinecuvintata simbata in care Hristos era adormit in mormint
si lipsit de respect pentru numele de crestin, pe care numai din buze it
rostea 197, impins de demoni iubitori de singe, arunca in an pe toti cei prinsi
de vii si umplindu-1 apoi cu pamint face din acel loc cimitir. $i dupa ce a
distrus apoi si zidurile, se intoarce in Misia, savirsind cinstirea prin asemenea
jertfe si ceremonii preapinga'ritoare / a celei mai insemnate dintre simbete p. 707
si a doamnei tuturor zilelor.
Astfel s-au petrecut aceste lucruri. Iar protostratorul Manuel Kamytzes,
intemnitat de multa vreme in Misia, it roaga pe yam' si imparatul sau s5.-1
elibereze pthAind rascumpararea din propria sa avere si sa nu-1 mai treaca
cu vederea multa vreme, lasindu-1 prizonier la barbari, ca pe un facator de
r5.u. Dar nu reusea s5.-lconvinga prin scrisorile pe care le trimitea. Renuntind
deci, se pune in legatura cu ginerele sau, Chrysos, si-i cere acestuia s5.-1 rascum-
pere si, cum cererea i-a fost indeplinita, pleaca din Misia la Prosakos. °data
sosit acolo, n-a renuntat sa-1 roage pe imparat s5.-i plateasca lui Chrysos
pretul rascumpararii, in valoare de doua chentenare de aur, spunind ca i s-a
luat de mai multe on pe atit, in afara de obiectele de argint si de aur si de
tesaturile de matase si de vesmintele scumpe, din care avusese din belsug,
fiind cel mai avut dintre oameni. <imparatul> insa, asezind intr-unul din
talgerele balantei mintii sale legatura pe care o avea cu protostratorul, iar
in celalalt averile acestuia si cintarindu-le pe amindoua, a gasit ca cele din
urma atirnau cu mult mai greu, din care pricing nici n-a vrut sa auda de
cele scrise de protostrator. Pierzind asadar once speranta, / Kamytzes a p. 708
hot5.rit sa navaleasca impreuna cu Chrysos in tinuturile romeice invecinate
cu Prosakos. Ei cuceresc lesne Pelagonia 198 si supun cu usurinta Prilapos 199,
iau in stapinire si celelalte orase din apropiere, le razvratesc pe cele mai de-
partate, trec prin Tempele tesaliene, cuprind sesurile, pun in miscare Elada,
razvratesc Peloponezul < >.
<Urmeaza relatarea despre rascoala lui Joan Spyridonakes, guvernato-
rul temei Smolenon si inabusirea acestei miscari>
Impotrivirea protostratorului a durat destu1a vreme, dar s-a sfir- p. 709
it in chip favorabil <Imparatului>. Caci acesta s-a folosit si de alte mij-
loace ca si de inselaciune pentru a si-1 apropia pe Chrysos si i-a dat de
sotie si pe nepoata lui, pe Teodora, pe care o logodise cu Ivancu, trimi-
tind sa o aduca din Bizant. $i cu astfel de tertipuri redoblndeste Pela-
gonia si Prilapos si-1 izgoneste pe Kamytzes din Tesalia, cind biruindu-1
in lupta, cind facindu-1 de la sine sa fuga. in cele din urma it sileste sa
piece si din Stanos 299, unde se refugiase ca intr-un ad5.post cu neputinta

197 Este vorba de simbata Pastelui. Scriitorul se foloseste de aceasta coincidenta pentru
a Innegri si mai mult imaginea lui Ionita, dusmanul bizantinilor. Yn realitate, bizantinii
tnsisi erau putin smsibili la InsemnAtatea unor sarlAtori religioase, atunci cind era vorba de
distrugerea unei armate dusmane.
199 Azi Bitola, In R. S. Macedonia.

199 Azi Prilep, In R. S. Macedonia.

200 Azi Kalabaka.

www.dacoromanica.ro
 ZI8 Slf.L3alts1 le.LVINCEEL.,

vox 'no1i31(9uf 523 now-nnna -3-rbod33n701L3 3191 39 pox Ski, 5t1.13-d-riciodl3 -pdx?-
4/%3DG.1 talpsop v.ant.trupx net ItozcIdx 'mp.g1(31d31L 5v..170x Attnnri,59du 5703401/9
**/13100d32I33

LS

d 808 -6 AH,<> A7w A20 ne-n. mryporkod, %, r7019 3.1. pox rldps)? z1d9 f1o131(313ettri
5no13 5919xn33,L1nd7011 5101 51ox1n1170v 19Z1L7pzuz 11)341 5m1L3duovt03 -031.9
701/07rticix Lt.2) chp,l pox 9 513 xr(umd 513#D1dx 50n1ct031(70a b110X 57o170x1m 170X
5t4990d11 91 0(302 110.6,910911.A1OHA.1013 (013.6,10d1L. 13 L,LT1 3). 9 Szvtod t.(01.3.g.f
Soldr,ix vox mo)-p.cdoxwol tovel 701 5Q01 o1L SnoTi '7oo.no1C3.6 n3d70y3Ii.9 57oriff. 513
59,01 -57o1noatryx3 9 cbpA. l 5TA.ncb 5931(1974 513 Mf179 (h1 Mpnxchori &cm?
nold no.vmdaari vox 5k1C9.tox 59170rl9fd3x b1 5t.u. 5zp1(197od nola_tilovoolop
7o1(odri9D vox 513 nodmX tEX91. norinapdvb 59th-trixy,) o 5odmX (11013X9Cf.XXIX
5121 57pcj1d1zi2 emproa.. imlautux? n99 linctoodth9a t1.1 '12117nn3r99 en or
231(1D704 natioi 531mod9o1L70tnD lopolicod moD.) 33 stoa. ny1 Sctopi(u ityrikiiaq o
91 5991 rox x90 looRp 701 59411 ,10113,(93L pox 57o32d1iou. 5701 &? 513y92L
d® ti
(53In9oX9x1 no1(30. 170q3m9o9 izx ion° thl Orpagxdzai 101170x 7p170&c12 oaldrtoat
9 TE. Ti mojsdX Soarbocc 41'3X; nmpoticm, AC01C91170d19 5(915,19 5991970 rip3ug0-
oizell (hi 1310914 )31:131.L3L3 cbmno91(va idgaz rtol 370eact5C32Dodat 30 19009310d1L
4419(1.3e 5m 'nx).o,,R 9 cLolocb pox myri. Atf.fl3X 531A0e,9 m1 Ii-AfIC0I, &7093li.90d1L
59 513thzch.A3 (-1>1 thrlw vox 513.ekneL31 riodxiri nz9)2u n'.fl 911c1 500113T1(9c1 731.93
-
nold nxialfdxiu? 3c113cb313 pox 391eo0cblf. 51orl31(ou. 'turn-ix110mm 517ox1.0,nx
51o9ith3 AMTIttc133 170x 51011.0101(0U AC0d1d]..X3 -m.,.)39mx70x 9 5no19o1 5crmri90 n
608 ozi.aXn/Dodu &ck chp.A. 91 M9], M0A1110V AOXC9C33.A.f 70Ti1kA9d6 5on3ri,docb9 -vox /41
nminol nit.Lloy ST AIL/9101(t roopothriod 50n3ri9st31(d0iL9 ru? pox 1d31L 57011o1
5701031D 513Ej93du, )C90 5, 5c13,01:nod 510y1th 5T,V(70 SG13did1Ln 5110192L03e -90d11
1710.931910012 A19169 A3 5101 59d1z. 59o1c10 01311)?132L3 'msnorirbpdi -x3alp
nt!..;-1
ir.61)3Xn Smcb.0 noir,lzy.xx Ta, wyx.9 5701A0)/01.0/4 110x 5V1A0d13X 1.73X A7013131L93
AL!.1 'A70290W ALC tf.T1
AOn 17010011d70X 5101 9101dC1X 510170TICOd 45)21970AJOIL? A0A13X1OX
513 Attl modp.odu ntacti 5701no9von701L3 19A2c7:013 Annlol 53 5>p, 57o31d110u ->ou.?
Don?in 5901 57ognyff.21.3 Mi-ni 5noporimd 9 45(.tewpmj 17ox food9 9 iza.nzttra nroox
5ritoi. 5non..zy ACOR0.03T193,1371 Min 4/W939(013n? 5CO3 1,1 5901f,00,110X 13/3 91
A01113dX 50/1139 0110V,712 5319X(LA/01L3 Al).10 53 V. 70d3136.0 5Ti. AC91 M9X7Dde
pox ncon9e3x70w 5131o1L 'tocolimthvie nom?riodllonaD 192i. nm1 nc9Xp1(a 101013y3L

vox pv. c? 3Dcodtpyi ,g 17:)X 141 AttAtpdp T2.371 nen m9X3503 a

www.dacoromanica.ro
 NMI-1111A CTIONIATES 313

.de cucerit. Dupa ce s-a acoperit de glorie prin asemenea fapte, vazindu-se
liniatit si scutit de lupte pentru multa vreme, s-a intors in Bizant. A
cucerit atunci si Strumitza, invingindu-1 si de asta data pe Chrysos prin
inselaciune si a incheiat tratate cu Joan 201.
27
1203-1205. Fuga impciratului Alexie al III-lea Anghelos din Constantinopol si refugiul
situ la Almyros. Romeii din armata sa intra fn serviciul lui long& Conflictul lui Ionild
cu latinii. Rascoala Traciei si a Macedoniei fmpotriva stclpinirii latine. Luptele bizantinilor
rammititi. aliaji cu vlahii si cumanii, impotriva latinilor. Victoria celor dintii si capturarea
lui Balduin de Flandra, impclratul latin al Constantinopolului, de cdtre Ioni lei.
Dupii cucerirea orcqului, 9. < > Nu trecuse nici un an si tinuturile p. 808
din Asia si din Apus ale romeilor ar fi intrat toate sub stapinirea neamurilor
latine caci acum Balduin 202, care fusese uns imparat, se pregatea sa-si
arunce lancea asupra Niceei si a Prusei daca Domnul care nimiceste
planurile si risipeste popoarele ce voiesc razboaie 203 nu ne-ar fi sprijinit
pe noi, cei ce ajunsesem aproape de pieire. C5.ci imparatul fugar 20 }, infatisin-
du-se marchizului 205 schimba pe o bucata de piine si pe un pahar de vin prost
insemnele imparatiei si e trimis impreuna cu sotia sa, Eufrosina, sa-si
sfirseasca zilele intr-un loc ce purta numele soartei sale (Almyros se numea
locul)208. 10. Romeii care fugisera impreuna cu imparatul (cei mai multi
dintre acestia erau de neam stralucit si vestiti in razboaie si se tr5.geau din
orasele Traciei) voiau sa se uneasca si ei cu marchizul si sa-1 slujeasca dupa
puterile lor. Dar el, spunind ca nu are nevoie de osteni romei, i-a indepartat.
Atunci ei s-au rugat de imparatul Balduin sa-i primeasca. Dar cum si de
data aceasta au cintat, dupa vorba ce se zice, in zadar, s-au indreptat spre
Ioan 207, cel crescut in Haemus si care ajunsese sä distruga aproape toata
partea de apus a imparatiei romeilor si sa o pustiasc5. prin razboaie si cu
ajutorul n5.valirilor scitice 208 si o coplesea cu felurite nenorociri. Iar acesta
ii primeste cu placere. / C5.ci el se temea de gindurile trufase ale latinilor si p. 809
privea cu suspiciune lancea acestora ca pe o sabie de foc ; deoarece trimitin-
du-le solii de prietenie i s-a poruncit ca in scrisorile lui catre ei sä vorbeasca
nu ca un imparat catre niste prieteni, ci ca un slujitor catre stapini, iar de nu,
sa priceapa ca ei vor ridica armele impotriva lui si vor devasta cu usurinta
Misia, pe care el o stapineste fara a avea dreptul, in urma razvratirii impotriva
st5.pinilor sai, romeii si it vor readuce in situatia de mai inainte. Ioan ii trimite
deci pe romeii care venisera la el sa se intoarca in locurile lor de basting si sa
fara latinilor eau, atit cit pot, lucrind cu dibacie, ping ce el va orindui cum
este mai bine situatia din tinuturile lor. intorcindu-se deci in tinuturile lor,

2°1 Cf. Dolger, Regesten, 1661 ; Dieten, Ethiuterungen, p. 129-136. Cu prilejul reve-
nirii imparatului la Constantinopol, Nichita Choniates a tinut cuvintarea de saint, reprodus5
si tradusa in volumul de fat& p. 362-371. In ms B : a Incheiat gi pacea cu vlahii".
202 Balduin I de Hainaut, conte de Flandra, primul imparat latin at Constantinopolului
(1204-1205).
2°3 Cf. Psalmti, 67, 32.
2°4 Alexie al III-lea Anghelos (1195-1203). Dupa cucerirea Constantinopolului de latini,
imparatul se refugiaz5. la marchizul Bonifaciu de Montferrat.
2°5 Bonifaciu de Montferrat, regele latin at Tesalonicului (1204 1207).
206 Almyros (cial.t.up64) 1nseamnad in limba greaca amar".
201 Ionit5., tarul vlahilor si al bulgarilor (1197-1207).
208 Scitii cumanii.

www.dacoromanica.ro
 tIS DThI SVL V.LVINOHD.

A(10.A.A3.6.031A3 AC91 1 57p 512,021. AC9A3T1X1T11347013 AoAlnoy 53 91210 DoLAnorritt. 01

'Ak 30 ?R 53voA.not 53 Ataudopnti 'A1900X60A7021.3 7)1(102 p0X 10 A? HX3o10-r1ne1v --7013
'11o1Ao3d13X pox lo A3 131011D3d0, 1YJ19>proo13.7-1 -nolAom.A. pox olnol. 91 Aold3 031(3
-
10,63.0, ATri A601 (93 AC9A11XT )?41011. A709103L 4A1DkX0R AC91A0X60002L3 513 41
311.93.6VX -
-(1 018 AlOd 4A0T)3y01L /13c10dXX3 32 201 foo.l.?? pox 52d21. cuCvdd 51onocIt15o7d1371 1D431 St;o1
5701A9Z9I01xx 214.1 ,g 702701(1( 17OX 01 Solt.oy911 pox mAl q70x A071di3 C)1
50E723
413k3y 43T1k3O3 VD02L0 3V13.6A3 '3Xkd3d712`3 101VTIC9d A311 A6t1 'R? cloAvldvvc Af.p.
AiDtk.xx AloonoX)ox pox 31 cp. liv
AoX1o1o71c 531A001ZdX TIZX A/Dd?X cA0A3713
0 2 A70dX171 010? AC91 A(9)C7,0ya AIDdZtlf,19 .531.noX3 o ?g 3.1. 5kmopcoi, sri
.5r33xlo
51311pi ivx 01 x? Aco.grocz Aodnoxpi.? '5oAsrlo,boiL? 6)71.41d7p,RILTi &923XD out; -
'AoiaLiaL 17on3.0.x3y 101 Tyyou. 5Cit01 500A3170V 13.e313 Tie '5k3001LD 5? 3X133 141
A(91 AC93X,71C9d 50A371p911C9A3 A19V1970AWIL 9 31 5C,13)(1970d 50A100300a It.110X AC91
tamp, ACOIU.Xdf 52111d1 0) d101 14.2 5k1i0X 001 cio3I70 CIO1(21011 13A0131321.12 461TAXLG
17:1X 170111.70.G3170179X Aka. AkA07i AC91 AMAIOLLIOW A3 cbi Ski 5k197439 Ski ILyxg -
5Lt.A110d ATI (117071lt x? n371 noz. Mxia.nz 1:0131()(319 O1119d19 5701 513`0111. 0923131371
-
kAri 5701 55097019031.70 kft1ISE A371 220 pox 5oynodrio)I A7790.0.10..AX)1L3 1ZX 5M A6(?d1L
.A013L0X311.2 Aka. 3g D13.G9Ix01t. clivoxdspr, ooplagonsx noc03 201 fq 6,90x3L
Lqn .(py 591x2A Ac9A7713.611L,?,$) 193th9 'Ac917o7lem, 510 1; 51you 331i. 51dIZIL-
pox lo 1970v2x6Lx3AnD 5101901 410dnox11i.? Aolcodat. A371 A10919X29T+ A? 51(3)01.9 9434
"1oA371 pox 59daz. dnodcb &op 701 G.Y.isi .01A0y331R 511.D709r70d)ow; 32 5601 co3 Snoporicod
'd 118 loA3711o4.13x97o1lox 3411 13101)9d/1021 31If.71 AkTi 51020.6.37I 5cloA371oni '517ox1kk1vd1D
53,200,,c(10 A7013d3dx10 5(loA371911(11.c? AILA37il7O131An9 "Ai Anizmn 5tp 53 Ata;orr
10110T1(9d 101311 5C109d7O-G 5101 331
-
413A..733 Aw93xcpAA.3 50) AMIALcum 5101270
A193X 531A0111.3C3X.A.32L3 i(1)) 01A0 Ch0A. A703)(132 Ak1 AC91 AC9A3110V g(A7013y1o1910 -X318
1M1A03i
A91 moyflL pox 1pip 'DolAox?yatainD pox 59h. A9dx1r1 531.9X911.10
loporicrid 'lloi-Aoac.?cla.. pox .noistypt. SILL 57od371lf. 5I0A33x3 AoAnsx? pox AoLoilmo
dorhon 5qA3Rk71 chpA. 531nodzy 10 lonu..ry 4N13ob Tilox ?R AC91901L 61 neon -U.dX
410A37h0.13 Ak1 A6(1 AMAY)311.3 41.00711)0 110X A(91 AC91A0931L 0 51322 5V390 3X60X2131
-

110101 437i A20 L. rDnolsodu 3x)odg3R .loulod.to ?Rno Cp). (9d71179d31/ A73C)C9X
43Xkdd10.0,31 AC937071(d A3T1 IsTX ACOX1p1(a 701371 510dlo71 5kx1.gnx3 24M1A9r1d311.
non, Amy1(3og 53 A6\t.1 n000idgy, MO1A97)vdRnri9 50? 513 40)(99 .n0131f,169kdX IMC
33 3A MAkTi A01 nolldm fo9133 O 5c1310D70d 5onmo31(7og pox 9 5k31(11 5b.r19x
T
50x19)(ov 131.3 5101c7oR o nog 51913A3a Soxida '5oynoRA10 X11371 M)1 A(933X30
5019)0X,3 AC933:11, 13,(3Tif pox 532.9cbtcyni-lox Atf.1 'cionooldRv, pox 53.1..nspood 3.02.3x?
Cos. nolkt.f..liodis) 53 non IfT1 17:49.3 5ocr1(3d 4591&3 (La, 73113133192 5101 5137110A22 ADOChL
AO/ 61 13k131 pox Ae-nD3 5701 .5)peooXkri Ama, 52J-Am AcoArrionnrif 45(91.0c,9dct3 A322
'd Z18 11 A091(2/. Cb3 5170d3T1Gf. A0A/170C/32L3 19033XIL 001 11n1:03,(1(10ii 120X A731(0A 7912 Ak1 A(91
AC91 AC9X131 gA003)(0713A10 5C9A0Cb10 0=2 -
AC9X131 '701k10driX3 0 A00X2 101 70CLGTd
Al3C,1300.0 701 tt.X331 '10A371(pC31311. 53 119 60191X1f.71 531Aon37iott0uct 110X A01 ACIOX
5C910.61Ly3y 531A0d3CL70A10 310X 1o170r1913C331Lci x? Acnyn AC919tf.d21.23 51101 5110A.Cid0
531A(9191Cb3 170X *3d13ZCIXOI1. oY AO1d3 '531A02A10 AVIA ?g pox 101707ic9d 59daL

www.dacoromanica.ro
 NTCH1TA CI-1ONIATES 315

ei razvratesc, ajutati de vlahi, orasele din Tracia si Macedonia. Foarte multi

dintre latini, care-si impartisera intre ei orasele, isi pierd atunci viata, iar cei
care <izbutesc> sa fuga se refugiaza in Bizant 202. Dar pier si cei din
Didymotoichos 210, iar cei din Orestiada 211 ajung sa pribegeasca. Acest
lucru elibereaza, dincolo de orice asteptare, Rasaritul de latini, care se
indreapta catre razboiul din Apus §i-i opreste / de la excese, si-i face sa devind P. 810
intrucitva mai modesti pe cei ce cucerisera Elada si tara lui Pelops 212.
Si ca sa redau pe rind cele intimplate dupa aceea, romeii au luat in stapinire
orasul care-si trage denumirea de la Adrian 213, ca si Didymotoichos si au
ramas acolo, avind nu putin ajutor si din partea vlahilor. Iar Joan a venit
aducindu-si propriile sale osti si pe cele nenumarate, ale scitilor care-i
dadeau ajutor, straduindu-se sa ramina cit mai neobservate de latini. Cind
imparatul Balduin si ceilalti trei comandanti (caci contele de Saint Pol
murise 214 §i a fost ingropat in manastirea Manganelor, in mormintul sebastei
Skleraina) au auzit de rascoala romeilor, au trimis indata armata impotriva
oraselor rasculate. Asadar Bizya 215 si Tzurulos 216 au revenit si s-au supus ca
mai inainte. Dar orasul intemeiat de Arcadius 1-au ga'sit pustiu de oameni
bogati si nobili. Iar in timpul noptii au venit asupra for romeii, de basting
din acest oras, impreuna cu cei ce be venisera in ajutor ; la inceput <latinii>
au stat linistiti, inarmati fiind, si si-au impartit locurile de paza, pe ziduri.
Dar la ivirea zorilor, cind au vazut ca romeii / nu erau asezati in ordine de P. 811
bataie si nu se foloseau de caile obisnuite de lupta si nici nu erau inarmati
cu grija, au hotarit sa-si adune armata ca sa porneasca la lupta. Cum romeii
ii intimpinau cu indrazneala, atacind zidurile (caci socoteau semn de frica
prevederea latinilor), <acestia> navalesc pe porti si se ciocnesc in lupta cu ei,
iar romeii, dupa ce le in piept o vreme, o iau la fuga si ziva aceea ofera o
priveliste vrednica de mila si de jale. Caci latinii n-au crutat pe nimeni, ci pe
toti i-au trecut prin sabie si au ingrasat pamintul cu singe si nimeni dintre
cei cazuti nu a avut parte de inmormintare dupa lege. Aceasta facu asadar
armata care iesise din cetate. Iar mai departe n-a indraznit sa inainteze,
deoarece romeii si vlahii si o parte din sciti bintuiau pe acolo, in timp ce
ceilalti fugisera la Adrianopol ca la un adapost mintuitor. In luna martie 217
imparatul Balduin porneste impreuna cu contele Ludovic de Blois, iar dupa ei
dogele Venetiei, Enrico Dandolo, fiecare cu trupele sale. Ajung-ind la Adria-
nopol, si-au asezat tabara in apropiere, nici cit la o aruncatura de sageata
de oras, iar in ziva urmatoare si-au dus ostile linga ziduri si si-au instalat
masinile <de lupta>. Cum cei dinauntru se aparau cu dirzenie, iar zidurile
erau puternice, timp de mai multe zile n-au izbutit sa faca mai mult / decit P. 812
sa-i loveasca pe cei din cetate si A, fie loviti de ei. Au inceput deci sa sape
temeliile zidurilor, incercind sa le surpe fara sa fie vazuti ; f5.ceau galerii cit

209 In Constantinopol.
210 Azi Didimotichon, oras in Tracia, la granita dintre Grecia si Turcia.
211 Adrianopol.
212 Peloponezul.
213 Adrianopol.
214 Hugo de Saint Pol, unul dintre conducatorii celei de-a patra cruciade.
215 Azi Viza, in Turcia europeana.
216 Azi Corlu, in Turcia europeana.
217 In anul 1205.

www.dacoromanica.ro
 91£ SV.L3DIN V1.1.V1110113

vimoi 1063710)6X317012 701 11.1

131(011 701d110)9 0)112o,7(1o10 raft!) 0099311.313d331
'10114 pox modio-ri 5134)912 o 5knn1Do1, rtoxi.enxa 5o1=19319dlo 5ioi 5iom) Ski
5k13972 pox 5101 6.79707116..X9 1zl31(1o1n3 46131(9d90d11. 70 1d31L 01 6o231L9oxdio 60)1
nc9n319y 701 lodcrqX 51(1 51(1(9 'olnooL3d23 1013 901 501707193e04371 Domonl nod -
r
5on3rI9x loaco 101 A(91 moyri3you od2o12 myrt pox 5coo,L9 5Ti 513 nothyou 513mioix3
411 .619703 lo 32 pox 59du 611101 Alt1(pd71. mr)i, mov-oca Awn 5noem1Dno463 DLtyaL-
53194 501971171d9 59d1L 5101 51011313 1/0X 5101 1910402 '1916063A. 19X 30 6.371 Ski.
5)o.enx3 70i7OX 5oix,dx 'o16oX13 lo 32 701 r.mon 531A0100d7013T1 (1091A99 90T1910d2
'01/101.34 53 0)9311901 101 kyrij 5316031.71311 pox o,2k71 0)13 not to3An3c1) a(21oltodlod1L.
.10n3719491(73q lo *32 0lm3x321.3 pox 5m.no '53inoxmi2 02X A3390 A0(4 1932(p61/111
vox 5locbciox 912 ntf.t. 6.IDI1(119 A7D9d202 -Ion371oaL3do3 pox 6.0190101 A?Ti 9i5md93z. Ski
'd Ei8 5)odr11f.4oi .A9D3c)1t1(13 x? 93 noi.nol 51t6690)1 6371 qt 6013x10 /70T1(1311pd1.0 6.(9X3
mptirupo XIX9x3n3 110X 59.41962(1) 013933119 pox 5lo1Loa. 51onr1d1i1L3 513 7Jcbo1(l.f.A.
'0139e341011 ?MILT) 41103d702L 19A3g13 6.(9293119 5901 '5/21A011/3/1.11A2p X3 qR Ski
5o334nx 5o.1.191C1oc) Sly. 9 57010).1 46393A9T13.161 99 Mylpll 6136.991(3213 (4)1 019d19
-
&233L 6.0)1 Acotqloov 3xLtthr12 '59oanD 170X xurpoi. 5101 nod319d1L A9d2 '17013931(3x13
5kn33xfx 19493X3 Ski 51o33do1z. 57o_L6od)3d197on:o3t.3 pox 6od310d1t. o16.oX13 -
lo 32 5m 5cio1 594ritxx 514ri9 '01111109934 59d1z. 61f.290119 pox zoglrecr Typi 90X-04
106.371/0911(3/ pox d31,..6 t
6.11 5oV1963 5col9md93 6o16.73x3]13
701 9n9c3o2 '5316.o739
x laza? 91 novvorl 691 60710d2. 60A13131L3 5m 32 91 A9X1,641X3 113111.0d1L '5(9131193 20
leyyou 321(71 non3o1 '63497312 5m 6371 50)41r,tox 'non3r11oo193 5m 32 pox 0)x771942-
51od31 51011312 '60637160X9 60491(3 513 601913'1(21 6092 30 1001/0V 10631130993111.13
19X 6(91 A(91d(OX 10ATriftt1:9 50-,prif &? 539 770 110.A.T1L 1/OX lo loXoy pox v.
7ode3n,3
0199n3x9312 131o7110 pox 5iox74nx3 iDLtrino 5319xco13n1rid31L 51o19d19 rip)
-
Ski no29 111 703601699 531A34co&olx3 pf)x 5codavr17o1( tqlk 19369 A(91 6.(031213 01/70
ncolopoDonx 6.3 eopri ovInoopdrboxoaop 10 chol iwt.soca 5m 53 (119(91(X9X 5ctoa.cim
A9o3q.1d31t 10 '92 5m 63 n79d3X nIf. 9 'nm.t.)? 61 13411.1(3L mo1 /1(94110( 10A3710/01E1

01/10113d130? A(91 4mo1L1q ncoiyou lon3 ncoinoi7c532i. pox 967011342 pox 5noX9dJ
o16oX923 loizx A(91 6m/3X9x) 3o '7oyttX9d_todttyxD 19x qi 971tAX nm1 et0)1121.3
.013)3x1ELVX Sp ). Ch 610)(371 50011 110x 53X36.(19 Aml nowxa A(910X(911133191311.3
'd 1719 3120 ncooLaLl 51071)11(33 Irgo/oolf.dX A0X13 3190 570Incb7013 6.7043 A0931LR A20
6.09011.9 n01 (10X1A119V A(91 A(91d02 1939100X/110
5906319 A01X31(31.13 170X 52101 9 32 Soro9021(9g 13X-
AOTI9A0)7d311 13111311 32 pox 9 Ski 51qyll 5tc71ox
19190d 170X 593d.1(9 513 003991\1 411013.10?2,0? n3413xfx 513
.50n9cov
I
&odo&d? 5134D1r1ox
91 6.o1)ololac10,R
taxd33 7701o83g70dx2L 1zx 7071993 503 noxtf.Xrdi, 1701m..93cb9
pox nolaolmoLodln(ou 'noxoox pox mill ncopoi-xn3oDp ncomo1931 51031o71od dnomodoz. -
a

nol. 6.o1127) 9 5I1i 13634 5707 cio2 '5070o2A70v 5oi10i99 70(3 6.969 xfx
moi moppino
A1f.1 901 501101193170d19 610114 506.37170911(06.3 X3 nob 9x3199 57orl73ci197013r1 Tz.
TivrooX 53 91 nOE31L9113d1.0 -71o13d3ch 5m 32 pox ?1A 3410.1/.3 1d33L) chol 6.16..7(332 9
5o7131(931 '(3no13.t. Taxocb 1004970X13A3913 5191 5196.11X9 13124X91213 pox 5no19131(3l.
n13d170 5cioDdn1t. 513 6.1996113 (101 LCrl M991031. 17011141d1X3 AIA.l 6.101110419 331171 594b9
ivsnop032ooLf /191 'AO7IV(031. 1d311. 93 (9431.6111 Ar.f.X90(11d) 511.1 591xnn 57019796.70 6.3413x3
513
(611).6 11439 3
57017i71nD Ltddac ml n01 non3no21(9g
Attl nolyrboat. 013X3 '93.3)321/od, pox
C101119T10d1V, 11AOXIf.0711.3 101371 A(91 X? j
Srlod 'A0)7A371f3V, d331.20
(b199 4A0(13110d193ACI9 -53 q1 nolimona 3(13)3m91l.3 5onril.U.dd312 A91 706.0711f.19
A(91 6.0)4p-6.3 5101 57o1(1o31 51z.kalf99d911 520 A? 61 A13.4.936 '39931131e pox 612 -
50)x112 121.3
1371
7o not xx91(;icbod2mynx noxzystg

3o [38 lo 10,00719)1 Te 531/96Vd1.9 173X 531A0(1301 AZEID11L9? &OA.C13Cb3 5(9X2,0.7i 5316.0)34fa

A0A971 57013170D 54431 641 nip,a. nonapo 531&06d(1D

www.dacoromanica.ro
 MCHITA CHONIATES 317

mai largi si scoteau in ascuns pamintul, le umpleau cu manunchiuri de lemne

usor inflamabile si indeplineau astfel un lucru care avea nevoie de multe
brate de munca. Dar si romeii, fats de acestea, intreprindeau ceva pentru
salvarea orasului. Nu a apus soarele de multe on ping ce Ioan, slobozind o
parte din oastea scitica, ii porunceste sa atace animalele de hrana si de povara,
care pasteau verdeata padurii din preajma taberii latinilor ; el voia sä afle
pe aceasta cale ce planuri au dusmanii si cum se arunca in lupta. Iar ei,
indata ce i-au vazut pe sciti, cuprinsi de un avint nebun, se arunca la cai si la
sulite. Si pornesc vijelios dupa sciti, iar acestia 218, dind dosul, o iau la
goana, azvirlind sageti in urma lor, fail sa-si incetineasca insa fuga cea lute.
Ceilalti continuau chiar si asa sa-i urmareasca, desi nu izbuteau sa faca
nimic alergind dupa niste oameni care parca zburau, deoarece erau inarmati
usor. Astfel s-a sfirsit si acea zi. Apoi, Ioan si-a asezat propria armata / la P. 813
pinda si si-a virit-o prin vag5.uni si si-a strecurat-o prin locuri ridicate, pe
coline, str5.duindu-se ca dusmanii A. nu princla de veste ca e acolo si a poruncit
mai multor oameni din armata scitica, pe care o comanda Kotzas, sa nava-
leasca din nou asupra taberei latinilor si sä faca aceleasi lucruri ca si mai
inainte si sa se intoarca pe acelasi drum pe care o luasera si prima data.
Iar <latinii> cum i-au vazut din nou pe sciti, iarasi se inarmara in graba si
pornira dupa ei cu mai multa vigoare decit inainte, c15.tinindu-si lancile si au
gonit mai multa cale. $i cum scitii inaintau lesne si nu mai trageau cu
arcurile in urma, caci erau inarmati usor si erau purtati de cai mai iuti,
latinii, fail sa-si dea seama, mersera foarte departe, incit ajunsera pe negin-
dite in locurile in care le erau pregatite cursele si unde dusmanii stateau la
pinda. 5i dind peste trupele scitice odihnite, tocmai cind ei erau istoviti de
osteneala drumului, iar caii abia de mai puteau sä fasufle, sint prinsi in
incercuire. Caci scitii i-au impresurat. $i cind s-a dat lupta, <latinii> erau
rasturnati de pe cai sub presiunea multimii scitilor, care se repezeau mai
multi asupra unuia singur si oamenii acestia cu gitul teap5.n erau prinsi de
grumaz cu securi si lanturi si a fost ucisa si o mare parte din cai. Caci scitii
veneau asupra lor asemenea unui nour negru si des incit ei nu puteau nici O.
isi desfasoare cavaleria, / nici s5. fuga. A cazut asadar floarea trupelor latine p. 814
i cei mai vestiti luptatori ai lor cu lancea. A cazut si contele Ludovic de
Blois. Iar Balduin e prins si dus in robie in Misia, iar de acolo e trimis la
Tarnovo si aruncat in inchisoare si pus in lanturi pina la grumaz. Iar cel mai
vechi si mai iscusit in rele, pricina tuturor nenorocirilor romeilor si cel
dintii izvoditor al lor, dogele Venetiei, Dandolo, care venise cel din urma si
aflase de la fugari de infringerea armatei, indata s-a intors din drum si s-a
dus la tabard. Cum a sosit si noaptea (caci lupta avusese loc spre seara),
el porunceste sa fie aduse lumini in corturi si sa se aprinda cit mai multe
focuri ca sa dea aparenta ca nu toata armata a fost nimicita si ca nu le este
frica de lupt5.. Iar la prima straja a noptii, plecind de acolo se duce la Rai-
destos, pe tarmul marii, si intilnindu-se cu Henric, fratele lui Balduin, care
tocmai sosise de la Atramyttion impreuna cu armenii din Troia ce luptau
alaturi de el, s-a intors in Bizant cu maruntaiele zdruncinate de numeroasele
parasange pe care be parcursese calare in goana si cu boasele umflate foarte
de zdruncinatura.

218 In ms. B: Iar cumanii, intorcindu-se si aruncind sageti in urma lor, fugeau, farA
sa se intoarca cu totul, ci numai slobozind sageOle spre linia lor de lupta,".

www.dacoromanica.ro
 818 SV.L2Dam VIVIN0113

8g

*d- 8IS
03Lo
ii <'> U.1 39 ti.o..)?x3917oX31A311. not nol000 '5onteri ski,
unnxa 10A11/7V AX)90-6,9IMOIC1.170X Fe(70 70/91 711. 34)3 5k t 70d313 11,97173
5G.99A.9 450m(011x199

Poi.nod '51017orimd 59nol9raidwd 511 pox 50dodyrioDnyou o chol 5o9nw -4 45kneo0

5913.613 xto pDX Stp,Ltx1Rx? 51oporkod /x132 '50&71/ 1.0(0939x3 5201 57o.6,ox3
513 nfoionoclai. 17o99 513yostorimx cm1 631roo)na 1779(10)1.4.A3 Snodocb 5101 5109170y
*A04363.013 1)1X n1391 nosLodiovop 71 AOXXX 1/1x 53etAfp1 170X &7097011. -431(.0
A01712/ n0111.6.]X03.6, 7o.t119pr3 nLC1 cbg. ettl.lcOD MLA 1/Ox 01 01910 50n#3 nn0h3 L1.A31
'd f
918 4711.19 LCIL in3r1 71d3171x3 LL3L 39 nod31l.6, 6711. n0d31r.6, 101n011L72L9131L3 110#9X3 31
AC91 13xy)?x MO3L3d3imig TX71TIX110 -
th?A. 711 &3 mpost. 531,no2q no413x3 vox 570ru1
M91 701373 ntot.0,l310)ori 5101 nc01(1703 4709(1.g33L3 A190731m2 '531A70DL,t1d7On72 17)X
11.110,1,1170V 20170X eaOchD 139331970(022L3 AC01/0T1(0d, 61170X SyclaL m.9.6,(1X3 77o/A.0.14
10,3739732.0312 4Rcto ,011330 5c,o7orkod3 'A.ClOU.R? 513vo &v1/4301 9021.91 (L(9cp9 4
pox 'onrr-loodlny (10c/13311f. n371 ACOXVX AC9c1731L105k9900yaL pox no)i, nmid#3y0
5U.95,10 '570d3im1d.6,3yo neltodxonori 39 Acothmxo 770,0vox nou.n93y3L1d3ii. noxlmaxv
'SoivrilvArts) 1b3319U.X 31, 117% 713317031311. 5c9xmx 0ln(019.6,31 mlonsgo non3ri0l7onl3
o 33 5knApc01 51111 51731X70de ktri 571ASI3104j733 A193y9IL 53 A(1.1(1/%0)00993® 4170133
50dIL 01 AnoxoR OP13X3 701 3913X3 506.37-19.0k197o171x 'r_txrriA.),ocht. pox 570i 513you
nc00(,..1.00anp ACO1 nt-ptiimy pox nt-0001c310.o.371 Sodn.f. 1/73 /0
nnoxoo 509Tili4y1 513
511443 701371 M-01 39137t3 Ac0n317ov 100A4ddru9 'A0ri3y03L pox G37I ne1r31X' 5130934
XXO 5)0 110X M01901 5kt1t1.1C1n 1101(1AX13270/1 10 chel 10n21XT cn1 cbd31369 31 X)?
-
13d1c3 50d1L 5bi 570X7pTI 170X 61 Ski- 51..ty0d73319/D r:yrirai Ay/. COL ALCAAf 10A3717p32
5ooyyo2t M01 n01270110 .010(0d131.4ox e1373 no Tool. 39 A3.6,1Q14 01 n0X1A1171T
Islox 5odaz. AIf1 Avow. 570i 57odd33 non3r1o3Lrdi xoo 463 770913txlcu9 570 '57odd33
rtn( 9933 MT)]. AC9T191X131 A79n011L131.913M19 10 m01 m03.noln3cb co931.1.9 10n371036
loXfyg 31 Iolooricncfl)ox pox 5c9190 LC 51y93L 013X13 77_113 It. A3T1 A( 6.3 idnaL 17)X lii
'd 'LT8 &MI AMX131 41393d172.671X 01 02 / ANd)GCI(yriD A? 51701(9A703Lf 170X 510T1932 t101 39
noxlmi.my 501XT)93170t319 n0D931.0 G.71 )p_1.10X not no-r33yoiL. 013913otio 9 n3TI 5e;
5101.01ox? 13dcpXriodat. '01.0C9D?D 9 39 5G.1 *57odx non31-19toy no9n,3 397-1929 UL
io3yd31.0o,9 **mmoid33.z. (41 eoodxp o 5Veaoproi, 51°1 53 ALCIV3 19(1014ctri(1 510/9110V
10 39 139oo mlOn9,363
310M10270t3WIL 10 01 nOlchT)X 170x 110.6,93)(29 17013c13Xt1dILXVI2
4norliDo9A3 A(..1 oup not nopsxchori 531nnoxo27oc70x ***A19ChOnciD vox n? thlool yx
5zxl171 o 5knaltol '3911L3d1cA 170X /p110X ****(060N( ft.0A37113X116.7 LLi iod
Atti 5)o.olp.inaq toyouly? /F1 ta131 n312/n1,3 o latm 5Lt3, 570dXV 70.091L0 Am1 n(0X131
widtp-narlf 531doo971i..32Lodat, pox 53idoon331x3od1.t. A00%37-172/.3 on31-1)o101.erop 13u3 e
016,1719)03,O noa, nkevuomic 5cn 9 idnu cbri97X131 ett,!.1 toodx 7o196G-x1319 114v713t.
11/71-1c13170d1.0 1701C 0097011. F1400913N(X01L72 1916.0 A090ch,ou 5e; 39kri iDolL &o9 170t971
oonu, Portqyx nki 513 "up. nolcqxchorl 1do39 'n1 171An09n3 30 Mr.1 A70dx39 'noy3#1/..c

50.1 [57odx3? nodliqx nos norqrlo,l3)( r(nox

[tupToldasr. tagen; 513v:10 cloa. wax a a
150d A1963A9D a : icInc chpl ettCi AttX3A01(70993C) 50&13X3
***, 1nx (7pixx ;lox 53 n91 odynsmoamx nos xxnox nodaq nonnod non37133x so'

X1cri 701 G.X331 n3Dnodx1 a n&

Sziplf..u)

www.dacoromanica.ro
 NICHTPA CHOINLATES 319

28
1205. Tracia supusci latinilor e prcidatei de cumanii aliaji cu Ionijd. Ionija cucereste
si distruge orasul Serrai ; latinii care-1 ocupau pleacd in Ungaria. Vlahu1 Cusmen ocupci
o vreme Tesalonicul, dar este infrint de latini. Ofensiva lui Ionifil in Macedonia
Dupd cucerirea orasului, 1 1 . < . . . > Latinii au fost infrinti de catre p. 815
sciti 219 in ziva de 15 a aceleiasi luni, indictiunea a opta 220. Dar care au fost
faptele care au urmat ? 0 alta pacoste s-a ab5.tut asupra romeilor, aduca-
toare de grele suspine si de numeroase nenorociri. Caci Joan misianul 221,
care se aratase a fi vrajmas si razbunator fata de romei, ingaduie scitilor sa
prade tirgurile aflate in apropierea Bizantului 222 ce plateau dari latinilor.
Si puteai sä vezi o napasta noua si neobisnuita, ce depasea once aka pedeapsa
trimisa de Dumnezeu. Caci doua neamuri devastau acelasi pamint si un
acelasi popor,/navalind cind fiecare in parte, cind amindoua laolalta. Scitii, p. 816.
inaintind, nimiceau tot ce intilneau in cale si jertfeau demonilor for pe unii
dintre cei prinsi, mai frumosi la infatisare, spinzurindu-i dupa ce-i biciui-
sera ; iar latinii, la rindul lor, miniati de rascoala romeilor impotriva for si
de faptul ca scitii ii invinuisera, nu mai putin ii ucideau pe romei. Nu mai
exista nisi un loc, unde sä scapi si sa to izbavesti, pamintul era plin de
nesfirsite nenorociri si mai primejdios decit primejdia, iar pe mare bintuiau
corabiile cu un singur rind de visle ale armatei latine, dedindu-se la jaf si la
piraterie oriunde se aduceau. Joan, fara sa mai intirzie in orasele din Tracia,
se duce la Tesalonic, hotarit sa devina stapinul situatiei si acolo si sal
razvrateasca impotriva latinilor orasele <din regiune>, facindu-si-le favora-
bile siesi. Ajuns la Serrai, se ciocneste in lupta cu latinii de acolo si dupa multa
varsare de singe ii invinge si pe ei. Caci latinii, cu priceperea for in lupte si
cum erau mereu gata de atac, infruntindu-1 pe Joan, i-au ucis multi oameni.
fnsa dupa scurta vreme, oastea latina a fost infrinta si s-a indreptat in
fugal spre orasul Serrai, fara sa apuce sa-i incuie portile si s-au napustit
<astfel> inauntrul zidurilor vlahii si romeii ce veneau pe urma fugarilor.
Si astfel a fost cucerit orasul. Apoi el fu ars si zidurile darimate, / iar cei p. 817
prinsi fury dusi in lanturi. Cei din armata latina care nu au pierit in lupta,
parte au scapat cum a putut fiecare, parte au intrat in fortareata223 <ora-
sului> si au ramas inauntru. A doua zi, Joan, impresurind 224 fortareata,
trimite vorba latinilor care fugisera intr-insa, sa i-o predea si ca astfel
vor scapa. Dar ei nu 1-au ascultat citusi de putin, caci asteptau ajutor
din partea marchizului 225. intre timp Joan a pregatit scan si, asezind pe
colina 226 din fata cetatii o masina de asediu foarte mare, bombarda zidurile.
Cei din fortareata, desfasurindu-si trupele de aparare de care dispuneau la
ziduri, continuau sa-1 infrunte. Cind au va..zut insa ca loan cu intreaga sa
armata le impresoara cetatea asemenea unui zid de foc si ca le-a inchis once
219 Scitii = cumanii.
220 15 aprilie 1205. Dupe. Villchardouin, infringerea s-a produs la 14 aprilie 1205, cf.

Dieten, Erlauterungen, p. 164, n. 179.

221 Ionita., tarul vlahilor si al bulgarilor (1197 1207) ; misian vlah.
222 Bizant Constantinopol.
223 In ms. B: castrul numit culA".
224 In ms. B: oprindu-se In afara culei".
223 In ms. B: caci acela era in preajma Tesalonicului". Este vorba de marchizul.
Bonifaciu de Montferrat, regele latin al Tesalonicului (1204-1207).
226 In ms. B: asezind masini de lemn pe celMalt munte care era situat in fata culei,
lovea zidurile".

www.dacoromanica.ro
 OZE svasaim VSVINCTID

19169 01103A331.9 pox k10d(9X1(19 Alf.1 A02013 g5(0V7317? 5(12 A(01(31.9 170x A(01 A(91L313
.1DnoX,4 no_t TR Slodxf,RkT1 5v.1De? laL? Spol 51.rx4naD non?Tir3Riodroh
5f3no3LD irinnoxpo A[1,-1 513 701 Vd313(179 (4.0, nconorbiff.x37-1 (ono 1t3X3ri ncoi, a
noncinopill d0 A(91 A7i1ri31t.o3v0 pox So2 dlL0 (14 Cal 12L? 510-1-(101 9 d 4701X o Ari 3X2.3

(41 'nrdx 30 nonnRn3xf,3 ntfi, 3 i.n1on3y3

'd ST8 7010,iyv irx 101 Ifi_trx n91 1onoris4 mocbD A91 A01.03Xd70TI A0)3dX d10A.
33011 7019101 n13.6'1(3d101L askdo_tialnf
pox
r 113 5101 ntz..1101mx A AODU. not SosLoy?ll -1013
SonTrinonoic 191n-1110d1/. 7,013 SkXiori ncodcoX m1 46dnol3 FIVTirbpd.A. Ski,
Soxponnl 1r13)3c13X 5901 513X1A0N(709930 Dovid3io3n rInnocblormR VOX At.1230
A311 n7oD13.6'9013 Ski. Scosyou. 5:13 &fp, *nlyouodxf nprbodRrnip pox SionXnD 5rd3rIG.
kRtr., '110.G.913xd01yo2c nt!.1 TR nlyoi.t. 701AO1913 A13X31VX AOXF% AU 41p nonrriiilni,a,
nkti. 4n79ttyx A91101Anodnodo AoxloDOdII pOX 7999 AC91 1.613X3 (101 U.AA7007I, '7007*XX
ST A20 0110#91L 7010101 650193Xd7071 f0A13 Alf.1 AD.191X701 4A134d7? 177X Atf.1 A7013d071.
AWAVIL? 3A131311.3 coutpri TR (11 Ltx3noy1oDD30 51oDiAA3 mcodrinD 5101 191101C(3.1.400
AG1 At91 mo1T131(01c. A7o11Gt pox mDkdoDoiLip pox Attu- 51.6'moD3 nxithdlt Ski. 5c031(olt,
13y3T1f pox 5101 510190101 A19107i990Xf Sis.G,Dkn? pox mo1ic133n3y1cb 50d2L 5,101
5(1013X10 570113t3-1,910-1.3T1 701 701Atf. A0)1 0)(ZA(911L 0.61 417013d3th A01 nkneopcoi, -91172
130.6'970A ncoy?# nun, Sla n91ct10 nc91onoA.3A. coaKto,lcop k.qcb; nlvoodliq 510 30132
'Imorikfcht. 170X 5013.A-110 50d313 170120191Cb3 /41 (Loa. 50-tkriox 5k3yll A07X9373127Oel)
A70131(033.0? 170X Afp, noi, 50931(1.ord (10/11(103(70a AID3X9f17OX nt,to. c) n2 3033 A01331031,
APOpIL 450A371.10/1110 ALC1 ALCX1A0,(779930 913913 5ci0nl170x k.ettyzi 7090 TIR 11(91)DTITIXC).
019(11L3Il 'Aod31odat Ponorboymclaq 01 kr! 5codldxf nnkrif X3 not noiky
'd 618 5co3you A? 61 647170 001 norl?you So oclit, Ski, ki-D?nnDinonpx? dyr *5cos.) 590 ATI')
d70)1. AC01 ncollyou 5rDcfr7T1k) 533 7o17oT1GtdX 5nod31onrIndl nod?au; 3xkeo1013 Ski. -911.
'5(-93y Sno TR /1131X?1.0p A3 Sno TR n3Diorl?clx3up X? noi. 5noRciory 5no.O.yit pox no_t
n0n3Tic9d31 63.6' 65017071,41 pox n91 LtliodilDne n? "1-°93VD)0d nolTCV, pox nip. 0o1901
nonn3nnD nU.nr,Loocicbtka (4)15n011n01o073 ncomorhowc n3/tn-132.t.33 11noXc3? n3d) nadi
nos. 530A170% 33901 pox nolDnoxkop )odri.L. 510170ricod '50170-r199oxip m31L13 TR pox
no_tionlo 53 odn3R .501707b?3.6' 5101 TR 5170dd33 A13700d713 A91 Ake,A37C9I, 9110)A? -f
450A3T1 (02.14.T1 TR pox 91 siod?iL noi SoinipiDnD 3D13x3 noc33i-odu notyou -0.021L
'5on3ri ravolD 5901 57o1noti.d70nnD 5101 n? 51701 5i7odd3 -51oyttcborlo lo AM 671
170A31100 Ti 7nn3.6'X3A3nq 531n0.6'7ori ncp A3r1 nothyou, 5c9r17032o 313 '0107098 502

kVA. A? ()1 67M33 4531(9193.6.77X d31L17DX 531933 A0A3T19911.A31 59d1L ciy011. 7)1A01C333L
Aorri?yoat. 531n1on.dd99 TR 5101 51o3In1on3 7o1rx 5o1ipdx Polecolit.f. 170X gIVIA021361
**mo.Gnx1 Sgoirpo ncolnovoodDodit. (9190 ACOAX(19 X X)? AC01 Ltyy.5) pox Wm -11.11LX3
AC91A0-1. 5C? 1193 pox ?ea. (1.Arp119 1716'9109703.6, A031 ncoxtri3D Inoi.odu r
pox 5901 51oxkcbD
3 5non3Tir11L1 Acne nco33on3 ncorirdkX nnoxcio sRsipolos 5170X7071 51101113 01 no1,1 4

*
513 Aq.1
** [MOTIXN[A1y01L9610
513 A91. nox Azoy a
AMAT)710}1 A0IA99331-0131L3 Sioixpi pox 104211 sg 30 cop:axclvri -ow;
10:194c30.Iv1g a
110133196Y e21
53193,1101 17ix cio1cz 5c? 53xkc1D

www.dacoromanica.ro
 NrCHITA CHDNLATES 321

trecere incit nimeni dintre ei n-ar mai putea sa se furiseze si sa ajunga la

marchiz, voiau predea fortareata, daca el facea tratat de pace si le
ingaduia sa piece nestingheriti, pastrindu-O armele si caii. Cum insa el nici
nu voia sa auda de Incheierea unui tratat in asemenea conditii, cer sa-i
trimita in tara lor, dindu-le calauze de drum ping la hotarele Pannoniei 227 ;
si dupa ce an Incheiat intelegere sub juramint asupra acestor lucruri, <loan>
lua fortareata, iar ei <putura> sa iasa flea primejdie <dintr-insa >228. /
Dar ce s-a intimplat cu conducatorul lor, marchizul ? Caci nu trebuie p. 818
sa le trecem cu vederea, lasindu-le nepovestite, nici lucrurile acestea. Pe cind
mai purta Inca de grija de treburile din insula lui Pelops 229 si pornise la
lupta impotriva lui Sguros 230, i se inmineaza scrisoarea sotiei sale, prin care
era instiintat ca tesalonicienii s-au rasculat si ca ea, alungata din oral, s-a
refugiat in acropola 231 §i ca de multe zile e asediata <acolo>, iar orasul e
stapinit de un vlah care a patruns in el, pe nume Ousmen 232, insarcinat cu
paza orasului Prosakos si a tuturor tinuturilor din partea aceea, supuse lui
Joan. Cum a aflat acesta, marchizul a hotarit sa alerge in ajutor cit mai
repede si lua calea inapoi 233. Dar Inca nu se apropiase de Tesalonic, cind se
intilneste cu cei trimisi anunte infringerea dusmanilor si indepartarea lor
si ca acum in oral e liniste. Bucurindu-se, fireste, de cele auzite si falindu-se
fats de cei din jurul lui, schimbindu-si drumul se Indreapta ca"tre Scoplje,
dornic sa se razbune pe Ioan pentru cele ce i se intimplasera. Dar nu ajunse
sa-si indeplineasca gindurile si apare un alt crainic care-1 instiinteaza despre
moartea contelui de Blois si prinderea imparatului Balduin 234. Luind asadar
din nou drumul pe care pornise mai Inainte, se duce la Tesalonic. Si aflind ca
lucrurile despre care luase cunostinta prin scrisoare sint adevarate, aduna
ceea ce ramasese nesecerat cu grija din ogorul orasului in secerisul razboiului
ce avusese loc Inaintea / sosirii sale. Caci pe unii dintre cetateni, despuindu-i P. 819
de averile lor, i-a gonit din oras mai goi decit pilugul, pe altii i-a ucis <cu
sabia>, iar pe altii, atit din multimea laicilor, cit si din tagma consacrata lui
Dumnezeu, i-a spinzurat si pe nefericitul imparat Alexie 235 si pe sotia sa,
Eufrosina i-a trimis peste mare la conducatorul alamanilor 236. Vai, vai,
ce veste rea si nemaiauzita de romei fu aceasta si, as putea spline, ce pri-
veliste nemaivazuta ping acum ! Dupa ce auzi ca Ioan a navalit asupra
orasului Serrai si f5.ra sa fi aflat Inca sfirsitul bataliei date acolo, trimite aju-
toare celor din acelasi neam cu el aflati la Serrai. Desi aflara in drum cele
petrecute, acestia nu renuntara nicidecum la razboi, ca unii ce se si aflau in
primejdie, cu toate ca stiau ca aveau de luptat cu un dusman mult mai

227 Ungariei.
228 Dup. Villehardouin, latinii si-au pastrat caii 5i armele. Intelegerea a survenit intre
29 mai si inceputul lui iunie 1205, cf. Hendrickx, Recherches, p. 162-163.
228 Este vorba despre Peloponez.
230 Leon Sguros, arhontele Corintului (1204-1208), a opus rezistentA incercArilor lui
Bonifaciu de a cuceri Peloponezul.
231 In ms. B : in cula.".
232 Cf. Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 126 -127; Prinzing, Bedeutung, p. 50, 65,
66. Numele e de origine cumana. ; este posibil sa fi avut titlul de sebastos.
233 Scrisoarea Mariei de Ungaria, sotia lui Bonifaciu de Montferrat, este datata 29 mai
inceputul lui iunie 1205, cf. Hendrickx, Recherches, p. 139-140.
234 Ibidem, p. 163 164.
236 Alexie al III-lea Anghelos, fostul imparat (1195-1203).
236 Alamani germani, cf. Prinzing, Bedeutung, p. 51.

3 c. 7.278

www.dacoromanica.ro
 322 NICETAS CHDNIATA

aneyeyxdcl.Levoc 6 p.apxiatoc airrOc E.Ley etcro) Tijc OeacrocAovExhc eyxAeteTat,

6 Se ye 16.)ciyylc xaTec nEicray 18etay ic Bippotav &newt, xat Tacc Aotracc rc6Xetc
662u. 1.Lapxe6icp insexunToy eccuTiii npoacpxstcocrev.

29

p. 820 11. <...> g8cAe TO EV11'1 ITCOCCR Vilpei:V &XI 7c6Aelloy scat Thy Stiycy.ty «yew xaTec
Tx7.iv ep*xtcav r6Aecoy, 67r66a6 AaTtycov eurecrThaav, go.); e'T& 0-epv.66 Ti5V 7c0XXiLy
6 '').iXog xat Pcollatcov 'Io.)dcyyhq circo8tEaTaTat, noAillotc kycoTetAlmxiyoc
&XXotc xecxetvotc Thy &TCOCaOCV 6X0Xi)V X0Cpt6lievoc <...>. 12. iteav 8e xat a?.)T66
'Eppilc, TIT! 'ApxaStoOrcoAty 6.)c ayellotc 1.x6yoy otwhati.toy irapaAAo'cac, Thv 8L
ef.a0a0V TO5 'fimpo.) litccac'y.eyoc, ety.hp.kpcoc Toi.c exei npoacpipeTat, TO evoi.xotiv
iv8o''.4 etc ayarhy, we et Tcotp..vtov jv xat poux6Xtov OtAX'o5 XptaTd.woliov TO
p. 821 xTetwilleyov, xat ptz. 1.1.F<AAoy n, 7C£La0i: Toic BA &xo.c 67rox64,av p.1711 7-cpoa-
xcopi"laav exouat6ThTt <...>.

p. 823 12. <...> ecxxa x &x TWV gco.0-ey 6cpaTe6p.orot BAc'cxo.w TS scat /x1.),91.7.,
nepttevra T6v xcipo:xa oux etcov ic Ti/ 7TCCpel/f3oXipo etaciye6.0-at T&12.tWay.a<...>.

p. 824 12. <...> &AA& xat oi.Ttyec al'.)Tok crup..117.cct, xat auveX0eZy cbte4CEpplaay
i.Z.&6yrec T-71c 7r6Amg, BAaxtxoi4 xat Exuatxoic xocrec Thy 686y kyxopaotv-re
-:4y1.1.aat ixtxpoi.; SeZv "cinayTec Stecoe-O:placcy.

30

p. 829 13. < ...> Kai Tilgs ii.ev Tex 7T pOc gco icpepeTo. 6 8e Muc6; 'Icocivy.hc T7) (1)1.Xtr7coo-
Tr6Aet imaTpaTeiicrac atpet Talf)Thv xat xccaatpei. 7tpoyotLeU6ac, xat rroAAoi.)c TCoy
gvaoy 67co8tx&et TOLL, Eta)ecrt, xat 7cciA2t !Ay iyaxoAteuOtleyoc Ty) .rceAet scat T71

www.dacoromanica.ro
 NICHITIA CHONIATES 323

puternic. inclestindu-se deci in lupta cu vrajmasii sint infrinti strasnic si fug,

caci atit de multi sciti 237 s-au napustit asupra lor, venind din toate partile
incit puteai sa zici ca vezi roiurile <de albine> iesind din stupi sau viespile
zburind din viesparele lor de pe marginea drumului 238. Asadar marchizul,
dupa ce a avut de indurat infringerea in aceste doua lupte, se inchide in
Tesalonic, iar Joan pleaca in toata linistea la Veria, dobindind si celelalte
orase supuse marchizului.
29
1205, iulie. ExPedilia de pedepsire a °raptor rdsculate din Tracia, condusd de Henric de
Flandra ,si de Marino Zeno. Mdce lul de la Apros. Latinii asediazd zadarnic Adrianopolul.
Neajunsurile aduse lor de vlahi 5i cumani
Dupci cucerirea orapclui, 11. < > Au hotarit deci cu totii 239 sg, p. 820
porneasca razboi si sa -si duca armata impotriva oraselor din Tracia, care se
rupsesera de latini, cita vreme era Inca fierbinte zelul celor mai multi si
loan 240 era departe de romei, fiind amenintat de alte lupte si acordindu-le
acelora tot timpul si preocuparile sale < >. 12. Pornind <la lupta> asadar
insusi Henric 241, dupa ce a ocolit Arcadiopolis, caci se schimbase acum Intr -un
lacas doar pentru vinturi, a intrat cu forta in Apros 242, purtindu-se fara
mila cu cei de acolo, macelarindu-i pe locuitori, de parca cei ucisi erau o
turma de of sau o cireada de vite si nu crestini si desi mai mult cu sila decit
din convingere se supusesera vlahilor si nu se/unisera cu ei de bung p. 821
voie < >.
<Urmeaza descrierea asediului Adrianopolului>
12. < > Dar si din afara, trupele vlahilor si ale scitilor 243, bintuind p. 823
prin preajma taberei, nu ingaduiau sa se aduca alimente intr-insa 244.
<Latinii primesc ajutoare de la Constantinopol, dar in tabara lor izbuc-
neste o molima, care-i sileste sa se retraga, renuntind la asediu>
12. < > Dar si cei care, iesind din oral, au indraznit sa se uneasca si p. 824
sa mearga impreuna cu ei, intilnindu-se in drum cu trupe de vlahi si de sciti,
au fost nimiciti aproape tots 245.
30
1205-1206. Ionitcl cucerefte Filipopole si pedepse,cte cumplit pe locuitori pentru a se fi
pus sub autoritatea lui A lexie Aspietes, proclamat fmpdrat. La instigalia lui Ionijd, cumanzi
pradd mode din Tracia, ajungind pine l la Constantinopol. Ionild asediazci Ord succes
Didymotoichos
Dupd cucerirea orcoului, 13. < > Astfel se petreceau lucrurile in P. 829
Rasarit. Iar Joan misianu1246, pornind cu armata asupra Filipopolei, o
237 Yn ms. B: caci cumanii s-au napustit asupra lor. $i altii, care mai inainte se supuse-
serA marchizului, s-au ridicat impotriva lui ca niste viespi".
298 Cf. I liada, 16, 259 si urm.
239 Este vorba de intrunirea capeteniilor latine, in frunte cu Henric de Flandra si Marino
Zeno, podestd al venetienilor in Constantinopol.
240 Ionita, tam] vlahilor si al bulgarilor (1197-1207).
241 Henric de Hainaut, conte de Flandra, fratele lui Balduin si succesorul lui pe tronul
latin al Constantinopolului (1206-1216). La data evenimentelor aici relatate nu fusese Inca
incoronat ; el Linea numai locul lui Balduin, captiv la TEirnovo.
242 Azi Kestrige, in Turcia europeana.
243 SCiti = cumani.
244 Este vorba de tabara asediatorilor latini.
245 Cf. Prinzing, Bedeutung, p. 45 si 52-53.
245 Ionita, tarul vlahilor si at bulgarilor (1197-1207).

www.dacoromanica.ro
 1,Z£ SYL3MA VLVINC

51.19701 A(093dR3(1)3 '13991(7? 17)7( A(01AL(71(1(370d 5101 A19d014.X10 5m 5(91(9,R1L71 61970

1.00011L9X02L9 5m,Rkri 2.3y7sard A7Dn0X3D0d3 1(1(70 5m molyripo rdRA39 451oArtioaLadi.x?
pox 3191 3R 59doh 73no33101. norint. 513.gcoxx? 91. nodfddlod nodcb 50170T1lp 510 A91
ALL1311L9V, A0q?1(Vc '010991X6913 0X6113X7t A371 59 (:),LILXdf
01A13X31L9 A(969
A01910 )319121.32 no-rot..9t3T1 ILX)oxxou oinx,Dclocixsinp Ali. tooR I+ 511(ou. 3g1a ncox:ox
'5(./11.0)2 13 Aff..1(1703)#70X '0131.1f.31 olnoi A311 5(914 ILA3T10d36.00d1L '5109170V
AtLAA)0(9Ic X90 1.LA3T101L3d1X3 1970311D1A7O1L
01001 3R A91 A99(11A1 n2A R LICA3T101L3 U.1

1d1k71 '51101 3 Am 5(f.vocbDodxf Etn33x3 3n0A.31 pox 5c191o0rp 511(1970d0- 2 97) 170

DV AC9 6311.9 ltn3rinx Amsy9ii. X3 Aco.t99.2., tfg 170X 1.41.277 190d13X 510)(10X (9.00d1L
-
10913.0ORX3 pox 510d170X70r71 IliorloiD 113 llox DO -
'391L1(171 AODMIOX 5170TIOA0d1
.Fx ele(;7ox 5991 -
irikdli..px 523 53ro0cb7d3oh no1L33,33 'polD1c40.1)ox nonori
not ^"VuDV a-61u? -
xxLecbo
59071 A03X101E0 M01 nconr1co3.0 91 x3 no-)Roa.t. 17o.0DILIdkrop
5non31 '5o1Loyox.o non3711A.do131701 5991 5nojdnthr1at3 5101non3i 17ox 5p-p(7ox
nc91901 non3717,13R a, op 1113,2 '5191991 x90 n0.0,701(3 A91 nkno,ocoi, 70 m1 U.1311Lpv,
c1 0E8 53n0dcbr1c1p 170X 59d1L 50/1)9 3(97) 5101 A0A13X3 /6531/U091d/00X A3.6.0 10A3719d0d79

k71 5707C7e A370e 5(;) i2o1(1(709odzw1(1(f 1701em1D3dor '5e2d11i701( 13107i 1)3X R01LX3 A(0
10 A371 1900190d1L 6d9R030 ()1 '1d70X9117V A(01 ncrx1)3 ii-nnoimdx 93/.
-
531A3-691d6X
4nc93y 10 3R 531n9rhodpnc 53 '717?11.03d0c 101(1(10 ,R 531A91913 01 A0X101971111V
5101.11170V 1101A02A3ID pox 531roort1T13u. 5noy31.bp lvid)D A0kt1.173d1D )13 1731A9011
A91 momoda nockoe930 9X70dd 01 n3 'thiorl pox tap- fooprtw nm7D13 9 5ILAA70(01 VOX
1371)1 59d1L 91 93 '50A3713V01R 170X 19391r(OX 51711364 170X 510170/170.6. 510A110X
5901 5101971902LT nmx,lansi.r.9 con13 5c-tomxl.A.d9,1311 pox no3nocb 5o/x-riTiroj imx
c)a 51.tr1 52nvu71ncop 3noda..coz? A139 '51017071(9d9111ox
113X90 A9X970/b 5101 Acothia
570A990d601(02 170.0970191C1)9 rOX 01 A0191199 500 Ski 51.1910 51n0y(0u.57odm
531.3autilvolt. 7IG.A.9dcb MIA101 513 A1t.A.d0 A(0170T1(13120d1.0 A(0X1TIXX
513A.70dC110A7?
510/1(09911071 5101 510mdv, 9noyyrirteop 1D9,,,?? 1Dci.367AR TAU. A371 A20 A(01910
5(1) 3gcl0 A(r)x..riclnri 101701/93110d19 5)pi 510d31 5uroo, 20n3r1m1o1L1ct770 2or701d2v,
'11:1oMpenlg Tnu. TR 701du09Fy33190(331 61 619(10d) 5OdL A1DILX/1111102
1701A(01L911L3
01 U.1 131(01L U.19701 A023dR3Cb3 X3 A9A117)V A0X1111(1L0 A01.0117,0dX 33 q
01(101 7:118 -
5(01A0d3C1) M91 'norm
pox noyttrf)9 A3T) 701 '701707199 A9197071(170.0 ?R 51ml 517019071
51101 11170X 'no-drool. Isvx 106711 50A11. d31 non3719odlknodID 5?deo? A(-91 no,ou
?
'A9A3193 01 A371 A20 Aon3717091yar..9 13V. A1?-1 Ak1111X701 70.09
A(4)71(1.9110 110X
3e
A(9d11.11L9 013.0931? 5991. 57ot9xza nriont.txD/oL7ox
39 Alp, 5? /A(0191XITA(015901,910
'd IC8 531ruo.opt,cb nogocb3 513 n91 m1 631:mod norar133x7othozc nooL91 5c9190.y3y -D3d1Da

www.dacoromanica.ro
 NICHrPA CliaNIATES 325

cucereste, o prada si o distruge si pe multi dintre locuitori ii trece prin sabie,

caci de multa vreme el supraveghea orasul si pindea momentul potrivit
pentru cucerirea lui, nutrind puternice resentimente impotriva locuitorilor
sai fiindca nu-1 recunosteau imparat si nu i se supuneau nicidecum, ci ii
evitau ca pe un barbat iubitor de varsare de singe. Iar atunci era inca si mai
aprins de minie impotriva lor, la gindul barbar ca ei 1-au primit sä se aseze in
cetate pe Alexie Aspietes 247 §i i s-au supus ca unui conducator al lor, iar pe el
1-au respins de mai multe ori, cind a venit asupra lor cu armele. Orasul ar fi
ramas insa neatins de rele, daca si-ar fi vazut de treburi le lui si intii s-ar fi
purtat cu moderatie fata de latini, apoi nu 1-ar fi evitat cu totul pe Ioan
misianul. Dar, urmind capitala ca un copil pe mama sa, din aceleasi pricini
din care aceea desi era capitala si mai presus de toate orasele a ajuns
pe marginea prapastiei si era usor de cucerit, si <acest oras> a avut de indurat
nenorociri Inca si mai rele, caci a fost lasat prada jafurilor si trecut prin
ascutisul sabiilor si distrus si transformat intr-o vadita ruing ; un singur
lucru odihnea ochii privitorilor : <imaginea> lui Aspietes, spinzurat de
picioare de un par drept, cu gambele strabatute deasupra gleznelor de o
fringhie de care era atirnat. Dupa aceea, partizanii lui Aspietes, care-1
proclamasera pe aceea imparat, n-au ramas necunoscuti lui Joan / ; temindu-se p. 830
deci sa nu fie pedepsiti, ca niste oameni care tineau cind cu unul cind cu altul,
ei se rascoala pe fata. Unii dintre ei, fugind, se duc la Teodor Lascaris 248,
cel ce stapinea orasele rasaritene ; altii se refugiaza in Orestiada 249, altii
ducindu-se la Didymotoichon fac pace cu latinii. Si trimitind soli cer drept
strateg pentru ei pe Teodor Branas 25°. intre timp Ioan se duce pentru scurta
vreme in Misia si pune rinduiala acolo, supunind la grele pedepse si la not
ucideri pe razvratiti 251; apoi a hotarit, plin de minie fiMd si nutrind ginduri
de ucidere si hotarit sä nu ierte pe nimeni, sa porneasca cu armata impotriva
romeilor, spunind ca nu mai suporta vicleniile lor si firea lor necredincioasa
si faptul ca Isi schimba sentimentele de mai multe ori pe ceas. Cuprins
asadar de minie, sloboade roiurile de osti scitice, ce se intreceau in numar
cu florile de primavara 252. Dintre acestea, unele au Impresurat Adrianopo-
lul mai virtos decit ostile de furnici care se invirtesc deasupra ariilor sacre 258,
altele, apropiindu-se de Rusion 254, fac sa iasa la lupta armata Latina care
era in garnizoana in acel oras. Aceasta armata era deosebit de puternica
fatal de celelalte ; era alcatuita din oameni Inalti si admirabili in exercitiile
de lupta, condusi de un anume Teres 255, barbat dintre cei mai Insemnati si
mai nobili. Luindu-si armele deci, s-au repezit cit mai repede spre locul uncle
aflasera de la iscoade ca si-au asezat tabara scitii. Acestia insa, / luind-o p. 831

247 Fost guvernator al orasului Serrai, creeaza in Filipopole o formatiune politics inde-
pendent., opus& lui Ionita si e proclamat imparat, ibidem, p. 55-56.
249 Teodor I Lascaris, intemeietorul Imperiului grec din Niceea (1204-1222).
249 Adrianopol.
250 Despre rolul lui Branas, numit de venetieni dominus et capitanus" In Adrianopol,
ibidem p. 61-62.
291 Nu dispunem de suficiente date despre rascoala pe care Ionita, a trebuit sa o poto-
leasca, in propriul sau domeniu de autoritate, Misia, ibidem, p. 57.
292 Osti scitice = trupe cumane ; pentru comparatie cf. Iliada, II, 89 si urm.
253 Cf. Iliada, 5, 499 ; ariile sacre apartin Demetrei.
244 Azi Kesan, In Turcia europeana.
255 La Villehardouin, Tieris. Este vorba de Dietrich von Tenremonde, conetabil al
Romaniei.

www.dacoromanica.ro
 9ZE svLa3LI V.INIISCHO

'113novopd pox (f.3 79no7n7931.3 01 57 A117JV 0 57 531A3td)0 61 31 Ski. 5703.0 (bItILX0370

192004#7013 17)X 170.0937?1,170Cb 701 11,.71 TIDIA.dX 631 13.61(3; 07D709313 131(37110 pox
51,txoyav7InD 5)od31d)0x '5Es.n371on3i pox 51:01 51303v0l7Od3n10 nmn3r1n0913 'ncod313ox3
mo1231(31 791(1031. 531n7997od3 70 lonlvov nca3X9 non79.g333.13 -531n7o33.39 Ski. TR 5kX7Fr1
5tLict391 co190 nrrikn3J.3,l. '5k 7794313 no-q,axz 533/o3t.9o3o10 d 071.0.16o, 1 31 170X
7o711X30r1 1d33t n01 ncodacy, Posoornoy3 Aoa.noi, 3 5(9133Lci 1731nnod13X pox A0)(9 170
-
AiLMOCI '730cj0ic7o pox n91 &Tr' 4n01(73wox noi 3 5o10903 5not.I1I.1(1l. 9 A371 n7011131X33O0
10 4179.q0x3 9 A. ),341,7? A= 513 nip(,tycpacodndmy 531nrioRnnD 773x 53e1 573d13X
53.2nod)03..00la? 52o1(1(o11 TR pox ldnal. 4M0DO33d701t. 4531M9X1A ci0 ff.71 pox 5-o01
5179x3n 5con13ic9d.A10 .ion3719c1X
t-E xs, TR Ski- 7143. 51A 7911t12391 5ta19r1 p.r.? nr,p, 0011(fd303c. 41 01.00 A371 10
A019331rd A01 A?Ti a d A70 A7) 4noclo)3930 59 3n3no713/(f. no-31 53 'x31071D3d0, -1(3133
nomrrioy 'n(on)170y pox Od3L not 33onk33131.3 5709 413X3 77370126 A7970X13333
d31:99 170X 01 01L3M11) (1371 AO ? A13X (I) (319 (131T 67071 Alp. TR n71(93r. 5md3X9c1(9 pox
Tivx 5(33.)pdx 531A0y3 d 0100 01/0091 7)113 1X)X 513 5octnoR,T 'n.i.onovvpd nononf#3p
nlf.1 59d2L 53971. n7od.613 on nc9X3o1(a n13X3 "Ion3r1l7931333 pox 59d21. 53931)9u. oiLf
rat 3 ncr/ A131:7131L7)d701L nr1333o -nolpti. 91 TR IL nt.od or)n -(1 If. ri17o17ox '531030{ 11.10.3170-
d ZE8 5310X A3.613X3 513 'novvid?ll x? TR 5I,t1c7o1 513 ca. nomsnov 5?ni332o 53 51od13X
5o1092 Tog 91 Ski- 5kr11(91 f3701L01170 4A01( eC,X)X A701X1,(11L 5701270 n3myvorIXIt A709 170X 791
La333 worte13c1I;(3,73x n0 nceri r TR 701 5943E A709970100# 5co1,:to Ao1170c33.t.3 57701 AC01
AMVIX 3 Ci737.2 51771 170X 71)(1.10170AA3A. 170X AP31 M9A37101L3 A791(179 X3 201 a 20X7X701(
65o1vr1tf19nD lo pox novvorl 5101 5101od1d331, nm1 mo31(93t. 31L? Osij 9 A031( 570/111:70X9
170X 9.1.31. 10 i0n37-19)1d13X ?m(o pox T.3. Ski 5k-rho 70113-th,91D1ri7p 3L 701A70 5101 77 012 57
pDX 190(313X 510X7OX dlL 0 AO1V(101L3.0 kri 5107713R 5031111(3 513 A7)1(3[1.1(09 37113x0110 -
g

'51tn 13:13 pox 5mg.(5.10 x? 53o331(no3 3.G113)(3 d 57)1 U. fl 71 0 d1 (L. 45310X A07.1 M911)1137)
1370 10A37131(1)3 10A3320 A371 nol
A1391.0.70131/1723 .c1%) 51.G A0A.01( )0?-011419 51731 TR 706071.
-
5170920X21 5770X(11 170X A 5770X1 5m 11L3 A019131(1L 31L? C33 A3710X 0 7 nco3.. nTri nkcpdaL.
no3101 vac? 41701/144 5701 1907193AM A. 1101A0.0. 31 17)X 19no3ddrtn3 3916 r_trool
nri(3o1 rk 31 70.0(10XXly 01: lattlDly n91 noiy,oxdy, pox Ltnlf.o3N pL? 3Rti.i. pox 59d32.
U.1c3o 5crutodnoa 701 AV)), A733 Am n1979CAOIL311. 'I9i70X3:1 pox iod.kf pox orimx pox
znaTi. 7oD9319 51701 1931(0u, 517019701 n0111.41X311c1 'nod31od1L pox 3099 53 Alp,rpo A(tL1
AL931(03L n0)97031. moDno93d33od3t. ,1)10(931zcholi 51701 5177X1#1X 1033X 31:47)X -
'A731)(1X 1113 79703E pox 10 01 03/ 70T191y A01 riTV mod 531nnox10 510d.e31(9 51o1D3xt11.n30
.n309I11.c3f3L31d331. 701 nTri thoi 701643E 1113 unorictdx 5101 5170.6.9x3 'ooDkij?nnD 170X
AIO9( ZO X3 mov-Ixx lonr 101 x3 noDndX no113od3t3D23 onorirlox 59d3z. -33193,3
AJOd 3X? A3t7 A(91979U.1070170 39139 not noxlevary 5o17o7'ial3pInnD 9 vAncID
A? A(91
a
A3 61D3Rvod ionzda irrid3oX3x5c9n77 topid)s) rto,vo? 5coaduppoda 10 A? citV d
d 0E8 3690C131. d 0.1701A 01A0(7 dhA 5(-n A717110A3717Od7o1c7inD 1.6,13X3 170x A01 T3.3ox nvwxg
4.70 70A 01001:3 '7701A0923 loyyf 71 n3 1c131L nki.cfdic n(frooyncb Stu., nn 501X 3X3 A.7
47101A70191,C,371 A13.0701( 5r,10-1, 53o.ex3 pox n23.6,1(3d731f. nIfRnoi.r.D '10n3r1K11 nzpx

www.dacoromanica.ro
 NI'CHITA CHONIATES 327

inaintea latinilor ce veneau asupra lor, patrund fara sa fie observati intr-un
loc din preajma orasului Rusion. ,Si aparind inaintea latinilor care se intorceau,
ii inspaiminta ivindu-se pe neasteptate si-i fac negresit sa se gindeasca,
data fiindu-le multimea, ca nu le va merge bine. S-a incins o lupta incordata
si unii si altii se bateau deopotriva de vitejeste, dar in cele din urma latinii,
dupa ce au infaptuit multe, au murit aproape toti 256. Lupta aceasta a luat
sfirsit in felul aratat ; apoi alte trupe de sciti, nenumarate si alcatuite din
buni luptatori, merg catre Apros 257 si de la primul asalt it cuceresc in intre-
gime, cu usurinta ; orasul 1-au distrus, iar din multimea locuitorilor o parte
au ucis-o scitii, alts parte au luat-o cu ei pentru vinzare, legindu-i cu miinile
la spate. Pe multi i-au azvirlit chiar in foc ; erau invingatori, dar nu se folo-
seau de victoriile for in chip omenesc.
14. Dupa aceasta batalie crincena, indreptindu-se spre orasul Raidestos,
de pe tarmul marii, 1-au facut sa fuga chiar inainte de aparitia for acolo
atit pe Teodor Branas, care ii conducea pe latinii trimisi la Orestiada, cit si
armata ce-1 urma ; iar orasul 1-au cucerit si 1-au robit cu totul, in chip cumplit.
Apoi 1-au facut una cu pamintul, caci invatasera de la vlahi sa aiba fata de
not o ura fara moarte si sa o transmits spre vesnica amintire din generatie in
generatie. Fara sa-si slabeasca zelul, pleaca de acolo la Perinthos 258, iar de
aici la Daonion 259 si Vara ca nimeni / sa-i atace, din pricina indraznelii for p. 832
dezlantuite, i-au robit pe locuitorii de toate virstele din aceste orase si
zidurile for le-au surpat. Dar nu numai tinuturile de linga mare sufereau
atit de mult din pricina iscusintei si vitejiei scitilor si a celor ce be umblau
pe urme, din rindurile vlahilor, care atacau mai ales zidurile imprejmuitoare
ale oraselor, minuind tirnacoape si lopeti, ci si cele indepartate de mare,
toate au avut de indurat aceleasi necazuri, ba chiar si unele mai mafi, fara sa
le mai ramina nici o speranta de scapare ; caci aceia care, fail a fi fost obisnuiti
cu libertatea, au dobindit-o dupa ce au stat in sclavie, nazuiesc mereu la
bunurile cele mai mari si nu in seams deloc ca <s-ar putea> sa cads iar in
starea rea de mai inainte si, cautind sä. profite cit mai mult de norocul si
de victoriile de care au parte intimplator, uita cu totul de trecut si se bucura
de prezent si comit excese vinovate. Din pricinile <aratate> si Arcadiopolis
si Mesene si dupa aceea si orasul Tzurulos, din preajma, au suferit asadar
cele mai mari nenorociri ; si ogoare si sate si toate celelalte care apartinusera
mai inainte acestor orase si toate localitatile care se intind pins la insasi
cetatea ce sta in fruntea tuturor ceatilor 26 au cazut in miinile scitilor.
Dar mai ales locuitorii oraselului Athyra 281 au avut de indurat nenorocirile
cele mai cumplite. Caci mai intii s-au inteles cu scitii cu ajutorul banilor si
scitii venisera sa is galbenii dagaduiti>. Dar catre sears au venit acolo unii
din armata latina care era impreuna cu Branas in Raidestos, iar cei din
Athyra i-au primit cu bucurie si nu li s-au impotrivit. / Caci credeau ca ei p. 833
vor 'Amine acolo si vor lupta cu scitii. Dar pe la prima straja a noptii, acestia
pleaca, avind grija sa nu fie observati de sciti si sa-i ocoleasca, scop pe care

256 Lupta a avut loc la 1 februarie 1206.

257 Azi Kestrige, in Turcia europeana.
258 Azi Eregli, pe tarmul Math Marmara, in Turcia europeana.
259 Localitate situata'. pe malul MArii Marmara, la sud de Eregli-Perinthos.
260 Constantinopolul.
261 Localitate situath pe tarmul Marii Marmara, la nord de Perinthos.

www.dacoromanica.ro
 SZE svazant InLviNrciaa

3 A0931.L3 A(01 701VX 9 41191LOX AMGOX 5170d913 Ti 0 d1 51)9 d31. 51)09109701(30 531,1209139)a3
olcooi,rx 01 4n01dlim pox 5319o1L. 5m FIR 5o3X70dd 53 91 AD.) 531Ar9n3AnRmx 10
TR Po.gritxx 791371 AGL1 Aconp./ov AID(LIDonoomp 01L9 Acol, 101 z173r1ip3X mo1A9131(1(99

Acon3A.orio iod.ppy 1c133.t. 5709371 57o1xnn lolg 001 590X331 653.1Ankri1m10 pox mo.,
moynaL l0n3119A3A. ?pi- (1.6n A3T1109/DJLID 10 A99 kAaoyloylo 7091(2oxIdcb 5101
51317ogx.A.3
51019131(IL 113 A1990A10#C370370170X A1990131.11L9131q 319 tvii 170,00d37o73 t013ipa
A90 MO9 b170X 59
4 -

11013A1A. 5141 59i.xan 514A33x3 A0Id3 X d AOU JOR X d OTiV102.1. AC91A03(i)

A?)? .70M 90 (41 AOAOTI 53A3dd39 31 pox 17o131(4 01n01 n3r1 A20943dUal oinoz ?R
Ampliollpon? 'IoscovondoR TRclocvo 701 )0133197orl01c9 moi mow= noi nox7ox
(LAO3 '70d31cpAf 1eo0 k.g93d3#311b pox 7019791 101VX X Atioy 170x 50,G,A9 3 AO1A)OC3rt19
9319 AC91 Cbr(? AV A(01(p1(70 Acon33x? 'AcodRnlo pox 5cOTIM3(LTI AC910313 50? 23X1370 (I.. A
M996 170x A9T193g, 1313.0 A01 nomsund.omp 9 cod3117od31L 51L1 A X1 k 5 170X (101 dX A13110
MO1 JAVA? AV/ errint, 5oArricnca 91 TR IttR 5ono)331-1 5not,A93t. noly -Goo31loxodat.
53196 10 103nou.D39 5701 57on0ti. 5no1 u3 5701979 5ninor17od3AnD 590 ATT. nompoycc1R
'A193cbn 590 TR nolkulo lio911L9 5go TR op./ox A9.4nE) no):ox.l.TA(!. 1)0v93d3cb pox 5101
d tE8 A797039 rq (Avian° '170#9 513X70dd TR pox modmxio 10A3719d7o1( AV9k#TD31R / AV.0
ao,R pox 531A91d7orboI3 5Gt1 579dt79d7OA10 513 5101 /031. 3d 570193C313 A0.6911(T prni -d3dVIL
9C) k A709 513 A(f.1 'AVDDVXV.G cost;lo 7o)197-1 4 01 nom33 pox '53313n1(o1L pox nodxrd
-
7o13)(cpA703z. mos. 13x? ot? TR noinol Ta./ox dk.(0.16V 570 170X MR311.01VC319 5101 90d1Lr13

A0A110d0d1L 01 A0dVddVd 139g) pox fdRocbp Si. tiymcpoy 13docb313 01 nroL (1...

Anol 13D9) dno.t. 9 131?ythmIR norindg 10 fq ,v19031. 01.3,*33.L? 4 TR Ac01 ACOIAVaL

0 ATe 302 A9J-knst3d3 31. pox 'noln3rIonoclur x?,yylo AV)44:93yai. 1)7 A.3T1 A(0191
ACO31(0:1 101931(9X910 31 VOX )0.G7OXV 1013C1 nT 9 U. 31 VOX 79th4jn)(k3 'echo= Aco.enxx

.Ar9lt093101r.9 691poncerl 1701910 0 X9 5(.1=9 OX.01 d 520 1VA3TITIky131R A193X131 `9'(1(10

170x U.1 AC91 Aco1L91 1393.g. ma.D.nopri dX OAOIM A3T) 110 A91 it1(31fo0lt, A0.#3)(9
A
AlopiARTIR
5covai3kri 921.7p Ac9n317ov- 0 17099 911L3AV 101(LILOX V1I 10y A371 Ano p.c? 5101901
513 53A3A.10 531A3#k1(d7017ox 7011(LAOCkb 502 513 roodReorri non.p.molDncom 13A3 -
'01A901( pox moi, 70D9 5101 51onTrinoxdoiNou.
' JOTIIDIf.dX 'olnoy?Ti3o.f.? 59daL
AO9d7X ta13.1. A37.1707113A)07e 10 pox 510170-dem ArDoR?A? 14,9 191D Aoltcynod
91
17o.g.9no193A7)1L70 TR norrirou A7093Aoca n? 51oi Aodxrri A3.golt.39 Ski. 5m3yo1L
'51o3c3coX 51xfyyo1L TR pox 51o1 193X131 o0931.139oc1t. n? m1 5(A.Xfr1 po.GD3o-up,
1193 319,3 pox opIR 5(.4.1 5t.tnr1o.A.31( not noplv nonloricod 56.1(n7L 5no1D3.4.1y9,17ox
A01913.11.3 dlf. 50 AV 3dR 5701 A113R11/..3 A1311.13 TR pox '5kXni.. 5114 A3 51701 3191 7pc331.-
d SE8 193 5101970 3e1n9 36 401319 17D1C 701371 AOth AO A(91. n? 5170i 5139yn1f. 70x11170 vol.)
'Ar.onponovoi.3 513 opi 'ono woof. p,00di-Dmou 933nr313 63 Tnox ATTI 570y3ek.10 1(.1X
-
non 91 'noiverriXpo )plyx TR Amt A(-9(319v ALp.. A7013.6,tp1(1lnyoz.E. 7o1 92Ln Aoln)
vox A7o11703e )oco 59x7o1(k1(3
7011311.a 701371 3,01. AC0191 110X Acoiop..rdx Aco37.170An3 ATI? 9 AAVAOL 5k 501A701L
00A.d3 A01113dX 1)Dx C33111011d(10 AO 196.#11 1Lc1 AVIC)R 110#970DCpd13X pOX
170rt3d1910170X 01 'noX1oLorinRw AcoAldx 339701 1 5V OIL 5131( A0)(.6,/2 001 (1071r(03L
'591m= pox 5o? kp 777N 5c9190 61("c7o 5k1 5kxtdo &MILT) M3911,1970 70Tic9d
901
-
177X 510'04 A?xneup 110 MITI 510 /0 1'419 513 A? 0 tLX1 A19 1c3311 Ann3oi 01 7010T1n31Q
AOX d19101:0X A37-1109933331.0110450 1XX 01 COX AO1d do Am 33d33L9 A01 AO2L3yVX 31 1VX
Aodoup '17onk.G3dpo A13d367o131-1 A91 norholou nodda 'o131C3os-J331.3 X1d31E. A3T1C.py AO
61 C36 C10 1VX 1013 ACORO.GIOX 5101 51o1(1(o1L mo19TAA.10 5901 A3 AOR MIA011031.
pox 5VMCXGLri 31L 5)09[1.191d 91 50)(131 ,311vu3 A3 (331f.91.o 3)0w73 t\.71 A701Lr1rt. Al3 110
5101. A1D901(1(70d1)0d1L A01913910110Xf ;:lo 31 Alcri o1morgx3oc31L 701 cbo1R wArrir Amt
Acoim G.thod chi 1.1.)orilf.191o1R 70 AoRALR not Aknopen 10n3r109911(13rix3 570lo1(70c703L

www.dacoromanica.ro
 NSICHITA, aFIONIATES 329

nu 1-au atins insa, caci la Region dadura peste alte cete de sciti, care ajunsese-
ra acolo mai inainte si fura toti cit pe ce sa-si piarda viata. Dupa plecarea
latinilor, la miezul noptii, scitii fura trasi peste zid, pe furis, de consingenii for
care adunau banii si, punind mina pe porti si scotindu-si sabiile se reped cu
un strigat infricosator asupra locuitorilor , cei mai multi Inca dormeau
incit nu era usor nici macar sa fugi. Se intimpla deci in noaptea aceea un
lucru vrednic de plins cu riuri nesfirsite de lacrimi. Caci nu numai barbati si
femei au fost ucisi sau luati in robie, dal; nici tincii de vita n-au scapat de'
moarte, ci erau si ei secerati ca iarba si ca floarea cimpului de acei oameni
lipsiti de mini si care nu stiau nicicum ca se ridica impotriva firii si incalca
legea omeniei cel care continua sa se arate violent in minia lui si dupa ce a
dobindit victoria si i-a supus pe vrajmasi. Dar, ceea ce era Inca si mai
vrednic de jale, neinfrinatii aceia au ocupat tarmul marii Inaintea celor
care se refugiau intr-acolo ; si dintre acestia pe unii ii strapungeau cu sabiile,
pe altii ii minau Inapoi, pe altii ii sileau sa se arunce in adinc si sa piara in ape.
Numai putini au scapat, luind barci. / Erau chiar unii care, neizbutind sa se p. 834
urce in barci, cind incercau sa o faca, lunecau pe marginile for si cadeau
in mare. Astfel, nenorocirea era mare si cu felurite infatisari si putin a lipsit
sa piara toti cei de acolo. Apoi barbarii inaintind, in pilcuri si gloate, distru-
geau totul ca o furtuna puternica si ca un foc ce mistuie o padure, nimiceau
tot ce intilneau in cale. Nimic n-a ramas neatins si nepradat de ei ; ci, dintre
orasele mai populate si mai marl, Bizya si Selybria au ramas nepradate si
nedarimate de sciti. Caci numai acestea au scapat de la desavirsita nimicire
nu pentru ca erau incinse cu ziduri puternice, ci mai ales datorita asezarii for
in locuri intarite <in chip natural>, cu toate ca nu ramasesera nevizitate de
latini. Dupa acestea, italicii, descurajati, s-au inghesuit in Constantinopol
ca intr-un tam si se ingrijeau de cele necesare unor asediati, impartindu-si
<spre aparare> zidurile dinspre continent si le-au Ingaduit romeilor sa se clued
unde vor ei. Iar dusmanii, zabovind in tinuturile putin departate de oras,
s-au apropiat de multe on de ziduri ca sa se is la lupta, ba chiar s-a intimplat
sa patrunda in grupuri foarte mici si prin poarta numita a sfintului Roman ;
spre a-si arata vitejia, as spune insa si norocul, care-i insotea in faptele for
atunci si dupa uciderea celor / <ce pazeau> portile, intorcindu-se indata in P. 835
graba, au pornit cu toata oastea din nou spre casa, ducind cu ei pe cei prinsi,
ca pe niste cirezi de vite si minind o multime mare ca a stelelor de dobi-
toace de povard si de t5.iere.
Apoi Joan, pornind cu o armata foarte numeroas5. si puternica, soco-
teste ca lucrul cel mai insemnat si mai folositor e sa cucereasca Adrianopolul
si sa distruga Didymotoichon, gindind ca aceste orase ar fi pentru el rasplata
pentru Intreg razboiul si ca in felul acesta ar putea totodata sa-i izgoneasca
din Tracia pe romei si sa o lase spre salasluire numai fiarelor. Asezindu-si,
deci, tabara in preajma Didymotoichonului si dindu-si seama ca orasul e
bine fortificat prin asezarea sa si cu neputinta de cucerit, s-a apucat sa abata
din albie riul Hebru 282, care inconjura cetatea si-i alimenta cu apa pe cei
dinauntru prin niste canale necunoscute multimii. Si, asezind de jur imprejur
masini de asediu, lovea zidul in locurile in care i se parea ca nu e cu totul
de neclintit de catre atacatori si unde pietrele azvirlite nu isi slabeau efectul
izbiturii din pricina departarii. Cei dinduntru, ca sa-1 imblinzeasca pe Joan,

262 Azi Marita.

www.dacoromanica.ro
 OEE SN:12.0CEN V.LVIENIGHCI

570A11 110X 513970 lwx 51390.1(x70:3703& Snoy9Ti71) Aoltt.00du pox 443.019dcio:./

51324.361493
177X 5m )o?viD)DIEJ ncocbp nnoritpcbcanf 1on3rbpa..DIth3 51701 411:13'(7034.3 pDx 510d9d)
170.6.973X014.9 '&cto.koyoringlox 17oX 1011001: AX1OR 014.3.6113MID 5C0Ti9.6.0d1L 7)991L9
5oni3x3 1LZ3 '770.g,93117017018 A(f.:t2L not 3R 170.9)0 1191910 m1 11.7:a191'(o3L 0 TR
'd 9£8 59ciaL nIf.A.do 5on37-19d3cbx? pox monpoaLavoX 5(91-1490 /5cloi.97.) 51oLcitoz. 4913)Docilf.
-
1ml.c.i-Dx31.r.9,a70 10 C101 110111:390dCb 59,(01L 450A3T113X/3 5C? 1XIX 71/10/10 (0190 9913149
'50n371 ci..0x A32ck0 013169 901. '5onc9.A.0 513,0D3z.3 ncod99o3op Lts iid pox 61 (4)31:)c)
pox C111 13.C3A.371 AC01 MT)A3T131670 4ACO370TId3X 170x 5707nt-91 ncoldca: 'ne>al.97oi.mx ppx
5cpakcic3o1xx ncompi., xvixfdco.g, 7o 591.n3,3 5nolnod)rid8 pox =id?). 1(3. 1on3r170
noaLyox -
zd0R93n Le.xfn 5101 193X131 '531nro7o131Locl1t. 5m n13n370.g91't01ci3aL 5101910
1120 ni!..Xoeop cbi dytivaxrri n3X1347034.
51on371 7099 770 potoonTi 'f7oD31c)tt1R 5(93 n37-1
9 '5Cs.nrv7ocoic 1VX 10120 nowltrtiflaD 5197-13D7oxl pox Atworitpil 510r11917on3 01ev:131)(u3
n91 7o1non10ijoaL9 pox .A07/AX313 70X111fi. ,R 50A13X3 AC010d1d03.1.0 AC01 AC011.1.43 01
101 /019A.01)13d361021. 6f.d3T1 4101 5noX331 01201 31.1701318
A0110AA3.4. 5[41 5)/11/Dd19 70110X
n0n3ithodcb33:. 5101 51oxato, '113.go1117034.
G&
ixx 59434. 5no7d(s.11o4j11c3 31:3y 4570A70YACTI
11/X 01 AOILlOy 3A73.1.33671/7192 y7in3170c1D 41iX701A70IL 3191 IVX 10197J 701 A(91
nmino13n1L01t9 10n3r10rtRou70 70133Lco90d1i pox n91 nodariry nortiroax. -pocbmdwil.
4531non 113 Sio 110X23 401A0A9Titi. (3 5101 193X131 AkA31-113X 531M0d9 AG.1 dk.LC09 1011
111X 11/43214.T1 5t1.1 5(4.XA.FA12 A0d3191701d A0d31? 531A0A1dX 139TA.A.014.7o 31 pox 6>Tin#
3
1on3r19oAlu70d1.c) xccio roIDDFy3 nc9dR?, nc2 'AoX97o3t nociI3X
pox 5Ivri1(91 7DAd3 -12.L?
on37.19nxi3R 5comox7 112o 1313 4t1 ilxdoixou RSn>D1 5709lf.d1c3Lonoc:IX 0 5ociv4jc7od
4.3 /193/10 53 'nxrpanw 513.0.93EiD1C131L 43-1 I'm< 41 nif.rido ildosop 5? pDx 5ky9 -x?
>peop pox 5130.cborl1c33L 9:1.9 '5kritpcb ci>d?i.T 3 nod?ai
5G.D9o1ri3y '9.(c1) (I.2
'd LES 5ts.D9oRIvoc701L pox Lazotycia.r. iv7e 5ks>99X3d1 noxImixry ,050119 nocbodial cbrirtox.
59d3L dricrwmq 1001 AC91 113x3 norori cb7p 1)0.g.937 3191 TR cbxxpoori cblIpnr.g.
(91
nc,qj oixxif.odat pox 9 5kXd7o1ci11o34. 56tnn7on,
9 '59cits.i.7orhoN 5c?x9royzarx 5Ii.n7ot3L
pox 5ox1o3Lw 53 91 noXiolorin31v

IC

-d Lcs > < xunriod, ,R pox nc9X)rta n3 51701 3191 XrdltioiR -

Ti 92L9 tfiX
3014.0 45111TIOC81113 0103L9 520 X90 A3990)4 0 319 597FC4.Go9 3X704C?3 43101LT31. 3190 nit.r1
p!.? Ax3Rthox 59mi A1d2L1101.0141.1513y921.3xklihdreop 41019(13L1d311310X gloir.crxignfldrai
513y93Lor1c9x p)x 53nryr113y 'ioln3J-9cbravx loco3R)pdmat 513yrE,3
51919ddl3f A1DXrhon ioudxx97)Voo lothod9r9 lorl9R pox 51391x10 '1011(3yEild321 53
-d n8 nif,yoddsaLci 170K3-riti.a31ov1cb/314. 11C/X 19X/TITC)X 193R1VIYOU 417opivitnkiR 1113/11)ROIAX11L
31 5311d7oX norrpooyrd pox 513vddo3Lc7ox 53R1d3r1tf. pox 701.Y.X ()1 cbi-op xo.no>prixf
pox vd313:ro 'w3cia71 L9 090 4) /19909 pockm pox n91 nod313r1lf. &old limo(oolp 120X
111970M11 53311:131114.3 110X 517097014. 191d70X 53C631.01d31L pDx A017%170n1(o2 91 gA013,1,1ch1L
wInv.i. 4 701/11014. d VT] AC931.4?(3.6A20 7oA371c0d9 SlonlX? 510/1071 pox att.e, 5207 70T179ti.x10 4
A331.13 99 511 57019iu3 5ion33.x3 pox 701913y1L SonrrilortIox 77Dx ndmoR 50n3717o3X pox f7n9x
5on3r17o97olt nrfcbodIsmazx nzdo 201 ,591mo3L 4t nnol nen. AMIA9 /01d313 X,,..)72L .1 "CO.N1

&i.D [5o no.17p.o9ocb

www.dacoromanica.ro
 WICHITA CHONIATES 331

ii adresau cuvinte ma.'gulitoare si frumoase si rugaminti lingusitoare, de

departe si, aparind pe metereze, i1 aclamau ca pe imparatul for si promiteau
ca-i vor plati dari si se aratau gata sa faca cu zel once le-ar porunci acela,
in afara de a-1 primi in cetate. Iar el, furios si plin de minie, nu dorea nici-
decum ) sa stea de vorba cu ei asupra acestor lucruri, ci ii grabea sa-i predea p. 836
cetatea, <spunind > ca.' numai in aceste conditii va face pace ; nu renunta
de loc la lupta, naruindu-le meterezele prin violenta si forta si marimea
bolovanilor aruncati si rupindu-le colturile turnurilor si stricind acoperisu-
rile acestora. Iar cei dinauntru faceau aparatori de lemn si de nuiele imple-
tite, intindeau pe ziduri piei proaspat jupuite pentru ca proiectilele aruncate
de masini sa alunece pe suprafata for bombata, asteptind momentul in care
Ioan avea sa inceteze lupta si prin gesturi de impacare si prin cuvinte maguli-
toare se prefaceau ca se supun, incercind sä-1 insele. Dar cind acela a poruncit
ca partea cea mai aleasa a armatei sa coboare de pe cai si sa se indrepte spre
partile distruse ale zidului inarmindu-se stra.snic si si-a indreptat atentia si
spre dispozitivele de escaladat zidurile si desfasurat in lithe de atac si
restul armatei, pretutindeni, atunci si ei, lepadindu-si mastile de invinsi si
aratindu-se dintr-o data pe fata dusmani, prinsera sa se apere asa cum
puteau ; si vazind ca salvarea for sta in ziduri si dindu-si seama Ca nimic nu e
mai constringator decit nevoia, luptindu-se cu disperare si cu minie, 1-au
facut pe du.sman sa sufere nu mai putin decit au suferit ei, infaptuind lucruri
ce dovedeau forta si indrazneala. Pupa ce destula value a pierdut cu acest
asediu, barbarul se intoarce in Misa, cu avintul stins din pricina situatiei fara
iesire in care se ga'sea asemenea unei flacari care e lipsita de lemnul de ars,
dar si pentru ca auzise zvonul tot mai insistent, care umbla din om in om si
se imprastia pretutindeni,/ca o armata Latina, pregatita de razboi, era gata p. 837
sa villa in ajutorul celor de acolo. Atunci a parasit viata aceasta, printr-o
moarte blinda si patriarhul Ioan Kamateros 263, care incetase sa mai pribe-
geasca si se asezase la Didymotoichon 284.
31
1206. Tfnguire pentru priidarea Traciei de catre vlahi ,si cumani
Dupci cucerirea orasului, 15. < . > Asemenea lucruri au fdptuit scitii 265 p. 837
§i vlahii in navalirile for de atunci, lucruri de care ureche n-a auzit si pe care
ochi nu le-a vazut vreodata si nimeni nu si le-a putut inchipui. Orase cindva
foarte mari si vestite, cu nenumarati oameni intr-insele, tirguri vrednice de a
fi privite, ogoare si livezi frumos lucrate, gradini infloritoare, adapate de
piraie mereu curgatoare si pline de rod bogat si case inalte si locuinte stra-
lucite, lucrate foarte mestesugit / si impodobite cu tot soiul de culori, bai P. 838
incintatoare, de toate felurile si vii incarcate de struguri si lanuri imbelsugate
de grine si atitea altele care cresc in fiecare anotimp si care ne bucura viata si
ne-o fac placuta si pamintul incununat cu toate desfatarile si atit de dorit,
toate acestea se golisera de oameni, se prefacusera in salase pentru arici
numai si pentru fiarele salbatice 288; tine le-ar fi vazut ar fi putut zice,
fringindu-si miinile de jale si varsind lacrimi si presarindu-si cenusa pe cap,

263 loan al X-lea Kamateros, patriarh ecumenic (1198-1206) ; moare la 26 iunie 1206.
264 Pentru 1ntregul fragment, vezi Prinzing, Bede:41mq, p.'54-63.
265 Scitii caman
266 Cf. Isaia, 14,23.

www.dacoromanica.ro
 ZEE SV.1.2.0SIN XVIIAT01-10 V

egoox AGL ART) 9 593.0. J06310? 013/9 OX Old A pox nfiod Ak 170X 31L.0 d AO 7or1d31L9 Tioox
A7A. 50 31 17LX vikiolorioepox xT no/ monolry Ski Skil. '10t,90R3R70nf
9 Soitcod.GALR
0 (01/.9 A 9 Sloictoi dX k A31109 0 5 A3.6,01f. Ar 0y1L3 U.19 MD A1011C((A. 513 0901 A(91.9
A(0100X kXd7012 pox norhioyld) 'nuA-4,3cholop Cµ Skncocb So.p.A.Tri 5C1.9901t.T131L7012
5101 A3.GC9d(391/. 701 tX,A3r1odmdA. So? 5kXcli9oR &
4593clyrd.A.In9 51020 510X7JX
-
AkT10031T17013 5101,0 510713 31 170X n(91 AC93,3yncb isnoriff..bodusociR noi noloy drZ 3
-norio) 531 cbtp. A70 370x (ioXD 5myo ni3x13n331.9 5on3r1T3.g, vuooLocli SodL
A(9t d70 120,03.L. Ski 51af-r1 '53innoirdx lonlo.r.cpd.gop
OIL A(01713i !70A3T10(313131170 10 Aqui

53innonodea ,390 7J110,110ff k93TI n13ati '53ino)/TrhxoR 1016 moyn pox d d 10 AC93X
AMC) A70 mo193 '7o17oor..odi Sout.o oillyo A X OA0C3A 70iOXkA3T13T17013 'PoikXdrbou 5m
-d 6E8 TRILTI 57o3y1cb 01L9 / ATI t!. TI 70110 vino ,yy7,0 57ode3 pox Sco3D9Xod1 moiripo nut -
701777193d Inn& TR OIL AM3y 97)110X X pod=
irx
n01 Soinzat, 51393nrtio7o mnor1.133R Ski
k dal. 59 AC91. mochodthod 'poinkdrAT 51.0 nn93.6, 533 n19o.A.319rr1 -7ot,31-19R3Rx3
A X1 5

XRO 1on3-119X3n10 TR 33 kri 170X A91 OX ZAP-160y Amt AC013071k1L011 d11. 0 4111.39 11:M0D
pox 19co.11o.t.39oda 701 A7170(1031. 'V1)010177 110X 31 AC01. AC0110T1C0c1
A11 570 ,.n9 31)0X -

kziocoX 51oInco MxIoncb (-:39u1 (4.

pox Merlon c73r13yoo.c. isont)Tdiploirx ntk
'510A73X3 T1(11A3M19 93d 531A709 A19169 vichouoil TxrriodR 5i0 70x3:1.3-
51oy9cborio
ointtff, izx 7001 7ptynod3x pox kx(.th-rho 'woolcopth kr) 5oino nonTrinodiny TRkri
5oino)(p9 mno thou. 7o Sloch,odcbod no TR13d) 511 pox (..yoiDno ncoi nco3or1on10 U.1.
ci 13D 1odL A(T)3 lank kR 170d3TI 9701L X 'Iolyy; Ski *Skix)nT 5kpc,to3aL71R '5co3DIF3m1.t.3
not noiDolyiXpix.qT noipotooxviaLT noichpi3i pox nonpx3R 'Snot3 oonnt.I. op.1.
1odix3o virool pox 3L A10970 nkoxop pox &rm. nkm3R 101/101101Ld31L9 nnD AZDG..gXrIL
-

AC9A101701L AnA101 1101( AC9110TIA.20A319 57o3vr1n oicodkyo.E.3at3 SodroX no 3.g,y(Lo.t.3

'noxi.G,nx7 pox 5onkfie 110X 110n0 177X X 597.1.V170( A91 AOXf 63C/331.9 13At2 A91 03 d
-
3vx noRt 51D3dpovox MI x? m-9R7;x3,, ,3313(0? -
'A0111970/ 1)0X 319 AC0(3)T1 511,(9,qx 170X

matfi. 5101 m9nod39c,3 ,0,32,ui. 3101 513 AC9T1.013X 570 ti.k 5 pox opi not noRt 7?d3d)o)
pox 70O3docb MAkX9 71 7)11) X 110 70 SnoRoncw po 513y9o.L. -oin33vox 570i 3 '5)p.A.(9.kra70
5Ti TR Tior,odu.'570 Ak1 AM 33/70 d A3TITild k A S.Poi 5ioRoldi nockop nr3xlyk pox sctoi
-
5907i91dYq7oIR / A(01 clit (AO AC01A0X 6-&9R moi7pricop 531 co190 Snchoopou pox 9yool.
Ot8

(3.6. Ak 0 5
A? 51031.t?l:440p 0) 5 7? 5(T)1 110x 17094A33.L. 3Iox 3R 170.G.97o9cp1 h.ondx1oR ocht TR

Ski 5kr1odvoL3 339k1 5ki 5U.x1v-txx 3c13o.c. 701 7i)xlx70d0 70333a.t. nomodox pox
c9x7pdox A C31.0 70R32L01/0 70 A3TI **Olt)? ,(-96.7-1 ncol3do xT,R ncoi 'ncolion :oox
nr3D17qT lonu. 110 T1 A0170T191970 MID 0
d Ti k A 513 XII rinnykyVVID nodco7.
57o1(kyyf 4n7orc3c/Tnn9 pox 531oo9k.g,3.4.371(1317ox 10 53x7odox 5opi A(91 ***ocT nolo&
ncolcyox oinlortqcliT -570ll1oylocb

isteilonT Timx nil no nolyyldavp spntlyi

nualinnT a
5'.!:1.
471 [ 7p1 Ari 934 sip. CI? 9X 70A3Ti V.
5(O3flng
u 01M?511.X a
S7o1 r9 [xT szL moyoa.2on? synTdox E1

www.dacoromanica.ro
 NICHITA CHONIATES 333

ca vede sfir§itul lumii on a doua creatie a fapturilor, cind Dumnezeu a facut

sa apara verdeata §i iarba §i semanind saminta le-a facut sa rasara dupa
rudenie §i asem5.nare din maruntaiele pamintului, dar ca nu exists Inca
omul care sa se foloseasca de ele 267. Cum sa-mi imbogatesc limba ca sa pot
inOra indestul si dupa cuviinta nenorociri atit de marl ? De unde glas atit de
puternic incit sa poata vesti celor de departe cele scrise ? 0, nefericit scriitor
ce sint, ce nefericiri am adunat, caror suferinte ale mele §i ale celor din neamul
meu le harazesc cuvintul ! Cine oare ar putea sa indure sa vada atitea trofee
ridicate de vrajma0 ? Caci aceia care biruiau odinioara in lupta gindeau ca
ni§te oameni si socoteau cal nu trebuie sa pastreze ura vepica ; ei ridicau
trofee de lemn si din piatra putina ca sä ramana putina vreme spre amintire,
caci nu erau monumente ale prieteniei / ci jaratec in care mocnea focul urii P. 839
si al vars5.rii de singe. Acum insa barbarii, carora le-am fost dati spre pedeapsa
de Dumnezeu, nascocesc drept semne ale biruintei ruina orwlor si nimicirea
a tot ce exista. Si nu s-au stapinit sä nu adauge la acestea si culmea nelegiuiri-
lor si cea mai crunta minjire de singe : ingroparea de vii a unor romei alaturi
de aceia din neamul for care i-au pierdut viata fie de moarte fireasca, fie
dupa rinduiala razboiului, punind in mormint totodata si armasarii pe care-i
incalecasera §i pe deasupra §i arcurile for incordate §i sabiile cu doua ta4uri,
fara sa fie nimeni care sa-i rascumpere on sa-i scape. Astfel, barbarii nu cunosc
indurarea §i nu dau inapoi de la fapte potrivnice firii. Era in zilele Pastelui,
indictiunea a noua 268, anul 6714, cind s-au intimplat aceste lucruri jalnice,
care intrec once grozavie auzita sau vazuta vreodata. Pretutindeni pe unde
au trecut scitii, tinutul s-a umplut de cintece de jale si de suspine si bocetul
si vaietul §i tinguirea inabueau cintarea de sarbatoare. Si cind cei evlavio0
cintau golirea mormintelor si nimicirea iadului §i invierea mortilor, orw
intregi coborau in adincurile pamintului si in intunecatelP §i infric*toarele
lacauri ale iadului. Dar ducerile in robie, dar jafurile, dar aruncarea prunci-
lor la raspintii §i injunghierea / batrinilor, ce om este atit de indestulat in P. 840
lacrimi si bocete incit sa be jeleasca §i sa le dea cinstire lacramind, ass precum
se cuvine ? inainte de aceasta navalire a scitilor, in sesurile Traciei s-au
adunat intr-un singur loc, venind care dinspre 269 miazanoapte, care dinspre
miazazi, nu intimplator, ci ca un semn nespus de rail, cirduri de ciori §i de
corbi si s-au luat la lupta ; si fiind mai puternici prin marime corbii au
alungat ciorile venite dinspre miazazi 276.

267 Cf. Facerea, 1,11.

268 In ms. B : in ziva a noua a lunii aprilie". Este vorba de o evident& inadvertenta.
Navalirea a avut loc In zilele Pastelui 2-4 aprilie din anul 1206. indictiunea a noua.
In text anul este indicat, potrivit asa-numitei ere bizantine, de la Facerea lumii".
269 In ms. B : care din apus venind, care din rasarit".
270 In ms. B : ciorile venite dinspre rasarit". Dincolo de actele de cruzime, specifice
razboiului medieval la care face aluzie Choniates, tinguirea sa cuprinde, fireste, exagerari retorice
care au drept scop sa-i faca detestati pe dusmanii barbari" ai Bizantului. Totodata tonul acestei
parti lirice din Istorie ne face sa ne dam seama de dimensiunile conflictului intre Imperiul bizan-
tin pe de o parte, vlahi si cumani pe de alta. Aceeasi impresie se degaja si din cuvintarile lui
Choniates, reproduse in Intregime sau in parte In paginile urmatoare ale acestui volum.

www.dacoromanica.ro
 fCg N SV-Laal li.LVIN<THO

Z£

d 968 91 > < 19mit-1.0 ?s, A(0A3T101113d2L M01901 110.110 notooldRy, 5310(b1v(131)3X

10A1130V 701 A311 701cod3L 1d321. Atf..3.c7o '01oon3ynkn3 pox lodoA.f Ski 5cr3y92.r. 013
A(91 A(93y011. 5701111
.0itt3olt.31z, 70113 110X A)0171X1X/A(1.0 701371 ncnporkod, 10n3-6113301L10
13oi.4oXd31d31t. 5o3x7ox 51o9tiovo3L o3t.c1 4nco.Gnxx pox 4570/11301 5m 9 59c1wx 'nom?
r
10A311f9L(.191012)X 113 pox mo1 Ski 5tt1to3od Ac9110YIDIA10XD 1701410111.10 > <

.d Lt8 > < 9 u (101 (10111(10RyZa 50170A/n (01(10 eTxkd?ittinD A? 6)1 cbx1.0axx
513.acbtounD (bri?yoit. pox 51o7I933 4513.0,Etydo1Lct 5(1) t(...G3dd3 '1011 A0AX(11) tto.
TR nos, noiroLsw Siorilxv
t\on9dZ oinnktsglox 53 ncil nodon.d?d, 5o1A1p19oitap
9 VOX (101 5n0v01L 1370 minollat.? 5olnonrjj-r1my 513
cbrin{t 5z93),331Lci 51A.A90(74
L(.2T1A7)71 A033X9 3 3)(13X0 A193.0,7013 A3.39 Ski 5L(.1Xd13
not rdgil A(P.171703 3X -
1393y 5co1 971 5:0301z. 93LT 5o17on0l 5701 TR 51oc13X. x? ncon91X1odd 6333n31 5ndx1Inf
13x7y32, 4770Akihoxoln? 70113 pox Tnox 5tt1(rd13x ph? 5oarchpth po4...q.otep f,n0x90
pox 513c1 A01 M101,F)
5331:3xci70 4510d3r1tf. >pdod Son3r113xoc3t, 'nLomd9 5(1)A133X3
Ak) 'naloodlcq? Ty(f
t
.d 868 3d193110X 'A3tt no n01.(101 TR nonori 5coar.cpd.0,em3t7? 0 (019 (101
pox 5go TchT.Glox 5noporkod, d1X 5(0 43.03103)10? Lied AktA(96 roo3D3x3,0.7.1 no_upo
c.99 110.0,970971 Sio pox not nol no1i9d3 AG.Inoloy AVI9AC9M-
50-Po 5on3s1oX91onf 113

AOA:11 A01 4A(LX1AdOI M1A70.0931.0kdR021.9 471 11A0Xf 01 A031(21 1013T1 nt.p. Ski 5m3yolt
Nuarra r>1 isylsood 69(102y10a 91113X X3 no1'1r(01L 101AX/C337013 AOMINX AIMMX
01L9 A(T).G(1XX 50A13X3 A3X(9y/p3 >oln?ndpodaz. rinst.,T,R 61. Iinnlocoi, pox opthou
cb.tritoi llonlLO.naR 701 10191,371 nonarlorlfooth 5io 51X7pX1(02L A01113X3,603L
01L10
n701 AOA31130d93,e 51,cpc(ou 92u31 Amcbq
AP)1X/T107cL 51d93d2L 0632L11L3 43)0.11 n3`
Taiox 591,n70= 5011orim9 110.0,970533 pox 3ts.-ri 510190 maZni. 'A793cIpon70

££

'd z98 -LI <> 9 ?R 3,l 5I4ddac 5)7993)(1910d 131L3 0114,(9= 10dX73L 11(01 513 712101193d0,
170X 01
A(91A3.013,(701/7X nem3.l01'19 Ame-txz 51.c.rpo pox (VOX/7% ,D11071931X(3-1.1)1ZA3q3
33 A1393#01103L9
A3TI AOX101011(131V 'A13y3.010X AI?..192:1 Ar+1 3 (10A101d3V AttA31'1(101(10X

www.dacoromanica.ro
 NtCHITA CHONTATES 335

32
1206. Latinii refac unele orase din Tracia distruse de cumani. Relatare despre moartea
lui Balduin de Flandra
Dupci cucerirea orapilui, 16. < . . . > Dupa ce lucrurile s-au intimplat p. 846
astfel, latinii, ajungind la Adrianopol, si-au asezat mai intii tabara in preajma
orasului si si-au facut tirg in afara lui. Apoi, intelegindu-se cu romeii, se duc
intr-unele din orasele ce avusesera de suferit de pe urma scitilor 271 si le refac,
atit cit o ingaduiau imprejurarile, apoi se indreapta spre tinutul Ro-
dopilor < . . . >.
<Sint relatate operatiile latinilor si incoronarea lui Henric de Flandra
ca imparat latin al Constantinopolului, la 20 august 1206>
< . . . > Iar moartea lui Balduin, astfel s-a intimplat. Prins in razboiul p. 847
cu scitii si pus in lanturi, asa cum am spus, era tinut de multa vreme in temni-
ta, la Tarnovo. Cind Aspietes 272 s-a rasculat, Ioan 273 fu cuprins de ne-
masurata minie impotriva latinilor si era mereu stapinit de incordarea
patimii, incit a ajuns aproape de nebunie. De aceea, scotindu-1 pe barbat
din temnita, porunceste ca in fata lui sa i se reteze cu o secure de Tenedos
picioarele de la genunchi, iar bratele de la cot si apoi A. fie azvirlit intr-o
prapastie. Dupa ce a zacut astfel trei zile, hrana pasarilor, <Balduin > a
murit in chip vrednic de mild. / Dar nu numai pe el 1-a facut <Ioan > sa-si p. 848
dea duhul intr-un chip atit de neomenos, ci si pe romeii pe care-i luase prizo-
nieri i-a ucis in chinuri, neingaduind sa se dea ascultare nici unui glas, nici unei
rugaminti din partea lor. intre acestia era si Constantin Tornikes, logothet
al dromului, intrat mai mult fara voia lui in slujba lui Balduin, imparatul
dupa. cucerirea Constantinopolului si care scapase de primejdie in razboiul
in care acesta fusese prins de sciti, refugiindu-se apoi la Ioan si inchipuindu-si
ca va ajunge foarte puternic in preajma acestuia, caci de mai multe ori it
vizitase ca sol al romeilor. Dar in loc de ospetie a primit multe lovituri de
sabie pe tot trupul si, dupa ucidere, n-a avut parte nici macar de inmormin-
tare crestineasca 274.
33
1206,toamna. Vlahii fi cumanii atacd din note Didymotoichos, dar shit respinst de
Henric de Flandra. Ofensiva latinilor e incununatd de succes.
Dupci cucerirea orapaui, 17. < . . . > Odata, ajuns imparat, aflind de la cci p. 852
de un neam cu el pe care-i lasase in Orestiada 275 ca scitii 276 si vlahii au pornit
iarasi cu armate si au cucerit Didymotoichon si incearca sa puna mina,
prin viclesug si pe Adrianopol, de vor putea, Henric 277, fara sa se teama de

271 Scitii = cumanii.

272 Cf. Prinzing, Bedeutung, p. 55-56.
273 IonitA, tarul vlahilor si al bulgarilor (1197-1207).
274 Nichita Choniates 1ncearca s5 -1 prezinte pe IonitS, principalul dusman al Bizantului

in Balcani, ca pe un sadic. Evident, textul cuprinde lucruri neverosimile si exagerate. Georgios

Akropolites va adauga alte amanunte, la fel de neverosimile, iar imaginatia populara,reflectata.
si In inconografia bizantina provincials, va 2mbegati In acelasi sens portretul suveranului
balcanic.
275 Adrianopol.
276 Scitii = cumanii.
277 Henric de Hainaut, :onte de Flandra, imparat latin al Constantinopolului (1203
1216), fratele lui Balduin.

www.dacoromanica.ro
 9EE SVJaDtINI V.LVIINO.1-19

5c93.: 110X SkIStX1, A3.4.1d31L 170IA091/- UL71 Sod1L Ol 5nkyaL 5109233 &c01 ncop?:,..vilop
nmrari cbn 5on3r1ovo4J 5c0y9 701 MOl modp.odu motyou ramr)fatu,)o pox AlyfIL
A(/...1 &0203 99kachp.G30.1.7? 11ox 6,5,;01 12A20da 5(1071(f.2X3A09 5ClOyflthOTI9 1109(09X3
50A3710X7y). pox T1 n(oi, nc92oorkod, on1da1L m3e11 'va..)o-tir123voimx.A.? 10 2d31.f. Sloa.
X90 519x3 1 Sb 5c03x911. 513yo1L071cox 51.02)3 9)0xrI1pod232nn9 2d3st. nrica, nonloidRy
noniol 5(?XklAk11ox 122x 5c101 5(104)(11 5TX(1311L(011OX AlA11d33L t1r1)9 A(01 AV)9170V
45)olooD3o1032o1op 3111.71 2012071(39 A(01A04j2OX 20A013T1 A(01 AC0d310,331 T3lLT1 5'PXnr)
ACOAT1109k1X 4522d1C9711X)(22 91 33 53.0,kn9D 5o920c1.0, pox nip. n3 51orl3yoai. n1/3
x90 ncoltiy(loyoo.no 41.oxen9aL33.1.52.9 1c3X3T1 nonkdm 122X 51qd0a 45209)1(3 X? 33 AC01901
ntr.i myoaL9.polvc nTv(312 pox ncTootr-13d70al. 53 'novo2X1v, pox (you. nri -TdR
'd CS8 5709 3 n9 pox il,tdX ooz.)o-ri 21ox mix-rims) pox mom) 5:00170 'n3d)oy3 n?Rno 92 71
5-4n23-tiO3mwox 'n9n133 5l.f.v0uT 3r1)3c3193le.9 pox A111 ri0n2Ifo019ncom n3d1oy3170x

TOLIOV IV3I IvvoIailla

JCOIJLV Noxuatmiviqvila aia MO,L NIHXdVIdIVLI IVN NIIL
-NOVOKUZ 11(1)Vdda ay IJ>d ao,Lmo .1.0,LJCV JCONI,LVIVIVVdi .x.oxiviava
ivx acutsiakai,vd,Laxat.u.a laviava

-01 9 51d2pX 1202C Myr!. 630 671 10120X A(91 nc019xk19nop 120x At-91d1OVO? AC010
AC01 AC9-Gnx3 6nrrhoDU.rilloylcbilL? 5oxin li.1 1o13x197od nori (A13 92 Aonrikloyclk
-c1 L 210x 91 nol9z 'Ior10n9 59o1 590dtX3 0071 501A0213 nOIMA / pox mieopit. no1ii9x9iL
591Anom311.701 197i 9 bp. tixidoi-zdxoleau cl3aL ncoar nG,.i 03331(11:7od nor' )0133
n3 6(nT13)(01L. n3 6-yri3yort. pox n? qin1f.d23 n3 5101 novv pox 510310(3(1.G 510X2DX
n01(10901 3ncoop137.13 not mplA.loaL 5(1.1910,137i '5o3y3 5(1? 11.3 nlf.1 pc? 51o1 odat -
51od31 m93n710 nolcoo cbi lamorloiso foo9riod9c1) pox coaLirri 5coc70.o7ox nx97p9lp19lc7oX93
3L3 'S1olnlo 51od313 opivx 5ooR9oz, 51oc39ion1)0x Anor1.19 120X xr1.10X nuocomivod
n13dl7onf A010 5101 'AI90131-1 5(2 tpi IMA13 319 2X90
lovicLodu n37-1 '6,1k c332.novox Dynd) 531nr 3141f.X11tn3 513 A1/.0202 (1011(
A(01A3GX1l(3,1)? ACO.L molooLochoX non23x3 1)22L Af9OA/12093 ncol.opTITbOdA. 511 797ofj
-
57131( 'nor] oox2nlf. Is. nm1. AC93y92. 51`(19)3d AMA7012021. 5(93)(21.713 Ark 1)3X TC3201. -00A319
5101E 31 Vox 51)01ca10 0139t3 (m30 722,311.19162X 9th3 rtkrt1 13.G213 59o1, 5719'1 nori
1mx 101AX)IL nonctod rionpuxu.? 111.1 io23-09Wd nor] 523.0.11r13-ri 523 )0n93 101. Toyox.o
110X AC0X9d7021 221(13d91Lc13 2p1 1oIn3cl0oL9n2 pox noikcbmykrt) nor 51o1 511017019ozop

www.dacoromanica.ro
 NICHITA CHONIATES :)3

multimea vrajmasilor si fara sa tiny seamy de loc de infringerile pe care le

suferisera <latinii> in luptele de mai inainte, s-a incumetat sa porneasca
din nou in campanie, insufletit de dorinta fierbinte de a-i salva pe cei din
acelasi neam cu dinsul ce-1 insoteau pe Branas si, totodatd, de a se ingriji
de ramasitele romeilor care se refugiasera din nou in oraselele din preajma
Cetatii 278. Ajuns la Adrianopol si vazind ca vlahii se tern sa dea ochii cu
latinii, desi acestia nu dobindisera nici trupuri mai mari, nici suflete mai
viteze decit inainte, insa nici nu-si pierdusera obisnuita indrazneala si pricepe-
rea in lupta, merge ping la Crenos si Beroe 279, iar de aici la Agathopolis pe
care strabatindu-1 ajunge la Anhialos ; si dupa ce a infaptuit multe si / a p. 853
luat si bani si robi si cirezi de vite, fara sa intimpine nici o primejdie, s-a
intors nevatamat si a ajuns la Constantinopol.

CUVINTARI 51 SCRISORI
A ACELUIA5I 28°. SCRISOARE DESCHISA CATRE PATRIARH
51 SINOD. A FOST SCRISA PE CIND EL ERA INCA
SECRETAR IMPARATESC 5I-L INSOTEA IN RAZBOI PE IMPARAT
1187, octombrie. In numele imparatului Isaac al II-lea, Nichita Choniates relateazd patri-
arhului si sinodului despre succesele acestuia in luptele cu vlahii, bulgarii si cumanii

Sa-i aducem Inca ()data multumiri lui Dumnezeu care m-a invrednicit P. 6
pe Domnia mea cu biruinta asupra potrivnicilor si strainilor <de nob fii ai
scitilor 281 ! Fie binecuvintat si numele Lui 282, care a facut ca dusmanii
sa o is la fuga / si 1-a facut sa se smereasca pe tot dusmanul meu. Caci El, P. 7
care cu dreapta-i atotputernica poarta de grija Domniei mele in razboi, in
razboi si in pace, fata de relele dinlauntru, ca si fata de cele dinafara, intra-
atit s-a proslavit milostivindu-se de noi 283, incit Inca pentru cele savirsite
mai inainte ii aducea lauda gura mea si nici nu-i multumisem dupa cuviinta
pentru ele si m-a inaltat prin altele mai noi si m-a facut sa urc treptat, ca
sa zic asa, la cele mai inalte, asa cum nu s-a mai vazut.
Caci cu trei zile mai inainte, precum repede ati aflat deschizind scrisorile
imbucuratoare si de binevestitoare ale Domniei mele, cind regina cetatilor284
era plina de cintece de biruinta si pe toate ulitele ci strazile se aduceau
multumiri lui Dumnezeu 285, el a facut sa se piece inaintea Domniei mele
tot muntele, facind drepte pe cele strimbe si lesnicioase pe cele greu
de strabatut 286 si intuneric gros de sa-1 pipai cu mina a raspindit peste
278 Constantinopolul.
279 Evident, o inadvertenta in text. Este vorba de fapt de Beroe, azi Stara Zagora, in
Bulgaria. Crenos era situat la nord-vest de Beroe, in dreptul pasului 5ipka.
280 Adica a lui Nichita Choniates. In manuscrise, ca si in editia lui Dieten, cuvintarile
gi scrisorile nu sint insiruite in ordine cronologica, asa cum facem noi, ci oarecum arbitrar. Nu-
mele autorului apare numai in titlul primului text din manuscris.
281 Scitii = cumanii.
262 Cf. Psalmii, 71, 17. Toate identificarile de citate sau aluzii la text e clasice si
scripturistice din cuvintarile lui Choniates apartin editorului lor, J. L. van Dieten.
283 Cf. ibidem 125,3 ; 33,2 ; Luca, 1,58.
284 Constantinopolul.
285 Cf. Psalmii, 17,34.
296 Cf. Isaia, 40,4.

24 c. 2278

www.dacoromanica.ro
 8£C svazat...4 V.LVIEN01-10

5010XD 0131033X9311OX fh1 11,901021 901 cbodu AU.4 AOCLed0 VOX Ar/..YXV19
oF11ox
pox 11notTodial.3 11L3 101 E.f.rtS1 5k1 .5k4 poxnTri ncoa. AC911100A31L.cl 5oo417oX7071 Aold3
20
m3410ea710 01A13X3 7p170X ooloo-rikx.00d '531eso2y3x10do9 20 TR 59or1D33 503 noylp60d1
117)x43n(f1Lr; 17:9C 517o1.lo.00d3 5p013x2o 51iL0231.3 '0.3.&02x.q.. 20 TR ti.Incb Aka. nxidka.coo
'10n3r17p7c3L. 50y31 cb?y? 531es3.Gco91d31.e, 5k1 5193y1970d 'norl 0 5kX9313 xrp tA. 111:( AO
'531n07.; 7010701 pcx d31.L9 nkX93 5C91tf.xo39oduf 'A01170dTIF(3
poN 53.(31 9311 pox 9cht, 5k12d1 510190101 39C9197071nv.G3 50169)1 701 d0d3131'11..
?g Ann 'zi..nopoL 13 (Lri '7od319A170x 5101 Anal IDnodryodaL mykyyopflox pox no3Q
2d321 57OTilf. A703A0713211.X 113 dO1A0A170 6799 VOX k AC91 3101 AC9dfdd70d 51d(li.tf.710
51.6,270 7090031100 50d1I. 70443 20d3193,, pica 9101900 53.0 110X A0d310d1f. 3XC913131lid311.
1970r11f.470C31t.903 VOX 10 A703600X11L3,110X A3.6,0/3 5101910 1on3r110c70nn9 lox/ox 5c0x7ox
-01no1(mo.7onnD 9 dop,l., 50131.kyonorlin 11A9 '50d1311 0 lboox mos. To.mx not
*tor!
noriw ncoo..nstox20 modfddood pox 596 pox 52367od1 pox 513 1902170 D70 3 (.710 n032 5m kri
'3y3dom Aka. nkx23 L1 70170c3310d31 570:I370e13 pox 5co40y70d703t. 513.64997013 A01 A0X10A99
61273 1M113711-11 .70/107119 n0 ncollscl?cb nco.ellAnD 'modIdnole 5m 50m3x3 not cocltiop -
no13u. '501107I09 .50n3r1m1L9o1L10 Anoxclo VOX A01. A3 510T17010IL too73xny4 A10D970vp.6,
8
CI tvidno&Arcf Ap.8,y313 /197,0CIRAf 1933C2C110X 5101 5170.64,1X3 17010/143TIT)09 110134A3.GCI)
-
1099 10
(i)A3Ti0y00d ,4 AVI:). TR dol.nzu 5m GL ATri 7023)(11)74 nori kRk 3n0434 9=rh1(7o3t.
501n3d 1:0X o 3370x20 50170d10 '3(133tovoL3 /odnodcb 3e 511. 1d31L 791
59X170T1md
lip-lox A01 A0711V 1X)111.131(r()O17.)X.4 70idctod6 U.A0TI n3Ti 59c111 5nonori 5901 13x3
'50X7orlDoclohri 23 ?R pox 20197o 'n3Pon.thoncuo xrto oolono.o?xci 134'1001.10X 170X -9171
no.g. 22L? 5101901 51o1c7o 9) ?R 5m vo2y 1R1 krIpa., tool modfdthod AC9A370tr1nD 31 pox

(5010f1L97? 1MAktfIXX31E0 A371 5C9A0TIA.Mdar.70 AC91 no1 CIOT12V 4M91t.T131. 170/1497)131(.7)A70

?R pox 5my9H 5702, 6570dk313 pox 91 n0dx9A1 503(131 5C9193301LTI3C703LY? 5C10A33X3
pox 7012 5kA319 5k19101 pox 39n3 n030 noRothou 533 A01'1901701(1L
n13TI70d370d70IL
m3.6y30du pox m31'17od3ro1rox 5701 570c2X 5L(.1 5793y1970si 40071 X A3.641310? 701 -.ids
MIXT) mo27or1cod, M3y)(31 5201 A793(13 110X 57%01 513911.1X AC91973 4171e.932ky 71 GC

7oricolt.dlox 57o1n9313 5101 190r131(f. 5611 TORO kT 5n0n3T13.0117o17ox .70r1co.4927i ok9a.co0

www.dacoromanica.ro
 IsIlICHITA CH OtNIATES 339

razvratiti 287 El care, dupa vorba profetului, a facut zorile si negura si paseste
peste inaltimile pamintului 288. Si unii dintre vrajmasi, cazuti prada
zaceau asemenea vitelor injunghiate care incep sal putrezeasca altii erau legati
in lanturi pins la grumaz289 si chinuiti ca niste robi care au incercat sal fugal,
iar altii, gasindu-si mintuirea in fugal, au fost salvati in cele din urma prin
mila Domniei mele, <caci> ceea ce nu nadajduiau sal capete prin ruga, au
c5patat peste asteptari, pe negindite.
Prin astfel de fapte a savirsit Dcmnul minuni fatal de noi cu putina.'
vreme mai inainte 290. Iar cele de acum, toate, chiar daca nu sint ceva
nou, sint pe masura celor de mai inainte si vadesc grija lui Dumnezeu fata
de noi. Caci adunatura de barbari de atunci care <acum> iarasi s-au indreptat
c5.tre razvratire, an cazut in aceleasi nenorociri ca si mai inainte si ticalosii
care le-au venit in sprijin au pierit impreuna cu ei in chip ticalos 291. Iar
Petru, omul cu adevArat stapinit de demoni, cel care spre nenorocirea
barbarilor, locuitori al Haemusului s-a nascut si a crescut si a cautat spre
r5.zvratire, asa cum nu se cuvenea, dupa ce a scapat atunci de pedeapsa
si s-a mintuit in chip neasteptat, i1 imita acum pe demonul care intr-
insul salasluieste292. El nu suporta sal ramina in tinuturile lui precum
acela in trupul omenesc, ci se smulge <dintr-insele>.Asadar, trecind Dunalrea,
care este intre riuri o mare dulce, se uneste cu oameni asemenea porcilor 293, p. 8
cu scitii, spunindu-le ceea ce el dorea, anume : ca Domnia mea a facut cale
intoarsa sj armata romeica s-a intors acasa, iar drept paza pentru cetatuile
din regiunea Haemusului a fost lasata numai o garnizoana ce nu poate fi
infruntata in lupta de cei de acolo, dar ca, de vor veni si ei intr-ajutor,
ea nu va mai fi indestu15.toare. Le fagaduieste pe deasupra si leafa
(atit de mare cit le convenea barbarilor si le placea lor) si ca se vor strecura
fara truda prin vane Haemusului si ea se vor deschide si Portile de Fier 294
si ca vor trece fara piedica Marele Zid 295 si cal prin aceasta trecere ingusta si
greu de strab5.tut vor iesi la loc larg 296 si vor cotropi tarile Domniei mele si
vor reteza cu sabiile lanurile romeilor si vor jefui bunurile lor, fara sal dea

287 Cf. Iesirea, 10,21 ; N. Choniates, Istoria, p. 487.

288 Cf. Amos, 4,13.
289 Cf. Avacum, 3,13.
2" Textual : si ieri 5i cu trei zile mai inainte", homerism, cf. Iliada, 2, 303.
281 Cf. Aristofan, Plutos, 65 ; Matei, 21,41.
292 Cf. Luca, 11, 24 26 ; N. Choniates, Istoria, p. 488, 16-19.
293 Cf. Matei, 8,31. ConsiderIndu-i pe bizantini drept un popor ales, poporul drept-
credincios al lui Dumnezeu, Nichita Choniates, ca majoritatea scriitorilor bizantini, d& o inter-
pretare religioasa conflictelor care opun Bizantul altor popoare. Orice dusman al imperiului
devine In ochii lui, mai ales (lac& e un adversar victorios, un dusman al religiei crestine ortodoxe
P. ca atare, un sta./31'1ft de demoni. Succesele sale nu pot fi interpretate decit ca un semn al
supararii lui Dumnezeu fat& de plcatele bizantinilor. In acest spirit, Choniates identifia fapte
si personaje istorice cu fapte 5i persoane din Biblie, Incercind sii interpreteze in lumina modelului
sacru oferit de Scripturd situatiile contemporane. De aici gi frecventa citatelor, ,,adaptate"
din Noul si Vechiul Testament. In cazul de fatal, cumanii sint asemulti cu porcii In care,
potrivit Evangheliei, Hristos i-a trimis pe demonii cuibariti In trupul demonizatilor vinde-
cati de el. Porcii s-au aruncat In mare ; de aici, probabil, compararea Dunarii cu o mare dulce".
294 Prin Portile de Fier scriitorii bizantini din secolele IX-XIII inteleg Indeobste actualul
pas Dobrol din Balcani. Dupa opinia lui Dieten, Erlduterungen, p. 79 Ins& aici poate fi vorba
de Portile de Fier de la Orsova.
295 Este vorba de Zidul lui Anastasie care se Intindea de la Selymbria la Marea Neaga
cf. Dieten, Erlduterungen, p. 79.
288 Cf. Psaimii, 17,20.

www.dacoromanica.ro
 017£ DIM SV.L2 VLVILKOHO

Te 50 rdoi.oryf rnoripoR 19707'l170 pox 51onkd.6, 170#Dra1X3x70I2 nconxruDla irx

n13A1(7.6, n3.gn31n3 c1 Ski SkXnrt) '110A3T102.
170H 9 50d1311 )31n)olo1 5101 517o,e9X:K pox 01x1(131.1k2L3 170X .0170dt3-Geo3
nri
70 32 5m norrrIclg. ST1 1101 00130190110 5130.1k1/13 32 10&37170 m0214.1(31100 pox Tirx 5701
57011147o3 510DD3i3r1 .00Dc,o...daT 5043 n
mop 10120 534j3Df nor19 pox 539n1(01
1rx nnonoioc13X n93.6, 01 5(91(pd1 .And)? n9x1X(911 eTTI vxm ,n0d9thockIDID 1X7071-
tvaxuApri TR pox n034j 0111.1 1170331Dil1( n0113T1C,10101L pOX ()0.4 rioif 5o1n701x. .n9oc111Lod31m;1
kn3x9 TR Spicir 113 cbrirou SoirickoA. lax.? Ski 50115rt7 So19d70X13 pox 91 no -oiniocoL-
,non 591(101Dn3 TR rico. 1r-GD3X7pri 'nodpox ScolDraLail noriy pox kod pox .kyol:j "az.?
Srino 19n0.t.n3dm1(; 1rx 531n911L10 up/month pOX /p13702L 141 1411.911) /111.1c1X1 D31110-
51on3T171rd1 513 (9911/.901 5701 51o01 opnoyyrd 171 cbmpo,R e:2.e.1/.2 poinodd?cb 31
pox .1rinod3th
51a 57027011(1a Ano 53innkri.gicho pox 53znrrt93rbodru 901 1%0T11V 51/01 pi?
1101 noirpo ncoRpcprdx 517od?2.3-rik 190cocuodD0daL .n.iprouoricox 53nor13A.k TR
52oLcoo Ski Ski 5kar71 53doi1k1(1(n9 10 X3 moi ncoXryti 531n0211op 513 noo
(-toe? pox
11od31od1 4/%013713 10 531113d)xgL9r13ri 513 ncloi 4n91C4j3d1D 513 550 5O) 573 (.94131 532
El 6 pox norix199 n0121l.A. 703310DrEj / nor) (01 11031(3 10970d1319 1 AJ noictoi 5minnkn7o
11.

110X 5110:a107I )231131. It 50)) 5110071102 mdrat. -

13X1.1.1011.33L nkyoEirirx (?. So191130 kip:,
d<ID> 'rLooDIf L. 'xndiD3dEjc, nst.i.cd)? ')DX 5030
o moi nr03.otpx7Rx3 Soldnm 00 137nodX
Son3T19:4)olDkcichou. Sr? 113xUTI ncoi neyjDomp ncrbld3 SU.1910 5on3r19X3v10 1119001101(k31(
ncio 101 113 :1902L /MIL S02i3 ncoxrx '19n0AFax.3 '53i1101170d9 '531noyy91wo 59c1921.
-
70113TI3.6,11 .wrimyfnzdva.c. n? -32m1 170X /10110.6, Skoxlo )eivx /1191 1%(9d313T1(f. 113632L
r%73100d (1(0dC0X )0(%326L11 1101701%3A X3 1101 n93Z9 novnLiinp 531nox91dn3c1)3
1701n0A11701(1L 770X loirx Amt (3 Sloi S101231.f. 'nco3D11.1Xdlri9 pox 1zin0n3A. pox nco1901
53n1t J.D.Fop loir d101t. ncoi970
70900.G701\1k 70111701 It 7033)(19)od nori n9{:0.4.7) n32ci0 pp 51oo, lonoyyrri
-
1.t11371codoodi: pox ST 513 nonn2n3x 1311n701(3 1191 M10170X93 701 Tdru M01 MOM1.0.3 9MA.
-
70(3-11 4111(91401 1/l.1 U.OXf AC91 /1/4(01/01xn31no 13111.f110911L3 141 A02133 26,71 101L91
1709709 701 3 r1dki1 w nnoA.nr.q3R rpr.or.Gth 'n13y70dr13 510 1323 170X 01(101 110911.101
\
Atp. ,m33,0970d .nori 113 n90 170.6,Xntt13 MOT)0d10.11. 1311101070 701371 5OA011y3d Ski
SkXyl at.3M3.6,X3M0 701(1(70 1 JO Ski 6510311k202L70 d311.70.6rX 1:0x 51371c1 3191 510 113X13
50.603 709100)7123X9 TRkri Scioi 113 Ski 57:9317od3,6, Ski .r97)93-r170o0 V. dr1
101%T11d3TI 001 k11#3 7./T101,19 513 (1
(101 (1030 nxTrionocayx pox noicooa Ski 1Driii -
Soopy norl M3.6,1(3913 fr
511 501002 X/d1113 1114.1 11Xo13y1970d .nori 13y3r170 irx -yr./temp
131 57o.i 51onr1nox70x nfx 61 170n132op 170X 5101 10(10X9701L 5/0X)DX 010 /1(9df4jd70d
'013910#1011.3/1119 pox 11371 7013\0Prd norl
GL
n13931em9 cuaynodk n93 dOU MD13 3X7X
13 1%010 31 ',4 111970d111 51)0dTl1tf. 170.6,93(14*(701)0X 5noi 5ctod1Cdc7od 0131331tAt pox

niroodrinp 5101rp0 ph? coarri-rinD 630 .o13X3y.A.3 lo 32 101%3710:Z31W9 11.1.0704., 513X70dd

/101 1%27i#14 513/13AD0C1l pox cu. 5coyy70 nox7Idno1./.9 noXppq 5111 nonoinnp 5krid9

www.dacoromanica.ro
 NECHTPA CHONLATES 341

vreo rasplata calauzelor de drum, si nici sa le dea simbrie; iar el ca un demon

razbunator va face sa curga singele si lacrimile crestinilor si atunci se va
desfata de bucurie sufletul sau.
Acestea le-a fagaduit si le-a spus Petru scitilor. Iar ei, primind propune-
rile razvratitului ca pe un dar neasteptat, s-au napustit ca o turma de
vite si ca albinele primavara 297. Ei sint un neam lipsit de credinta si
care se inching totodata la multi zei, caci consacra drept zeu orice li se iveste
inaintea ochilor mai intli. Sint niste saracani, imbracati in blanuri grosolane,
dar foarte razboinici, viata for e jaful si dispretuiesc cu totul moartea.
Drept echipament de lupta au tolba atirnata la sold si arcul incordat. Iar la
vreme de lupta, calaresc, striga si sageteaza in acelasi timp. Fug atunci cind
sint urmariti si cind se retrag ii intrec pe ceilalti si, din aceasta fuga, se intorc
pe loc si trag inapoi cu arcurile. Si de acelasi cal sint hraniti si purtati 298.
In numar de mai multe mii, ei au trecut Haemusul si s-au aruncat
asupra oraselelor noastre de la poalele lui. Drept cal5.uze de drum si aliati
de lupta ii aveau pe acei vlahi care s-au intors la v5.rsatura for de mai
inainte 299, care s-au prefacut in arc strimb 300, asupra carora Domnia mea
necontenit mi-am revarsat mila / asa cum ai arunca saminta pe un ogor p. 9
pietros si uscat 301, neam necredincios si stricat 302, asemanator unei junci
turbate 293, neobr5.zat 3°4 impotriva caruia nici Dumnezeu, Domnul razbuna-
di, nu va intirzia sa se rosteasca nemairabdind faptele lui nelegiuite 395.
Prada deci tot ce le sta. in cale, savirsesc tot felul de rele , ucigind, nimi-
cind, dind totul prada flacarilor. 5i cum in navalirea lor, mai iute decit
zvonul, asupra tinuturilor noastre nu gasesc pe nimeni indeajuns de
viteaz ca sa li se impotriveasca, se latesc si peste mosiile de prin cimpii
si sint devastate de ei si o parte dintre acestea.
Aflind acestea Domnia mea si prevazind ca nimic bun nu se va intimpla
in viitor si ca faptele savirsite de aceste neamuri pagine ne duc la primejdia cea
de pe urma, m-am asternut la drum indata ce am auzit de grozaviile
faptuite 306, fara sa mai ajung sa imbratisez de ramas bun sau sa string mina
cui trebuia si fara ca voi sa va fi rugat cu mine de fata sa ma intorc incu-
nunat de cea mai frumoasa biruinta ; ci, dupa cum stip si voi, m-am prega-
tit cum am putut, in pripa, de plecare fara sa-mi astept macar garda.
Caci, grija ca nu cumva neamurile fara de lege sa patrunda in mostenirea
lui Dumnezeu si prin El a Domniei mele 307, ardea ca un taciune aprins
<sufletul> Domniei mele. Luam parte totodata si la durerea celor vatamati,
desi cram departe de ei si impartaseam suferintele celor chinuiti de bar-
bad. Si voiam Domnia mea sa grabesc inaintarea si, pe cit era cu putinta
ma straduiam sa-i ajung pe barbari in patru zile si doream sa ma lupt cu ei,
avind intru ajutor pe Dumnezeu. Dar cei care ma urmau, putini la numar si
27 Cf. Iliada, 2,87 89 ; N. Choniates, Istoria, p. 124.
298 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 124.
299 Cf. Pildele lui Solomon, 26, 11 ; vezi n. 293.
soo Cf. Psalmii, 77,63.
301 Cf. Macar., 7,6.
292 Cf. Luca, 9, 41 ; Matei, 12,39.
303 Cf. Osea, 4, 16.
Cf. Ieremia, 27 (50), 31 ; N. Choniates, Istoria, p. 616.
204

399Cf. supra, n. 293.

306 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 616.
um Cf. Psalmii, 78, 1.

www.dacoromanica.ro
 ZPE SI:T.1231N VIVI:Us:0110

-
t/..71
3 17On23
islcbs) IL *33)03 fOTi 17.GD393dOILT)CD 65310OOct Mr MO1 13X9 0
nmd m99yrik pox &mi 'Aoo.ot3 5io 'raoXof3
aLts.y oo 'npoodopp pox olcx A qg

01L7? AC01/19110AX d11. 9 5 9

5X/141DOChOlf. 5D-19)2901 (40R
0 5(919
0 42 nod31177yoXD 971 Ski 657o17irTodu rmo1em9 nod31 32 &ma. -t,c.mto
ea-9.g mo3okd3rik no-rig-DID 1dX37i lwx 53 ntp-rpo ntf.i eG.I.kuy 7)D7)9c,139019 -ko.x)
91933D 39 ro/D3 kipo 1.)ox -f AGA, Atkx3ode 'no9.7133x 13ddlodru ?g Ii.irpo 59thoLoaz.
5otooxodmod, 019 (MA rbd967)11(3),..4 31/ 613A10Z.A.C11d 59
x90 x3 nc92o1d3u 3990 -xnx
50A3i9o1( 5101 '510.9y Fe,t),o ncoloyardd o13.1.4.3.6.63 701.120yrcb OM Aconorri lolvx-
5)0nd319noil 120.eD3VVI7) pox k 7)33)09ood nori lo.CM9orik.c 61.1 i.A.A.LtroD 1wd31L
cod31 1wn4n3dolt. 41 AkAkxD 50.1270 ovu? 67113 971 Ski 57)d771tt 51.093X?
'd 01 1701)0a 5o6. /14(13XMOCbOIL M91 M-919-Vd23th7)1L AQ114.7i.61d7)93 AM0Y11)3d3,0
OR ft 9 JO Ar931.113 J0.1 C9R921.1X A 5101 kr) .7920X3 iUi.1 'li.D9o11.119 3)4
39 3191 149e.19
9 nc?dmos. jmlx9 Old 5 41471 AlcIO 533 d M1O.A1
321.9 3.0'd k 31373:15961t d AO 5141 70110X
3120 e70.1
A(91 1A20A? AM? 514990d3d) 1701311L70 121 207179701.11G1 A0A971 .14A77-10,tx2h?

LVAX.0 '50131(19)0d 3190 Lte9yx 1,070avi.ondX 45

0 3190 XD Int5no 9X11(1970d 49 3190
loyozp 513d000.tondX 9.1-911,,tatannD mod3.1.9m.993,14y2p 5e7 13X23 3A270yk2.13 chi.
1 13X (41 910? dR LOD Al AC91. OU 31( mord 17)9nth .v.ortoy6 ,v(lo
f 5(9 43X103 01
pox 0 n pox 17)n7)d9o3.op okod319Xvi.. pox tioxlp 0.97-1 M_1
nodooddfd A73y70EjDod3t
1339 '9xD/in.qx3 5o .231393 91/9 thol Ski nodp..ano ropb W471 49.6911C0A3 5o
pox
591.4 A(9197) VOX IXIX 570293L ff. 70131(1974 2071 419131131 M nk9FoLodlocht, pox
Scrr7i99xf 5() 123 Idkind 1wx 117)7193n3t, nolac73 5319X3d1 idau 5kXarl)
ru)x7)x .5131.1vp G.
91k1h7))70 1531&0l9dx 13 5701 5.1od313Tik 570d:13X 1Dn09pd27)19
1.9%),nox o 59 0 X? M91 m-91.9voi-Douf
90). 7)331(1.mod fl071 701 5(T)19 3,
113X
AC0170 113 mreoorl dIL AJODO ? 0)C 7190
mod 7)D90.620T17)17)x ((L2. adt,covo.o M91. n31701:519 Ti
'Ark 121101
- 770X 5od371 nrirDwg(I. 5(41 5701110C:11D VOX (b1 Cb197439117011. 6197)&9
d)ddrivA 5ko, 57)3310.c7)d 9OT1 d)dctx connod9ny, emk.cioxooltoom lo.onovothoo.c.
?
VOX dlf. 9 5 rid) 0,..X70y A(91 novolnyalox modcoX Ski 57033,0974 CIOTI A01(101 TUX -71
mplort, 5k.i. 513 nkodc33a Skp9o,ro0 013X73
;3 111.97109kvol9 pox 201 .13x3

V cyy IC91V;10 5Vdt.I.7p970d7011. 13x90.12 4570d/0.0931 VOX 6313 50 501(3.1.17 141

9 931.9 52032 pox 01 707.1.6912 )pans;) 51x 90l(7)xzeop
-
o33,41D/od) forl OIL 1.013.0 X d(T)1( 5
59971 13,nox 201 noauppodat no)dri, 01 Ski )p57)31(3.0 )ox .9x pox 3.A.3)(3 pox 59197)
5e-1oop pox 5(1-gf7)9 A(9.6'nx AOROthR no39d311 52 5nor(1X 17)AW:J.3k 7e1)07( AOi
toondzy kTl 50-)913 9 13'0313 1012o dloA. pox d3119 59,3i 5nor,c1X.olocon 'nooL4 502
nod319993 -17)1x13939 51.2.97) n.9.9 704:00Nrocx '3191pEj3 nko. 513 59oo, 5ctoyr13,03.t.
lm.orioxml)ox 91 f101
491319oda..3 r) 39k 5c9d)o.6,ox no)o, nempioxaldlf 31190C:1U 410970(1
-
pox 5101 mprtodro.t. llot93=3 33.11m9
d(11019 C10 39 Aol37ik9 709Z9T2LCI17012 (a(1103
rimy no17)i1d3 (3791 1'41 M91 ACOCiFEjthOtij 01234 701k191:170d2
VOX 031.31f. Mel MI 61
0 A2
46730 50? 17)X thOlf. )p d AU.1Cp V? 0 11(f.y Olf-pO 109)01:4114 dX701 '17)1391.f. 59.6V
513 570C)10T1 o1 (1170C)7331. A9X X11071120d1.9
A9 312 739201( VOX 91 97i cbs. Mik.g03t1d31c
3 thd:0097) 511 510131097)d nori (T)1 idO17)dI9O-V0dIG dctX Xiin0f07)W chi ta.i.ctrilOM
1osonny319 d3:19 5991 31L ip..& X 771A0
cl IT 91 39 51o1(1(7 1101li3d7)an1n9 47)9r993y3X pox
170X A!tt.1 17)33y
5(10127)19 139)tr31ovo1)ox d3aL 3 11 C)(9X 1%03 91 AOCbOdthpd 13.2911(97)

www.dacoromanica.ro
 NICHLTA CHONIATES 343

slujitorimea s-au oprit din inaintarea grabnica, spunind ca nu pot sal tina pasul
cu Domnia mea, intrucit catirii incarcati cu poveri si caii pe care calareau
erau istoviti si ca ei insisi erau sleiti de oboseala dupa atitea parasange 308
de drum.
Astfel incit, mai incet decit ne era dorinta, dar mai repede decit de
obicei facind popasuiile zilnice, am strabatut drumul pins la Allage (acesta
este un catun situat in Tracia si curge pe linga el un riu cu numele Tauro-
kanos) ; <aici > ne-am intilnit cu un crainic care, fara vorbe multe si ocolite,
ci pe scurt ne-a spus ca armata cumanilor a tabarit linga Basternai 3".
Si Domnia mea, dind semn din trimbita ca sal nu mai inainteze mai departe
ostirea, m-am folosit de restul zilei aceleia pentru pregatirea / putinilor P. 10
ostasi ce se gaseau acolo, dind cai iuti de picior celor care nu aveau. Iar in
ziva urmatoare, era atunci a opta zi a lunii in curs octombrie, fara sä. mai
intirziem citusi de putin, foarte devreme, am luat drumul care ducea spre
dusmani, ducind <cu mine > numai cavaleria. Nu aveam cu mine nici cort
imparatesc, nici pat de aur, nici litiera imparateasca, nici vesminte tesute
cu aur. Ci, cit mai usor echipat puteam 55. fiu, m-am grabit la drum, avind sal
preintimpin fuga vrajmasilor. Dar barbarul era, cum s-a vazut, iute la atac
si Inca si mai iute la fuga si numai la auzul <sosirii noastre > a murit, pe cit se
pare, de frica. Caci, preveniti de vestea fara aripi 31° ca Domnia mea e aproape si
se atine dupd ei, agitati si in dezordine, dind drumul friielor si intr-o suflare
au fugit, grabindu-se sal -si salveze viata 311 si socotindu-se multumiti sal
scape teferi din miinile noastre. Domnia mea, aflind prin iscoade ca astfel
stau lucrurile cu ei, eram Inca si mai atent la stringerea ostirilor. Atunci,
despartind o parte din armata, am dat-o preacinstitului sebast ginere al
Domniei mele, lui kyr Andronic Cantacuzino si 1 -am trimis sal pazeasca tinutu-
rile din jurul Anhialosului, iar Domnia mea am luat drumul care duce la
Beroe 312, pentru ca sal orinduiesc lucrurile si acolo.
Dar Inca nu parcursesem patru parasange si apare inaintea Domniei
mele un alt crainic, galben de frica si tragindu-si abia rasuflarea si care purta
<inscris5.> pe fata vestea cea rea. Si a spus si acesta simplu si limpede ca
vreo mie de sciti au pornit la atac asupra Lardeei, Cara sal stie ce spune.
Caci ei erau <de fapt > mai mult de Base mii, cum s-a vazut mai tirziu. Schim-
bind iarasi drumul pe care mergeam, ne-am indreptat pe cel care ducea spre
dusmani, fara sal mai asteptarn macar sal ascultam bine vestile, facindu-ne
semnul crucii si poruncind celor de fatal sal ne urmeze. Caci socoteam ca
indrazneala barbarilor ne cade bine si ne puneam in Dumnezeu credinta ca vom
izbuti sal -i batem de la prima ciocnire. Am impartit indata oastea pe care o
aveam la indemina in <doua > si o parte am poruncit sal fie sub ascultarea iubitu-
lui var. al Domniei mele, protostratorul kyr Manuel Kamytzes, iar cealalta, sub
altii. Si / dupa ce am parcurs mai mult de 50 de stadii313, ii ajungem pe barbari P. 11
care poposisera intr-un loc cu prazile asezate de jur imprejur. Era mul timea

308 1 parasang5. = 6 km. Este vorba de o unitate de nasurA. parsan5., frecvent Intilnita
In operele lui Herodot si Xenofon gi ajunsa la Choniates, ca si la alti scriitori bizantini, prin
imitarea stilului si a limbii acestora.
aoe Localitate situat intre Iambol gi Elhovo, In Bulgaria.
sio Cf. Eschil, Agamemnon, 276; aici expresia are sensul de veste grabnica.".
all Proverb, cf. Herodot, 9, 37, 2 ; N. Choniates, Istoria, p. 32.
sis Azi Stara Zagora, In Bulgaria.
sis Cca 8,5 km.

www.dacoromanica.ro
 tf£ svr..aanq VLVINDOI-13

eoyxciv .110A3T13.G)0d)02.1.. Al. A110 91 A311 50.o11vh 11(01 mnnTriolranp numund.G90 ,d32n
5r2)o1y1X 5101 'di
01 32 neol ncocb d3o.c.;t neodlpw 111+1 noo13.6(f.yaLnyolL 503 icarl-
pox ncoi .3
R)71.0 A013 141 130(3139 LL M01901 l'411(011)010? 31X3 6170-0.939 10X1A7t. 1012
31 pox r3.G.3 -
13x11.nIx3x 01 nochoddood non371oinod1 513 ntr-krtth 5o11 32 )p.G3Th09703.03
6. 6113712( 2L 531A9R70 10 11x3 110 At!..1 270 XrriX 7019(0y A 5:101
nr+yc-91133L3cIZX ntronoopolip
4115.190 A? 5101nSGDOdat 10 looloy 51o1 5loc313ril+ L

53inolt3cooul oto pox 'Ion3713vvia3 (332903 1+2 5oat.9d1 57o1po 113

cba. loo.GD3X)77-1
nonnk 32 ,n32Qo 01 dop,A. n0d313T1l+ 0111103L 5103 )77101(1L9 X 5)03 193813 A0)19)0110X A9131.3
.

pox X? 91 11(1) 59019)0 Op (1. AnOd pox nodnaLm lardoR 'pox 520nr1nk 5101 M93th7c"
5m oo1v71k10d2 novood3irx 723 .5k.A. pox 5ox31 531nondloapp ALL A103dIL199
MO 10

X d 01/0 5 A0.4.030 (CH 971 OAA Ski A.01.A.)02.00 Lt. 5 AC91 neoy9xD tqgcto )0 11019y '10A371343
Tyy70 ooi3x70 .1on3719vo10dooLoo9odaL Act C1101 A1323 A03131.2 11311 )0.0.m101n3 6013/1
110X 701
113X3
n0,(111. 'non371717dd3d10ot 32(2 C101t. 'oorodoonp 1o27dqoono? A3nctio
-
4119X1,VIX
32 AC91910 It 1u3 -
.5n11 911.9 c>11 5no32 573 91 oolmoa, n)7d2 evID .Ap9LLvpxk ChOIL 41013
512(972 pox 51D3d7-4n10 pox d3au; oo19 5no1 10inox
3703.1 n-e,XX:11 5co3y31 noixoorlpono? 1101102od1 tf. 31(19)0d )03 non
29k193 73A3R1l.T1
&col. 51LIcoo ILn371o.00dooLT pox 3290 5od9cl)dn2 919c9D312 511 AC91 411033713)(02 73 11.11
91 p A0d313711/. G101110 d10 laDr./.
110).1. 110).011x3 X G31.10 3 nO
101)71( on2nr,ID pox 513d1A99 110X y9 590193/L1 (09329
532)?dooL9 5cto1 5nodfdd-,od '531noxcp12 pox oolnro., Ski
31 VOX
5/o73v.ord noil 5ixyyole. 5kn3-r1oo93voxoonop 5rto1po 310X 30110X A9T19111.910M19
7p 5)01 '5fxcurrinD 5101 32
11U,,TI0dRA99 5k113T130.029 G913702 57on37ik111f. 5710.8,9X
pox 113 59do.t.
10d313 511 )7d1OTI LJOH )o (11 Ati.X U.,01.0d33.1.?39 5oynclo71n 513 5no1yiX
(Lnpinopocht. pox ILn37-13.0121.3 5coo-aLoodolop 5101 X3 11C91 ncod3o..3711+ '5C9IX101A(1.070
.n19momp1e1L3 X3 chol It Ski AC91901 0R90dIt..10 9014 51/.04 31 3/0X 50)3993X323
0 5k1 3X19)Od 5103 (10T1 521)od19573.67oodzim2 olaz. 5107 019!Lyai.31L3 pox op,
zipon
.n3vod313r1 10 32 011113x323 k8U 5C9631.71)0y 531A03G10110X 310X fa ATI 5311009C/0 101
n?2 .no)ry331.390do.c. noox
tk pox 5101 1011371)09931(3X.A..3 1oxnod3c631 510
5103.1.12.;,1
-
573 nolDid73X opl. 3191. cuovi37-11/.1371 loox oonnorp.nop Ar. A3Ti13.61191L31L? AT )/0d2?
la, pox Ao9dvo It 3)(19-Ad Xi tIOTi 7p911LOdX3 5101 510A3T10313A99
411371)09 73 1+71 7o113r1
11OX 110319)0 U.71010 370X (031 631.90R A(91 11C9232910 cm,
11193X10dd 013.4329 177X U.1
nodoodthod 30k1nodd317x pox novoil)7 pox 5101901 501(31 4?1.L?
.113X X? ch 11(T)1
- p.
)0901L9 533 dR 1101311\9XX 111036. 41)01.01119X 1)0A136021 C9111131
A0)X1X19)0d 3711/.9 6A(93 -
5310X 111&I 3)09)4 11101 9011 1)0X AteLl mo1c1101X/X Xno 531oo1D0oL9 num3y3o.r..3 oda,Doo..tari
5319.66 5p917Doxop 'non313oLood23 531n3d7o29lo12 76.0xxp 5ova
310X tp-C 107110d 5101
Zi x3 (91 LI. 31371 C/ AO) / 2 9 51o1zat.7 7on37173xx3 .no1ooi9d13Xodo.r. 3191 nrtnloa. pox 513
nox)px? 5cioxyoo.f. Fox 0;12 5101 d32ct norlvdop 1191 3R 110110X .o1113.6.31323 pox 73 1.+1I
A C-i )0990T(311.3 5)01111 401.)79(79313 V.,10 0 141 1101 90X10X >/..70 11103y3<11 03.00 AC993710X
013.L131(31(011.9 .n79
7a3,2 5101101 513911.1nyxo3.6, d3ov; 51.1 5193.09ood norl nmo., oloolp -
j, 5/c c

nonpi n.31-1 573 mo73xct02 nc91 &cot:19137111 no0391.f.1xin9 nvoi..nodoo,tooLop

113 odd 13X 511 loox !o11o9lflk72 3.0,3 91oop3 511 cba. 3191 pox
chorq 'nod3.0-,t3y3 5co:u.
-pox
nortclx102 non31'1ortodxx3ohn 1icoy31. 1)0X p1-9y311 dX1OR5109 n0A3T1f191311C,1
13-Goolt. A0113T1f191.G3T1 GI3L .50 3210 6011 no A0A971 lf.01.91( (1dX1pR IMIV311 opyvp pox
29 32 1191
TdrX 5o.loyo?drit n1+1 Aca? 111311k13X 5101 Alpvrilpoddridx)o2 U. k.A.9Vcl

www.dacoromanica.ro
 NXCHITA CHONIATES 315

celor prinsi peste 12 000, iar a vitelor rapite mai mare decit marea multime
a stelelor, incit coloana lor se insira pe mai mult de 6 stadii 314 cind s-a pus in
miscare oastea barbara luind-o la fuga. Cind ne-am vazut unii pe altii, scitii
i-au incredintat pe prizonieri unora dintre ei ca sa-i dud repede inainte, iar
restul au inceput sa se lupte cu not fugind si lovind totodata dupa cum le e
obiceiul sa lupte. Dar nu izbuteau sa fac5. nimic. Caci ai nostri ii atacau in
diferite feluri, ii ucideau tragind asupra lor cu arcurile si-i strapungeau cu
sulitele si-i culcau la pamint ca pe niste spice, cu sabiile goale. Si in cele
din urma, pierzind nadejdea ca vor scapa, au fugit cit puteau fara sa se mai
uite deloc nu numai la prazile luate, ci parasind si propriile lor lucruri. Si
puteai vedea ici un cal de-al scitilor f5.ra calaret, colo o caciula zvirlita,
tot asa pe undeva o manta alaturi de niste pantaloni. Caci de frica fusesera
siliti sa faca aceasta. Urmarirea si uciderea lor se intindea pe mai mult de
60 de stadii 315.
Si eram gata Domnia mea sa dobindesc o biruinta cu totul nepatata
de singe, fara sa pierd pe niciunul dintre ostenii mei si nici vreun purtator
de foc dintre vrajmasi n-ar fi scapat 318, dad ai nostri, prinsi de avint, nu
s-ar fi risipit urrna'rindu-i pe sciti in grupuri de cite doi, sau trei sau foarte
putini si aceasta, deli Domnia mea de multe on i-am chemat inapoi poruncin-
du-le sa-i atace asezati scut linga scut si in orinduiala. Scitilor invinsi le-a
venit din intimplare in ajutor o alts ceata de a lor, de vreo mie de oameni si
chiar mai mult, care a aparut si s-a repezit pe neasteptate asupra acelora
dintre ai nostri care ii urmareau <pe ai lor > in neorinduiala. Din pricina
strigatelor si a navalei neasteptate a acestora, oastea Domniei mele s-a tulburat
si s-a umplut de, groaza si a luat-o la fuga. Iar ceilalti se atineau dupa ei
cu putere, fugind-si dezgolindu-si sabiile si strunindu-si caii si doborau pe cei
de care se apropiau. Si lucrurile s-ar fi intors atunci spre ce e mai eau si am fi
platit atunci pentru tot ceea ce facusem, dad. Domnia mea nu as fi poruncit
atunci putinilor oameni care ma urmau sa slobozeasca un strigat mare
laolalta si cu navala asupra lor si cu zgomotul scuturilor i-am inmarmurit
pe barbari si am pus astfel bun capat si acestui <episod >. Caci dupa stindardele
imparatesti, care sint in forma de balauri, <Scitii> si-au dat seama c5.
Domnia mea sint aproape si, nefiind in stare O. opreasca navala impotriva lor,
s-au retras luind-o la fuga in dezordine, risipindu-se care incotro si devenind
pentru bunii nostri calareti un vinat / foarte lesne de prins. Atunci unul P. 12
facea r5.0 multora si doi urmareau mai mult decit zece 317. $i daca n-ar fi
venit noaptea s5.-i scape pe unii, n-ar fi ramas nici macar unul care sa duca
vestea nenorocirii.
Iar rugaciunile catre Dumnezeu care au urmat dupa aceea pentru
Domnia mea, din partea celor care fusesera luati in robie de pe mosiile noastre
si care si-au redobindit libertatea, cum ar putea oare sa le povesteasca
pe scurt cineva ? Se putea vedea in clipa aceea cum lacrima e inlaturata
de ris si cum risul face loc lacrimilor si cum un simtamint e inlocuit de altul.
Se stie doar ca nu numai durerea da nastere la lacrimi, ci si bucuria neastepta-
tã deschide drumul siroaielor de lacrimi 318. A binecuvintat pe Dumnezeu si
314 Cca 1 km.
316 Cca 10 km.
316 Cf. Herodot, 8, 6, 2.
317 Cf. Deuteronomul, 32, 30.
318 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 383.

www.dacoromanica.ro
 346 NICETAS CHONDATA

00N xat 7tap,0-ivoc cpuyoUaa ExOlv SLaxop-hcrovTa xat yovil "1+,9 xotTv oUxt
(Durcctvaaa xat no:ic xat npeapirric xat Epr3oS SouXetac OCVEMLEVOL PapPapLxijc
el SE nap& TEI3 1 CCU2 X7.1 XT":(v7) 7cpO6 4.v(:)8f.av napaXap.f3civovTat., o68'airec
xoLvii4 UpoAoytac Cenci:vat, eink TLS &v, Poikotvav iaX1')EccvTcc Pc'cpPapov xat
xpeo)36pov oUx atp.ciEocvTa 11O:zottpay. TauTa O TC7)11 0-autiaatcov @dig, 6 Tin,
alzpaAwcriav To5 Xao5 aUToi5 imo-Tpkcpcov oo tieTa AUTpow 0?..).3.1 [LETA 86poN,
CcAA'&v filpaztcon. u4/rXi SE EL& yap Kuptou xat vi.N inotlas 8ovap.t.v, GS TU.) otxEtc9
StawaL ScS'o:v Op.aTL xat TY,v (Scipaov TEN a[LapTcoAEN ir.t TOv xViwov TEN aL-
xcdcov co!) TOcov eccp67latv eic IlaaTtycoolv.
Taxrcov ouv T.7); xapai; xotveNoltic 14). &S 7coLoiicra r PacrLAeta p.m) TE)
7tap6vTL i7ttTpozet8lv int.Seal]Acoxe Tdc crui/3 civTa ypdct,..p.aTt,I.v'gzorre [Lev etakvaL
Ocransp xcct yerivaaL, ALTc'J.,..r(3,5e SE auv-rovcdT6pcoc TO 8ctov xal inrEp p.e1.011Cs.P1
TC7.)V xaTop,911)creuN 8UVOLVTML yap Eij-LCCi aL.cd.cov xca zeLpEN dcytoN ixTdcaEL;
Tpirreaaat 1.1.upLci8ac, 4.); Ocv eccrePEN ply cr7c6pii.a Nr r:ccUaCELTO ixTpL36p.evov,
1rsW66 SE Tov acrTaataaTOV of °eq.) aL& niaTecoc 70%-spnCer,ovTec. inet xat TO
YLY TEA a3 Up.Eitc [Liv ,DzeaEv -1-Ti)aoccrae, od Sc zei.pec Tid; pact.Aei.cec :Lou
.s.LpicicavTo.

TOT ATTOT AOPOY, EIE, TON ATTOKPATOPA KTP IEAAKION TON

AITEAON ErPAOH AE HAP'ATTOT AOFOOETIKOT ONTOE
PPAMMATIKOT KAI ANErN.0110H KATA THN EOPTHN TON Cli2TDN AIA
TO MH EINAI 'PHTOPA. TOTE AE KAI EIE, HAAAIETINHN AHHPXETO
0 TON AAANIANON 'PHE OPEAEPIX011

p. 91 <. . . > '0 S'arrO Poppai xucpoNiT-qc oi;Toc xo:t v.ocaTtyta; tLeXsTliao:c oGnol
1-cpc:yrjv arcoaTarstav, otc ilo',`Jt1)1AgN OpkoN Y.C(TOL TO) EXCcyouc T v otxriay.

www.dacoromanica.ro
 NMCHITA CHONIATES 347

fecioara care a scapat de siluirea scitului si femeia careia nu i-a fost pingarit
patul,si copilul,si batrinul §i finarul care au scapat de robia barbar5.. Iar daca la
David si dobitoacele sint primite <sa is parte> la cintarea de lauc15.319, s-ar putea
spune ca nici ele n-au lipsit de la olVeasca cintare de lauds, pentru ca au
scapat de barbarul care se ospateaza cu carne de vita si nu au insingerat cu
singele for cutitul lacom de came. Acestea le-a facut Dumnezeul minunilor,
care Intoarce din robie poporul sau 320 nu cu plata de rascumparare, nici cu
daruri, ci cu bratul sau cel inalt 321. Caci dreapta Domnului si-a aratat si
acum puterea 322, a Domnului care da slava numelui sat' 323 si nu ingaduie
ca toiagul pacato§ilor sa loveasca ping la sfirOt mWenirea dreptilor 324.
Ap.dar Domnia m ea, facindu-va parta0 la bucuria pentru aceste lucruri
prin scrisoarea de fat5., v-a infati§at pe scurt cele petrecute, ca sa puteti Sti ce
s-a intimplat si, totodata, sa-1 rugati si mai grabnic pe Dumnezeu pentru si
mai man biruinte. Caci rugaciunile dreptilor 325 i ridicarea miinilor
sfinte <catre cer> pot sa infringa nenumarati <du§mani > 326, pentru ca samin-
ta necredincio§ilor sa nu inceteze 55. fie stirpita 327, iar cei ce stau aproape
de Dumnezeu prin credinta sa vietuiasca viata Vara tulburare 328. Doar §i
ceea ce s-a implinit acum, e un lucru pe care voi 1-ati cerut de la Dumnezeu,
iar miinile I)omniei mele 1-au savirit 328.

A ACELUIASI. CUV/NTARE CATRE IMPARATUL KYR ISAAC

ANGHELOS. A FOST SCRISA. DE EL PE VREMEA CIND ERA
LOGOTHETIKOS GRAMMATIKOS" 33°
SI CITITA DE SARBATOAREA BOTEZULUI DOMNULUI,
INTRUC/T NU ERA DE FATA RETORUL. ATUNCI A PLECAT
SPRE PALESTINA SI REGELE ALAMANILOR FREDERIC 331.
1190, 5 ianuarie. impfiratul Isaac al II-lea Anghelos este laudat pentru cif i-a Invins pe
relzvratilii din Balcani, aflali sub conducerea Asanestilor
< . . .> Ticalosul acesta din Nord332, vrednic de biciuire, a pus la cale nu p. 91
cu multa vreme mai inainte o razvratire, cad asemenea capriorilor isi avea

3" Cf. Psalmii, 148, 10.

320 Cf. Isaia, 45, 13.
321 Cf. re,sirea, 6,6.
322 Cf. Psalmii, 117, 15 (16).
323 Cf. Ibidem, 113, 9.
324 Cf. Ibidem, 124, 3.
325 Cf. Iacov, 5, 16,
326 Cf. Ie,sirea, 17,11 ; N. Choniates, Istoria, r. 22.
327 Cf. Psalmii, 36, 28.
328 Cf. Epistola I nitre Timotei, 2,2.
322 Evenimentele relatate In scrisoare sint povestite de Nichita Choniates in 'stoma sa,
p. 515-518. in centrul povestirii sta victoria de la Lardea (11 octombrie 1187). Pentru toate
detalile, vezi Dieten, Erlauterungen, p. 65-79. In istoriografia noastra scrisoarea a fost sem-
nalata Ii tradusa pentru prima data de C. Erbiceanu, Dotal acte, p. 30-38 si apoi tradusa
de G. Murnu, Nichita Acominatos, p. 453-462. In ed. Dieten, ea poarta numarul II.
330 Despre titlul de grammatikos logothetikos" purtat de Nichita Choniates la data
pronuntarii acestui discurs gi insuficient cunoscut, vezi Dieten, Eilliuterungen, p. 31 32.
331 Este vorba de Frederic Barbarosie, ImpAratul german (1152-1190).
332 Este vorba de Petru, conducatorul rasculatilor vlahi ai bulgari.

www.dacoromanica.ro
 348 NrCETAS CHONIATA

P. 92 gActza: xai Maxpea" TetzEL xal TTuxaLc Et.8.1patc 7ce7cotak, phvov / ou xaTO: x6pp7Jc
c'cpTEcac eug oix6TpL4) (Scerct.6!)..evoc Ti oixeiav Tomo tLeTarvedaxst. pccra yc'ep
am TA 61f3aTa iyzy6veLaav xai sU7c6pEuTa TO: 8ucrn6peuTa xal 7T6Accg xmAxEcc
auvrpi4ac xcci p.ozAok crta/poiic auv8Ac'ccra4 ckopacsiav xaTeaxcaax6Toc aor.
To5 Ocoi5, Og ax6Toc cbroxpuf3i]v cci)Toi.") TEascs8-aL X6yeTca, Xa,9.p18Ov &rcecr-r% xat
p.txpcT) astv TEDNOCVOU TCT) 8keL rcercovh X£14 TO» PripPapov c'EplAer.xal yvok 6 iniTpur-
roc (1)4 8LioxeLv i-rcrleysi. T& OCXEZ1TOC xai 136Xoc netinec xaT'o6pav6v, 8EZTCCL
&wily xuvapiow tliLZECOV ht7rL7TT6VT.G.W flacrtAeiou 8p& aaaar. aeiTCVOU yotiv '77

Ixpcp ALxavel) apoolaaijvac TO 8'gv-re5aev pacnALXiT) 7Cpocr^rcirlocTt yupo)fteiq xai

'`gcac Ji8e cyrilo-Er.c" clxoocra4 "'re( 7:oAkina x61/aTa", 6.rcepp&Nuov naa TeEvet.v
xaTerrrrixev '3) yo5v o6x ExwV 7zponoSiZEtv etc kauTOv aiTTeTaL Tee noAACc, 8e8LT-
T6Fievo4 Iripro)c we aDdcrig g8pac o?)paviou TOL Ai:(1.0U ixacpaLpLa4elc xat x1'.4).-
Paxoc ixer.D.ev xaTcacEcdov ig X &oc Y el4 xupa 7roAupAoicsfloLo accAcicra7K, Cote-
vexacil, 8 xat T6%) ciaTkpo)v TLVecc 7ciAat Tce-novaivaL <6> A6-roc 046. xaTap-
payivTac Tor) 7r.pdytp tkfy.aToc xat c'ercecrcilx6Tac TO: creArx, etq whaoug a'ciwpt.p-
po-rou; ileTs[11TayivTac Tag <ol>xouttivac Ta6Tac elakTr. xat VUV .<... >

TOT EEBAETOT AOMOETOT 'MN EEKPETSIN KAI EIII TSIN KPIEESIN,

rErONOTOE AE KAI BOOPOT NIKHTA TOT XLINIATOT IIPODDLINHMA
EIE TON BAEIAEA KTP IT,AAKION TON ATTEAON El-PAM AE APTI
PEFONOTOE ATTOT KPITOT TOT BHAOT

P. 3 'ArcocipEtc iF, 111)6)v ixaTpaTeLcov xaTa PapPcipwv, acoeixeAs (3aat.Xe5,

xat 5)1260 ica,T6iv ecnt.aTcilizaa Toi3 cror) xpciToo; 7c609 xcly.vovrEc. ctet,xt.v.irmq

www.dacoromanica.ro
 NrCHITA CHONIATES 349

salasul in muntii cei inalti 333 pusese Increderea in Mare le Zid 334 si-n
Portile de Fier $35. Lovit, numai ca / nu a primit peste f5.1ci asa cum se cuvenea o p. 92
lovitura ca un sclav, isi recunoaste apoi propria soarta. Caci pentru tine au
devenit lesne de batut cu pasul locurile de neumblat si usor de strabatut cane
greu de strabatut. Tu ai sfarimat portile de arama si zavoare de fier ai zdro-
bit 336, iar Dumnezeu care, dupa cum se spune, isi face din Intuneric ascun-
zatoare 337 te-a invaluit pe tine in intunecime. Te-ai napustit pe neastep-
tate asupra lui si 1-ai facut pe barbar cit pe ce sa moara de spaima 338 si
dindu-si seama vicleanul ca alearga dupa lucruri de neatins 339 §i ca trimite
sageata Impotriva cerului 346, cere ca asemenea catelandrilor sa se Infrupte
din firimiturile cazute de la osp5.tul imparatesc 341 sau macar sa-si ude virful
degetului <si sa-si racoreasca limba> 342. Iar atunci, plecindu-se la porunca
imparatului si auzind : Pin5. aici ! Yti vei opri valurile dusmanoase !"si-a
oprit cu teams piciorul indraznet 343 din inaintare si, neputind sa mearga
mai departe, se chirceste mult <de frica>, speriat ca nu cumva, rostogolit de
pe Haemus, ca de pe un alt scaun ceresc, sa nu se pravaleasca cu capul in jos
in haos sau sa nu fie azvirlit in valurile marii ce vuieste puternic 344, ceea ce,
dupa cum ne spune povestea, li s-a intimplat in vechime si unor stele care,
smulse din inaltul in care se aflau mai inainte si stingindu-li-se stralucirea,
au fost preaschimbate in insulele batute jur Imprejur de valuri care si astazi
Inca sint locuite 345.< >

A CINSTITULUI LOGOTHET AL TAINELOR

SI EPI TON KRISEON", CARE A FOST NUMIT 51 EFOR,
NICHITA CHONIATES CUVINTARE CATRE IMPARATUL
KYR ISAAC ANGHELOS. A FOST SCRISA. CURIND DUPA CE
EL A FOST NUMIT JUDE AL VALULUI 346.
1190 (1191 ?), iulie. Nichita Choniates ureazei imparatului Isaac al II-lea Anghelos care
pleaat in campanie contra razvralifilor vlahi si bulgari din Balcani izbindot in lupta,
pe uscat si pe spa. Evocti victoriile din trecut care garanteazei pe cele viitoare. Dundrea
vesteste vitejiile imparatului
Pleci dintre noi, imparate, pornind la lupta impotriva barbarilor, to P. 3
cel ce esti asemanator lui Dumnezeu 347 si noi sintem rascoliti adinc, chinuiti
339 Cf. Psalmii, 103, 19.
334 Cf. supra, n. 295.
335 Cf. supra, n. 294.
336 Cf. Psalmii, 106, 16.
337 Cf. Iesirea, 10, 22.
338 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 487.
338 Proverb, cf. Plutarh, Proverbia, 13 ; Iliada, 17, 75.
348 Cf. Plutarh, Proverbia, 47.
3411 Cf. Matei, 15.27 ; Marcu, 7, 281.
342 Cf. Luca, 16, 24.
343 Cf. Faptele apostolilor, 17, 62.
344Epitet homeric, cf. Iliada, 1, 34.
346 Cuvintarea face aluzie la tratatul incheiat de Isaac al II-lea Anghelos cu Petru,
In prim3.vara lui 1188, cf. Dolger, Regesten, 1580 ; N. Choniates, Istoria, p. 521. Pentru detalii
§i cronologie, vezi Dieten, Erlituterungen, p. 116-122.
346 Pentru titlurile functiile lui Nichita Choniates, ibidem, p. 32-35.
347 Epitet homeric, cf. Iliada, 1, 131 ; Odiseea, 4, 276.

www.dacoromanica.ro
 Oc£ svaapam V.IXIIADOHO

dm), ncoXR 5? o 5k1 5)od3ritf So12o dr.4.12.crbo,( 5oiyLc ct)bodd SGL 5xnit},#)ox
A37b09 50 A(;)) 5l/ Ap477-1,3T1 513 X? 1 3R9k d/L 50 9:1 A01( 91
A015C10d (41 3913X3 -70dc70d
Ar..!.x2c3 mo97oR3x92o2R A9yX7D pox 5139koyo cbi 6i1d1o1nn 110X 70 tA.60dOX 5 A2).. 0141.
-
A37i .50 131.3 17DX (33:19 A? ?Ti0A1106 510A 4501'0; 5914:00,1(101 A? A1rit A.010(0 50 31. 170X
5o2d39n70cb J Anol ittri 5cod2o.G2ox SloolptoaLlo 5901 5701c9c181 5k1 noyTx23o3.8, CIOD
5kthdori pox 4i 5o3dv,, A14.(13X9 SoATTIT.pao,o pox 5709tpri9ox AoxIdo1x20o70 loriLtd
pox lvolnyou AoA9d# 4Ao13y397od 5209c13Xonf,Rieri Amt 'Aco331Aodeo 52ox.A.3421.9
5201 5Tx2A7or17oyy, 570A99odthoyoR i5oA32-19nodxo3L70 .270 A1y701c. A3 7o3d.G17o 1L A70 .41A
5131,( 110X d?d) 513 A01 Aodk339 AoldrItmou.
pom 53.GX pox odal. Sts.2,361 Skxlyi.ord 52o30no-vol3ri Ao,Ld3 170A2.3 5130.10
ATTI
poAkeoLtyri-xxodzt. 2e Si
n0dlois,12 Acorif;.,cox 5loyo4Jx3 AC01 'Am.GnX3 91 94n? k )07-1
-
nodldT .57o9OL1o3f3 vox o 5L.1 50R11Ao3Lodll 59710°2. nodxyri 5701 A193thfx9 31L70
oa.nopoA. 701. 101(TM r1Lci AC919 X A3T1011L0V0 .50 110X 13X3 7010701 o c3 odR 701.A7OD

5od19L, 9 51tA1gn.wod 1d31L 570i (102,coo 5rgiDkn 7)1noci3170D lzx 9 592-12o1oac 50120
d ti 131.odx 5cox1rIvort, 3119 )713711170X 59oyyolt. 59o1 Snore?. Sloxporicod 5o637-1913Ln1
45ior113d3 A9dx2r1 Ao99R pox 52p1 Amt Amtoddlod 5rAcocl) pox 5231ridiAILT 5oA3TI2pd22
51391m1170 513 11 1A00.0 11011393 AcoTdodu A91 9a A13 AO 5101 4193AV 1R A(2 o XI(
d9.0 '17013 5701 5709 00191(370 5203A.d AX/d1/01R 0 A37-19 450 d331.99 3 AC917071170
moX1d7OddXd noi 5o12oricgl Ii.dord 5oA3rimdX 1:ox 5201 52od7Ddthod nor cod)oun
-
&con 51o1 51oxlmod1 n6f1 moriti.,e2ox A703A0eo Aqt.rid9 12oz 51033101 Acolloripo AtoTdRAT
Iniaroc)7p 201 V./DX Acoporkod, 2pdkAo1L 1o7yrtodlo2R pox 3110Ake3y70IR 109 701 daL
AU.Atpdp m1 13R1303.G 70A70 11X pOX dlL 50 Alfa. Skiriool 170.G93,00d7D13Ti (13,( 7016.-10X
Ion?, tcri 590192o 17o1kR312ox xdpoXyri
1703.1 Cpd1G Ak Ari 'A20 0 C01L TR nAljoac AkT(311. 0101. 51019 510,Ld3 dlL 0 ?ODD 0913X

AT.TI
OR A23X A7o1d13X3x3 4a0A.7? ?g 11n9 59d3L Anon 0/101001R A3T1950 5C0d31013G
poX 52201 d31.9 moTitsc 2D11Aockb .50A3Tiovood An& 3g 17DX A7011.70d1.9 5134 77170X ChOd -
-
Ac9dTd A3T10.4.701L3A09 50 5721 d3=.9 dVc (.1.0:111X A23X? AO 5)79330.A01LX3 109 odi-31t
5noyod kr) AZX 57J 5n01 2.1 d Ix k d 110X 5(101 459o2dx 170X ;t3 11 ovoi 31.ZX d 3 A1319

23X3 Aldlodoldnu.
2py2oN Ari A20 lzx 7099 2pi:ox 0
ACt.A. 109 170X ll101170y10.e d3L g01And9110X -VOX
(91 433 Aci9630 CR9 tpd23 CO.G9
1.3.4.3y '17 vox 701 tivok7o24 UXnL mrivrirm noDo
coiqgcto do&37-19D4D3y31 Vox chpil <La) noT19 pox 212on 52393d3r1 701 42o12ooricndol7Dx
lzx FIR 59dn1L pox 50170g9 m,l3y tf.g Ski 5)odki.oroox 5U.Xyri pox not norrhoz.ou

www.dacoromanica.ro
 NrCHITA CHZNLATES 351

de dorul Mariei tale. Caci pururi in miscare fiind ca soarele, luminatorul zilei,
dupa ce ai strabatut putin crimpeiul nostru de cer, te muti dintr-insul
indreptindu-te spre polul Nord, ca s5.risipesti norul barbar de acolo 348 §i sa
te opresti, dogoritor, asupra crestetului celui razvrittit 349. $i asa cum este
soarele pentru lumea celor vazute, asa esti tu pentru not datator de viata
si de lumina. Nu ti-ai sters Inca deplin sudoarea de pe chipul tau asemana-
tor lui Dumnezeu si n-ai lepadat vesmintul lui Ares si n-ai Impodobit <cu
persoana ta> tribuna domneasca si pretiosul tron imparatesc, nu te-ai odih-
nit inca eliberindu-te de grijile pe care le-ai avut de suportat, cind ai res-
pins viclesugurile alamanice 359 si iata ca din nou Iti petreci toata noaptea
veghind in tabard si porti toata ziva sabia.
$i ieri si alaltaieri 351, socotind ca e un lucru vrednic de inaltimea
cugetului imparatesc sa preintimpini navalirile scitilor 352, peste Istru,
impotriva noastra, tu ai facut din gind fapta. $i marea Propontidei ai pref
cut-o aproape in uscat cu ajutorul luntrilor, acoperindu-i cu ele intinsul. $i
Istrul cel adinc si Involburat 353 le poarta, Impinse de vint prielnic, cla-
tinindu-le pe linga ostroavele lui. $i fluviul acesta bate, dupa spusa psal-
mistului 354, din palme intr-un tirziu si / dupa multi ani e lovit de visle P. 4-
romeice ; numai putin si, luind cu sine glasurile si necazurile barbarilor 355, se
va varsa Insingerat in Pontul Euxin, facind cunoscute neamurilor, prin
<tinuturile carora> Isi poarta valurile, faptele tale de vitejie 356. El foloseste
ca pe un glas culoarea data valurilor sale de singele barbarilor si parca striga
indemnindu-i pe barbarii inrositi de navala criminals impotriva noastra,
oameni dedati cu totul varsarilor de singe 357 sa opreasca ticaloasele for
uneltiri impotriva romeilor si sa lege cu tine convorbiri in vederea pacii 358,
cu tine care esti dumnezeiesc conducator 359 si sa is culoarea ei alba ca sä nu
se Infrupte din ei sabia 36°.
$i mai inainte doar, dar nu cu mult mai inainte, te-ai dedicat unor
asemenea lucruri, parind ca tii armistitiul, dar in fapt cugetind, in chip
dumnezeiesc, framintat de grija noastra. Acum insa pornesti si la lupta
impotriva barbarilor, ducind cu tine si masinile aruncatoare de pietre, pentru
tine mesterite mai bine decit <cele facute> de vestitul Arhimede 381 si rangile si
berbecii si tot ce ar putea sa distruga intariturile cu turnuri.
Frumoase sint cite ai izbutit pe uscat si pe mare, dar mai frumos
Inca <va fi> sa o spunem, cum se zice, cu Dumnezeu ceea ce urmeaza

348 Adica pe razvratitii vlahi gi bulgari din Balcani.

349 Este vorba de Petru, conduc5.tor al rascoalei, alaturi de Asan.
390 Aluzie la disputele lui Isaac al II-lea Anghelos cu germanii cruciati.
361 Expresie homerica, cu sensul de curind", cf. Iliada, 2, 303.
352 Scitii cumanii.
363 Epitet homeric, cf. Iliada, 20, 73.
364 Cf. Psalmii, 97, 10.
355 Cf. ibidem, 54, 27.
356 Episodul trimiterii flotei bizantine pe Dunare nu aparc in Istoria lui Choniates, p. 526
unde se relateaza despre aceasta campanie, cf. Dieten, Erlauterungen, p. 64. Arnanuntul este
foarte important intrucit ne dovedeste ca, la aceasta data fluviul era controlat de bizantini,
care detineau probabil puncte fortificate si pe malurile lui.
357 Cf. Psalmii, 54, 27.
349 Cf. Luca, 14,32; 19, 42.
359 Cf. Iliada, 3,16 ; Odiseea 1,113.
360 Cf. Deuteronomul, 32,42; Isaia 31,8; Ieremia 2,30.
361 Cf. Polibiu, 8, 7, 2 si urm. ; Plutarh, Marcellus 14, 3 si urni.

www.dacoromanica.ro
 Z58 svaaoam vxvinsrolio

45017/11931 531A3.g97A)1970d 10 d 7060dd19 50)(31 531A01173107 A01 901 001) 5(101)0dX

n9In w79gw(931.9 5(13 -ntilninont vinxu. 92 -loll 170.g.93)9In70d7. ront-om x90 5olo(39
501707171070 pox (31)0 '50193 Ay)? G. 1d3x 57orik kaoxplaq noi, 903e
51D31 pox 5pLlo d9t
pox 01 non A3 5170X7071 n01)onn3A. pox 1310 ntpcangdonox t11.31311.3 1)1X d31/10 A0d31.9d1L
61 621071V 5(9AX31)2 170X109 A3,6,03.6, 1101X31.4.11.? An& 1)0X .170193(3131 vox 3190
s A3 109 59413 '23y3d7c? 3190 591n 570771o1110 inktv.nodu nol /1709(0X10X -39 nnox90
"d-
170X Act, 7p.7.371 5701 5)9d317170y 570X1( 17)X 570X1371 11/3 1191 A(A.9d1L Mr)d91)0dX019X) 01
0319 70d13X 3)(13 4A11)(1XIO7R A(/L19)01 51371114 A371(10X9)0 177X 0d21 (101 5701 570d7000d
1)1A1.19711.3 39 A0A3T1093X7071 x( nolnoymq 70.63119011d7OX 5U.A00. 771.37I &fp-
nip A3.0.23X3 'AO50A701/3 1137191 Ld)?.X. A3T1.02 (4)1 67197.0,3A(19 AC01 A(9170310d1 1)17( 61
3A, 1113 109 59 pox 5(,1.i nnn 5kn3T1co13y31-1 170X
511.1 56LX1A 46111.1311)0137170 Am\(703171A70

511xoyar71a9 510d3si. 77011393 nagnoukg '&913e 170X AtLX3173 ACCASID0dCb93

11.197:17(3,d)3
(109 A(21 A93ppd3L 4A371013) 11.4710X410 31 53/A0)10717011 pox 1i99olky 531nno1odx
.)ona99r1th0X 3199 13 (Iri 1901 010)0 nono(i 01 3 AMU?. A(10A090110 39 1)1t9)019113
5k931-1 5k1 5)012d)0X 013131.4ZX zunmatt nt A91 514.1 5k9 tnox nmdtdd7od
5)o1r1kpq nonodX mdnilkevric. A3T104
dt.A. nt pox n3139td5 9 71 5709111970 pox 5oxno51d1 nal 5no.g.kyt nolounn
nolc)od.rx 5oino1aq 4909 31)01(;)X11kX1A f(-131(1.070d (4 I 3739(f.701/ 77d19X 50d11.
f701(43)( 5(01/11/ 73d3 A371 51.01 79349 A13931/ A0191.7c1L3 lx,x 5101 51onciod AlvtapoDx
'9197o n(-2,6? 37oldkankdX? t
7olkddout 17o1.3n1.1.0.nn3d3? 3? pox -1I-GdAvo179x
770139 0119 A(01 A(09 ncolt71n3170d19 1099 17ox nogmA.tc319 n91n3dkg 5701 570n7110g
non37-19121ano.gn3 'AovoRconx 113 9X10dd 1)0X 770139(f..0.111 9 5021.91 00.1970 17)X X90
'1)0139k.G3(393 nfx 7o1,zx 91 nodocbncoa o 5oluky9n0711)05 A7394 not A0A0d.0
A397031.7)0X? 131? ti
kdo, ti
tykr1)9 701 59daz, Awddod 7)1X 709 61 cbwant lix)on7,9
ntnoa pox 5onodc1n10 '770.6,9393
70yyy( 31701,oi97dXoy1th n3ylnloci 170X A6)].. 31011911 ncolntntathompo 101371
(101 5noix,dxiaq 31101onngnixovo no-do 431.701.9nnvxoxml3Ti1)ox d31L1,(.z1331.3 67(9
idkIns) 7oizx nma. modtddrEj 550-r1do moncnosoolnt 51oirpo 01 rr1059u7oInt nm1..97o
no-intv.noyyo31 pox x90 39noA.t31t 39 514.1 d3319 &milk inklmoa. 5(9393god31 cto
iolvdtx pox 53ncodlt 'Iov9719X1t xcto '59nnx 9,3 133 90I '519ol.o(d) 3
x90 101/09970 77ox moyodri3DnR kt)9 4A9d0 90 rfA319 170X 90 511970 7g,do1/o59
31510 11 nC91, mointut'nod313 01 nnoil 5x1.9)o1, 709 5)01. 5ngdki,111131Lodai.
01 7)11(131-D01L)o3 109 5o1d9N AX173.GIpod gnollt
5TACIld1 A371055990d3/ .n00xk319
kdo 'n(9)3y7019 )11(13d01193 51311 tl
'I01.43doannR 57oy9aL 5)oxy)oX modidlevID
9 pox 59oyXo11 nc9ygnn9 .5nodkvso 57odril,I. 9 501ytf. kri 170DrpoxAnD 39 nkri If. -39
knrpy .59.2.xnn (4.33.6,3r392 Lt d33X no 197711. 52oi, 57od.613 'non k 19132 non 70d93
5)0111= 5901 57,01A0091T1 g39 A)096)140A3.A. 139(7 500AX 70170X A011.(090d1L 'n0713n19
pox O CIO/ (1016(1).1 .10 50,(3)\. n9 A(9xcp1370axx 1)ox moto(got? .59o1co9 311313 7093
59olpo Sodoth pox .50-doda, 5ono dt1 top nkood '59)(3v-rout A)11)(13AdOlLX? A?

www.dacoromanica.ro
 NICHITA CHOMATES 353

sa se savirseasca, cum nu s-a mai petrecut, spre binele romeilor. Caci pe

uscat si pe apa, in acelasi timp iti vei imparti izbinzile si prin foc si prin apa,
vreau sa spun prin focul luptei 362 si ajutat de curgerea riului, ii vei chinui
pe batbari, care in cele din urma vor veni sub jugul stapinirii tale ca spre
<un loc > de odihna 363. Ma fac sa-mi inchipui aceste lucruri nu o dorinta
smintita si nici o speranta oarba si neintemeiata, ci grija lui Dumnezeu
fata de noi si vitejia ta in lupta si faptul ca pururi izbindesti. Caci cele ce
mai inainte i s-au fagaduit lui David, si tie ti s-au fagaduit pe deplin
de Dumnezeu si s-au implinit. Si nici dusmanul nu izbuteste impotriva
ta, nici fiul fara'delegii nu poate sa-ti faca rau 364. / Ap.dar noi tresaltam P. 5
de bucuria de dupa stralucitele victorii si lupte din vremea imparatilor de
mai inainte, chiar inainte ca tu sa te arunci in lupta impotriva barbarilor
nu mai putin decit de bucuria de care vom avea parte dupa intoarcerea ta
de acolo. Caci stim, stim <prea bine > din obisnuinta cu victoriile si din ne-
clintirea biruintei de linga tine 365 ca §i sfirsitul ciocnirii cu dusmanii care
acum se pregateste va fi fericit si simtim o indoita bucurie la fiecare din
ispravile tale : cind incepe, cintam cintari de biruinta, cind se terming,
batem din palme cu bucurie 388. Incit, de nu ne-ar lovi oarecum in miezul
inimii faptul ca tu pleci pertru oarecare vreme dintre noi, in tot timpul
expeditiei tale impotriva barbarilor, am face serbari.
Caci ce-ar putea care sa faca acest om vrednic de biciuire, de trei on
sclav 367 al adevaratului stapin pornind impotriva ta chiar, preavictoriosule
imparat ? Au ce-ar putea sa faca oala de lut fata cu caldarea 368 ? Cu
adevarat el va spune muntilor sa cada peste el si dealurilor sa-1 acopere
<sub ele> 369, dupa cum s-a profetit in chip enigmatic. Vor fi cautate si prinse
de armatele tale, precum de bunii vinatorii, toate fiarele care s-au furisat in
tufisuri. Inca putin si se va cauta locul lui si nu se va gasi 370, desi s-a semetit
acest indracit, dupa pilda lui Lucifer, sa-si aseze tronul pe muntii cei
inalti dinspre miaz5.noapte 371 §1 sa fie pentru tine, cel ce esti imparat ase-
menea lui Dumnezeu, ca un Satan si protivnic al tronului tau 372.
Ci, preaiubitorule de Hristos imparate, care pe toti imparatii de odinioa-
oara i-ai intrecut in dragostea de primejdii si care in acelasi timp ai fost cel
mai incercat de primejdii, de vreme ce cu tot avintul pornesti asupra barbari-
lor, ca sa le platesti inzecit plata ce li se cuvine 373, n-au sa te indeparteze
pe tine de la acest plan, pentru noi intocmit, nici truda, nici luptele incordate si
nehotarite, nici rasaritul Ciinelui, nici lumina stralucitoare a lui Sirius, nici 11151-
timile muntilor prapastiosi si greu de urcat, nici calatoria prin locuri inguste
si ripoase, nici nimic altceva din toate acestea. Deci, intrucit ne priveste, noi,
supusii tai, iti cintam aceste cuvinte la plecare : Sa-ti trimita tie Domnul

362 Cf. Iliada, 4, 324: 12, 316.

363 Cf. Psalmii, 65, 12
384 Cf. Ibidem, 88, 22
385 Cf. iliada 6, 339.
366 Cf. Isaia 55,12 ; N. Choniates, Istoria, p. 565.
387 E vorba de Petru, conducatorul rasculatilor din Balcani.
368 Cf. Isus Sirah 13,2 (3).
369 Cf. Luca, 23, 30; Osea 10,8.
370 Cf. Psalmii, 36, 10.
371 Cf. Isaia 14, 13.
373 Cf. Choniates, Istoria, ed. Bonn, p. 43.
373 Cf. Psalmii, 136, 8.

25 -C. 2278

www.dacoromanica.ro
 354 NICETAS CHONDATA

Toic iITLT7)8EU(1CCCIL acpclv Oeoi5 TE CROT'7)p0c TY) 7TC4pCCP&CrEL Tc-ov 'cipxcav eccpeaTlxOc
xca r3ccatAgo.); icsoaiou 7roAXcixtq xa-roctPeuadcRevov xca To 6Aov axe61 Opyi
XGCT7)(DTLCII.LeVM ELS OurdAstocv.
Kat auprepecvcc; -re( xacdc Tok cbtoa-rciTcc4 xcx Tok ecv-rt7r6p4p.ok ccUTok
Zx68-cc; xce-rat "r41 Po6X/atv Tiic Ev xetpi, 0E05, POCCTLALXWTCCTE, xacp8faxc aou,
i7rccv4e6Ecac 6 iwiTepo4 311..totroyOc XCCTOC TOV 7r0LACEL Mcoai)v OAog ,aeoet841c
Ex -rely To5 Atp.ou Te[L7C6JV eac giTipou ELVES TIc TC7)V pccppcipcov (Puxecc ecTro-
AccWaocc siq TO eimintorrov Ocrot xcci, iyxetpt8icp -rci) acT) cpopepci.) sOpcc-n. xca TOv
Tiic rrpoTipccc souAeiac vOlLov Eyxap& aS cci54tc c6-rccic c`oc ev draAcctc Xt.Divcctc
7rAccV. XCa 7C0Cpacr-rail aot ix 8eEtclv v [Leycal -re xca Treptcpccvific (Lc (1A2tyl
TLS el'Acci+tcov 13ccaLAtaacc, ILK &V iilLe1:6 T.6 ii7c6 xetpcc TO Tcc6Tric np6aconov
Avrave6acoliev, oUx oi TOL Accog 7ao 6olot phvov, OcAX'1181 xoct 6 a6pcpczE 6xAoc
xca E6yxAk xotv6ic TeXoriv-rec TOv .apicc(4 pov. &id 8i To6Totc 6 ap6voc aou ELY)
el; TOv cac7)vat, xat al 41[LipaL aou 4.); al 411..tipcct -rot; oUpocvoii, xoct TO xpcfcroc aou
7roAuxp6vtov.

TOT ATTOT Aoroz EIE TON BAZIAEA KTP IEAAKION TON ArrEAoN-
EITA01-1 AE KAI OTTOE IIPOZEXL/E KAI 01IHNIKA TOT BHAOT
rEI'ONE KPITHE

p. 26 < . . . > Kai TO ivuv, ili Tot,' xp &Touc cpcoacp6pe, (Lc ix 7rcco-roi5 vu[Lcp tog 11 (lic ix
AillV7); 7tepLxcaatoi3c t'Atoc Ti)4 PccatAiSoc Tcofrrtic Ccvopooaccc Tc7.)v 7r6Aewv vas T6v

www.dacoromanica.ro
 NrCHITA CHONLATES 355

ajutorul sat' sfint, netezind muntii, facind lesnicioase locurile greu de

strabatut, sfarimind porti de arama / si zavoare de fier zdrobind 374. Scare le P. 6
zilei sa nu te arca, nici luna noptii 375. Sa fie mina ta peste toti dusmanii tai,
dreapta ta sa-i gaseasca pe toti cei ce te urasc pe tine 376, sa se faca ei ca
pulberea in fata vintului, iar tu, Ingerul Domnului, sa-i urmaresti si sa-i
zdrobesti pe ei 377. Sa cada peste ei groaza si cutremurul 378. Caci sint neam
care si-a pierdut mintea 379, care s-au desfrinat cu faptele for 380, indepar-
tindu-se de Dumnezeu prin incalcarea juramintelor 381 Si care de multe on
1 -a mintit pe imparatul cel asemenea lui Dumnezeu si intru totul sint vase
ale miniei acute spre pieire 382.
Si ducind pins la capat lupta impotriva razvratitilor si a scitilor de pe
malul dimpotriva, dupa dorinta inimii tale care sta in mina lui Dumnezeu,
preaimparatescule stapin 383, sa te inapoiezi iarasi, conducator al poporului
nostru, cu fata stralucind de dumnezeiasca lumina, din v5.ile Haemusului
ca in vechime Moise din Sinai 384, mladiind sufletele barbarilor si din nou
ca in alte table de piatra sä sapi cu lancea ta cea temuta intr-insele legea
sclaviei for de mai inainte. Si sa stea de-a dreapta ta mare si stralucita
biruinta ca o aka fericita imparateasa 385, pentru ca not sa putem sä o slavim,
apoi s5. ne rugam chipului ei, nu numai bogatii <acestui> popor 386, ci Si
multimea de rind si gloata, impreuna cintind cintecul de biruinta. Si pe
linga toate acestea, tronul tau sa fie in veac si zilele tale ca zilele cerului 387
si stapinirea ta intru multi ani 388.

A ACELUIASI. CUVINTARE CATRE IMPARATUL KYR ISAAC

ANGHELOS. A FOST SCRISA $1 ACEASTA CURtND DUPA
CE EL A DEVENIT JUDE AL VALULUI
1191 (1192?), toamna. Nichita Choniates aduce laude impdratului Isaac at II-lea Anghelos
pentru victoriile c4tigate pe cfmpul de luptd, printre allele fi asupra rebelilor vlahi Fi bul-
gari din Balcani
<. . .> 0, luceafar al puterii, ca un mire care iese din Camara sa sau ca p. 26
soarele care se ridica dintr-un preafrumos lac 389 asa te-ai ridicat tu din aceasta
376 Cf. Isaia, 45, 2.
375 Cf. Psalmii, 120, 6.
376 Cf. ibidem, 20, 8.
377 Cf. ibidem, 34, 5-6.
378 Cf. Iefirea, 15, 16.
378 Cf. Deuteronomul 32, 28.
38o Cf. Psalmii, 105, 39.
331 Cf. Deuteronomul, 32, 15.
382 Cf. Epistola catre roman, 9,22.
383 Cf. Psalmii, 20,2 si Pildele lui Solomon 21, 1,
384 Cf. Iesirea, 34, 28 .
365 Cf. Psalmii, 44, 11.
366 Cf. ibidem, 44, 14.
387 Cf. ibidem, 88, 29.
388 CuvIntarea a fost rostitS. Inaintea plecarii Imparatului Isaac al II-lea Anghelos In
a patra campanie In Balcani, terminata, in realitate cu un esec. Pentru detalii, vezi Dieten,
Erlduterungen, p. 61-65. In ed. Dieten, cuvintarea poarta numarul de ordine I. In istorio-
grafia noastra ea a fost semnalata, comentatk si tradusa pentru prima data de Erbiceanu
Doud acte, p. 26-30. C. Erbiceanu se opreste la datarea gresit5. 1187.
389 Cf. Psalmii, 18, 5 ; Odiseea, 3, 1.

www.dacoromanica.ro
 356 NICETAS CHONVATA

i()ov civapecc Optr,ovTa -r; 'AXocilavcx=r,v aL-rbcoc aTeCCTLOCV Oaa xat nazi) -mac
Tcliv O'706310 6TEyco6-rlat vecpc1Sec aUCIT"11.1.CC TC7.P.0 aWV &XTEVCOV E011Xetc ncipep-
yov, ixTonto-occ airr'r,v Cptcov Pcop.alx&iv xat StaXikac Wadi xanvOv xoct Spdcrov
io Alv4p, ixentv Si npOc TO xa,8.'11[LEic oci4cc To6To lieTanopeuadcilevoc xAElla xoct
yAux6c iitz-CV 11E14 Vip 0c, T37V 'AACCI.LOCVLX4110 TrapetzpoAhv, WC ob'noTe intaTac XOC1
aT-rgotacc int ?Taxi.) npOc n6Xov iTpc'enou TOv (36pet.ov, gv,Ooc xw. eCVEGYTCUpirracc
lily Tee Tepa Joe xeci1.c7)vc. Tag npoaoixocc Pappapo Lc auveaTaAtava, carrot%
Si 'rag mete( TOv Ati.cov Ocv-racp-racc TCpwrip.t.kc ecx-rtvoc cpAoy6eaaav Tec ixetvo.w
xa.1 SeSopxOTa iaxemaaac pVcpapa. oUxoilv TOv npoaipnovTa xtv8uvov ix8c-
P. 27 Spetaxov-rec EIr WS nUp OcpOijvcci. aE Tou/Tocc txiTeuaav 4 yoi3v inacpeZvac x«-r«
xc'tae-rov TOLL, ix TWV OnAcov ebtortvcic aou. TO Si Si) aeiovo, D-ccUti,aroc
Tip int.XEX01.1.6V-tp T'n 4eoet.Sei. p.oppf) aou xc'tpt.v Ira) cpipouac xa4opav, (.4c OUSE
Tilv Moms& 3c 6cPcv O no:AoccOc lapec-IA, otov TL Trapani-ma-pa TO crOv cpacivOlx4nov
ccUToic cciTlpso:tivocc npoiTecvocc, xccinep el8c14 aSixouc XlX1 7r0Vnp01)c XeCni TO
f.SLov nci7,Lv xat nciAtv iCpatta xuv-q8Ov int6Tp4ov-rac. oµwc ouv Eleoi5 cpaav-
f}pumiav .p.cti.ot5tLevo,; TO cpA6yeov auaTeiAac zUp.a TO11 xpkrouc aou iw.eporripcov
WaRn/86vcov tzeTiSo.)xecc, ij xai arcAAcoc etnetv, ap.cc Tecc Tot," Attiou Ccxpcopetac
at aat Xalin-r)SOvec xempSyccaa.v, xat To ecnoaTartx6v oarrixa cpilXov xat of
TOEoLc nEauvot Exoaat, of xoct zeZpac xardc aou OnAcat.ccitavot, cL4 ecypoii
.071pEcc T &c I.Lciv8pac al'rrir)v UniSpai.tov ecyevvik xat 4.)c 6cpecc ^r& '76)V ixcaviLv
yevviNucTa oi5Tot. Ti)v iiinouaav opyry UTCExxXivov-re; etc imoyetouc xec-riSuaav
x-twat,tok. c'cp.eXec -roc xat TO ixei:as 'repay Ent TO gpyov aU-roi; xtxt int
T-ipt ipyaaiav aUtoi; gwg karcipccg SLexxcOtLevov g63.8.ev oi)Sivtx gxet. Sioc c0.76S
'in Lac Eov-roc.

www.dacoromanica.ro
 NJICHITA CH OeslIATES 357

regina a oraselor 390 si suind in zarea rasaritului ai facut din armata alama-
nicam, cit de deasa va fi fost ea si asemenea unui nor prin multimea de nestr5.-
batut a armelor, un fleac fata de <puterea> razelor tale ; cad ai izgonit-o din
hotarele romeilor si ai risipit-o ca pe un fum 392 §i ca pe roua diminetii 393.
De acolo te-ai intors din nou catre tinutul nostru si te-ai oprit deasupra
noastra blind, dupa aceasta innourare invazia alamanica ca niciodata.
Si dupa ce ai stat putin, te-ai indreptat spre miazanoapte, unde ai trezit din
nou la viata tinuturile noastre, ravasite ca de o furtuna de barbarii vecini si
trimitind impotriva acestora, a razvratitilor din Haemus, raza-ti arzatoare
ai facut sa se stingy stralucirea ochilor for 394. Fugind asadar de primejdia
care se apropia, s-au rugat sa nu li to infatisezi ca un foc / sau sa nu pra'valesti P. 27
de sus drept asupra for razele armelor tale. Dar, ceea ce este in cea mai
mare masura vrednic de mirare, ei nu suporta sa priveasca farmecul divin
al fetei tale, precum nici vechiul Israil <n-a putut sa priveasca> fata lui Moise
si deci, la rug5,mintea lor, ai intins ca un acoperis dragostea ta de oameni395, deli
stiai ca sint nelegiuiti si ticalosi si ca se vor intoarce iar si iar la propria for var.-
satur5. de ciini396. Ci, luind drept pild a dragostea de oameni a lui Dumnezeu397, ai
potolit revarsarea'arzatoare a puterii tale si i-ai imblinzit fulgerele sau, altfel
spus, abia au luminat fulgerele tale culmile Haemusului si indata neama cel
razvratit Si scitii 398 ce se bizuie pe sagetile for 399, ce si-au intr-armat miinile
impotriva ta, au fugit ca fiarele cimpului in tarcurile for 400, in chip las
si asemenea serpilor, acesti pui de napirca, ferindu-se de minia ce statea sa se
reverse asupra for 401, s-au furisat in ascunzisurile for subpamintene.
concetatenii nostri din acea parte a tarii ies la lucrul for si la truda for din
zori si piny -n seara 402 si nu sint tulbiirati de nici un fel de teama 403.

3" Constantinopolul.
391 Este vorba de crucia%ii germani, invinsi de Isaac al II-lea Anghelos.
392 Cf. Psalmii, 36, 20 si 101, 4.
393 Cf. ibidem, 6,4.
394 Cf. Sofocle, Aias, 85.
395 Cf. Epistola a II-a catre c,'rintieni, 3,7 si 13 ; lesirea, 34, 30 ; 33 35.
396 Cf. Pildele lui Solomon, 26, 1 1 .
392 Cf. Epistola calve Tit, 3, 4.
398 Scitii cumanii.
399 Cf. Psalmii, 43, 7.
486 Cf. ibidem, 103, 23.
401 Cf. Matei, 3, 7.
402 Cf. Psalmii, 103, 24.
403 Cuvintarea a fost rostita dupa intoarcerea Imparatului Isaac al II-lea Anghelos la Cons-
tantinopol, din campania impotriva sirbilor lui Stefan Nemania, infrInt pe riul Morava si
dupa Intilnirea cu regele Ungariei Bela al III-lea, socrul sau. Pentru detalii si cronologie,
vezi Dieten, Er/auterungen, p. 81 -87; cf. N. Choniates, Istoria, p. 568-570. In ed. Dieten
aceasta cuvintare poarta numarul IV.

www.dacoromanica.ro
 ?SS svazoim

1.0,1, 'JOLLY aOJOV ain NOJ, vao,Lvaxcuiv mois.avv NO,L Novaddv

vItsioevaEa vIvx `JC031,IVELI3u,Liacna 3Ia NHZ NHVOIVNIV
VINVEIVIV HWO IVN O,L Ic1311 NWI Num) Nandi-1131N Holivvva vvidov

.d LS > < ivmAL 02331 A1&i 41-1 r70131(1970s1 nnoliaL? ".VD13.6.qX Aldl 33 aoglya.oaod
4A1X01L A733A 'rooDnoctoxf ncozp.nd Alrnboy)DX
AU..1-1(pd /101931170 1213X Ari
tqs x170X 01 3 A0X11(3AA702 6A01)3AclA d3n.9 )313 Al (OIX )7X 333 A3D(.1.R3 0 AMIX)X 4570
on.(} 3RAC0D01 1.,14 non. ncon9dX noRo3d3aL moonoluctx.X.np parbaX pax If-ri 'tooDnosianaonxi
d3a.cnoi93 If.vayltR 9 59c31L 5061:0a 109 5013.0 pax A? Lon?xaDrd 5oiao1oi9ath0xyri
ylfnonaami conpalf ntf.co) pax ntf.Xdap o170p..313-r1 (b1(x9x 33 510x1(apX.A.r1r
510y3t.9 OlL 03713y 51 523Tit; 1on3719m3 47o.g.3rifdcr3 xfx 5ica. CO3 91 noxliadzu
c? '533170el x? 33 51A.1 520d31L93 0709. lomorhoyv, noA13R 2yd-
n3n170)C3
53inom7037i pax moritfegmx api 3X (063 ORODDq 3T1 '53140 01170 R dc, 511(ILC? (b
9
A171 X3 AC0.1, not 63A1X170 AC0 ArOU1'131 01 A0XII70I901L7p Aoxnth 41oXF1(a
5co3im0n3 5(7 lo 5k1 Skavdd lonvricnynx fa., A3 1903L A0d1(313Af1D
pox 'nonniu?y? tin. 113 G. 51x901(y w)dcal 5o1.L.21.2 (f.xl.enxx
All! A0 Alnk1(3,41 A0A311211L163 AIf.1 57caltf.0,mx 5o31dxf n3d13x3 Aod3193d1dxf >
51o1cio1oina,<> 173X 3X 1.00d3 5(0X11771D1d32L Od1)3X 51 41. A.7333)(1974 -<".>5x)cutilsdrii.
<
.d 09 3/101(701..37ja, dpA 5ii yi170X rtOD 'n9;-191nd312.c. pax yap X1T1 5(9 A233L13 A? (01 C13y709
5)D09311)04e 4(109 3911L3 ?DttnTriti.ddoyaolsd? looalo pax d1D4 mo3 di rim 5ox
4A193c33rodu *.n?.A.ove? 501my31dlf ntfyit. 513.o9ichat3x.4 121 511.1 5f.u9
5c93D931e,tx )0X 3.141thlyy 619 3XDOT1 41170719 ;):33L AU. pi
5(r2 53rt9 5on3r1cio11p fa.

per in : 7015170,1,
1d31/ 001 501AVDOWT 90x.,tiodi, 59 Q. ,50XF1(ll 513ndpodut3so91t
59ddrIW. la? itA9.1.4 (1019X) '13A913.4

www.dacoromanica.ro
 NXCHITA CHONIATES 359

A AC ELUIASI. CUVINTARE CATRE IMPARATUL ALEXIE

ANGHELOS, CARE A FOST PLECAT LA RAZBOI IMPOTRIVA
LUI IVANCU, IAR APOI S-A DUS IN RAS ARIT. ATUNCI A
FOST FORMULATA SI DOGMA PRIVITOARE LA SFINTELE
TAINE 4°4.

1200, vara. Nichita Choniates evocd situafia grea a Imperiului bizantin care, in momentul
suirii pe tron a lui Alexie al III-lea Anghelos, era ameniniat de turci, germani, vlahi si
cumani. El aduce laude imparatului care a izbutit srl cistige biruinfa asupra razvratitului
Ivancu

< > Si puteai sa vezi imparatia ingenunchiata, iar acest oras imparatesc, p. 57
noua Roma 405 numit, avea fate plind de zbircituri si asemenea femeii din
Evanghelie, pe care vreme de 18 ani a legat-o Satana 406, statea girbovit
si nu-si ridica deloc capul de tot atitia ani, de cind adica unchiul tau dupa
tats, preafericitul Intre imparati Manuel, s-a mutat la viata mai bung si
<a trecut > in imparatia mai bung 407. Noi ne-am vazut cuprinsi de un cerc de
arme dusmane cu totul si cu totul de arama : dinspre Rasarit se casca nerusi-
nata.' gura persilor 408, iar dinspre Apus ne amenintau groaznic alamanii 409
ca niste flare la pinda, prega'tindu-ne moartea 41°. Iar din Europa, <coborind>
din vaile apropiate de nori ale Haemusului, neamul razvratit al vlahilor,
asemenea pietrelor sfinte din Scripture 411 rostogolindu-se sfarimau, si zdro-
beau tot ce intilneau in cale 412, in vreme ce, pe de alta parte, miile de calareti
SCiti 413, aceasta turma inaripata, mergind de para. ar zbura si navalind
asupra tariff noastre, radea totul dintr -Insa mai aprig decit lacustele < >.
In asemenea si in inc5, si mai rele clipe ai luat conducerea imparatiei < >.
S-a ridicat unul cu viclesug impotriva ta si, cum spune Psalmul 414, p. 60
pe cind ridica asupra ta calciiul, rostea impotriva ta vorbe umflate 415.
Acest Xanthias si mic carian 416, de trei on sclav din propria lui alegere,
404 Este vorba de Ivancu care, dup5. ce 1-a ucis pe Asan, s-a refugiat la imparatul Alexie
al III-lea Anghelos, fiind cinstit de acesta cu demnit4i ci logodit cu o nepoata a impSsatului.
Mai tirziu insa el s-a rasculat impotriva Imperiului bizantin, cf. N. Choniates, Istoria, p. 612-
624, 685-687. Dogma privitoare la sfintele taine este cea formulath de sinodul din 1199
1200, care a condamnat erezia sikidita." privind natura coruptibila a trupului lui Hristos
in euharistie.
406 Constantinopolul.
4°6 Cf. Luca, 13, 11 si urm. Durata de 18 ani amintita nu priveste cituci de putin data
tinerii cuvinarii, ci corespunde intervalului dintre moartea lui Manuel I Comnenul (24 septern-
brie 1180) si urcarea pe tron a lui Alexie al III-lea Anghelos (12 aprilie 1195). E vorba, deci,
nu de o echivalentA cronologica perfectS ci de o comparatie foarte aproximativa, cf. Dieten,
Erlduterungen, p. 98, n. 108.
407 Manuel I Comnenul (1143-1180).
408 Percii turcii selgiucizi.
408 Alamanii cruciatii germani.
410 Cf. Iliada 8, 337 ; 17, 22 ; Odiseea 9, 316.

411 Cf. Zaharia, 9, 16.

412 In realitate rascoala uzurparea tronului de catre Alexie al III-lea a facut sa inceteze
incercarea lui Isaac al II-lea de a savili amenintarea razvratitilor din Balcani.
ua Scitii = cumanii.
414 E vorba de Ivancu ; cf. Psalmii 40, 10.
415 Cf. Psalmii, 37, 17.
416 Xanthias si Carion (mic carian) sint nunYe date in comedia greaca din antichitate
sclavilor, cf. Aristofan, A carnienii, 243 ; idm, Plutos, 624 ; Eschine 2,157. Adnotatie mar-
ginala pe manuscris : Acestea <se spun> despre ritzvratitul Ivancu, care era vlah 7i, re-
f ugiindu-se la Imparat. i-a devenit gincre dupa nepoata.."

www.dacoromanica.ro
 09£ svasoax VIVINOHO

470uc70x9ride 53 ?,g nodox 5o170319 noddnu eTXD7o137.1 :93.61o03l11( 31 170X 533.p:o13z,

pox 5con9dcb10 57o931x7oxo1op pox 5709kti191ochou ST .51,00ri9 S() rd3o, Frikca
noi.oiloxyn.o/p 51129cb 776kA011. pox '501.D1d10X10 690 1193 Aki soo.armx3) kri pox
41970yd 36n0101 A23x13e3`73 emn3o1 pox 9 Aki A11I.X91 So12o 5k1p70d6 pox Ski
5kA3tiVX13A3 17:Vp2L 51019C1) cbi 1A2OH 5k1TD70I.GACID pOX 51206Ti9A SPoi 5110712AkdX
5t1.1.ft3dOXI9.9 22L9 901 ClOD 59011odX 5oi701-93n3r193 513.6136Dodae. pox SkX91
-
5k11o1d3u9 5TXky13137-1 pox Mi cbd313-e11f IA.3 513th704 70,cho32. 4too1` ST '31363 1you
4112071931 An90,d721L 22D0 23 3.6.A02.32L 50A3TIM 111.3 5901 590ACtOd 3q 122X T-1,

kd9 MX202L 5901 '59o7-1,01669 513 91 3 Snoc3 i/ox Aod3loclu 5134DZI:11DZI3T1 A0191d -
1VX AG.1 AC9A3.4.0T19 e3.g13x3 5on3riF9nxy363 mDchonno 5onod.clirop t7o1703 )0c)13a1
-
Poz. '110.G93A3.A. A91 AOAO.A.3X4 701707t 01901 pox nox7ox7Xdlo 50A3T120DkrilT1
31)21D90AV, fl(0dRAT 120X '31D1dTXT 9/2 1A.A.luvp.o 513A170T1kD 7,2110X 901 Aka. 36? -
AkID 3D eolopoe, leooDroiSo 'Soixzeo,2 9 kl UX1A37-1101L CO21471 AkCpd2L ACO3A2LT13 11.11499
110X mo3nT1102L 19V7i1J.Xkyd .5on3T1oymo17ox nD 01 n9.4.dnov0 nolebip 170X 01

nodnc393 ttomolg 'novvol. 9 Spol emopooncho bonsrictoxnRdox).? 1211c319dat. 110X

5(931:436 U.X06X 31 1X1X 132071 701 AC01 AMR= nco)10163XD -7191(7ox
5103304 1.2-XTIC,1.21)2X
../olzri (.2 )on7ourini Fox .53Kmcbnx X90,113 570D13W 513 kC32 ACcp1206V7A7? 1DX A(91
AC91210XD 5on3719d/ox 5901 A3.0ortrt 172X A3.g9A13 fO 4590AC70d3X no n91 'n930 AO
19 lipIR
/ATI moxk.ennD '57oxk13.gk nol n3T1 no16o1Lou9 m91 mo601L. noa.rpo Ski Skl
'5on3rimot9ou10 cb1 u cbeod.G, mo)3.4.139oda thoodcto co69 70#14,d7,9 oaoolg -
AwaTion3d 122X kri AOAri 122X 0.1.3)1-1 ClOIL913A3 109 201 9019.223 20170rivp1A3 5(,3x1970d
mod:nod/ 5ndxixn7p ecod.A.9c.vox pox mot:3332L9 /pi..)ox .modi.31e, Sydkx 5olmopl93 pox
n01k),01 mocblrooaob 101 d0n3719cbodkl3 50d:0XL 50d313 A99 rio thvogiry LIAX31r000x
cb1 pylmod ivi9cod912/..(1-mr-bo91cboD 513 > N <5011 50A.3T101(190X .A.07i19cl3 edeoL )Fxxx?
Aki nrdp.covorhoe Ati.X91 5m Aki kine.porhoX roDd),? 3x? 50/%2 5TxkoRl.,t ormium
AC01 ACOACIOd ST A(01 AC063A A(01 AC9.61AdO l3r1 '53).nd3i1.cov0 S701 57px1o9rd
5ri134b3 5m 5):)1 52oTdmr. Sochoxis '5on3ri1oomdza A3.6,9 pox 5T
17oc7o3l,51391ocb

noe9dkx nol n013.podae. IOD Soln3x7117013 '5oirrimd3ioL (b.gnd Ski 5r33xcoaq

51Dxruat3x.r13 VrikAAP. 912 Sco.ekvp AC9Ae1X3 A91 X).3 5713 6)1 91L9 n01(9x 10D
71A70ff1y10.61C331L flx13 pox nki-Fri 9 dcoirdxolcoo A70D970X:0# AC919316393 X90 3AT1313 49T1

www.dacoromanica.ro
 NICHITA CHONLATES 361

strain de neam si ca un maslin salbatic, dar altoit cu vlastarul frumos crescut

al gradinii tale 417, el care mai inainte asemenea porcilor se hranea cu ghinda,
dupa ce <datorita tie> s-a infruptat ping ce s-a saturat cu griu si s-a ingrasat
si s-a umflat, pierzindu-si mintile a inceput sa muga si sa sara furios ca o
junca 418. Fiind o faptura fara minte, ticalos si nerecunoscator din fire, nu
era cu putinta ca maracinele sa nu dea la iveall un asemenea vlastar. Acest
om, care nu e decit un sclav fugit si care de multa vreme a fugit din tara lui,
om din ceata lui Pan si tovaras de dant al nimfelor izvoarelor, primit de
Maria ta cu cea mai mare bunavointa si facut partas celui mai inalt rang,
trecut fara sa se fi invrednicit de asa ceva, dupa cum s-a vadit in
rindul concetatenilor nostri, n-a pretuit citusi de putin bunurile care i-au
revenit si din nou si -a indreptat privirile catre culmi si catre munti 41°,
intorcindu-se la felul de viata de mai inainte, cu care era obisnuit. Si-a atras
de partea sa o gloata din cei de acelasi neam cu el de acolo si incearca sä devina
loctiitorul, pe tron, al lui Satan 420, imitindu-1 intru aceasta pe izvoditorul si
incepatorul raului <in lume>.
0, tu care esti eel mai lipsit de, minte si eel mai nerecunoscator dintre
oameni, tu dai semn de pornire la lupta, din trimbita <ta>, impotriva stapi-
nului care ti-a faurit cea mai bung infatisare, tu, care mai inainte nici macar
din fluierul pastorului nu cintai si care intovaraseai oile in behaitul for ! Tu
visezi la mantia de purpura si te gindesti la incaltamintea cea rosie 421, tu
care mai deunazi te imbr5.cai in piei de oaie si purtai incaltari din piele de bou,
invelindu-ti picioarele in zdrente de stofa aspra ! 0, butuc si bita ! 422 Oare
fugind in munti si ocupind culmile nu te-ai inspaimintat de fulgerele care te
ameninta de deasupra ta, din apropiere, nu te-ai temut de Dumnezeu pe care
1-ai jignit, rupind / tratatele <incheiate>, cind te-ai desprins de pamintul P. 61
care sta sub picioarele sale si te-ai apropiat de tronul lui, de cer 423 ? Apa
curgatoare ai fost 424, care nu sta pe loc si in zadar si-a inscris in tine imparatul
poruncile sale, de parca ar fi scris pe unde 426 si ar fi semanat pe pietre 426 !
Ceara care lesne se topeste si repede face sa se stearga cele scrise pe dinsa,
<asta ai fost > ! Ai fost ca un alt Isar inaltat in chip fericit de aripile pe care
asemenea unui alt Dedal ti le-a nascocit mesterul, imparatul <nostru> 427 ;
numai ca asa cum Icar a dispretuit inaltarea aproape de pamint 428 si neti-
nind seama de sfaturile parintelui sau a trecut in zbor peste munti precum
pasarile cu aripi mari 429 printre nori, tu, dispretuind o soarta mai modesta,
ai trecut cu vederea poruncile imparatesti, din care pricing aripile construite
pentru tine s-au distrus precum ceara si ai cazut in abisul pieirii. Pui de
napirca esti cu adevarat4" si iti versi veninul impotriva celui care te-a incalzit
417 Cf. Epistola catre romani 11, 17 ; aluzie la casItoria lui Ivancu.
418 Cf. Deuteronomul 32, 14-15.
419 Cf. Psalmii, 120, 1.
4" Cf. Isaia 14,13.
421 Atributele vestimentare ale puterii imperiale.
422 Cf. Aristofan, Plutos, 474.
423 Cf. Isaia 66, 1 ; Matei 5, 35.
424 Cf. Psalmii, 57,8.
423 Expresie proberbialk cf. Lucian, Cataplous, 21.
428 Cf. Macar. 7, 6.
427 Cf. Apolodor, Epitome 1, 12.
428 Cf. Lucian, Dipsades, 2 si Icaromenippus, 10.
429 Cf. Ezechiel 17, 3 si 7.
8° Cf. Matei, 3,7.

www.dacoromanica.ro
 362 NICETAS CHONIATA

&AV i.rciiv-aet. nor. xat T=tiv ix TiLv aLTor, crnepp.ciTo)v WC, E too cralivlv TA-Impai)
otix 3jv pev taTc7.)v xaTec cpecpayya, etc 86 novoSov yal/Lxilv xat Xixoq itkvaiTo
xat 0 [Liv ix Tiric 1TpOc airrOv kyrST)Troc cporrO6 l.LeTe3t8ou xat WC, dcaTipa
T4) TI C, Pant.Aetac kvkislacre crTepe6p.aTL, aL SE T-71c otxeiac Bpac cppevoi3Xmpik
Co-ma-PIG Tip AO ';.]1) WC 8L4T-rwv nerrOpeucrat. xecvTellaev TOU ii/t1Joug cino)s6a,a6v
inks) irpcivTo)aaL Toi.4 iv vuEt youvoi.tivoLc To5 cat piou TrupOc &V&I.11.1.0CCFG TE xca
cknoanc'cat.mat.
OUrcco 'cc) v(1) TOv E7Li TWV Op WV oap6vov sLeaxEucfcxeLc xai ckveTinccocrac,
xat aUTtxoc eoc CiaTpIX7ril TLS TOG OCW.OTOCTOU acpatpou ecTroxexUALcroct. xaTex Tac
OCI-COGTMTLXCkg Suvey.eLc Ovrcoppayeig (14 ig Tijc y'idc TO p.uzatTCCTOV <...>.

p. 62 <. . . > Ev a eZAES TCOAtZVLOV, Xaci 8L'o'rroi; -re( TiLv Pappcipcav xcc.D-elaeq appo-
v.hp.ocrce g7CL7CTE At.9-oc Opycivoc4 TeLxolic'cxor4 fia),A611.evoc, xat ot pipliapoL Tio'v
i.)4i7)X6iv c'eptaTicp.evo, icp'Zov iog xmtvo(3&Tat 8acrTetxov atraypoL, etc utoUg
'A as CotO Tc7)v Aihon) ToOTow ilyetpowro. Coapeta Te xat ppOvlat.4 "hilLAA4-
CrIVTO Tcapck crol. xoci TIEpi 7CpcoTeigilv 8Llycovicroorro* < >

TOT ATTOT. AOPOE EIE TON BAEIAEA KTP AAEEION TON KOMNHNON
OTE EIIANEZETEEN AII0 TLIN MEPSIN THE ATEELIE, HNIKA
0 IIPS/TOETPATLIP MANOTHA 0 KAMTTZHE, E'EAAEA(DOE SIN TOT
ATTOT BAEIAETE, ETMIIAAKEIE TOTE BAPBAPOIE KAI KATAEXEOEIE
IIAPA MEN TOT BAEIAETE OTK EEDNHOH,HrOPAEOH AE HAPA TOT
AOBPOMHPOT XPTEOT TOT KATEXONTOE TON IIPOEAKON KAI THN
ETPOTMMITZAN KAI EKTOTE EIIANEETH TS2L BAEIAEI META TOT
ATTOT XPTEOT, TAMBPOT ONTOE TS2L ATTC2tIIPS2TOETPATOPI EHI
OTTATPI, ON KAI HTTHEAE 0 BAEIAETE EAU-27-1E. TOTE AE KAI
ATAIIHN EIIOIHEE META TOT ISIANNITZH TOT KATEXONTOE
TON ZTTON

p. 107 < . . . > Kai au 86, in pccal.),e5, xa,&'6vO6 avTc1(pTou, TO 86pu 8Laxpa8aivolv

Tip, eE 641402 nopetav 7re'rcoblaca. ot 86 crot niivauo xat crUvTpeLc xat xaTdinXetouc

www.dacoromanica.ro
 NrCHITA CH3NIATES 363

la sin 431 ; in zadar si in desert imparatul nu si-a tarmurit marea de bine-

faceri, ci a revarsat-o asupra ta si pe cea din saminta lui <rasarit5.> precum
luna plina din soare, nu a oprit-o pe marginea prapastiei 43Z, ci ti-a
fagaduit-o spre insotirea casatoriei si nuntire. $i te-a facut sa ai parte de
lumina venita din apropierea cu el si ca pe o stea te-a infipt in aria impara-
tiei, tu insa to -ai indepartat nebuneste de locul au si ai luat-o razna ase-
menea unei stele cazatoare si, alunecind din inaltime, ai disparut asemenea
fenomenelor luminoase si scinteielor focului ceresc ce apar noaptea.
Inca nu-ti intocmisesi si inchipuisesi in minte tronul pe munti asezat 433
Si, indata, ai fost zvirlit ca un fulger din sf era cea mai inala a cerului si,
intocmai puterilor razvratite 434, ping in adincul pamintului < ... >.
<Apostrofa continua in aceiasi termeni, fara sa ne furnizeze informatii
istorice cu un continut mai concret. Urmeaza apoi elogiul imparatului care
I-a invins pe razvratit>
< ... > Ai cucerit o ceatuie 435 Si prin aceasta ai facut sa dispara in- p. 62
crederea in sine a barbarilor. A cazut piatra aruncaa de masinile de asediu
si barbarii, parasind inaltimile pe care inaintau asemenea caprelor salbatice
ce se catara pe culmile abrupte, au fost adunati din stinci ca fiii lui Avraam436.
Barbatia si intelepciunea Iuptau de partea ta si se straduiau sa dobin-
deasca biruinta, intrecindu-se una pe alta. <... >
<Elogiul continua in acelasi stil> 'W/

A ACELUIA$I. CUVINTARE CATRE IMPARATUL KYR ALEXIE

COMNENUL 438, CIND S-A INTORS DIN PARTILE APUSULUI,
PE VREMEA CIND PROTOSTRATORUL MANUEL KAMYTZES,
NEPOT AL ACESTUI IMPARAT, DUPA CE S-A LUPTAT
CU BARBARII $1 A FOST PRINS DE EI, NU A FOST
RASCUMPARAT DE IMPARAT, CI DE DOBROMIR CHRYSOS 439,
CEL CE STAPINEA PROSAKOS $1 STRUMITZA. $1 DE ACEEA
EL S-A RAZVRATIT IMPOTRIVA IMPARATULUI IMPREUNA
CU ACEST CHRYSOS, CARE-I ERA GINERE
PROTOSTRATORULUI <FIIND CASATORIT CU> FIICA LUI.
IMPARATUL L-A INVINS $1 PRIGONIT PE ACESTA. ATUNCI
A FACUT $1 PACE CU IONITA 440 CEL CE STAPINEA ZYGOSUL
1202, martie-aprilie. impa'ratul Alexie al III-lea Anghelos 1-a zdrobit pe rcizvratitul Manuel
Kamytzes, 1-a readus la ascultare pe Dobromir Chrysos si a incheiat un tratat cu Ionija,
larul vlahilor i al bulgarilor
< . . . > 5i tu, imparate, ai plecat din mijlocul nostru, scuturind <ame- p. 107
nintator> lancea impotriva unui singur razvratit, ei insa au fost doboriti
431 Cf. Esop, Fabule, ed. Hausrath-Hunger, 62.
432 Cf. Iosua, 10, 12.
433 Cf. Isaia, 14, 13.
434 Cf. Luca, 10, 18; Faptele apostolilor, 12, 8-9.
436 Este vorba de Stenimachos, cf. N. Choniates, Istoria, p. 686.
436 Cf. Matei, 3,9.
437 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 685 687. Pentru toate detaliile si cronologie, vezi
Dieten, Erlauterungen, p. 96-105.
438 Alexie al III-lea Anghelos (1195 1203) Linea s5. fie numit Comnenul, cf. N. Choni-
ates, Istoria, p. 605, pentru a marca astfel Inrudirea sa cu familia Comnenilor.
436 Numai aici Chrysos este numit si Dobromir.
44° loan, lonita sau Caloian, tarul vlahilor si al bulgarilor (1197-1207).

www.dacoromanica.ro
 364 N/CETAS CHONIAMA

inaveTpOonray. xat tva aapclic 8cccypcitigop.acTio: eEpv.atx(;) 86vaxr., OUS v.sTijA.D.s;

airsk Tc7.) 'Ap6686 86paT6, O p,EV (oUai yap xat VUV eapexTiov Toirrou) 6cra xat
tnnoc CTTCCTOc XCCI e0p.-hpet.oc icp'ixavOv iv.cpaTvLcraelc Toi:c 8eatmik, i7Csc8 linep
aUTO: XcL 7tcL ecTgaETO, ir.txpoi; xaTec ne8icbv xpoaivo)v ipLaUxlv xalyauptc7)v,
cixpWvuxoc 7Cpoerc6Ke TAGS 'Asco1.5 xai rI1vcLOU AoucrOp.evoc n?oxodic xat
p. 108 Troy ixeicse xaTaaxt.pTVawv XeL(uavcc7.)v. 7) xat eoc. XiD.oc OxpLOsLc ix TEN TOU
Milo° axpcopeulv Tea; Tclv -hp.sTipcdv x.capc7)v XCCTappocysiq xor.X6Tricnv elc, xe-
crair ycoviac xat eic dcxpOytavov clSeTo )(etas:15913w ii.FaXov ply oiiv sic Mcoaia
TcpbarcoLc7)v kauTOv xat xaacrucep nuEia, oUx oB'Onota xat cppicraLp.c, WC, ix ELvaicu
TOU Atp.ou TOE; OAcapiac ivToXecc TOU papPcipou xai Tecc ixei.asv iv866eLc (Lc
iv.cpcfcasLc xpeiTTouc iyxeLpLaccv.svoc 81ticcycoyiav icpavorgsTo veiova, CiXAore
&XAoLc TEA) apol.avcov 7Capo7ccrciat.toccn cpavTaqvAscrL xp6pevoc. aU Si atm Tip
xaTet Toirrou xivlacv kapw.ciTccrac, xat Tc7)s, Oavt twv OnAtati.c7)v xat TWV
npoaaircov auvaanLapAliv 6aoc xat 7cTspiLv cru),AoyLp..aicov ci7Totip.A6crac xoAocoii
CexpeL6Tepov -11Xeyac. xat vuv yiyovev, (.11; O 16(3 st7ca:v O TAlcri-,Tovoc, eoarcep
Ocxupv.ia rcpO etvillou xat wS xovtopTOc, 8v UcpsiAsTo AatAat.1).
"ETspoc 86 TLC, 8eirrepoc, TO vi» xilSo; Totrapt cSp.cpuToc, TO 8i yivoc
OcAA6cpuAo; , OcAAcmpciaaAXoc xat XCCII.00LAkCOV TOZ; autupuiat. xaxotc roAU[Lopcpoc,
Urciau ply fiiriaYjy axopricp Ts xat cpaAayyicp niTpac CoroT6tLoug rat 8uanpo-
yotiv aLaxevij; 6.);
a68ouc, auvLaeov ai (Lc ii.c'ET/v 67TO TCC UTou.c xaTagapaciveL

www.dacoromanica.ro
 NT-CHITA CHONLAT ES 365

de tine cite doi si cite trei441 si mai multi. *i ca sa descriu limpede cu trestia lui
Hermes 442 pe cei asupra carora ai venit cu lancea lui Ares 443 : unul 444 (caci
nu trebuie nici acum sa-1 crutam) asemenea calului priponit la staul, din
Homer, a stat destula vreme legat. Iar dupa ce dintr-o data a fost eliberat,
sarind pe cimpiile din apropiere cu capul falnic ridicat, inainta atingind
pamintul numai cu virful copitelor ca sa se imbaieze in apele Axiosului 445
sau ale Peneiosului 446 si ca sa. zburde / prin luncile for 447. Sau asemenea unei P. 108
stinci colturoase 448 s-a pravalit de pe culmile Haemusului in Valle tinuturilor
noastre, socotind ca va fi in capul unghiului 442 §i piatra din virful unghiu-
lui 450. Mai mult chiar, isi dadea aere de Moise 451 si din Haemus, ca dintr-un
Sinai, aducea drept table <ale legii>, nu stiu cum as putea sa ma exprim,
poruncile de nimicire ale barbarului si, luind drept expresii ale unor lucruri
mai inalte indicatiile de acolo, si-a inchipuit ca este un conducator mai mare
si se folosea pentru faptele sale ba de un pretext, ba de altul, toate inchipuite.
insa to numai ce ai planuit miscarea impotriva acestuia si indata 1-ai lipsit
de armamentul strain si de tovarasii de lupta care i se adaugau ca de niste
aripi <alcatuite din pene de pretutindeni> adunate si 1-ai facut de ris mai
rau decit pe gaita <din fabula> 452. $i a ajuns acum, dupa cum spunea in-
cercatul Iov, ca paiele inaintea vintului si ca pleava pe care o rasuceste
virtejul 453.
Un altul, un al doilea 454, inrudit prin alianta cu cel dinainte, dar de
alt neam decit acela, nestatornic si <asemenea> unui cameleon, cu multe
fete ale rautatii in el innascute 455, s-a strecurat precum scorpionul si ca pa-
ianjenul printre stincile abrupte si greu de ajuns cu piciorul, dar si-a dat sea-
ma ca in zadar isi petrece noaptea sub ele si degeaba se agata ca un polip 45

441 Din N. Choniates, Istoria, p. 708 reiese cl impAratul insu.i nu a pornit la lupta decit
atunci cind acest lucru a devenit absolut necesar din pricina interventiei celorlalti rasculati.
Impotriva lui Spiridonakes a fost trimis Alexie Paleologul, iar impotriva lui Kamytzes, la
inceput, loan Oinupolites. In Istorie, p. 709 este amintita numai Intoarcerea imparatului din
expeditie.
442 Hermes era considerat protectorul retoricii.
443 Loc comun, retoric, cu semnificatia cu rAzboi".
444 Este vorba de Manuel Kamytzes.
442 Axios sau Vardarul curgea in preajma resedintei lui Kamytzes, cetatea Prosakos.
442 Valea Peneiosului fusese cuceritA de Kamytzes Impreun5. cu Chrysos, cf. Istoria,
p. 708, 799.
447 Cf. Homer, Iliada, 6, 506 si urm. ; 15,263 si urm.
442 Cf. Iliada, 8, 327.
442 Cf. Psalmii, 117, 22.
462 Cf. Isaia 28, 16.
"I Cf. IeFirea, 24, 12 si urm.
452 Aluzie la fabula lui Esop despre gaita care a adunat pene clzute de la toate pAsarile
alcAtuindu-s i un penaj mai frumos decit al oricareia dintre ele. Indignate, celelalte au demascat-o
In fata lui Zeus, cf. Esop, ed. Hausrath-Hunger, 103 ; ed. Chambry, 162.
423 Cf. boy, 21, 18.
454 E vorba de Dobromir Chrysos, vlah de neam (cf. N. Choniates, Istoria, p. 643, 21 ;
665, 13) si ginere al lui Kamytzes.
455 Cf. Plutarh, Alcibiade 23, 4.
422 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 12, 303 ; Ion Chius, fr. 36, ed. Nauck, 2.

www.dacoromanica.ro
 99C SV,130.111 FIVINIOHD

Snoit9yoac pox 71013)c,odX1nD 691 6193o11O nochtni (143 11107 pox Sm

tb-00d21. 770139
5o6(vox 30 10x1o3e33cb pox 507 nox70di99 To minc3)90) 5101 rio3a1y0o.t. STXr1L1c33.3.t.
11013Xd3D131t9 3311070 11 nonwx &plumy 5x)1910 50A37ioX331.Ti70 503.01m) 131311 .9X10clij
r
pox X90 nn1othp1L50 orictnx)3R nkmdat, nri chp.
9xort, 3g
noi nk1D32U.x no)z k2kx10
501137170971(01170120X 110A73X3
917odm 5k1D1ncol70twID7o pox .5o.e7d3notso 9o137.1
5(13X1d7464 73/920D7d31L 110D 01 5o1Fdx .5coxixvy0x oda 33 AF/111702L 497-1D7oke
51033th7onaD 5kXnrt
pox SoixrrImD 5on37imdocb9 5cotho11)70 iglotri? Ski 5CLX1R -1130
101110IL vox Koriol. 4A0A371301.0763 AC2 X20 11D3 `01371 A1?if(3))01e At6X01(2LTIM2 770-0,D3d93
110X 414710d2ACID A70171010X1R MD731371 nkyy),2 ACOlyrico.c 4110A071 1110111313 Atf.11)1000AQD
.nox nooreorinD pox 'MD10yoLD9daL 110-GD(1011)13L M0y3.0, 113.613141 nki x3 ow- 410119100
A91D121. A1DO-10yy70 31 17)X OldC2X70.1371 -
A193d1101R 17)X 111.010191072 170X lLkl 59601 1191
'MD
7313TIV, 701 1X)X 513 AOAX31 A3Ti 141 1111D31L A01)01717)ddy, x? moo- Amoy
601 nompx? 11onk.03A.3nx 590 -
'd 591117031.707R 67)0131a0)19 1)0131d(IXD7IR 5C91L 131)07R11)0X
77OX 5101 1.03d,9 3e
4120-7-311 510A13X3 A2.3.032L A911210,2L3 1)0X 5101 520Afq 50710719
13 clX1Odd 1.L ArtOok. 14.1101,001L70 5noiloc3x 701 (101) 1)0X
11131)(11ZX 11911170 41)013,c(31A37R
pox
(+M 671 M91 AMIA15)21.7/ '313/f13dDOCJIL Act.1 3g nic.xiscoi nowod)piri Im173dooy93
n? noy3x33clgel loonn tnd3177oc1331.
5m 5914137oy 517ocl131L Cr 59d1L 11011971 50n3T171cq.A.3.4.
.Poi3nyoNs lonlaxTx nctm 9 5k1704ji3d9 5ovito moux?thoNo nolo 59dal, .77kk7dc19
91 11371 01371 5 10113101L, 59611, L70 0 -
107110 U.21. C919.6 11 11077170 MORW ,t,,A.01X4610,
n7s1odg .n07dk1d3.13 rkinovx ,R n20 110X 50120 507 t
001 noviri 1A.d9im 110X AID739d1L
A313X3 5(010R9 57071.03e 5)033100e OR= .5043719 11X 1095.0,70X 7odl0xm110X -1(3d3
1101C0 A(f.1 At!..110d)3X 11co1cb7og3a.t.3 nOD Sioi 901e. 6/11 IkAlX71) 1)013)1 9d1L5 ntf.1 .noRoodoB
12071no)4 3lcol4,2 5m 9,cl7p 5nort1 5oi2o 9 5°64(3754 5? (1/4913y, 65)orl.)9x011ox not
113 A1D)OR9 517011X91 A1.0311(1)713
(91 cboop.00du 7011103dc7od0u 1)0101f.A97 1)0X> (57701 -
5 A91(VD3 MR021.9100 4110A3T1911:0R19 507 O. CL 511,7.0,1101L321 01 72d.A.701X9
0A3717i0D7d11LOA3
A0A3TIC,10(1) 61> (131) <73110dX 13114;lX011.9
pox 0,d) 71013.4.k OR 6)01y9 Nox x90 1371
nladdochg 'noRo3 dauogrx pox noi novocb?xctoa noon9, 10 7)01)71L A1910(1) A07d1W
nki
7)0/%13 19702LTIMOIL 1XIX 1A019101(0X10 119 (k1 50d2L A0710, MOM 6701XD ACLA9T10(131701)113

70(30,73 9d2L 110141103 pox A70Drio13L11wocl3L

1112,2 1:0X n3Dloc123 65012o no col?y 5191 51(rivo.gcb9 39 45toeoky13c103L
U
4n3y1D704j 131cop loox nonori 01 nyD 50X.13 5co1.von3 non3719ody7iD Scoinrc!olooDlo3.0,?
No 5m 9
cbdiaLoilox &13y 50n3riothoociJod33i. Gi.1 11011101 11k19tULy119
To-lox n(p.oloox
ncnlnol
31 pox noRoNou? 5ki 5kd1c70 n3xkt31Lp 1170 Nisoolt.loli-on)? >oyy3o 471 A33R0
71 110X .113.6.6.01L321. 31000 ,R 5701N9 7.010711131102L 5101) 510XlitL110d11) 110X -1i3XD
31 1)0X 90d1D1X.A.T -
7.07071 59n3dth SonorimnIrtvod 507 n7so103(32 539.g.X1 59n37iodaDoa9
'5011371 5oy3a, 570913 1101 TIR norloovox 5kdood Ski 5kxly7.ord nonrimvoXI.o.t.?

www.dacoromanica.ro
 NXCHITA CHONLATES 367

si is culoarea457 adapostului aproape de neatins de sageata si <in desert > se

strecoara ca melcii in casa for si ca molustele in cochilie in incinta cetatuii
sale 458 infasurindu-se cu mantaua de piatra a zidurilor ei. Ci se Vade§te a fi
<de fapt > nu cum parea mai inainte, ci cum s-a aratat putin mai tirziu.
Caci mai inainte el nu 1-a lasat pe socrul sau in voia soartei si era privit ca un
tovara§ de lupta si un ajutor al lui 459. Dar nu dupa multa vreme, intorcindu-i
spatele cu dispret, in chip barbar, se gudura lingusitor pe linga Maria ta.
Mai presus de orice el se teme de desfacerea legaturii dintre suflet si trup,
care se apropie tiptil, cu incaltarile de pisla ale dreptatii 466 si s-a gindit la
taietura ce desparte asemenea lucruri, pe care, dupd desprinderea lor, nu mai
e cu putinta sä le unesti si O. le potrivesti ; el cauta deci o alts despartire,
numai a trupurilor, care stie de lipitura si de imbinare §i de refacere, vrind
sa <te> incredinteze de lepadarea si indepartarea lui de necredinta si de
intoarcerea sa la credinta.
Desigur el sustine sus si tare ca, asa precum lui Avraam un copil, lui i s-a
adunat credinta din pietrele acelea 461 printre care 4ntotdeauna se furiseaz5. /
si porunceste muntilor sa cadd asupra lui si culmilor sa.-1 acopere 462, de s-ar p. 109
indeparta cumva cit de cit de Maria ta si daca va trece de partea oricui
altcuiva. Dar se fereste sa plece din locul in care se gaseste si nu vrea sa
mearga mai departe, de parc5. ar fi cioplit in stinca sau ca o statuie
sapat in piatra. acest muntean prinde sa cinte pe fluierul sau cam asa :
Vai, cum O. fug, bietul de mine, de Hades, de care nu poti fugi ?" 463. Dar
cintecul e facut sä fie un mijloc de fuga. Iar el e preschimbat, asemenea miti-
cei Niobe 464, in piatra si nu mai inainteaza deloc de acolo, legat cum e cu
legaturile robiei. Si aplecindu-si capul in jos, ca piedestal pentru picioarele
tale, prinde radacini §i-si pierde putinta de a se misca din loc. In ce ma pri-
veste, eu cred ca barbarul acesta, aplecindu-se din inaltime spre Axios,
riul ce curge pe ling5. Prosakos si oglindindu-si chipul in apele-i firave, s-a
vazut pe sine insusi cu picioarele in sus si acum, dupa ce a cunoscut umbra
desenata de Maria ta, se fringe si vorbeste ca un rob si n-are curajul sa iasa
<din cetate>, dupa" cum, potrivit spuselor celor vechi si Bucefal, calul, era
cu totul salbatic si naravas pind sa vada miscindu-se inainte-i propria
umbra, de soare aruncata 445.
Ce-ar fi putut sa faca acest om, nu zic daca to -ar fi vazut pe tine
insuti, imparate, cu ochii lui, ci daca ar fi zarit macar lancea ta stralucind
inaintea lui ? Desigur si-ar fi pierdut mice nadejde, din pricina stralucirii
si reflectarii luminii, cind s-ar fi oglindit intr-insa. Dar n-a patit nimic din
toate acestea. Ci mintea ta adinca incerca sa-1 prind5. si sa-1 traga afara ca pe
pesti cu momeli, folosind cind un viclesug strategic, cind altul ; in cele din

461 Cf. Theognis, 1,2151216; Theofrast, fr. 173 ed. Wimmer ; Pindar, fr. 43, ed. Snell ;
Antologia Palatinii 9,19; N. Choniates, Istoria, p. 12, 303.
468 E vorba de Prosakos, cf. N. Choniates Istoria, p. 665.
464 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 707 709.
460 Cf. Euripide, Troienele, 887-888.
461 Cf. Matei, 3,9.
469 Cf. Luca, 23, 30 ; Ozea 10, 8.
463 Dintr-o tragedie pierduth ; cf. Sofocle, Oedip la Colonos, 828.
464 Loc comun, cf. de pilda. Akropolites, Epitaf pentru loan Ducas, 2, II, p. 13, ed.
Heisenberg-
466 Cf. Plutarh, Alexandru, cap. 6.

www.dacoromanica.ro
 89£ VSVINOHD

61\13X3 A03C3c16d011. AtilrAre, AlT)d(T)X 109 17)X Aco3yo1L 311.t:l 41101Z191 5r9o12.9 -pop
9102 lo jpox Acorn:. 5c93Dchpnn9 9 5lp7orix3 Ski sk&37b0,113,3.6. 5017171(o3L
x90 2 loci)? AO1 nolytk
m37.13c3fi
A01 /41 nuoctd) 'nolvrboxf GC nnoL. lac?
ciyou 1701(131DnD 701 2001u. A01 A91370 ntti31L1rkt2k7i not noldpp 70#D3d3c1) n3.g,2
5oc7odchod 50190 nityvo M721 39 A0k37101L1031 AM19)01 ilk 01 JOTWOCIIL -11.0(
17013) 110X170137p1A70d) 11(91)?717)X M01 MOD 'm9rt3X(nxreq cli) 32 Gi.n3.1. 511 pox myloo.r.
pox ACr)X9d1 51.6,2V 1371 70 4A9dX1T1 At!. d3 53)12X1 'nod31oc3t Aunori.bodu
5onooili.7193
51olc7o f5mT132331nvox 5c9 oolnlooh 7oxn02 pox ti1.970 AC91 ACO1A9 1%290
mokax 5(LID31y3d/
5934.nodc
'd oit n0v(17i70.gn7p - co
51in33x3 5c935?;rico.071.c.3
co morlit.coyx Acon33x3
5o2113.A.knnx 5o.G.Int32 39 109 no.kc33draz. no29 59d2t 51odb..6, oadood(i.nnso nochyrri pox
nond9p -5co3y9az, 31 ClOD !rr)d) /41 A0R0-6371Q3 At/C19701 !AX)1092L3 A020.01TI --11k170d19
AGtx Gt 5co3y9o.t. 5C911\0dX 3 AC2Tiff. 5k17701903L70 AORCIA1031.3 AVd31(132 513 ntLX7pri
3 no20 pox no2oodo.t. 513 ooda1,3 lonooLodl. tic (101 5no2cn.i.vriknodcb nod3odemd AORO.VpX
513 MD(9933101 pox 702311.4)0d ood31.37-1(f. pox no20n70 513 5o3yoc fA0170AX070 c9190
vimpaL. n3
u 32i010D
5)o9te.1o3.c3
9 51o1 ions 5ioictoa. pox 1c13X pox Wricpea pox (Li. morIG..evx -i)3oori
15on3719613vons9 013.03 A371 not, AOX(17.0, 50) rIn199 0 A7010V0dci A01 A0y3C3Ad321cl
A0711V 0211AT nm 109 17)X 5on3rho191.Gop pox Mr)1110C3d 13X3 A34 5C91.9721(31111.3 )0170x
m3n(9rlyx3 oonco1nodxo2n3rt) 513 5no1c7o1n3 k 01oopr,13217ontL1op ntya.f. pox 5o1r,to
532co9dnd pox AoimcbD9d1z. (101 501)071(f.1.rtodd A0A3T199(aZd 507313 1X)x A0A7119Dk.1.9 -0d1L
13931 109 70d13X 110x 0)3132n71L9 pox 9 AkCpCill. 510.1 13x3 nc9A170drro0nci9 niD3d9 5c9AX311
u)oritpodcb pox ntp. nr,tdcb9 (today 5G.1 51031o13d9 51Lcbndox A3.6,d31Lrit.vox Sc931cho
nvdp.odit. Af.LX91 nconimmorbonf pox v..70x Anon Mgeldrbox z211c91x1ylf
3x3 (b pox A1061311t.74 4AI9C9)(cl0R 01870 51 A79Gc191d)D1L 5'o).d3 170X 103211731 -/Od311.

www.dacoromanica.ro
 NICHTPA CHONIATES 369

urma el se ingrozeste de moartea de purpura 4" care st5. s5. vina asupra lui
prin cerneala condeiului imparatesc si se retrage din tinuturile si din orasele
pe care i le predase, ca pret al aliantei impotriva noastra, acel smintit vraj-
mas al propriei sale patrii 467.
Nu era insa cu putinta ca soarele sa se opreasca, el, care-i din fire neo-
bosit sau ca vulturul sa-si tins strinse pentru mai multa vreme aripile si sa
nu se inalte in zbor <in vazduh>. Asa si barbarul acesta, cind te-a vazut ca iei
un alt drum, isi inchipuie ca fapta to e o dovada de delasare si ca e vorba de
un ragaz de odihna pe care ti 1-ai luat dupa stracluintele tale. Tu insa te arati
din nou iscusit si alergi iarasi, dupd putin, pe calea pe care o batusesi mai
inainte, ar3tind prin aceasta ca toate sint supuse mintii 4" Si c5. nimic nu-i
poate tine piept acesteia. 0, / minunata porunca strigata tare ciinilor ! p. 110
0, ce indemnuri pentru soirnul de vinatoare ! Lucrurile care sint pentru tine
auxiliare la vinatoare 469 te-au ajutat sa te ridici ping. la un oras aproape de
neatins de pasari 470. Ce sa spun despre tine ? <S5. vorbesc > de aceasta gindire
care e bine condusa ? De indeminarea strategics sau de revenirea <datorit5_
tie > a unui oras care indelungata vreme a fost dezbinat de not ? De a doua
plecare la lupta si de drumul inainte spre alte victorii sau despre pravalirea
si umilirea trufasului barbar si despre inaltarea si urcarea noastra spre o
glorie nemuritoare ? Astfel le-ai facut to pe toate cu intelepciune 471.
Dar ce-i cu barbatul care s-a unit cu acestia doi in fapta si in gind si
intru nebunia dezlantuita asupra noastra ? 472 El si-a facut tron, ca o bolts
cereasc5., din muntele Haemus, ce se inalta deasupra norilor si ti se impotri-
veste si te infrunta si asemenea falsului Zeus, Salmoneus 473, el azvirle de
acolo traznete artificiale si de un an incoace se poarta fard rusine. Numai ca
si acesta, stiind c5. pielea cu care isi produce tunetele cele not se va rupe si
ele vor inceta, iti intinde mina si incheie cu tine un tratat 474. Si el, care mai
inainte se inalta pe sine in gindul sau nici mai mult nici mai putin decit
muntii de acolo si-si ridica <trufas> sprinceana mai sus decit culmea muntelui,
si-a adus aminte din nou de starea sa de mai inainte si se gindeste la robia
care a fost tovarasa tineretii sale si care 1-a crescut 475 ; si, luind seama la
aceste lucruri, isi intipareste <in minte> cuvintul care pentru el, intr-adevar,

"6 Cf. Iliada, 5, 83.

4" Chrysos s-a impacat cu imparatul primind fagaduiala casatoriei cu nepoata acestuia
Teodora, fosta logodnica a lui Ivancu. Imparatul redobindeste in urma acestei intelegeri
Pelagonia si Prilapos, cucerite anterior de Chrysos impreuna cu Kamytzes. Potrivit acestui
pasaj, Kamytzes a cedat lui Chrysos aceste orase, ceea ce nu reiese clar din Istoria lui N.
Choniates, p. 708-709.
4" Cf. Menandru, ed. Koerte, fr. 483.
"9 Cf. Euripide, Electra, 509.
470 Aornos, cetatea cucerita de Alexandra (cf. Arrian, Anabasis, 4, 28, 1) ; numele devine
o locutiune, semnificind oral asezat la mare inaltime, unde nu ajunge nici pasarea", cf. Lucian
Hermotimus, 4 ; aici e vorba de Strumitza.
471 Cf. Psalmii, 103, 24.
472 E vorba de Ionita sau Caloian (1197-1207).

473 Salmoneus, personaj mitologic, rege in Tesalia, a indraznit A, se dea drept Zeus ;
cu ajutorul unor caldari de bronz, legate cu piele, pe care le tira atirnate de carul sau imita
tunetele zeului, iar In chip de fulgere a aruncat torte aprinse in multimea supusilor sal, A
fost trAznit de Zeus.
474 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 709 ; Dolger, Regesten, 1661.
473 In tinerete, Ionita statuse multa vreme ca ostatiz la Constantinopol, cf. N. Choniates,
Istoria, p. 521, 622.

www.dacoromanica.ro
 OLfi SV.Lar.AN VIVINOHD

nknrinol 5(9.ettyf chicoo,aq n(fi 7ekthon)p,dn3R 'cr)i)ox nnn d)pA. i ,5G-50170x

)21R 3X ?TiOn3yAtLA nlItnc9d) 507)31v1d31L 9 noyr)fdl(1)cl 5on3r1oml 17ox. MI MD 5701)9,xox.n
41311pdx 50)1971-r1n74, 5032L Aki A1970d0IL9 A19747090 0177d93 170X nk.i Ski StqoR 3c03L2
-
mDmi AA.? dC;) A391 9 .AIDCOrt) i)ox noyvori 114'5) nki oo33ynoR 3Dny3eop 5101 5109 n?-
51oRn01Lp 513670d.A.A.3 170X rthinD '570X 631.Ltk A0o319d3L 41.970 0172933932D? f971707
IOD pox 5kid7pin7) Son37i0n170d)
la TR (1.102 511 170X osnoi. 371 41)ow:)))Sekmd) nki
d33L2 Sky)odr.:,.x
- nnpodlpf
A013.6, a y X3 At( AOIXdV 50A3719071171 73X3 (1021 709,4,p0X AOChOZ 7)1 701973y11 31L -
d (am n37.12 5o 411113431D p0X 5m k19 1)013)1.gnT) A01 dzs5, A(91 470 C9190
OR n1393X
5019) 50)M.111.3110X A91 ('9,3 39 nip. nr,IXD1 7pdxoi9m-
031.9 d 170131L3y
(1021.1n
rdoi
110X
'pox d3aL3c2 v=
cXrdd vox nor) MR9 Arn0d1L AEJ Ski Szlanw wzinoodni
40130pd31d33z mioo Sochodipnycru. Si.e,2)o no31 pox nor Soin3d91v71nf (bin)o? 13R-
Son3712nx nli..1 53 )pi md13X pox nki)pXs)3 n1D)od)p137-1 131130d)oX701R pox -1)013113m703t(
Ill pox oinoi 1071 A19CO31R AA? /A130 31 pox n1313y no 5(Lio7ic33.6. 5oloy7? 5kXnr11 3820
Son3x731 Cb MIA)? 519 45701RC370X rev? 01 23 "mn3313 5(2 X00 139703 n3.4no2Ltf.R SoldnM
Alai noRdlol Ac01, A0r(COld:O7IT 1213 AOi nodkyx no)a. no)pox)R 513 n)od?iodx)ori 3.1.1)7071-
'n79ml vox 2a. m3x73 5701 nolowox 701 419x1d3r1 pox 91 A3REL11 19A13 A9d3d0Cb 31 170X
N
non371noipkdX23 5(41 thrinD 57or .&on:Bri9nIkddoaop ,?e 13 1/0X A01 dIp A0X11X
noyou S13 mDkx3on3 9 5odriiid)pd 3Xky13 vox 5ioi n? d)127) Soxlf.yymizx 1.070d197W)
91. Ski 5kXdp 53n7od)13)p pox nor noin37) '1))13n3dxo1L2 9vop Amt MOICO nothcni
scpxomu 770X SOD 52x1xdf e,cq39 5k1 (1013d0d dpDC)D 5/0 n0.1.410.1. 313s9y(Ixolzio 170x
513 nlky 5)o)p)d3).t. noldpw? not Aoltupdno 601dr1601 -11013.04 > <

.1_0,L .10,LIV 7_<I3 NILL NOVOM aILL xvraInim

cl <.> 0)1y 7).6,3713 110X 0 50)19 0,2-1701)06DIL 4rt3Tli 513711. A371
(4)1 5(0190
2.6,371/09? 630
Az0 5/3 ?e n930 5o1Mo 4A771tf. ngpoX nouodi k.gkon31R nOi
70y'A9 573
1:o9rOX7OX 5)or1lf. 7) t919 457)1n7op7.A.dothoat 5(*)190 533.vo3y1 23 Slorik n3131))0de 33(0
(t0(ocj70c37011 A010)11q131h? A371(1.13.669 A? 5101 IVIS)34? reop
51fX30.1R 1)0X 50RI3n9
not nTri oulp loadod 5k1 139ff.19nrc7ik,,g)ox S)Pdocb Scp 70 5019 1101701D13L3 T1 50A9 5t,S.,62
170 Ari 173e0X70d 513(921. A0271tf. 513 'n1D3d77)gxx 01 Afic,X10AM So.g 513
nk.kg).krapp pox (1/419n3719nod3t irx
nk1n701 n))3nodX pox nki.D3d73X n(oi 3103cc:nt
91 TR AoxyzVopas. /TX AO1A0th 619 6/011(13.1.7p 17333/0 3 570C)31.1.93 A1r1k 913 3 397071px

www.dacoromanica.ro
 NIDCHITA CHOINIATIDS 371

a fost rostit spre indemn ; De acum inainte urca in jos, caci <pina > acum ai
coborit in sus ! 478. Trufasul devenit umil s-a supus puterii tale si in chip
oarecum miraculos a gasit c5. e urcare coborirea si a recunoscut ca u creste
faima daca si-o supune <tie>. Si inscriindu-se din nou printre cei legati de
tine prin tratate si printre aliatii tai, a scapat de robie in masura mai mare
decit atunci cind se scutura de ea, aratindu-se fata de tine ca un razvratit
si ca un alt Satan 477.
5i, daca mi se ing5.duie sa spun si asta, imitind constelatia Ursei
mari 478, cea care se afla deasupra capului nostru, el se invirteste in jurul
unui singur loc si precum potrivit mitului ea priveste spre Orion 478,
tot astfel si el, chircit de spaima, cauta spre tine, imparatul, care esti prin
putere un semizeu. $i dupa cum, in scurta vreme, a uzurpat stapinirea asupra
Misiei, inaintind pe calea lui, acum, face cale intoarsa si-si arata lui insusi
drumul inapoi si vorbeste de trecerea lui la cea mai de jos treapta. Ma face
sa inteleg/si sa spun asta nu infierbintarea nechibzuita a sufletului, nici P. 11P
inchipuirea desarta a inimii, ci faptul ca stiu bine ca Domnul nu va mai rasa
<sa cada > toiagul pacatosilor peste mostenirea dreptilor 480, spre indelunga
lovire si ca partile sint mai prejos decit intregul si ca ceea ce se rupe de leg5.-
tura vietii nu e niciodata ingrozitor si n-are putere. Oricum, chiar daca
barbarul si-ar fi luat drept salas polul arctic ceresc si ar fi jucat rolul ce-i
revine acestuia intre stelede conducator vesnic stralucitor si de neajuns
si totusi, axa to conducatoare ce inma'nucheaza aproape toate lucrurile <pe
lume > 1-ar fi pravalit pe acesta din sfera boreala si, rostogolindu-1 inspre apus,
1-ar fi azvirlit din cer in infern 481. < . . .>

A ACELUIASI. LA INTRAREA IN POST

1207, februarie. Nichita Choniates prezice impdratului Teodor I Lascaris victoria asupra
crucialilor si a lui Ioniki, care au cucerit si pustiit o bund parte din teritoriile bizantina
din Peninsula Balcanicd
< > Caci, daca ne vom inarma astfel si ne vom aseza in linie de bataie, p. 184
not vom fi poporul lui Dumnezeu, iar Dumnezeu Dumnezeul nostru 483
si asa cum a planuit sa ne faca sa suferim atunci cind 1-am miniat pe el,
tot astfel, impacat acum, ne va face bine si nu vom fi priviti cu necontenita
spaima si cu neclintit dispret de catre neamurile <pagine> 484. Ci el it va opri
din navala lui pe cel pornit dinspre nord 488, asa cum numai el stie, <din na-
vala> de pe urma careia orasele noastre din Tracia au fost distruse, iar mul-
timea care locuieste intr-insele a fost robita si jefuita vreme indelungata
476 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 457 ; 599 si Orationes, p. 61, 26.
477 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 43.
478 Cf. Aratos, Phaenomena, 30 70.
479 Cf. Odiseea, 5, 274.
480 Cf. Psalmii, 124, 3.
481 Discursul a fost rostit la sfirsitul lui martie sau Inceputul lui aprilie 1202, cf. Dieten,
Erliiuterungen, p. 129-136. In editia Dieten poartg numarul XI.
482 Cuvintarea a fost rostita, la Inceputul postului Pastelui, in februarie 1207. Ea I);
s-a plstrat numai fragmentar. In ed. Dieten poarta. numarul XVII.
483 Cf. Leviticul, 26, 12 ; Iezechiel, 37, 27 ; Epistola a doua cdtve corintieni, 6, 16.
484 Cf. Deuteronomul, 28, 37.
486 Este vorba de ronita, tarul vlahilor si al bulgarilor (1197- 1207).

www.dacoromanica.ro
 ZLE SV,LaDaN IALVINOND

1:0X 5tL1 Apyrictti.dTuT 5033d1703t 17ox mvinaynxp 173x 59dr31 xyricoyfrop nklori.. '913.0
513 5901 n313rE7d1x3 5993o3v01nf nkxn pox -n1sin3d#9yo3 31 chei ncol ncoci3D0
noldR n0 5k1otd3319x3T1 pox 5m319y1cb 91709121613 lµ foopx. nlzdat. no_trrim
A3.gyIdo3 !A01.03`(31.12 (2 531 nv 631, 57037-13 5c9n0 771n01 011odoe9 Snonthcie Scow
M10.073 ftVID3V,21L coloo 533770n1Ot3 1193 On 62apDoc3z. 770X A011.(913r10xy7QX 111X
d S8I A0d9X COT170240 1)0 ncolarri
'nonlotrboy 519,44,299 iodR 5mxrx/ 5(o1(3ox n91371101371
7D12ox -
'non3Timax 3199 515`1 SteriDaR n9D331x3 5co1o3Xo17o vox nodxvri moidgzycomou
nwdx ar.90 chod 31.(T)drEj /Urn) rtoi.nr? AC9M13,1 4nroxi40fx3 nir,ou. nithoramx ntfi
x 01 13MX011.cl pox co,3 57o.o)at.yox)ollox 51? -noxlo
nUs.vocinx In3d1dInct.o nolTd99 59c3u
An] 513101L daL M3cl3TI0AO 13111.:1113 5clogd3x 570i 570Xriel1 nonaTioa,ixrcop
59d11 &nal. nklcoolol 'nzyriknorio nkyo 'kchaorlpo nkyo no77on7170vo2t. nonoeo
pox 599171 AORAOIL933) AC9711f.,#70X 4A1090063d1 171/1k#9011137103T1 132 pox 57071lf. pox
TR 5701 570Xrtet1 14&21 nopoxl
70170M1A3A n3ri 1309dAvel3n10 6)ol70rit,nodd) imonTxvoX
01. VL.e. 5701 93 d13X Sr 6770Don01 'FOX A91 M101139 523 iochou
norime 172X A311 Cld02 170
nq701 170.6.970.017111013 1107( 503717021A.71 770-eD310470A20 Atu. A0301; 90 O70.A. 470#37109111L0
-
Sm 5)pa. 513you AS01 nc9p,AIDA32Lcl 7o.G3-tiortAy 5cinhoiyylo 5)oi, Mrrilf.. ncolcoo (2.13X?
nTricoo 13 TR 91 n01r13yo3L nn0213670 ri01n703 170l3X31/1 n9y70dr)od31 Tiff 1709101LC/10
171X 1779C1# 17/X 0910300 170X nip, W11 fltf.X 01179 tiXt> 4(0y '170Llky3v7i3 Ms>ou 51371kt

A0t33191VX13 AC01970,IZX A37)(931L3 Af 101 70431369 f10A3T19700167013 (f.TI IttR nnnlol

goX
t
Alk nc9m3x3 nkrldo 'n3-r1cr)&337-70n70 51371kcyy0 Snonpx? /1/49D 671 13v0cli90
n3Ticnsplo.edood31 13X3 11 41 n13dzyod31 noi n9cLOC3 '7or1klx3no3y3L d331)39 41 -odu
lynkt.d)ky rikxfiacrif 0 A3T1 cho.Al n(hy7OE)7139c31.c. Is. A01 A01001/31M10 Scoo3xD70ch02110
:o.tnoX 5Tcbky131rx 001 31 132 M3101L 1213 C10(3170X A3900dXn3 (4, 61 6170At3d1
01 (101939 3(1(111d32L 707I1.V9d6 1707(
11A7ITHp( 110X On 139644,13 5(111 5(0nVd0.0
33333 .6,(9A /10d31.03 AC9T1.f. TR 110x A013# .y12.0?1701.31)1f
Sociu nlvalochoaraeop 13X1
noutpR olnol ATT1 5(2 701 53 2L A191 'nex31D3d3Do3 91491 119,2 5101 MDfldth0C33.1Lcl

4110.1.39911111191 5201 TR 041=701 dd)

1.00 Aldfx 19(9oR > <

www.dacoromanica.ro
 NIUCHTPA CHONLATES 373

si mai r5.0 decit oricind. Iar armata cu totul si cu totul de fier si aducatoare
de moarte, care din Apus s-a napustit asupra noastra si care ne-a cotropit
patria si a pradat-o si a dat-o focului 486 va fi in cele din urma zdrobita si
nimicita, platind <pentru nelegiuirile ei>. Cad oare ce fapta nelegiuita nu s-a
savirsit cu zel si asupra de masura si iarasi ce fapta nedreapta a trecut in
zadar ? 0, cine ar putea sa plinga aceste fapte in chip vrednic de Ieremia,
cunoscind bocete pe masura p5.timirilor ? Acest neam este atit de nerusinat
si incapatinat si nu se satura nicidecum de singe si nu se caieste deloc, asa
cum e bine, de relele pe care le face / incit, izgonit din apus cu cea mai mare p. 185
rusine si condamnat la o nimicire aproape totals de triburile mai barbare
decit el ale scitilor 437, din nou, ca sarpele caruia i s-a zdrobit capul,misca din
coada si tirindu-se catre rasarit cauta sa jefuiasca orasele in care locuim noi
si sa dobindeasca cistiguri in schimbul vietilor omenesti.
Fats de o asemenea alianta, pingarita de singe toata, care incurajeaz5.
orice crima nelegiuita si ura neostoita impotriva noastra, trebuie sa luam
si noi m4surile potrivite si sa prindem curaj si sa ne calim sufletele in focul
dreptei minii 488 §1 sa ne ascutim lancea si sä ne incordam bratele si sa ne
pregatim de lupta calul si O. nu intirziem de loc plecarea. Caci nu ne vom
inarma pentru a cuceri orasele dusmanilor, ci pentru ca sa le mintuim pe ale
noastre. Iar data oastea vrajmasa doreste ca, fara sa.' se crute pe sine, arun-
cindu-se asupra noastra, sa rapeasca si sa ucida si sa nimiceasca si sa-si sature
sufletul de prazi, <spuneti> cu cit mai drept este sa mergem impotriva ei
pentru a ne apara bunurile noastre ? Sä nu asteptam deci navala for asupra
noastra, ci sa le-o luam noi inainte, <bucurindu-ne> de siguranta. Faptul
de a o lua inaintea dusmanului prezinta oarecare avantaj, dupa cum a to lasa
sa ti-o is el inainte este o nenorocire. Caci acela care se arunca mai intii
asupra dusmanului ii prinde nepregatit sa Lea ce trebuie si ii loveste de
moarte sau, prin avantajul de a i-o fi luat inainte si prin indrazneala atacului,
ii domoleste avintul si-1 face sa intirzie cu pregatirea rezistentei sale. Si de
noi, care sintem evlaviosi mai mult decit ei, se va ingriji si Dumnezeu, caci
el se impotriveste celor trufasi si se indura de cei smeriti 489 < . . . >.

486 Este vorba de cruciati.

487 Scitii = cumanii. N. Choniates face aici aluzie la Infringerea crucia %ilor de cAtre
cumani In lupta de la 14 aprilie 1205, de MO. Adrianopol, cf. N. Choniates, Isloria, p. 811 -814.
486 Cf. Deuteronomul, 32, 22 ; Ieremia, 4, 4 si 15, 14.
sso Ci. Pildele lui Solomon, 3, 34.

www.dacoromanica.ro
 30Idclaa 0 vaivox

1.0,L .1.0,LIV .101) XOLId33 JLOI KvErivox NO,L VdOLV(1)10,LIV

diX NODIVV3I NO,L movariv 30110V (IL NOHIaV JAIL xoda,Locui
IslaLlidauxa

`£6Z .3 E9Z 0 [M1]N A91 10A3 AM/. 31L 1d A(1.1 31L93 Ci MO 019 X X) AC9140.19 701901110-
)7
AML CO1R1
0A3Tbp.0 4(131(1970d Fx Ay-1. nonrbod?If nol9o1 toonchox 5onoripo,thlo
5201170100X di 4AC0117011(110 3RA? 3Y AMDCIOX dT Akt ALM:03101 111991 91 506n flOD
D3 3X 3703 7oAXn1l MOVOIMX Cp A371 AO 709dX 5E1.1 10110X CIOD SU.A3r170191An9 51A307.1
'cblcoo mond= 513931ncbr13 nknixdr.o .V1701901L10 nt,p, thpl atnyaly cto
nonorl 513X3 '51oeopylox kgti.yvp pox .A71(14X3 ise 17)X 5) AOLOYZTI3d9 9d1L A01)0
nO1A101 .5131.10na9 13 dr). prDt zdlincopp ALC1 X1Yi35(01L 4nct 503 4501A7?7113df 3X13-

3X 3 17091d 513X3 170X 502 0 U.T1 59X1d OIL 1 1%..1.1 dn9 70 Atf.l ntf.X11A10ThOIL -woo
A9x11tv(x 11 77ox nod3ricl. nitnrionothnoop pox Ann nri Ic10i 50/131-IcpdX '51ndol7ox
yy39 310 13 .1013 119,3 ,r,tocR pox olod?o,odyrif '51on? 31.5) &col mraropiAldlxDouf
9 Dolcoda, 01(101 '231lt) pox Xr,io 5coyloo nonori 51361pdA.A.? Siol 45109 Tyyr pox 513

tood131c. novogivrxD 513nrtdkyxD ml 'cl9by3Rlo pox 170139 A11.31A7? CIO 5 o '5n0n1.t.7199

rox 59c3.6,7.? 9 -59x1013st10 pox olnoi. 33 1062 er1od1L5713.01 .5kx1y197od (333110.0.70X choat.
pa 591n3 not 5o1vricnD lopon '170d31r,t6od AOJ.d3 thp. ml (1.13nX31 m32112 5101o01
x po 1d31t SCc1 57o333.nod3.g. nod31mno1Loy1cb '1)3.6,9)0tiqx97018 comp ?)ox 9 ACIVV

www.dacoromanica.ro
 SERGIOS KOLYVAS

Sergios Kolyvas a fost secretar imperial in vremea lui Isaac at II-lea Anghelos
(1185 - 1195). Ni s-au pastrat de la el doll& cuvintari adresate acestui imparat caruia
Yi elogiaza faptele de arme. Una dintre ele cuprinde interesante indicatii despre in-
cercarea bizantinilor de a-i dezbina pe cei doi frati rasculati din Balcani, Petru Ii Asan.
Ca toate operele de acest fel, cuvintarea lui Kolyvas imbraca putinele date concrete
pe care ni le furnizeaza intr-o haina retorica pompoasa, tesuta din citate biblice gi clasice,
sub care ele sint greu de identificat. Cuvintarea dateaza se pare din 1193.
Editie folositd : W. Regel, Fontes rerun Byzantinarum, I, 2, Petropoli, 1917,
p. 280-300 (dupa ms. Escorialensis Y II 10).

A ACELUIASI <ADICA A LUI SERGIOS KOLYVAS> CUVINTARE

CATRE IMPARATUL KYR ISAAC ANGHELOS, DUCIND
PINA LA CAPAT CELE SPUSE IN CEA DE MAI INAINTE
1193. impdratul Isaac al II-lea Anghelos a izbutit sa'-i dezbine pe Petru ,si Asan, commt-
gindu-1 pe cel dish) sit* i se supund. Exemplul sdu ar trebui urmat si de al doilea

Astfel, dupa ce pe unul dintre fratii razvratiti 1 din partile Apusului 2 p. 293, f. 263
1-ai facut sa treaca de partea ta, imparate 3, si invirto§ata-i inima ai facut-o
sä singere cumplit 4 c5.ci sabia ta a facut sa t4neasca neostoit singe
dintr-insa, sfirtecind trupurile multimii care se ridicase impreuna cu el
impotriva -ti inima de carne5 ii pui in piept razvratitului. Caci pe cea
de piatra <pe care o avea> nu numai ca ai sf5.rimat-o, ci ai zvirlit-o dintr-
insul afara, iar pe el, ca pe o oaie ratacita, it aduci inapoi <in turma>.
Intr-adevar to poti sa iei in mina, cuprins de razboinica minie, trimbita
bataliei, dar poti totodata sa <cinti> si din fluierul pastoresc, care cheama
blind, asemenea pastorului homeric 6. Si izbindesti folosindu-te cind de
cea dintii, cind de cel din urrna, ba uneori pe amindoua le intrebuintezi
laolalta, dad. felul de a fi al celor care s-au abatut <de la calea cea
dreapta> o cere ; si nu numai ca-1 rinduie0i intre ai tai <pe fostul raz-
vratit>, ci it faci sa fie piatra de poticneala 7 pentru fratele sau 8 0-1 sta
acum acestuia impotriva cel ce-i statea alaturi §i i-a ajuns du§man cel
din casa lui. Si din purtare de grija imparateasca faci asta ; caci, dupa
cum mai grele sint bolile dinlauntrul trupului, e treaba doar a medicului
sa le deosebeasca pe toate §i plin de rivna sä chibzuiasca la vindecare
1 Este vorba de cei doi frati, Petru gi Asan, rasculati impotriva stapinirii bizantine in
1185. Se pare ca. in 1193 imparatul Isaac al II-lea Anghelos a incercat sa-i dezbine, atragind
de partea sa pe Petru ; vezi 5i discursul lui Georgios Tornikes, in volumul de fat5., p. 384 si urm.
2 Apusul = partea europeana a Imperiului bizantin.
3 Imparatul Isaac al II-lea Anghelos (1185 1195).
4 Cf. Odiseea, XXIII, 167.
5 Cf. Iezechiel, XXXVI, 26; XXXIV, 6.
6 Cf. Iliada, XVIII, 525 si urm. ; aluzie la una din scenele de pe faimosul scut
al lui Ahile.
7 Cf. Epistola cdtre romani a apostolului Pavel, IX, 33; I. Duicev vede aici un joc de
cuvinte : numele razvratitului readus la ascultare, Petru este asemanator denumirii pietrei
rirt:a.
8 Pentru Asan, caniia i se adreseaza emfatic autorul in urmatoarea parte a cuvintaxii sale.

www.dacoromanica.ro
 9LE snIDII3S IIOD E V

50171710u not 3 cin pox /5n000d)odu

t6Z u Ano 10d70
170X 51013.07,0d3 501701m1(o4J10d)DU 29 110X 113 ILI 7079101902/70

'Ame,971713 13 17ox (.0/q xlyirnod atlf.cbct poo.my dnoc3G-G,7o pox dl.f.rt o1 dndloli / ft-
701
n1x33 n0 70133191X(1610 770X AORA3 A.101L 57 109 i170131.(t7dX3X 'A/O Xr1)3x Ao1 01570,13T1
ionco no H A703709 g 547 59A300X d3 1%.X 931.70 dOd 470d Art 7)17ox 01 tut) A01ttCb70)(
(1)
0A13X Toot
5019X9 Mt
1 Atf nopor30d
7m0x73n01(7cb
0,1(1(lo SU.A33ri A3 5101
.(10.0 117071c13AIL (bp/ lk.A.do5 5k1 d ileum x Sk 51.v01.tood)7o col, -501%3719x
51oA37ik10131AnD
110X n1C70129(1201
&?o, dpLct moi nc03(39 1(1.7CMCID (33100t1OX 73 511 SA tf..1C3Cb 7013X7031.
X3 31 m01 divichou &col Am.gnx3 (.J.(.o.. AID701929 )oDnoXD pox nol. noxl.nolDoon2
pox 119 50 9 (3.6,3y no n.A.1(3131. 9,y)(70 52310910EJ oly
5non31.00cla clocboznooX
AC0701CXLIDEtd11, 109 d90d1L. &T(7o pox 0091031, nlp.. 9 Aky ooDnx? 57o91f. cb1 cbyycat,
511.1 d?.g kri 5 noirpo c00012 139 39 513 91 .eq0.7.1 d311.-071 ChP. A3 Cbl 13d9 A(91 m4711.0x7013
k19790 oldr,tx 5 9 593.0, 513 70A.d3 '5101 170139(i. 1f.2 pox 9 3\(19104) 52 41071
A3 193d0 45101901 A3 510 511C1L0X313 cl9 (10d0y33701 170X 101371 (10TI 1394101L
001970 11 cho.A.
Xd70170 11A70` 37i A 471270 5141 5799)01D02.170 n0(3x771 n09)53(a9
pox 513 choD0(1.0 x mo/ pox 5111.1 ricup nrt X 5r1 11..n:q11. 33 5(1.1cool odd373 S7o.l
701371 4(104 pox 'Aceri 13
ciothy33101 pox 77)2.1 513 'n7o39c701eq AG. 3 ox nom noc1319c3o.c
ntf.o.. 11.7.1

mot)ta.0.01(vp 5010d.GA/o '23 MA.ca? nowori 14) &rico( p./.? 5101

rx yy 1001 mp.. 513
pi.? 5101 I9033(33X nyo., 513 701 fdri:oyth 3.1. 1d0d1o3L '701A(9
701r701 3A. non37120rox0daL fM

10X701 493 110X 13

01.7.1 50d7o4Jd7o4J 47116,911.
A391319 A79 29 If.x1c311.ri 'ko.Lolyym){ 552
1711X 110 An 31 9R 46113110X133 770X 31 doh 9 9 nol
A(9y.G93 on? 391d
170131.3(319 53A3dCb
110X cl0 A0A9T1 (41 ?avp xxx 57)3 513 (37 &(413 701371
5301 3R7? (10Cby 3 513ATin ID OwA A, r.

.1 AE9Z re(!) ixrx 91 ,.gx)x n01270 7)191 1069 39 513(3)7i 01 noa, noris))onRenD 513n1p3 'noloox
-
no31.9 31 170X 13 670d d C170 510 613.A.13 JO 61704) MC 7013 01(101 5t(.73c2A1 lAtz.yy? x 5k rAF

d C6z 501.3(% '23 13R3,yy)p

ry
/Ix
1/A0 AP).A..9)02 1.11T1 110V/1014 513D9th ),oRivo 5(01x 91. mp3c1)D
-
51701(110 rho nod3tfi73 x 5r/1710131( pox cio webs) 570A37i0yy 1d32L Q1 'Al/XI11(3X (92/3t1(VO
1707C 513 A70d131L clkyx9 *4A01d)0xoyloA37i 170X 109 nO)1 511.1 57039101DooLlo
SG..gmd
moLtrirbod). 513 50.6104) DA? A(01/9.e.(0ddlx
x50 1191 701 (03roox 11orkti.th70d,1131373
my)? 00 (3) 59 '50(!o7oddlrroox 9 3o.:?711,1. d50 6:231(19104) 13X3 170X AOT170)(10X A91 5(1
-
c3)Dy1 501tt10
70AXn31 5o1emod)7od..Lcb91 Aga. A01dlf.13cbr 5101 199x170131.3 pox 3c1D70137.1

'eopnoe3) 13X3 170X A07110y70X noc1313 'n9rh011 91 9R cid 91 (mloclf.c219 pox oaii) 1393

.1t. r
170717i70 5t4t1 5703X70X VD9
3n? lox t.c.geopy CLOD 1,21 4703ed70X X Ar. 70A70).319 70(111 19(2 170X
91LX/Dfle 410193 110X 13927:17(131371 101 kJ. 5 am;dtoolo k .5 )ox (?).? nTri 7ou.cord.gnrc1cb

* no13e.TX0AW(34 Aaaina

www.dacoromanica.ro
 SERGE013 KOLYVAS 377

tot asa <mai primejdios> este si vrajmasul dinlauntru decit eel din gall
si fatis. /
Oare ce-ai putea sa faci tu, preacutezatorule, staruind mai departe p. 294
intru razvratirea <ta>, cind si din afara te pindesc lanturile imparatesti,
de care mai greu pop scapa decit de capcana de pe muntele Tabor 9 si
cind inlauntrul <tarii tale> ti s-au intins curse ? Oare, dup5. spusa lui Isaia
eel ce maret glasuieste, ca un fum care vine dinspre miazanoapte 10, ba
chiar asemenea acelui intuneric <gros> de sa-1 pipai cu mina n vei acoperi
tara romeilor, luptindu-te cu dinsii si nu vei asculta de cele poruncite tie ?
Ci risipit vei fi de suflarea miniei imparatesti, de care vei fi urmarit.
Mai sus de munti de te-ai intari, asemenea unui nor gros si greu de impr5s-
tiat si avind ajutor din partea scitilor 13 paristrieni si Inca si din partea
rasculatilor si cu prapad de grinding de-ai ameninta si tot s-ar napusti
cu fulgerare asupra ta imparatul-soare sj mistuindu-ti intreaga faptura
te-ar preface cu a lui caldura multa in nimic. Caci, dupa cum Domnul
Dumnezeu s-a urcat pe muntele dezbinarilor spre <savirsirea> lucrurilor
miniei 13, §i imparatul meu se va urca pe muntii acestia in care tu te-ai
rupt de faptele fratelui tau si-si va infaptui cu minie lucrurile sale. De ce
oare atunci cind acela si-a inceput razvratirea doar ca nu te-ai ingemanat
si te-ai unit cu el cu trup sj suflet, iar acum, cind el i-a pus capat,te-ai
despartit de fratele tau si ai ramas singur intru razvratirea la care ai fost
partas mai-nainte ? Iar daca nu esti om cu mintea nestatornica, trebuia
mai degraba sä te intreci in fapte bune cu eel ce s-a indemnat spre acestea,
decit intru cele rele cu eel care a nazuit spre lucruri zadarnice. Poate
ca, de nu erai barbar, Caliope, <muza> lui Homer te-ar fi convins ca
mintea celor nobili e mlAdioasa 14 si ca atunci cind doi oameni merg impre-
una, <nu numai ca sint doi dar> unul vede inaintea celuilalt <cite ceva> 15 .

Si nu numai ca ai slavi, impreuna cu fratele tau, intoarcerea de la ticalosie

la virtute, ci, renuntind la izolarea ta, /ai lauda faptul bun al insotirii <cu f. 263v, p. 295
Inca unul> ; deoarece, chiar daca faci parte dintre barbari si prin aceasta
nu ai putinta de a pricepe felul de gindire elenic, trebuia totusi/ sa imiti
eel putin firea dobitoacelor lipsite de ratiune care aleg, fara sa fi invatat
acest lucru, pe cele folositoare for insile si nu gresesc in alegere. Dar te-ai
indirjit si ti s-a invirtosat ca o piatra inima <ta> neagra 19 si nu poti
sa scrii <intr-insa>, in locul slovelor razvratirii impietrite in adinc, altele
mai bune. Ci inteleptul caligraf, imparatul nostru, are si condei ager sa scrie,
cu intelepciune, <cuvinte> de veselie 17 slobozite pentru cei care au gresit
si s-au indreptat, are <insa> si alt condei, ascutit, lancea-i de fier, sj aceasta
va rade slovele ticalosiei cite au fost sapate in inima ta, oricit de ascunse

9 Cf. Osea, V, 1.
19 Cf. Isaia, XIV, 31.
11 Cf. IeOrea, X, 21.
12 Scitii cumanii.
13 Cf. Isaia, XXVIII, 21.
14 Cf. Iliada, XV, 203.
15 Cf. ibidem, X, 224 ; Kolyvas reproduce versul homeric, redat de noi, pentru o exacta
intelegere a sensului, in traducere libera.
16 In textul editiei Regel : inima ta mare" (ticycaoxcipatov). Am adoptat in traducere
conjectura veXcxvoxicp8Lov propusa, de I. Duicev, care vede aici o aluzie la Marcu, VI, 52;
Aristofan, Broa,stele, 470.
17 Cf. Psalmii, XLIV, 2.

www.dacoromanica.ro
378 SERGIUS COLYBA

Tex Tik Ov7cetA71c crot inaVIXTELVO[LOLC, aii 8i 8i8Lat., ayspa,,,,e, A T6 86pu ToilTo
TOU flccatA6c,4 Toi5 [ceTctEkscv xcci IleTsyypOccpecv eccpillevov 8ccorspovilan as &ail-
rcdcE, xcel acitLot TO crOv 7c2o1pcLal Tii) &avow xkpccaEccc, 43 cso?OtoUc xpocTiipacq al-
iciTcov interallclApovTac go-cry:mg.

www.dacoromanica.ro
 SERGDOS KOILYVAS 379

ar fi si greu de sters si va inscrie cu foc in locul for slovele supunerii.

Iar eu, din omenie, iti vestesc amenintarea <aceasta>, tu, insa, teme-te,
cel ce nu te poti indrepta, ca nu cumva lancea aceasta a imparatului, slobo-
zita asupr5.-ti ca sa stearga si sa scrie din nou, sa nu te strapunga dintr-o
parte in cealalta <a trupului> si singele tau sa nu se adauge la bautura
demonului caruia i-ai umplut pins la revarsare multe cupe de singe 18.

ie Discursul lui Kolyvas a fost datat de Max Bachmann, Die Rede des Johannes Syro-
poulos an den Kaiser Isaak II. Angelos (1185-1195) (Text and Kommentar nebst Beitragen
zur Geschichte des Kaisers aus zeitgenossischen rhetorischen Quellen), Milnchen, 1935, p. 91-98,
in 1 193, luna ianuarie. I. Duicev care 1-a analizat, reprodus in parte si tradus In articolul sau
Svedeniiata za vastanieto na Asanevli v slovoto na Sergii Koliva, Sbornik na Balgarskata Aka-
demiia na naukite i izkustvata", XLI, Sofia, 1945, p. 77-81, 11 dateaza inainte de octombrie
1186. CercetAtorii care s-au ocupat mai recent de el au revenit la datarea lui Bachmann, vezi
Jean Darrouzes, Notes sur Euthyme Tornikes, Euthyme Malakes et Georges Tornikes,Revue
des etudes byzantines", XXIII, 1965, p. 165, n. 10 ; A. P. Kajdan, La date de la rupture entre
Pierre et A sen (vers 1193), Byzantion", 35, 1965, p. 167-174. Despre ruptura si impacarea
celor doi rasculati vezi si Charles M. Brand, Byzantium confronts the West, 1180-1204, Cam-
bridge, Massachusetts, 1968, p. 95, care accepta si el data de ianuarie, 1193.

www.dacoromanica.ro
 ETOTMIOI 0 TOPNIKHE

TOT ATTOT ETOTNHOT TOT TOPNIKH EIIITACOE EIE TON

HANEEBAETON KAI HANEO(DON AOFOOETHN KTPION AHNIHTPION
TON TOPNIKHN

p. 100, f. 90 < > 10. 'AXA'av .34) T-71; iXENOU Taxu-r7Foc 6 A6yo; 61TTEC [ICA 8Lly4)-
CFCLTD.CCL. noAk fix° v xcapOg &jv 6 ems UXTCCLOTCCTOg TE Hai CppLX(.0akaTOCTOc XCCI
auzval Twv CcAAocpUAo.w incapotcai xal 6 pccacAs6; yoiiv -rag Tijc Bep614 ilipeacv
inEcrTpcfc-reuev. Et-ca ^cc; Exu0tx6v ap.-71voq 6-ct rcoA6 xal 1.ikrpov n &v orcercaZov,
ixapccp.ei:v TE i.LEAET&V X(XITC7310 IMLETipono ricpecak WS Evi V.GCALOTOC xactoprhacca0ccc,
repi -co6c To5 Zuyoi") np67roacc; CIX)IVETOLV ecnccyykAvrcct T) pccatAEi.. 6 ak wriaiv
i.LEAVOOK, XOCI TGt5T; TO5 apocipou -coUrou 841 -cob" 4]Ataxoi5 V.EXETO5VTO; 43T) Tet
auTLx«, laijacci npocrreTaxi 're xai -cOv kyuciAcov xai XCETCE Tejv Exyaetiv geopirrIcre
7CCeVaTpCCTE. Kai, '(;) Ti)c -c&re 7cp6c-0005 aou x-Oep.oviac, Xptcrre Paaasi5, irceca-
7r6nTec TE TO6TOLc 6 Pao -ask xcci T Tiov Xxu06iv navaneptticc 7CMVOAEaptaV

www.dacoromanica.ro
 EUTHYMIOS TORNIKES

Membru al unei familii care a dat mai multi dregatori, clerici si carturari Bizan-
tului, Euthymios Tornikes era fiul logothetului Dimitrie Tornikes si nepot de soil al
lui Euthymios Ma lakes, mitropolit de Neopatras, cu care a fost multa vreme confundat.
Nu se stiu foarte multe lucruri despre viata sa, cercetata, de curind, de bizantinistul
francez Jean Darrouzes, autorul unor importante contributii la cunoasterea acestei
familii si a operelor literare produse de reprezentantii ei. Dupa ce a detinut mai multe
functii In ierarhia eclesiastica constantinopolitana, Euthymios Tornikes s-a refugiat,
in urma cuceririi Constantinopolului de latini (1204), in Eubeea ; it regasim mai tirziu
in Epir. In 1222 candideaza fara succes la scaunul metropolitan al Neopatrasului. Nu
cunoastem data mortii sale.
Opera pastrata e alcatuita din citeva discursuri funebre panegirice gi un numar
de poczii de asemenea panegirice.
Fragmentul din discursul funebru rostit la moartea tatalui sau, logothetul Dimi-
trie, pe care-1 reproducem cuprinde o aluzie la iuptele lui Isaac al II-lea Anghelos cu cu-
manii in timpul expeditiilor sale impotriva vlahilor ti bulgarilor rasculati de Asanesti.
Discursul a fost rostit in 1201 sLu 1202.
Edijie folosita : Jean Darrouzes, Les discours d'Euthyme Tornikes (1200 1205),
Revue des dtudes byzantines", XXVI, Paris, 1968, p. 49 121 (dupa ms. Leningra-
densis Gr. 250).

AL ACELUIASI <AL LUI EUTHYMIOS TORNIKES > EPITAF

PENTRU PREACINSTITUL SI PREAtNTELEPTUL LOGOTHET,
DOMNUL DIMITRIE TORNIKES

1191 (?). Logothetul Dimitrie Tornikes alceituigte, in numele imparatului Isaac

al II-lea Anghelos, o dare de seamd despre victoria acestuia asupra cumanilor, pe care o
expediazd in Constantinopol

< > 10. Dar cuvintarea mea se grabeste sa infatiseze o pilda a p. 100, 1. 90
agerimii lui 1. Era in vremea preablestemata si preainfricosata a razboaielor
si dese erau navalirile neamurilor straine si imparatul 2 isi conducea armata
in partile Beroei 3. 5i-apoi ? Un puhoi de sciti 4 nespus de numeros si depasind
orice masura, gata sa navaleasca si fara nici o crutare sa-si bats joc cum
puteau mai bine de ce-i al nostru si care poposisera undeva pe la poalele
Zygosului 5, e semnalat imparatului. Acesta, fara sa zaboveasca, deli discul

1 A logothetului Dimitrie Tornikes, tatal lui Euthymios, despre care vezi Jean Darrouzes
Georges et Demetrios Tornikes, Lettres et discours, Paris, 1970, p. 32-42.
Isaac al II-lea Anghelos (1185-1195).
3 Azi Stara Zagora, In Bulgaria. Jean Darrouzes, editorul 5i comentatorul discursului
din care reproducem acest fragment, considers ca. nu se poate identifica cu precizie expeditia
military la care face aluzie autorul. Incidentul cuman aici relatat poate fi apropiat de cele
evocate de Eustathios al Tesalonicului in Eustathii, Opuscula, ed. T.L.F. Tafel, Frankfurt,
1832, p. 46 si care an avut loc in 1191, de unde datarea aproximativa a fragmentului de mai sus.
4 Sciti cumani.
3 Zygos ( Jugul") actualii munti Stara Planina in Bulgaria.

www.dacoromanica.ro
382 EUTHIMITTS TORMICES

elpyOuTaTo xai ti tSE6 TOL =AA& Akyecv; rpcittilara xocrp.oxap TE xal etidcyyeAa
Toic iv cipzei.ou,- xal TOLL, Ev TiXer, ypcfccpecv incax-hTrrec TW Xoyo.84-r < ...>.
'Eniax14,Ev o roW O PacraeUg xal -hv Beiv e60.64 AOyciw 6Xouc xpouvcdic ix
TWV aocpi5v ixeivou xecA6cov, Oc ppaxi 116vov atecr-riAAGv-ro, xal pcfcxeXoc -r6p.0ov
iicrocv ypacpaiv al!)-coaxiacoc.
-rOcripe-r:c

www.dacoromanica.ro
 EUTHYMIOS TORN/1<gs 38$

soarelui se pregatea acum sa apuna, porunci sa rasune trimbita bataliei

si se napusti cu intreaga armata asupra scitilor. Si, o, mare fu atunci
purtarea to de grija fata de noi, Hristoase imparate ; asupra for navaleste
imparatul si face cumplit prapad in gloata scitilor. Dar la ce sa mai
lungim vorba? < imparatul > porunceste logothetului sa scrie celor de la
palat si marilor dregatori scrisori de bucurie aducatoare si de binevestitoare
< >. Asa a poruncit imparatul si puteai pe data sa vezi izvoarele toate
ale cuvintelor tisnind din buzele lui intelepte, deli i se spusese pe scurt
ce trebuie sa scrie, si pe loc erau umplute sulurile de pergament.

www.dacoromanica.ro
 rELIPPIOE 0 TOPNIKHE (B')

AOPOE TOT AOrICITATOT MAIETOPOE Tf2N PHTOPON KTP

rEC2PrIOT TOT TOPNIKH EIE TON ATTOKPATOPA KTP IEAAKION
TON ArrEAoN ANArNLZEOEIE IIPO THE EOPTHE TLIN onTS2N, KAO'HN
Eli/OEN ANAPINDEKEIN 0 `PHTSIP MA TO TON BAEIAEA
ETAAHEEE0AI IIPOE EKETPATEIAN AIMAHMON

p. 262, f. 245 < . . . > "Hari 8E &AA& xcci TO npOg

aovovTocilAcov &nay' incveooc ai Tag XE-
yoilivocc aeOc* EL crzirrec xoct axaccaaireTccc8cccAvaiv ES TO nocvTaic vicpoc ixeivo,
8 nepi. moll TOv vccpoivToc xoci xcov6 PX1Tov ATE.Lov xoci. "rhV oc5Tc7) npOaotxov yijv
Ex ticcxpo5 aucrTacv xaL ipstxccvOv crT-IpLx,5iv noXXec FAN, xdcxer.vouc, oic TO Tocoil Tov
ivcccvTicrocv inscr-c-r]pix,91 xccx6v, &roc o58'ga-rcv si7sEtv Kvail(viev, ()lc ti.cexpOv
i581 xpOvov Tijc o-ijc dcrcoxpuPivTec ,accArcopijc eAccD.ov sic cPuxpiocv cruvEAcc,DivTEc
vexpcirccx-hv, oUx OXiycc se )(mi. r v Scixoupov ccUT(.7.)v nocpeAlfyrrere Toll yecTovoiivToc
xccxo5 xocvcov-haoccrocv. 'Da'18o5 yyr.xev 4)p..ipcc xupiou, xoci. auvreAecr,a-havcocc
7toVr1PLa OcpcproAgiv sic dforpccx-cov a-zeta-cum, Tiv E7ti acpsTipcp veoTspicrocv xaxi.)
TO cbcocsTourcxbv To5To aoiiXov i7cov-ilpeliaccTo, TO iv xpuaTcoviy..oLc ticcs6xpccrcov,
TO iv Op..ocpAocc cicXX6cpuXov, TO iv lilLETipocc OcAAoyvcoTov. xoci y0llv erEpoc, ccirrok
ecvccsopovEi.v apxovTac xcci, TO oixEZov aul.ccpepov Ock yo5v,
clvijxe 0-1.)1165, xoci
E5 8i 7totoi3v-rs6 ReTat.tavacivournv xai 6Aol, Tot-, 8opm.05 xce.54)xowroc yivovTac
xoci TO%) oixeT.ov 8Earc6T1v incycvd)o-xowscv xoci Ccv-ccfiloAoilicrcv aTijvcct T-hv ..5pcc5crcv,
(;)c()A xad EicriTc. -ra Tiic xocx(Laccdc Toirrotc irccaT06f3gecr,5oc6 xecri tmxpOv
7CapexTeLveaDca, civiyxlc Eic TOUTO auveXccUvTec xoci cixoucrcccaDivTec TON)
p.263, f. 245° ixe'rhpLOV oncLiatv, 8crocc ELEv ccUTE6v TcoXAoi.c TccivTcoc xcci 7ccdacfcxcc TO crOv
SoXtxOcTxcov 8Opu 4avcc-r-qpacv axtecv icrze8i.ctcrev, &swig Si /Tec as (iixl ease) xoci

www.dacoromanica.ro
 GEORGIOS TORNIKES II

Prate cu Euthymios Tornikes, scriitor prezent si in acest volum, Georgios Tornikes

II nu trebuie confundat cu unchiul sou, Georgios Tornikes I, cunoscut scriitor si cleric
bizantin, mitropolit al Efesului. Despre viata Si activitatea lui stim foarte putine lucruri
datorate mai ales recentelor cercetari ale bizantinistului francez Jean Darrouzes. De la
Georgios Tornikes ni s-au pi strat trei discursuri : doll& inedite adresate patriarhului
Georgios Xiphilinos in anii 1192 1193 si unul, datind din ianuarie 1193, adresat 1mparatu-
lui Isaac al II-lea Anghelos (1185-1195). Acesta din urma. intereseaza istoria noastr5.
prin referirile pe care le confine la luptele bizantinilor cu Asanestii. Ca si contemporanul
sou Sergios Kolyvas, Tornikes vorbeste de o dezbinare intre Petru si Asan, dintre care
unul trece de partea Bizantului.
Edilie folosild : W. Regel, Fontes rerum Byzanlinarum, I, 2, Petropoli, 1917,
p. 254 280 (dupe. ms. Escorialensis Y II 10) ; cf. Jean Darrouzes, Revue des etudes
byzantines", XXIII, 1965, p. 163 167.

CUVINTAREA PREAINVATATULUI MAISTOR AL RETORILOR,

A LUI KYR GEORGIOS TORNIKES CATRE IMPARATUL
KYR ISAAC ANGHELOS CITITA. INAINTEA SARBATORII
BOTEZULUI DOMNULUI, CIND SE OBISNUIESTE
SA CITEASCA. < 0 CUVINTARE > RETORUL CU PRILE JUL
PREGATIRII IMPARATULUI DE PLECARE LA RAZBOI
1193. Retorul Georgios Tornikes ureazd impclratului Isaac al II-lea Anghelos succes in
luptele cu reisculalii din Balcani. Petru s-a despdr /it de Asan, supunindu-se impclratuluz.
Je celcIlalt frate se va supune impdratului, care preferci sd-si biruie dusmanii prin generozitate
si iertare deli fi poate zdrobi prin rdzboi
<. . .> Acum insa <sa spunem> totul si despre cele ce se intimpla la p. 262, f. 245
Soare-Apune. Dumnezeu sa incuviinteze cuvintele noastre. Va fi bine si
se va risipi, imprastiat cu desavirsire, norul acela care Inca de demult s-a
adunat si multa vreme s-a invirtosat in jurul Haemusului acoperit si stralu-
cind de zapada si a tarii Invecinate si care multa vatamare de nici nu
poti s-o cuprinzi in cuvinte a adus celor asupra carora aceasta nenorocire
a apasat vreme de un an ; de multa vreme, lipsiti de mingiierea to calda,
ei au disparut invaluiti intr-o raceala de moarte, dar nu putine a indurat
si tinutul de la hotarul lor, care a avut parte <si el> de nenorocirea <abatuta>
in preajma. Ci iata, s-a apropiat ziva Domnului 1 si, fara sa fi putut infaptui
nimic, se va istovi rautatea pacatosilor, pe care spre propriul for rau acesti
robi razvratiti au pus-o la cale in chip ticalos rasculindu-se, ei cei ce sint
vrajmasi ai lui Hristos intre crestini, straini intre cei de acelasi neam,
ai altora intre ai nostri. Si macar o alta dorinta ii cuprinde si incep sa-si
recapete bunul simt si Intr -un tirziu desigur Isi redescopera propriul interes
si facind asa cum se cuvine se dezvata <de cele rele> si cu totii <revin >
la indatorirea de a sluji si-si recunosc stapinul si-1 roaga sa opreasca
zdrobirea <lor> ca sä nu mai fie coplesiti de nenorociri care sa se prelun-

1 Cf. Ioil, I, 15.

27 - c. 2278

www.dacoromanica.ro
 92E s,rumioan sapabrackr. II

02 2/3/Cd 570 01(132 ed7OX 5(101

5CI0A3rI01(1(1012 1113 59OACIOii 170X 513 A071D20A 13149D
-
570IA01% 014103 513 AkA.Clcb AZDUID3 CidR AM/ 91 A01.701(131(31 ritDf 45701A70Aff.
A.C91
110X 513M999 570'(1063X 60113610.e SI Z 'AC91 117AS TI/OX 691 A01Drin7:1# V OXVIN "T12
5101 minbi) 519332.13d3 01 AO1C)1123L VOX 53636699 AC01273 577DCOCJ1D7170X .A0337LI23

91L2 AID101(10X 7099

.A03X1C20X 510D13)(X3M1D
pox l
10 pox 9319 2933X 53199709 51701 517)1) Attu. forid)D nU69T101(13d)9 91 AUX 3 A709tLX1f.3
5noviox) Ski. 5Ltivr17ort134 5991970 Al3d9 k 5 531A70DC:MIL9
7010 pox 57oto3Y5, '57010A.lor1l17G0 513 6101367,371 -1AlL
101970 '5
epca. pox 'noo7odx?one 59du nivrion 51919z x90 mo)9 .7oRo93 pox AnoA
pox T2
1
(.1.13X1 771A0FIC3 '3D AC& ACAIOX 410n3711o3c loo, 5(111 D k 5 /.1/j311 510d 701AI0Dt4IC31XDO1[13
101C1701 121/0d 1ZA13A72 5101901 Alts 0`/ 603 27ox kdo9XAnD 110D /41 'AlDWEIXR kr]
270x 1z1109.X. 5loo..rp0 932171(x3 23112 5C9313C214 110X 5017393.0. '5901910 110X ) CO, '(1041 -

'69X171 '13A7971101L 170X X90 AlD(10C1722V9 '119 53,1c00 o1, 531o1.97031 J7d1x3 t '1V1AOD
513X3 5r,01C,110 AcIAXIX1,cb? 701101L 573 fl.1. k io?c/ d/p 4(109 (Ll. 411...X11W91.):11L pox xcto
C,)

5(9IL9G6D3 Itcri 1X90 120X ,12 A(9110 50 A7i3T1 1/01A0Dk M91 .ncodlkyoL nuonoXx? 690
A.211LTA3 CtOD A.k1 k92 AID 51e1 X411 570 3A.CID X 531A703X 110.0D9VOIX/X
CICIADAOTI 1X
110X

A311 XI 'ALC12 Ak1 n

G.113 X11X1d k 7919Ti 570ch3X .m3d7o1( A90.3 3D d110170X Ak17,0 20
A

3L 0 1101121D )olnopidtko.DEtdai. pox 5(-2 nqnnood3x Ac9AA.pq ')olnoo..u.33crl? Ann g

3,'(`C)2 AT 61970t,A911.31' 59c1t Anon 9),TioxIonp 6371 10 513 A91X11(13TI 3D MA.19701371 pro
dux-o931tcyx7odzat co cheA rvii,D3 x90 nliD9 Scoon pox Sonupop 537pAnc lo12o
d 1,92 pox dl3d 110170 io1(no9 1701no991.#13 not 909 d1L 0 (101LTD 10A3T10319 p.opx nodxxrri
noxlxito., ClOylIOX 53.2..no3xtvriolop '599.1.41703 23 pox n03L9d1 novo 513 oop,00..Doo.vo
A 3R1 Al 012Z 59 01
OA ch A70 59oo-roo? dxoltap '531A0A1 X20 AC/U(990U C1OD 22ox olo4D3D(p)
ku ch,o). &MGT( 5C,IXD1 L.; XD1 'AM-LTV 5c? pox 5(109TIo11tcyaL C9190 A7073X3y33A3,1XX
ri G. pox eoproodt, 'A13XD7p1L AV? A13X31Af 170X CJ1L Vp 101A10Tif A9E0 '1/9.6D7J 50201LO
541.970 Ak1 113 5ical3yo1. m03d31.thox '5c1.nclip, .1(131(i97od Ivri pox nn3cbp 611 706 5,91991
2121 To..7oriTD pox coLvi RID (IOC:J(5. 3X '1Z1C13X1(30X 5Cf) CID AX 510 C9190 170X noXn01(k.1(1(70 -

510A37i d1fq 20A3T19d 52o1 51oxxox rfri 2X90 pox 501o1., Ak.GD1c1(13AX? 170 110X 513 91
6o1.70X99 f170t.939tf-gn1(x3 ket,L, 411 690 50133110, 11201 R 9930 n1701..),D1Doltio 6703069719
5od13u 45912o 9 (101 AC91 111.3 Cbc3313C6D 70X X Ak1 AIODflORipilf M9ChTICID A101 0 07i -
A(OCI) cbridox 59170 nodoX n7933ionlyzoL 57oplo, A3 7010A7013ri A, po13A3 no/ zx
AC91A -
nox vox (byrrboa..Ti 170,..u.dx?x 6(3741m ,d), 519 )o 919 5 3xIxAcjw3m3.1.331. pox 5(a.x.bpop,uct
xrp moX9 o 11 MC 91 1Z1k, AIU. kl3X A701 noxp D .17013)r la, 61,01 np,. pox (03Dlodg Lt...

63X13 411pop 91116, 53.G13119CIR 110X AOTIC9AkOckaD1 513 ruolcLoycomoo.t. nod?cb A31.c31(d9
5corvxmio713 izx 513 novroton Woo..n3x31..o3ll0 11)X 01f101.A 2,0 '(01911x 01 9d1i.xxs) -
!norimra. 523 rkno& lwx 50120 13toncb '50&37-19y79d 5c? 10 531nonciclx7o-ri 59c1r7o3 91tio

www.dacoromanica.ro
 GEORGIOS TORNIKES II 387

geasca multa vreme ; de nevoie recurg la aceasta si fara de voia lor stiu
sä faca rugaminti./Dintre ei pe multi i-a umbrit adesea cu totul lancea ta p.263, f.245°
care-si poarta umbra departe 2, umbra de moarte aducatoare 3, iar pe altii/
ca pe niste caprioare cu inima tematoare ce sar pe munti si o intind la
fuga, sagetile tale i-au facut sä o is singuri la fugal, gata sal -si dea ultima
suflare si asupra capetelor multora moarte abatind, dupa <cuvintul> minu-
natului Avacum 4, cu ruinele <caselor> lor ai presarat pamintul parintilor
si al rudeniilor lor. Biruiti de miinile tale acestia si-au implinit soarta
meritata, adormind de somnul aramei 5 prin vaiugile si printre stincile tinu-
tului de munte care i-a crescut. I-ai inchis ca pe niste oi ratacite intr-un tare
strimt, din care sal nu poata scapa si n-au cai de ieire la pascut. $i te roaga
acum pe tine, bunul pastor 6, aceste oi scapate din tarcul tau sal be lasi
sal iasa dintr-insul si sal le ingadui sal piece ca nu cumva sal fie lipsite de
mincare. $i moartea, dupa cuvintul psalmului 7, be va fi pastor si nu vor
mai dainui, ci vor fi zdrobite cu totul. I-ai lovit indeajuns cu toiagul tau
de fier 8, care izbeste, si nu pot s5. nu-si aduca aminte mereu de ranile lor.
Ei varsa asadar inaintea ta ruga lor si-si varsa impreuna cu ea si sufletele,
aproape 9, ca sal ti-o spuna si ca sal apuce sprijin cu miinile lor. Te-au
vazut pe tine razvratitii ca pe un aruncator de traznete, aprins <de minie>
si te-au cunoscut ca pe un fulger care cade <asupra lor>, acum insa, cumin-
titi de cite au indurat, te roaga sal te schimbi in zeu primitor al jertfelor
lor. Caci nu e cu putinta, nu se poate ca acesti fugari, acesti robi ce bat
muntii sal -si petreaca viata fara durere, daca sint lipsiti de <vederea>/ fetei p. 264
tale " si chiar daca pentru multa vreme s-au indepartat de un bine atit
de mare si si-au ales un alt fel de viata in rindurile razvratitilor, nu puteau
sal vada fata ta si sä mai traiasca 11. Oare nu e aria lor aria pietrelor 12,
incit, chiar loviti fara incetare sa nu fie zdrobiti, ci sal poata rezista chiar
si otelului, precum esti to in razboaie, imparate, de o dirzenie neostenita ?
Oare nu le sint trupurile vinjoase si faurite din fier 13, incit, incercate de
nenorociri care se tin lant sä nu se destrame ping la sfirsit si sal nu se
nimiceasca ? Iata ca unul dintre cei doi frati razvratiti, acest Petru, cel
care a fost corifeu al corului ce cinta intr-un glas simfonia nearmonioasa
a ticalosiei lor, cintind o palinodie, se pocaieste <acum> de raul <facut>
si, caindu-se sincer pentru ce facuse la betie si neavind incotro, e nevoit
sal se roage de iertare ". Dar ce oare altceva ar fi putut sal faca, atunci
cind a vazut ca lipsa de ascultare si indirjirea duc vadit la pieire desavirsita,
iar cugetul razvratit sfirseste cu moarte si anume cu moartea cea mai
jalnica ? Ajunge si el sal -si dea seama ca aceia care se indeparteaza de

2 Cf. Iliada III, 346 et aibi.

8 Cf. Psalmii, XLIV, 20.
4 Cf. Avacum, 3, 13.
5 Cf. Iliada, XI, 241.
Cf. Isaia, X, 11.
7 Cf. Psalmii, XLIX, 15.
8 Cf. ibidem, II, 9.
Cf. ibidem, XLI, 4; CXLI, 2.
19 Cf. ibidem, CXLII, 7.
31 Cf. iefirea, 33, 20.
12 Cf. boy, VI, 12.
18 Ibidem.
14 Traducere liberal.

www.dacoromanica.ro
 88C smorackao S2LICEN110,L II

4no9 7099 170X 921.10 'non 'noi..nnoyouf )oixx 91 non3719oc)7odd1od33 1/401191( pox 5(2
513 nq191o1 13X0. 003.6, 31 IXel10193thf pox 5c931o91od flOnA? 173Ate.110dd021)? 513 ..X7071
A07190d A3V131A3 170X Atf.1 A70923GC9dC921 A7033d70X 770X~7701399'01(7071701371 -(0.10C9
A70913.OAcid Soda 91 /101ATI3C/319 5COXICI:Mdl 4/113193 '17o13nc1v0ulp pox Ski 5)od31oda
91,2 5r7dEv(x0 izi-3_tifyoLy1371 AG.197o1 59du 91 A0IX1393 VOX AO1ORAn3 1:0)C 591331.
AC91 AC9.0 AC91710711.70190d21 A70d3101X)01007193 'OZ.? noworl k Aomdtpx
4.X03011.0
d S9Z noisIvrix? 5odu nco1oor1rIn1(113 5139punix3 poxioxi..3)7pl.d? 701(tt1(voth02L 50A371n
91 31 Ski 5(1.n9Dodcbo1(no3 AoXxIdrno 91 31 Ski 5m791019oi10 AorkriNxnycaL pox
'533R1d3u pox 61 cb73x70 719213nnD 5700G-T1.p1911d10 70d317FX3 Cb).0) 5(91Arl. -)o21.70
Cb1r(X13d 1707C 233L3dc10 el? 1391dX131.3 1)013A11 001 50A011(1(TX 170x th1(1(021, A01113dX
110A13 c3x 139 513 57711X10 5MA011CpA/1313 170.6,93cinpol7a3 1709C A13971 A?
61 11(T)193.010X
170X A23AG.d13 5k1 5D.X11021.933 57013V02L71CI9 11100701(02L701L3 4 11011,170A201 3.G031(3 -
A/001:10d 110x AZOd 5(9CJ1X10 170x el13)C97110 1d32L 001 AG.) A0A3T1[0A]1701(133 170x -31L)Dd3
A13031 n371 vIlox opdknou. vox waLodi9c.2 oo11n0a1oc13.6. pox 5cto1 5no1(s7oth 45)o4J7d1oxio
512oran9 33 001(9c13 (101 eltk 52701 A11197011 110-6,93d1d112L3 VOX AC1A101 7o170X 570i
5norioxvki 901 nonfdiy 6500d33t 1X,X 1113670d1071302 513 57010/1010? 50,1)2 Oda -
A0d31 513-GC919601371 VOX 001 5017or1ci3nu not nor) norin 5130.n01(x)o1)ox
911.0

501noloodcooda cb1270 AOC33101Z1d 'cbdx171 pox 5x1993na3mx 77onk.gcr7dx3 nodal-

5onriny n13R con/13 pox 5c9 50712o1C10x 1ZAtkvyx0u9 591a31( vox iroDavoR 501)7493Au
Avid G.d2 5olnolucidtAn9 pox '59onnod 70170X 01 .76 7071T1pd 91 4A0C331 .501/1091(7013
99 n
oiove? AG1 ntf.xlcbodl oopolloodlou '513.6,k3LC9903 31701021,C9C3VO01(lth c(131(1970d
nnoxt;to 513)(3.6.3 17010170X AOTIXCfX 4/10/137104J1C31A09 (LILO 177X 131(00d 5C9711013
2p1A0ellyX13L? 31 lvx '7o1n093n 3nyy0op 513x70x7` 520663 591920 5(2 59c1knou 501002
Son3713097370.Gm0u70 egil(9104 Dtt63 170X U.)1100)a.70 91
Dtp1.7019020? VO 70 101110601911L3
1XX 513774J1d70C7OIL 6107D 91 10T1ki.dr170 170X 11032 Cbd1X10 Cb1701170.e 1)0.0.913A70.6,0100
n91 1/403.E.codt.nf 510 01 5k1 5kn9L9oyno 5709(1.13.010 noisalu )o19(9n1199f 71k)(u3aL -
43XLA37I pOX I709kdC0(13X.0 A701330.G371 513 1/417170n93
A7097031. AG.TI 170nkEi1d1x3 nolnol
170X 921.7? 5U.A. I)DAD..603c1.8.0y03 .A01193A0IL 09 01el3Cb0d19121.310(X,2 Soda 91 C90.23 -
d 99Z AOTI 1XX flOA31.I0A3A. 0010703 17ox 01 A01 n0n3r17p9fi.171o3 53v0u7InD 5)oxitd770 A91270
50n371700n3x1312L3 1)0A131C332/ (91 1E) Cb 177X 01 A9.0 17493d91d707111L3 53.p0oL71n9 pox
573 Aoura9Xchp 1:0,6,913X (4-)1 CbCf)y3Rf 5C1,),9 59d1L 41 53n311nD modothf pox
no711dcyn1 o1 1or111381ochou pox 591910 TthinT 5X9G-A0dd) 170139G.C1)20C31911L3 pOx
1101394(9D
VIM 23 ?A. 109 5k1 45701X70X13A10 31(3X1303t, .n31o91od 93 ?). 109 5G.1 59dll
01 A013.0. 5nodidxf 45c039(p1orlo 119 I(.71 50154 23 30.71 5odi3X9du 573 toontallolop
nry
co19ocuo X701 5m3 xoox not, 33X9 no X X)? 001 loth= 5n92.t, 11L? 5001 AC91 11(910X170111.?
5m3X910 513)46, A91 nodfs.370 re(7o 50.0.n7xonR j3 canoi, 3.1 01 5od371 vox Tnox

www.dacoromanica.ro
 GEORGIOS TORNIIKES II 389

tine, ca si aceia care se indeparteaza de Dumnezeu, pier 15, dupa cuvintul

Sfintei Scripturi, si ca la acelasi sfirsit ajunge cel ce se indeparteaza de
Dumnezeu si cel ce se desparte de imparatul de Dumnezeu inspirat, indepar-
tindu-se de el. De aceea si inima-i invirtosata 18 si-o schimba si dupa ce
si-o intarise, ca sa spunem in felul Scripturii, si-o inmoaie 17 §i din dirza,
cum era mai inainte, / o face docila si moale si spre ascultarea poruncilor f. 246
tale mai supusa decit ceara in care se intiparesc modelele gravorilor 18./ Si p. 265
asezind alaturi una de alta tihna supunerii si viata plina de primejdii si
de teama a celui care se razvrateste si cintarindu-le pe amindoua in balanta
propriei constiinte, desavirsit riguroasa si nepartinitoare in hotaririle ei,
aceasta se hotaraste pentru ce e mai bun si socoteste ca e cu mult mai
sanatos ca el sal treaca in rindurile slujitorilor si sal ramina linistit si sa
traiasca in pace, bucurindu-se de iertarea stapinului, decit, dimpotriva,
sal strige in libertate si sal urle jalnic si sa se pling5. c5. traieste intru spaima
si sal fugal asemenea slugilor rele si artagoase si robilor lipsiti de credinta,
fiind m5.cinat timid viata de lovituri de bici. Asadar, dupa ce mai intii
se avintase in sus intru nebuna cutezanta, asemenea cedrilor cu frunzar
inalt ai Libanului 19 si fusese batut de vint si era gata sa fie doborit de suflarea
miniei tale 20 care se aruncase asupra lui si era in primejdie sa fie smuls din
radacini, si-a dat seama ca trebuie sa se apiece ca trestia cea subtire si
sa scape de puterea suflarii care sfarima muntii si doboara culmile, dupa
cum spune Sfinta Scriptura 21. Tu insa, preaiubitorule de oameni imparate,
pazind porunca Scripturii, nu ai vrut nicidecum sal zdrobesti trestia ce
se fringe 22, care se incovoaie si se pleaca grabnic in ce parte vrei tu, ci ai
trecut peste faptele pe care el, ca un rob rail, in cutezanta lui le-a savirsit
nebuneste si-1 imbratisezi pe razvratitul care s-a indreptat si-i ierti lui
greseala, deli trebuia de crunta moarte sä moara acest om, pentru lucrurile
de neiertat cu care a pacatuit, incalcind credinta de slujitor 23 si desi trebuia
sa fie zdrobit si sters de pe fata pamintului impreuna cu tot neamul lui 24,
pentru CI a viclenit cu toata viclenia care-i statea in putinta. Tu insa to -ai
purtat cu blindete si pentru ca s-a indreptat si s-a inteleptit si ti s-a
supus si ti-a cerut iertare/, 1-ai lasat sa traiasca mai departe si sal marturi- p. 266
seasca despre iertarea ta si sa fie pilda pentru fratele sau, pentru ca acesta
privind la ruda sa si cunoscind pilda sä gindeasca si el ca fratele sau si
A. se indrepte si s5. se mintuiasca.
Si binecuvintata fie lipsa ta de duh razbunator, imparate aseman5.tor
lui Dumnezeu ! Binecuvintata fie asemanarea ta cu Divinitatea, caci nici
nu-ti vine usor, nici nu-ti este la indemina sä pedepsesti, nici nu-ti ridici
repede si dintr-o data si pe loc sabia asupra grumazurilor celor ce au gresit.
Ci esti greu de urnit in aceasta privinta si cel mai adesea zabavnic cind e

15 Cf. Psalmii, LXXII, 26.

18 Cf. Marcu, VI, 52.
17 Cf. IV Regi, 22, 19.
18 Traducere liberal.
19 Cf. Psalmii, XXVIII, 5.
20 Cf. boy, IV, 9
21 Cf. III Regi, 19, 11
22 Cf. Ie,sirea XLII, 3.
23 Cf. Matei, 24, 45.
24 Cf. Numerii, XV, 30 §i urm.

www.dacoromanica.ro
 06£ smomaao seausruaL it

51e 6.79ti.x33x3 Am..rikyx.A.? Amt. 533 ?.(:) loox Aoyyrood Am.3-A9x1f. bi Tyycat. n3dV0A-
'50A3710 903.AOAd? ncniou 52 3A pox A91 A91(m1.d7or17onxo2L Aolmd.GAro FOX 513
11701X7OX A01(91=T1393 13AX2 An01.1000.6, X20
MOAckX201.1=3 AGCS, 4A19701(ox ir17or7o1009
AMA 45co1Aru K3 5(-ou. ,170131kth70d1.D1u3 pox 1701.33336 M)1 Ammoolchorbp 910th -
AmA9ocboch90u 533 Aroleyrbole'd > <
a7A917 17031 &MAR ?A? 2p170X Arlo& 51x7010oat 45oA3d91(1o0d 5(p 7od39 01, nog 53x1em3
pox Aolcc9(3.gArpocir Tyyou 51n0yyo1i. zyrpleori lo.edonox 17)x 701970T1024, pox
7099
,R90 A70 9 5old(p1,91ri3you 5odk379 pox G. G.X11(01110d1D :o3d13)Cn1(o1L rpR nodxxrd
oviroodanoi..rox pox Aex1o3 5(p 9 AMAG.170d1DQD 109 593t A? 52o1(1oaz. 513 Ts) pox
Ao9od 91 Aolt3 Aet9)C7o1,A7o1L Amgm1(332.E. LcT1 Iro.gLielood lrox 52o1 51oyL9 I7oA9R1g
Arodlort ran 501XTIC,000.GZX ?Rttri A131021.0A10X 03. '70odtcx3Ax3 roloaco Ti A3 51or13'on.L.
Tx*t lop!? 500.83D 4170i..31:)1.1331.)0x iv? 510 9/ pi
o 5okki)od3,9 '3931(31.3AnD 91 e2
02- A0x11(01170d19 63XA3A111..013AnD o1. ?R 11013/91 A0)1 'AmpaL1 11.93 E1 (2o pox 9 -032L

5oXyd 'iroleDIploaamop 1eo0 131;01R13 01 A01201Loc31 170X 513 ?I) 1ecly70dAid221. Aonori
Alf.1 AloproAd? not. .50170ricp.adol.70x A0102/.9 pox 01 A0c7olL Cq1pdaL31.DX rA3gtr.11
AgAc0m0X Ac9X3 not. 'ao.A.dR 119 /pi A93.6. pox &ono-J-1 rodo.trcodarrinsa 7o13L(-94A7o1(1cb
pox IlAced AoynoR Atuip1903110 50A3119A.ZA70219 tcri 510993OL9131.3170X 001 5011071tpli01
42. Aish.xnx? 57oAcik7o1,7o1,7ox not. Aocolge1(9 ?Rkori Tdrou 570R9O.L AcpA70A10213
3gGr1
i033)(31-1T11A1(I. nr+1 'A797o1(9x rya 570Acivodd AG1 ;dmr111 A7o pox Arod(pX m1, orayak -
i1m91,ty3-ti 59oR Sodu An0A A7e.G1(eAr1L3 00.3, 50A01apdx TAwritpAllu? 51101393=3
Cb1rL10 5110100= 01 50Cb1` 5(1a) 'Ac9n.1(3i. 53X933L3 51t2702 pOX 50d= AlF101, no
570X1.3Atf.1,70X 510.0c9dVI93 AG.1 'A70c170X307-1 513,1c02 'Aodlkdocb o?R90 drel Alevod
513 AoA9th Al(.1c7o 451c9xd1xoR3 SoyelAr 5tcnkd13 1:ox 5(-ora A9cb.xevp
Ap) 459.6mA.f

51o9krio1..oX1R3 oar? nod vox

53Ae.A.A.nD 570971131031.X3 A137019I019 50d1f, 919723
57091093X93d20lt pox /41 laL? cirxrox noolm9thrinD molcoo pox Aroldloyorlo -/or1d4311
'd 89Z 5709 513 ..A72'Aom-9611 57o9rr1.lor11eRe3 A91..po 701 w1(2daL oldi..311 51od31 5101 -oridood
'A797orr34y 5(p 511-0(10N A91 AolcIfxodt.c.-txp qprothoo way pox cichod 5101702,c0docbrin9
52.0X70X 914;00 57o91a.c(p1(ord3 pox 5o1(3i, 57o97oy(f.AnD A91c70 potproLA(...koyorio.GA/o 109
'I LtZ pox 91 'AoAnDoxnoR deatiro leg pox nosq 5=01 noArlomd2odL9 Avol pox
po1.Aor(3?
o1.x:of7olf 5o1 13L3 5101 'Atonopolac eArp 5o1Anox70x1` Tg 5coyy39 pox -?odonexielaz.?
noA pox 501Anoy10x1060= A01 1019X11012L3 110X 501A0)),od1d7060= 1)C9ononoTi 59diz.
X.? 5)33e1(erhol3od Aovox 5(/..dro0 pox 591..c10 511c70yyo3t. 5cp Asny ouzo AlFmog To.,/OX

MTITI)OCIA ol. 'Aoci31 ?TX 3A

cD 591n '50137-170An2 no rf. vadrox 5m.G7ox (?. ooncbox not
pox eyri.gIaridd 701 70.1n0)307-ad3 oolcool 7ceHt(..6, 170X 70Cb0d1393do
4501.A03`( 6Aor1
Acr1oRt9AX AfAx13 AC913670X0x132 510)3c313 513 AG.A.rith ilox 5133T110xCL1LD 91331.c%-
Vann 5ctorIA.circ) 513 ACI,..dridxourp .570970x.A.70ALI)ox
C93/90 chpi 3 ctoRod)? 5101901
A73931L9132L? pox 5p01, Ami..coo And)os) Irodoleual? 5no1. 57oX(-.A9 57o97ood1xoR3 no.G?
rps, 7017oricpda0 001972 001)(13e M0D1tth70c3193 A? iod?Titi, 'no.ri?yolL pox !"-no1,9o1
591(po 0 001 no3dnx 5exc932917ox 5o1(ellr xcloNop Ai 109 pox 59ciaL noi k1ey3.6.

www.dacoromanica.ro
 GEORGIOS TORNIKES U 391

vorba sa razbuni invinuirile care ti s-au adus tie, mai cu seama daca au fost
facute cu bunastiinta. Fapta lui Dumnezeu o savirsesti <astfel>, care nu
se zoreste sä pedepseasca cu moarte pe omul care intru multe a gresit si
care ce e rau a tins, ci asteptind <vrea sal vada> daca nu cumva se va
indrepta 25 si cruta pe cei ce au pacatuit si rivnesc 55. se intoarca spre
cainta <... >.
5i mi-am dat seama asadar, adesea cugetind, cum ingaduinta si omenia p.267,L246°
ta infaptuiesc adesea lucruri multe si mari si minunate, cum nici sabia
razboinicului, nici multimea de brate a ostenilor n-ar putea sa infaptuiasca
nici chiar in vreme indelungata. $i se pare ca Dumnezeu care lupta alaturi
de tine in multe, aruncind numai asupra ta truda de pretutindeni, nu vrea
sä dea si armelor o parte din biruinta, nici sal faca obsteasca victoria, asa
cum se intimpla in faptele de razboi, in cele savirsite de sabie, cind una
o face strategul, alta se face cu ajutorul ostirii, una se intimpla datorita
calarimii, alta o savirseste la rindul ei pedestrimea ; ci <acum> unuia singur,
tie numai, iti dal izbinda si ducerea la capat cu bine a faptelor. Ceea ce
si de data aceasta ai facut, neavind pe nimeni tovaras de lucru, decit
numai pe Dumnezeu impreuna lucrator cu tine ; si numai prin omenie
supunindu-1 pe robul razvratit, card sa te grabesti cu pedepsirea cutezantei,
fara sä te zoresti cu nimicirea, fara sa dai de indata certare pentru greseala
savirsita, ci intirziind pedeapsa si lasind celui care a gresit ragaz sal se
intoarca la dreapta judecata, ai fluturat deasupra lui de mai multe on
sabia, de pared voiai sa-1 lovesti, dar nu ai lasat-o sal cads si n-ai repezit-o
spre taiere. Ai facut sä scinteieze pumnalul, dar numai spre a-1 inspaiminta,
caci n-ai socotit ca e bine sa-1 Iasi sal cads <asupra lui> pentru a-1 ucide,
caci esti ingerul bun al pacii 26, chiar daca, pe de alta parte, ai despartit
pe frate de frate si ai facut sa se ridice cu razboi ruda asupra rudei sale
si intelegerea for si potrivirea intru rautate ai schimbat-o /in neintelegere, g. 268
inspaimintindu-1 pe acela. Mai intii 1-ai infricosat cu sperietori mai marunte,
ca Moise pe Faraon cel cu inima impietrita 57, apoi cu cele mai mari nenoro-
ciri si in sfirsit 1-ai adus sa ti se recunoasca, chiar fara voie, / rob ; la fel f. 247
fac si Dumnezeu care se minie si se infurie impotriva acelora care gresesc,
dar care nu loveste cu razbunarea sa si se poarta blind si mingiie pe cel
ce a cazut in greseala si-1 iarta aproape pentru folosul de pe urma caintii 28.
Te-Ai urcat si tu, adesea, ca leul din Basan 29, dupa Scriptura cea Sfinta,
si esti si tu fiul puterii, a carui inima e ca inima leului 30 si numai cu
ragetul ai pus pe fugal aceste fiare ale desertului si ale muntilor cu inima
tematoare si le-ai silit sa se vire in pesteri si in crapaturile stincilor ca sa
se ascund'ai. Caci n-ai socotit ca e bine sa te napustesti asupra for si sa-ti
incerci ghiarele in trupurile lor. Ai ruinat Intariturile for 31. S-au intors
in ziva razboiului si tu, ingerul Domnului, i-ai prigonit 32. Dar nu voiai

25 Cf. Iezechiel, 33, 11.

26 Cf. Isaia, LII, 7
27 Cf. Iesirea, X , 1.
" Cf. Iezechiel, 23, 11.
29 Cf. Deuteronomul, 33, 22.
39 Cf. II Regi, 17, 10.
31 Cf. Psalmii, LXXXVIII, 39.
32 Cf. ibidem, XXXIV, 5.

www.dacoromanica.ro
 Z6£ SflIa2i030 N110.I. S3> II

A0120/on, 513 n01(;102 Al!..yloth3x 4501A2-Olf.TIOA1O 1101 Att(..1 rool.coolDosop

5(o71 A231(2d
5cat29(f.norinxk3 33L31(d9 32 109 120X olnol
59d1L noyEr. Scolopat. 4n03.g, 59 tra pox
Atu1 12Dn3d.6,01(03 50A3T12An2 5co1(yf 32 01L9 A37-10A1dX 50 A?11 A91 mime, A0A3T19
117X n79te.x92 writ.; noriplroodpp 50A3TI0VIOsj 4A13101(.713 13931009 Ari 5901 5no1C91D
5U192 pox (bA9T1 613913.0 91 Aral. no1 norin.g, '13670ddl1d31r. pox d)1 Ski. 5ttm0x 5931(J.T1
931 67i 10 5131131k.k 52311G!. 5322211. 91(.9 (101 5n032 5391 570X1131 d(/) A3710111 59d31
ho.a..1.(1909
*d 69Z pox 1323 701332 nolnoloi I2ni3 A91 (101 5o0r(1970d 5012r1d2 J,)pdreop 'At m 5701
n01 norto9x Svinist eL13dcb A39)633)(3q 9 ,593.6, /1911019?A0711002 31 11)X 9131311.713 -
A01101 5k1 5U192101. '5(-93.oti.X01n(;. 51x2111(0 r9r1 pox 51013)(9,29 13a5997i non3r1(;)dX
12X 3290 opArrbn, A14.1 z/koimpri t701Aor33do70170x 701 raolt, 92 cbvpil pox 139tpofjris11.?
170X A0A9T1 21A30913911L3 5101 At?. 5701 211?113)3 31 pox 70110X719 pox 59thr139 (pi 1d33.i.-

loldrox 59131t. norl0ci2909 'I01noc,13thi)12 50101(.9 '591970 319131? 'n31(192ij A.99 -41911L3
Uri pox 5c91A7UnX31. 01 nnol)ridX 5U1 57013y197od wridp A(91\9201(3 110X dl 0 A(9)10X
c
?RA? 4301 X90 A5911(/.1(31.13(.3 (c 3290 Asonopthooana X3 nol, 61orittdX)odraL 13 32x
3193E 119121(1 53A11 (101 noso 5o13orld2 10.4.5911094 120X 4101/an3 X.0 C(.1( 101101903 31
pox '1ot2A19d313 59dat, no1 norikx 531nonp21(oxpn2 n133c),Fjcl3 poIncodint. tkoi
nroy)oX pox A13912c03L2 01 6271o1D opyyz) 590992V1 pox 513.6,tcoch3X 5no12o1
5on3719).)old311.72 pox 5oA371(pdX 51v-too 5lolcoo tooli.y3d 51oArittA313.A. > <

'd ELZ tiz 5(;) 23 3A pox /41(101 109 dlL 50 nol '&13y3.6, 02 n3y1s:nod poyloaL, AIR 13(/59101(.2 01
4 Astz A9w113o1o01op AoX1yno2 olnol. pox Aorik2t21L G.d3d133 pox kchoenioox /101199003L
AWL 32 ,(1(2 1193 109 12X 01(101 51031Lcodv7oy1th mitLxiAx? A91 tho.l. AkiopaJ000nonodu,
Aod13ll 201u29lr-Aodch21371 pox Rol, Sods(. Aocte,3y9 5017orico13t rnovylpth.oreop pox
3 4AOTICOA1R 131G3 LCT) 01 noi., 701D11/ A23Aod6
50311. 01 A0110XC30 A1)(102L C3R 0 Ti )01A109t1.
A9VO.kr A014:12 0109 r(
432L10y c(.101(.313311. CO9 170X MD? 5109 /DAV 31 cbo/l. da 5o 170i93x1
X? 529orool,371 6o132/1613 110X 99 52xIkcin2 lattl A7013d3970 Sk1 Sxrjechox noltpo
Anok A351oyyou 5loysto2orio pox 510doy3210 32 A131L13 901 209 5no.po3rrin9 -91cod3L
SodisoL 5mAo13A. 11013s:3x Slon-,tol 513 601LT Atta 01 fl 417).6939lA..0.(99 pox lo.nox 191
soFrop Aoc313H 513.4.kyoL A91 A3 5201, 510yo19oaL20 )pa. rioln;odu lrx Anon -ryzeop
5oA3T1911 Ao3102-'2901313r719 toL loll
91901 311 01 5od3Ti 701 A91po,11ox 5101 -olooatT
Slowly 59d3.1. oolttloio-rio 4A23y70trinD x90 5matoc.G93 Ctrl 1Xr,to pox 591270 31.
t8.193 11013 dal. 59 9 xaklotd 1TJx 53 01 /1.0231LT13 t1.19 1/91391...6113 110X L!..2 pox 5991
7pth1(3210 '()14;101 301 311 513 'A10197019034 dcb AO 1)7139 45136203191]L? kl9 131t3
A.1702)0(3X 0 Ari 45(10 011.9 41/013nplyr131:313.1. 539 xrp 2190MA.199C,t3 59dat 39
901 5rto32
A91 AtA,101t.932 290 70163.6,101LT1(190110c A1ol3x2n63 531em9(poririky2E, pox 1o1Dmori
311 A91 99 10711101 pox 4101119719 59 3L
13 pox 113 A91 A9A1y70X dijacbp 413 TIVX 01 59
X9 y A.A.Odk 5(10.670 A(.91 M91L19 110X '5(10X01(.39(12 131(1)03313 31 110X XdlIAJO 139 110X
(4)1 CbTiOAM19 170.0.931L3A(19 170X tv7370XodIn29 41213n12o2
roop nodwrrl nopo 170X
5o120 tf..6413DDXT11 177139 pox A73n3vd T.Gdo i0.Fj2r1213r1 170X 70X0d1A9D VOX 170111093
109 VOX 10120 510k9Aq (101 209 501107.1310 4501(112 3 9 ff. 500X I,,t Aldu 45o6coxo1or1(
o.km.X.)prp 5 G. Stf.v33LDn2 pox AU. 'Sol pox oi.noi no 7012 not3x)ori 220 A3 noyyou

www.dacoromanica.ro
 GEORGDOS TORNIKES U 393

s. abati chiar moartea asupra capului robului fara de lege 33, care purta
in pintece razvratirea. Caci aveai dorinta de a-1 imita desavirsit pe Dum-
nezeu si in aceasta privinta, ca el, putind sa nimiceasca si pamintul, se
preface numai ca este miniat si vrea sa ne dea noua numai parerea pieirii,
ci clatina stilpii pe care acesta se sprijind 34 si numai la cutremur se margi-
neste toata minia lui ; si de cutremurarea obstestii mame, noua, copiilor ei,
ni se zbirleste parul de groaza 35./
Si doar asa trebuia sä fie cel ce se urea pe carul imparatesc, cel p. 269
caruia Dumnezeu i-a pus in miini friiele lurnii, sa le poarte, <sa fie> cel
mai iscusit si cel mai priceput in asemenea conducere, de putine on si impo-
triva a putini folosindu-se de pinten si nelasind sa cada adesea biciul <asupra
cailor>, ci de cele mai multe on cu suieratul si cu strigatul <sa-i Indemne>
si doar sa slobozeasca sau sa string5. haturile si pe amindoud sa le folo-
Eeasca la timp pentru a duce carul pe drumul cel drept, asa cum esti tu,
preabunule imparat ; <caci> tu conduci cu stiinta si iscusinta carul de our
al imparatiei si cu indeminare alergi cu el, ILA sa pedepsesti cu nimicirea
si fara sa ucizi in grab., chiar daca vreodata cei inhamati la carul tau o iau
razna si trag care-ncotro si li-e gura teapana si mai slaba Intr -o parte si
purtind greu friul incearca sa-1 rupa si scuipa 36, dar tu ii imblinzesti
si ti-i supui si iara'si, cind au devenit mai buni, to folosesti de ei < >.
Caci, dacd tu ai fi voit aceasta, imparate, sdemult ar fi pierit / p. 273,f.248°
acesti robi razvratiti si ar fi fost zdrobiti cu totii si ar fi fost nimiciti cu tot p. 274
neamul lor. Dar acum tu ai si aceasta biruinta a omeniei. Caci pe cel dintii
razvratit, pe Petru, care si-a schimbat cugetul 37 si s-a ridicat din c5.derea lui
pierzdtoare si s-a Inapoiat la cumintia cea veche, de vreme ce nu s-a inde-
partat de bunul pretios al credinciosiei, 1-ai f5.cut sa traiasca mai departe
si 1-ai mintuit. Caci numai ce s-a intors, caindu-se, ca sa-si ceara indurarea
si tu ai si uitat de necucernicia inimii lui. Si el vorbeste celor multi care
impreuna cu el sint robi si fratilor <despre> iertarea to pe care el cel dintii
a Incercat -o si va fi pentru ei pirga a mintuirii lor. Si inspaimintat asemenea
pescarului Petru, cel care st5. In fruntea apostolilor, si redobindindu-si
judecata dreapta 38 sa mi se Ingaduie sa fac aceasta comparatie cu intim-
plarile din vremea apostolilor pentru asemanare nu e cu putinta sa nu se
ridice si el spre Indreptare si sa se intareasca si pe el si pe cei doi frati ai s5.i,
ca si in razvratire, convinga sä. se indrepte ; si-i va intari pe ei care
se clatina ii va face sa se Infioare de fric5., pentru ca au gresit fata de tine,
stapi -ml lor, facind lucruri de neiertat si nevrednice de Indurare. Si mai ales
pe cel de acelasi singe si neam cu el, care, chiar dad. Inca musca friul,
asemenea cailor naravasi si greu de strunit, si trage de car intr-alta parte
decit <fratele sau> si nu vrea sa tind pasul cu el si se impotriveste sa-1
urmeze pe tovarasul sau si sa alerge alaturi de el, totusi in scurta vreme si el se

33 Cf. Avacum, III, 13.

34 Cf. Sirah, XVI, 19 20.
35 Cf. Hesiod, Munci si zile, 539 gi urm.
36 Cf. Philostrati, Imagines, p. 311, 30, ed. Kayser.
37 Cf. Luca, 22, 54 si urm.
38 Aluzie la episodul I epadarii lui Petru" din Noul Testament (Matei, 26, 69-75 ;
Marcu , 14, 66 -72; Luca, 22, 55 -62; Joan, 18, 16-18 si 25-27). In momentul arestArii
lui Hristos, Petru, intrebat daca nu era dintre ucenicii sgi, se leapada de trei on de Mintuitor,
apoi, cuprins de remuscari, icse din incaperea In care se afla, plingind.

www.dacoromanica.ro
 394 GEORGIUS TORNICES II

xpOvou Tp4(37), aX4'917ceptTaol.tkvou, aapp(lv A& co, TOL gvtauToi) TaeaBiavrat

< .I
p.277,f.249w Ta [Lev 8.)) nept ToUTou Totai5-ra xat 0'1;1%4 gxovra, al!) 8k, 6 v.eyaXo-
VOLITOCTE PCUTLXSI5, 05 Cuyoi5 8eay.ev avic-qc, arpocyyaAtav 8i civccAoaac xcci.
aLv8eay.ov ecXX1X6v8e-cov e'repotou uyoi3, cpaEl TLC, am xaTec Tbv TcoXov 0.6Xwv
bEvaponcov Otkaetv, 6.rt X0a 'Cowan-qv npoawvutaav 11 811.LOTIX)) XexTLxi) Tc7)
TOncp xaptCeTat, 8v 8 c'ercoa-rc'e-rqc 8xAoc xopo(3a'rei., xal Stappigag aup.cputav
8Xou yevoug Op.o.e.p6ou xat atip.cppovoc xat cp6crecac 8e xaTeutLeyealiaac alsysijg,
orc ateaTlaac CcreciAA1)Xcov tilloyvtoug oUx in'ecrocO.oi.4 61.Loyveop.oatv xat -rip
ev xaxoic 8tecrnaaac DwiliActocv eig 1.1.oviiper; Tceptor-hcrocc TO xaxbv ixatraci-
tov-roc, xat To 3r& TLVCC XMLvoupyilaccc TepcicaTac 'CC xca ateAn-ra 85iXoc et
To8v.reilkv 11,..h ii.Ovov TO AotrcOv Tijq krcoaTcfc-ccaoq Tairelq 11,IDEpac napaa-cla6-
tavoq, ScXXec xat rcaveaviac xupteUacav pappaptxiic Boo yap xat Aaktkrac
Toiq al* iyypripetv soUXor,c kau-rOv cfc-rana:c xat 6pxy nta-rollrat T6 Tijc acgAsiccg
xetp6ypacpov <...>.

www.dacoromanica.ro
 GEORGIOS TORNIKES II 395

va imblinzi si se va deprinde sa mearga cum trebuie si in pas cu celalalt.

Si-ti vor fi acestia pereche de telegari ascultatori ai carului tau, ei, care mai
inainte erau surzi <la poruncile tale> si usor de minat, ei, care erau nesupusi
si naravasi iar acest lucru se va intimpla nu dupa multa trecere de vreme, ci,
indraznesc sa spun, ping la incheierea acestui an 39 < . .>. /
Asa stind lucrurile in privinta acestuia, tu, imparate preacuminte, p.277,f.249°
desfacind nu legatura jugului de la car, ci latul si legatura puternic impletita
a celuilalt Jug asa ar putea sa-ti spund cineva care ar vrea sa vorbeasca
in felul multimii, caci in vorbirea poporului i se da si acest nume locului pe
-
unde bintuie gloata rasculatilor 40 si sfarimind ceea ce tinea intreg neamul
care intr-un glas glasuieste si la fel simte si invingind natura ins5.si prin
fapta despartirii fratilor care gindeau la fel, dar nu intru cele bune, si des-
partind in doua parti singuratice ceea ce era intreg in blestematiile lui, ai inju-
matatit si ticalosia : dupa ce ai savirsit astfel de lucruri noi, minunate si
neasteptate, e vadit ca vei face de-acum sa treaca de partea to nu numai
restul multimii acesteia de razvratiti ci vei deveni stapin peste toate nea-
murile barbare. Caci, iat5., si dalmatii se bucura O. se numere printre robii
tai si cu juramint intaresc zapisul for de supunere < >41.

30 Cf. Odiseea, XI, 248.

" Zygos, Jugul", veche denumire a muntilor Stara Planina de azi.
41 Asupra acestui discurs yeti si Ivan Duicev, U kazaniia za vcIstanieto na A senevli v
recita na Georgi Tornik, Sbornik na Balgarskata Akademiia na naukite i izkustvata", XL1,
Sofia, 1945, p. 52-76 ; Jean Darrouzes, Notes sur Euthyme Tornik es , Euthyme Malakes et
Georges Tornik es , "Revue des etudes byzantines", XXIII, 1965, p. 163-167. Discursul
pare a fi fost rostit tnainte de 6 ianuarie 1193 ; vezi si discursul lui Sergios Kolyvas, In volu-
mul de fat5., p. 375 si urm.

www.dacoromanica.ro
 rECiPTIOE 0 AKPOITOAITHE

XPONIKH ErrrpAeo

1. p. 18 11. <...> 'roil (3acn.Xicoc 'Iaaaxi.ou Tiic Kwva-rav-rivou xa-rci.pxowroc, xat Tijg
yaile-r7); .&avotSalg a&roll, Ilyciyvro sic yovaixa 'rip, i)v TrpoetAxetv g Oirrypta;
eopillp.ivriv, 01.rraTkpav °Lacey TO Tiliv OUTypcov ecpxovroc. knit Si gt.te?ae -ap.
yecp.ov =LEN xat Uniipxiv oU-roc pacnAtx66, dcEE6Xoya ght. yevia,5aL ToUTou
xat -rec IcvaA6p.a-ra. brrei5,9-ev iE lercc'calc Tijc `Pcol.i.cacav inapxiac rcp613a-rci 're
xat xol:pot. xat 136eg auwhyov-ro. &net Si isAcic» Teiv (IXAov 1) BouAycipcov Tpicpet.
Tati-ra, xat 'rack.) nape( Talfrrlc Ourtyrotwro. T6 si BouAycipaw cp5Aov gxanov8ov

www.dacoromanica.ro
 GEORGIOS AKROPOLITES

Georgios Akropolites s-a nascut Ia Constantinopol in 1217. A fost trimis de tatll

sSii la studii la Nice-ea, unde a avut ca profesori pe Teodor Hexapterygos si pe vestitul
Inva.tat Nichifor Blemmydes. A fost coleg de invatAtura cu viitorul imparat Teodor al
II-lea Lascaris (1254-1258), pentru a-i deveni mai tirziu profesor si in cele din urms
apropiat colaborator. In anul 1244 a fost ridicat de imparatul din Niceea, Ioan al III-lea
Ducas Vatatzes, la rangul de mare logothet, iar in 1246 it insoteste pe suveran in cam-
panie in Europa. insarcinat de Teodor al II-lea Lascaris cu inalte functii militare, is
parte in 1255 la campania impotriva bulgarilor si mai tirziu conduce trupele bizantine
In luptele cu Mihail, despotul Epirului, dar cade prizionier (1257). Dupa cucerirea Constan-
tinopolului de imparatul Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282), revine In capitala
imperiului restaurat si intr& in diplomatie. Ia parte la conciliul unionist de la Lyon (1274)
sustinind unirea bisericilor, potrivit dorintei imparatului. In 1282 e trimis ca ambasador
al acestuia la Trapezunt. Moare in acelasi an, la scull& vreme dupa revenirea din misiune.
Georgios Akropolites este autorul unor lucrari de istorie, teologie si al unor scrieri
panegirice, de caracter retoric, In proa si versuri. Opera sa cea mai de seam& este Istoria in
care urmareste evenimentele dintre anii 1203 1261, adicS. asa numita perioada a Imperiu-
lui din Niceea, continuindu -1 pe Nichita Choniates. Aceasta lucrare reprezinta unul dintre
izvoarele istorice cele mai importante de care dispunem pentru amintita perioadS.
Akropolites este un autor obiectiv si un bun cunoscator al evenimentelor contemporane
la care a participat nemijlocit. Stilul sail este al unui scriitor clasicizant, dar nu prezints
exagerarile ,Si pretiozitatile unui Nichita Choniates.
Istoria lui Akropolites ni s-a pastrat in trei redactiuni : cea originall, o alta pres-
curtata si o a treia adaugita. Partile adaugate in aceasta ultima redactiune se regasesc
M In compilatia lui Teodor Skutariotes, contemporanul mai final- al lui Akropolites.
Din punctul de vedere al istoriei romanilor e demn de retinut faptul ca., atunci
cind relateaza, rezumativ, rascoala Asanestilor pi crearea Imperiului vlaho-bulgar,
ce nu intr.& in cadrul cronologic al expunerii sale propriu-zise, Akropolites nu pomeneste
de loc de participarea viahilor la aceste evenimente. Faptul nu poate fi invocat ca un
argument in sprijinul opiniei acelora care neags once participare rornaneasa la amintita
miscare, asa cum gresit s-a facut uneori. Akropolites este influentat de situatia din vre-
mea sa (And creatiunea politic& a Asanestilor se bulgarizase cu totul, ca si dinastia condu-
catoare. Istoria lui Akropolites a servit ca izvor pentru compilatiile lui Teodor Skuta-
riotes si a lui Efrem.
De oarecare important& ca izvor istoric este si Epitaful compus de Georgios
Akropolites In onoarea lui loan al III-lea Dukas Vatatzes, mort In 1254.
Editie folositd : Georgii Acropolitae, Opera recensuit Augustus Heisenberg, I II,
Teubner, Leipzig, 1903.

ISTORIE
1

1185-1207. Rdscoala Asclne,stilor. Expedilia nereu,sitd fmpotriva for a lui Isaac al II-lea

11. < . . . > incepind sa domneasca in cetatea lui Constantin imparatul I. p 18

Isaac 1 si murindu-i sotia, el si-a luat de nevasta pe aceea despre care am
spus ca era de basting din Ungaria, pe fiica domnului ungurilor. Cum urma sa
se faca nunta si anume nunta imparateasca, se cadea ca si cheltuielile sa fie
pe potriva ei. Asa ca din toata imparatia romeilor erau adunate oi, porci si
boi. Deoarece tara bulgarilor hraneste asemenea animale in numar mai mare
<keit altele, ei i se cereau mai muhe. Dar semintia bulgarilor care a rupt mai

1 Isaac al II-lea Anghelos (1185 - 1195).

www.dacoromanica.ro
 86£ SflIDZICY3D V1.1'10,301300/'

pi 701 70It2(331 510370TIC9d 9010101 pnt nmyyou yoat.ncryt 9d2t non3 Srolek 52o19w
n7ri919ouloclen10 31 1)OX 1939T(10 mo3\01r. 113x moyln-ri moyy3, 4mgm33 1)3X )21(031
A3 510V(91L 5101 4119313 701701L )oCh33L (101 5C031(19)4 (10331(1.070a 41201M10d13X no
,019 2019701 non9Ixoth0l1(nog (4711.1.cb .393102X3 ic3X3r1 nnol not 5(o3x197o4j nolx:oxwi,
nodochooht; o1 5on3A 4131013 zrricod 51o1 7019 39 41 4.1(170101 A197760da n3xti.131[31-13-ri
Amligholto? Fox ponoi-opop nT.o-vc )rrionpol 320X 13c131(10rd 5141 4570dTX 01A20.2L39
x)i.. 521n? not norlw nol.3)oxlc3X3T1 nodlioL, n2Inn,do2 5on3to.oti.lool nolciol xno
70171(2 loiloril:prisz. 5lo370ricod t).}-j?Aq 531noXl dTA. 70 3oc)ok2og 01 /n2x3tnx7
d 61
noXvri-rin oat. xpvt n903o3t.3 (Li ncoporicod )&139 (.:21 101 pox 9 5c31(19noipj 5709f1.a.x/0n)3170
SoixTno.oi, 01 ncoi. nco3zrkod toolop nml:ol:onnD 4/orin32.)?di,13 ncompoca,lox .13dr,-,X3
nts. nno4 noropchoot nTld:oo.: pox 7079 5G.l ddritcD3Bi 5)1 5(03,0oz. nt!..1 no9o39 -3Th109i&10w.
Son MC/ not noty 10131). 9 39 (LTD-v., Ti..3.71 901 4191042L9 50120119310d19 52/n3
901 n01nk71(03L 90 7orionollf.9 So4j2o9d1x 7x,13Xd3913 r.GAR pox Si 5)pnt,tx.o 1t1OIL
n
5o9371/09 9 5c3y1Do4 5o1x707093., Snot 4.13xdo.otoaq5notoil.)tnoa .a>1231.k1x)da,.oxawx
ncompo,chou mill Si. cI).A. &01331.(090d1f.M9chplvtog 5c19A312.2 5o21olno 77o123nx1thf 52dit
A91 20r(11/)0 VOX 13clelted (4)1C,00 mo.gnxx 'no9ocb,3 9 39 523ylovij ()I 6191( od.g, 513.0 vox
701no0i nt,p, o0Dn01oc3 21 no3nX3you 7)0.q9x9e,-)ch3X moy10-1-1 1201l0193n701L70 not now.2.1.
xcio Anyt.q? A20 Attt1 Ate., A3.6,&11.3 'n299 513tk17o3ol3Gyvo 221.2 901 notoA.ynog
A70d141XV1 70X101 110q1313 170103yc1O4j34j M1,190011L31/9131L3 A00 61coo MApioXd31e ;Jo
lochcaycioa 1M1 61LATM31.0 4(bArd0/13.A. 1VX 19(1091[70IZX 01 91tp01Lc A103.170 -7261.0
7An3a. VOX tonorpvtxs) (m1)1= Stu. 57)1173d11) 4nl,..a3xD0w.72 lova t!..R pox nt.f.i no1
93..1
5coroor4j .2o1ctz ipctolupL 33 loyyou. nm1 4mv1)o.ricod 10 n
5319V097312 13T1 nOt
5coromo4j 309r3.91 31 A:091k pox nA10u.101310 n3.gr231n3 Ettcp33n63 Q1 &col ncocb?,lxnoa
'50n3J. n:013y nt!.yyooz, x3 M)1 molvricod; 4fo09k9d3x reop '4.9 loox X3 nco1
moriti.mothooLACOX 701 .00d31(prrill STU 31 d701 nos. 5co3y79704j 57o93rioodriaL o1n04j100A'70
pox 5)01(107t M01 ncoriti91u.3 pox wrik.ca 50.01(1E513 n2i-coolvx 9 If not noxycLord coolD -
'd oz .nod > <.. / 9 Arri Af20 5(-,13y19)o4j 5o1x10709I, 1513 nG non3Inloi9ncom nor o13Xc,1)5TAndo .
gi
n3tcLt3i.na, xcto Tkpo xilxrrilxida. 5101 51o7xricod x3 nochpkynog
n3XdkaL2 rev? 1)ox no1 5co3o9)o4 nopoor.oi, go.u; (201 (10C1:0(3270 nolcoo non3xv;
a
501nwrubn1 loox clomp° 39 MO1 AC9X1707R0c1 AM1114.X9 'n0n37iriky1331.3 1or13101t
10100ov/130u 5101 51037o-rico,' Iodrat. AM1
AC9dflynog olnon313 1d3oL 701 G.dri 5(.1.1
5co3y93Ln03t3nylo 17ox csitod3a )16,9 l)ot 9 d(0170d1DOIC0d3L )127irbox 51t ouct
mochpl.ynoa covp3 '5on3712XT71 901 tzok3vp n01 Az.oy, nonnopcoi, 3121 630110x -
5oinoX 9 41. 51nc9ik3 mesw, OSkR 13X93 45ctodo09)0 nr2 9 nri 5od13ll 4013i73x3
9 n 51tnnFo3. pox nol n3T1 nkneurmic 3X3.3 'n01n103,,G3Ti n21 39 nodim )orlfArli, 11
9x 5)ort 5k1 nolmo? 5)03Xdraq A73XdW 00A33X3 .01V993y3X312 tf.. 31 drp,. (A.vp137-1
v4j3oy.6.9c13ll pox Lt 5no1f4Jod3.i 37ox 701 id= :oirpo Ma. 6d13H )odzo.t. not nocb10910
nolnw Az.oy, 5e2 5023/q0 Sodltyx 1)olltd(p939 n3.61 pox idX31-1 nol nnn /p1 201n0101
9o1 nod1.311 11013>0Tion0 .vdcpx 703nn3 Anol. 5c101(1701A3 570999012 9 ATILT, 5cox1y19)o4j
'd TZ ncoX(3)o1lox f101 noxinholinog 50094 1101n3A06 pdVal 901 31(oclaz. noeo)0970 nolcoo
g9011)4I, nal 5nonik 9 596109'70 noi.cpo
59 pox Txp..nrchoaz. dod933D2 13ri13v9)04j 39
nt-ochplxnoti n2t nods?'" 513 mo33.414:7od m31.m.t.xmf
g5U'AmP(9Ic tf.r1 M91009(1.1(3,6, n(01
17ox 9 201 tue.ov, n
591n SEtnomic 113 T1xt,t05-f n3xca3L.9
oi
0 5o19 n2o 9 5tx.no,ocoi 5c130D7o4j ncochol.ynog 5139r3iono moyyoo.:
31 5101 5107)D7Imd 50111)0 13/10131? 6(0X)OX 5coXn193 39 pox 5101 51ov:11i, 52o1c70
AID d)ol 50120 5;13)cuo)od (modi,oknog 3121t0 non-wool-DON -cor,o3 5g) Ana. lo

www.dacoromanica.ro
 GDORGTOS AKROPOLITES 399

Iintii tratatele cu romeii, ajungind pentru ei pricing de multe razboaie §i

luari de prizonieri §i cuceriri de orw §i nenumarate alte grozavii si asta de-a-
lungul mai multor ani, e biruita ping la urma de impkatul Vasile pe care
faima acestor fapte 1-a facut sa se numeascg Ucigatorul de bulgari. Apdar,
ping in vremea imparatului Isaac, neamul acesta platea tribut romeilor,
dar gasind un atare prilej pusera la cale o rascoala. Si se ridica unul, pe nume
Asan si se face imparat peste tars, cucerind tot tinutul cuprins intre Haemus
si Istru. De aici ii s-au tras romeilor nu putine nenorociri. Caci bulgarii, /
care-i aveau drept aliati pe sciti 2, au faptuit multe groz5.vii in <imparatia> p. 19
romeilor. Miniat din aceasta pricing, imparatul Isaac, adunind intreaga
armata a romeilor, a pornit impotriva tor. Mergind deci de-a lungul tarmului
marii si cirmind prin orapl Mesembria, ajunge in Haemus. Iar Asan cu
armata lui intra intr-un ora4e1 cu numele Strinavos 3. Dui:a ce si-a wzat
si el tabara aici, imparatul Isaac i-a Impresurat pe bulgari, dar fu infrint
printr-un vicleug de ei. Caci vine la imparat un bulgar in chip de fugar
si-i vestWe o navalire a scitilor, iar imparatul, turburat de cuvintele lui
si asta tocmai in ajunul zilei in care se pregatea sa cucereasca or4elul,
pleca de acolo. Nu a urmat insa la plecare drumul pe care venise, ci, inFlat
de bulgar, a hotarit sä meargg chipurile pe o scurtatura. 5i pe cind trecea
si se afla intr-un defileu, bulgarii ii cad in spate si-i risipesc toata armata,
i iau prada tot echipamentul ostirii, ba chiar si pe al imparatului insu§i.
$i cad multi dintre romei, iar cei care au scapat impreung cu imparatul erau
dezbracati §i foarte putini la numar. De atunci neamul bulgarilor s-a Infu-
murat, caci c4tigase multg pradg de la romei, ba chiar §i cele mai de pret
Insemne ale imparatului. Fiindca au luat §i corturile impgratului §i cupe
alese §i bani o gramada si chiar crucea imparateasca < >. / imparatul p. 20
Isaac s-a Inapoiat deci ca un fugar la Constantinopol.
12. Dintr-asta nu putine greutgti au izvorit pentru romei din partea
bulgarilor. Dar si imparatul Isaac, orbit fiind de fratele sau Alexie, a pierdut
sceptrul imparatiei romeilor §i nenumarate lupte au purtat romeii, provocati
de bulgari in partite Filipopolului §i Beroei, unde §i protostratorul Kamytzes
a fost luat prizonier de bulgari, in lupta, in vremea cind domnea fratele lui
Asan, Ioan 4. Caci amintitul Asan avea doi frati, dintre care unul se numea
Petru, iar celalalt Ioan. Iar pe loan it tinea linga sine, iar lui Petru, des-
partind o parte din stapinirea sa, i-a poruncit sa o conduca el. Caci Marele
Preslav si Probatos si docalitatile > din jurul for au fost daruite lui Petru
de fratele sau Asan, ca posesiune proprie, din care pricing pins astazi ele
poarta numele de Tara lui Petru. Dup5.' ce domnete ca imparat noun ani
peste neamul bulgarilor, Asan / e ucis de varul sau primar, Ivancu, care pe p. 21
loc a Si fugit. ,Si ajunge imparat peste neam fratele sau, Joan, deoarece
bulgarii n-au voit sa.-1 faca imparat pe Petru. 5i fiul lui Asan, Ioan, era Inca
nevirstnic.
13. Acest Ioan numit imparat al bulgarilor a devenit apdar pricing
de multe nenorociri pentru romei, din fericire insa §i pentru italici 5. Caci
el era imparat al bulgarilor cind a fost cucerit Constantinopolul. 5i cum

2 Scitii c cumanii.
3 Ta.rnovo.
Ionitl sau Caloian, tarul vlahilor si al bulgarilor (1197- 1207).
5 Italici sau latini shit denumiti de scriitor crucia %ii.

www.dacoromanica.ro
 006 scum:map varrodoliw

101(701I, A70D)21L Alp, Stu, 570111o23x7ohi A)odmX 59oIn703,62 olmo.olploazi S(oxlyunod

901 Scoi-mdoz A3 (a 131(o1n0n71nw19m9m 4170x 501/00 a (10/7025(10 701. 52o1comiox
Soi,AoA2.n312 17o7c 59doi, Aff.a. A1y92L non)oid2y, g DA10 01 5(9210 52olt-podL2
rl(LA3A. 9 cp,A. 523109n04 mocboA.ynoa St.tnAfmi, 3ipoyclod1 13X d 120.6,9709(;) A6t1
oolatiyi olt.2 my 170X /170 dR 0100 /19.11913 /170137i 11(91, cod rni AC93 A3.613X3 ins:no.olfioac
tvri mo1n3e4.1(nod 32 "vol. A:01dRV001(10 M011y 921.9 570d13X 170.693,13/ AC91 'Ac25(7011,
Awno2317od19x3 10 701(7011 x xy,x) 2. co A )0 cl 1 0(1 31 1101 5o3y19)04 nonrovoog
Sol-nom-a> 51o127o 170x <no* A9a. Aolt.91 nol 59xno2 591.noX31t.9 5)0113A3a A3 111
A11/1701DACOM 90140 .131( 513 A31.0 0 thOX Anol no opdxrd 53"9.GY? 1° 51.1.1 1d3V.-
117101

norm 53cloltpx10 i9m01(y3190172 59d1L A9i zro.mod A(91 Amchplynoa 6A4.11n779.1, )0113
volb.dponns 51012o1 1)ox nos. n0n3T1ki-dk13 noAcanix i7014.D2sJ 9 32 5con3ri970 ?R-
7)o13X '01201 pox 570.6,2x1 nolmo3c6,371 '5on3719dvood1.c. 1313 5cod3tooth X110 3)(13
5101 5109170V J071 /3X 110.6,9709 17:407/1311d3IL 1701ky2od3d 5170n7oX4.7I pox 9 A37.1
ZZ o113x3 toodx)orl (l031. 54.1 5co35(oacno117old2v 13aL7i31Lx3 32 )01)0X AC0.1 movolic 52o1
570.6,2x3 611 a Ii.X1V1X 70131)od19 molcoocaiox IxTmoolf.dX 51ovolic A371 A20 543
5iouaL3,(13 ()1 cl70/1) /1193X 170.6,913X013 dth70170X 7? 5101X 31 C101(9,12 170A13 5101 5105019
1101 9 C? '501707i X A3V131M17,0 xpn2 5co113l. 7717)X
AC91 Acolloon? 9orrid9 1)0.6,9x3 32

Aod3J-9eonox lonvi915oLT n0431943.6,1135(3 loco2t,tanaL3 5101 51o71m0n3 no tEri 531.A32Aq

10 105001I 6001 7? AC91 mo.Gnxa 1701.Anol4.17od19oolzx 170X IA 41701/VOX 3.1..Dm pox 1101.1170
n91 7035(19704 AoAin02vog 11(912)0ov; lxincov? 110X l'10171932 170Ak.G.X7011.72 59411 A91
7031(1910d Er ACOCJTA.XCIO .AU.11/17?(OI 0 41:3331.2 5C2 419706 170X Aka. 3x Alt!...voth T137/ 114.1
/4)0069 513 X /10V(31Ki dX 170911707ik 61. Cbcbpdc370d 01(71. 591A3 51.1.111701 AC91/11011
nk4T1d70.6,70X3X pox Mrl99x A70D13.q.orxr1vid31t. X cl COXX '113.6, 10 11371 1120 701a3Nrc
-
1)011)(03.LCIOA X? 01 CI mx3a.nlodlolL 01 59Ao.A.3A. x2o uovidcon.A.3 4113 4009130. A/010311.?
/170,
Ski.. 5co3x9a 110X A7033)( ACOJA:110 lf.1021.31L? /170D13X xvooli, 57o, 57onkx9 10 AnoA.
531Anc613yo1Lf 101(7o1I, :olroth )pdarrhoy 113 51701 5120d31,3th9 0Af 531A70r11 5i)0n4009 pox
A.101rt1O3.t. 53192 5101 yOIL 517013 5m 1913431. AC09371 AmIx(1n 53270.A.Mb 16311. 1 k
A
non31fooloncom An0A.57orod2LlDnockoX 5319111 01(101. 10 5_1 n0n707d2y, 53do4x10
lea, ;anvil-113\0Na? 51701 5170114.x9 01mo97rkx3 9 /1371 A20 5c135(1910d A(Od7ply/10a 70170x
791 lo113Ti4.XD32L2 5101 51)0115(02Ln0mo1d2v, 51f.170dX13 170.6,93/131 511.1 Ch9 MO Olt (93)( 5
'A3ok-rldm lo 32 kA Atl. /170 01 01(101 5volf.a.3Xsp000.on2 Ago 121.3 ILI I.I.J.loo.op 0 An)].
3172

AC9,370k010a 523)0974 2,L o c3oly X k 1709 5no1201 n39t1.y3clt \op 513nd)ocy 5coy31A20=
513 OlL 01X d X A703 10 a .10(372A.V10 31510 chip. 513x91L3No 'MX/VP 1)0.0k19 0 319 11 01(1(30
11:01 11(9/131.170A(12 1701A.6,dOIL 011)013 170.6910.0 / 5704100 M10.A. 113.6,13X3 0 Am.,- Atodfdlynoa
d CZ '5ct3v9rid Gt71 coX3 11 Ol Am2o1Lri3 5m mot aolcoa AmIA36,4do1oo110x
of '1101)0X93 nod313 32 5014 01 4noA3r1)o191..041 AV9101L
4.71 11
13X3d110170X ZIA' 3X
-
f.4 A101 &Myr( Ago OILTI1OIL &kV( 101L3 k 01709 5noc32ropirpo 5701 513x91t. iRoanodReop
-
5o1137170D 17ox fLosyp, 5rtI17px970izx 91.51pIctr 32 lo rri1A.9m013 Sr) 7.1 31024 tod -
5C10170T1 X/0/1/0 A1910( 1113X9 MO1 Acqd31361:1 1)0.6,93loc1211.c.3 Am3x911. 3rf70x9317ox Ano.A.

Acod.qfd n!?.colcoo n1+1 'niyoacloont.roa, 19M7'1273 nvdt.39 2o '117o9 5u4 chou.

631 '17)113x 7013 5701 5xvvc9 5z9op2c '513,toas. 4.1 'tools.txxidlla 91 novopll
6ddao
'n919331wd 'n7'o2c.9c7cI10x 'royourloroolzdja 4nttclx3oiq 'myouctoIRrotrof nclow -
ni!..3,
mxour,ton n01dcp3cid3u pox 570vai '51;Actolt. 519 A13-ri.6,13l0 ccto A.92...A.m3dX 32 Acpox
5vcoup Svpdchocholc 13)3,6,2ox 1101 nodLoL X3 Acol Am321 mos.
113.6,13x3 1c133/. 5701
OILX)dRAIII. AC011371912 X ro m93011, 5701 yx 51391.1. 513.611L3 51701 X10 1119314 -
COX MO71

A)onfaholnf 4n2o 5m n3x970(13 0113101 mo1 m2 olzmp.A.d13 59d11. 5nochp.A.yrion

Acoxmx 0 523v94 a 45013(197) 170X 17:T913100X (1371 A313)(3 1123X? AO f310A.Vt0a 0 A0A017(
0170TkOci AO-LX AO 33 OAT A3)7Yr1 AO11703 9T1 X 1CJ A/101 170,X klc170 5 1/170170X 57014 100930
-

www.dacoromanica.ro
 GEORGIOS AKROPOLITES 401

italicii si-au supus intreaga tara a Macedoniei, in vremea cind Balduin care
domnea ca cel dintii imparat in Constantinopol, ii diriguia, ei au cerut. ritos
Adrianopolului sa li se supuna. Iar imparatul bulgarilor, loan, a apucat
si a cucerit Filipopole si a luat multi captivi dintre romeii de acolo. Dar cum
adrianopolitanii nu voiau sa se supuna italicilor, italicii pornesc cu razboi
asupra lor, insotiti de insusi imparatul Balduin si de loctiitorul dogelui
Venetiei la Constantinopol. Ajunsi la mare strimtoare, locuitorii Adriano-
polului trimit soli la imparatul bulgarilor, loan, cu rugamintea de a be veni
in ajutor si de a abate primejdia care-i ameninta. Iar el primeste bucuros
aceasta si, luindu-i cu sine pe sciti, caci era vadit ca nu putea sa lupte singur
impotriva latinilor,/ a vrut sa-i infringa prin siretlicuri. 5i el a r5mas undeva p. 2z
departe de Adrianopol, dar a trimis asupra italicilor pe sciti ca sa se foloseasca
de armata scitica impotriva lor. Italicii au obicciul sa calareasca pe cai
falnici si sint implatosati, cu trupul acoperit cu totul de armuri si din aceasta
pricina sint greoi cind ii ataca dusmanii, pe cind scitii, inarmati mai usor,
sint mai liberi in miscari cind sar asupra vrajmasilor. Ping se se adune,
italicii sint atacati de sciti si infrinti, incit si imparatul Balduin insusi a fost
prins de ei si dus in lanturi la imparatul bulgarilor, Joan. Dupa cum se spune,
dupa ce 1-a omorit, barbarul i-a folosit craniul drept cupa, curatindu-1
<mai intii> de tot ce era inauntrul sau si impodobindu-1 pe dinafard 6.
Adrianopolitanii n-au aflat indata ce s-a petrecut. Caci de-ar fi aflat ar fi
iesit din oras si ar fi luat ca prada pentru ei corturile italicilor. Iar italicii
ramasi <In tabara>, aprinzind in corturile lor lumini stralucitoare si facindu-i
pe cetatenii din oras sä creada ea ei sint acolo, pleaca la miezul noptii si se
retrag in preajma Constantinopolului. Dimineata, locuitorii din Adrianopol,
dindu-si seama de aceasta, au capturat lucrurile ramase in corturi. imparatul
bulgarilor s-a repezit, dar, sa is in stapinire, potrivit fagaduielii adrianopoli-
tanilor, orasul lor, dar acestia s-au impotrivit. Indignat din pricina inse15.-
ciunii, imparatul bulgarilor vru asedieze. Dar bulgarii nu sint deloc buni
pentru asediu. Caci ei nu stiu nici sä aseze helepolele 7, nici sa inchipuie alt
mijloc de asediu. / Plecind deci de acolo, imparatul bulgarilor, care nu era p. 2a
impiedicat de nimic, caci italicii fusesera loviti cumplit de el si nu era alt-
cineva care sa-i stea impotriva, cotropeste toata Macedonia. A facut asadar
foarte maxi praclaciuni, robind orasele cu oamcni cu tot si la urma distru-
gindu-le. Iar gindul lui era ca niciodata romeii sa nu mai poata pretinde
sa revina in orasele lor. A darimat deci din temelii Filipopole, oras prea-
minunat, asezat linga Hebros, apoi toate celelalte orase, Heracleea, Panion,
Rhaidestos, Chariupolis, Traianupolis, Macre, Claudiupolis, Mosynopolis,
Peritheorion si multe altele pe care nu-i nevoie sa le mai numaram. $i ridicind
oamenii de acolo, ii aseza pe malurile Istrului, dind asezarilor numele
tirgurilor si oraselor robite. Razbuna la rindul sau, dupa cum spunea, ne-
norocirile casunate bulgarilor de imparatul Vasile si zicea ca <daca> acela
era numit Ucigatorul de bulgari, atunci el se numeste Ucigatorul de romei
<Romeoctonul>. Ping sa ajunga insa chiar la Tesalonic, moare pe-acolo de o

6 Aminuntal privitor la cupa faurita din craniul lui Balduin nu exist, In Istoria
lui N. Choniates. In traditia bizantina, amintirea lui Ionita s-a pastrat ca aceea a unui
dusman teribil, imaginatia p)palara. si propaganda oficiala amplificind actele de cruzime ce
i se atribuiau. In realitate 13nita nu a f.)3t nici mai blind, nici mai crud decit oricare dintre.
principii medievali contemporani cu el.
7 Masini destinate asedierii oraselor.

38 0. 2278

www.dacoromanica.ro
 Zot SILIDZIOCIO V.11170d0710N^

3923x3 13xotf.n.G., 13111dn3x3L (boon '533.6,3X97o1zx 5m

51/..x3n01( n 53M1 n0A.310 119
cb/rpo 9 Sosmnft. .n3n0;.A. 3033 ()V. 7) 619 5n0nst.9evox AOVL0A3
oc? 5v3n1L1-103.6.

70d3A39 1700.191113 619)) 170x 1110d9R 1:01A.X2L 10 1.LR.1 C)03y1L '/1)? Aid dTA. pox 5(ogIcyf
5c? 3101L3390 Ili
AC9170TkOd 701070901 7,0d1031. 001 ItOncto 'Tx)ox 5cp lx)x 7)rion9
.d 177, 6,31 170AI( 61901 54nnxix3 nlf.1 molkyxpq .noX,T 51.tnevfco10ynx3 chip. ktlf.youst.T
5101 97)IL. 91 chpA. ncog.nxz Sonol. 5on37h09lk1o1LoIR1 pox 5709lf.ncon1ox 51o1rp0 -lap
52033n3A. pox no21.9(31. nc?Xorsarl x3 5co399(1) 'nod?soncolca.g. Slonocb 7)(19(3134
ncoporicod. 5m (moil 190190 413x1f.n.g313 O 51&I 5kcby33f nompo u. 51)o 570x1(3doa
47orl0nto1 Al!.1 7)31.641X A1013.e A(f.131110A. 45(pd)ky13 51(.1 51&Xd1 Amt modfly00a

n3n0.A.3A. 511.170dx.13 nos. TR 001 079V ZRIVIL 0.111170C9I 7)X1yttd1 113 Z1A9 MCbStdX
511 fqdXly '13xI1I.d132/..3 5m 1d33L 5901 57o.G9x3 3xLcdcpX3x

'd ZE Og 11G, 50.19( '13dC9X 0 501(9C1l M)1 -yrtog

TR 701 MOCbpdt.1(00a pDX 51.6,27) 0

d go m9d3o)- "PDV. °fa

"TXDT `59o3n I 491 fai-^"7)(91, 37ox 091 -nodR"ITCV, no/ &no),
nonriltdp 2oxy3dog 5cox1y1970d ncoa. ncoch?.A.xnog '5o1n0Xd30170x 0 (101 &T9V6
5019 SGcnA7omI 7013V0A.06 50A311709LIAX 1d311. 701 M01 fliC99Td 423dC0X 9913X3 31 A0A9dX
A0A70X1C)3 o13 570"331- pox 510M1 M"91 MORctyxAnD M09(pd A3 619703 4MpA.70A.701d311.
Att..1 Mf.X1d1X3L 1)0113(10W70AT 4A101TIOA0dtLyX 17ox 137"13(01L 61 70yy1d0a 170X 70X1A
n01(101 170x 5rdcpX 51(1mdx.1.4 x90 5k)..3y9 -17o139.1. 9 TR 5700(yldoa noR9 17313Xd3913
nos. nodomd pox lot3 7012.(.3 19313 5kcHf.X131 61:3 Dolnxdopoo.t. poz.? TR no-tboxpop
531nonno cbicoo cbs. &Toy, U.nnFoi, -1loinoX(399odu nco.4.936 TR iviaxopcf 9
570yy3doa pox Tchou nos. nonnf giminoycbril pox 5co1c,to 51f17odx43 5k1 ncol.
ncodflynoa 5kolosop o 5kneIcoi, 1701te.913A.

'd zt 9g > < Ts.rx

5o1apdx ixwoxin Tchow. mos. moth,olxnoti pox Am/ nco.gnx1
o '5odcoR930 pox 17o139ocjerboyyno nri 'First mos. nco7ri3yost Sos.2o xno iolpo
TR pox M91 AS0A3190d1L 00197) 170X M)1 n3 13N(31 31 pox ncovolox pox lo/
n6n33x3
,os,nfiL 7o33y 51o1 51och0.1ynoa osan?A? 5cod91o1Lcodtioovido TR 1d3az. 91 nT.gcovo
54.4/Au o n)poy, '533.q317o13 59os 5no13yal. A(01 nms.),orin317odio 77ox xis.oropri 5901

www.dacoromanica.ro
 GEQRGIOS AKROPOLITES 403

boall de plamini; cum spuneau insa unii moartea i-a venit ca o pedeapsa
de la Dumnezeu. Caci i s-a parut, in vis, Ca un barbat Inarmat se repede
asupra-i si-1 loveste cu lancea in coasta. Ce-i drept, niciodata imparatia
romeilor n-a avut parte de la cineva de necazuri atit de mari, incit acestuia
i s-a pus si o porecla / care vine de la cuvintul dine. Caci era numit de toti p. 24
Ciinele de Ioan <Skyloioannes > 8. Atragindu-si de partea sa neamul scitilor si
intovarasindu-se cu ei, inrudit cu ei si cu felul for de a fi prin firea lui brutala,
se falea cu uciderile de romei 9. Dupa ce el a murit, fiul surorii sale, pe nume
Boril, luindu-si de sotie matusa scita 10, a devenit stapin peste imparatia
bulgarilor. Iar pe fiul lui Asan, Ioan, care era Inca nevirstnic, luindu-1 cineva
in tainal 1 -a dus la sciti.
2
1218. Ioan Asan revine din exil cu sprijinul rusilor si-1 alungcl din scaunul Bulgariei
pe Boril
20. Cuvintul <nostru> se Intoarce iarasi la intimplarile bulgarilor. P. 32
Primul imparat al bulgarilor, Asan, avea doi fii, / pe Ioan si pe Alexandru. p. 33
Cind amintitul Boril 11 a Inceput sa domneasca ca imparat peste bulgari,
Joan, fiul lui Asan, fugind se duse in tara rusilor si, dupd ce a ramas acolo
destula vreme, stringind in jurul sau mai multi rusi din popor, pretinde
mostenirea parinteasca. Si se lupta cu Boril si-1 invinge si ajunge stapin
peste o parte deloc mica din tara. Iar Boril infra, in Tarnovo si vreme de sapte
ani intarindu-se inlauntrul orasului e asediat. Tovarasii sai, istoviti, trec
de partea lui Ioan Asan. Iar Boril fugind, e prins si orbit de Joan. Si astfel,
Joan ajunge stapinul Intregii tari a bulgarilor 12.
3
1230. Dupd bdtalia de la Clocotnila, farul Ioan Asan al II-lea cucereste mire allele Vlahia
Mare (Tesalia)
25. < > crincen e invins de bulgari si sciti 13 Teodor 14 si e prins de p. 42
dusmani si impreuna cu el nu putini din neamul sau si dintre demnitari si
nobili, iar toate bunurile for au cazut prada bulgarilor. Fata de multimea
celor prinsi, Asan 15 s-a aratat foarte omenos, pe cei mai multi dintre soldati

8 Alta exagerare retorica a scr iitcrului. Nu se poate afirma cl razboiul bizantinilor cu

vlahii, bulgarii si cumanii aliati cu ei din vremea lui Ionita a fost cel mai pustiitor din istoria
Bizantului, care a trecut prin primejdii mult mai grele.
° Atitudinea tendintioasa a scriitorului se vede din felul in care interpreteaza analnla
vlahilor si bulgarilor cu cumanii. In realitate, bizantinii s-au folosit In repetate rinduri de aju-
torul neamurilor barbare", scitice" din nord, fie pentru a lupta impotriva altor popoare,
fie chiar pentru combaterea unor rasculati dirauntrul imperiului. Insusi Mihail Psellos, unul
dintre cei mai eruditi reprezentanti ai intelectualiti4ii bizantine, propunea impAratului Mihail
al VI-lea sa apeleze la barbarii din afar." impotriva razvratitului Isaac Comnenul, cf. Psellos,
Cronografia, II, p. 89.
10 Sotia lui lonita era, potrivit traditiei, de neam cuman.
u Boril a domnit intre 1207 si 1218.
12 Ioan Asan at II-lea domneste intre 1218-1241.
18 SCitii = cumanii.
14 Teodor Anghelos, despotul Epirului (1215 ?1224) si imparat" la Tesalonic (1224
1230). Infrint fn Walla de la Clocotnita, aici evocata, este dus In captivitate si orbit de
bulgari.
15 loan Asan al II-lea.

www.dacoromanica.ro
 404 GEORGIUS A%CROPOLrlIA.

xu8cccoTipouc xect cri)yxXuacq iAeo4epot xcct Tcpk Tat; cdrciiiv Coto Tcip.net xey.ccg
Te xoct Tc6Aecc, Tcixoc [Lev xcct TO cocACcvaponTov iv8ecxv4.evoc, Tc'excc 8e xcd TO
crup.cpipov TOUT) 7rpayi/oc-ceu61.LEvo4. if3o6AeTo xcct yap 8ea7c6crocc Tclv TocoUTow,
Tijc Pcop.ceixiic Ocpxiiq ecTcoaTirrac. o13 xaL TeTUrixev en d. xoct yap XeCT'CLUTWV
XeCT67,LV izeopec 7C0C,VTEc &VCCL11.43T6 TOUT) 1!)7t6TCMCOV, xai ytveTocc [AV int'OCUTOV
'A8pLccvoii, ix Toil 6xe8Ov 8e xcct TO Ac8up.6Tecxov, etToc BoAspOv &now, Eippccc,
P. 43 Ileaayovia xcct IlptAcercoc xoct / Ta 7ciptE Toti Tow. xacTiapcgie 8E xoct T-71c Aleycalc
BXccxtocq, &AA& xtzt To5 'EAPcivou xce-recxupLeUst, xcct p.ixpc To5 'IXAupcxo13
Tacc Xetac -rcocet.
4

p. 53 35. Kcceixeivo xaccpog xoct TO Tiiiv Zxuaiiiv yivoc, Taiv TccTocpcov xoc-
Tccapccp.6vTow ccUTcliv, 67c66oc TO Ucpoc ixetvcov kicpuyov, eccrxo1.4 TOv "Ia7pov
8Lcurepac6cevTec xcct TOv Aip.ov inceprc18-h6ccvTec TixvoK &p.m xcct yuvoccEE, xcct
p. 54 dcx6vTcav BotAyeepow rcoAAcct yap 67r7Ipzov xcAcocsTUec Tok / 0'0'5 Maxe-
8oviccc x(Spoug xocTiAocPov, ot p.iv iSEpL TOv "Eppov xoct Tac ixei.o-e Tce8tcc Tacc
pip) xoct TOv rcoTocp.Ov, Ov I) x681v
vop.acq 7COLOU(J.EVOL, ot 8i 7mi:A Tac xocTcaTipo.)
faboocsoc yAiLTTa xcc46:17rep EQyuev MccpETccv xocrovoli.cfca. < . . . > iMgov
yo3v Tac iv Mccxe8ovtqc 7cclvTcc xcct (Lc iv OXtycp tplp.cc 'Lac 7CCICVTOC Tc7.)v otx1Topcov
ir.otlaccv, xcct Zxu..9.(7)v ipltaccv TO Tilq ITcyoLp.tocc Ei7CEZV CyrcecpyckaovTo,
xcct TcoALxvicov 8i cinciacc Uriipxov eUxetpo)Tcc icoAkp.cp rcepLeyivovTo. Kai icpo-
veUovTo p.iv TroXXot, i0'xuAe6ovTo 8e ncivTec xcci ZI.LCCACOTiOVTO xcct dc7cep.7to-
Aoi.ivTo iv Tor.; p.ei4o6cv ataTeacv, °Toy o 'A8pLccvoinToAeL, TW Ac8up.o-cetxcp,
T) KUM T) KcaMourcoAec, xcct EL TL &XV) 3jv Teixecycv ipup.voT6pocc Wxupco-
461)0V XCCI T9 7IX4jaEL Tc7.)1/ otx06,,,Tow ilacpcatavIvov.

p. 61 38. <...> ixentv o iv ispOq TOv pcurcXicc dccpixeTo ouTOS, xcct o PocatAei,c
Oc6p.ivo4 Te Toi5Tov iSiocTo xcct ioc 7cpoa9xeco3pivov Tw yivec xcct k.roCcAocc 8E6-
7C6T/V c'ovoptzsp.ivo)v. 8oiic 8i ocUT() xpiip.cc xoct Tptilpecg gE rcEpi 11/hydra1gv BAccxfav
cicprilxev, 6pxouc 7cccp'ocirsoi3 Xccpaw cpptxaecc, °Tog ixetvoc crovicrecoc )(act ticyxc-
yob:cc TcX-hplc 6v.

www.dacoromanica.ro
 GEORGDOS AKROPOLITES 405

si mai ales pe cei de rind, gloata, ii elibereaza §i-i trimite in satele si orasele
lor, fie ca sä se arate milostiv, fie ca sa-si slujeasca totodata interesul. Caci
voia si sä domneasca asupra lor, despartindu-i de impar5.tia romeilor. Ceea ce
si izbutit. Fiindc5., dupa ce a pornit mai tirziu asupra lor, toti i s-au supus
ara varsare de singe si ajung sub stapinirea lui Adrianopolul si indata dupa
acesta Didymoteichon, apoi intregul Boleron, Serrai, Pelagonia si Prilapos
§i / imprejurimile. A navalit si in Vlahia Mare 16, a cucerit si Elbanon si a p. 43
facut pradaciuni pina. in Illyricum.
4
1237. Sub presiunea tdtarilor, cumanii din nordul Dunclrii se refugiazel in mass la sudul
fluviului, instalindu-se in Macedonia
35. in acea vreme si din neamul scitilor 17, peste care navaliser5. tatarii, P. 53
citi au izbutit sa scape de sabia lor, trecind Istrul pe burdufuri si strabatind
muntii Haemus impreuna.' cu copiii si sotiile lor, fara voia bulgarilor c5.ci
erau multe mii de oameni / au cuprins tinuturile Macedoniei, pascindu-si P. 54
vitele unii pe linga Hebros si cimpiile de acolo, altii in partile de mai jos si
pe linga riul pe care limba vulgara it numeste, asa cum am spus, Marita
< ... >. Pradau asadar totul in Macedonia si in scurta vreme au pustiit-o
de locuitori si au schimbat-o cum spune proverbul in pustie scitica
si cite orasele se aflau acolo le-au cucerit cu usurinta prin lupta. Si multi
erau ucisi, toti erau pr5.dati si luati in robie si vinduti in cetatile mai mari, ca
Adrianopole, Didymoteichon, Bizya, Kalliupolis si oricare alta intarita
cu ziduri mai puternice si care prezenta siguranta prin multimea locui-
torilor.

5
1240. Manuel Anghelos, fostul impcirat din Tesalonic, ajunge in Vlahia Mare cu sprijinul
lui Loan al HI-lea Ducas Vatatzes
38. < > De acolo, deci, acesta 18 ajunse la imparat 19 si imparatul p. 61
11 primi bucuros atit ca pe o ruda dupa neam cit si ca pe unul care fusese
cindva despot. Si dindu-i bani si sase trireme, el sosi in partile Vlahiei
Mari 2°, dupa ce imparatul ii luase jur5.minte infricosate, caci era plin de
minte si agerime.

16 Este vorba de Vlahia tesalica.

17 Scilii = cumanii.
18 Manuel Anghelos, despot al Epirului (1230 - 1236 ?) si Imparat" la Tesalonic
(1230-1237/1238) dupa batalia de la Clocotnita. La data evenimentelor aici relatate fusese Inde-
partat din scaun si exilat In Attalia, iar predecesorul sau, Teodor Anghelos, eliberat de bulgari,
revenise la Tesalonic.
1° loan al III-lea Ducas Vatatzes, Imparatul din Niceea (1222- 1254).
20 Vlahia Mare ocupa aproximativ Intreaga regiune a Tesaliei.

www.dacoromanica.ro
 OEOACIPOE 0 EKOTTAPIOTHE

ETNOTIE XPONIKH

p. 117 MuCooN S6 TLS oixel:o oco-reT) Cotoyvooc -rip) ao)-rutocv, ?lye!, rcpk ov'yr6v.
`Tao?) doto.9-vflaxac, .36arcoroc kcOaxou -riii Dzi;), Lvov, &&V Coroathal aOL Tip POCCIrt
AeEctv aou, maivoc 'rCv ix8'pc7.)v aou Aurrhanc. '0 ai .8.up.o.),9sic ?6y 7cp6c ceyr6v.
evraiSacc ply xeCTOCTCOVTLC7dCTO) KopLoq et cpeLcrollocE TE,vo4 IE ccira6v. 'AxLva6vo.4

www.dacoromanica.ro
 TEODOR SKUTARIOTES

Teodor Skutariotes a trait in a doua jumatate a secolului al VIII -lea. El a facut

parte dintre apropiatii imparatului Teodor al II-lea Lascaris (1254-1258) si a fost
un devotat al vestitului patriarh Arsenie. Sub Mihail al VIII-lea Paleologul, Teodor,
care a ocupat si scaunul de mitropolit al Cizicului, a trecut de partea adeptilor unirii cu
Roma. In 1277 a fost trimis intr-o delegatie la papa, in legatur& cu problemele unirii,
hotarlte prin conciliul de la Lyon (1274). Aceasta activitate in favoarea unirii 1-a facut
sa sufere sub urmasul lui Mihail al VIII-lea, Andronic al II-lea (1282-1328), care a in-
curajat reactia ortodoxa. Persecutat, a fost nevoit sa-§i paraseasca eparhia.
Opera istorica a lui Teodor Skutariotes este o cronic& universal& de la Facerea
lumii pina la recucerirea Constantinopolului de catre bizantini de la latini (1261). Ince-
pind cu perioada Comnenilor, istoria Bizantului este prezentat& mai pe larg. Lucrarea
are un caracter de compilatie. Pentru prima perioada, pina in 1118, autorul foloseste
ca izvoare operele lui Malalas, Kedrenos, una din variantele cronicii continuatorului lui
Georgios Monachos, o alts sursa, necunoscuta, folosita si de Constantin Manasses.
Pentru cea de-a doua parte a lucrarii, (le la 1118 la 1261, singura care prezinta astazi
interes, Skutariotes foloseste drept surse Istoria lui Nichita Choniates, Istoria lui
Georgios Akropolites si o opera necunoscuta noun care i-a servit drept izvor si lui Zonaras.
Teodor Skutariotes parafrazeaza pagini intregi din autorii care i-au servit de izvor,
facind arareori adaosuri personale. Servilismul sau fata de model merge atit de departe
Incit de pilda, dupa ce a redat, dupa. Nichita Choniates, destul de amanuntit rascoala
Asanestilor §i luptele acestora cu Bizantul, el reia, constient, povestirea acelorasi eveni-
mente, dupa rezumatul lui Georgios Akropolites, pe care, de asemenea, 11 parafrazeaza.
Am socotit necesar s& reproducem textul lui Skutariotes, intrucit el ilustreaza meto-
da istoriografica a unor scriitori bizantini, autori de compilatii si ne pune in garda fat& de
acceptarea grabita a unora dintre informatiile lor. Exemplul cel mai caracteristic in
acest sens este chiar cazul vlahilor care au participat la miscarea Asanestilor din 1085.
Dupa ce, In partea parafrazata dup5. Choniates, Skutariotes ii numise pe vlahi ca atare,
In partea rezumata dup5. Akropolites Inceteaza A. mai vorbeasca despre rolul vlahilor,
deoarece nici modelul O. nu o facea.
Cronica lui Skutariotes a fost mult& vreme cunoscuta sub numele de cronica
Anonimului lui Sathas, intrucit manuscrisul publicat de C. Sathas, care o cuprinde,
nu indica numele autorului. Cercetari mai recente au dovedit ca acesta este Teodor Sku-
tariotes.
Edilie folositd : C. Sathas, Mesaionike Bibliotheke, vol. VII, Paris-Venetia,
1894, p. 1-556.

CRONICA PE SCURT
1
705. Revenind din exilul situ de la Cherson, Iustinian al II-lea Rhinotmetos trece Duncirea
fi, cu sprijinul bulgarilor lui Tervel, isd reia tronul
Iar Myakes, o slugs a sa, pierzind nadejdea izbavirii ii spune : Iata p. 117
ca mori, stapine ; fagaduiete lui Dumnezeu ca, daca-ti va da inapoi impa-
ratia, nu vei vatarna pe nici unul dintre du§manii tai". Dar acela 1, miniindu-
se, zice care dinsul : Aici sa ma cufunde Dumnezeu, daca voi cruta pe

taiat" ,
1 Iustinian al II-lea Rhinotmetos (685-695 si 705-711). Rasturnat din domnie de
Leontios (695-698) si mutilat prin taierea nasului de unde porecla de Rhinotmetos, cu nasul
Iustinian al II-lea fusese exilat la Cherson ; revenind In 705 din exil, in fruntea unei
armate slavo-bulgare, 11 detroneaza pe Tiberiu al II-lea (698-705), pe atunci 1mparat §i 1§i
redobindeste domnia, cf. Ostrogorsky, Geschichte, p. 119.

www.dacoromanica.ro
 806 snuoaxxims. vionivaziat,

iR A01 loncognix 'A0p.g.1(31g A3t1(L-913 513 AOl norholoat. tvijnonnfv pox 5:01(331D0i.70
nonycb?ig )(mu, Am/ 3Xl0 M03 (i?.19/0 59dat Alyrtodd?I A91 xanoXch) 457o1chol1(nog
1xo113nX911cci A71 6)1910 'IpxyoaL Od A10130 A13(j)01( (1o/4pm:boat 513
Airp.uomolt? 5k1 JO (1019 .5)713)(19)7d 5iynodd?j, 3g 101371 5k1(1oa.c. A9/4po g3Dod3t -
oioo '5I.L7111 cimf)? vox 1oc)319(lnif noycdg no/mom3 7o/mlocln7.9 'I0A3-rb0911ot0 523
myoatnomIroo/DAcom .roosAvricic,?

'd 161 16311 3g 01 Aolarrirt 5o13 Ski no/n1) 3y1910d 57)1 A(r)GaXa A(016.34101R 401
A0d191,, 10X 101 lot-bx)ode Ccdpi 4AcoArr1o)1ky 1913/3 'ncompocivx 57o1 51px70ricod
5z91odvp '5137boAng pox 5c? ALLA? 50A3717)9l1(ato 'Aod319.o0AA3A. no 7018 01 50tk1(1t
A(01 A(937131(011. A0A071 1/3X (1071G162 A01/13Cht A9 Txif 770x xrig of Ano cburiox
(:)x1c10dd70d .noATIaq 513 Akrilf.Arl &collo 7) 'AG(.6,-)d1t zx3Af4 0 59AkA7l0m 50130,
701 rcliattLxD '33t131g oLfoo)ciarvIR 3101L0 9
AM1 fixiodo 170x 1o3noR3x70N 701D231(3:
o71ic.6t1. .01 AQA101 1)ox 51(.101D0atfog AC9LIA-pylo710 Am/ Acgt,nxa '50A371109rc131oaqo
5colt13 n39 53 10x513D0d7InD /10(0710 57)1 'n31o.v3nn9 re6531.9u 'loon? 59d2i. 3(1r 5n01
ionrittcltin '5Fluitio pox 51o911 nun. dzw 51o1970 nco.i.non3m0d3L 3Rn91 A01 no2odi
Z61 50A3717)99x1(3th3 A70.0X11, AkAn.00dthoyicb 51olcoo,1L3 'olnnx33R31L3 Xno iDnyruip?
51)011d31z. nonori Trop pOX AC0dCpR pox ncollorinRn? 5i)oXothou. .AC0X1d(A.1) (i),d)?
110X
0 5(019 A1.0(10X3 5C0X0d16717) 5701 '57)71TAA. 13d371 971 510n3T1noon7)12 110LG9709131L.0
'510170r1cod. A3 13c3Tri 3g Lonodcbot. ncp.. A0713(9u. 5o?
3 5no.g3 liDnoX? 01 .AioxIA
x? mos. 5k1 5Lcodd3g 'AC9(3371 3913X3 ChpA. 32331.01.70d19? '0139 570110X9 113
5)oa?? -
5k9cto 45kA1d31x9A 53o1 .onx3 5170 43(3nD .17)1mA 11013A31 AciA301 5kgc,oxidth t?. TinD
qp(Od 11(91 A311 AC0.041X3 MAA31 5(03 AMA3T1/03R 01 el0X17)71(r)d )071(1317Jd19 (Al A(01
nco3249. 13D-9y3a3 117X 517)1 A(01 Aq/01 5173,(0d 110X 51)01 45Dood mos, A(0)7)T1(041
A(91A02(131(.911L? 'n23n)o.6, Dos-b.114.. 5ciol triopi3yoaL Tywc pox 59142z 9 isood
-
5931( 5no1 5no33x10 AcoX3 n0197)m37-1 3370 5co3t 13.61.f.od33t3 Am/. Acoporicod Sio1
AlDnonrhpx 019V 101937i 01 n9x1.0,ax3 nc,),A.r.A..loncts nzmou 'foolorl?? 513 xrriraD
5?d3cbld33..: 57)19X) 411)01R '1.0 VOX AV)19 el3T0A1R 531AXIDIp19 X90 tA.A.1,(0 )71 A10d1
cton. (-tom '5o.norin311oda.D w99 lx)x illoricoxIodmX o1Acoca31tlp m1 910X1.1.71 '1110711
5F(1(012. 1018 A(91, Acoxrrbo 5nog9d7olt ..loA37.191o.A.r33/t-a pox 10n3119701d n?-ri 92u; cnd
-
mopoii lrx T1 331co0 Soda/. Attu. AlTa. Acoa. Acoatcopod/t. '5319#117013-(1 d31t9c2 513
5oX131. AodnXo 5T1 5)olorbp .Ao.A.rt3(Jqi)ox 5colcolost2.3 At.scXoop,/.37-1 5c? x3 Acoxnat
Ac9A37-1odlootop '53i.nolal..9xodar. 7)ld3 59d13X .o1Ao))21d135x13c3gAl0
pox Alsf 01 A0A3T10A1),
51cd1dxp 701X707I0X131 A3 11!.D371 12),0131L '7091:3,G9Zle3X9
Ant 0 Acl loicooxlAka. A91 (97)47)3 xno Ao.a)ollo AoAori 'Ao(nod-rin.o Tyyf vox
Aolcodat 13431 xunogig mpoato 5101 5i0A.1.1.17g3.1.9 110X A19X)7a)?1 .013.61131in 91 3g
notynox pox Alfyyoat 6633x3 ActodcachoTi (41 6.101439(13 3101LO M01 Acrrporicod,
531,bovoth AoA7170x3 Acoi Acochodcbod Aco9713.01111L3 'Aodaacpyod)odvat Atf.1 7onox13 Ski
5ociolle.71o30 009(9193d701L no)X3 5kAm1loc137-I17)x d71? M911.71( 1>Ox 5!).X0A(19 5101113313
5101 .XI)1910711A 7)d3107163-6, M01 A(.91AC9il7)A3 AV/ITC/RI 3d13)(3170X .77f1dX1A, 170x AID Anox90
.d £61 513 A0A3X 01(101 '5oA37191.1.)361,L)31R Atf.lreop c)
Snort) xx).1..coo 5on37191x)odom, -)on92

www.dacoromanica.ro
 TEODOR slcuTARffoTES 409

vreunul dintre ei". Si strabatind fan primejdie furtuna, intra in fluviul

Dunarea si trimitind pe una din slugile sale, pe Stefan, la Terbulis 2, domnul
Bulgariei, ii faga.duieste multe, dar cere sa primeasca ajutor de la dinsul
ca sa-si recapete imparatia. Terbulis it primi cu multa cinste, dupa care,
inarmindu-se strasnic amindoi in cursul intregului an, s-au indreptat spre
Constantinopol 3.
2
1122. Victoria lui Loan at II-lea Comnenul asupra ultimilor n lvaliri pecenege in Imperiul
bizantin
Catre al cincilea an al domniei sale 4, scitii 5 trecind Istrul si pradind p. 191
partile Traciei, iese Impotriva lor, stringind ostile romeice si inarmindu-se
cit se putea mai bine ; <procedase astfel> deoarece armata dusmanilor era
superioara nu numai prin multime si numar, ci si prin aceea ca ataca cu
trufie barbara, iar el isi aducea aminte de cele savirsite <de sciti> in vremea
cind Alexie Comnenul 6 conducea imperiul, cind era pustiita cea mai mare
parte din Tracia si din Macedonia. Le-a trimis desigur si o solie alcatuita
din oameni ce vorbeau aceeasi limbs cu scitii, incercind sa vada daca nu
cumva ar putea ajunge la o intelegere si o conventie cu ei, fie cu toti laolalt5.,
fie cu unii dintre ei, caci erau impartiti in mai multe triburi ; si atragindu-i
de partea lui pe unii dintre conducatorii for in acest fel, le-a / aratat toata P. 192
bunavointa, nu numai <oferindu-le> ospete bogate, dar si daruindu-le daruri
si vesminte de matase. Din aceasta pricina ei stateau la indoiala, gindindu-se
pe de o parte sa incheie pace cu romeii, pe de alta sa indrazneasca a porni
la lupta, ca unii ce sint obisnuiti sa invinga. Plecind din partile Beroei, caci
acolo isi asezase tabara, pe cind era Inca noapte intunecata, se ciocneste
in lupta cu scitii. Are loc atunci o lupta infricosata, caci scitii au Intimpinat
cu dirzenie armata romeica, navalind cu caii si aruncind sageti si slobozind
strigate, iar romeii s-au straduit fie sa moara, fie sa-i invinga pe dusmani.
Ba chiar imparatul insusi, avind cu sine pe oamenii sai cei mai apropiati,
dadea ajutor mereu acelora dintre romei care erau osteniti. Armata scitica
Insa, adunind toate carele, le aseaza in chip de cerc si asezind deasupra
for o parte nu mica din propria for ostire, se folosea de acest dispozitiv ca de
un meterez, practicind totodata printre care si Cai de iesire. $i atunci cind
.erau constrinsi de romei, <scitii> fugeau in spatiul imprejmuit de care, ca
dupa un zid puternic. Apoi, dupa ce se odihneau, iesind ca pe niste porti
deschise, faceau fapte de vitejie. Se intimpla intocmai ca intr-un asediu,
improvizat in mijlocul cimpiei.
imparatul nu era numai un bun sfatuitor, ci si primul care ducea la
capat cele poruncite strategilor si ostirii. far intorsatura luptei marturisea
si despre multa lui evlavie ; cind falangele romeilor sufereau din pricina
barbarilor care navaleau mai impetuos, el, avind Inainte icoana Naseatoa-
rei de Dumnezeu si privind-o tints, stasuitor si suspinind si f 'kind gesturi
prin care cerea indurare, varsa lacrimi mai fierbinti decit sudoarea lupta-

3 Tervel, haganul bulgarilor (702-718).

3 Cf. Theophanes, de Boor, p. 373-374.
4 A Imparatului Ivan al II-lea Comnenul (1118-1143).
6 Scitii = pecenegii.
6 Alexie I Comnenul (1081-1118).

www.dacoromanica.ro
 OT, stplocoaHz. va.oravanzis

5Txit.ctxx ol.nouodi? -5podri3d70u nc?Epovony, 33 ipox 5co

'MT] 5)93. '57p191aL970aL9
5oX231139g) noixkddy 5291 57)o.o.coc3 po13yylod0d3L11A72 layrtip pox 501A3.gcly7012
001 X? &Mi. ar/MTIT 50170TIcid3 170X 513 520d2.3X not ctorivolc, ict0nrikn31.3A. Po13n3.A.
mbi ncopdpon? klricb pox ku.odi.. '5t.I.3yxf pox Al-9110TIC0d 51!..9c1)0.G93 51(1)1R11L? 1/3X
131311= )01/7X 5)0919011(1X 91 'n9xtgnxx 'VOX 1X11A0)21LC1101R xi 4M91p3 pox 91
n9.0k1(1(n9 no.wrondog clo-klcho no3413dx 4poi.aodo d9aLD9 pox 91 no1(or191270 cba,
63.091L (l(01 nce1nnkdAc9) 'n(on31.0rri0 5c? x3 mom-pi pox mx 52)71 'Ponktiannoncip
xclo 5riol.110 9g pox 513 5noXFIrict9 ponkkayzumx .510170ricod,
nka,cooloj, nkx3n kn70end332. Ti.mx ncnxx o dc9.2.1odxolco70 '5on3Thpchp 5791
570X23 &m '19c9gno3op Ak1 fl(T)1 ACOXFA117)11 AD./1371013y 513 5Xalt14. Ak13X31 513
niptcnrbpop M91 ncon3rilx:.31L33L 57o),oi.ozop pox &oil:MI.1916DX nkldo?

d 1761 iimrum cbdpox 59d3L n7019.64o4j mcn. nco33x10 1.)ox n70nctrip AM1 3`(02L -
AT '5on3rhoDkca Si
513-6,onng 397ocleknn9 pox 57okn 'n319-4713o1k 5),? pox Fig
79

(101 (10191.1 519 n91 nodiDL 31.7olk9r13 pox (9199 wig 5k,. 1)OX Ski-11)()o 5101
5101T13X02L '1101101916? 110X A91 /1971)0103L Ant(31R 1/DX 1\01 A9110(31.0 59 70t n70d921.
50A3Ti109U.19)71/0X :03X10ilo3t3z.1 01 n9x1nncio 3970g3x931g 51091nodx 9g U.1 ioiri3yoaL
f101 31
(101(3(07,0,k110-41) A39k1Fc3X3 d31L9
1193 Ski M91 0 11(9AM:1 5k.A. 91 A01.10191'L

CA7013TI AC91. ciodcupol pox ciod1DL. 3X A0A37il 1MX 91 nOM7IA.93Z -pachou

ny;bo103/
'olopti.o, pox izx n912)0 nc7-0,1(93L70 n91 norbodx A70131( la/.19131(2L A3.G13X3 ?
'1\39Xly

'd OM 0
C019 01 A09 5on3rbpDM(13X9MdM.L. Po-Ge3A.lotop 19cpy9x n91 'noy91D mo.A.971
7oxnog 5on9rbp91d13Xodat. n91 ticb1(3g1pc3t3 n9ddrh70l. Aonmcbv,x A91 cA0A10631901AOM
n19ci1)oulo 9g pox Aka. noltpdt9 atn 5godlkXd70 '51od319 loyyf kg pox cb1 dro70.A.31-1
cbscp..99Tiog cbt Xt;ionf, 3Xia nnnpa. 5)e1 513dtfldi Gc mbi 'nonoppoo io1G cpcd3m
-
Aced ,50yx)421. AG. 110X 1101A0)1t3371)01R 2/0 32. M01 AC9X113A3a 53kA irx
po poxvoricod,
)plaiv rpClodd 9g pox 5c131(7970d 591c10 19133 TIZTI 5G.1 5101t1od_t9 nogod)? n
Snot S70nx3 '51o9kdocb zo Ao1 nodIsq '531opipolg 5c1o1 1d3at not no-day 'nctoit.91(3
Szto, x? 5k1 ctosar.ptio Sodal. I'lk1 n.jn3 nc9nct1(`oochm JL urn.. (t, nc9x)o170 n9121clij9 -

'd 6sr. nac d)19o1 n vox fle).enxx f1/491 nochDL, ncrndvpdmig pox 101 1,t .1c1? voa.catoi..
nconrioIkky )ex:poricod V1dclOCJ6 170131(1(319 ncoic-170110X 9 .5onyrbovom yyp 591.9O

www.dacoromanica.ro
 TE/OaDOR SKUTABILOTES 411

torilor. Si nu in zadar facea acest lucru, ci indata, implatosat cu putere de

sus / respingea atacurile scitilor. Luind cu sine si pe ostenii cu scuturi, ca pe p. 193
un zid de neclintit, porneste impotriva scitilor. Si cum fortareata de care s-a
desfacut si s-a incins lupta, se produce fuga vrajmasilor si retragerea for lipsita
de glorie si romeii ii urmaresc cu avint si cad cu miile scitii, iar lucrurile
for sint luate si multimea prizonierilor capturati este nenumarata, ca si aceea
a transfugilor de bunavoie, adusi de dorul celor de acelasi neam cu ei care
fusesera prinsi, incit din acestia s-au facut si colonizari de sate si nu putini
au fost inrolati si in unitati de aliati.
Dobindind o victorie atit de mare asupra scitilor, imparatul inalta
rugaciuni lui Dumnezeu, asezind ceremonia sarbatoreasca numita ping in zilele
noastre a pecenegilor" in amintirea celor faptuite si ca o sarbatoare de
multumire <adusa Domnului> 7.
3
7128. Expeditia lui Loan al II-lea Comnenul, pe uscat si pe Dunare, impotriva regelui
Ungariei, .,Stefan at II-lea
Folosindu-se de anotimpul urmator pentru ajutorarea alor sai si pentru p. 194
a se razbuna asupra dusmanilor, aduna °stile si pregati corabii, pe care le
introduse prin Pont pe Istru si astfel cade asupra dusmanilor dinspre uscat
si de pe mare ; si trecind fluviul si rinduind armata pe malul dimpotriva,
imprastie armata hunilor 8 intr-o lupta de cavalerie. Zabovind in tara dus-
mana, puse stapinire si pe Francohorion, care este tinutul cel mai fertil din
tara hunilor si se intinde intre riurile Sava si Istru si a cuprins si Zeugminul si
plecind de acolo la Chramos, lud foarte multa prada 9.
4
1148. Manuel I Comnenul respinge pe cumani la nerd de Dunare
Dupa ce s-a pregatit asadar in acest fel, porunceste ca flota sa iasa P. 230
in larg, numindu-1 ca mare duce pe cumnatul sau de sora Stephanos Kontos-
tephanos. <Porunceste > sä porneasca si oastea sub alti comandanti, printre
care si marele domestic Axuchos. Corabiile se aflau, deci, de-a lungul coastei
feacienilor, adica a corfiotilor, pe care si-o impart si vasele venetienilor si
cele romeice. Dupa putin, insusi imparatul porneste cu oastea. De la primul
atac inspaimintindu-i pe sciti 10 care, dupa ce trecusera Istrul, ii suparau pe
cei din tinutul muntilor Haemus, plecind de la Filipopole a mers drept ca'tre
<insula> cefalonienilor sau a faecienilor 11.
5
1150. Trecind Dundrea, cumanii pradd in Impeviul bizantin si inving oastea lui Kala-
manos, trimisd impotriva for
Yn acest timp, deoarece si scitii 12 trecusera Istrul si pradau cetatile P. 239
romeice din preajma, e trimis impotriva for Kalamanos. Dar cum acesta nu

7 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 19-23.

2 Hunii = ungurii.
0 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 24-25.
10 SCitil = cumanii.
11 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 103.
la Scitii = cumanii.

www.dacoromanica.ro
 412 THDODORU8 SCITTARPOTA

oi) xocAik aTpaTly-haac TOv 7..6Asp.ov, 4ITT-01 TE xat TcoAXok C7cef3cas To, xect
&vapac Si Ocycte.o6c, xai ce.yrOc xcapilxv TCAlyelq TO V fieThixectinv. Ot Si Ex63.aL
Tex Ev nocrt Asia)) ,aip.evoc, xal Tee Adcpupa Tag l'7C'TC0t4 iVUILEVOCI &XLV86VCoc
c'enkaTpeLpav ci T& nca.
6

p. 257 Kai TO MeX4i3o-rov Sat-MAO:136V xat TWV ixsZas truccov iITLI3Ccc, ot 7rpOc dc7,6-
Spccatv ccUT(T) 4yrocp.ciccrOlaav, Ti iv 60'6 TYjc 'Ayx.c&Aou rETCCL. g\40C Srj yeyovWc,
xat T(7) Ilano 6x4 yvo3a,asic, xat Aapidv Tee ipaca, xat Ilysix6vwvTTic 68oti s6no-
p-haocc, sic FOcAcTav i7rope6sTo. 'AAX'OTe TOU Sect...Loamy ilAeu,D.epth0.1 WS Tc7)v
Tijc FccAtTocc 6piwv Acci6ilevoc, TOTE .8-tIpeuTc7)v itx7ci7CTEL zepat* auAAlcpacic
yap nape( BACcxwv npOc, pocaLXioc nciAcv durvilysTo.

p. 258 00 SE pccaLAsOc oixsiov OvecSoc sixo'ccov T.; lv Ocrcohultav allTOU &AA());

Ts xat UpopWilevoc 1.1.4irco)c, eoc iAiyeTo, Exi&ac Aapiav ic 'V& Pcopacov ia-
f3aXst O'pca, p.sTc'c'nellrc-rov ixeiasv notetTocc, viaTscc SOUL, xat Accpc,Sv, <...>.

p. 283 ALec TOCUTOC TO EVOV Tcfcc Ts otkrocc cruvexp6Tec Suvexp.scc 6 PaacAe6c, xat
Cc'AXac cruv&raTTe, xat evcx6v o6x 6Aiyov iaTpaToA6yec, xat ToiiTo Ex Toi;
yivouc p.cfcAcaTa TE6v AccTi.vcov xcd. Tc7)v 'nap& TOv "IaTpov Exuac73v.

p. 370 Kai xoLvoAoylcrecixevoc nept TO6TOU TEO' T51% OUyypf.o.; frlyt TiT) Bag,
txrnaTeUsTac Ti ?v ixsivou aurx-r6pcc, 057TO Tot; SexciTou i'TOUG ext.Patavv, WS
gAsyov. xat Tee Tou ydcp.ou CcrcO aw,oakov xpltic'cTwv Takaat ailtxpoAoyo6p.evog
Ex Tc7.)v oixeixx)v xeopcov cruviAsysv CcSoTi xal gXcc,9-e Sax To6Tou xoct (IXAcc4 EAEv
7c6Astc ixrcoXellWaac xat iauTc7) xat `Pcop.atocc, RciacaToc Si Tooc )(Irv& TOv
At[lov papgyouc, of Muaot ply eoV011,CiCOVTO np6Tepov, BAdczoc Si viiv xcci. Bo6).-

www.dacoromanica.ro
 TEOIDOR SKUTARIDOTES 413

a condus cum trebuie razboiul, a fost Infrint si a pierdut pe multi, barbati

viteji si el insusi, ranit de moarte, si-a pierdut viata. Tar scitii, pradind tot
ce li se ivea in cale si incarcind prada pe cai, s-au Intors fara primejdie
acasa 13.
6
1164. Evadat din temnifii, Andronic Comnenul se indreaptd spre Halici, dar este prins de
vlahi si predat Imparatului Manuel I Comnenul
.Si ajungind la Meliboton si incalecind pe caii care-i fusesera pregatiti p. 257
acolo pentru fuga, merge drept catre Anhialos. Dupa ce a ajuns acolo si a
fost recunoscut de Papukes, luind cu el merinde de drum si capatind si
calauze, a pornit spre Galitia. Dar cind scapase de teams, crezind ca a ajuns
la hotarele Galitiei, atunci cade in miinile urmaritorilor. Caci, prins de vlahi,
era adus din nou la imparat 14.
7
1166. Andronic Comnenul se pregateste sd porneasca fmpotriva Bizanfului cu drupe cumane

Iar imparatul, socotind ca o insults persona1a instrainarea lui 15 si p. 258

temindu-se, pe de alta parte, ca nu cumva, asa cum se spunea, acesta, luind
sciti 16, sä navaleasca in hotarele romeilor, it face s5. se intoarca de acolo,
dind si primind garantii, < > 17.

8
1176. La expedifia lui Manuel I Comnenul fmpotriva sultanatului din Iconion participd
si trupe cumane din zona Dundrii
Din aceste pricini, imparatul aduna .si ostile existente si Intocmea si p. 283
altele si Inrola nu putina oaste si dintre straini, mai ales dintrei cei de neam
latin si dintre scitii 18 de linga Istru 18.
9
1185-1186. Rdscoala vlahilo si a bulga'ilor din Balcani sub conduccrea frafilor Asan
si Petru. Prima expedifie a impciratului Isaac al II-lea Anghelos fmpotriva for
5i, intrind in tratative despre aceasta cu regele Ungariei, Bela, se p. 374
cas5.toreste cu fiica acestuia, care nu implinise inca zece ani, asa cum am
spus. 5i pentru CI se zgircea sa plateasca din banii publici cheltuielile pentru
nunta, aduna <sumele necesare> cu japca din propriile sale tinuturi. 5i din
aceasta pricind Isi facu pe nesimtite dusmani siesi si romeilor si alte orase,
dar mai ales pe barbarii din Haemus, care mai Inainte se numeau misieni,

12 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 123.

14 Ibidem, p. 170-171.
16 Andronic Comnenul se gasea In cnezatul Haliciului, refugiat la Iaroslav Osmomtsl,
dupl ce reusise sa scape din nou de sub paza oamenilor lui Manuel I Comnenul.
" Scitii = cumanii.
17 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 172-173.
19 Scitii = cumanii.
19 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 230.

www.dacoromanica.ro
 PIP 11710U0C3HZ S V.1.0111V.LLIOq

'1062A. 70100 52331 Ck9X9C12 57701 5319C100131L pox 33..oxyw t1ri 170X op ncrolooTimd
3013c3Io1s. 4011130 3191 32 Odlt, (17 A7970 3 5.139 531OX AQ.1 M91 M913X10 M913)*(136.6, 3o3slo
-
'nt,t,L000l 53 n3079701Do3Lop A104131(d=op
Arson,. 32 30 901 90x3ox 3ooldn01nd11 Sodolll 511 pox A309v, 523113.4.0719
pox '70t:3031.99191o1 10 pox 193o390d3s, 23v9304 cion?-ricionttxp 513 101 '7ovprketm po -
53111901 133nktkioyo133d1D99 '5103337imd pox foil91d9612 13391s..002 5101923 Aoldc0X
11, 7p3.43x A91 notvAo2opochtooliyo cvcv, noXrarslo .c201 '5013orit,u-po 53.0,6? pox
7p1tt. 11 901 501707i01.0 AVX,L34061L 1 (.1[. 00197019010,0 4(10A27067i3 110X 0000rvyri
9 ^33W, 5m 450d31c,t1370d.0 59 pox 1oo13131.91 170X noa. nolupsoodu ILA.70113L3 nos.
oi-oxEj3D 017)C3X d 50 ClOAM2C9I) 170)1 10 9TI 101X70C41.72 MOIL? tk Aoty 323on0 30D9 32
'd ILE 3r,ol3ox nc0373ricrod 10120 /312 4o1oo184:32.4 733011. '519A111f.12 Arox:ox 53o19:0001 57/3p11(I,
If.y1d31L719D floolartl
> <
Amy 32 M99(11/ 'Ac01,11019011p 5eao '13o.i.Ad:33 pox Txxx AccoArboS,rdonolg
-
5103)37i9d '33191131 A7.0733 9 3(19X1 59 AMI:IXMAOX 1/013,4v 32 5(1? 70 pyg
d US 10X 01novv,od3Alp 9(1.1 011p 19 70 9 n1 /'/10133101L 513 A. 5c,101970 0 50d1111
pox 9 'Alosov 10A3719A1701(132 m1 13.01.1.31-1 5(s.1 .5c03y13dat. 30 32 :LI (133 5301 511119701
5(101901 '531Aol7pop (107CHpa.x93 A79(10613A3M0 113X10 )11,3 7170719110 C3111LTHLV (101
901 (11d7y110101k3T1 d 450 533 n9 59c:qv= 531A:o91od.0)3An9 21.lp1(oAor11o02'5901 590
(1709733L3 5903-901 ( 1113113 '57)1A(21990.09 119 9 5430
7D7d70A3.69V, 53911 M.0(1070710119
001 Amo.. Acrodf)ynog pox m21 nc9-,(331(1 5no9.A. A1!.1 Ao33d3.0131(3 639kx9293 pox 3e12
olnos, Ao1 CLW d 0 d 191( AU. .rd MO (11611-1 d 70 Aoids..(prits.v Atf.1 ACLX1A0y709930 70170X-
701A0IL7y 34\(3 97 523 A(f.1 M91901 Od 41170130 5331 30137 noloorigod 5)A3d1)012A3 -3o130x
oloort,33)( no 1&dX 32 770.0033193.041 111 lkynod no/ '(1030 3o1(31.9cmo A13Ejm1( pox
5201 5701101'104 9 9 (A, 57719M:1R M9A.711100 770.e931 A0190101 A9.0Aod 5301AoX3
991
1004/1 'Aolda.1,erits.v 5901 32 5003zricrod 59099 939 533 53od13X toy 913 479099X
)
734b1 (373X701E0 4770.6.931 T)321.1.71
1001 (n130) M91901 T)701( 5701110A7 91L1 MO1 M9190701
A90 daLORC1341 0 Cb M91k 01 tyro 5011/4.63 7o13oX Am3737i(-94:1) .0(0r13yo1Lx3531113 513 -X?
A99 5701.901
5904, 31.D325902A9 531Alo1sp, 01 51019 AV.? 01A0 170N 50? 3 ti.9 371 d
301 Ski. 9701.001T 45701 (3X771 lonarbps:Aollt rap, A(0193o3 'molt:33003y? pox op-zx 11(01
cq? no.1 cior13y Amdc0X 41333..A0Xd331.? 531A9011.2 5)319)31 pox 33...A03Aoodoop 9 32 M91
pox pox 52,01 1901L
ncrodoy32f 501,c-rods!. 5odini n000dop..D U.1 livoch3x 'Is:A.0311d=
OH X 70A7X 9 ROIL ?raw-tiff. g373y19304 ActodrAyrtog 53o9pionoloox 'n91noo3 pox 141
i3d331(.0D3d1 51103.0 32 G..1930 '39)oXd33 141D3137i pox '(30dnX9 '531novod90chL 5m
)(no 50y0x93 kin 60111/40E1701(3=3 53111709p tA.19701 4A )F1= M91 CqR (101 1V (10T
Crld :1.707i X M9 Ami..riklx '01D900313odi...013.c? pox 70yy01L 70143-ri09 Acroporicm pox
5r0d pox 'mot:9)0:1.9 pox A(21 nova Ac01337i1Lxspod 50.qk1(1t 0 9 X ? 0191X701( -d3o12
no))p. MD
1D13a,, A9A301 Ac019)3,170x .507X10709IG 10 33 191 mro7dr0X992 '10A37i9d3o(71s.3
110X9311130 71L3 9x031 nothoa. 32 n3o92 non3rion3A=3 pox X))1 9 kd .501.00(11(41V0X
33d3o3s.
nov:00. 7077011C9c1 53111701911L3 5701970 pox 590voas, -531Ar91mrin7odi 30 A311 A20

www.dacoromanica.ro
 TEODOR SKUTARIIO'rES 415

iar acum se numesc vlahi si bulgari 20. Acestia, bizuindu-se pe tinuturile lor
greu accesibile, s-au ridicat si alta data impotriva romeilor ; acum insa,
luind drept pretext rapirea turmelor lor, s-au gindit la rascoala.
Iar izvoditori ai nenorocirii erau unul Petru si cu Asan, de acelasi neam
si obirsie, care s-au si dus la imparat, aflat in tabard la Kypsela, cerind sa
fie inrolati in armata impreund cu romeii si sa li se acorde prin carte impara-
teasca 21 un domeniu cu oarecare venit in Haemus. Dar cererea lor nu a
fost implinita, din care pricing rostira si un cuvint care le-a dat pe fata raz-
vratirea si asta mai ales Asan, ca unul ce era mai indraznet ; el a fost si
lovit peste fata din porunca sebastocratorului Joan. Si ei s-au intors fara sa
fi infaptuit nimic. Cite au facut insa acestia impotriva romeilor / ce poves- p. 371
tire ar putea cuprinde atitea Iliade de nenorociri ? 22 < . . . >.
Iar dupa ce misienii s-au razvratit, asa cum am spus, si au
savirsit rele foarte mari impotriva romeilor, imparatul porneste asupra lor.
Se spune ca vlahii intirziau la inceput cu rascoala / la care ii atitau Petru p. 372
si Asan, temindu-se de marimea intreprinderii. Iar acestia, incercind sa-i
abata de la aceasta teama, ridica o casa de rugaciune cu hramul marelui
mucenic Dimitrie, in care adunind pe multi posedati de demoni, pe care unii
ii numesc bolnavi, ii convinsera pe acestia sa spuna delirind c5. Dumnezeu
a incuviintat eliberarea neamului bulgarilor si al vlahilor si ca din aceasta
pricing marele mucenic Dimitrie, izvoritorul de mir, parasind Tesalonicul,
a venit in ajutorul lor, renuntind la sederea lui intre rcmei. Si nu trebuie sa
se impotriveasca vointei lui Dumnezeu, ci sa is armele si s5. lupte cu cea
mai mare vigoare impotriva romeilor, de vreme ce au un atit de mare ajutor
ca marele Dimitrie. Iar pe romei, pe citi vor izbuti sa puna mina, sa-i treaca
prin sabie, fara sa aiba pentru ei nici o crutare. Intreg poporul asadar,
atitat la lupta impotriva romeilor de asemenea profeti mincinosi, deveni
neimpacat dusman al acestora. Si fiindca le-a izbutit rascoala, socotind
ca propria lor libertate e putin lucru, navalesc si in tinuturile din afara
muntelui Haemus, pustiindu-le si nimicindu-le. Iar cel dintii dintre frati,
Petru, isi incinge capul si cu o coroana si-si pune in picioare incaltari rosii,
numindu-se pe sine imparat al bulgarilor 23 ; si navalind si impotriva Pre-
slavului (acesta e o cetate veche, foarte mare si intarita), pentru ca nu le-a
fost usor sa-1 cuprinda, it lasa si pornesc cu razboi impotriva posesiunilor
romeilor aflate in afara Haemusului si rapesc multi romei si boi si animale
de povara si o multime insemnata de alte vite.
Porneste atunci impotriva lor Isaac. Dar ei, apucind prin locuri
anevoie de strabatut, s-au impotrivit vreme indelungata. Lasindu-se insa
o ceata neasteptata si acoperind muntii, romeii cazura pe nesimtite asupra

20 Identificarea misieni = vlahi si bulgari ii apartine lui Skutariotes care modifica.

In acest sens textul modelului sau, Nichita Choniates, pentru care misieni = vlahi, cf N.
Choniates, Istoria, p. 482. Autorul nu este !ma consecvent In folosirea acestei echivalente,
vezi infra, n. 25.
Sr In text se foloSeste termenul tehnic horismos.
22 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 481-483.
23 De fapt imparat al vlahilor si al bulgarilor. Dealtfel, vezi infra, despre dorinta ras-
culatilor de a unidomnia misienilor si a bulgarilor lntr-una singura cum a fost odinioara", ca
la N. Choniates, Istoria, p. 489. Choniates at dadea titlul imperial adoptat de Petru, de
aceea Skutariotes s-a lasat influentat de situatia din vremea sa, cind din acesta disparuse
specificarea vlahilor. Alta dovada de inconsocventa la Skutariotes : mai jos (vezi n. 41) 11
numeste pe lonita domn al vlahilor".

www.dacoromanica.ro
 9",
S11I3'OGI0311.9 V.10013.V.L1106

d ELE lolkXtho /no/'nox7ox 9 31 50d1311 vox 9 'rotelove pox no99 1d32L 5991910 -13190710
4A0X11 A709k7H9 513 A91 4AOCJ19I,, vox A01101 531A70970d3717012 5101 13x3 5173.6.9x3
-tooptsacptd.,:. 0,
32 503V974 771107t dpcxolt. not SolAopeAcox A.77171kd3 &COX?, 51701
13X3 93y9.21. M Ix) :orou
4A1D23 pp 5no13y.c. 11L3 AC9d1331, M177101011T 170X M063Ad3110
70191yri 1209k191713 41110j(10d<f) A3320 AO1t10101 439k101L3 ideut. 32 570], M01 AC91LC7OX
500273d731L 45101M97ikt 70X11270 A3.13X3 4A3d1A.11.7? 113 77A37199910671 101 3913X3 7017DX
-
.M,91L1X A3G9 pox noroi. 5291091 7p170x mm17o71(3d) A391.81dle. Ari dap. Akl A7019M931-
0)
20r91 410(9110X (431 117071(2.0d0110X 450631-ITX27OX).3 177X 706.11 M01 3101 M911dX
0) 5k191(3k1910AOW AAA. 50120 (M73V 201A9193 170.970Ak1071 Aki nem, otholynog -
aon9lx n033.0Dra not 5co3\o97od 'n(f..Xnrt) 91119 noxlamt nolcoo d33h9 tt1 not 9003-
A3.6, (101 li.noi o13.6,73 9 593y191od 01)ort3yd3d)o1 pox ToR °Irma. 17o93d31cenn 59o1

'5noXp(g ncoy3XD3d3 pox m0d997o12 9 /0709i 4501X A01(101 'rq71 g39(Lrb3 (pi 170A3213
11 -
4134( 591270 Ch?ik. 513 AkI (19d310d2L Akk7010110 pox f7033,002 5201201 t(19317ox
fl39 A3 eb.A.p(9 'ebdpox 5co Tgreto 7012 no-pc(011, non9dX 50A13x3
10 32 1c3371 A91 "0.0V. lochodtod Av. 4noc19i 5m 411o1c9y(f.232 '531to2d7oI2
pox 51oi 5170,G9X7 4531A703TI1I(19 5C101913yIL A3.13X3 5floX)pirin9 531kodv(7od701t.
513 &C.1 7023(31701t. AnyIt. roopnx T1311 5ono)337.1 Ski. 5(o39dl0713 ei.3 greic ?.0 -
tooDkx 51o_t 51,3327 510n9r1 'ro3nrrIri? (x(73 13 krl pox 701 mryivricod) 419nott))pycj
17:,X 573 r,?) 5m mop.. 3102L 6,1 nco1 MO9n/AT 170X
M0d7plyClOg A70131900114
'n19norf)3oMi9 Sceroveto olAnoAtf. M1.913X9wro?
la 471 n2o 9 5c1301Dod 591279 013iCA3 170X 4M91270 Att roo ,1d3 n0 704d
.5(2x3y3a.3a. reop nt.co. r7033)c10 ntvrldo 513 no(3313 nochlox 49on3713.3=9 MI 6933.0,
nolrpo CM1 id017odxo197od3D I/Arlen 701 ncoa.coollox 3D1:333X3A3 0) 32 d3s-rjetx701R -
57014A (41 4A701170d173 110X 577471.(11( 20 703)C70dd 5901 i5(1017131(071 /0013)(1970d -0710
.d tie Aka. 11701.4.k170d19 11013.01101Lf 170X 17013X327012 0701 / ALL 9 d7o9110x
450113119C1311.1.
5l/Am3(oie 9 '59n(knoxlo1x)om 9 U.dpovpaq not Scorocnod 459d17oA. atop 91
59223 )0 '501703.6.01 pox Avn. ncoxuxIol o01613:171? 'm91n0.x31. 3191 32 no 5t-ovox
not 7017ox m9X.xya 5ct-Thodu31non Ao73y91L 0
A3.4 11013X3V01 Aki A/016.0713.A4
9 57omoda 5oq7yve > <

OT

'd 178E
503)(1970a Tg Aod31n33 olnol 13931)od19 leixx .ncoDnix 3onoxIi., chip. 113xterl
f/d9 pox 52o1 5cionciod ro3d3c317o12n3 Sckomlv rv(7? pox
IdsaL, 701 57o.Grot 7oxyaD -
5131nod pox nIf.127o 170.G933yrpo n1xolt.9.7).A.NT, T)x)ox 5)31Kcod2 '7019IA.Tri MIX 1/.
-
01A0A. MIOdlO)1101 701 reporlom) '=ri-19317od1,D not 5(93\o970d non97IcorAx93 513
j,
Akl 611071C9X9th177 20 CIA1011. coddou Ski nomoidRve not (10CkpX (101001 20A97113X
ae 31701311. 32 Fox noi. 7ocb39173x 4no2;3ddom 42tvr1 101A709(f:or' A13.y3M19 > <
'd ssg <">
eyyy, 9 A311 503)(1974 1:332L 5co1 5nor(1X 450A3Thp3)(1213 170X 5101901
70y1L9 VOX 5201011 4590212 911.70 511.1 5(1.71C:7%0th-191 MX 45709k A39k71th2 111.3 AO.,31(971
/41 a1 AkCI3X90100 pox 91 milx113t3te.uct mouv 1019od1t. 510 170.0.1:1xidov 513 Alp, -1d2V
L9OM3-my01 10 32 309(11k 5m 10 101 59o1c73173x AoisyR 531Aconn3d3 101 1d371

www.dacoromanica.ro
 TDO9DOR SKUTARIOTES 417

lor si-i 'Infra pe multi. Iar izvoditorii raului, / Petru si Asan si rasculatii din p 373
jurul lor alergara spre Istru si trecindu-1 s-au unit cu scitii 24 de acolo.
imparatul, desi putea ca in lipsa deplina de impotrivire sä rinduiasca straji
in cetatile de acolo, care sint numeroase, cele mai multe pe stinci prapas-
tioase si, mai ales, ridicate deasupra norilor, n-a facut nimic de acest fel, ci,
dind foc la gramezile de grine, pleaca indata de acolo, lasind lucrurile Inca
tulburate. De aceea i-a atitat si mai mult pe acestia impotriva romeilor.
El ajunse deci la Constantinopol, falindu-se cu ceea ce infaptuise si cind
unul dintre judecatorii de atunci (acesta era Leon Monasteriotes) spuse ca
sufletul imparatului Vasile, Ucigatorul de bulgari, este mihnit pentru ca
imparatul a trecut cu vederea Tipicul sau, pe care 1-a rinduit manastirii de la
Sosthenios si ea de aceea vlahii se rascoala, Isaac, zeflemisindu-1 si batjoco-
rindu-1 ii spuse ca nu stie ce vorbeste, caci el i-a adus pe <razvratiti> in
scurta vreme la supunerea si robia de mai inainte, cum acela nu <izbutise
sa o faca> nici in mai multi ani.
Iar barbarii lui Asan, trecind asa cum s-a aratat Istrul si unindu-se
cu scitii, luind de acolo foarte multi aliati, venira in patria lor, Misia, cu si
mai mare trufie. De aceea nici nu mai vrura sä ramina numai intr-ale lor,
ci socoteau ca e ceva cu totul de nesuportat sä nu aduca daune imparatiei
romeilor si sä nu uneasca domnia misienilor 25 si a bulgarilor intr-una singura,
cum fusese odinoara.
Asadar, daca imparatul insusi ar fi mers impotriva lor, ar fi infaptuit
un lucru de searna. Aminindu-si insa pentru alta data atacul el rasa pe mina
unchiului sau, sebastocratorul Ioan, <operatiunile> impotriva lor. Iar acesta,
conducind oastea si supa'rind nu putin pe dusmani, fu dupa aceea banuit
ca aspira la imparatie si inlaturat din functia de strateg. ,Si il urmeaza in-
t r-aceasta / cezarul Ioan Cantacuzino, cumnatul de sora al imparatului, barbat p. 374
cu o infatisare impunatoare si cu o bogata experierfta in conducerea opera-
tiilor militare, dar care atunci n-a dus bine razboiul impotrivd vlahilor.
De aceea, ii urmeaza la conducere Alexie Branas < > 26.
10
1187-1188. A doua si a treia expeditie a lui Isaac al II-lea Anghelos impotriva rciscula-
Nor din Balcani.
imparatul porneste a doua oara impotriva misienilor 27. Caci, auzise p. 384
ca ei nu mai stau in munti si pe culmi, ci, luindu-si ca ajutoare pe sciti 28,
au tabarit la Agathopolis, facind rele foarte mari. Se adunau asadar armatele
romeice, in vreme ce imparatul isi asezase tabara la Taurokomos, localitate
situata nu departe de Adrianopol. A poruncit si cezarului Conrad sä vina
acolo gra intirziere 29 < . . . >.
< . . . > Dar imparatul, alegind vreo mie de oameni si dindu-le arme si p. 385
cai, a plecat din Taurokomos avintindu-se in lupta, dupa ce a dat porunca
sa vina la Adrianopol bagajele si toata servitorimea. Iar misienii, dupa cum

" Sciti = cumani.

26 Vezi n. 23 ; misieni = vlahi, cf. supra, n. 20.
26 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 485-491.
27 Aici, probabil, misieni = vlahi si bulgari, vezi totttsi n. 23, 25.
28 Sciti = cumani.
29 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 515 516.

29-c. 2278

www.dacoromanica.ro
 816 Sf1110a0(11-LL li1.0111V,L11:36

691 470336DV" d131)0X 3 OX 110X 3X1L 5n0193 471 'not-136963 xr,to 5no117py3 39 pox

5701mo) .noX13nnD nno-8,313Dod3t. 39 30 '101LOX930173X 119 pox noo..noyu. 3140110/X14f19 5

10 101713)(03h 610x1 '60 m3d73d1Do3Lo .1o1-noo3yno4 dtdo, 57091 01 nnov) o '593.scip70s1
pDX 491 1101t39. '510d70670 titigalOX 5 Ski 0/111L,(309 3dOIL3 '02.39 310X 170X 5791 431970g
- r
5706 5o1c91) 39 Iszx (5o1s.to 3719431OA '5 43(1103131110 3913X3 6t1 441011Wd19 6(91 1L 3)(0
-
6(0171 (pi Aconpionircbizq 13 70 39 513d1 5vdpilt,. 63.0,13)c? ,5rdrup ck.GT3 5k9d3a
'11 98E .431R)Ofj? COILC;l0,y,(10 OIL Ski no99 '3.Gyk19 110X th3 7017:1191 1 511 M9yy31110 4039ky1L
y'
C101L
COVOTIX1701371 579 93m10X.kn1., 01
osonw S 1L9 0d/3c/1.0057014 7)690.71 -90d31.
5701moxo9 60X707131t70 &Tow mi..to 9 5c13)097od 601 119170d19 513 457049113.Ust 370X
1119 170d703/5co310 '50637i9.6 n3n39c2 n11I.93x3 A(6.4.grx 5no1oo1 m3do1L1o90 013.4.9y3 -
1321.a, 39 101 170T193-1Md1.0 r
213 no '5cto)(If.)cop pox drat. mocip.odnif 4009)..e/03.e3
30 6371 XT9X 1 370X 10X10\($ 641 6)313y 31A9VOC)7031. 5 9911 3 40)1(;170 nrDn3)0x3

Attl 5CO3 AC91 monnod m3X3d1 9 9 Mtl /I, 0 3ci 903 0? 5 517ITAc13 3.1.11L3 .57014043 0
loyy7,29 5319c1P0d19nD 0160X393 Sow, molorcaiox 5701nonido '5no1)orkod 7p17)X
01 6(714;170 50.63 A3T19X7r11 '10 193),Qd 531n0yyl0d pox 19rdo9 701371 oXrcld
39 59d1L n1f,txtc1) 4531n31ooc1 1.6,3C31f. AO o1 5n 45701noxco19 pox nropar. 5316odqd1o01Lct
663A 5(0 .o1nr1D3.g610 pox oinoo 51x7rAy03L klOILSIL 31.9X 5 6(O1 M91707IC9d 4109(cL
410d31931ZCJX131.3 310X 101 kcbn 31009(9ATI(1). '5 5314(70d 5101 51011071C9d '6093113
370X rA.d3 molcoD,J,vx oino7,)A.c113 .7)J-D1c333X pom ,X)pa. mo. 319o, 10 3 110,Gratx 10/37-1

1.4/0C/ct, 0 4509)(X 13 1t71 O

5cIvo9kd 3D4It.od31t.3 1141 1d3aL nompo 6(0.3 10A-kxylotsb
509r(iek71 gte,Tririty; oat .noty pox V. 3//11V(109 '5 701
ACIOX 370
31
M1021 49X9C3R AC91

5, m-9170119)04)ct 701)0719)0x13 01 9 5 5no17i3)(011. kyaqoAox 4eoo loop:boodood) InoLorcholt.

5060)3371 57o1170di9
3191 nTri AQO o 5o3),(1ord oXrdd 5k1 5703o(rooriXpo 570Dcpd3.en3y3 3drypiox
oc3o.c. .(313.g. moi 39 MT)0330dC7Od
XI:10 Acto713d11. -
(41 '61yo3Lc1o9o1d9v, 5709703 nIk 1779n399
411(91 l01=
6kOC/3a 51.61:110 '01343/3 5701 57071od9x3 4031:170 613.eq19706f onTrloynod -
)
30 39 pool 5no1o71c9d 'Ion311(pdoc)o 5m719 57p7iod333 'Ano3oo.f.3 39(2. nou A7.3104713
'lon37io7xo99od3i, noX70)co0 39 311104370d1013T1 '5 310X 7)X X )0 3X )0191C/1 A3T10)701133
All, n2o 319 o 5o3)(19rd 40)1(pJ,170X 513 6v 'A3nc7oylie lo 39 Anoli.9?
7099 Lit 13youn03l3vr(o x non33x7,0 d3 5O r7onn7139 not SolnoXoTaL. 50149101.7p
'5n0d371 O loo-2 51.6610 noX3d13 1lox mon33x3 4)10 IM 9 5o3v970d &You)?
yolar
ou? 133 o 'A1oDv, 59foox3 no" nodou 5iolo7Ox 51ocic1t10 /po.eprotf.omat.?
A3loky36H, AC410 o 5o3)0Drd &molt. 513 4tc1 (301)0Z 410 '413V(3913 5co1L9
1112
'd L8E
671coo 1701k63 5901 5909(tIAT 1XT9109l;t1920d101L pox 11.3 541 5o73yo1Lno1c1voc10 457och03n10
513 100112101C31 110C3701L .110139 43.6,13x3 chpl. 3.e0713 Alt], 513 91 A n0711V 6999 3704 90
r
pox 'fLorlio.rd pox 1 dIL 9 5 3C/X 4)01 91LC13 d 10191 '1709.3 13 10170X 49C31X/X 511 011093C/0= '
33 59dat. VA(rrrinX di. 9 9d170X '5 lt1 A 4371 11701170419 3913x3 AO1. wnem113X 1013
-
IZ93x31 5oic70 em 5 '3X3.3 6k1 otvizArlime.)}1 41)(o3Lct 443d)0(3110X 4(91L1L2
cn3xic.cb10
5170)cm-b0 pox 51o33c1(93.e, 5on37193X7019
Ildvs <3 5o1qt1odort10 no_t C3X3 0 5 3 7913 Al)opar. 1o170X moDnix 70/43 ()0.1371 70-
17093,(31 4371901L0X9)012 .50 5(101(9 420 57onk71 513d1 1d31L ,.k1 no1 c3nodd) 4(103 o ov
J 1 1 0 5 10/10 1)0137 5)01)9A7013 4n1D3X17O11ox 53)(3110 01. 70r1kt333X,A.3 inTur(7onox

www.dacoromanica.ro
 TEODOR SKUTAMEOTES 419

spuneau cei care cercetau miscarile lor, bintuiau prin imprejurimile Lardeei
sl pe foarte multi ii ucideau si nu mai putini luau vii <in robie>. $i adaugau
iscoadele ca dusmanii, adunind si avutie indeajuns, se gindesc sa se intoarca
<acasa>.. Sculindu-se deci imparatul in zori si incalecind pe cal, la sunetul
trimbito. pleca si, ajungind la Basternai (si aceasta e o localitate), facea sa
poposeasca acolo oastea, fiindca dusmanii nu se aratasera. Dupa trei zile,
plecind de acolo, mergea drept catre Beroe : dar nu / strabatuse mult drum P. 386
si i se infatiseaza cineva vestind ca undeva in apropiere se gasesc misienii
care se intorc cu prada lor si nu se asteapta sa dea peste un adversar. Impar-
tindu-si, deci, imparatul armata intre capetenii si stabilind ordinea de lupta,
o indruma intr-acolo pe unde se spunea ca trec <dusmanii>. Dupa ce armatele
s-au vazut una pe alga, si s-au privit, scitii si vlahii 30, predind unora dintre
dinsii prada, le poruncira sä goneasca pe drumul catre munti, grabindu-si
cit le statea in putere inaintarea. Iar restul, stringindu-si rindurile, primira
pe romeii care se aruncau asupra lor, luptind dupa obiceiul lor, aruncind
sageti si lovind cu lancile ; dar, dupa putin timp, pusi pe fuga, atitau pe urma-
tori si, intorcindu-se iarasi, se impotriveau cu mult curaj. Si facind de mai
multe on acest lucru, dobindira superioritatea asupra romeilor si, scotindu-si
s5.biile, se aruncara cu strigate asupra romeilor si savirseau cele mai cumplite
lucruri impotriva lor. $i poate ca mare glorie si-ar fi cistigat atunci scitii,
dad. n-ar fi venit in ajutorul <alor sal> imparatul <insusi>, care avea in
preajma sa trupe ce nu luasera deloc parte la batalie. $i rasunau trimbitele,
iar chipurile de balauri tesute <pe flamuri> ii ingrozira pe dusmani, facindu-i
sa-si inchipuie ca au de luptat cu o armata mai mare decit era de fapt.
Atunci imparatul, dupa ce a eliberat o mica parte din cei robiti, a sosit
la Adrianopol, renuntintl la drumul pe care isi propusese sa mearga. $i
pentru ca barbarii nu se linisteau, fu din nou la Beroe, vrind sa opreasca
incursiunile lor. Acestia, desi se temeau de romei, faceau totusi incursiuni,
aci pindind momentul potrivit ca sa dea navala, dincolo trecind dintr-un
loc in altul si savirsind cele mai mari rele. Se intimpla uneori ca imparatul sa
mearga impotriva lor spre Agathopolis si ei sa pustiasca atunci tinuturile
din preajma Filipopolei ; iar cind el pleca spre ap5.rarea locurilor in suferinta,
ei alergau din nou spre tinuturile din care plecase imparatul. Acestea le facea
Asan, care era in stare sa nascoceasca o cale de iesire chiar din situatiile fara
iesire. /
Vroi asadar imparatul sa patrunda din nou in Zagora pentru ca, de-i 13 387
va fi cu putinta, sa -i supuna pe misieni. Pornind deci din Filipopole, se
duce la Triadita. Caci aflase ca de acolo drumul spre Haemus e lesnicios
si practicabilsi ca se gasesc cu usurinta cele trebuincioase, daca cineva pornea
la vremea potrivita. Dar fiindca vremea era spre iarna, a lasat oastea sa
ierneze acolo, iar el s-a dus, asa cum se afla, la Constantinopol, sa se desfete
cu intreceri de cai si cu spectacole.
De cum s-a ivit insa primavara, porneste din nou impotriva misienilor,
chibzuind sa savirseasca fapte mari. $i dupa ce trei luni incheiate a stat
incercind sa cucereasca cetatea care se numeste Lovitzos, lasind treaba

30 De remarcat ca. aici Skutariotes nu pomeneste deloc de participarea bulgarilor ca st

N. Choniates, Istoria, p. 518, pe care-1 urmeaza.

www.dacoromanica.ro
 OM? C1/10CLOSHI S (S, V.LOI73V.L11

513 5101 11 50311A0210d 57399/0100(1 110X 101(:)(9X A3f1131(4J3 3Zia 32 ATX97011ox 9 7910d -
5931( MtI.1 901 A109V 4mx11onctl imt n91 n0051(331p noixpo nU.nrupcni Sp Aodk119 p-
5cpcbk1( reop pox o 5coi2 pt? 01 Aoch3X 701 1017o71.bpd3z. A311.3dd3

TT

.c1 ZOi 90 A91 Aol?yvc 32 pox A91 Aox7Aod2A-vc (ono 013#912 '5oppo9i, 1p,coho
110X A0A11A1019M9N no1 &(413731.1)Nrc )91.A109(pd0A-kd31L9 (101 4501201193170d19 2o Acriallf.
-
Al. A91 Tamx A(91 AC9X/01(a AT11371 497131(031. 5C? 90 1101,A70A93 61111( 110X 5101 191(11
701 vioctl? 41o193ca119 not 591coth
510X 4710#93X107-1 701e(72 CV:3X 1X/A4O3 5101901
59,093 AC91 M917?TITI0 A39kC33193

ZT

'd E06 pai.a, 32 701 Tilox A7D9V 1370 5(9X/07( 6A0X97019 110X 10 10X10ya 101311 -ON
0319 59017o1lcod 'AoVpy? 91913/3 9 5230:7od 1707( 90')1970 110X ALC1
Atf..1
AC9/11071

novo/LA.1i% '52oyr1(1ootho3t A01 /LOAN 7973913 A3et1.7"1 n

71 57039ccoth03L 5kxi1(197od

513.0.An2 417010d11. lon2 19(k7i /41 A1013110d19X3 3A10d33L3 701 Chp.A. 3913X3 101d90dCb
pox 731AX3xoat. cbxyou. 5k1. nicht A3(323 M0C3310d(IX91 rA311kyd3d1d33i. Alcz. '7o1k1odoX9
reop loox 01 Aff.i. AG.T1od213L3 Amt Aco.qaxa In9rdo62 ) Ali. thp. 50d170X 513 A(f..J.
Acolcco./. '(A79co170d3= A7013X701 370x,l70Atl. PoDkiou. AlA.1 "A19t1.(3TX01L9 91v pox 1113
-
100(331.C97101 ATd93 920 .13 5 513 AtL0d3a 41701.39(L4J10.1.70X 01
31 A019131(1L 3.031(p31.70

'50170r123110d19 17ox '591210 p

tvri 501d9N 473.60d? 61 li23? A39kX(J)d103l
A032 cho). AGA, Aorhsld "17oAlt-6a3do3l. 9 32 ti.L 103dcoX9n2 c332Loc2 7A71 iolywrind1
A3,00d?A3 A01n7o3 pox 1 Alf "A7/01170(319 oimlkodu A371 /190
9 Tc319olcod3Ldco1 9 -ThoN

5Lti9ri 'ytc.n000N pox 9 59AkArlom 501X70709ic 9 901 Acid31A99 5o1oo923,0910d

cio33,cv, 59ddr17oA. pL? 4jd170Int, 13x1p1(9tho.e973a? 32 9 'thol7odxo19m4J39 9 901
5(931(1974 5013# 01 TR A09311 3X13113 Ski 450..k.A.701(1p05 5 A3#90(311.T13 3(130 To,
loox 01 501971 31 9 523,0:7od '501x70b9i 170x 9 901201
oodothonTxD 4A0X113CHI.319
5961(33)? 3'(V. 591 9 dco170dxo1970d39 30 32 lodvddfd 10d3110x3,c1o3t. Ski 5kA319
5kA13x3 no29d7o3i. 70A3Ti0N170th 701(k2 5914%099)(31 71 -n9M33
&Mk 971 A20 Ti
101A3#93C301L0d1L 1011)TI93110d.L9 5C992A1X1p 'Ab90#1(Gf.d701L 113 M91 AC9d10dC704J

'AcoApio pox 5mm) TR AcnimpAnIx Aod?cbrinD Gstri '51o12o1 xvop cbopi -.00du
'A13,00d VOX o 7193d101L 5231097od 31 1107( I; cio1991 7o133ood3.6, 17ox 9099 ioocbooLT 53n
pox oploox 50A9.X. A0A3TiC913X() 61910 171X X90 009(..1.#.093(113 AC91 101107( A931.0X9
'd tOt
Lc.2133Lac chel 53 91 5GL1 9o29 Ao3.t.31(7oX
17OX
Ao170dx3992 9 dcollpdxolpo "3.6,,(1(913
01A3.c33L3 pox lo ocbodchod 1(1(70 3390 01 A0X1)31L not CI0X1.1071C9d
701(170)(10.1
FL3 5101901 4A(101(3TH1. 10 )71(y 11f/X 101910 531A02931L9 (pi 0219 AC91901 419C9.649XXOX
-
59d1L 01 53103,1 AnodcoX? 110X 460)(y319A1p 13 pox xvori 45ton93rox73t3 Scoi, 0212
5201Ao1170x 5C7 01A0)21014J3,2 m1 413.0.V.I. 110X 5101. 510/qT101y(1X11L3 510#1( SCOXZX
'Aors:noo.L.R A1o902323A3 513 'Alpit.o(31 pox moT7r13Aro3 ill
i01i7od19 pox 3o1c10 5co39calci3
Ago '5kA9T1oA31 pox Ato_topo.c, A13r)D 52olcoo3 AOL.d3 gAC947'13#11 5m 00170Titd.e.
)019.69131(100110X k9 16X 10 701113)(031 A01 A3 A19(33X 1310 'A0A131X3 593X1910a TR

www.dacoromanica.ro
 TEOIDOR SKUTAiIOTZS 421

neispravita, si-a Intors privirile spre locurile de desfatare din preajma

Propontidei. Imparatul Linea captivi pe sotia lui Asan si pe fratele acestuia,
Joan, pe care-1 luase ostatec. Dar chiar si asa, lucrurile se inrautateau 31.
11
1190. Constantin Aspietes, Post comandant al armatei bizantine in luptele contra ulahilor,
este orbit de Isaac at II-lea Anghelos pentru a fi cerut plata soldelor
Nu numai pe Alexie si pe Andronic ii trata astfel Isaac, dar si pe Cons- p. 402
tantin Aspietes repede 1-a lipsit de lumina ochilor ; acesta luase apararea
armatei al carei comandant era in vremea r5.zboiului impotriva vlahilor,
<spunind> ca nu trebuie sa se lupte si cu foamea si cu vlahii, ci trebuie sa li
se dea <ostenilor> soldele for anuale 32.
12
1190. A patra expedilie a lui Isaac at II-lea Anghelos impotriva rdsculalelor din Balcani
Fiindca regiunile din Apus sufereau necontenit si vlahii impreuna cu p. 403
cumanii pradau tara de sub stapinirea romeilor, imparatul porneste impotri-
va for si, ocolind Anhialos, patninde in Haemus. Dar neputind face nimic
vrednic de prezenta unui imparat, si-a terminat campania in doua luni.
Caci a gasit cetatuile si micile orase de acolo inconjurate de fortificatii cu
mult mai puternice decit cele dinainte, dar si teama de navalirea sci-
tilor 33 (caci era vremea favorabila trecerii acestora <peste Dunare>) it sili
sa se retraga repede. Gasind deci si un drum scurt, pe care sa coboare la
Beroe, si-a pierdut cea mai mare parte din armata, ba chiar el insusi, de
nu-1 ajuta Dumnezeu, s-ar fi stramutat in infern. Caci, trebuia sä mearga
pe drumul practicabil, dar el s-a virit pe sine insusi si armata Intr -un fel de
vaga'una greu de str5.batut. Mergeau deci in frunte protostratorul Manuel
Kamytzes si Isaac Comnenul, ginerele viitorului imparat Alexie, iar
in ariergarda sebastocratorul, unchiul imparatului. Iar partea de mijloc
a coloanei, Inaintea careia mergeau furgoanele si slujitorimea, o condu-
cea insusi imparatul Isaac impreuna cu fratele sau, sebastocrb.torul Alexie.
Barbarii, ivindu-se de ambele parti ale acelei Inguste treceri, era limpede ca
aveau sa savirseasca ceva ingrozitor. Ostenii din fruntea coloanei trecura
fare primejdie, deoarece barbarii Inca se adunau si dealtfel ei socoteau ca e
folositor sä se arunce nu asupra acestora, ci asupra mijlocului oastei, unde se
gaseau si imparatul si garda sa si cei mai de seama / si mai de neam care-i p. 404
erau apropiati. Si nu si-au gresit tinta. Caci, indata ce imparatul a intrat
in portiunea dificila si greu de strabatut a drumului, atunci au atacat si
barbarii. Dar nici pedestrimea romeilor nu a ramas cu bratele incrucisate,
ci si ea, grabindu-se sa nu fie inconjurata de acestia, inainta spre pante si
respingea, desi cu mare primejdie, pe cei ce coborau. Cum erau insa covirsiti
de multimea <atacatorilor> si sufereau rail din pricina bolovanilor rostogoliti
<asupra lor>, an luat-o la fuga si s-au unit si ei cu oastea. Producindu-se deci
invalmaseala si str5iduindu-se toti sa se izbaveasca pe sine, dusmanii ii

31 Ibidem, p. 517-521.
32 Ibidem, p. 560. Autorul vorbeste iarasi numai desprc vlahi.
33 SCitii = cumanii.
34 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 561 564.

www.dacoromanica.ro
 Egt Sf1310(13001-IlL VIOSIIV.Lf109

5(? n3 ionxdR 5o9371 '523gdAy OIL 51X70V( A371 17).6,9709(p3L70 5ctol nolcoog7ox 52o1n01aq
-
'o13ocli3u3an? 59c321.
33 (01 A3RELTI 41%132A10 170X Akl 11L3 1F1 Ltircb3x cilacc000x nr 19
kd d311.2p
rOx A(91931ZdX AC91\9717DdRA9D 1d311, 4/191970 173X
.0131(30 3/ 0 AcOyy 3R
OW. Tyy ncon?Tho.olchinoIR v1dlnoaL.9 5m) ?R 1970 'pox 5wirrawda...o 5noporicod
10001L9 cbRocboat. 523 nonow.r17 (A209 5(0190 tq 3.Gy A071 450 OIL)? (9)( A(010)( 02L A(9yy
pox 5101 51on3Pr1)09kIttodu '533g67onci9 13193cboX9it cb3g m1 1c3k1co9 nolcoo lo 33
901c7o,1371 531n3To9xi13 1011(9 A701)4 170X 10A719A.

d 90t1S0t 10 loX7pyg 61 137o evbxln 'ion31-19dPou? pox inolnoyaL 17ox XP(1L9 x3 A(91
,o1A3T1
AMX170TIC9c1 27(9 AC91( "1on3to.oklx1aq lolakofivno 5701 5F71do A70X.A.213 41%0 170X
0 2 111X 59od.A.7o pox 51or1mx 'olno)21Qy3 Tyvp pox 1D3y9a novood?ooda pox
nlf.1 A371 novolnvc 'n709ttgd9zt.33 pox nlv, monchog ?R TI)ox 3R Al!.1 A)011R701
A3T10X1C4410 91 A01913)(2L 51M1c170 d3TI 50 A7091ACW11. 170X 01 AO1LT19013 Amt -ion?
moinctox AIODcorqx? 170X 523 i
Al no.olm 'ionrikidq xno nk.A.2y9 nl023y ncoaupdgnr
31 pox Awn nlo.oxixtq? ncoX 9g 593y1970d 1A11 A(-91 5(0X1OX AC01A0X9701L
nolf.gttod 'nod3i9da 523 59olIadlo 131d3T1 &kJ. d1.0 A7011)0 131(311y, 170X &kJ, A70Ad)og
'3D11x3n70 pox 39(0A-dritaL3 Ak1 A0)(101X.A.V 170X driOdel0 AT 5110127) A.3 k193170X 39
17031 9R3 13X A3T1 7019701 dIL 0 Ti 570130 17on13 5t.tx7yt970d favoL. 170X 51.6,270 7p1 A(91
AC9111170 7od3193170dX121.3 ID13a3 Anol Irx 59197o Si
T.trx T., mckouo1371 57e
A(l p7)1 Sc?
57puodl 1c332z. Ak1 41\1)(011201=11(10 1707(
A9A3 31(1319702 5701 A(01 a 70y AC9X
A(01 Am.G9x3 '537TIOC/913L3 >
170X "
A111A(0X170A(1/ 0.A.W.1/3 A3T1 50
< '
d LOt k1lLa A7n A90 A91270 10 17017019017 '10X)oyg 502 A912)0920 not 70311970d
3913X3 4701A01701R pox 51xxxvoaL 9 50d1311 A99 MI moov 701 Ti...rx n1y0u90aL1yy10
pox tA9,33ff 170A311L3 d A3Ti3t0 410 A01.901 0 X2 o3 'no noX23cyy7o 59g93 1 5)0 mon23x3
xannonoyx .51oAlxvoth 91R pox Rfto 570nXnD 579riodRx3 -olnnoloaq

ft

'd lit lux mod?cb 5701 Ti3r1 mogrixa &col ncoZFya 45yr1od311L3 Son371911t.tiat. n
pox 61 A91 noRld noqrevc 59) 0113.4. AC91 AC9(i)3 A(01/pTI.A.701 4( 170X A91 a A11I.)11170
A013y1970ncol) nco2d3a.c.D? 3R A(01C01170d19 (20 501 4(3Xdlk 570In3x)0yal...r19.o 5101
59A.13 1 56 C1V 01970X 01L9 45(03y A91 nri non" x0 5(07190 n73A.9d) -oano
orri3you 51
viooDr( 91 A01113dX 5t.1 '57o117ocl19 not 33 ponitchogthviRnno 51701 no1c7032L9
'eo93 on13 i)ox woopai. rtoi(1r?,,R )0170X AC91 noropana.mo n73gy3 poloxynx Ago
VOT1(9d &COX A(0170T1(13170d19 'olnon213 pox n9x1dodoog91T1 'o13.4ncho pox 59t321.
not A9(33GA31L 901273 ft/T131L 4570 A91 d 70Ak o di.A.2 5101 1R OX11L3 d A(0 01131q. .001300d

www.dacoromanica.ro
 TEOIDOR slcuTABloiss 423

ucideau pe cei care le cadeau in mina, fara incetare, ca pe niste vite ingrama-
dite intr-un tare. Prins ca intr-o plasd, imparatul a incercat de mai multe on
sa-i respinga pe cei ce veneau asupra lui, dar n-a izbutit sa faca nimic, si
si-a pierdut si coiful de fier de pe cap. Dupa ce an alergat in preajma lui
multi si foarte puternici <osteni> si au ucis multe dobitoace de povara (ba,
dupa cum se spune, chiar si osteni romei care impiedicau trecerea), el iesi
singur, in vreme ce multi pierira. Si ajungindu-i pe cei care trecusera mai
inainte, multumea lui Dumnezeu, izbavitorul sau. Iar cei ce scapasera
impreuna cu el erau putini si despuiati.
13
1190 (1191 ?). Ofensiva lui Petru si Asan in Peninsula Balcanied; vlahii sint infruntafi
cu succes de noul strateg din Filipopote, Constantin Anghelos
Vlahii, sumetindu-se de faptul ca-i invingeau mereu <pe romei > si dobin- p. 405
dind/ avutii si arme din pr5.zile luate de la ei, nu mai puteau fi impiedicati sa tot p. 406
navaleasca si nu mai jefuiau <doar> ogoare si sate, ci atacau chiar orase.
Au devastat si Anhialos si Varna. Sosind la Triadita, au distrus-o in cea
mai mare parte si au pustiit de locuitori Stumpion. $i ajung-ind la Nis au
facut <de acolo> nu putina prada de oameni si de animale. Iar imparatul,
nestiind cui sa-i ajute mai intii dintre cei greu incercati, isi imparte oastea
intre capetenit. Reconstrui, fireste, si Varna si intari cu turnuri si Anhialos
si aseza intr-insele garnizoane. Si se parea ca toate acestea sint intr-adev5.r
dovezi de grija imparateasca, numai ea tot fortele potrivnicilor erau mai
puternice. Porneste dar si el, la sfirsitul toamnei, in tinutul Filipopolei,
ducind cu sine si muieretul <curtii>. Si respinse, pe cit ii era in putinta,
navalirile vlahilor si ale scitilor 35 < . . . >.
<Se relateaza despre numirea lui Constantin Anghelos in functia de
strateg la Filipopole>
Razvratitii vlahi se temeau de el, asadar, cit nu se temusera nici de P. 407
insusi imparatul cind isi petrecuse timpul pe acolo ; si de multe on Petru
impreuna cu Asan propunindu-si sa atace tinuturile Filipopolei si Beroei,
lucrul acesta nu-i scapa neobservat <lui Constantin>, ci el indata le punea pc
fuga trupele. Din care pricing aceia nici nu mai faceau incursiuni dese 26.
14
1195, mar:ie. Dupd not insuccese ale armatei bizantine fn luptele cu Petru si Asan, Isaac
al II -lea Anghelos porneste impotriva tor, avind si sprijinul ungurilor
Nemaisuportind incursiunile pe care le faceau vlahii impreuna cu P. 411
scitii 37, afectat si de faptul ca Alexie Gidos (conducatorul ostilor rasaritene)
si Vasile Vatatzes (peste ostenii din Apus era acesta comandant), care s-au
ciocnit in lupta cu vrajmasii in apropiere de Arcadiopolis <au fost infrinti>,
Gidos fugind fara rusine, dupa ce a pierdut partea cea mai bung a armatei,
iar celalalt pierind impreuna cu trupele de sub comanda sa, <imparatul>
hotari sa porneasca din nou el insusi impotriva dusmanilor. S-au strins

as Scitii cumanii. Si aici Skutariotes omite pe bulgari, ca si N. Choniates, Istoria,

p. 568 569, modelul sau.
36 Ibidem, p. 570.
37 Scitii cumanii.

www.dacoromanica.ro
 tZt SI1110CDOSHM va.oruv4,na6

9 33 5conr-19) 39a3n31.f.3 pox Fig 5ki 5kncalg 5rti01:0x1 51orl1r131Lx3 013.6319L9 oan? -
noo.ocodX n2o ntf.1 iclowiD A A031 AC91..noto '5°n31110:70old3 191313 10110X 291 101141071
'd Z117 511.1 5031(19/14 AC91 'AC93y931. 10170X AC91 AC9d1pddrd U.19 d 510T) 01 6A011C990d1L nod9
Ski 5k6od1970nv1L3 5on37-13.g, o1 570d31.t. Amt ncoA.d3 no2 nicboX Tirx
nm1 nmnoi..Doano
o13c,t3do1L3 (919 q7.1 10 7or1y:o.Gcb9 not 5odo.nodxoirpo 11L3 5901 i)odwunotholL
5701,0& t.,03L3yo 5noxfya

91

.d 91t, 0, 33 5c13y1979d C913y1L A011 X1141V AC9 nmdmX 70R11A0dcb 45013713.011 701311
(1.1913y1G 5 5101170419 A91 Ali.1312L9V, AOqr(V, 3 A3)(13193100 X90 5c? 1383 3g pox
5o12o noi no7i3y91z. '5x)9k1odxA.nD 93z.2 M. ncoX)oya -17o13x91o0 170x my:,oa.t. 9
5c13y1970d A91 (101C003 A0ddTI10A. A01X10109i, 101 wdoi.)pdx01.07439 701311 3371 Sono
5ollor19317odID 3013313 nkyar. 17ox 50190 5o32 'AC pox 1170riTGdoirx gdraL? '513
Ittri 30d31. 510.0T13 Alt(.1 AC91 OIL nco1r13y 'Arrboncile 1311L70nn9 42kX7071 17ox O nlopy,
513 5ctoX0y n91 nol3x10 no17Od19 450n3r1709ld3r17oaxx mi.nolcodl 101 incroopripi
5mo0x1 131 4non3r17091m9i10 9a9 33 9o.09x3 59211 1019VDdi3X
3191 511 noi.. ncoaxpy)ortdog
nmpoTicod 593433 011383 901 v
G3/00 '17011k
50? 51d21 5G.1 n(01 ncoX)pyg 5kncocb 9 33 '3xkd23 31olt3gkri 1109ti.y3g 5flo179ricod
-
'nciod3.0-t3y3 79yyf nn0170A70.C, 59du 9 A01 9d31 1013-11 dX7OR M99 70IAJO?70/1319 9.0100
A73XA.3A331 no2,.Gnlo 0 9 X 0170.01kATI3 1109k1031. 5o3y3 701371 5oi.D.931, 5kn99tod31cI3
cb3.G 'Solnooptolkyoi 38kr1 n91.c7o 1lonk.Gri.3y3 704701E '63.G Tyvo pox nk1 nkcbodlDrizx
-
nolcoo IrG93n3A. AoIX 170M n0 A39331.31R 9 5o.koy .5co3d319o1 nodxrd chD). 3199
nod fthou 50A11 ncol no33x10 -no13)c)13X7o13
niLt. 5o12o3 9 Soacodi 5IA1 nolc,00 50,393d170eo0 CMf.AliT 511 51.f.n3.korio cbiroo
LIP pox '5o3Lod19719 9x.A.rdi, 5 '7orion9 o1319y3 fithy3g)oxlIonalpi1 no19o1 7oc).6,7py nn.o -
170.G,93Xd3 5on3719.Gctll n2o
701 SfA1 '5c933-11 791od3.r. 23r1 AG1 nkl3r1)o.A. 513 nknc1gr,13

'1119k1.91V0X 10113 n91 no)(9X 513 not A9X.170d '1-IA.6,1110137i VOX 1dC970 AC91 ClA ACO1X
1201331,7133.0013r1
noiciol 9 3g 5130011L 513 Al?.1 70 01019 A nks. 10519 n1` 17o13.G31d3a2 -
noI 3g fopJoy, '5o1no7oxlIonlo kynod AC91 AC9A3190d1G 9 59x,1)odi, AvpocbrIod
59123 AC91 AC91110711 C101910 4311. A37170901 11113Xd31.0? 52d1t 'A91910 110X 90.71
cb12z3t.3 no1d1371 711Anonodth dc13 AC? n91 'opoy 79yy7p pox noiron A13A.7017031.3
4r1nc913y3r1 13nf.G6odit. 50190 7099 13yyr1 A13VOIL c2233x3 n73.A.T.b0113 "ox 5)on.y1z.
n703d17ox 39kd9193 ski. 5kco not 5noyyou cba, (/I.gt )oloorfrriptodaz. nnox90 pox
57pd37013 459xIlodi, 1D13Dod1L 51o1 201 (1016d3 AC19 0191 d 619 1107i AfID 5101210 50d1L
91019031.1p A701 d9 .50 170X ncoyy0aL 4AC91AcrbodRAnD 131rdx n01 nodond3I (1270) 33
y AC91 7p110X A91
A1193 norily 1.31.19c3a9 pox i1310061d3IL mimod3cblolg '51y9a ,11.3
5CIOd9 knri13x pox thriziou knr1000dr1)9y1d31t. (cbyx9x 170170193Gny, thnoi
5od13ll O noi, DV. ^T 59k33)? 5u, 3g n13d1dIonodX 0 x9 A3X13 9 459x1-.ocji,

www.dacoromanica.ro
 TEIOIDOR SKUTAIRGATES 425

asadar armate de romei si s-a adunat si oaste de mercenari si, trimitind solie
la socrul sau, regele Ungariei, <Isaac> a cerut ajutor de trupe de aliati. Acesta
incuviinta bucuros si trimise destui <osteni> prin Vidin. Dupa ce a strins
asadar suficienta oaste de pedestrasi, iese in luna martie din capitals / impo- p. 412
triva barbarilor intarindu-si frontul si punind ca termen de intoarcere
incheierea deplina a actiunilor pentru care mergea impotriva razvratitilor.
Astfel, ochii imparatului erau atintiti asupra vlahilor care-1 suplrau peste
poate 38.
15
1195-1197. Esecul expediliei lui Alexie Aspietes impotriva vlahilor, robirea lui. E,secul
lui Isaac sebastocratorul si robirea lui. Asan refuzd sa elibereze un preot captiv care i se
adresase £n limba vlahilor. Uciderea lui Asan de nitre Ivancu. Domnia lui Petru. Esecut
expediliei lui Kamytzes, trimis in sprijinul lui Ivancu. Ionild devine conducdtorul vlahilor.
Ivancu se refugiazd in imperiu ,si infra in slujba bizantinilor
imparatul 39, purtind mai multi grill tinuturilor apusene, trimise cu P. 416
foarte multi oaste pe Alexie Aspietes ; dar si acesta, din pricing ca nu a
condus asa cum trebuia operatiile militare, e prins de vlahi. Si iarasi trimise
imparatul, cu si mai multi armat5., pe propriul sau ginere, pe Isaac sebasto-
cratorul, numai ca si acesta, finar fiind si incurajat de izbinda, angajeaza
lupta flea sa fi cercetat mai inainte puterea dusmanilor si Asan, care-si
impartise oastea in locuri de pinda, it infringe pe Isaac, dupa ce a luptat in-
destul, iar acesta e prins de un scit ".
Atunci unul dintre romeii captivi, un preot, s-a rugat de Asan sa fie
eliberat, ca unul ce cunostea limba vlahilor. Dar acesta a spus c5. n-a vrut
niciodatl si -i elibereze pe romei, ci sa-i omoare. La care preotul cu lacrimi
raspunse suspinind ca, de vreme ce nu si-a amintit sa-si faca mils cu un car-
man ce se af1a aproape de Dumnezeu prin preotie, nici el nu va avea parte
de mill din partea lui Dumnezeu, ba chiar prabusirea lui se va intimpla in
scurtl vreme. Si n-a fost in desert cuvintul preotului. Clci, ceva mai tirziu,
<Asan> a fost ucis de unul dintre ai sai.
Iar uciderea sa s-a intimplat in chipul urmator. Se spunea ca un
barbat din acelasi neam <cu el> si cu o fire aseman6toare, pe nume Ivancu, /
avea intr- ascuns legaturi cu sora sotiei acestuia. Aflind de aceasta legaturl p. 417
<Asan> o invinuieste mai intii pe sotie, apoi isi trece minia asupra lui Ivancu
si trimite sa-1 cheme la un teas nepotrivit din noapte. Iar acesta, insp5.imintat,
isi amina sosirea pe a doua zi. Cum Asan it silea <sä vina>, Ivancu se duce la
el, incingind pe sub vesminte, dupa sfatul rudelor sale, o sabie si gasindu-1
pe Asan cugetind lucruri excesive impotriva lui, ba chiar pregatindu-se sa-1
ucidl, i-o is el inainte facindu-i lui ceea ce trebuie sa pateasca el si, r5.nindu-1
de moarte, 1-a lipsit de viata pe cel ce trimisese multi oameni pe lumea cea-
lalta. Fugind apoi, Ivancu se infatiseaza celor ce stiau de aceasta fapta 1i,
impreunl cu ei, pune la cale razvratirea. $i, cu ajutorul multora, pune mina
pe Tarnovo (acesta e orasul cel mai de seamy intre cele din Haemus, prin
fa:6a fortificatiilor si faima, e situat pe munte si inconjurat de un riu jur
imprejur). I se impotriveste Petru, fratele lui Asan. Cum Ivancu nu putea sa
<lupte> vreme indelungata, nici nu avea forts pe masura potrivnicului sau,
38 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 587-589. Skutariotes urmeaza si aici modelul sau,
pomenind numai de vlahi si cumani.
39 Imparatul Alexie al III-lea Anghelos (1195-1203).
49 Scit = cuman.

www.dacoromanica.ro
 916 SI1130(103H.I. V.1011:1V1.1139

390 39X91 dlt. 50 A01 A70 ling4/L011371f pip at. ay Cr/ 31L
A.34(X741d
0A 4A1Tb7A9e A133
(9AA.3 AprbodRpoidu cb1 231(1D)o4j A(91 (911)-(1(9d 4A 1)oX FIR 1 k 5 X3 nolsIol 5rmot0nct9
17o#93A3l1d331 M)1 Aorepailirop
olakr(H, TR pox 1D3DiatItu513 901 sodoa.)pdx01.9)43.0 normoDia 3dPoop-
17oAlk.g, Tthou noa, 90X110dI, A01 4AIDDV, 5170,(yr,
31 5170y1o3E 19393X9019 59d3t
L
A019 tC.CL/Dd/131, 4501A3 10X (4)1 1X.C93X.001L9 70X17)MIA. 619 OR 1VM1
nlll 3x10 Az; mdTalolct.g, oodcp3o30 AG.yu, 91(1(r 471 0197439 d(91);AX pox 9dii,
(201 nono (101 9V AT 3xtuimAT 5101 5io71o33 .Alf.Xorl) 9 59x.A.rdiA 3x(Tref.R3R
01 1)0,0319 10101 A01 y70d7011. A37190. AO A91 d?j, -
61 2310.074 01131 A3T1 4A0 1110X

Aodon
13yy3i3 A20 9 5931(i9no4j A91 )Odoilodspolcodu A.01 .Ak19TTM 9 TR T13T1
A(91 A(94T101L3A(19 Cb]..21D MIR MT)3Thp 510 1.0031. 1 MO A(9(30 511.1 57019(11A1 Arrirt1 750
8117
51.612 A3(113.61D3114,1 A3.6. /0
pox
dX)D
5oAo7sylt, 57ourd.tp 451.1.933.g,D1odvp 01A0X13 901
°low,
no.k.dR x90 Ark TR ponli.dodu 523 51od31L
5mxtLd131cva A20 9 '59xdfoodia 79133 Ski. 520399 7oduy pox 191399d1 61
131(1D)o4j pom 9 5odI3H 5cothovox nka Alisidlo 43X93110x
pox cblmoT .olioncumdx3
At!_ya.t. 5o12oRrto (bx19ricb 6)1)proo.6, (41 Alc(o) 'A3mod33L33 Frop 511 m01 Acoy9d)orlo
1)ox A01(101 q3.opA31ocb9 H TR A(91 AcoXfya 1f.Xthp 13131(43 Sodst AU.AAFma A91
di A011 Amt mocby33f 3191 TR 9 (3191.1 50 Atf.191d3TIT1ID Ski 510131970A93 Atia /AAA77(9
dIL >0)(90 6501%371043
701 (9d /07i A(91 A009 01)0A933 '013A17011(11(3
0a A20 50X (431 131(1Dr43 4A(2190(33L (f-dX 50'1119 513 loyyou 5201 51077oT1C9d
-
o13ATIT 5Loyr193 M) 111&1 'Amptrxli. pox ADs.a.. AterIcpci) 5o.Dorix/p pox 01 5o.G. no
'5o1(oXod 5e2 molripo 'd(f.A)? T'ay. 1/0X 1 U. 5 AT) k 5V1319
x90 royqFoo 53oA3dx 9
5931(1Dr4j 5io1 7oA3r1 510ArrhoAnR A193n3A.AnD '3cbodA.3A3 A91 AoTripl. 5oA3rI3g11c3319
513 'A9d1)ox 113 theot. tarr19A 311(1(7t113 701 10J,D13yat 101A3T1 50190 5101 1d31 /41
myouckolcaLlyio 34j1d1313 g1D3d3T1 1)3X eak noiku)D,lp 5103xakod 107U.)Odthp..nf nem,
x? 901 5(10A?). (10A13X3 a Xly &COX 170X A(91 4A(9491( ins( 131c197043 TR n9 AMC,13170(319
5(919d36)012 13):923 5o1dcf.1.07A2

9t

noja TR 5(931(19)04j X3 ZX 3X 5)01 A(91 mod-Gtoc 5o1AoXiDao1 roGnxz 7p137-1

'd Z7,17

AcoX)ya 5101 11.xtdo 531913L3 TID3you.'nor

A3 -roi.aorrxEjT 0 3 T noRoeoT /pi.caoo
A(4.91a AC0991rUld) 50110d19 Armlorl 59o1 524,9x3 17ot,93Xd3 Tisri 3' '5)
13 5901/170 401=01? pox 1317odx 01 Aod313Tl1t zr1931pd1D 50(196 31 1)013A11
A(91 z 4emanx 170X 01 A191 X120 )77i cyou 54.k1(3 1701n0d3e93y3 'u)O( 13 Ittri
9,o1 m3)2aLd:othf 701Ski. XI& 5311079(p 'moo 'olAoATIT Aold3 A70
570131( 10 -thplzx
o.oco.e. loyoa, TR ow, 101970 31369 d 93)3 1)0g 701(001 A3T19A31 410 1(1703V0X -Dp?
lada.Artf 59oi '59o4X3 1oA3719xtm3 531A3uocbo3tp 10 531Aoxtpi3 OIL nodxrd

www.dacoromanica.ro
 TEODOR sicUTALTuu:nmS 427

care se inconjura intotdeauna de tot mai multa." oaste, si-a dat seama ca
trebuie sa se refugieze la imparatul romeilor si sa-1 biruiasca pe potrivnic cu
ajutorul acestuia.
Se mai spune ca Asan a fost ucis de Ivancu si la indemnurile sebasto-
cratorului Isaac, care 1-ar fi atitat in acest stop si cu alte multe fagaduieli,
dar si cu promisiunea de a-i da de sotie pe propria sa fiick Teodora. Numai
ca sebastocratorul isi daduse sufletul, in lanturi fiind, chiar inainte de uci-
derea lui Asan. Iar Ivancu i-a aratat imparatului ce s-a intimplat si i-a cerut
sa trimita pe cineva sa ia in stapinire Tarnovo.
Trimite deci imparatul pe protostratorul Kamytzes. Acesta, numai
ce-a atins impreuna cu cei ce-1 insoteau hotarele Misiei si s-a si intors. Si /
chiar dupa ce a strins mai multa oaste, se opreste din actiune. Caci nu era P. 418
cu putinta sa o duca la capat.
Renuntind deci <la rezistenta>, Ivancu pleaca pe ascuns din Misia si
se duce la imparat. Si Petru dobindi stapinirea deplina si o pastra pentru
sine intarind-o. Numai Ca nici acesta nu a murit de moarte bunk ci it ucise
until dintre cei de acelasi neam cu el. Iar domnia asupra vlahilor 41 revine
lui Joan, al treilea dintre frati. Pe atunci Petru, facindu-si-1 partas la domnie
pe Joan, devasta pe cit ii statea in putinta tara romeilor.
Ivancu, mergind la imparat, ajunse folositor in multe romeilor ; era
un barbaf inalt de stat si in plina vigoare si minios din fire, ca un barbat
iubitor de varsare de singe. Dar, socotind ca nici chiar de c5satorie nu e
nevrednic, imparatul 1-a inscris in rindul preaputernicelor sale rude, aminind
<ins5.> nunta pentru ceasul potrivit, caci mireasea mai gungurea Inca. Acesta
isi petrecea prin urmare cea mai mare parte a timpului in partile Filipopolei
si era pentru romei o stavila indragita in calea vlahilor din neamul sat' si a
scitilor si, facind razboi alaturi de imparat, parea decsebit de energic 42.

16
1199. Cumanii si vlahii prada orasele din Tracia. Victoria trupelor tn.:al:tine din Bizya
nu e fructificatil

Pe cind imparatul suferea de sl5biciunea in cheieturilor, scitii" impieuna p. 422

cu vlahii, atacind orasele din Tracia, le aduceau daune de la primul atac.
Iar oastea care p5.zea Bizya, aflind ca scitii yin cu prada, lua drumul impo-
triva for si invinge armata noastra. Si are loc macel'arirea scitilor si e eliberata
marea multime de prizonieri. Si data biruitorii nu se grabeau cu totii sa ia
prada, ar fi savirsit un lucru insemnat. Cum insa toti erau preocupati sa-si
insuseasca prada, si-au intors pe dusmani impotriva lor, urmariti devenind
cei care cu putin mai inainte erau urmaritori ".

41 In contrast cu locul de mai sus, uncle autarictes 11 rrmise pe Petiu, Imparat al

bulgarilor", aici 11 numeste pe boils hull at al vlahilci", d cA la fel au fost, prede-
cesorii
42 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 612-624.
-
42 Sci ii cumanii.
44 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 662-664.

www.dacoromanica.ro
 8D' Sitt3OQO3H.L VIOIIIV1.1106

1[

ZEP 573y1970a 32 5k1 5co3yoll A(n.G1(3`3 1701701D14 U.1 "j.X1A0)(709930 X A3.013X70

Icirx n01 rio99dx 59190 dTA. fo..At n70117.1-r1ctodlg 'no,7X970170x pox no.t
noxv.ociodll noldnodcb) 32 (oi.noi.. 5recpdcao170x 6icoo? Ski 5921nf70dn1 -4.19317ox
A39 70r1u.137012&3 >. <I
'd 5303,G n3r1 nrjo A(91 101 5(9)(1.074 13X033 Il91 A0X70990d 5o2 'nolo-ro09a2 cf..
noxvori 'noscnvonlp n23.4x3dloa.r. 32 v.
drocr,kx noz.99a, I709(133LD '17o.o.97o9o,9d13X 170x
3191 n73,04D0dat. (1)1991 nol 31 11017)(31D (1.1 3X >V) n(nl n3.6.13x3 5e)Dc70.g93 59a,n01at3
pox noi.. n09t2dx 32 U1 nompx? ti.yodolvp n0n3T1i0Dn3v-t0t#137.1 noc331919ILdX 32 ft
593v970d x17,on7o 7o1n7o1 dx 5709 Ski (101210 hnt.1)(100 /
4570 9.64;13 II (10X)71)(10d (1131.70

MAAR Al!.1 AT)1170(319 5C? 13 59190 '170l3Dr?v0 'no-bqy n32r,i0 '17013Dtp1D11A70 nnniod,
pox TI..)ox n01 noxrDnodu Pozad?cb n3t0 17)X 7)M1 009(9y71)3 i7Old9OCkb 170X k.G. -(97i

1101A 1X)X 7014 32

16(11L 4A709AL-6023(3701L 031.(a AC91 no)drkoxlx..? 'no)Dd311 590 9 51/.1.
57odrixdly, 511.2c70di709 13y11374 V.Lp319 CI43 170X 1ox70xa ,70.-cron
rua, ?2 pox 513 A91 noxloi,loct 'n3.coot.cb,3, 13x? (101: 417)1393R31L0170d1D 177X
n01n01 (9(11.3 7)X11(p0 4170.0.1:009X)&131L 23 5(9= no1 59dit ILL n0 (b30 no3X13a, 139li.170dx O
nk 5(f) A131 7)/(3,3 59dIL 5(1017)71(9d 0,(31 7)&3+,1 7)110 5017)T1970.G
A.70(36101R .7071 17)X Mi.

dpaal A. d)ip 57021Ly3 oloo93nowl.k12 1L3 5k1 570di3at. 5k93x3 'I0n31-1(/9X1dd70n70 pox
tZt nItt,. 9 dx 50Dcl ti.AX31319 01709 10 '(10.71030x vrilloyckthodo.t. A(91 (131. &Or( Ski 4(1020/1)
17091(.170(3X 703(101L.9 531(10 ayX 310 01(101 IR 4A7)D(1/4 3191 23 ZX 5(91 A010012 0 101\3119

AW9(9A.A4 1100 531A7O94 d70 570/\701170x9 513 n193d170vox nos. '5noX131 70n3290 noX13
701n9212 91 n?.GIA.Ipo O n3T1 n99 '5rt3v970d 59Xm3ri 'Am Att. 13 3X 91 nmXwda.L.
lo 32 59du 01 nold? 531nnoeori 7oc7ool. cardd A91 A(91 A(9)(1L9 AD.,1101DIIL3 3 Act (10 AOX
olnlo01d13X312 pLa, 32 61901 pox 50ootyx 10n3r709A110 50)=9 (-99? IloIncon?A
nol no)1 no-)vat. 59170ril70dth)o12 n32ci0 nc91fl01 A)09kd10Tink 5t3 33 31312 AO 01
A0(3319(;1, 10 10,1371(10X7OTI0X131 a 4104y 23 AZ9t1.(3701L 701 f32L 0 5 t/.
A (101 3:- 5noX3 I
X XTIO 4(111)301 01 31 (,,c.2 noidciodo olciod13X3 qi.i...coo pox 9 5o1cidx 3nn9 -
.913n)pdrbox Alit foo.onolum 59d1l, oyo.cricip nipt &molt. 10 lceroricod, r,o-rizenr?
3J..9 p:x lothoddrd foonri LoxrdIf
"ion3ricpdX 599Qoal. 'nnodG.nf 5(191,9,6),D p,od
-
531n0y pox &m61\( )170x noporkod '531noy(nx pox ncon29 7o13X92 x3 no-)J,ciy -7:1;71(11
lt.213on 70A3X7OI3 &at.? d 5316011t1 pOX 531A(919ri (1)1 (bX(1.. o1 )771(13110d).D (9T10
C3X 5099 513 (ID 51397AT1 L013 'k VOX 1701133 5(93,(1970d eGJOX AVIS:VIC)? n01n70 -3170x

nI3X n91 'nox)o.ocLodll 11ox lxponn)\. 170nti..eXci3nD 701d ncoi, A(9A3it.(p roM 5701
51341170 9 5(13,(1974 33 fl3Tin 50 (13.6137.3 A)10? 41701X)191 lwx 513 &Ica. -11n7O19nc9m
npouriton 'Ami913 loxponril cba. dx (bDr; 4131LtIL A9A-(9A-706T1(1A 57)13V7A70 A91 3D -
A01DZIEj A(0)1 Al1A7)1D AO A91 nonkvod pi.? 32 5t,1 503701970E 131L3 (Ti A31141.

www.dacoromanica.ro
 TEOMNR ISIGUTARLIGTES 429

17
1199. Expeditia nereusitcl a imparatului Alexie al III-lea Anghelos impotriva lui Chrysos.
Alexie refuza sd-i elibereze pe vlahii robifi de aliatii sdi turci. incheierea pdcii cu Chrysos,
care is de sojie pe fiica lui Katnytzes

Imparatul, iesind din Ora§ 44, vine la Tesalonic si de aici porneste P. 422
asupra lui Chrysos. C5.ci acesta, ocupind Strumitza si intarind Prusakos 46
(acesta e o cetatuie) isi Meuse dintr-insul resedinta de uzurpator < > 47.
Unii dintre sfetnicii imparatului socoteau ca trebuie lasat de o parte p. 423
Prusakos, ca fiind greu de cucerit sau, mai bine zis, cu neputinta de luat,
ca trebuie sä se grabeasca sa puna mina pe <cetatile> din jurul acestuia si
abia atunci s5.-1 atace, deoarece si armata va navali mai cu indrazneala dupa
ce va fi luat prada de acolo si Chrysos, din pricina pierderii lor, va modifica
spre folosul <romeilor > planurile sale. Dar imparatul, considerind ca ase-
menea actiuni sint nevrednice in prezenta sa, hotari sa conduc5. oastea drept
catre Prusakos, spunind ca, de va fi cucerit acesta, nimic nu le va mai rezista.
Se indreapta deci catre Prusakos. Cu acest prilej fury cucerite si citeva cetatui
si fura date prada focului clai de fin si lanuri de griu, iar unii vlahi au fost
facuti prizonieri de catre auxiliarii pero 48 pe care-i trimisese imparatului
satrapul Ankyrei.
Dupa ce sosi si la Prusakos, isi aseaza tabara acolo si hotari sä incerce
indata sa-1 cucereasca, punind stapinire, daca era cu putinta, pe zidul din
partea drumului ce suia spre cetate, care era ca o stavila. Si puteai vedea,
savirsite de romei, fapte vrednice de admiratie. Cad au luptat peste astept5.ri,
catarindu-se pe stinca aceea si straduindu-se sä puna stapinire pe constructia
mestesugita de Chrysos spre apararea / portilor dinspre caile de acces. P. 424
Dar cind facura aceasta, isi dadura seama ca se trudesc in zadar ; caci
cerusera tirnacoape pentru darimarea zidului, dar nu era nimeni care sä le
dea cele cerute. Imparatul, om blind, indura aceasta fapta, dar cei care se
osteneau la lucru erau cit pe ce sa-1 ucida pe eunucul insarcinat cu grija
armamentului. Cind i-au mai cerut si scarf ca sa se suie pe zidul portilor,
n-au avut parte de nici una. Cum sustineau mai tirziu vlahii care luptasera
la ziduri, daca ar fi existat uneltele pentru darimarea acestuia, si
cetatea ar fi fost cucerita in aceeasi zi si Chrysos ar fi fost prins.
A doua zi romeii se aruncara din nou in lupta, iar barbarii, folosindu-se
de viclesuguri, pe multi ii omorau, aruncindu-i din inaltime si rostogolind
asupra romeilor bolovani si, azvirlind vasele de yin goale, imbricate in
nuiele si avind forma tobelor, inspaimintau ostirea cu zgomotul lor. Insa
Chrysos se indreapta spre acorduri si cere imparatului sä stapineasca, in
puterea unei carti imparatesti, Prusakos si sa i se dea in casatorie o femeie
de neam. Si imparatul, acceptind cuceririle lui, se reintoarce de acolo la
Constantinopol si-i trimite lui Chrysos sotie, desemnind drept insotitor al
miresei pe sebastul Constantin Rhadenos. Dar deoarece mireasa nu minca
si nu bea in timpul ospatului de nunta ca mirele, 1-a miniat si el i-a spus s5.-1

45 Constautinopol.
48 La Choniates : Prosakos.
47 In continuare Skutariotes descrie, urmindu-1 pe Choniates, pozitia cetatii Prosakos.
48 per,ii = turcii selgiucizi.

www.dacoromanica.ro
 °et SC1110CDO3H,L 6V.1.0r1Iii,L112

ttc)riciA pox 3A131.3 5(2Tox 9 '592thri5A l3A77071x3 4no1no1 701A91L13 A73X313TIT199 61901
5k3.. '5k)33L70d1 pox voclicoo 50190 (pi o097097042 pox 57092chocichod03L5 70IDI31(31.
6&91570366Mt A0C3319c) 31:41.63 66 TI (+ 51.1.110c6 32kTI 5!"(.2a.t.
ST

tZt 2013w
(-pun/. 39 7701701D36)9 pox 0 .59XATcji 50120 the/ A(91 TLX)X 40.1
Avouctoaanyio monpriAoodoi. 5o1d9x '50-,A9131 7oldr,lockb 31 A3d13.1G.A70 A3 51ous1
islopRkila? pox 91. AoA37.123xooL(31 (boxpo vrirt3oldiio 523 20.A.d 3ooArict.A.3 op1 -.017-1?you
10 ATTI A90 1d321 A91 103'094 90 5(91(10X A0A31(3 01901 6A13102L 350 711.3 11Aod3cHri9
'd SZt A(91 4A(91Z71(9d A3.g.9 pox Acionti.chou 12oDnyoodzaz, Aolcoo /5(41 Sli.Xdf pox 29 Api
.5(9a.no 9 32 5531(1970d 705)...A.3X3 A91 5k1 Ske1/49113 Aorbp.A. 4AC0OAOIL5 kyoodLof 101
59d1L A3010A93 A3AldX3 5U, 90,9 (b1(1(021. A0d3199 5k1C1o1A10 '3A0.131 (f.ri Ac9X3 11'9
pox 'A313D)od2 7ox215x) 131(1(31D A9X90A93 10M1 A013X10 4619)0 )oIAXI9tpATI7OA)0 A01901
A(91 'Amxtr..G,Aro pox Az2c3o(bodk1(3l. 101A09(03 A30.71 11 17367031. '532kor2 13 tk17OID201371
5tA.1 5IAT1(pAi 1)7x 59d2L A91 703)(1910d '17013993y3A701L3 opcop
pox no1 Ski Sk1DILA-1i
m31.91)0m 32 1)oX 10 10dd71101 901 5(931(19104 AnyG,.? 7e13T1 591m=
norhpl A13Xr111t.3
no222 pox nox1A3A.A.nD 51ol7o7icpdk1(st, 59A3719x1thy, 32 9 5oXrionr,13 59dat, nol.nol,
90 Aonori A3229 59daz. 9 G.1(701D3 'A37od3l.3 rev?pox 59d3L 01 A3 A79d3X Aold3 -4331.3
'39ood 57ooprik9od1!. (41 nolc)ocloox moo- Acoporicnd 14539t 'A1 pox 53n7o212 ootop
-
10.093XD T1 A3 A(91 411COM332L 10.693d7oy72z.3 32 A(91, Aco3d9 A3 5i0 (b1rpo tf. -3013.0;tod
10 33 24331. 59o1 Scioddrioo.A. not 5(n31o9rd pox Aoi lodolfdLpoloodoz. yG.ctoroolv A91
AlLicyrirl)om eL1o(0323 7i A3 u9 m97 'nolcoo xr,to AoX(131.E.3 .32 9711971 0 tV2 1MC 5(9150
13x033 4M3X719131.3 5191 32 519431931()04b910 X90 3X93C). 401101 A13.61(37d31L 39 191
lo7AX21(ou. d33np 50110 3d13.I.G.A7o pox 170.6936 700)(11.177X 131(1D70 pox Ski Skyriod
5(2 59A9A23Tif '5k97o9t,t17odx Lonoyypdpodu ()1 'cbrillIdm pox )e1(1,(03/ 4531AT/box
pox xrp 5no.A.r(? 39 6.3 m1 A131.109odar.. 5101 57)71.107121(x '19A3r19Too9ow.-2 m2 /pclx -
501D11. 9 59.4.9yopovoll '591A.d(23," moDknodx3 stolstol pox laL3 32(b1 loox xid319
DougriDiyou COIA709(pd13)C3 201 Ari '5z2)..01(or1912 701 32 3T1110)( 4 50110712.)0 A(91901
'10A3TIOA3..1d3IL
5otoon.ricta 32 m2 513 101(33 vitx02.L. 0 '5(1.2.ipi.000Llo pox 39&9101 71 -0.e3T1
41393R 1XX A919X) 1)0190d13X A01 )0d01)0d1901(9d2L VI9131(21. :0(T)) 523 01 A02232z. ooloox
-
'mfbloodl. 570d29A3 ol7o.ofdl.d23 o 32 d(o1)od1Do1cod3t. x3 not, nodlpopxoXood/log 523
91 AO1A90X110a 411013A1A.ZdIOIL 110x 6)1 n3T1 (bA31-10A1106 'mpLooda A91 A0y92 39 GTi
,5)o9ti.ono3r; 101 AORA3 510711(0.e60 173.6931(LX 3X1.1.6313 91 '10Ti53110C119 Xa 39 ncru.
'd 973, A0X91( 9)0(1)9x200? 9 '5G.1op_t9oolf 5(9 RAnti..4.709 5701131x3 th1(x9x 01 2d31L Icoo
'A9)(1111(oz.9 134.1(9) A91 '70d017pd1901(9d11. pox 91 AoAd3 olnol Sol A371 5no170ricod
513321d3oL A3T132331.7oA3 1090 A9ktt17od19 ActoX9k A91 'oodonodiDoloodaL 5191 A70A3c2
-
51o3o.. 5o91ocl.6 A31(Td3A3 &IL A.,10 MOI91CID10 f,c937yripm 9 5fL1d701m10 7)9911.9 53 ow -
A1(02.1.9A(19 1393A 1dX37-1 57023.6A0-4, pox 59daL 5od9 91 Pollo,oll Ao 5(2 70dG.29y,aq
A79rion2317od701z. roop pox 91 7or13.6 Amt, AmA31(ori3 'o17o9rpo31.32L9 59A3719Ar1m1(31.r13
'2310 pox 513 AGAyou, mompoy3 '0iki.97-1(2 AG. 343&0 &71 10 101913)(11. lochodcb,od 41701A01.0

a
319(2 110x 70170x Soyri 101 5 snoA37inoc114.9) AndpolR Ti..)ox A01031. .5n01)oTic9d,
1973 Annpa. 5k1 Sooyiplod A(91 A(931(92L 9 '5931(194 1VX A191321.)0 523 op,
< pox 91 13x3 A3691odToAri9 XT1(13110,619 g'5(pCbt1.1(13 513 Atf.1 701d2Vc-
701(1(311(,IN ->

www.dacoromanica.ro
 TEODOR SKUTARILOTES 431

intovar5.seasca la mass si cum ea n-a facut indata asa, el a murmurat multe

in limba sa barbara, ca pentru sine, apoi a spus sa nu maninci si sa nu
bei' 49.
18
1200. Rdzvreitirea lui Ivancu si zdrobirea ei, dupd indelungate lupte, de catre Alexie al
III-lea Angkelos
Nu dupa multa vreme se rascoala si Ivancu. Acesta, devenind stapinul p. 424
situattei in regiunea Filipopolei, a inaltat fortarete in locuri potrivite si isi
instruia armata puss sub ascultarea sa in arta militara. Cei din preajma
imparatului spuneau ca nu e nici bine si nici spre folosul romeilor ceea ce
face el, din care pricina it si sfatuiau <pe imparat > sa-1 inlature din functie. /
Astfel socoteau ei. Dar imparatul, cOnsiderind tasatoria nepoatei sale P. 425
<cu Ivancu> drept chezasie, socotea ca bunacredinta a, acestuia ii e asigurata.
Cum nu dupa mult5. vreme <Ivancu> s-a razvratit, neavind ce sa faca,
<imparatul> trimite indata la el pe un eunuc, om de casa al sau, ca sa-i rea-
minteasca de tratate si sa-1 informeze ca nu va pati nimic neplacut, daca-si
va schimba gindul si va reveni de partea imparatului si ca se va face si
nunta. In urma aceluia plecau si ginerii imparatului impreuna cu oamenii
for si ai rudelor lor. Ajuns la el, eunucul nu numai ca nu a infaptuit nimic din
cele pentru care fusese trimis, dar 1-a si pus in miscare spre savirsirea a ceea
ce isi propusese, vestindu-1 de pornirea romeilor impotriva lui si invatindu-1
sa se retraga din sesuri si sä se suie in munti, care-i erau spre ajutor. Oamenii
ginerilor imparatului si ai protostratorului Manuel Kamytzes 1-au urmarit
<pe Ivancu>, dar nu 1-au ajuns ; unii, chiar si asa, erau de p5.rere s5.-1 urma-
reasca <mai departe>, dar celor mai seriosi nu le placea acest lucru, ci
<doreau> sa porneasca spre cetatuile pe care acesta le ridicase si sa le cuce:.
reasca supunindu-le imparatului. Cum acest plan a invins, ca fiind mai
bun, ei ataca Kritzimos si dupa ce s-au trudit mult si au pierdut in cursul
asezarii scarilor <la ziduri> nu putini oameni, dintre care cel mai insem-
nat era Georgios Paleologul, 1-au cucerit. Si dupa acesta au cucerit si ce-
lelalte orasele, pe unele prin intelegere, pe altele cu varsare de singe.
Razvratitul, fiind un om dibaci la razboi, nascoceste si urmatoarea
stratagems si-1 captureaza pe insusi protostratorul. Minind in cimpie mai
multe animale, a pregatit curse. Protostratorul, venea de la Batrachocastron
la Batcunion si, dind crezare aparentei, fara sä banuiasca viclesugul, a lasat
armata sa made ceea ce avea in fata ochilor. Iar razvratitul, iesind din ascun-
zatoare si desfasurindu-si armata ca un navod, /il is prizonier pe protostrator. p. 426
Acest lucru i-a umplut de spaima pe romeii care-1 aveau drept strateg pe
protostrator, iar dusmanilor lea insuflat indrazneala. Razvratitul a despar-
tit deci de romei toate regiunile care se intind ping la Mosynopolis si la
Xantheia si spre muntele Pangaios ping la Avdera. Ba a supus si tema
Smolenon, intizindu-se mereu si ajung-ind la multa cruzime, pe care cei
mai multi dintre barbari o cred vitejie, incit, la ospete, ii taia chiar in bucati
pe romeii prinsi in razboi,.
Imparatul iese deci din capitals si se duce la Kypsella < > 50 si
luind cu sine armata strinsa acolo, merge la Adrianopol, unde a pierdut mai

49 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 665 673.

59 Ibidem, p. 675 681.

www.dacoromanica.ro
 Z£17 S11110CIOGIH.L if.1.011:111.1.11:DS

-
Aiyoacnon '17ol3Xd 73ho,n3 pox 5731(1(o11. 57oc13-1-11f. 570f111d1701RA3 413A7?XicTi. 401 D010?
Attiri mod? 'Ao17o19)X70rl9n2 91 A013x30,R 73rrin311odID 64IA301L Aodocb3d312.
AC1A101 170X 50101A702L 4013913 JpDX A01(101 513 513970dria9 50A3-ticl01(70x9od3L
50) '733191X.A.73 pox TRtkii not no-tiros/. M91021701A7011. 6C91(3T17) pox A(&1 ArLnoda..o
Lzi7
ATc1701(71A7p 11:1321. 691 AoXporl3A313 '17013A3Amtho1L pox ocoyxnx1d321. 570 '31 pox r(p
5no1 A? 6197o 5noc7odc7od 01v932oanodRALt 7013 nXvdd TR 170x 691 6k173L9031.73
3 5m29.237i9 3c1)(1.1(13ACL9 170X X3 001901 A(01 31 mo31(9a lx)x Avidnodth AT A3Xc4
9 non9aL noyyou 4170131941d= 170X 401 A9cblo210 clomp° A011W
'5(L1l19ol10 51ckoX
70E9p.A.CiCb
'190AX13R 701070101 5TXCE)09170X 6191367011.3 53 'A01190Ci8

61

'd 8Zt cbj, e 5k3 1313 TITTI Acrmyriom 10 IoXfya 4531A9.q3 513.g703o? t70rt13d1D72L9
513 T-1.. zrigl ALXT 90 Aoaoym Acoritia,.egvx 53IA913 'IT G.7-1 91. A01:01C0X1A101191C)X
50A6,3 10 4101K9& 001 5co31c1970d '193.otpdlk913 5opoAA3.1 20170-A 691901 11.A1X3d7011.
-
.A7394 9 d70). 5LL1 510)111oo ATTI3.A4 659(arkod Atmoaz. 17oX Aodloyollo Axria.mcLID
'5cpx104(f.. /41 Ak1 AC01 AC9A70TION 501311.23 133 A) 3d13.0)3 /MC 431)1A7)Lbli. 170X
01001 51xf19I31(1l. 50n3rin70cl1n312 573 7orit(19mx 5k1 AC91 AC9A701191dX 45(9311)111.
0)190 5701 AC91 AC9A7p7i0M 500e043 'A39(c.193
OZ

d 6Zt T17ox A91 AonociX 601901 19133 5f1t1 5m39nw 51tn.opcoi, c'91931.3-ri oArtisalyaLT
pox IvaxiochTX ArizIALDA(Tni AT 1iaL9Rod 'Alyou 'pox ACI?pwox A91
'(bi.mdi...o
5Lt1c7o1 Ao1(od3321. A3.6.13X3 17013Xd3 513 Aff.1 'AIOAdTa 110X 13XdO11(021. 50)1706631
'd 08t pox At(.19701 TIpox nLC1 1x3 61 A(91 ciolsodx mrniorlIktrat. 'foodTritc 679701963
AmArrinAxiTRAT &col '1.40263 Acn1D317odx AcolA9 xfx 001 noxlml7ov 5nocb319 Acolopzio
.A923X9 912 Aodn3ylopd131 1.0..6,31AnD AtwoXfoi 6.92, (91 134)9 001 5rioX131 5Le1
45(-931(ou 01 TR 5oxkil AoD9 nGc k 901 0Odd)1o1 .50d137.11d331. AEC19701 1I1.3 A(OX0d1
Ati.A3TIOC13y709 5(41 nodcb?1 701911A.3 45709(1.19 70113 3c3.1970AX)2L? '57ort mod?Locbrif
Amt Aco1oc)331. 5(41 noddoTa. '17o13AFtrbo1(7at.3 pox MI bin pox 1A3
p-writpooXIATI
1X7o1-131(x pox 11701'1193 51L1 (10dC1)701 450A31'IT0DkdX CbATC100AX13 001 5r10119 5U.1
45(931(911. 1317odx 51(.1 5co3y9u. 3190 Te 5fl1 5vd3riff. ACc1 Alrhomn 9 5oc70dth0d 932173
-
513.6, d7)). 01 AOArik.A.01(C13c)32Lci 4(A01)0d17i0X 31n0 A01 ncyriowoollialdX ng 5101
1D3)(33X 3d3c111d3a 52oiA70iz. 5810 Tdvy?AnD TIvx 51ti, nodcbpi, 413gr? pox nnoX 5703Xi1L3
A07c12A7on1(01L Ao1 A011.01 .A1110CIAX13R 70113IL3 1X)X 701, t(1331 '5oA3-thprt)3disPonox 53
molonik op913op1L3
1g

'd 0£t, 0, do:Lnpdloolcodat, .(1!..norpow 9 5(L)19T17170).1 X? AI570199 513 A0X7099041

191324 TC702f, 001 0099dX yt '533.8 pox 59du A7011)701901(.72 Acnol 701-17pACI9 C1)1 e999dX

www.dacoromanica.ro
 TIE1ODOR. ISIKU-114.11TOTES 433

multe zile fara sa faca nimic, deoarece vedea cal razvratitul e greu de infrun-
tat, iar propria sa armata cu totul infricosata.
A incercat asadar tot felul de procedee, invitindu-1 pe acela, ca rucla
apropiata, sa cada la o intelegere si asta fara sä neglijeze cu totul <prega-
tirile> de lupta si, luindu-si armata se duce la Stenimachos / si, inconjurin- p. 427
du-1 11 cuceri si-i lug prizonieri pe barbarii aflati intr-insul. Dupa putina
vreme insa 1-a prins, prin viclenie, si pe razvratit si apoi, Med multa trud'a,
is in stapinire si orasele si fortaretele pe care le conducea razvratitul si pe
fratele acestuia, pe Mitos, it face sa fuga. Dupa ce a infaptuit asemenea lu-
cruri, se intoarce in Bizant 51.
19
1200-1201. Vlahii si cumanii niivalesc In Imperiul bizantin, dar intervenfia rusilor
lui Roman, cneazul Haliciului, pune capat navahralor cumane
Iar in anul urmator, vlahii, navalind impreuna cu cumanii, s-au p. 428
intors nevatamati in tinuturile lor. Poate ca n-ar fi incetat sa navaleasca
impotriva noastra, daca neamul preacrestin, rusii, nu s-ar fi pornit vitejeste
impotriva lor, la indemnurile imparatului 52. Caci cirmuitorul Haliciului,
Roman, dupa ce a strins multa si vrednica.' oaste, atacind lesne tara cumanilor
o ruing si o nimici si, faiptuind aceasta de mai multe ori, spre lauda credintei
crestinilor, a pus capat, in acest chip, navalirilor cumane 53.
20
1201. Ionifii atacil Imperiul bizantin, cucerind, printre altele, Constanteia si Varna
In vremea aceasta, Ioan 54 iese din Misia, cu o armata foarte mare si p. 429
cu cereste Constanteia, oras din Rodope si, distrugind zidul imprejmuitor
al acesteia, merge de acolo la Varna si o asediaza si pe aceasta cu multa
tenacitate / in a sasea zi a Patimilor lui Hristos, in vreme ce oamenii dinaun- p. 430
tru i se opuneau, ffind foarte puternici si aproape toti din armata latina.
De aceea el alcatuieste un dispozitiv cu patru fete, deopotriva in inaltime
cu zidul orasului, iar in lungime cit latimea santului. Tragindu-1 pe roaie si
asezindu-1 aproape de sant, rasturnindu-1 apoi, uneste amindoua malurile
santului si folosindu-se de acest dispozitiv si ca scara si ca punte peste
sant, reusind sä atinga inaltimea zidului, cucereste orasul. Fara sa se sfiasca
de insemnatatea zilei (caci era prealaudata simbata <a Patimilor>), nici de
numele de crestin, pe care it rostea <numai> din buze, barbarul i-a azvirlit
in sant pe toti cei prinsi si, aruncind de-asupra pamint, face din acel loc
cimitir. Dupa ce a darimat apoi si zidurile, se intoarce in Misia 55.

21
1201 1202. Aliindu-se cu Chrysos, Manuel Kamytzes ataca Imperiul bizantin, dar este infrint
Protostratorul Manuel Kamytzes, rascumparat de Chrysos, pleaca din
Misia la Prosakos ; si hotarind sä se rascoale, cucereste, impreuna cu Chrysos,
51 Ibidem, p. 685 687.
52 Ibidem, p. 691 este vorba de o probabila interventie a mitropolitului Antonie de
Novgorod.
58 Ibidem, p. 691-692.
64 Ionit5., tarul vlahilor si al bulgarilor (1197- 1207).
56 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 706-707.

3D e. =7S

www.dacoromanica.ro
 t'C6 SI12P000031-11 V.LOIIIVI.1101S

rrIctocli3X nol7o1(311 'tuo1 pox .nolooyldu17013c1dJ13L3 5101 45tq3 70191610 201 4113.0AT/Ch1911.
1313V11LX3I2 A(01 M9X11(701130 41%0)09 1)713Ard7i700(11L3 At01 4M0270123IL 4i. oovcoexa
'23mx70c7o3t. iLoyodylyrif 19431 pox 41
noDknevi1t01(3H 3191 pox Socl313 ioli000Lop
5141 41i.Arch3,up SkAnfmr, '511. 01 50,3,1 '5o1d3Ltim Sti.xfm92ichuta 01 'norinem3z.3
5o1(roocb 91 50313 4i. roopnylf. 5od31o1(c7ocb
0, 32 5931(197o4J 3191 170X Myyf '6)x)ox Li.3. ema. nc22o3l, 13.61f.nnD (.1)D91% nda. -
Son3719X Li.X12 13,317012 91 '7ork131019 pox 91 Ari m1 6,3d-rbo.. 59o2rdru 6-)33y-v 61
619)(0170100H 70170X (101 kxopnCneldfIlLa '11nort31)ocii9 o1 32 59d1.r. nyi nto.13yo3Lono1
<jots> n_nomir 5:cri1Ti31Lx3 m1 ldollodLioolcodu 'non37-113191.gnoco .nolnouoth.)ormx pox
5nod3i.ocblip pox 5702FIncb '19CIAX33e 3191 1/DX Attf.1 n7o)117-19oca3
o1709m93too1c3
931(19700J'S not no.octdx nt,ticooi 59n31.191(3cl
gg

LSt nolvo n
Zzx AC01 163IL AC91 T1= rap, Alf.xlanv roodr,r)X 419.32L13 wA2
9 50.9)( 5(fcbo9 '19,3 A73amod1L 70A11 01 AC019 AT3dX Oa 51;13)(1974 50110,0709I, 5k1
no9Itoo19ncon 'Ac9Xdx,soox 513 nt!...13-rbol 'ood31n32 Ski.) 5!).1md31 0A70.6. 4(5k99
59.kk 0 dit.19 5)0] 4A7011391 50a) 531A709300 .A371021.2,3 'OIL?
32 170x
A(A.1 101 C)
XIC131V.1n.G -
n91 norbp.A. 1323 '1]0D31(31 39tLy30 Tu. m..xyrimvoop PoDklool. TAoyopeop cbtodl. 11:70d
'6x11( (1),cb3 pox 921.12 51(.1 no-To-firm, 5tu97o3L 913.A.G.nci9 ri..Dpopri x3,2
AC01 'f,-)cholynoa It2133L3 pox iod)odlonttix Iono AOr(IL m9I mire()) noyyzrri 11:13
olno Os 5on3A. 51oForic9d, A3.0.X6p 'non3ric1o71von3 9 5o1kul.kodridoldo3L
7012 91991 nonsaxochoA.ycioa '009(1.THpth3
5ral3)(19 5013X1D708 370131Lral 4A031(31 1%9 pox
lank n3Pri n2o 001 (190d 5m3 'nopoo:oDi, ono pox nodocbooL9 OS 5o,vg,3 13y313
.510]0d(9d 3191 32 511 'ropy, 5m c9c13.2-oroo "m1(9)0,1.232 5709lf.13i311 Axp)cholop
02 41 1 192010 AU. 0031170 3(1L m1 M91 ncodl.00IaL 0132 51o9oric9d 017o970ld13 -
50120 n3X13 5cto61(32p 409R A0C313II 31 110x CA(LAA10(0L 1XX A01 A311 AltAAF(OL 3A1C3X3
d 8St- I0A13A(19 'mo.
1%01 A0d1311 433 '1111.T11
30 11 9X 510(11 5k1 A011,00a1LCal 450dcpX m3Xch,9
no93x3 oiAoprit3x3x312 If) Goo.163ri 'IodroD3,3ll pox 5noi-lododll pox o?1 1d3u.
GI,.

Tat,too ',A 70 MI 661311 5m Sodkyx 61009k.G923 A3.6,9 1VX lard C101 ARA 2odmx
noc/13ll (loolayrionoi.00x noa..)ofq n2o 5913 9cloo12 S7o LLi U.Xcho 9 'oppyc 'V1393/106
loom 0 59c)1(3270 nolpo
opthoh noa. noth1(72703 nolcao 'nox,toocji 5m -17o1gr0.232
5kA90(0j, 141 Alf.Xdf '17013X327012 U.Ti neoidoo9Lt1(3.e Amt nocbiolvtoa ,370 170 nod1311

,m-olcoo 9 cp.A. 901 n7oDy1 Sol 5ttmopmic 113 TExli.clof ,A

www.dacoromanica.ro
 TEOIDOR SKUTAIWOTES 435

Pelagonia si Prilapos. Se Intinde si in regiunile Invecinate, le razvrateste pe

cele mai departate, strabate muntii Tesaliei, is in stapinire sesurile, pune in
miscare Elada, razvrateste si Peloponezul. Atunci a aparut si un alt razvra-
tit, un oarecare Joan, cipriot de neam, Spyridonakes dupa numele de familie,
urit la chip, mai urit Inca in privinta staturii.
Iar imparatul, care era ros atunci si de alt rau, de obisnuita lui
podagra, imparte in doua armata si, incredintind o parte ginerelui sau
Alexie Paleologul, ca sa lupte impotriva lui Spyridonakes, iar pe cealalta
trimitind-o sub comanda lui Ioan Eonopolites 56 sa-1 Infrunte pe protostrator,
ti infringe pe amindoi si-i pune pe fuga. Atunci a recucerit imparatul si Stru-
mitza, lipsindu-1 de ea pe Chrysos 57.
22
1185-1207. Rascoala Luptele lui Ionijd itnpotriva bizantinilor. Moartea lux 58
Merita s5. vorbim si despre cele petrecute in partile Apusului 56, dar p. 457
pentru ca istorisirea sa fie limpede, trebuie sa spunem mai intii unele lucruri.
imparatul Isaac 60, Incepind sa domneasca in cetatea lui Constantin, si-a
luat nevasta de-a doua (caci cea dintii ii murise), pe Maria, fiica regelui
Ungariei, asa cum am spus la locul potrivit 61. Si deoarece se pregatea sa
faca nunta, vroi sä fad cheltuieli pe masura unei nunti imparatesti, drept
care aduna din toata tara romeilor vite, dar mai ales de la bulgari, deoarece
acestia sint mult mai mult decit altii crescatori de vite. Pe acest neam, care
dintru inceput s-a impotrivit cu dusmanie romeilor, 1-a supus in cele din urma
imparatul porfirogenet Vasile 62, numit tocmai din aceasta pricing, Ucigatorul
de bulgari. Asadar pink* in vremea imparatului Isaac, neamul <acesta > era
supus si platea tribut romeilor. Atunci insa un oarecare Asan, cum s-a
aratat mai sus, a pus la cale din amintita pricing rascoala, facind
impotriva romeilor mai multe grozavii decit cele dinainte. El avea doi
frati, pe Petru si pe Joan, si a hotarit ca Ioan sa stea alaturi de el, iar lui
Petru, taindu-i o bucata / din tara aflata sub stapinirea lui, i-a poruncit p. 458
sa o conduca (Mamie Preslav- si Probatos si <localitatile> din jurul for i-au
fost date ca posesiune lui Petru, din care pricing si ping astazi ele poarta
numele Tara lui Petru). Dupd ce a domnit vreme de noua ani, Asan e ucis
de varul sau Ivancu, cum s-a aratat. Si mosteneste domnia fratele sau
Ioan 63, deoarece bulgarii n-au vrut sa le fie domn Petru. Iar fiul lui Asan,
Joan, era Inca nevirstnic.

56 Este vorba desigur de o greseala de transcriere, La Choniates, Istoria, p. 709, gene-

ralul se numea Oinupolites.
57 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 707-703.
58 Incepind cu acest fragment, Skutariotes parafrazeaza pe Georgios Akropolites. El
reia, dupa. Akropolites, povestirea evenimentelor pe care le-a relatat pe larg aici, inlocuind Ins&
numele de vlahi sau de vlahi $i bulgari, prin bulgari, ca In modelul sau.
59 In partile europene ale Imperiului bizantin, adica in Peninsula Balconied.

69 Isaac al II-lea Anghelos (1185-1195).

61 Afirmatia este o dovada cd Skutariotes a reluat constient povestirea evenimentelor

dupl. Akropolites ; compilatia necritica este procedeul sau obisnuit, pe care nu se sfiieste sa.-1
marturiseasca.
62 Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025).
03 Ionita sau Caloian, tarul vlahilor si al bulgarilol (1197 - 1207).

www.dacoromanica.ro
 9£17 S111:100031-1.1. 111V111.06V1.0

50120 n2o o Amoco",St/ 5709931(1D704 'ncocplynog norcost nmx/ox 5101

Slopolicoa 5o11ro 413n9.01.313 /pyyf 1ZX Siolcoo 52ovoll, 319 Ski nonpool.oncom
roDDLtiApdx? 110X 41)D103L 61111 Ski 57039023x9,\1 modcpX 59o19703 (pox..? 011029 -
d19
3191 (101 5(1)/(p1:11L 013 111 5(173)(19101E) D2oTiono 501934 nonrogroa
931.0y7A37.1131(
-
59d11. n1!.1 A1'(021.(104101C/2V Ak717)1R50147)99 5M31.9 491(,11),1L(.1 imalcn?A. 9) chia 1(90u
sochol 5t/Amoco1, A1&1 nl1(0u9ouswe1(7o lanr.qcbodu 110.6D709rnd13X 1ZX -01L70124I0
497IDI2 43.613X3 ncomicod of/13r1 'OrtDm.ol,tiou ncoa, mos1younonxnd2y, G.71
ncoiANkynod 011.n 70d13X 170.293934 mos, 'ncovoli, 9 5onro2.v7g T1371 pox not 601
601L01 001 nog. 59x 5)011343H 3119 50140X 170X 4(01 11 'A(0 lo17ox S16t1 nomo7d2v
139317od1Dx3 30 43,2 U-1210 2k7143 1 53160X3 60d313 '17o97odg 11. 50 no1 n0d0A.y90a
nt/Anrcoi, m.oncAyv.Dosop 5c? n32 51olcoo li.DL,t.gt,cod pox nal nonritki_dku? noncnox
-17olILD9cil 0,
32 5con3r19f "41 nuoki...po '17013X32 pox myenxx So.etLyu Tool, Dodo-
'5on3riodr1( 13u3 11 GC 5c-9d3/mei) 177.297093X707i 5101 Slonli.loy o1mn92lt tkooXILTI
1311lodu)31)ox 01 nold3 0, 6371 chpl o113x3 )0dxxrd nou 5(41 Sco3y9uct0001d2y,
? 31LX 131LTI 32 oz. 5ct 570.e9x3 7p1)ox AC01 '4(91(1011, 50)) 141 41013X10 4701311061D 113 -
32 1)140) AM12101X/X 510,071I d70A 5083 5101017 9 m93X970rb 770.64:43Xou3 110X
97191y2LT510 A(11 11131VrX ,1R (10(0 (101 D 5017)+n 110X A(01 4(91119, X) 6MT)19 n3.g931n7ox
5coltf..mxcin2 Ta.rx nco1 4co11mon3 ni)rido po.gnxx 32 10d3106(10X 101(1L9 9(121d3IL -
d_ 69t '104371 7719501 1Dmgku1u3
5101 '51o1147043 17ox inod3cb7o13.ri 701 d33,41 .oa,movskocj
d311.?? 5314(1004A-f 10 ',op:LI' ncoi.970119 17o1nnolk1md197o1vx ST pox 4911:170
M1041,(10V00a 491 v?vicood '1x)ncovo pox norriD72 110(4.0.X7)1L7? 59du nknopcoi, 401
7031(1D704 mochplynoa 'non37-1970r10n0 d3u2o Ak1 'A1,t1(7063x 59 '19106 1371 70 All
.V69k) A 513 X 31E4;1 ACINC( 1V972(13X9)7137.1 A91 11064CITSI 61199X lellAVC1d3IL70 x9x -
coy 43.e
la 4311 n20 A7oD7dmAA3 10 1)0111(oun047o1d2v, 01 '59nol3A. 70X/o1 470 1(33-
53149.6 5701 57;x,yr.Li 9 14X 57p .0147091.k)(3 10 ?.R 53/.4N613X1d3IL 10111170V d(111.
141.07pXMZX 1 AM 4(014X.0 6c01970 '531mo/filo/7p ou9 ooirt) 531n9212 Siol, 51x131(ou
Sc) 61913C7p1i. 40937 ncoixnn do 532p1( 513 nt./.1 nomiAlolDncom 1.ociodcoX 5zroc311 32
5314041 01(101 10 514.1 'nomo1d2v, 7e1 527/1 9 X Ak 51Z 0:L7? 6131( 70143.6 3( A)o.) -1(3?
53190.g, 10100 oi-moDtplou?
0, 43T1n20 modlolynou 593y1D)od )ipl)ox )01 70A3T1kX9331.(1 tf..:)? 131 5k170C3X.A.3
1XLG9743.A.,1 5k Olt 5(931( '1104701d 10 32 5U.1c7v1 53do1lf.x10 .oloontf.nku7o 9 32 -OIL
1:c9tc.xdo11( nti.19701 39t/1(3'6tl.. 'nTri nc0000llox 32 59d1L osnos (Ft ooDnoxdr.S,?
nolvo 'opu,./oda.D 5l01701.1.)0 643.613x3 SC') Lvrt ncoX3 01 (02O1LX3 no).3., nconp..Xv
AMATri iMx. Lied ma, 0 5 43T110-1,91.0102'AO 137.36110110X 4101D0IL R3X7OT AZ140 47033)( o n2
nt/..1D13yu 'o17o9)o1d13 590d2oo19)3 51:you '5on3r170D12olood2op pox XD7DIZX -)? 5)011
497?5970 SC9 lf.1'1 3101E 5n0170rtcod n020d70u 413X9 A? 51)01270 1363c/19)717XX A(14101
141 'n11(031.903..r.11.1(10 911(921. nt/.1931371 &1d.91-113x 7017021. ()i 6yrixo..01L ,6)th,:ta 10113
'moi3)(x7odll, 'noin7;11 ntp, 'nolD3gpod 'npouctoichox n11(o1z.90n701)od
w 'Acdx) nvcoutiolgnrym 'n1101/.9nci90w n01dct)3c1d311 sciodoll pox 570Acy19
'5)0,4)02/. noi, 32 70143V.991(331L 4010)( 5901) drp. Srto13v.c. 397n70dA17ox
5:09cpX7o1)ox 5101 (n197oric,o11L 5rd7o1Lf 93413x3 1d32/. 5701 SvpdthocholL 901 nodna
TAX '13)1 X? 4(91 AC943719103L70C)214 myricox pox u 4co31(0 101 mo1 nco3D1cn0
513-G1lt.3 .701/o-r19n9 3 3.4.3y 32 513 moncrtip 101n701 4131021. no) 0170970ld13 9
'd 0.0 5o131(3D7oa 513 59o1 5nocp./Aciog ncoocrx ix p d7JA.V10 0 40491X A371 ? 6nom3x/ n01c703
zsg nonoIxor,oricod 3)7or10nm IdXn\T 32 5kx3n0v09930 570Dtv1670170x 13x3 13xDt.,cn.g.

www.dacoromanica.ro
 TEODOR SXUTPARIOTES 437

Acest Joan, care a ajuns imparat peste bulgari, a devenit apoi pricing
de multe nenorociri pentru romei, dar si pentru italici 64 chiar, cind au pus
stapinire pe Constantinopol si au cucerit intreaga tara a Macedoniei. Atunci
Balduin, care domnea ca cel dintii imparat <latin> in cetatea cea mare 65 a
cerut ritos ca Adrianopolul sa i se supuna (caci Joan Bulgarul, luindu-i-o
inainte, a pus mina pe Filipopole si a luat de acolo multi prizonieri romei) ;
dar cum adrianopolitanii nu voiau sa se supung. italicilor, Balduin, impreung
cu loctiitorul dogelui Venetiei, porneste cu razboi impotriva cetg.tii lui
Adrian. Iar cei dintr-insa, neavind ce sa faca altceva, trimit soli la Ioan
Bulgarul, ca sg-i ajute si sa abata primejdia ce-i ameninta. Acesta primeste
bucuros cererea <lor > si luind cu sine o mare multime de sciti 66, deoarece nu
putea sä dea lupta deschisa cu latinii, duce treaba la capgt printr-o strata-
gems. Caci el s-a oprit undeva departe de Adrianopol si trimite pe sciti
impotriva italicilor, ca sä se arate cu armata lor. Fiindcg italicii au obiceiul
sa cgareasca pe cai Ina lti si sint implatosati, cu trupul acoperit cu totul de
armuri, si ei si caii lor, si din aceasta pricing. sint greoi cind isi atacg dusmanii.
Scitii insa, inarmati mai usor, se aruncg lesne asupra vrajmasilor si se misca
incoace si incolo / dupa cum vor. Italicii, nestiind aceste lucruri, sint biruiti p. 459
de ei prin viclesug, incit si imparatul Balduin insusi a fost prins si dus in
lanturi la Joan, asa-numitul imparat al bulgarilor, iar capul lui, dupg cum se
spune, dupg ce pe el 1-a ucis, barbarul 1-a transformat in cups, impodobin-
du-1 de jur imprejur.
Adrianopolitanii, daca ar fi aflat cele intimplate, indata ar fi iesit
din oras si ar fi pr5.dat corturile italicilor. Dar latinii ramasi, aprinzind
focuri in fiecare dintre corturile for si facindu-i pe cei din oras sa creadg ca ei
sint acolo, pleaca in miezul noptii si se refugiazg. la Constantinopol. In zori,
locuitorii Adrianopolului, dindu-si seama de aceasta, au iesit din oras si
si-au insusit ca prada lucrurile lgsate in corturi.
Imparatul bulgarilor, potrivit celor faggduite, pretindea sä devina
stapin pe orasul Adrianopol, dar locuitorii acestuia se impotriveau. El dorea
sg-1 asedieze, dar isi dgdea seama ca armata lui nu e de ajuns pentru aceasta ;
deci, plecind de acolo si ca unul ce nu era impiedicat de nimic, caci latinii
fusesera biruiti si nimeni nu-i statea impotriva, cotropeste toatg Macedonia.
A facut deci mari pradgciuni, robind orase cu oameni cu tot si apoi distrugin-
du-le ca nu cumva sa aiba vreodata romeii drum cgtre ele. Darima atunci
Filipopole, oras foarte mare, asezat pe malul riului Hebros, apoi Heracleea,
Panion, Rhaidestos, Chariupolis, Traianupolis, Macre, Claudiupolis,
Mosynopolis, Peritheorion, Poroi si multe altele, iar pe cei care au mai
rgmas in viatg (caci pe cei mai multi ii. Meuse sa piarg ingropati sub darima-
turi) luindu-i de acolo, ii aseza pe malurile Hebrului 67, dind asezgrilor <nob
numele tirgurilor si oraselor cucerite. Spunea &I <nu> face astfel <decit> sä
razbune nenorocirile c5.sunate bulgarilor de Vasile, si Uciggtor de bulgari ii
numea pe acela, / iar pe sine Uciggtor de romei. Ajungind insa la Tesalonic, p. 460
moare acol), lovit de o boa1a de pramini. Dupa cum spuneau insa unii,
moartea i-a venit ca o pedfipsa de la Dumnezeu. Caci i s-a pgrut, in vis, c5.
un bgrbat inarmat se repede asuprg-i si-1 love.ste cu lancea in coasts. Nici-
64 Italicii = oamenii cruciadci a IV-a.
65 Constantinopolul.
BB Scitii = cumanii.
67 La Akropolites, parafrazat aici de Skutariotes, Istrului".

www.dacoromanica.ro
 8£17 SITEIOCICY3H,L V.L011117%.111CIS

1v13c3n3ysz. cb.00n .533.0,3XD70170x 5m ?g 53ms. no.A.3y3 X3 5m3AtI.T103.0 3.1.y41s3 cbicios.

9 .5o17omo.G, 3og3 tho.A. 70dgnlo noy1con3 5nonst..9,.w0x 170AILIDi1t3 'minx) pox Alp. -n3yst
nr?d nos.coo 170l.ti1L 6)1 OR '1110d 31.01L3R9 3g 101m-dem, 33cto,thoos 509,11 ,oiroolos,
rio noircoo,chost Tx.yox 'no.gloas,3 cog pox ntokyx 541 5>D1311k1L70 A.)03 t1.19,3 43X
54MIC910V1X A9 0 707i n071k911L3 Sor.37-1)?Dcoatyx
5?.5 0 Afl A.611, k 13X '501.2o 9 5141 5ILdrovp nos.rpo 5170I1. 0 Ci 4570y3 AL41 x?a
mo.Gnx A7013.6, riosvo nmdloy .1.3-rimi'ea; 170X 5k dlp 511-X A(91 a 00 A.1( MOC)/0 A3A049A.
5417odxl3 0, 3g nos. mow, 51701 '54estopcoi, c9i.tno 5od14cb3 'A,c? d701. 70 nos, dX :0d)
4513.6,Cb14y 5.13 510.6,9X3 '394d9X3

d 896 0, ,3g M-01. a

r3XJA.V10 MO 501(0C:1f. 5709t;t3lo970ci oppv, 09R 13X93 030 459 91 A
nts.ntopcoli vox not nodReovroir, not, &awl) vodog J.
nexhodl000g n(f.Xdf '5oi.noX3
9 n°1 ATDV, 521n 5kevu0mI, 1d31L AG-s, A(01 ell-09Td 413C0X 3913X3 31. A0C3X AO -70X146?
&OA CJ.LX1R 4510113 310X 510111 M-01 M99CM MIR 5130 4110.6,9)09T1R1 1141 diVaL XI tqf -x093
1x1123l(3ox AL,I.Xcho 12ox MI dog 3oy3 OIL 413Tby 110X ioxin 'noinos, lzx 5)ockpX o 9 x
514A3y9 170s.3n3A. 51f.nodx.A.3 0,
3g 57o,(3dog nogn3 13013Xd3913 (101. 'nod0nd3,1, pox
los? 70131.3 11.13 o1o123xdo7you 1321.3 3g lo A99 6s.rp0 tfri noXi3 ps3 noros qa.mpn13,'Y 4
llos.noXd?oodsc pox los.coo cbs. DV, ^'? `r1-^"P(.9I, pox 9 5zoodog noA.93cb .pos.3xDpop
17ox 7(3)32z. nos, nonnlpon Dos-noyons, pox 5co1s)o 'Cu mos. chploulogM9 9 SLtevopcoi
5141)odx),.3 5497011. .17osan3).
tb-

d tLV myy, nTov, nos. nodmgo30 xdo11L? 51) dp.ct 1.11

51701 --4dd7o031 (bra
ox '5 o y 11 nox1X1oririn9 nmdmy x3 nco.o.nxa 513 5no3y1X 41on3ricto9o2s p)x
5701 5)013x10 MIR 513Th0 dt)7M1.0 0 451093 3170X 3X 00/13 013d363 Mill CU.).; A0610 COI
noch-9p30 oxdo A (a 701R? 70170riif.9 tpd(O1)01L72 570.0 pox G.g 7?170X 10A11 93671f. AO1d
AOIL91. m0)13tv7s.oxoym) n91270 (19no)oriono 19no3(yrtrinD 701 'zi.vrict3130d19 pox
lloaxxin 9 5othog930 Tc37oos mos. .modfdlynoa pox 17os.3eldrboylo9 n3T1 '591170 xcio
loilpui 3g 1)7X 191 11019)0 4M9A3.A.90d1L 17ox ncol 5cnyyw Ac933x10 Ts. 3g X) M019 IL 1910?
59ChL 1 MO og AC9d7pLvj D? 9,x '110103y 1d31 3g cp.. 541ty6t. noc)3191ccod.Gro0y1cb -3170i6
513G 9 `^;09V, 5cto1 5no13y1t. MTLL g101(91130(319 MILL AX)6/0 AC0 llox --n3y3
"iodsk; pox Sodzt. 5701 Acolcvz? 131.tri31Loaslo 570rimx pox 513y0.st 3Xla 11L3cg tbItlos.
0x 1 11 nodTcbrinD 5o&3rI9n31mri.bod1c .614703 oa.3yctod3 chol 511.1 Amt Amporkm,
5kXc3o '5109419061.10 1179031d(IX 'nm1n70 0 .9. 110X CO-3U? .A3X 1311.3 Choi A(01.970IZX
'13dco7..3 53190st. Onsios. Aolatax321.9
ppm 1x13r91. n9s.c7o,st.2 (?4 001d 00 170X 91 V (11 ZA0X131911 10113 0 Ci3)( A9 a
'o0s.L.39 '17ockl73 '703nol7o(3ll pox 15oosloyldil pox Ts. 1d712. *M01C,IT dR3177M 371
pox 5141 5Co(7o.A.3ix 45101X70y ()(10 70 177X fi01 00e10dylf 413031.932 110X 703 3T1 dX
rd. sit n01 noxidnym 411o13).1.ky 12ox n7o33( 1397ogd3xolt.72 .ntpuosi.

www.dacoromanica.ro
 TE0DOR SKUTARIOTITS 439

°data romeii n-au indurat de la cineva nenorociri atit de marl ca de la el,

din care pricina a dobindit si o porec15., vrednica de cruzimea lui, fiind
desemnat cu numele Skyloioanes 68, <foarte> graitor.
Dupa ce el a murit, fiul surorii sale, Boril, luindu-si de sotie matusa
de neam scit, a devenit stapin peste imparatia bulgarilor. Iar fiul lui Asan,
loan, care nu era Inca <nici macar> un adolescent, luat in taina <de cineva>
a fost dus la sciti 69.

23
1218. loan Asan revine din exil cu sprijinul rusilor si-1 alunga din scaunul Bulgarlei
pe Boril
Asan, primul care a fost imparat al bulgarilor, avea doi fii, pe Ioan si p. 468
pe Alexandru. Cind Boril a luat domnia bulgarilor, fiul lui Asan, loan,
s-a dus in tara rusilor si dupa ce a petrecut acolo destula vreme si a izbutit
sa-si atraga de partea sa pe unii dintre rusi, pretinde mostenirea parinteasca
si se lupta cu Boril si-1 invinge si devine stapin pe nu putina tara. Iar Boril
infra in Tirnovo si este asediat vreme de sapte ani. Deoarece nu puteau sa
mai reziste, cei care erau cu el trec si ei de partea lui Ioan Asan si Boril
fugind, e prins si orbit de Joan. Si astfel Ioan devine stapin pe toata tara
bulgarilor 70.
24
1230. Ioan Asan al II-lea, aliat cu curnanii, invinge la Clocotnila impels lni Teodor
Anghelos. cucerind si Vlahia Mare
Dar Asan 71, caruia ii daduse avint mai mult decit altceva incalcarea P. 474
jur5.mintelor de catre Teodor 72, luind cu sine putina oaste de aliati dintre sciti,
care numara ca la o mie <de oameni> si adunindu-si si stile proprii se ducea
impotriva aceluia, agatind de steagul sau juramintul scris al lui Teodor.
Si intr-un loc din preajma Hebrului (Clocotnita e numit) se ciocnesc armatele
si e infrint Teodor de bulgari. Si el e prins impreund cu nu putini dintre cei
din neamul sau si, indeobste, dintr-ai lui. Iar bunurile lor toate au fost
luate prada de bulgari. Iar fata de popor Asan purtindu-se foarte omenos,
pe cei mai multi dintre soldati si, mai ales, pe cei de rind ii elibereaza si-i
trimite in tirgurile si orasele lor. In felul acesta isi slujea si interesul sau.
Caci voia ca despartindu-i de imparatia romeilor sa domneasca asupra lor,
ceea ce a si izbutit. Caci, dupa ce a pornit si asupra lor, toti i s-au supus.
Si ajung in stapinirea lui Adrianololul si Didymoteichon si apoi
intregul Boleron, Serrai, Pelagonia si Prilapos si Imprejurimile acestora.
Navali si in Vlahia Mare 73, dar a cucerit si Albanon, si a facut pradaciuni P. 475
ping in Illyricum, / si a cistigat multa prada 74.

68 Skyloiannes = Ciinele de loan, loan cel clinos (in limbs. greaca .

69 Cf. Georgios Akropolites, p. 18-24.
70 Ibidem, p. 32 -33.
71 loan Asan al II-lea (1218 1241).
72 Teodor Anghelos, despotul Epirului (1215 ? 1224) $i linparat" la Tesalonic (1224
123).
73 Prin Vlahia Mare se 1ntelege Tesalia.
74 Cf. Georgios Akropolites, p. 42-43.

www.dacoromanica.ro
 440 THEODORUS SCUTARIOTA

25

P. 480 KaT'ixeivo xoupoti T(.7)v 'A.Tricpwv xecTa8pccp.6vTaw TO TiLv Exu81.7.)v yivoc,

OnOcroL XxuDiliv TO LAOS ixeivcov mcpu-yov, ricrxok TO%) Icrrpov 8Lcorepdc-
GCCVT6c, xod TOv Atp.ov i7tepi3civ-rec TkxvoLc &p.m xoci. Tovcct.M, xod cbt6vTo3v Bou),-
yc'epwv, (noUcci rip xaLcfc&E; Unijpxov), Tok T-7]; Maxe8oviocc xcopouc xcurk-
Acir3ov, oi I.Liv =pi TOv Eiipov xod TOC ixei:cre ne8icc, oi 8E rcepi Tat xaTdc T.;)%1 Mcc-
ptTccv notoollevor. Tacc votacc. 'EA4gov yotiv TGC EV MOCHE130V TCGCVTOC, xod Cjc
b.+ OAtycp gplp.cc Tc7)v oborrOpcov inob]crov, xod 7roMxviaw 8i O76acc eUzeipurra
xaTecrTpecpeTo, xact 4oveUovTo 7roXAot- icrxuXeUov-ro 8E xoci. -hX11.0CACOTl4OVTO
a7COLv-rec xcx C7nw.7coAotivTo i'v Te T7) 'AapLOCV0117COAEL, Tea AL8up.oTeixcp, rp
BLV.Yn, TY) KocAAtou7r6Ast, xcci. TOLL, Aorrcoi:c Ocra sLac T1 0Zup6-rtim Coc'EXcaTce
CI.CCV ccirroic .

www.dacoromanica.ro
 TEOLDOR SKUTARIOTES 411

25
1237. Sub IA esiunea trItarilor, cumanii din nordul Dundrii se refugiath in math fn sudul
fluviului, instalindu-se in Macedonia, pe care o pradd
Yn acea vreme, deoarece navalisera tatarii peste neamul scitilor 75, P. 480
citi dintre sciti au scapat de sabia lor, trecind Istrul pe burdufuri si trecind
peste Haemus impreuna cu copiii si sotiile lor, fara voia bulgarilor (caci
erau multe mii), au cuprins tinuturile Macedoniei, unii pascindu-si vitele
pe linga Hebros si pe cimpiile de acolo, altii pe cele din preajma Maritei.
Pradau asadar totul in Macedonia si in scurta vreme au pustiit-o de locuitori
si cite or5.sele <se aflau acolo > le-au cucerit cu usurinta si multi erau ucisi
To <locuitorii> erau pradati si luati in robie si vinduti in Adrianopole, in
Didymoteichon, in Bizya, in Kalliupolis si in celelalte <orase> cite nu fusesera
cucerite de ei, datorita intariturilor <de care dispuneau >76.

75 SC itii cumanii.
76 Cf. Georgina Akropolites, p. 53 54.

www.dacoromanica.ro
 PELIPPIOZ 0 HAXTMEPH/

P tai < ... > 1,1,30. 76E1 tFocc,- nap& ply Toii Alcuppi TpLaxatouc °tic cdroi Aiyouat
xaf3ccAXaptouc Acqi(3c'rcveL, Coapsioug Ex repp.avi5v, TOv 86 ye Hp tyxmac O'Xov etke
GUV TO LC 6TeCCTEUila.01`). ETZE Se ;ad. -r6v ix voOtictc utOv lun'cvylv p.ET&To5 oixetoo
Actoi5, Tat plyLaTa crovcapO(levov. ixeivoc xca yckp 1)81 xcca'airrOv Ty) Tou Tocpawa
0-uyccorpi. auveov, Ace Ov iEccipeTov gxcov, SuvaTOc .k) xocip.Ovoc 6TpocT7)yeiv xaci rpocr-
xTeicaou. TO) yap TO nocAccLOv "EAX-rivocc, oriq'AxaAsOc yc, Meycao(3XccxiTa.c
xa.Xcliv i.necpipeTo, W6TE 11.7)3'gECil vpofIctiveLv eta Beppo ictc TOv floc.XaLoX6yov p.iyav
SoplaTLxoy 'Icocivv1v, TOV ETpccT-Iy6;TouAov 'AAEE xcti TpETov TOv `Paola

www.dacoromanica.ro
 GEORGIOS PACHYMERES

Georgios Pachymeres s-a nascut la Niceea in 1242. A venit la Constantinopol

°data cu eliberarea orasului de sub stapInirea latina (1261). A ocupat demnitati laice
si ecleziastice. Inceteaza din viata. dupa. 1308, probabil prin 1310. Pachymeres este
considerat drept cea mai de seams personalitate culturala din Bizantul celei de-a doua
jumatati a secolului al XIII-lea. Inzestrat cu o frumoasa cultura clasica, el a lasat lucrari
in diferite domenii. Este autorul unor scrieri retorice, al unui manual pentru quadrivium,
al unei prescurtari a filozofiei lui Aristotel, at unei parafraze la citeva din lucrarile lui
Dionisie Pseudo-Areopagitul. A lasat de asemenea o bogata corespondenta, Inca nepubli-
cata vi un numar de poezii ramase inedite.
Dar opera cea mai de seama a lui Pachymeres sint ale sale Istorii compuse (Zuy-
ypcccpt.xccE to-rop(oct.), care prezinta istoria bizantina intre anii 1261-1308, cuprinzind in
introducere vi o expunere asupra anilor 1255-1259. Sint infatisate cu mare lux de
amanunte domniile lui Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282) si a lui Andronic al
II-lea Paleologul (1282 - 1328), aceasta din urma numai in parte. Cea dintii este povestita
in primele ,case carti, cealalta in ultimele sapte. Pachymeres este un istoric bine informat
si impartial, dovedind o remarcabila obiectivitate chiar fata de Inversunatele dispute
religioase ale vremii sale, la care el insusi a trebuit sä is parte. Opera sa ramine izvorul
de baza pentru studiul acestei epoci.
Georgios Pachymeres este un scriitor arhaizant si de aceea foarte dificil de inter
pretat. Foloseste vocabularul homeric si merge pin& la a inlocui numele lunilor anului
cu cele din antichitate.
Edifie folositd : Georgii Pachymeris De Michaele et Andronico Palaeologis librt
XIII, recensuit I. Bekkerus, III, Bonn, 1835.

1259. Mihail al II-lea Anghelos, despotul Epirtellti, aspirant la coroana bizantina', este
sprijinit, intre alfii, de megalovlahilii din Tesalia, condwi de Ioan Ducas Anghelos

<. . . >1, I, 30. Trimitindl soli, primeste din partea lui Manfred2 trei mii de 83
oameni viteji dintre germani, pe care ei ii numesc cavaleri, iar pe principe 3
it avea de partea sa, cu armatele sale, trup si suflet. Il avea si pe fiul s5.0
nelegitim, Joan 47 cu propria sa armata, care-i venea foarte mult intr-ajutor.
Caci acesta, intrucit i1 priveste, fiind c5.satorit cu fiica lui Taronas 5 si, avind o
armata aleasa, era in stare s5. duca r5.zboi si de unul singur si s5.-si adauge
posesiuni ; c5.ci isi aducea pe aceia care in vechime se numeau elini, pe care-i
conducea Ahile si care sint numiti acum megalovlahiti, incit nu-i lasa sa
inainteze dincolo de Berroia pe marele domestic Ioan Paleologul, pe Alexie

1 Este vorba de Mihail al II-lea Anghelos, despotul Epirului (1236 ? 1271 ?). A fost
un rival al lui Mihail al VIII-lea Paleologul in competitia pentru eliberarea Constantinopolului
de sub dominatia latina si dobindirea tronului, Incoronat la Niceea In 1258)1259, viitorul inteme-
ietor al dinastiei Paleologilor zdrobeste in lupta de la Pelagonia (octombrie 1259) coalitia
initiata. de Mihail al II-lea al Epirului. El domneste pins. in 1282, cf. Ostrogorsky, Geschichte, p.
369 371.
2 Manfred, fiu nelegitim al lui Frederic al II-lea, rege al Siciliei (1258 - 1266), ginere al
despotului Mihail al II-lea al Epirului.
3 Guliehn al II-lea de Villehardouin, principe latin al Ahaiei (1246 1278), ginere 1i el
at despotului Mihail al II-lea al Epirului.
4 Ioan I Anghelos, duce de Neopatras, stapinitorul Tesaliei, adversar inversunat al lui
Mihail al VIII-lea Paleologul (1271-1295).
5 Taronas a fost privit de unii istorici drept conducator ereditar al romamilor din
Tesalia", cf. G. Finlay apud Murnu, Vlahia Mare, p. 198 si urm.

www.dacoromanica.ro
 444 GEORGIUS PACHYMERES

'Iwcrtvv/v, aurac auvap.eLc nepi a6Tok gxovTac. TOTE Toi.vvv cruvayayaw 6

sEGneynoc TOLL, Eipw.ivouc, Ex )Y ROLL TO lauToi.1 lc On 7tAcia-roug, ITpoaxpoiiacu
LEI) Ta vpc7)Ta Toic crrparlyoic xaL o-upp.igac, Wg ep'eTo, 7rpooficaeZv Oecraa-
?Loy ix-r) X(Xt TOL XeCT& 8UCTLV HCCTOCSpap.eiv xat auT7r, Sij rceLpocOijvat KcovaTavn-
vot7T6Amc int voiiv gaTpecpev

p. 231 < . . . > I, III, 25. 6 Si ye (S-Oeic .asT.oc ixe [you nap& TOv pacTLAka BolAycipo.i
KuiaTavTi.vov yeyovc'c,liti.EcXXov Tijv ixetvou cri.)uyov, Tar, XtXTdc (3C(C7LX664 U7C0.841-
xac rcpoTeivcov xai 7cciaa6 napaxextvlilivouc gnet.ae. xcd SYj nip.tpac ileTaxaASZTat.
TrXiTaoc Toxckpoav (.1.)c xepSavoi.-rca; aOTExa, E6 keV.oLev etp.'atE8 xat BouArkpor.c.
of Si xat IXAcoc nAijaoc OvTec aUT6vop.ov gTr, (otinco yap -re Aicoc TcIS Noy a xa8'
iyrrrIx6ouc 67ToTeTaXMTO" 6 yap Noyac TOTE 7Cp6-cwc arroaTa7eiv '7/ ;pi Sea7roT6v
1)pzeTo Iota (pi.Aouc xaT'al'iToUc iv taco SLaywv, OTL xai tl,ET'OCUTC7)V arcoaTaXac
Trap'ixeivwv ou Toi Kan), wg aUTol. (pocky, Tag x4.)pa.c ixT&To, aAX'clpeT6aac
Bar) lauT(7) criiv ixeivoLc lo-yeTepf.4.To) 'cip.'ecx000vTec TOTE gig7TEUa0V, Sixlv
xl.)vc1vaya&ac x4pCtc x(XTC(Tpcgziov7sc gn Si xal TO xrii8o; TO rcpOc Noyaiv
0570) IV auveaT64, 67cep [1ST& Tai.iTa hd v6,91.p auyoc-rpi Ty] Eigppoo-own 6 xpaTE.r.,
p 232 7cp6; ixetvov gileAXe cn.poLaTErev. TAUT' /pa xat &p.m ply 6 fiacraek 7cp6c Tip 'MOW)
TOt XOCTeG SUaLv nepteA,81.sov kv6Tetve Tag 63o6c, rry..a rixeivat gai.cpolc xaTa-
8palle:Arrs-g crOv KawaTavTivcp Tag Suazwpiac Tou Mp.ou ScexrcatovTec Trap.e0olael
cpavepik icrTpaTorceSeoovTo. oux i]v Si ToUTotc r aUvTa,Lc p.ia xaikcp'ivi. TOrry
xupoi.isa, aAA'aye?t)SOv xaT'onal.LoUc laxeSCovuvTo, xat xaTa A6zouc &p.m
Toic 1XAoLc irpocriPaXAov, xai sEtvcic inoiouv crxu?.E.UovTec apiTTOVTE; a7tay6-
tLevot, o..)Siv 6 TL [Li] 7cpc'crrov-rec TCJV xaxiLv. 6 I.LivTot. ye flacrask Ta xaTsakok

www.dacoromanica.ro
 GDORGIOS pAcHymEREs 445

Strategopulos si, in al treilea rind, pe Ioan Raul, care aveau forte numeroase
in jurul for 6. Atunci, asadar, despotul, care aducea pe cei pomeniti si avea si
cit mai multi dintre proprii sai oameni, Isi punea in gind sa loveasca mai intii
pe strategi si, dupa ce-i va fi zdrobit cum credea sa se arunce asupra
Tesalonicului si sa devasteze si tinuturile dinspre apus si, in sfirsit, sa incerce
a lua chiar Constantinopolul.
2
1265. La instigafia farului bulgar Constantin Tick ca a fostului sultan din Iconion, Ls-zeddin,
tatarii namilesc in Imperiul bisantin
I, III, 25. < . > Iar <mai sus > pomenitul unchi 7 al aceluia 8, venind la P. 231
tarul bulgarilor Constantin 9 sau mai degraba la sotia lui 10 si infatisindu-le
planurile sale impotriva imparatului ll, i-a convins, fiindca erau de mult
Inclinati la aceasta. Si trimitind vorba cheama multime de tohari 12, fiindca
<zicea el> vor cistiga numaidecit <Mahe si bunuri> daca vor navali
impreund cu el si cu bulgarii. Si ei, care erau dealtminteri Inca o hoarda de
sine statatoare (caci nu se supusesera Inca pe deplin lui Nogai13, fiindca Nogai
atunci mai intii Incepuse sa se revolte impotriva stapinilor si traia in conditii
egale cu ei, ca prieten, caci deli trimis impreund cu ei de catre aceia nu
cucerea tarile pentru han cum il numeau ei ci, daca le vedea prospere
si le insusea pentru sine si pentru tovarasii sal), <ei deci> indata ce auzeau
se si repezeau, devorind ca niste ciini tinuturi manoase. Apoi nici inrudirea
cu Nogai nu fusese Inca realizata, ceea ce imparatul avea sa faca dupa aceste
evenimente, dindu-i de sotie pe fiica sa nelegitima Eufrosina ". Asa s-au
petrecut lucrurile si, / in timp ce imparatul lua drumul catre Constantinopol, P. 232
strabatind regiunile apusene, deodata si aceia, navalind impreuna cu Constan-
tin, trecind cu toata multimea for strimtorile din Haemus, isi ridicau tabere
in vazul tuturor. Si n-aveau un singur corp de oaste regulata, care sa stea

6 Despre cei trei comandanti bizantini gi despre desfasurarea luptei de la Pelagonia,

vezi Conrad Chapman, Michel Paleologue restaurateur de l'Empire byzantin, Paris, 1926, p.
35 36. Pentru intreg fragmentul din Pachymeres, interpretat in contextul sau istoric, vezi
Murnu, Vlahia Mare, p. 161 201.
Este vorba de hanul Berke, conducatorul Hoardei de Aur (1256-1266), unchiul
lui Izzeddin (una dintre sotiile sale era matusa dupa tata a acestuia), cf. Decei, Colonisation,
p. 100-101. Unii cercetatori identifica pe unchiul lui Izzeddin cu Sari Saltuk.
8 Este vorba de Izzeddin Keikavus al II-lea, fostul sultan din Iconion (1246 1259),
care se refugiase in Imperiul bizantin dupa ce iii picrduse tronul in beneficiul fratelui sau Kilidj
Arslan al IV-lea (1248 1264), protejatul mongolilor. Resedinta sa de la Aenos era de fapt o
inchisoare, in care fostul suveran era tinut sub supraveghere de Mihail al VIII-lea Paleologul.
Izzeddin incearca sa puna la cale un complot, dar nu izbuteste. Ac %iunea organizata de el
in alianta cu tarul bulgar, despre care vorbeste Pachymeres, este a doua incercare a sa de elibe-
rare. Izzeddin reuseste sa ajunga in Crimea, la hanul Berke, unchiul sau, unde moare in 1278,
Para sa fi reusit sa-si recapete tronul, cf. Decei, Colonisation, p. 96-102.
9 Constantin Tich, tarul bulgarilor (1257-1277), cf. Gregoras, IV, 6, 1.
16 IrMa Lascaris, sora imparatului bizantin din Niceea, Joan al IV-lea Lascaris (1258
1261), detronat si orbit de Mihail al VIII-lea Paleologul, fostul sau tutore ; nutrea puternice
resentimente fata de suveranul bizantin, moare in 1270.
11 Mihail al VIII-lea Paleologul (1261-1282).
12 Tohari = tatari.
13 Nogai, noionul tatar, personalitatea cea mai puternica din Hoarda de Aur sub hanii
Mangu Timur (1267-1280), Tuda Mangu (1280-1287) gi Tohta (1290-1312). Moare in 1300.
14 Mihail al VIII-lea Paleologul i-a dat de sotie lui Nogai pe fiica sa nelegitima Eufrosina
nu mai inainte de 1272, cf. Ostrogorsky, Geschichte, p. 379. n. 3.

www.dacoromanica.ro
 9t.t, SIIIDuoaD saurawAHDraci.

5t? 59x13 5x)D9ox-f 3gno) dTA. mc3.61ox pox SmnridlooN06331. 5)oi 5.1pvpijs:13 'oincloioaq
oprop nkx32 59dn3L lfnoid) :,013 no)??Cri, A91 nodoX ra.nva.cp '(noo0d1'170y313 570i
5m9dcb 513.e913970173x A09470 5tA.0909311.9131L3 Ski'Skritpeo A? ioloonrif kioimou
not looL oiloufdi &11.

tzs
'I 'IA >t£ <
AoA.132L,Li. obpA. AOIrpO 011101 A3T1 10 lorif.A. 5k1 '59(31)o.A.n.G. 011101
33 vox X? 5C9399R lOOMX91, 531AnX3ildlf '170.6.93Xd?? 5C;10 5019X) '593y1.0)4 A701011
5X)9(pqf Ti..70X Q0.1, Sodon,odxois:nod3D 'no/wpm', cton73x3 501t7orf7t1L -01.37,7R3? (4)1
5cr31 (viol 59nk11 5onco7yk733od 5oinoAlpy 59015101912L3 5cio73fl 131013 Lta, dz.vArt.g.
ropco t3 zro-roo,ijkomya twpo0l7012 31-1c31.f..3 5131-113ncI3 pox 59d1L no3o/3 913)0r31o11f.
sc(4-) dTA 1donpdxo197od3D LtAnlomic xr,lo '1113713d(1. Tyy70 VOX 51.e220 1101L9
-
STR 57oA13x3 5x3Xlc9 13O73X3IL3 5101 r?,.1'1 'A79(10Xlf.90d2L 5C91(y30 3 A73X9I1L3 A91970
ACOI r1n3ynod nc917o 5rg1(79rd xr,lo nc9X3 91) cp. n9Adnorid3t. nonpx3 pox 70tSVO 532

1dX371 770X 53 rldIf.X01.0? A7 AOA13X3 Sp AC1.111.0010? 03.6113 73 11.73 316. Snoch,oXo

MrP3O.A701L3 A:09101L ATTI non13x? 41maap?.tv( 41f70 A3 tim3a.s> 13DG.L.Dvi..loc
c1 szs
nmi.yridloodu 31 710X 4M9R71Ly3 73 5("931 6noncln3xin0113910CI370I3 laqa.nr1 M101% ncoth7d19
SnochoXoi A3A141L3 /10C)77OXp3 3X13,3 VOX A91 7010193th3 7OACO7'113X 50AmT173X dTA. 7VX
53.0.A99 510A73X3 .A1393170d1D

'd- 08
'II 'I 6Z 3191 Soenp J ne2.6,nx nco3dI91dr1t. emplar..? 4r3tXr xno
TR 77ox
n3t01cx3,220 13X X3 51o1o145kridocb70 513 mwn noR3XD 1'(X 5030 'nor.3.-ricatoDolt.
5k1
not1(373 Mf.1 mnd7011(00a ALA. VOX A0,1 T1o)31,L. reou
A0A3T1f9ky 10110x A01 (r)R A9.A.Ct
IX)13/17.A. pox Aorhx939odu. t4 A0A3T190TIXARX3 VOX 7e1 5k1 5133no33x70ik pox
u
1&

5to4do o333y 1109k102L AIf.1 t1C9J, AC99GIAI Ati.pirlOATIct 3X(113 3191 301 lcbrbo
Al+1 07134)11393W moX3170X 5o1noXd3o AoaLodi. VOX (101(LI.Md19 o 5k11mouodnox

www.dacoromanica.ro
 GE ORGIOS PACI-IYMERE'S 447

intr-un singur loc, ci se risipeau cu cirdul, in cete si atacau impreuna cu

ceilalti, in detasamente si faceau grozavii, omorind, robind, neraminind
ticalosie pe care sa nu o faptuiasca. imparatul auzind desigur, cum era si
firesc, de faptele for (caci navalirile nu le faceau in ascuns si cu precautie, ci
cuprindeau cu repeziciune toata regiunea asemenea unui foc salbatic), cu
mintea zguduita de vestea ce se abatuse deodata asupra-i, era intr-o mare
incurcatura, nestiind incotro sa apuce 15.
3
1282, septembrie. Mihail al VIII-lea Paleologul apeleazd la tiitari impotriva sebastocra-
torului Ioan Anghelos, cirmuitorul Tesaliei

I, VI, 34. < > Cad it grabeau 18 pe de o parte casatoria fiicei sale 17, p. 524-
pe de alta parte tohariin, despre care se vestea ca vin dinspre apus, pe care
insusi imparatul", cerindu-i de la Nogai 2° impotriva sebastocratorului Joan si
acela trimitindu-i, ii astepta. Asadar, intorcindu-se la sfirsitul lunii Game-
lion 21, savirsea nunta fiicei sale, iar toata luna Elaphebolion 22 a petrecut-o
echipindu-si trupele si preparindu-se pentru expeditie.
35. Caci sebastocratorul Ioan nu se putea linisti ci, calcind din nou
tratatele, intreprindea lucruri ce nu se cuveneau. imparatul neavind cum
sa-1 opreasca altfel de la planurile lui (caci firea aprinsa si infumurat5 a
aceluia a dus ping si la declararea lui ca rebel) decit aducind pe tohari sa-i
prade intreaga tara si sa-i pund in cumpana interesele si nazuintele sale,
dad pina atunci va scapa din aceasta / primejdie, cu gindul la aceste lucruri, p. 525.
i-a adus pe tohari. Si-i era prielnica si iarna, gata sa inceapa, fiindca iarna
le e obiceiul sa porneasca la razboi 23.
4
?]. Curopalatul Humbertopulos, strategul Mesembriei respinge znvazza a 10 000 de
cumani
II, I, 29. Atunci si un nor de sciti paristrieni 24, adunat nu stiu de unde p. 80,
si din ce cauza, insumind aproape zece mii de oameni, strabatind tara bulgari-
lor si devastind multe din tinuturile invecinate, ajung la sirul de munti
din afar5.. Si era de asteptat sä navaleasca si in tinuturile Macedoniei si
Traciei, sa faca vestita prada de misieni"25. Stapinea atunci tinuturile din
jurul Mesembriei, in chip de arhonte si strateg, curopalatul Humbertopulos,

15 Cf. Gregoras, IV, 5,6 IV, 6,3; pentru izvoarele orientale privind aceasta expeditie
vezi Decei, Colonisation, p. 100 101.
16 Este vorba de loan I Anghelos, duce de Neopatras, cirmuitorul Tesaliei.
17 loan I Anghelos si-a casatorit fiica cu kralul sirb Stefan Uros al II-lea Milutin (1282
1321).
18 Tohari = tatari.
18 Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282).
20 Vezi supra, n. 13.
21 Gamelion = septembrie. Pachymeres folose§te numele antice ale lunilor anului pe
care le da ins& in alts ordine decit aceea a adevarului calendar atic. Asupra acestei probleme
vezi Grumel, Chronologie, p. 176 177.
22 Elaphebolion = octombrie, la Pachymeres.
23 Cf. Gregoras, V, 7, 2-3. Moartea lui Mihail al VIII-lea a pus capat proiectului sau.
24 Sciti cumani ; cf. Moravcsik, Byzantinoturcica, I, p. 281 §i II, p. 282.
as Prada de misieni", locutiune antics., des intilnita la scriitorii bizantini, desemnind
pradarea nepedepsita a unei regiuni cf. Pachymeres, I, p. 62.

www.dacoromanica.ro
 k Si 1-1101102 S 3,V S31:131RA

'59,0931.01chavr190 dL,fao? ti.n99cowoit.)2 ncodpoX pox 7o1ynod93 .59nm-1991199x So tcg

'd 18 173X 513xvvvrinD q3'5L(.nd170 p.f.dcivq. 5709 LLa. nol 5(-93x1970d '70334J3993.6, Sirtodl.3y9
mo.A.loa? 51oyyoli. 901 591.7oriLl.d3i.odo.t. '13n9A.3A.3 50? 599a. nolc13 5)odpoXxd
'imn7n913.4. 5991 Tg pox 1)onLt.A.1A1colo0 701MX not lax? 7o1n03dchochou A97h0101L 1011
X3,3 OIL nmyy 531e70clyo1g co,Rteri 5k,. n3iodcoX '5319313 5701 c3oXong 5)03 X31E0-
LL

45311%03)31h (.1 OW. mog noXi3 'no.A.93d1 116,2 noi.00du. 531no.pr1 sc? noynodyi So.euxat,
vputod93 eLoyvori Gt 7o33clgeop 12/133nc9A.)olmx
9

SOI 411 41 -LE 901 ?g 3). 90X1170d131L 7p1MX 11709970'00.G. '591roo970no3yst. 1311.3 01
n9x11mon 5m1(31o0at '91LcidLit.102 113 ?g pox nol noxl.qnxx &mid0 'non37l1(3A.A.G. 9) dM1.
6311331 5 0 cl X 593.9 q,1
X99 5coa.t.o '51oxvip ?gno (olcoo? (roaktpdmoodit. 51ori7i71L 9
d 593.v97 5901 Airi 59d1L 019.0)py7).0 (f)1MX CI.X 457)19X AOTI1013 ti.# AMC; C131. 0 500/%37113X
-
5101 45177170C)133L C9d310RA3 SkA. 3V(319709) A311701390C31L 502 A3.0031A3 10t:JRX331.9
901 5(109T100T1 01 'n9a3voX 5991 ?g /41 A0170.A.0937i Skxtdo /31 l)Ox ix S701nog3x10
'.`7,09671ILtx(b170x 1311.3 5001137ino1ib0d370170x V. 13R 5901 5701A0A970y33 AL Lid 511
4199y(ox g If.R pox n0170n9vp 3R7i)Xleat1 )0631MX 4013113 5101 3013X3 '5193(399dd)
no cyoa 5roothof 'AionoXR x?anon? '313y 01 7g 31 'nox1X7oya 0 t?.g A9R3X1)
91L7i0 m91 mc131(-923 Ski. 5c93x9aL 53 ntunly-i pox cocklou 513 59-Gkia.r. rtorLeldf
no1113dx non37-1999olt '91)013Irdmi. 5943 thoXiDng 5119 nodi7oX pox iovrit.xood
ge9X3m000do 90 nL!71 ?g Tyylo 17)X 51MX70T) /0131101#13 IMOdRAM e3.003131.01L9
513 9197o ori AX9 502 5101 199X10yky3?4? 17)X 91920 4A0113T190931L90dIL tva33x19.3.37.1
-
Skyollonp,w.? om.A.7 M17)X &cp.. SLt1 5933Inmna 't7:I7ot:33=41mo Atco.r., 17)X 131L.M1
noon 'Snopit( G.1i 5(9= 70d39 170X d31L9 (1310/1MCi)k 13.0.poi. 31 1XX -boring137 -
'53.2.A00d 1VX A3.GA3 A3T1 01A00,71k)? 701 470.11)1.A.371 tkagA? ?g 91A9)3x6131i op
'31x19 X99 nollcc. 57971LIL y,,cp? pox Awconi At!.1 tkX1013T1 A19
10113Tr011Oy
-

Mr) dMit. MA13X3 1ZX 519[L1X 709101L 7e1 nTri 70Acrn,-,3 oi,m3x9odat. 5191 'slovort.. 701
LOI ?g pox mia tw1L91 70v()0 701A70
.11 (*)&oox 5oncor113X 3191/7)ox 5(-9y3IA70IG o1noc)33031
51.1oklx ?g Acrnecioa. Lr. n?ri 69137oaLcai3 ?g 3A rox 7)9nold3a 5(lx)ox toi.nyyTaiothou
3192 If.71 5no10 17)A131 A131A0dXA.3 413X? MyyJp 001 GOXIOX 591norbod3l0c7ow. 5991910
17OX )0 57.0 At1.1 AMM ETIVI(0317p 4A13A7? AMAX09 el(9390,3Z 51701(0d7O1VX Mq? 500A371729k
AL!.a. 01ZX X1 /001

t9Z 4'1 9Z > < 5(-1-q1.

50-mok3A.1d32.L.3g 9 5poaxrioi 501d9X M91 A(91L91 -3170X
44.19 o1110x OI 110X1d7OX thn33x3caL.9 A. 417)13A1 no3.A.rei AMA11 daL A101AF113T19O Cb1 X3 5D.1

www.dacoromanica.ro
 G BORGIOS PACHYME RES 449

un barbat plin de bunavointa 1i impodobit cu chibzuinta. Acesta, intrind

imediat in lupta, / increzator in cucernicia imparatului, conducind putini p. 81
oameni a biruit pe <du0nanii> cei multi, incit unii au pierit de sabie, iar altii
s-au inecat in riul care curge pe acolo. Iar putini din cei multi fugeau si,
nqtiind pe unde sä apuce, croindu-0 drum prin locuri greu de strabatut,
fugeau cit puteau mai repede aflind acum pentru prima data ca buna chibzu-
inta mai mult decit vitejia infringe in lupta o multime lipsita de judecata.
5
1285. Sub ameninlarea pirafilor si a ttitarilor, Andronic al II-lea Paleologul dispune
strdmutarea unor populalii din Peninsula Balcanieri. Suferinfele vlahilor muteiji in
Anatolia
II, I, 37. Deoarece pirateria se intinsese pe mare, fiindca flota <bizan- p. 105
tina> fusese cu totul suprimata 26 §i cum se mai anunta Inca §i navalirea
scitilor 27 (caci Terteres 28 era incapabil sa-i apere nu pe altii, dar nici maca
pe sine insu0), imparatul 28 trimitind <curieri> poruncea ca locuitorii de pe
tarmul marii care erau o prada la indemina piratilor sä se retraga mai in-
launtrul tarii ca de aici incolo sa scape de primejdie. Iar pe cei ce locuiau in-
launtrul Traciei / Si Macedoniei, deoarece ttia ca navalitorii ii vor cotropi p. 106
daca nu-i va opri cineva, ceea ce parea cu neputinta in acest moment, i-a
Inchis in fortaretele de acolo, care nu prezentau foarte mare siguranta.
Iar pe vlahi, care se intinsesera aproape de la marginea Constantinopolului
ping spre Bizya 3° Si mai departe, in multime farce numar, neam de oameni
care se simteau foarte bine in locuri greu de umblat §i care se ocupau cu
pastoritul dar totu0 erau obipuiti si cu luptele, banuindu-i de dezertare,
caci, gindea imparatul, se vor alatura §i ei navalitorilor, hotari sa-i mute in
rasarit, pe tarmul din fata Bizantului, dar pi saraceasca prin angarale,
ca nu cumva sä se trufeasca, increzatori in multimea 1i puterea lor. Si, pe
de o parte, au fost pagubiti foarte mult, pe de alta parte au fost stramutati
farce mil'a, <incit ei> socoteau mutarea nu mai putin, ci mai mult daunatoare
decit angaralele. Caci vitele acelea §i toata avutia, unele erau oferite la multi
pe pret de nimic, celelalte, daca se mai §i stramutau pe vreme de iarna, / se p. 107
prapadeau atunci cu totul. Iar averea lor, parte era smulsa, iar ce raminea se
prapadea in chip nefericit, incit ei sa nu fie in stare sa stea mult acolo, ci
cind nenorocirea va trece, sä-0 redobindeasca din nou patria, rascumparin-
du-0 prin plata a multe monede de our locuinta.
6
1292-1300. Intervenlia tiitaraor in treburile interne ale statului bulgar si pozipa Bizan
jului faja de aceastd stare de lucruri
11,111, 26.< >In acest timp, biruind Tuktais31, el s-a apzat ca st'apinitor p. 264
al tinuturilor si tatarimea ajunge sub st'apinirea lui, numai putini raminind
26 Despre politica navala a lui Andronic al II-lea Paleologul vezi H. Ahrweiler, Byzance
et la trier, Paris, 1966, p. 374-381.
29 SCiti = atari.
28 Gheorghe Terter I, tarul bulgarilor (1281-1292).
29 Andronic al II-lea Paleologul (1282-1328).
3° Bizya, cetate in Tracia rlsariteana, pe drumul de la Adrianopol la Constantinopol,
la 130 km de acesta din urma.
31 Tohta, han al Hoardei de Aur (1290-1312), inta in conflict cu Nogai pe care in cele
din urma 11 ucide (1300).

$1 c. 2278

www.dacoromanica.ro
 SflID11,020 S321311AHatict

5Gtxx1Oyy, noi lolom 131n ioxya 'xrrionpol 539 1.!.R pox 13dcbp63 5on13x3 Aryoq
ALstl nc9d3olynog chol 5(1.t331d3j, pox 59197o x? Ski. 5ky132np not. rioN nmInd)
9
13dc2X39od3.t. 2ro9o04j pox 3d31z, noa Atf.1 nonooldgnv, 1311412 noi 5c9r09704i
(10A9T1(10101L90d3/0100 &lc], 'm03313x1 502 Ale k 5codkvrtrri?at, 901 ooloN 591(170 noni3x3
1

opi.,)ox 91 59x13 5m oolnolncbDodat. 501\371901010d= 570a. n01. lolow 57o1d9 -1.63d3

'A3139 9 nno.A. n0n33x3 591n '5)ox7))1. 1101 oolom ncnoux? '5o_tono.4.3.l Amddrt. 5101
1d32L n91970 51odflynoa lzdXp.t.? nr.f.yat, 99 70X12 45(0397060d1L Ay39 AcOX3 Att.], 1101
kda1d3I 10
d?1)0.4.(1.6. 513 110).(1)99 61(1703 1390dT110)(90(31L 31 pox nol 511.1(1701 e.octoopi
d 99Z '&99rygDp.A3c1)Doc 170X elft9 6197O 5110dfdLyn0g A73Am170YfOg 't13Y/3.0. ,rob 5ormx3
5kA3]1 nc2 013ndo0 1,171 9ivo M013170T1170d1L 11:J2A)0 11A0r(01M011 ncgtuDociat 51f.n3.A.r13
nc2 pox x3 smrcwood 11noXn1 pox ILIcp121 2.1.3
U.A9X.A.H (10Drii0X.A.9A1 59n11 dioo.A.n6
U.913gk1o1c.onx31 .noyfax. LLi not r.A.OM A(190C1Cbc1
x? not, (10336 450120T19111L74
1012 1191 6.01(10y11 VOX 5101 n3T1 51od3o.kynoa 191oricks) 510i
'11013cl;adT120.A.11L? 570r1cpa
'51o9cnxno21o1)ox (4)1 ?g 5m dnx '5on3ripdX 5141 no4jond3I AcID 3X3
1701-3t70tr17oy11z.3 gnoo137193..noally9 VOX (13A? 510SAILd1VX 0 0 50d70.4.y a
11m X3
50C31k7i 0) dtt...nOlL 5fAci31d3i
'Ch0.4.
x?
451470)(g.031A36.9
nconrioN 'OA c97 ?g 3A 101 Si
203.D13yar.
5033x2o 59d3t. nog 5nocholl( d?1L9 A01 00X70)j, 11(9x02 4,113X3 11013.611131.? m1 thddThOit.
ATX912/3 461(0E0 VOX 5170X70V1Cb 199)(706.010 45(10R 319S:1 A0d 510pOen01, 51701?d(1.1L9
VOX 510 513 701 )01470101 01110 1131 1311 3X 4110A371913yX 110X 191.
13Clibn3 450A3T1f.OU.dX
30.1. 701..AnoXc701d1)ou COL 1173X70 70120X dX cf. A79fJ.A71 5c7 SzebD mAnogodu 0 510dfX 01 j,
110VAIL (3/3101K 4X19-6 pox 591ro S? 5z3dolsnovo 514901 M01 rsyo 501d9X -11
'11013A

.d Log 'n 'AI ATgf 01 > < nonryv, 3g A0rInv?).37-1 5363

139(7 rxn
pox ? 570pD7y1X
4A0A3T1(09031 dv.c9 almilk nor17X10r1 ,A 4.6nyooDp )21oN pox Ski. dmpx?ot9
5)o13(lo2 n? dyri?(ool. 5019yoyo3op Act011/L3 d o c9XD ci 3 Al 413N(79zd pox 6)J., 13d31Xdf
531no6y3Dod1L 5k9)11a Aon313x1 noicooIR 703(19304' 5)odoD 1)0.693X38 nnoloon? nnok
VOX 50,113e A0X13 3101 7)1 1)OX 01/0/00 '1110( 1)0X (101 5k,).1.1a nita nco(hp 70
501A0( 313x7 ,1]01
11017011d3 01.A.01(3 01A 5C.2 .11C91/1101.011L3,2A9C3110X 0.1.4:07 59 dT1 10A13
'VOX 5c101 m1 il.ONT 457)1A0111L910,31031, 1X12 nc2c1g 50n13x3 oovp137-1 cto6dcfn)ox
pox Tie 01(101. "41 M0CbD Aq1Cbr, A3-693.6. TM]. nts,..tooXkli oIrsnolt.f. ScodpJx93 -3XD

www.dacoromanica.ro
 GEORGIOS PACEIYINTERES 451

cu fiul lui Nogai, nascut din Alakka, pe nume 6aka 32 ; in ei isi pusese increde-
rea acela cind a navalit in tara bulgarilor. Caci Terteres 33, fugind si el din
pricina amenintarii lui Nogai, s-a indreptat spre imparat 34 §i traia undeva
pe linga Adrianopol, fiindca imparatul ii respinsese rugamintea <de sprijin>,
de teams ca nu cumva sa trimita dupa dinsul, iar el, imparatul, primindu-1
bine, cum se cuvine, ca pe un refugiat, sä ante minia lui Nogai. Cit priveste
pe fiul acestuia, aka, dupa moartea lui Nogai, increzindu-se in ai sai
se arunca asupra bulgarilor, de altminteri nu fara pricina, caci avea
de sotie pe fiica lui Terteres. Si is de partea sa si pe fratele acesteia, Osphen-
dislavos 35, §i voia ca impreuna cu dinsul sa-i supuna pe bulgari. / Acela insa, p. 265
fiind sarac, intilnind pe un barbat, Pantoleon, imbogatit de pe urma afaceri-
lor, el care era de neam bun si vita de imparat, se incuscreste de dragul
averii cu primul venit si cu un om de rind, luind pe nepoata-sa 36, fiica unuia
Mangusis si care ajunsese cindva fins dupa dumnezeiescul botez, a Eufrosi-
nei lui Nogai. Si dupa ce si-a supus prin daruri cugetele bulgarilor, si se
purta cu Oaka cum to porti cu un stapin, cucereste impreuna cu acesta
Tarnovo. Putin mai tirziu si folosind un prilej favorabil, Osphendislavos,
care era dupa mama bulgar (caci tatal sau Terteres era neam de cuman),
dupa ce pina atunci se aratase foarte prietenos fats de bulgari in numele
lui 6aka, isi ataca cumnatul, poprindu-1 prin viclesug si predindu-1 unor
paznici de care era sigur ; apoi, folosindu-se de servitori evrei, in care avea
incredere pentru astfel de lucruri, it sugruma in inchisoare, pe patriarhul
de acolo Ioachim i1 arunca de pe o inaltime, ca pe unul ce era banuit el era
sa-i dea mai inainte pe mina toharilor. Si astfel, prin atita nelegiuire, ajunge
stapinul tuturor.
7
1302. Striimutarea alanilor nord-dundreni in Imperiul bizantin. Mitropolitul Vicinei este
mijlocitorul cererii for de strdmutare

II, IV, 16. < > Iar neamul ma'rinimos al alanilor, numarind ca la sais- p. 307
prezece mii de oameni, din care peste jumatate erau buni sa lupte, dupa ce a
scapat de Nogai si de robia lui, fiindca acesta a pierit in razboi 37, cautau s5.
treaca la imparat 38 si, mergind la ierarhul Vicinei, se ruga ca, prin mijloci-
rea sa, sa-i primeasca imparatul. Lucrurile se turburau atunci si erau intr-o
stare groaznica in Rasarit 38 §i <mitropolitul> Vicinei anuntind rugamintea
lor, cirmuitorii <bizantini> o socoteau ca un noroc venit la timp. In adeva'r,
ei erau si tovarasi de lupta ai lui Nogai si cei prin care acela dobindise izbinzi.
.Si pentru aceasta socoteau venirea for ca un sprijin <sosit> de la Dumnezeu,
grabnic la vreme, spre ajutor. $i s-au trimis scrisori imparatesti c5.tre dinsii,

32 taka, fiul lui Nogai, impus de acesta pentru scurta vreme pe tronul Bulgariei (1299).
33 Gheorghe I Terter, tar al bulgarilor (1280-1292).
34 Andronic al II-lea Paleologul (1282-1328).
35 Teodor Svetoslav, tai al bulgarilor (1300-1322).
36 In text, dintr-o inadvertenta, cuvintul care inseamna nepoata" incepe cu majuscula
ca un nume propriu (Enkdne).
37 Este vorba de luptele dintre Nogai si hanul Tohta.
38 Andronic al II-lea Paleologul.
39 Situatia critics din rdsarit la care face aluzie Pachymeres era provocata de inaintarea
turcilor osmanlii. Care 1300 ei ocupaserb o mare parte din Anatolia.

www.dacoromanica.ro
 452 GEORGIUS PACHYMEIRES

Stccuaetcrocv EL4 apuy4p. ypcitip.ocTec TE TCCCp'CCUTOUg Pccatac.xec xaTeTrilinovTo, xca

nocirraOst i(p'Icp.ccV)v xcci Xcel.orhvect.c 7Tpocip.rrov..6Xouv. xoci. filccar.Aik OTL
aT7p ix zo)piLv Opcpti.xirw Ti xcci MocxeSovocc7.)v ixei.vcov napeaxeuoicxel. a iTliaLV.
8

p. 377 II, V, 3.< > poccraik Si TOUTO ply cciSiaasic Tip Tevciwtp, xa6 Tc(i5Toc
viE OC7CAOTY)T04, TOUT() Si xcel Tacc Unip To5 SccccpeuEilcrOta zAi67p npovo tag
OLxOVOp WV, iXEZVOV [AV oUaev elareav anoaTpi(peTcer., Toi.q a' apxcepeiliat Tag
TiiSe ()c autorpciTTecv 57COTCTEuada6 xcci Macy ineezz Xa6 npoacopyieTo.
:1)aocv Se ix npox?irrecoc TOTE Trapeupthev-rec Tc7) nccorpcc'cpxy) 0 TE 'Ayx6pccc
BocP6Accc, o Kpircic NLxrrpopoS xcci. 6 Bc-ri.v-alc Aoux &c.
9

p. 549 II, VI, 32. <...> int.crovdcyeL TO crTpciTeutioc, xcci xocTocAtnaw Tip 'Opecr-rac8ix
nept r v 'Anpo> nXlcriov xceTccax-tpoi, WS ap.a EW TCpoaligaw Toic 'ITocAor.c. ixthre
yap nkirri.ov xoc6 oc6To6 xceTecrx-ipouv. T:n yoUv LaTepcc4 auv-cceecilevoq xecTec
TOv To5 Asy61.1.evov TOnov 'AAcevok pEV xcet Toupxo7Co6Aoug Ev liyou-
pkvcct.ccri.raceo-cv taTCC, 7rep6 TOv BOaCriACtV TOUTOO; 7COLOUtievo4, knoiLivouc
Si Tok 7TEp6 TOV p.iyav TCNICX4LOV MocxiS6vocc SLiTOLTTE, xa6 RETec To6Toug
nept TOv .8.EZOV OCLTOU 0£6803(30V Tok avToXi.71,9-ev etn-npx6Tocc, TO BActxocOv
Si xcci. OGOV &AA° ix aEA7)1./GCTOCpLCOV cruyxpoTo6v.evov 3jv, xca6 aoTO xccre< Tp67Lov
nepi. TOv likyccv iToupeccippp rovT4Ccp.evoc ol'ipayo;5v, ocirck auvcip.cc xcei KcovaTecv-
Tivw -RT.) ockccSiAcp(p TE MCI Sian6T7), xcd. Teint.yxipv-n Eivaxlpeiv. Tc7) 'AyyiAy-

www.dacoromanica.ro
 GEORGIOS PACHYIVIERES 453

iar ei trecura ca refugiati cu toata multimea, in carute si care acoperite.

Si imparatul le pregatise hrana, cit mai multa cu putinta, din tinuturile
Traciei si Macedoniei 40.
8
13 februarte 1303. Luca, mitropolitul Vicinei, se gaseste de parka patriarhului loan al
X11-lea Cosmas in conflictul care-1 opune pe acesta imparatului Andronic al II-lea
II, V, 3. < . . .> Iar imparatul", rusinindu-se pe de o parte de inselaciunea p. 377
lui si aceasta facuta din simplitate, iar pe de alta parte ingrijindu-se sa
scape de batjocura, se intoarce de la acela 42, fara, sa spund nimic, iar fats de
arhiereii de acolo, banuiti c5.-1 ajuta, era foarte pornit si minios impotriva lor.
Si se aflau atunci, convocati, pe linga patriarh, Babylas al Ancyrei 43, Nichifor
al Cretei si Luca al Vicinei ".
9
1305. In lupta de la Apros, uncle bizantinii sint Infrinii de catalani, vlahii se giisesc ca
voluntari in arniata bizantind
II, VI, 32. < . > isi stringe oastea 45 si parasind Orestiada isi ridica P. 549
tabara in apropiere de Apros 4° ca, odata cu ivirea zorilor sa inceapa lupta
cu italienii 47, fiindca acolo in apropiere isi aveau tabara si ei. A doua zi
asadar, orinduind la locul nutnit Imeri, pe alani si pe turcopuli ii asaza in
primele rinduri, punindu-i sub comanda lui Bossila, iar dupa ei ii rindui pe
macedoneni sub <aceea a> marelui primikerios si dupa acestia, sub comanda
unchiului sau Teodor, pe cei ridicati din partile Rasaritului ; si i-a orinduit
pe vlahi ca si pe toti ceilalti citi erau adunati ca voluntari, asa cum se obis-
nuia, sub comanda marelui heteriarh, care conducea ariergarda, iar el insusi
statea impreuna cu fratele sau, Constantin despotul si cu Senaherim Anghelos
care era pinkernes.
40 In istoriografia noastra pasajul a fost relevat de G. I. Bratianu, Recherches sur
Vicina et Cetatea Albd, Bucuresti, 1935, p. 38. Bratianu vede in arhiereu un episcop si nu-i
stabileste identitatea. El plaseaza, evenimentul in anul 1300. P. $. Nasturel, Les Pastes eptisco-
paux de la metropole de Vicina, Byzantinisch-neugriechische Jahrbiicher", 21, 1971, Atena
1972, p. 35 36, arata ca arhiereul nu putea fi decit un mitropolit, iar aici ar fi vorba de Luca
al Vicinei, despre care vezi si fragmentul urmator. Evenimentul stramutarii alanilor este re-
latat si de Nichifor Gregoras, VI, 10, 1 -3; pentru datarea in 1302, vezi Dolger, Re-
gesten , 2241.
41 Andronic al II-lea Paleologul (1282- 1328).
42 De la patriarhul Joan al X1I-lea Cosmas, patriarh ecumenic (1 ianuarie 1294-21
iunie 1303). Andronic al II-lea dorea sA. reinstaleze cum s-a si intimplat pe fostul patriarh
Atanasie 1 (1289-1293 si 1303 - 1309). El avusese un dialog neplacut cu patriarhul in func %ie,
loan al XII-lea, care-si daduse seama de manevrele in vederea depunerii sale si-1 determinase
pe Andronic sa recunoasca legitimitatea titlului sau pentru ca apoi sA-1 poata mustra cu asprime.
43 Actuala Ankara.
44 Luca, mitropolit al Vicinei in 1303, este probabil acelasi cu arhiereul care a mijlocit
in 1302 intre Bizant si alani (vezi fragmentul precedent). A fost mitropolit al Vicinei si in 1304
/1305 si chiar In 1305/1306, chid it gasim mentionat In corespondenta patriarhului Atanasie I
si in actele patriarhale legate de sinodul condamnarii uzurpatorului Ioan Drimys, cf. Nasturel,
op. cit., p. 35-37, p. 41.
45 Este vorba de Mihail al IX-lea Paleologul, fiul lui Andronic al II-lea, asociat la domnie
(1294-1320).
46 Localitate situatA, linga Rodosto.
42 Italienii = catalanii. Despre conflictele for cu Imperiul bizantin (1303-1311), vezi
Ostrogorsky, Geschichte, p. 406-410. Lupta de la Apros, in care bizantinii sint infrinti, succede
asasinarii lui Roger de Flor, seful catalanilor, si a oamenilor sai, din porunca lui Mihail al IX-lea
(aprilie 1305).

www.dacoromanica.ro
 MANOTHA 0 0A0BOAOZ

f.274, p.36 kvstxppivalaccv PocaasigravTE croL xixt viptsoL noUcci oci ito:pio-TpLor., Toi;
p. 37 voougvou zet.taiivot; i'mxtialo-ctv xcia kywocrocv v64otg asarviTcctg 8ouXelVouacci. Te
xat TupavvoUp.evat< ... >.
2

f. 274 °,p.38 iccuTbv O 116cvvcov .hplrepog '8../ xxi. kg T6 sEp-r,vcdov

< . . . > XOCTETCCET-recXeuacv
(Doc-hug le 'AXatv6g, cIXXec [Lizpl. Toy Taiv criLv CiaAcov
13247ccov xca dcaTCCCrIAGTOV.
cixoUcrp.ccTog auveTpi(3]1 colTiii .; icrxi,g, ArxxiLv C'ecrrceTog at« Tiliv criLv ix Tiig
docoijg Tporcaicov nenA-hpo.yroct. <... >.

www.dacoromanica.ro
 MANUEL HOLOBOLOS

Nascut care 1245, Manuel Holobolos a fost in slujba lui Mihail Paleologul, viitorul
Mihail al VIII-lea (1259-1282). Din pricina simpatiei sale pentru loan al IV-lea Lascaris,
tinarul mostenitor al tronului bizantin, detronat de Mihail si orbit in 1261, Manuel
a fost nevoit sä se retraga la manastire. A luat in calugarie numele de Maxim. E chemat
in 1267 in capitals ca rector al Marii scoli patriarhale recent deschise 5i preda cursuri
de logics. E numit, de asemenea, retor al bisericii. Adversitatea sa fats de politica de
apropiere si chiar de unire cu Roma, dusa de imparat, dusmania fats de patriarhul
loan al XI-lea Bekkos (1275 1282) 1-au facut sa cada, din nou in dizgratie. Sub Andronic
al II-lea Paleologul (1282 1328), care renunta la politica latinofrona, a predecesorului
sau, Manuel Holobolos igi poate exprima cu vigoare sentimentele anticatolice.
Nu stim nimic despre viga sa dupa 1284 si nu-i cunoastem anul mortii.
Manuel Holobolos a scris 20 de imnuri panegirice in cinstea lui Mihail al VIII-lea
si a lui Andronic al II-lea, ca $i un numar de poezii iambice de mai mica intindere. Ne-a
lasat de asemenea mai multe scrieri in proza :comentarii la Aristotel (Analytica D, tra-
duceri comentate ale operelor lui Boetiu De diferentiis topicis si De syllogismo hypotetico,
scolii la poezia clenistica, sciisori si discursuri.
Cuvintarea panegirica din care sint desprinse fragmentele de mai jos i-a fost
atribuita lui Holobolos de editorul ei, L. Previale, care o dateaza intre 1272 si 1273.
Unii cercetatori nu au acceptat aceasta atribuire. In aceasta privinta vezi V. Laurent,
La domination byzantine aux bouches du Danube, Revue historique du Sud-Est europ6en",
22, 1945, p. 187, n. 2.
Edilie folosita : Luigi Previale, Un Panegirico inedito per Michele VIII Palacologo,
Byzantinische Zeitschrift", 42, 1942, p. 1 49 (dupa ms. Vaticanus 1 409).

1
126211263. Insutcle paristriene sint cucerite de Mihail a/ VIII -lea
S-au bucurat de tine cal le esti imparat si multele insule paristriene ; f. 274, p. 36/37
au renuntat la rascoala planuita si si-au dat seama ca au fost supuse si asu-
prite de stapini fara drepturi legitime 1< ...>.
2
Faima lui Mihail al V II l -lea intre romani
<... > S-a domolit panonianul si, trecut aoum de partea noastra, f. 274°, p. 38
are g-indul la pace si liniste. Alanul era vinjos, dar ping la vestea ispr5.vi-
lor tale, <cind> i s-a frint puterea ; pamintul nemarginit al dacilor 2 e plin
de faima biruintelor tale <... >.

1 Dupa V. Laurent, La domination byzantine aux bouches du Danube, Revue historique

du Sud-Est europeen", 22, 1945, p. 189, insulele paristriene sint insulele si grindurile de la
gurile Dunarii. Redobindind aceasta parte a vechiului Paristrion de la tatari, imparatul isi
consolideaza stapinirea in zona prin alianta matrimonial& cu Nogai (1272), cf. Laurent,
op. cit., p. 192-193.
2 Prin daci, L. Previale, op. cit., p. 98, credo ca sint desemnati romanii din sudul Dunarii
V. Laurent, op. cit., p. 188, vede in ei pe romanii din nordul Dunarii. La fel G. Bratianu, Les
Roumains aux bouches du Danube a l'epoque des premiers Pcdeologues, Revue historique du
Sud-Est europeen", 22, 1945, p. 199 203. Moravcsik, Byzantino'urcica, II, p. 116, nu is
in discutie mentiunea dacilor", desi cunoaste pasajul (cf. op. cit., I, p. 411 ; II, p. 244,
unde identificarea justa panonianul=ungurul, s. u. Thivvovec)

www.dacoromanica.ro
 MAEIMOE 0 11AANOTAHZ

EIIIETOAAI MAEIMOT MONAXOT TOT IIAANOTAH

IA'
Tat ATTS2L
<TOL IDAKPAEllt KAI AOFOOETHL TON AFEASIN>

p. 29 'Ent-r.poxci8riv el ot6v-c'elnei.v 8LeE,eXD-iov 6 Ilocvckperog, 4.); p.6Xtc Ta TWv

Bkixcov stocapciaeLe Mcpr], e641.) OeacrocAovixlc o6 yap aXAoo-e PAirceLv
ixpi]v cLc TOv ocUtoxpci-ropoc 8e1:v gyvo ineLye64oct. 7rws yap av gTt 13X67ceLv
ye napec3cae-ro tok TW xot.vo.m.7) r5jS doroypacrilq, Toil Bccp8o0ch A6yco, xeipocc
OtVy CSTpOCTWOU[IEVOCc ineveyx6v-rac, &arcs p.1 8i Tok xo:Tecx6-roii IsiD.oug incAL-
7c6v-raq iprECTTCCTO; rcoLei: 8E 'sok yE cppovei.v e18O-rac -ra 7capct8elwatce arceo8eLv
iccurok TWv xLv8Uvwv ixxXiir-retv xaL ix-rO; OAe,&piou It-tpo5 TL46vocc TOV 7r6aCC.

www.dacoromanica.ro
 MAXIMOS PLANUDES

Nascut in jurul anului 1255, in Nicomedia, Manuel Planudes a capatat numele

de Maximos dupa intrarea sa in rindul monahilor, in 1283. A fost unul dintre cei mai.
importanti polihiston bizantini si e considerat un precursor al umanismului occidental.
Bun cunoscator al limbil latine, Maximos Planudes si-a adus contributia la efortuile
depuse in vederea unirii bisericilor desfasurate de imparatul Mihail al VIII-lea Paleologul
(1259-1282). S-a conformat ins& dupa. moartea acestuia, politicii antilatine duse de
succesorul sau, Andronic al II-lea (1282-1328). Si-a petrecut viata mai ales la Constan-
tinopol, unde a murit In 1310.
Planudes a descasurat o bogata activitate de erudit, filolog si scriitor. A scris
numeroase lucrAri dedicate uzului scolar (gramatica, retorica, comentarii la autori
clasici). A alcatuit celebra culegere de epigrame care-i poartA numele (Anthologia Pla-
nudea). Este autorul unor lucrari teologice, precum si al mai multor bucati poetice laice
si religioase. Planudes a tradus cu rnulta pricepere numeroase opere literare latine, atit
antice cit si de teologie catolica (Ovidiu, Cicero, Boetius, Augustin).
Deosebit de interesant5 si valoroasa ca izvor istoric este corespondenta sa, din
care am ales si not o scrisoare adresata de autor, din Constantinopol, in 1299, prietenului
sAu logothetul turmelor" loan Phakrases, aflat la Tesalonic.
Edilie folositd : Maximi Monachi Planudis, Epistulae edidit Maximilianus Treu,
Breslau, 1890 (retiparire Amsterdam, 1960).

SCRISORI ALE MONAHULUI MAXIMOS PLANUDES

XIV
ACELUIASI
<adica lui Phakrases, logothetul ,,turmelor">
1299, noiembrze. Vlahii atacci pe agenjii fiscului bizantin Panaretos ,si Bardales care fac
un recensilmint de bunuri si-1 ucid pe cel din urind
Panaretos 1, strabatind, ca sa zic asa ca vintul"2 <tinutul> ca sa scape, P. 29,
cu greu, de sabiile vlahilor, a hotarit ca trebuie sa se indrepte neintirziat
spre imparat, la Tesalonic 3, caci nu se cuvenea sa-si indrepte privirile aiurea.
Si cum oare s-ar fi incumetat sa mai cate la cei care 4i ridicasera miinile
calauzite la lupta de yin asupra tovaraplui sail de recensamint 4, Bardales 5,
cind §tia bine ca nu lipsesc nici impotriva-i vedrele de vin ? Yi face dar pe
1 loan Panaretos, prieten cu Planudes era la data scrierii acestei epistole controlor fiscal
al temei Boleron, Mosynopolis, Serres si Strymon, cf. DOlger, Regesten, 2200, 2335.
2 In text : ca o roatA. care se invirteste", homerism.
3 Imparatul Andronic al II-lea Paleologul, despre care este vorba aici, a stat la Tesalonic
aproape tot anul 1299. El paraseste Constantinopolul la 6 februarie 1299 si revine la 22 noiembrie.
Aceste detalii cronologice (pentru care vezi Pachymeres, Ii, p. 278-279 si 290-291) ne ajuta.
s5, datam scrisoarea lu Planudes si incidentul relatat de autor.
4 In text : euroypcup1), actiune foarte caracteristic5. pentru administratia fiscal& din
vremea primilor Paleologi, constind din inventarierea bunurilor, mAsurarea paminturilor gi
stabilirea impozitelor datorate de proprietarii lor. Functionarii insArcinati cu aceasta complex&
operatie se numeau iirccrypaccck, cf. L. Brehier, Les institutions de l'Empire byzantin, Paris,
19702, p. 225. Cunoscind din alte izvoare contemporane intinderea circumscriptiei fiscale a lui
loan Panaretos (v. mai sus nota 1), putem localiza incidentul relatat de Planudes, anume in
zona cuprinsa intre Peninsula Calcidica si muntele Ganos din Tracia meridional&
5 Este vorba de Joan Bardales, fratele celui mai apropiat prieten a lui Planudes,
Lecn Bard ales.

www.dacoromanica.ro
 856 snruxvx saanNpria

lcol.3 m20 not 47379IA0931L 32L 4(9.W\ Sovj dloJ. f\ti. lwx 13 '1\919703 two1991l. 33 loll -
oolDly 110X 7013 91
A0C10(3ef AO d31l13 MA11 1MX nova e\lir.7i.6,1o19 57071ocb 31(913 11
-
117I43 170X A190131(1/, 113 11)X 371 190)1 510A93MX A139311,1d31L (191
17071a6, Atit.Tioxnodltt
'/\013doomo11 319C2 101A371 331/.71 A01931C11. 11 4A13.6701t. 13 AOAOTI AOA13X3 1p 31. pox

799x31 M9.0 A0)(y3T13 -170.0939201L9 lml( 3 O TI 113 5C0M33y3 4170113X 9y011, 50d1L A01X10
a

5on3ricp3LD11L.3 01 ,RtLT1 120.093/1.e9113 41XL.GLIMACilR 13 511 Cb1970 A136(9'1111 101 AC91901L

11A0.6,7021 oo19ld33X .4t.33.g.k\o0d 0 TR 91 1d33.t. starirt) mpbodg 'nod31.9tht Am\
d)3 519719 13X3d1 5c101 5noii3013 59on.33x3 5701. 510c13X 110X 53 33A9D01. 50D9ri '51od19p
9 k 41X/131T( ALCTITAlln93d173TIX31 .M9X3 A09 (9,3em3 pox 54101 5k9 -101A:a5010 loox
nolnoo. 549/L37123 pox lme\clog '/\13tv-ri 54?
c13o.L.D(21/-o331 '51otc97,3 5ool3voclopop 17013.t.41L1(3331.3
ATIndoramx 50(311. 5101i( rOx not. 5g)d)Clu (91.90 170X 50Yrk? 501n9.A.70d)9 m01x10 -70x
m3d 170)( 11.t. 3X3 (4)9 111171CI31L A01A07i3RILX M31139 4AkdX3 A1.1.9101 513 e\G.J., nolcoo
5o1\913xkri noopcio &13x1.3A31.371 loonlcdX thp.A. pox 501900 d> '51394,I. d32/..99 01 59thL
5991 57o1n(9 '9919x33 C9190 170X cp. 59d21 5f:t01, 5no,3iox10 f.01.09 513 mf..1
AknpioX 7111.A0d(31 .170.093.611 721(1701 C9120A0 A131031, pox ootson 1x)x nyclosl 177X ti
17)X 0 (Rcl A90110 MID33.99 M2 170A1390d3L '133
11LH 5101901 cod? 11 pox m91 .(\91n72r133.70x 54? (?)..? nnt. A70133tf.. A1+0700 -90X79
5709 5(9.641.1(72 A73X(f..A703L3 A91 620d011pdX014170 X20 A1193 5C93L0 70.641101A3 613p01mx

-
1701\11...G 'lxrricPood cl31L99 Autirop 3797C3L
170x 5901 5701,AXACIRII pox 57o1(ff.J.Jo
noa. rdr.X(141 m3X3 170x. 9A7Dke7x dop.. 5(2X(1.1.313
- -
133
93 31i n01(OliT199 n73x.A.3,\33 11
d OE
1071 50.6,011. 11.3X90 371 1113713d1f 'io? 513.1.7odx3c1(1(lo 411(9 LAT-191 59d1f. 911\1.1 noa. 5nonodx
M9i/CIA703L9 (107i0 1ZX MDLLAclX90d1L 170t933 131131G3170X 56-AORtf. 101A37i 4A(LXII.t90d1L
170X klcl101 A X20 A(.4.99 4A131L13 911.772L?17)131ex pox ..tnorici (4)31.\ocic) pox 5c93L.9
&no./

Alf.1 AldZX
0c132
-
mdvold331. x
13 11 109 oi.noi 59dat. /1/41th,o)C -
Av.) d33/.20 IZTIOX93 't-QX;11 1or13 pox (1.2, V(713 lo3riatodo.f,
511.3343 .92 13 ovrpR A13.G.Xat 't.dX
170X Ait1 Axidoafio atodu f13TIC991xmy 7011X11 70x7ox
Mil 107i3 5701.9 AC91 MX AC9X

Alf-1 nmyy011.. &cot 57orlIf. ooDacati3 de1/4133 /1/493.g A3ricn1L.23

www.dacoromanica.ro
 M A XIMOS PLANUCCIES 459

cei care stiau sä priceapa pildele sa se straduiasca sa scape Fara zabava din
primejdie si sa puna piciorul in afara parnintului pieirii. In ce ma priveste,
it pling pe cel cazut, caci Imi era drag atit pentru el cit si, mai cu seama,
pentru fratele lui pe care-I socotesc, daca e sa socotesc pe cineva, drept mocel
al prietenici. As fi preferat ca Panaretos sä fi dat Inca peste si mai multe si
mai mari primejdii atit, fireste, cit cal nu aiba de suferit nimic fara de leac,
numai sa fi ajuns sotia si copii sa-1 primeasc5, teafar <la ei acas5.> pe Barda-
les 6. Acura insa el zace jalnic, cu atit mai vrednic de lacrimi cu cit, de-ar
vrea cineva sa-1 razbune pentru toate grozaviile pe care le-a suferit, el nici
n-ar putea sa-si dea seama. In schimb cestalalt, care, mai Inainte, a alergat
sa-si scape viata, acum da fuga la voi, avind de gind sa-i ghiceasca, cum se
zice, dupa stele pe acei oameni care n-au sovait sa savirseasca o asemenea
nelegiuire. Ar fi insa un lucru potrivit cu firea si cu bunatatea ta, sa-1 pri-
vesti si pe acest om cu bunavointa, cum Iti sta in obicei, si s5.-i dai de inteles
ca e in siguranta refugiindu-se la voi si ca s-ar cuveni sa.-1 plinga pe cel ucis
cu atita neindurare si salbaticie, iar grija pe care ar fi trebuit sa i-o poarte
daca ar fi ramas in viata, sä o stramute, acum, cind acela nu mai este, asupra
casei iui. Caci vei spune desigur si tu ca se cuvine sa socotim deopotriva de
datoria noastra atit sa fim drepti fata de cei vii, cit 5i cucernici fata de cei
ce s-au dus. Ci tu stii si vrei si poti sa le faci astfel si absolut nimic nu
lipseste care sa mai trebuiasc5. sal fie adaugat.
Voi adauga si cite ceva despre mine. Ajung-indu-mi in auz dulcea veste
ca <acum> imparatul se intoarce neindoielnic, nu mai vreau sa astept aici /
<cind> pins si statuile si coloanele trebuie doar sä. recurg la un simbol p. 30
simt nevoia sä se insufleteasca si sa se miste. Caci dorul care m-a patruns
nu ma lasa sa ramin locului ci, izbucnind cu Intreaga -i putere, ma zoreste
sa-i ies in intimpinare suveranului si sa ma inchin lui. Ni se fagaduieste si
un adaos de bucurie, o bucurie de nespus : persoanele voastre. Ma ingrijesc
si veghez ca sa fie asa. Iar daca voi izbuti in lucrul pentru care ma rog, vei
putea sa-mi fi recunoscator mie si rivnei mele, dac5, socotesti ca un asemenea
lucru merita recunostinta din partea ta. far daca trebuie sa fie astfel, stind
aici impreund cu mine, sa blestemam cumpa'na aceasta si pe erincena divini-
tate care ne lipseste de atita bine s-o numim rau al relelor 7.

6 In text : pe acela".
7 Ffirsitul scrisorii cuprinde aluzii pentsu not obscure la chestiuni personale privind pe
Planudes si Ioan Phakrases. Un comentariu mai amplu al acestui izvor in articolul In
care 1-am semnalat : N. 5. Tanasoca, Une mention inconnue des Vlaques a la fin du XIII-e
sihae: Illaximos Planude, Epistulae, XIV (id. Treu), in Revue des etudes sud-est
europeennes", XII, 1974, 4, laucuresti, p. 577-582.

www.dacoromanica.ro
 a (13$ dV I 11

I-L8 oltvitoo.o, 5 173X 5011170197013T1 no3

5c.Gri3 n3tykdro.t. 513 no13y1970d onpdx 5
to.okyx now 511 pox 5Ltrux7oRT '0..yxpupl
&)? d AM13(3f =32/ UN( Ari9 0 45
0.G)31)0 '5
Fri )0191y (717(30Y16.1 3s SionriDr.A.nki/ox
dvn..),odx 5c13191d7o 17ox 51+11007or1 57o370nn3.A.
088 M047.. a9noyx 570.k.b0y70d) d3u.99 511 'Acrgy
n;pc3139 5notqA. n3Ton39 moxy3 X3 5(Lx70de
pox 'ne-)xxv 5c-n 39mcb '53M1 x? 45(10n7).
oLiyafdx 5 do oRo.g 451:n
5oXxric3712.n
pox Mporfon 511 ncodcn.no 51t13A.U.doX

g
ct8i, 70113 70170x 50))d 5Z9(13170d19x3 nmdfddrd
n3DG.111/,. 5r,to1fpo A3 U.X7pri T17ox .5o170dx
lox3nlI. pox 511 oluo2 5loyyoit. '5(4.193.t.azi
5o1DconA.7,o, top fd (0d POT) X f10) M9170711701
311.ct
d zni X nm 20191(339 7017ox drij M0c37pd
0S8i, 0190)&13 me9.3A, nothq930 not I

(101.01d) ILItTrardi-D A 31 17)X k110d19 Att1r(

www.dacoromanica.ro
 EFREM

Nu slim mai nimic despre viata si personalitatea lui Efrem, calugar bizantin
care a trait In secolele XIII XIV. A alcatuit, In jurul anului 1313, o cronica versificata,
pastrata numai partial. In forma ei actual& cronica cuprinde istoria lumii de la Iulius
Caesar pin& la recucerirea Constantinopolului de Mihail at VIII -lea Paleologul, in 1261. Este
scrisa In trimetri iambici. Un apendice, de asemenea in versuri, cuprinde lista episcopilor
si a patriarhilor Constantinopolului pins in anul 1313. In totul, opera lui Efrem are
10 392 versuri. Valoarea ei ca izvor istoric este foarte redusa. Efrem parafrazeaza,
pentru perioada de timp pin& la 1118, cronica lui loan Zonaras, iar pentru anii urmatori
Istoriite lui Nichita Choniates si Georgios Akropolites.
Ca si opera lui Teodor Skutariotes, cronica lui Efrem este o compilatie lipsit& de
simt critic. Autorul nu sesizeaza diferenta dintre punctul de vedere at lui Nichita Choni-
ates asupra rascoalei Asanestilor si acela at lui Georgios Akropolites, care scrie mutt
mai tirziu, asupra aceluiasi eveniment. In partea parafrazatA dupa Choniates. Efrem
vorbeste de participarea vlahilor la rascoala si despre originea v/aha a conducatorilor ei.
In partea prelucrata dupa. Akropolites, el nu vorbeste decit despre bulgari, ca si modelul
sau. Compararea textului lui Efrem cu acelea ale celor doi istorici pe care-i prelucreaza
ne duce, ca si In cazul textului lui Skutariotes, la concluzia ca principalul izvor si cel
mai autentic pentru istoria rascoalei Asanestilor si a intemeierii Imperiului romano-
bulgar, ramine opera contemporanului acestor evenimente, Nichita Choniates. Lucrari
ca aceasta parafraza in versuri, datorata lui Efrem sau ca parafraza in proz& a lui Teodor
Skutariotes nu ne pot spune nimic mai mutt despre disputata problem& a etniei parti-
cipantilor la rascoala. Ele an slat decit simple imitatii, servile fats de modelele lor. Asa
cum s-a aratat de cercetatori, opera lui Efrem este important& In schimb ca martor
pentru stabilirea istoriei textului operelor lui Choniates si Akropolites, asadar din punctul
de vedere al criticii de text.
Edilie folositd: Ephraemii monachi imperatorum et patriarcharum recensus inter-
prete Angelo Maio, Bonn, 1840.
1
4.57. Imparatul Leon I era de origine traca sau dacd
v. 874. Dupa ce acesta 1 a murit i a parasit viata <aceasta > a ajuns
indata la puterea Imparateasca un oarecare Leon, poreclit Makelles 2,
barbat bun, plin de virtuti, impodobit mai ales cu milostenie, conducator
ales i razboinic viteaz, care zdrobea ca un leu falangele dumanilor ; i0
tragea originea din Tracia sau, cum zic unii, din neamul dacilor, era un
luptator inflacarat pentru ortodoxie i dadea cu generozitate ajutoare
pentru cei lipsiti 3.
2
971. loan Tzimiskes infringe pe rusii lui Soiatoslav
v. 2845. Apoi, pornind cu oaste impotriva barbarilor ruO, i-a biruit
stranic in lupta ; cind a fost v5zut de multi i un cath.'ret, barbat necunoscut,
care lupta minunat ajutind trupele romeilor impotriva barbarilor. S-a aflat
ca este Teodor cel Mare, osta4 al lui Hristos 4 i conducator de armate 5.
1 Este vorba de impAratul Marcian (450-457).
2 Leon I Makelles (457-474).
a Cf. Zonaras, III, Bonn, p. 121-122.
4 Este vorba de sfintul Teodor Stratilat, unul dintre cei mai venerati sfinti militari
bizantini.
6 Pasajul se refers la victoria trupelor lui loan I Tzimiskes (969-976) asupra rusilor lui
Sviatoslav, la Dristra, in 971, cf. Zonaras, Bonn, III, p. 533-535.

www.dacoromanica.ro
 462 ELPIER A EIVIrUS

5756 'Hyci.ye'oi5To4 xat crUveuvov SeuTipav,

7cp4)TY)c a.avoUalc, nanot kyOg 0 Uyyp toe.
g oL e.eXilcracc voi.r.cptx4)v 8cci.Tcc yecp.olic
Ex 87)teoateov xpveCeTwv icrTLECCiat
5760 cp£630i: TE TOoTWV xai. paoxpoo-y Tp67ry,
Ex Tel.) irreceinOv -rico)) i)Try)x&ov
xcopc.7)v Te Aotnitiv jv Tca'iipavtcri.tivo;.
WV xCeptv Muo-clv ixTapazaiv 6;r6.4 t&vo4
XXV' Atie.ov axoiiv, of XOLAII6X0VTOCL BAclexot,.
5765 OCTCE6TiT7I6EV A6a6vcov xpaTo:pxia4,
eepaipecrtv 6pc7r, Opep.i.t.ciTcov el5p.)1x6Tec,
T.v IICeTpoxAoc icp&pocatv, 3 cp-irrtv AO-roc,
xat cruverccaetcpouaav aUTollic irpOc TOSS
81)&8' ciaacpc7)v, 'ACrOCV/V TE XECI ilitpov,
5770 xcci Toi)o-Se Mocrok xat ykvoc xat TOv Tplyrcov-
ot 7cptv OXVOUVTOCc PocpPo'cpovc aulicpuXiTac
Cermo-Tacrtav xat TO pay -vat xpo'cToug,
ap&c 7capa4appovouat SpallaToopyta
1.1.0A0V ELTCEZV acu(Lovteast 7aCcr).
5775 nepttpavii XTLOI)CLV tepOv 861.Lov
1.11)p0rDfyr-r) 1.edepTupt Tel) A-twayrptc1),
eic Sv oataa&rac yi 'mac 8callOvcov
iv.aouatii.ivTac i(e(343citaavTec s6Xy,
8ta6-rp6cpouc x6pac Te xatTac dtviroug,
5780 Tote Be bt Lac a intnvotac TCexa
/4yetv ierclyopeuov auTOis etc (54oug,
6Tt &eOg Muacliv TE BouAyc'epo)v yivooc
iAel&epiav eUSoxei., Ctryoti A6acv.
Totire &pa ALIZEZV XOCI AY)).1.1)Tptov 1.eiyav
5785 Oeclacaovtx-lv xat ved) xeaXoc Eivou
StaTptflcic Te PcoliatxCe4 xa4cc7ca,
iAasZv TcpOc airroi); aui.t.p.ax-i)crovTa. crytat-
i.tiAAetv TO AotTcOv OUSE PpaaUvetv gvt,
xpea)v ai xtvei:v xaTex Pcopticov 67act,
5790 CiV1AELic XTELVELV TE TOLT011; Ev plit,n,
eirypetv SE tvriSiv, (418'i7ct Airrpotc Xoetv..
TotaiiT'avaxpgovrec c)1 aeonpOnot

OTcXcov yeviaDat xeeTkiretaav papi3Cepol)c,

www.dacoromanica.ro
 EFREM 463

3
1186. Roscoala vlahilor din Haemus sub conducerea lui Pe fru si Asan. Prima expedifie
a lui Isaac Anghelos inmolriva for. Vlahii lupla in afianJii cu bulgarii si cer a julor de la
cumanii dirt nordul Dunarii
v. 5756. Acesta 8 a luat in casatorie, dupa ce i-a murit prima nevast5.,
o a doua sotie, pe fiica regelui Ungariei 7 ; la nunta cu ea, nevrind sa dea
ospatul pe seama tezaurului, pentru a-1 cruta si pentru ca era din fire iubitor
de aur, a strins <banii> de la orasele supuse stapinirii lui si din restul tinutu-
rilor. Din aceasta cauza neamul misienilor care Iocuiesc in Haemus si care se
numesc vlahi, tulburindu-se, s-au ridicat impotriva stapinirii ausonilor 8,
gasind in rapirea turmelor lor, cum spune proverbul, pretextul lui Patroclu 9 ;
atitau la aceasta cei doi frati, Asan si Petru, si acestia misieni dupa neam
si dupa fire ; ei incurajeaza printr-o actiune dramatics sau, mai bine zis,
printr-o inselaciune draceasca pe barbarii de aceiasi semintie cu ei, care mai
inainte se temeau de rascoala si de ruperea de imperiu. Construiesc o biserica
aratoasa, inchinata mucenicului Dimitrie, izvoritorul de mir, in care intro-
ducind prin viclesug pe citiva adoratori ai demonilor, exaltati, cu ochii
crucis si cu parul despletit, le porunceste la toti sa spund, ca din inspiratie
diving chipurile, ca Dumnezeu hotaraste eliberarea neamului misienilor si al
bulgarilor si scuturarea jugului ; acestea si ca marele Dimitrie a parasit o
data pentru totdeauna Tesalonicul si frumusetea bisericii str5.1ucite si
sederea printre romei 10 si a venit la dinsii sa lupte laolalta. Nu e cu putinta,
asadar, sa amine <rascoala>, nici sä. intirzie a ridica armele impotriva romei-
lor si sa-i ucida fara mils in lupta si sa nu faca prizonieri si nici sä nu le dea
drumul prin r5.scumparare. Strigind asemenea lucruri, profetii i-au induplecat
pe barbari sa is armele si au navalit impotriva tinuturilor romeice din Hae-
mus, devastind totul cu violenta. Petru 10 1ncununeaza capul cu o coroana de
aur si-si pune in picioare incaltaminte de purpura 11. De aceea imparatul,
pornind cu oaste impotriva lor, i-a alungat, punindu-i pe fuga. Iar Asan si
Petru, capeteniile ra'utatii, trec Istrul impreuna cu razvratitii si se unira.' cu
barbarii paristrieni ; pe cind Imparatul, care putea sa navaleasca peste
hotarele intregii Misii si sa rinduiasca cum era mai bine rosturile tarii, din
pricina lipsei fortelor care sa se impotriveasca, n-a facut nimic asem5.nator
ci, dind foc la gramezi de roade si amagit deinselaciunile vlahilor, se intoarce
in capitals, lasind acolo lucrurile in suferinta. Iar Asan si Petru, impreuna
cu scitii 12, venira iarasi in fuga inapoi, in patrie, fara teams. Navalira deci

6 Isaac al II-lea Anghelos (1185-1195).

Margareta, fiica regelui Bela al III-lea (1173-1196).
Ausoni=romani=bizantini In terminologia arhaizanta a scriitorilor bizantini. Dc
remarcat ca Efrem, citind pe Nichita Choniates si parafrazlndu -1, echivaleaza termenul arhai-
zant misieni" cu vlahi".
9 Locutiune Imprumutata din Iliada, 19, 302 de mai multi scriitori bizantini. Sub pre-
textul bocirii mortii lui Patroclu, femeile elenilor i i plingeau de fapt, spune Homer, propria
lor durere.
18 Aluzie la vestita biserica a sflntului Duman' din Tesalonic. De remarcat si aici echi-
valenta misieni" = vlahi".
11 incaltAmintea de culoare rosie era IngAduita numai Imparatilor bizantini.
12 SCitii = cumanii.

www.dacoromanica.ro
 464 EPT-RADMIUS

xat Tee xaT'Atilov zwpia

`Pcallacxec
5795 pta.
xa-riSpocp.ov Eiiixrcav-ra XE p OV T £
fliTpc4 S'civaSsi: xai zpucrii) aTEcoe xcipav
xai cpotvLxoiliv niSLAov EiAtacriL naac.
OD.EV xaeodyrc7.)v ixa-rpccTeUaa6 o xpdc-rwp
iTpigArro scpCic xat Tia-tyn cptyciSag.
5800 'Acrecv Si Ile-rpoc, xaxfac Cypj-ritat,
"IaTpov SLaPoctvoucn auv CI7COCTOCTOLL6
xai auvivAav Papt3CcpoLc nap tcrrp ior.c-
Olvag S'ineADzi:v Muatac 7rdrrig Opou4
XOCi T& xaT'aivriv Eu (Sta,9-kcs4aL TC&Vll
5805 Esx6v3v 4111)4,
t5:) xo.aucrovTcav
ToLoii-rov oUSiv anCTO xacretriaallivoc,
7cupi SE xaprciiSv TCOC pi:chi); 0-ritIcaviac,
xai Tai:c cincrvrat; Unax4eic Tocic 1.6v Mazu),
naXLvapollei: 811 npOc =OXEN pacrat8a,
5810 T &XEG AiXourck C tVOVTOC npocylic'crwv.
'Acracv Si Ilk-rpoc criiv Ex6,9-oug etc TCGCTpiao:
cci4L4 inocv68pectLov avuTroaT6Acoc.
inhicsav ol:As (Pwliat:xotc xci.lpEoLg,
Asko) MuaZiv otTCOCVTOC Spoiv-rec, (1)c A6yoc.
5815 Kaa'if.)v eapixTo aLv aTpaTLFc p.upta
aTpaTlyk 'AXiEtoc Bpavaic TOUTC X AV'
4

5875 KCCTdC Muacliv gEELCYLV XCCI nciALv (Iva

xal Tay xar'aU-rollic ixSpoilecc Tag eCaXeTOUC
7CGtV1) TL Ixtxpdv avaxcevricrocc 67cAotc
Trjv 'AgpLavoi; xataAap.13Coet. 7c6XLv.
Morro?, Si xd.y.ac xaTkxscpov xal Tro'cXLv
5880 Tdcg npO; (DtAtIrnoinroAtv xaTotxoullivac.
CccpLytLivou s'avocx-roc eiq 7cc'arzov pApoc,
c'cp'iLv OCTCOCVtaTCCTO xcapicov CevaE,
HaTponov MuoiLiv tavoc.
oirroc BiAwv oiSv civ.Uvota4a.L (3apfiapouc
icptcrraTaL867 1-0cc Opot4 TptaSiTC7K,
5885
xat 117)8'Ottoi3v ix xpUoug StavUaag
egwvoc men-6c Thy Kcovo-rav-rivoy cOdcvec,
aTpa-rOv 7capiLx6c ccUToaL 7C0Cpcy.kvetv ,
1",7t7TWV C.i.tAAaK ivrpuyiLv xai rcavrviot.c.
5890 pcig S'Ocnaipa -rij; Koniaravtivou rcOav,
xat TOUg Muaok p.i-riLatv aiSat; Tot; 6-racnc..

www.dacoromanica.ro
 EtFREM 46

in tinuturile romeilor facindu-le pe toate cum se spune prada de misieni 13.

Impotriva acestora a sosit, cu nenumarata oaste, strategul Alexios, numit
Branas 14.

4
1.787 1188. A doua $i a treia expedilie a lui Isaac al II-lea Anghelos Impotriva vlahilor
fi a bulgarilor
v. 5875. Imparatul 15 iese din nou impotriva misienilor 16 si oprind
repede cu armele incursiunile for de nesuportat, ocupa orasul lui Adrian 17.
Iar misienii pustiau din nou satele dinspre Filipopole. Si cind imparatuI
sosea in regiunea care era in suferinta, neamul amarnic al misienilor navalea in
tinuturile pe care el le parasea. Dorind asadar sa-i pedepseasca pe barbari,
vine pe neasteptate la hotarele Triaditeim si fara sä reuseasca s5.-si duca ping
la capat ceea ce incepuse, din pricing frigului, se intoarce la Constantinopol ,
unde se desfata cu intrecerile de cai si cu jocuri, lasind armata sa-1 astepte
acolo. In primavara insa, pleaca din nou din Constantinopol si-i urmareste
iarasi cu armele pe misieni. Necajindu-se mult cu supunerea unei cetatui
de-acolo, cu numele Lovitzon si lasind iarasi treaba neispravita, isi face
intrarea in capitala. Caci farmecele frumoasei Propontide, frumusetile de
acolo si podoabele caselor, vinatorile desfatatoare si calaria si pescuitul cu
bucurie nu-1 lasau sa lipseasca multa vreme, ci-1 indemnau sa alerge catre ele.

" Locutimie anticA, cu sensul : prada fAcuta de cineva In voie, nepedepsit de nimeni.
14 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 481-491.
25 Isaac al II-lea Anghelos (1185-1195).
" Misieni = vlahi, vezi supra, n. 8, 10.
17 Adrianopol.
18 Triadita = Sofia, capitala de azi a Bulgariei.

82 c. 2278

www.dacoromanica.ro
 996 363 SIIDQ3v1J

1:13IL TR MD7019706= 5709(T/de1 nnfac

59mi no)vidov d no d (103 A()1 41.6.91cl70
110X 01 2 tOld (f./170 AOICIA (r/X13Cbf 5 myfa
5685 50d3L AlI.1 A709Clorat3y1D704J 1913913 .myozc
po 5311dfX chodl 511 5kymx So33Inouod1
po ponoyymx 31 399141 110X kyrox oR
70AU.d31 /MX 70193/t/. rC19 45019701011
AC91 AC9(1.611 776)02 31 Act 3
iirici.e.ct
0065 nodxzo71 110110dn n13A10X.1n1 x(10 '13364
Tyyf m3X3t31 nolisulk n9i.,970 59d1c 3R7p1
n3X9310x 70n7,0
1.1377oln1, moovc 43101
1707( evad31r.6, TR 9.A.A(19 AM& AkelArC9I,
'36k'(2.3 ncolmn 513 5z33c3Gerio .nodloy
5065 59 0\06319p. 939 3X70d AC9pnit'Od 91L 513Y
f
X 10191X nc9:aupai. 113C17 nowpcLamo,orri no1c9d1

8909 3V tt 01)31( M9lelfil An9 OM 51on707i nrol Af9X

701 77170X 9 cl A19
XPOTIC9d 77 47030(.9X
OLO9 10yIL9 AC91270,170X 5C,I3y1970d 13d170 111)(701L
noym3XA.v, n2o d771.1. 57011137i to:..1 A myou.
A1913.013 &wily nIf.i a ncoXry 'nxixlocbou
xampz.TR 13xb1
mo3C3nodcb ncolnXlyou
nTd93 nIf.nrInd? AclX91 3RA3 nR n?1-1
gL09 170X 193X131 9 old 51 31 '7onTriritty131R
59o9nw TR 57off13y4J
nco3dAf ncolpo nkxigi
59o1 5nomilpdxoicp Inodzymirx 5r 5noic9a.
5tp nIf.xporkod nG.xotatainD '570191333
59du ,R 27o noxi.qnxx 5on3rimdocb9 '5ocbt19
0809 5kcboth,9ouct Ski, 59da Aki -myou
7013 Tg MT)21.7.131 no3134.on3 31 nco3d(oX
pox 5201yxy7indl nor 1.11321.13 'nodost.DrIR
incoycm 5cotimo r_tmolt. 51,tnr197ox13c7o1L
A1A1 53 n(,!.-riodRx? .5on3(113.g31
n(Zoc3d3g
5809 3D3y(puf no1913y1r. 31 MO1 gAC917o71C13170d19
5om3x7ox n7o olchoth? Tcholt. 9Xmd4J cu.
13 irrl no.G.kod n01 1103.8, (13171 ?"X -5cort.
5np chpl 59o1nx3 rid7thozz. A709 513 no.orri
7011.f 31 pox v7In31.)pdl9 riodoit..Drtg 'ciod9aL.
0609 WA} (1371 70 471 Ejpg monoTin3ixdID
MOX7DX V011.72 ti. (10M191'11X 31 pox .5kXr1
noDri TR Ski 5o.A..boy-fcb 9 floa.rdx AC9X,,3
X.? 1\193.G3 o.tmdsp 59cla.L. no1 nothoddmd
510191 11(9.249y704j 170X 1910699 pox 510.e7y
5609 n3.04od317ox3 n91r,t70 yal.9 Ac, 72
" ril r

www.dacoromanica.ro
 DFREM 467

imparatul a prins atunci si pe sotia lui Asan si a luat si pe ce15.1alt frate al lor,
pe Joan, pe care i 1-au dat ca ostatec. Acesta a pricinuit mai tirziu oraselor
romeilor cele mai man nenorociri intr-un chip, vai, neomenos 19.

1190. A patra ex pedifie a lui Isaac al II-lea Anghelos impotriva vlahilor si a cumanilor
v. 6068. Fiindca vlahii impreuna cu cumanii jefuiau tinuturile dinspre
apus ale romeilor, imparatul ridica din nou armele impotriva lor. Trecind
dincolo de orasul Anhialos, patrunde in Haemus, salasul vlahilor, gasind
toate de-acolo, cetatui si orasele, puternic fortificate cu ziduri si cu turnuri
din loc in loc, iar pe misieni 20 i-a vazut ca pe niste capre salbatice, ocupind
locuri prapastioase de parca se temeau de lupta cu romeii ; infricosat de multi-
mea scitilor 21, <imparatul> a purces la intoarcerea spre capitala prin vai si
tinuturi greu de strabatut si printr-un soi de vagauna, anevoie de trecut,
asemanatoare Intru totul unui sant adinc, indreptindu-si mersul spre Beroe ;
si pierdu cea mai mare parte din armata. El insusi era cit pe-aci sa piara,
daca n-ar fi avut Intr- ajutor pe Dumnezeu. Caci pe cind si imparatul si oastea
se infundasera in mijlocul trecatoarei greu de strabatut, primele unitati au
trecut Med sa sufere de neajunsurile primejdiei si ale luptei ; aflat in mijiocul
coloanei, imparatul insa a Indurat atacul barbarilor care aruncau cu lemne,
sulite si pietre asupra lui si a soldatilor, din amindoua partile, incit cu greu a
putut sa scape de moarte si au cazut multi soldati viteji. Reusind sä se stre-
coare totusi din acest loc greu de umblat si ajungind teafar, cu mare truda,

19 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 515-521.

20 Misieni = vlahi, asa cum reiese si din context si din paginile anterioare, cf. n. 8,
10, 16.
21 SCiti = cumani.

www.dacoromanica.ro
 k 89 }IiHdr3 SflIN&V

5m pd703L nodx1rl 32&01 3A.fiCb Al A01 dr-I 4110

A23931L 33 Scoyyou 5r.tcp1170dI9 'S70g37AA3A
5(0719 312 5f-RX A011.14119(12 d(OX AO]
170t SQdlL A(1.9dd3$1 5136109010? MID
0019 6713, d MIA0 A3d(23 n70117ods9 (101C,101. 4A1Cg
cbn.ons wyri nkn3rIttod.131
cbs, los 5t-py19rd AILS nov9ion9mom '13rop.oth
x3 3Rno1 nkrilf.th no AG.yrx ncou?direop

9
F.SI9 m9X7pm scc d A3 oa.m.D9unnf
a
A
'noynd)
ilt.okysr.modstcbry mowArrIcod pox 6roy9x9
pox nolnoyst, e9dEjf (tv? n34 Sodst, 5(41 -5G.Xyr1
9519 non301 ny.w.3 slonzykod ,5103dmx
imx Awafia 3o.3 cip 6yF1Lly, '513x931
pox llgridi SIB rrixtdep.mx 5noi, 'Snod9
pox NT A09] tf. Cb 391 Art 01

331( AZ A3.613X
'633vr1no13
A
?..700.100x.72 T1 do tool
0919 'modeop 'nmxilonnA mourROIMOU nroAolop
nx clOYX A3T1 50 AclOA. 5101 51ode3 A3.60X701A7/31
pox tp-1 monnD ntonoXilat, A73Aca1p '7on.5)
513 5101 5col1tird19 nruzda,so '57091110ilf33x
4i A3r1 13d371 3thriou31t. 52d3r. 'nzd?ur?
9919 tiro? ?R 3Redf.1 5cId3L nnonou 5co.i.fopaL 5odri
vox AvAdfa 3Af 3911X An9 ebyxradly,
pox 3v:11n nrdnodc) A(f-A10X1 13A7p9131L9
59.3c7o 5r1.913.c3,e la nouuyo pox nivpst.
&CO91W 31 aM061111 3>1.370a3A7i) 510k119
OLI9 pox noirtruR pox mokkirda..o Acoyuorp
pox noXdroodidi Soi.nnottRrnox CAL AIN(
Aci9 5101 T1331L 1910100 Albs AC)1.. 4AC0331.0X
(101.1;110,10X 5n3Y1970Ej 9 Ac MIR 613717)
7orido
10X 10-1(19 zy 513x 114 k A3.0 91c170 A 93 5(01TX
9LI9 nodcoX 5)orvoodru ?g 20.1.A701L nos no93m
pox 5od3L AodnoTa 5mx710,633L n(LA1gn.G70Ej
3913X3 CID
'17-13A
3 RkX 11193 6(16
5r3d.A..kr,i0 ilks) tha. iy3E1 gbn3r1(LYx3x
10X 10 .A.7)901:33/.A19(13(39 13(41AA11.0100

0919 pox nip, tqcpanclat 3g &79M] 10X '&193X9

1131L3 13X &36 51019000100 5C? &03R g
.6,371 tf. 3TI 510d 191393 (10101.11(10 OWL 'AV
X A3.613XT (13:43A70 A3 513 nonilrooLDemm

www.dacoromanica.ro
 EFREM 469

la Beroe, gasi o astea ingrijorata din pricina aceasta si foarte turburata

de zvonul cel rau. Astfel imparatul soseste la Constantinopol, stirnind faima
deloc frumoasa de pe urma acestei expeditii 22.

6
1194. Alle liiPle ale olahilor fi cumanilor cu bizanlinii. Sirbil interoin si ei in conflict,
dar sin! infrinji. Viclorii ale olaliilor asupra armatelor bizantine

v. 6152. Neamul vlahilor era de nesuferit, ghiftuit de jafuri si de prazi

de la romei si acoperit de o mareata avutie, de pe urma razboiului. Navalea
asadar in tinuturile romeilor si a cucerit orasele Varna si Anhjalos, a strabatut
hotarele Triaditei 23 §i a nimicit Nisul si Stumpion 24, carind de acolo prada
nenumarata de barbati, femei si de animale de tot soiul. imparatul 25,inconju-
rat deci din toate partile de dusmani si neputind sa-i ajute pe cei in suferinte,
impartindu-si armata intre generali, o parte o trimite catre apus, o alta catre
alta regiune care se gaseste in mare suferinta. *i a reconstruit Varna si Anhia-
los si le-a dat straja destula ; iar el insusi instalindu-se la Filipopole, iarasi a
doborit rindurile misienilor 26 si pe ale scitilor 27 atit cu mina lui cit si prin
generalii sai bine inarmati. Si pentru ca seful tribalilor 28 devasta orasul
Scoplje impreuna cu toti ai sai, imparatul se arunca asupra lui cu oaste si
ciocnindu-se in lupta 1-a infrint deplin pe acela. Trecind dincolo de intreg
tinutul Nisului si ajungind la Sava cea cu adinci virtejuri s-a intilnit acolo cu
iubitul sau socru, cu regele Ungariei, numit Bela si ii intoarce salutul si
cuvenita stringere de mina si se intretine cu el. Apoi, de acolo plecind cum
trebuie, dupe citeva zile intra in Filipopole si de aici s-a inapoiat la
Constantinop )1.

22 Cf. N. Choniate, Istria, p. 561-566.

23 Sof iei.
24 Azi, I§t:p, In Bulgaria.
"5 Isiac al II-lea Angheks (1185-1195).
1:13 Misieni = vlahi, du$ cum reiese din context; cf. n. 20.
27 Scitii = cumanii.
28 Tribalii = sirbii.

www.dacoromanica.ro
 OLP srupsavt-Hda

132Lan Am.ocIN mo.Gnxg 9m3g noyeid,

173X

9819 3Dn3lTd1.93u3 pox noopu 41.zrimci

nnoaR n 134).0 1dX3T1 5(1.1 6603RIOXdV,
VOX MOLLVd11) A3Dt/..1.14 5(2dX9173 ACIM99tIV
50d1L Al/)0170C3701L11.00 13133-x?
coniR ctoloza 5104b9 rvI3tx3137i 9 thol)pdx

)on),9
OLE9 10R11A0dep 513#11. AC9XLVIR 110dCOX
101371 5301110d19 5kM0X1 C103260X9.3
7X)211 4A91)./..1.7K)19 n_yx)11.c101,
tt 41\1(1311/.9V,
X V.,) MODflik A3CbTIOILV.L. nmde? 'Af9cptijcbod
SonnbpDkdZ 3g lcd 5c9J-Kon Gil li.Xrri
gLC9 5:lompo prop? 510620)4 -51oX.Fr11z.op
5on3719o1o2L 72 70A03(lt. wolf.
noioy
clmnoclx moxlin2 ncovzif nconrinoxzx
no1x1013DI, not:Id-rho), 513 'ood?o,x)Int,
nos, 5:3o..wpdxol9rE)3D 13atr13at 5coci3_tn3g
08E9 nop thoDaR Orric 9 lods ious o7voliod
x Sotvgxv A.1)9y, 513t3X.D(11) (1"....)1 61(31210)4
VOX /%12,313.GFX IMIL31
)01A9di 10l1D3e
113 510 (Iff172L10A3 3 6po1d cbdorl

at nIr.y ruf vox Sochodd)pd ropy,

kchncb?
x3 .5non71
9E0:9 cbxlmdi 1n1s moDNAT
m.okxx
lmx 5061711 Ark.Xd7p 1 nG MODnIAT noAxy 3)(3
13ox aRnoa. 5c9x)ox 5o1.nmoo1.xox.f 13th?
Stuvoomi, oax13g3R '511.1316.Xtho9nik
opy, noda311 45or111on99 5o.I.DiXD170 i5(1011.9d1
06C9 M1C91 mnx:1)07-10M mo31..D72 pox 5ttiqcilw
o nsk.o,R 59xlm4ji, 513nd90d1L (bdodAd)zis-)
?Tni Tdrai. 3R(101. 513#X3RDodu 5r9n3r19p,vor1
5ori19lpca olaa2 ms, 13c3Tr1 m91 'nc9noDny
nc2 Sii pox 571od3)C '503on1col
5cooTixf
96£9 5ortoddno 11213,e 5odze Avirt.g ?12x 'ArjAVT)
d)Z.901. 391tclik-AILIZX 50d2L moptIonrip
/0+1 d1221n6, 593)cwzd qbeTrUicbf
noXcboaL9 ntf.Xcho 5111 nouatroo .570D3c13X
110X 5110.e9oc3
59 MT1.01x331.12L? 5109CIW
53d1a13i, Ap9A9.09v u C:40X A( 3d371

www.dacoromanica.ro
 EIFREM 471

Iar dupa ce neamul groaznic al misienilor si al scitilor a nav5.1it din nou

cu armata asupra tarii romeilor si devastind-o a ajuns pins la Arcadiopolis
si a infrint spre rusinea ei armata ausonilor asezata sa le tina piept, imparatul
a hotarit sa porneasca el insusi impotriva for 29.

7
1195 -1191. Slralegul Alexie Aspietes gt sebastocratorul Isaac Comnenul sint infrinti si
(dealsprizonieri de vlahi. Moartea lui Asan si a lui Petra. Suirea pe tron a lui lonild.
Ivancu, asasinul lui Asan, se refugiaza in Imperial bizantin ciiseitorindu-se cu nepoala
imparatului Alexie at III-lea Anghelos
v. 6370. Purtind de grija tinuturilor apusene, imparatul 3° trimite cu
armata indestulatoare si curajoasa un strateg cu numele Aspietes impotriva
misienilor 31, barbarii <sai > dusmani. Deoarece nu s-a luptat asa cum trebuia,
el a fost insa prins de acesti adversari barbari. Din nou si mai mult sf atuin-
du-se in legatura cu cetatile apusene bintuite de nenorociri, suveranul trimite
pe Isaac sebastocratorul, ginerele sau, a doua oars cu oaste nenumarata si
puternica. Si acela, prins de barbarul Asan, fu pus pentru multa vreme in
lanturi si in inchisoare, unde isi dete sufletul de moarte silnic5.. Numai ca si
barbarul Asan pieri de mina unuia din neamul misienilor, cu numele Ivancu ;
si Petru a luat domnia misienilor. Dupa ce si acesta muri ucis de sabie, a fost
desemnat capetenie a misienilor Joan, fratele lui Asan si al lui Petru 32,
preanerusinat din fire, care a nimicit cetatile romeilor. Iar Ivancu, refugiin-
du-se la imparat si fiind primit cu multa bucurie de acesta, a fost considerat
folositor ausonilor ; era om in puterea virstei, voinic, dar repede la minie.
Acestuia, cind a sosit, imparatul ii dete de sotie pe nepoata sa de fiica,
incredintindu-i si functia de duce de Filipopole ; el era intaritura fortificata
din tinuturile romeilor impotriva misienilor si a scitilor 33.

29 Efrem se refer& la ultima expeditie impotriva rasculatilor din Balcani, organizat5. §i

condus5. de Isaac al II-lea Anghelos In 1195, cf. N. Choniates, Istoria, p. 568-570 §i 587
589. Vlahii Impreuna cu bulgarii si cumanii profitasera din plin de criza prin care trecuse
Imperiul bizantin §i al carci punct culminant a fost reprezentat de ascoala uzurpatorului Cons-
tantin Aspietes.
39 Alexie al III-lea Anghelos (1195-1203).
31 Misieni = vlahi ; cf. n. 20, 26.
32 Ioan, Ionit5. sau Caloian, tarul vlahilor gi at bulgarilor (1197-1207).
33 Sciti = cumani ; pentru Intregul fragment, cf. N. Choniates, Istoria, p. 612 624.

www.dacoromanica.ro
 ZL17 snivcavEilicia

1659 moDnw 5o&3A. 'noislx)px 513 Aw3X:oririn9

5ocbl1D Acoto,orlom nodwypodu da,Dicboat. 41%0)1
570dmX 131:1.313 57ox77n1cod 'nodid1x3
pox mopy nolLecirho n1019co1(707iX173
5699 vox 70y8xD 1019731(11. A70fo03d3x clov3i.Dour,1 .7

170X ALinoa, A3X13 prDp

modR ? 65943
p 01
11.71 AOTICIATID7dX 3 cl 39
53d nth AOy
M91 5c9d 31:3232.f.x) 5109 5Ctx)ox -519719.godu
9 chel 11,( Sti.. 13M. 'A() 393A110602L
0599 noi.. wt. chonzrii noX Sioc19c9ci 457339t1t.1(xx3
5o0b71p 5101170419 5c?x7ytt. 5c? noldral
nyti.31.3 fa GSA 11(91, ON T1 AC9A70 noocicio
170X 1170dCi9X A391,170cbt3. MOIctX) .5c91),:)X93
pox olnoi, 5701:9DdR 70-1,073y 51X 0y1Ch 5C9A9d
9959 AfT4 X cl70 707ii,CX fl(91. 11(7,197dX MO
39R3N513
5709 Ti(19 WI 3X Al 01.3 39(170 570991 '5706,0070d

5199 cd) tf. 37i d A03 (101(101 3A 5ki 60170dX 5701X

071MOO it 5 1913? d709CIN 65(1.131til
907i170A DV AT 170X iflOdlni 56L1 570199A1
101371 5101170di9 .1.43x Ac93xy7icod 4ncndo,
X 11 Ac?dryviR &coi:quo moyyou 51100,
07.99 7e170X (1..71.020d A Are. 10011/17?-1.9ACOM evq9u.
AU.Ariplxci) 23 vox Az13mpyox 'myou
0.14;1701 01.4091f.193601L 7019501 it1 yr! .1LX
lx)x 3d3i.mx 57:4 etoi, no1(od3d33L 5101(70i
513 a70 Ad A70 3X Atf.1 thou °pop A OIL AlX g
.rf..

5799 VOX /Op/ 3E0 19142, 570913910.1.13X h. 517043

d701L V(70 Alpd Ch70e31707( 57091 '707170
170X 5fno1. eq Lacoo '5vDcpX73113x 93c1) 45ctotx)u
59oc9 dcosproo finriasxmchou cbdeop,
7p170X 70.137' iijX/D d A0170 '&9&37itt.I.o)(23

0£99 A3gG.71 513t97)d39 701 nolDidx 7073 411L

3X An7 r137to10 /l3 513 ALL]. '70e1417021.

www.dacoromanica.ro
 EIFREM 473

8
1200. Via hii st cutnanii fac navalirt in Imperiul bizanttn. Intervenlia rusitor pune cap@
ndvalirilor cumanc

v. 6541. Neamul prea ticalos al misienilor 34, primind intr-ajutor

oastea cumanilor din preajma Istrului, lovea tinuturile romeilor, devastindu-le
si, dobindind captivi nenumarati si prada imbelsugata, se retrageau. Si
aceasta ar fi facut-o vesnic, dupa obicei, daca semintia crestina cucernica a
rusilor nu i-ar fi tinut in friu de la pornirea for tic5.1oasa. Fiindca cirmuitorul
Galitiei 35, la indemnul arhipastorului bisericii rusesti, ridicind oaste ca la
zece mii de oameni, a navalit deodata pe teritoriul cumanilor si le-a nimicit
cu desavirsire tara. Si facind aceasta in mai multe rinduri, din prietenie
<pentru romei>, intru lauda cucernicilor crestini, i-a fAcut pe cumani sa
inceteze de a-i mai ajuta pe barbarii misieni. 36

9
1201 lonifa Asan ataed Imperiul bizantin, cacerind Constantia si Varna
v. 6615. In zilele stapinirii acestuia 31, loan 38, conducatorul misieni-
lor 39, frate cu Asan si Petru, porneste cu oaste din Misia impotriva hotarelor
romeilor si cupzinzind cu trupe numeroase de pedestrasi orasul Constantia
din Rodope, oras bine construit si asezat pe o culme, 1-a supus repede prin
lupta. Si dupa ce i-a darimat zidurile care-1 inconjurau, ticalosul veni la
Varna, orasul de pe malul marii si, dupa ce 1-a lovit fara incetare, vreme de
trei zile si 1-a cucerit si 1-a darimat, pe cei dintr-insul vai, ce durere !
blestematul i-a ingropat de vii intr-o groapa din apropiere, in Marea Simbata
cea binecuvintata, nerespectind intru nimic dumnezeiestile patimi ale lui
Hristos, iar de acolo s-a reintors in patria sa 49.

34 Misieni vlahi, cf. supra, n. 20, 26, 31.

35 Roman Mstislavici, cneazul Haliciului si al Volyniei (1199 1205).
36 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 691-692.
37 Este vorba de Alexie al III -lea Anghelos (1195-1203).
39 Ionita, tarul vlahilor si a1 bulgarilor (1197 1207).
39 Misieni vlahi, cf. n. 34.
49 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 706 707.

www.dacoromanica.ro
 OI
VISE chow 5oi93x 3g Atp. mioa 0011 5109300
AU.19701 1936011. 01709tf. 57701 51M1..U.170d-1,0
131.:0dX AP)10d2L 5ti.X11-1.y D A9 od9 .03
ST A? MpovocbTx 33 TI31M19 AV) 'coi:nodd)
cou4 5o1oo993a.f3v1c7o3t 5mdidx7p '59o13
no(b3 d31L93 A01 V AC9A9D9 yx rrli
OZ£L A10117) 13)331/9 MI ITLIodx Am- Aompxry
>DA),? TR Ind) 5T, Soq?yy, A99 67A9dX
513 31110 A.CM(3 e1117JV 67 (3107i 67193X
,yotrinD w...kdy.thf not dx 59017p ACQXr.
513 yV dCITI 0110019353 COX d AO d?1./..03 4570
SZEL 13x3 A13l7o1g pox A7013 A139 d Ao3
nC19 li.nrpodd)cta MA.9)n9 '1231(1970d
531n9XD 91 U.X AC9Cbtl9 AO TLf AX 5(9 Ao1L91
1090 TR 01L13M1D 011% (4)1
6d06.,1)31D
53dv10 pollavri vox 5non3,l. 'no71111d3
ORCL SiTyou. 0 d it) XIX 577 570R1d1701L. 410,13Titi.1X3X
d 011190 7M13A(19 3 TA. e01 cbori 6)3D3x
170X ALfs.a.lonnR l79C70A319 10 7u)013/199 A13,-.A
170X d1011.1)( 990 Al 001.9 32(61 AI3A)DXA.n1
9 o,s r Chl. 9390 3X U.1 32 139 AMCb9 9 45(0Y
SEE/. tf.T1 A1013dX A13X M9X71.73710d A(0110Tlik.731

G.
Ama.91o,chnt
5G. onTrif 5 XmririnD 5r3
5m Doi,?xl,g °ATI ()iyl 11ox 4noA1,9oRyva
ST 191d)9 o1 Ao-rirt.godu /ix(); Sod.a.c. Svd?az.
310X 11 Aormododaz, X90 mockp3 'nc919x13
017F.1 kDo Aoty mXdp Dnw Sr.) 'UtAA:pcnT,
A70Dy, oe.vis) drri) 1x)x II C313 CIO MT)]. 3 'nor] w
1c3RAT mAGL17od19 ivoAAT.A. '7opierl1(o1
5709702L d13.6,6701R 1110 M017071(9d 5131(01/.
C3TX 570 3-1. 2L10)( 571p 5701177.113x 50dD.L 100d731.93
gnL iv-qv-ova 701711170710 31 pox 39X7yriTin9
So Atcx1A117ov SonTricndocbn 'AG.Ej)oyd
Swind)Doch.t. Svc)Rel ScoArrisplo 5on31113333
SOd.L 5701 nm1n703 1331.7131lo1no 451081d17021.
5101901 3X 3y (1 5109 A7odg 11 Aoxxx J.my Scion.]
OcCL. x00 93 59L. A9.3.9 SnoArilTx7AR '5M31
3.01013A0 5)011101 670.4:170 170X 4570X7011
Sciodol
A19C911LX cho X k 5 170X A19931(9X9 d0.703.L 45031
13 ollodTd)Docht kTl d)9 A791 ST 5173191.L93R
17ox gopal. 10X131/.(1 5101 AC01970d1001. '50713101
CcEL 5m fIC,10 f9x11I.A7o3L3 31 Sodu 57:11 5zod1r1t.
921. 513y xu.nR 57o 53A017(1V n01(101. inouoda.

5701 /1(91 de 50 el(T)X 31 170X MTM023X:01 5131(91L

Uhl? 17097,311% 11)(1C12 M0A1110V g5(101TC3X

www.dacoromanica.ro
 ISFREM 475

10
1204. Rascoala Traciei i a Macedoniei Imp° trim slapinirii laline. Ionild sprijind accasld
miscare $1 ia prizionier pe Balduin de Flandra pe care-I ucide

v. 7314. Marchizul 41, ajungind in Beotia a supus-o cu armele. inaintind,

ia in stapinire Atica si Eubeea. Ca sa rezum, nu a trecut nici un an si intreaga
regiune de apus si de rasarit a ausonilor ajunge in stapinirea latinilor. Alexie,
imparatul fugind, se intilneste in sfirsit cu marchizul latin, i se iau insem-
nele puterii fara ca el s5 o fi vrut si pleaca la Almyros, localitate din apus
pentru ca acolo sa-si petreac5. viata impreuna cu sotia sa, imp5.rateasa Eufro-
sina, avind un loc cu totul asemanator soartei lor 43. Iar cei care it urmau pe
imparat, barbati razboinici si foarte onorati, care aveau drept patrie cetatile
din Tracia, au hotarit sä se alature marchizului si sa-i aduca impreuna
puternic ajutor si staruie sä fie sub conducerea sa. El insa nu a dat nici o
atentie rugamintii lor, zicind ca nu are nevoie de trupele romeilor si ca nici nu
pretinde ajutor din partea lor. Cum s-au rugat si de Balduin " pentru ca
dorinta lor sa se indeplineasca si cum vedeau ca lucrurile nu par sä izbuteasca,
s-au indreptat spre cirmuitorul Misiei, Ioan, fratele lui Petru si al lui Asan,
cei din Haemus, barbat razboinic, nobil, indraznet, care a nimicit toate ceta-
tile romeilor si celelalte tinuturi situate inspre apus, cu alianta si ajutorul
scitilor 45. Acesta, temindu-se de primejdia care-1 ameninta din partea
latinilor, i-a primit cu bucurie pe fugari si i-a trimis la locurile lor de basting
poruncindu-le sa faca neajunsuri latinilor care nu se aratasera ping atunci,
bine intentionati fata de el, amenintindu-1 cu teroare si cu lupte, cu caderea
din domnie si cu jefuirea patriei sale, daca nu se va purta fatal de ei ca fata de
niste stapini si nu se va supune fara sovaiala, intru totul, poruncilor lor.
De cum s-au intors asadar in acest chip in orasele lor de basting din apus,
ausonii fac sa se revolte orasele Traciei si ale Macedoniei impotriva stapinirii

41 Marchizul Bonifaciu de Montferrat, rege latin al Tesalonicului (1204 1207).

42 Alexie al V-lea Ducas Murtzuphlos (1204).
43 In limba greaca Almyros" (CcA1wp6q) Inseamna amar".
44 Balduin I de Hainaut, conte de Flandra, Imparat latin al Constantinopolului
(1204-1205).
43 SCiti = cumani.

www.dacoromanica.ro
 9L6 snImlav13II3di3

non 139th,o&n9 pox nen.onik 1o.1.1.(33&nD

09CL 511Crt1(031. AtT10021, TIVL)0601L 5314\74 (Ild9TI
c1.0110,0T1 A3 0 5(10X1 M91 V M1771(1R7 Inco3X131
5oo 22o,R 51DR10.A.acb 513 cat. d 5319X10
pox olnoi nold2o1 5(Lx1m11ov 5733xx)x
n:odnn31(3 3970da m0.0101/. "41 4(91
99EL d 59 A0.16132L3110X &envoi.", 'nen&Trikrido?
pox SoocbD nianodd) yldi.vi 7.0431 5(1'11
01 5n 70R101(1(a &OSA& 31 501LOy3Ij nts.9
51ovi.9 51o1nem pox .5nonpienndcbmoox
&Lou" nonloldRy, no)(1319-rinvy 513x9a1
OLEG wa.Divo,ox dX 9177 A 53100 V 4C9999 506719
nOX1311ox '5101r,10 MginstoXvririnD pox mnX7pxa
5k&foocni, 3g 5opC1o131AnD 513TIFAng
pox 57oR3Lorir1n9 ot? nonnx7 51ogopida1i
AlwooLD Inv.? 5no&31xv -17onntLy3y
EL 9L, 132.f.? m000_tolonoosr.me AC9A91X,INT 7ot307i
loro,2 moyooli, 5onznovooa pox 'xriode
731(1C319toplloodlo 59d11 513you 457017771.001Lf
(. 3X93AM9 non., d no y Act9 a c1)1
pox 5701c701 31:o131z.(1 ACOA1170V dX '131f
09EL AC9deAf Al4../3X 3,R (X.t1, 3X A(/..1 (101R7OXC)Vc
MYM3OVA. 31 170X 32f. AC9111.91d 13qA.
50-rtio 531A,9q 53..tnnnXx? 5k1 Skyritu
pox 5319x:o1(1t.r1nD 7017ox inGlopri
531&31ood1. oinolooLf 53i&FIL m1. '13don
98EL en13cb ncne9nov nom3290 &cn196f.t1(13
57o3D9,R9o,lcop ?Xnal,g&cni 511 5c91(9
G.
po,R 3A. Il.aviox opttoorilio &(h1 4nomp.7oy
5(1 5onytogvou no-Tri3A.q. 0.2L9 'Ion.51
7og7o11D3d0, nodmvolzx 'VD OIL All(
06EL 3X 1.61 (IOU 107006,0X 709(10100d 37i'73A
fl(L1S771 31(3 109110V311.9 11001E 61 719d1
31D3d3L 770139 &noir,. GC te.nrinoxxx 51you
59ci11 &r.f.&Arni, &91 oolnnolvdx anthioilynoa
AL!..17onnR Up DC377 Al (1.A3T1(1011703
96EL A311707(3dX12L3 no 31 ActRA1X (10 eviDcty
9 AI 5C9Ar39f 3Rno OIX 3d.03Chl. 577] 45(10.91(
170X 119X1)(707)T419 1tjX1.6.(1X ACI)071( 4506119
5c?x7702L32L9131L3 nop("J-Ic ebi.7od1D ')Ddv,ox
noinoi 17oi.no1hod1 pox ioxi& Tloox 5o11odx
OW, 13d1(9 31 170X Ar9d79 70d0110dx a 0A2p0R100
701nmriOx 02L 701(1( 57 d10 M913 A7031 4/170)
701971071 fl("997031 U.M;190dCbM9 pox qi.x3R
5m 57nd) n39IA1391D1od1L m1L.9nop 50.19x
d3ILAg 5ooV.,13.0zx &96c7ori n3 cb1 ebdomdj,

www.dacoromanica.ro
 EM"R EM 477

latinilor. Cu ajutorul lui Dumnezeu si cu sprijinul misienilor 46 au ucis multi

italici, mai ales locuitori din Didymoteichon, pe care i-au silit O. fuga din nou
la Constantinopol. Si in acest fel a fost eliberat intreg rasaritul de pacostea
latinilor. in vreme ce italicii se imbulzesc la treburile cele mai grabnice.
Si ii face sa fie mai modesti pe aceia care cuprinsesera pins atunci cu armele
intreaga Elada si minunata insula a lui Pelops 47 si care erau plini de aroganta.
Multimea ausonilor intarind cit mai bine orasele Adrianopol si Didymo-
teichon, le tineau in stapinirea lor, avind intr-ajutor si pe vlahi. Iar Joan,
stringind osti si ajutoare nenumarate de la sciti, se ingrijea sa nu bage de searna
latinii. Cind a aflat de rascoala si actiunea ausonilor, Balduin, regele italici-
lor, trimite spre orasele rasculate armata care a cuprins Tzurulon si Bizya si
le-a supus stapinirii latinilor. Iar Arcadiopolis 1 -a gasit pustiit de barbati bogati
si de neam bun ; dar cei ramasi navalira pe poarta si, luindu-se la lupta cu italicii,
au fost pusi pe fuga si au pierit toti de sabie, nedobindind nici unul crutare
din partea latinilor, dar nici de inmormintare n-a avut parte vreunul. Iar
restul armatei latinilor, pe care o conducea regele Balduin, ajungind la orasul
Orestiada si asezind acolo, undeva, tabara, ramine, silindu-se a o cuprinde cu
orice mijloc. Orasul primejduit trimite deci solie la Joan, stapinitorul bulgari-
lor, cerind ajutor puternic si izbavire din primejdia care 11 ameninta. Iar el a
primit cu bunavointa cuvintele soliei si, ridicind o trupa de sciti aliati si
aruncindu-se pe ascuns impotriva armatei italicilor, o pune pe fuga si o
invinge pe deplin. Si is prizonier si pe conducatorul lor, pe Balduin, un final-
care se mindrea cu multe virtuti, dar mai presus de toate cu a sa cumpatare

46 Misieni vlahi, cf. supra, n. 39.

49 Peloponezul.

www.dacoromanica.ro
 478 EPI-FRADMIUS

7405 8pIcrac TS Sew& 1.tup Ea xaxotpinzwc,

rcipag xccoaunif3aAEV O XTpw 0-cicycfc-ccp
xa-e4Xt(3Cercov XCXTOCv.plp.vicsocc TOrccov.

11
7766 Kai 7cpiv [thy, ei3 gzov-roc MicrOvcov xpc'croug,
7coXA6iv xocxWv cciTCOV tavoc BouXycipcov
6eriige Pco[taEocc TE xal xpa-capx4.
larixtov yap ciyyeA6vul.Loy TcciAat
7770 /COLT& BeppOlv ixyL4 XCCTec XeCiT06,
6crce 7cpOg &XXoLc xai asi3dccr[ccov EUXov
a-caupoi5 81.0cF7cc'caccv-ra ao-rok xep8avcc6, < >.
7788 'AXeEty ye xop.v-IvayyeAcoviicp
7roXAok dcyclvac 7CpolAivyrocv xai ileczac
7790 C'cp-cc S'OcXoUalc 'ITccAoi:c Buccv-rEaoc
xai TOU rr xaTaAthaiv-ro4 xpciroug,
o xupLeUwv BouXyo'cpcbv 'Iwcivv7)c,
aXOCL64 TLS ecyi)p xai cpaccE[LaT0c xocov,
'ACfcy I.IETpou ai.,vaL[Log Wv CaaaT6pcov,
7795 iv 'A8ptavoti Awl-EN/mg axvoup.ivocq
xai T-hva'iAsiv cnce68ouat. 7TGOTi Tp67TO)
i7cLa-rpa-reLeL ai)v cs-cpcc-ct4 Exuat8L,
xai XOLVI xpc'c-roc ixvc4 acpCic -rag OTcXocq,
wS xccE xpcc-recpplv o-cpaiv c'eyecoypIxivat.
7800 TOY BccX8oui.vov, WS c'cv67cLy 4481).
&net 3'iAei.v ganeuaey 'Opea-aciaa
xai Tag intayayetv
inc'ccUTOY ppoupEoLc,
?LAX' xaveoy OcvTLxpoc (cog Aincog µ&r v
iVTELD'EV otov ix[Laveic O [Lcav6A7K
7805 xaL xaTeTcapaeic, Esvampelp. WS 7scacct,
(IXAcoc TE Mail) i[c7co8a)v gxcuy OAc.oc,

www.dacoromanica.ro
 ETFREM 479

si dreptate, cum s-a povestit mai sus ; pe care, dupa ce 1-a tinut in temnita
vreme indelungata, la Tarnovo si 1-a supus cu perversitate la nenumarate
grozavii, 1-a dat in cele din urma prada unei morti vrednice de mild, aruncin-
du-1 de pe niste stinci inalte 48.

11
1205-1207. Neajunsurile provocale de lonifci bizanlinilor si moarlea sa
v. 7766. Inca si mai inainte, pe cind imparatia ausonilor 4° era inflori-
toare, neamul bulgarilor a fost pricina multor rele pentru romei si stapinirea
lor. Caci pe Isaac, cu numele de Anghelos, 1-au biruit cindva la Beroe, pe
deplin, incit, pe linger altele, au dobindit si cinstitul lemn al Crucii pe care
1-au rapit < > v. 7787. Si celui care a luat puterea dupa dinsul, lui Alexie
cu numele de Comnen si Anghelos, i-au pricinuit multe lupte si batalii.
Tocmai fusese cucerit Bizantul de catre italici si fusese rasturnata imparatia
dintr-insul si Joan, capetenia bulgarilor, un om grosolan, un cline iubitor de
singe, frate cu Asan si Petru cei blestemati, porneste impreuna cu oaste scita 50
impotriva latinilor aflati in tabard la Adrianopol, si se sileste cu orice chip
sa o cucereasca si ii invinge cu armele in chip decisiv, incit si pe imparatul for
1-au luat prizonier, pe Balduin, cum s-a spus mai sus. Si indata s-a grabit sa
cuprinda Orestiada si sd o aduca intre cetatile care ascultau de el, dar statea
in zadar inaintea ei ca un lup cu gura cascata ; de aici, turbat, ca un iesit din
minti si revoltat, ca odinioara Senacherim, neavind de altfel nimic care sa-i
stea impotriva, bintuie Macedonia si Tracia, pustiind satele si darimind orase-
le, jefuind, despuind, rasturnind din temelie. Distruge mai intii Filipopole,
oral vestit si prea slavit. Apoi a darimat si celelalte orate : preaslavita Hera-
clee si Selymbria, Raidestos si Panion, impreuna cu Daoneion, Traianupolis
si Maroneia, orasul Mosynopolis si Stagira si foarte multe altele, inima
spurcata. Pustiind astfel si despuind orasele ajunge la preavestitul Tesalonic
si acolo isi sfirseste viata in chip silnic, de boala pleureziei, cum se spunea
sau iarasi, cum s-a auzit de cei ce stiu mai bine, de sabia mucenicului lui
Hristos si ocrotitorului Tesalonicului, a lui Dimitrie, caruia i se pleaca tot
omul. Duper ce acesta si-a sfirsit, cum am spus, viata, un nepot de frate al sau,
48 Balduin a fost prins de vlahi in 1205 si ucis inainte de 26 Mlle 1206, cf. N. Choniates-
Istoria, p. 808 814.
48 Ausoni romani bizantini.
50 Sciti cumani.

www.dacoromanica.ro
 980 EPHRAEMIUS

Maxe8oviav xcct 04x7)v XOLTOLTOXEL,

X6RiXc iplliiiiv xat xataaWILTCTO.W TCOXELc,
8-nc7)v, axuXeUcov, ht Pcfc.e.po)v dcvoc-rpinwv.
7810 xa-racmpipeL 7cpc7yrac liev OcAiwrsou ITISMv,
rcOo.v TCEpLWVU(LOV 6xAceaTcicTlv.
g7CELTCC xa-rilpatk Tag CcAAccs 7C6Aetc,
xacaTov ' H pdcxXecav xat Dr) XuPp Eav,
`Pacascr-rbv xat lEcvcov criiv Accovicp,
7815 Tpcdavoii 're xcct Mdcpcovoc mic 7c6XEcc,
7c6ALv MoauvOnoAcv xcct Tin/ /TdcyeLpav
xat raciarac &AAa; 11 13431Aoc xapata.
oU-L-cog kpltiCov xcct axuXsUcov Tag rc6Aecc
cpOlivec 7CEpL6vutLov OecrcrocAovEx/v,
7820 xc'cxei: 13Locicog TOv Piov xccTacrTpicpet
TCAcupiTtat [Ay, c`o4 tixo6ecv -7)v, vOacp,
cSg 8'aii xXoecv Itkcpuxe cracpik clUrrcov,
cT) -cMs-cac nag, xpurcolickp-rupoc Etcpec
OsauccAovix14 rcpoo--rderou Alirryrpiou.
7825 Toirrou 8' OC7to p Way-7°4 4); gcp/v fito»,
Ce3sAcp67ccdc -cLc BoptAaq xexXvcivoc,
Exu34.8a .5eiav yaRecip napavOilco4
rhp.14, insijpev iyxpaTiN xat BouAycipcov.
'AaCcv 8i nal8a rcat8aywy6; -cc; AC4pa,
7830 viov xop.crn, 7CCCpcaccPWv cf,4 Tc'exoc
IrpO; Ex150.a; &n -hyaysv elg crornipiay.
12
8016 oii-coc 7:pi:lc 'AcrOcv TOv xpaToi3v-ra BouXycipow
01COV8ac '68.1xe crup.(3eccret.c -r'bocailyroug.
'Acrecv 8'157r7w)tev o6-roc utOc 'Acrriv-r)
-roi3 BouAycipcov 6'cpEavToc gi.c7cpocr,kv xpOvov.
8050 Oatt.; ,O.av6v-roc Tc.T.)8e -roil cpu-roamipou,
xat -roi5 BopiAa BouAyc'epcov o-x6vToc xpdvroc,
xccaa.rcep to--cOpyre cp4cico-ac ROL A6yoc,
cpuyacq &nape( rcpOq Exa-ccc 7capLa-rpiouc
Ella Zxu,9Lx6v `PwacrocOv Aapeav o-ticpoc,
8055 ircca-rpaTeOcac Ti) xpa-roilvTL Bop04
CoaxaAET.Tac Tir Tra-cpOc .x?olpouziav,
xat xaTa (..ccfcpiv auv.7cACEXSIc T0i5TOV TpkeL,
iXiov 're -rupXot" xat xpaTapzei BouXycipcov.

www.dacoromanica.ro
 EFREM 481

numit Boril 51, luind de sotie in chip nelegiuit pe o matusa de neam scit,
deveni si conducator al bulgarilor. Iar pe fiul lui Asan, tinar de tot, luindu-1
pe ascuns un pedagog, it duse cit mai in graba la sciti, ca s5.-1 salveze 52.

12
1230. Teodor Anghelos, despolul Epirului, Incheie tratale de alianid cu loan Asan al
II-lea. Despre succesiunea tut lonifa
V. 8046. Acesta 53 a incheiat tratate si conventii intarite prin juramint
cu Asan ", stapinitorul bulgarilor. Iar acest Asan era fiul lui Asan 55 cel ce
fusese conducatorul bulgarilor mai inainte vreme. Dupa ce i-a murit p5.rintele
si Boril a ocupat stapinirea bulgarilor, dupa cum am istorisit mai inainte 56,
el s-a refugiat la scitii 57 de linga Istru. Apoi, luind oaste de sciti si de rusi, a
pornit impotriva stapinitorului Boril si si-a cerut inapoi mostenirea parinteas-
ca si ciocnindu-se in lupta cu acela I-a izgonit si prinzindu-1 it orbeste si
ajunge stapinitor al bulgarilor 58.
51 Boril. domneste intre 1207 si 1218.
52 Cf. Akropolites, 13. Ca si izvorul folosit de el, autorul vorbeste aici mai mult despre
bulgari. Stilul este si el altul, mai violent, cu mai injurioase calificative la adresa dusmanilor
vlahi gi bulgari ai Imperiului bizantin, 1ntocmai ca in modelul literar al poetului.
53 Teodor Anghelos Comnen, despotul Epirului (1215 ? 1224), incoronat Imparat la
Tesalonic (1224-1230). Este Invins de Ioan Asan al II-lea in lupta de la Clocotnita (1230),
dupa ce inalcase tratatele de care vorbeste aici Efrem.
at loan Asan al II-lea, fiul lui Asan I, tar al vlahilor si bulgarilor (1187-1196).
55 Efrem confunda aici pe Asan I cu Ionit6..
56 Vezi fragmentul precedent.
57 SCitii cumanii.
58 Cf. Georgios Akropolites, 20 si 25.

33s. 2275

www.dacoromanica.ro
 II ANNHE 0 KANTAKOTZHNOE

IZTOPIAI

p. 175 I, 36.< ... > intO Se Tok CCiprok xat.pok of TwV Muac7.)v SUVCCTOG, TOT:5 PCCatAeU-
accv-rococirriiiv Te.p-repii CcaLa86zou cino,aav6vToc, T.Ov Tijc BLaov..)1c Ipzovra ME.xailA
Toti nap'al'yroZ4 Searc6Tou -roi3 EtpeavTLI.L-hpou uiOv ix Mucri.6v xat Kol.avo.w
'rag TOU yivovc axov-ra ay.pac TCpoaxcasa&p,evoL ankaetav Pacraicc kawri7.)v,
xcd TOv Ti.pvoiov, EV (;) xod Ta PCCaiXetcc airr.c7.)v &6V., 7TOLpiaoaccv xcci. -r-v eaXlv
Ccpx4p. O n s--hv -cc. mon, cr-rpanav auvayayaw xcci e 06yXpOr3A,XZCOV XCCT&
aup.E.,taxi.av oux OXf.y/v, g-ct. 8i xat ExuaLxilv 7CD:pcaocl3Wv,PaaLAci. iliv 'cc I) ' Po.y.aiG3V
OLM7C7COUTCOXLV no?o.opxoilivv. intivar. a.)x gyva) IL,8et. yap aW4.tazo4 oUx
6Sv. xara Sc Tc7.)v E.. 'r& Tip TepTepij TEXEOTip Tag ' Nop.ccioLc npocr.O.F.I.t.kwav
7rOAscov izc'opet. Ev Tag Opet.voic xet.[Livcov OcacpaXetav napixouar. -roic o-ucr-rpa-
-reuollivot.c strip Exi.9-at.c xcd 'ca.; &AA0Lc av(li.tazot.c oiSat ToECTatc, xat xc&-ii-
p.evoc ia-hou -c-ilv yi)v xai -racc 776Aet.c 6TroALOpxEL.

+. Ita pro 'Oyxpo13Acixcav correxit Niebuhr.

www.dacoromanica.ro
 IOAN CANTACUZINO

Descendent al une; vechi familii bizantine, inrudit5. cu Paleologii, Ioan Canta-

cuzino a ocupat inalte demnitati sub imparatii Andronic al II-lea (1282-1328) si Andronic
al III-lea (1328-1341). Dupa moartea acestuia din urma, in timpul rninoratului lui
Ioan al V-lea Paleologul (imparat de drept 1341-1391), cind partida filooccidentala
grupata in jurul imparatesei mame Ana de Savoia 41 ameninta sa -0 piarda pozitia, se
proclama imparat (1341), dar numai dui:4 grele lupte civile va izbuti sa intre in Constan-
tinopol (1347), unde va domni, alaturi de loan al V-lea de drept, dar singur de fapt,
sub numele de loan al VI-lea Cantacuzino (1347-1354). Domnia lui este o perioada de
grele lupte civile, de man miscari seditioase, ca aceea a zelotilor din Tesalonic (1342 -
- 1350), de confruntari grave cu dusmani din afara. Sub Cantacuzino turcii otomani
intl. in Europa (1354) ca aliati ai sai. Indepartat in 1354 de la tron de Ioan al V-lea,
loan Cantacuzino se retrage intr-o manastire atonita (1355), unde-si va desfa-
sura activitatea de carturar, sub numele de Ioasaf. A scris opere teologice, filozofice si
istorice.
Istoria sa in patru carti cuprinde relatarea evenimentelor dintre 1320-1356
cu unele informatii pins in 1362. E unul din monumentele cele mai de seama ale intregii
literaturi bizantine. Scrisa intr-o limbs de un clasicism temperat, nu foarte arhaizanta,
bine construita, Istoria este o opera plina de informatii de cea mai mare valoare
in aparenta, foarte obiectiv prezentate. Totusi se poate simti o nota personala, de apa-
rare a politicii autorului. Acesta a folosit ca izvoare amintiri personale, documente
de arhiva, dintre care unele sint reproduse ca atare In text. Alaturl de Istoria lui Nichifor
Gregoras, cea a lui Ioan Cantacuzino e un izvor fundamental pentru studiul acestei
perioade.
Edifie folositel: Ioannis Cantacuzeni eximperatoris Historiarum libri IV, cura L.
Schopeni, vol. I III, Bonn, 1828-1832.

ISTORII
1

1323. Mihail al III-lea ;Sisinan, farad bulgarilor, se urcii pe Iron (wind, printre allele, si
sprijinul ronicinilor
I, 36.<... >In aceeasi vreme, capeteniile misienilorl, dupa ce suveranul L p. 175
for Terter2 a murit fard urmasi, trimitind dupa cirmuitorul Vidinului Mihail 3,
fiul despotului for Strasimir 4, care-si tragea obirsia din misieni si din cumani,
1-au proclamat tar si i-au incredintat si Tirnovo, in care se afla si resedinta
for craiasca, precum si restul tarii. Iar acesta, stringindu-si oastea proprie Si
primind intr-ajutor nu putin si de la ungro-vlahi si Inca si de la sciti 5, nu a
socotit ca trebuie sa-1 atace pe imparatul romeilor care impresura Filipopole,
caci isi dadea bine seama ca nu e capabil sa-1 infrunte in lupta. A pornit insa
impotriva oraselor care dupa moartea lui Terter se alaturasera romeilor,
asezate in regiuni muntoase, care ofereau adapost scitilor ce luptau alaturi de
dinsul si celorlalti aliati care erau arcasi. Dupd ce s-a asezat acolo, pustia
tara si asedia orasele.
1 Misieni bulgari.
2 Gheorghe al II-lea Terter (1322 1323).
3 Mihail al III-lea Sisman (1323-1330).
4 Strasimir nu era tatal lui Mihail, ci tatal tarului loan Alexandru (1331 1371), cf.
Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 292.
6 Sciti tatari.

www.dacoromanica.ro
 686 sanintvost DVIN)V3 rl fltS.2 S

rI 'd S9t 'II LZ > <- 5or719 39 5od3.t. 5nonori 5901 ixen.59wanw wno)A.T 1)o.g.0393 -pion
6/1Cr) 13y..1.4 MOSJI)0.0. '5101.9)0
IS:MOW? 39 on-39oxli. V.lavvid) )9.0non. ct.X1.641X3 1374
chp. no lon.)ox 5101 g9:olou nold139yylo 11 pox '53Xk3o0 n0iO3L9 Aram; 170913 59
110x 50T1ldf:M.A. 11.93 MC Ancodcloa 000X/0 -
5(1w:17,4c:hod m3)3.0,3d3 Sod= A9710.6. 919
(1.117T1 5)091110A
39 9 593(1L10d 90 5)o.Grikxx ,17,,i3 399o) cbp.A. 970 pon3xkl..3.0. 51
5129nous) 5101, 5codat. '(&92.9)o \cop 01, 59 modri nodn)L qj '5)01 10 1on3xD9119 5Ion.
51)o.g,9xa 5g) 1 lip OIL )inyy 111913 '1)91.9oLo3i.3.9 rp..)ox toolXinfrinsa 57olnodvnaL 59dal.
'd -
9117
my.tyaL. Ill (Ji.Xil,GfiX 11)03.1.)(339 'llot,DLtdX 510 )oinnolcho pox nod9Ain3vir, odu
5co71ci.g, 5odat, (.01. no713yo1L 4A13c3o)7, 13(1.1.t.3n.dop
pox 5919)o 11(0dd)0.6, 133L3 39 5r,113
Vp A(01( A70.0 A099 g1x.6.91ot39 9 31, 5o)y1A. A91, z1-no)3d9 '5,pdd3.11.9 Ard3n,D3.A.d3A3
52.101 1931'10 Al, IVITI7M93 3X13C))031. ' k9G.,2-91., ch0#70X 50) )0(!)? 01.39 If-X1V1 )0A23 1
L. )09(10131.3 )piamdD

'II 'd 61 'III > < 95)01371 ....a monriomdl 3x1cd3d71nD 11 pox
ncon.non. 'ova 9 no
dzari 5o)) on.)orIN)ox 5G.L. n01 no1(;o.1311 o9 19371 (tow) 9
5I.anrt) d7p. no)n. no)n)(mAT 593vcoossi
5od9roo3xv, tvi013cj93d= 5141-133.c 59c13c. IORMDIOd 110x 45noporicod not. 51on-910cd103.f.
A0ld17o7g )on. 7o91ool.9cb 1314. notooricix not. non, )pchoat. 51oDnIAT So1oxri3v1910d3dod1L
LI.)oXII\I 59 in 01(1.4\3131 6)19:o x3 Ski, non)pcb31, non, AM, movodidj, 5o1.noX(339-
45D.thy3910 L 17131"1 tGt..1. 3X C109
31 1.(13X d 5)0390W Odlf. A0d chp. kydadx?
,21.9 3X (1019 A 113 5o1A91d33.t. pox (a 5co3y19)od noxlnod9ny, non, n03n 10A09
-
A371 it
5o1.nnox li.d)y39)? 1323 39 nodl1y0t1371 011.9 11(91. nomoolson..7nnn9 10913.64131(10d131.3
&pop= ri...64ysi33 5L.1 62 U.X 45 A371 A91. 313 AOC) 10900X3 tk(91
noin 'nktoo,ocoi, 59d1.c
'd 0'6
tAx)pdm 3xkro01.c.3 non. 'nothx3912 50ea71p7 39 593vioxfo mon, 'movoni. 513 5108cIx3
on..3X,c1) -51odlncb 59 tf.9 510933x3c1o3i. 513(f11d1..)3)9 x90 'r,oA.3y9 nod3n.d>9 51011o71om

www.dacoromanica.ro
 IOAN CANTAUZINO 485

2
1332. Imparatui Andronic al III-lea confundd pe tatari cu ronicinii, din pricina felultei
asenulncitor de a purta razboiul

II 27.< > Socotind6 frig ca va avea de luptat numai impotriva misieni- I, p. 465
lor7, mergea cu indrazneala impotriva lor. Pe cind se indepartau s-a auzit r5.su-
nind o trimbita scita, caci nu suna ca celelalte ci intr-un chip salbatic si stri-
dent care ajunge ca sa stirneasca indrazneala barbarilor. De aceea o recunosti
chiar cind o auzi de departe. Dar imp5.ratul, crezind ca nu sint sciti 8 (caci
nici nu incalcasera pacea pe care o aveau cu el), ci sint getii 9 de dincolo de
Istru care, inarmati la fel cu scitii, sint cel mai adesea arcasi calari, sositi
intr-ajutor si folosindu-se de trimbita scita/ ca sa raspindeasca spaima si p. 466
in care increzindu-se si Alexandru 1° a pornit cu avint la razboi, a purees si
dinsul, cu incredere, impotriva lor. Cind insa au fost aproape unii de altii,
cit sa poata fi vazuti si cind soarele, ridicindu-se peste zare, a dat privirilor o
putere mai mare, atunci s-a si aratat lamurit ca oastea care navalea era scita.
3
1341. loan Alexandru ce, e bizantinilor sd -i predea pe fugarul Stefan al II-lea 5'iman,
fostul far al bulgarilor, refugiat o vreme la tatari
III, 2. < > Pe cind se intimplau acestea s-a petrecut si alt lucru care a II, p. 19
afectat nu putin sufletul marelui domestic 11. Caci tarul misienilor, Alexan-
dru 12, trimitind solie la impara'teasa 13 si la romei cerea pe fugarul care locuia
Ia dinsii, pe Sisman, fiul lui Mihail 14, care domnise mai inainte la misieni.
Pe acesta it avusese de la sora lui Stefan, cirmuitorul tribalilor 15 care, dupes
moartea aceluia a cirmuit Misia. Fiindca mai intii ea a fost repudiate de
Mihail, cind e1 era inca in putere si se casatorise cu sora imparatului Andronic
cel Tinar 16. Si deoarece, dupes putina vreme, cazind victima unui complot al
celor mai puternici, a fost alungata iarasi din domnie, ea s-a tutors la fratele ei,
craiul, luind cu sine si pe unul dintre baieti, pe Joan. Iar celalalt copil,
Sisman, / a fugit la sciti 17. Dupes ce a petrecut mai multa vreme la ei, mai p. 20

° Este vorba de imparatul Andronic al III-lea Paleologul (1328 1341).

7 Misieni bulgari.
8 Sciti tatari.
9 Getii = romanii.
to Ioan Alexandru, tarul bulgarilor (1331-1371).
11 1Vlarelo domestic loan Cantacuzino, viitorul iniparat Ioan al VI-lea, autorul Istorzei
din care este extras acest fragment.
12 Ioan Alexandru, tarul bulgarilor.
13 Ana de Savoia, vacluva lui Andronic al III-lea, la data evenimentelor relatate aici,
rcgenta.
14 Mihail al III-lea Sisman, tarul bulgarilor (misienilor) (1323 1330).
18 Ana, sora cralului sirb Stefan Uros al III-lea Deeanski (1321-1331) casatorita cu
Mihail al III-lea Sisman, dar pi rasita mai tirziu de aceasta pentru sora imparatului bizantin
Andronic al III-lea, Teodora, vadin a fostului tar bulgar Teodor Svetoslav (1300 1322).
Dupa moartea lui Mihail al III-lea SiIsman in luptele cu sirbii, Aria este restaurata in dreptu-
rile ei, iar fiul sau loan-Stefan Sisman e instalat tar al bulgarilor (1330-1331). E inlaturat din
domnie de loan Alexandru si Ana e nevoita din nou sa is drumul pribegiei.
16 Andronic al III-lea. V. nota precedents..
17 Sciti tatari. La ei se refugiase Ioan-Stefan 5i§man, fiul Anei si al lui Mihail al
III-lea, dupes suirea pe tron a lui Ioan-Alexandru. De la tatari el vine la Constantinopol. Va
pleca apoi in Italia, pentru a muri in 1373 Ia Neapole, cf. Jirei'ek, Geschichte der Bulgaren,
Praga, 1876, p. 298.

www.dacoromanica.ro
 981' samwor SEIN2271.131(LNTEM

p..nox? 3.Gilt9odu )F13r1 Attu.. 5co31(1930d Atpsn3y31 noznoa, tce Sodeoorevc 017314
451oriv7i3a.t. 5o? A01101VITI3y03L "61f;00 3X9700)3 31 nionR 'noc:3317p.g, IC ponnovochou va 10Th
-
non pq role, (bi,f GL 171G933)C13x90d01l. 59d11 4A0Ti3y03L 5033 X90 A3 AO A91970 130A13
A0y3Cb 170X AOX30TITIcI9 510170T109,1 901 n01.101C91T13y0IL rionrioo3da. 5101-31703ch01L
9ILT13113 31 110X 5c;tol 45noxd9 30 5041r. 5coro9vd noxlnodRnv, 59cl1L n9Irc70 1009.
1.L3 Lti "313 (11."11 313/ tkA fl3T1 4-r1 ncto 3yyc nodge70 1033dD3d1t. A01901 3X13 A91
L!...

A031.9d1 1333 32 A11 no1ltAx19D A709(10.0y3M11) lw.aDwprpyriod 7o-rib 413211970d 13

AO3R It A91 no.xo-riol(po oonovvochoaz. (4. myri3yc1t 52d1!.110t910439 5cloorm 1:3311.0 901970

'II 'd fiS 'III

L > < 2° .
chp) n9dw1ri 91nol '31 3390 noskn9dthm..3ox93 &val. 513 OR72 579
4A0191( 01 A01 >ovpInth A1T9t?..,6031 'A01\310.1%3131 It norri9 Gc mod?i..? 'ncoa.non3y3x
la?
A70 A3Tj Ar.t.io 17072 101970 5IL1 57031L0110 A(91. ACQ1c10101 noLtyrittlfk)
cblpoo.g. .nonovRodaz.
'531901901Lf All.4(313 A13130 110X 51701 5170RA01L9 A73A3TITI3 110X 5101. 4510Xd9 590 59C31L
703y19704 3693.6.3 431ky3.0.3 70.0.3T10930c1131L 110X 513Th?. MO1 M010?193t70X ATRUTI
A73A1X
A73,0
31tadv,3 loltoo 1oci31od31. 'clorirtou A91 A93.G pox 513-r1lf. 3ocinIch7ri 5(1.1 5203x1310
d SS 10A3T1109k190d3L /A9 101930 3113Xd011L3 531nOtly101 5701 '51pRnolt9 A3TioloRi2 570rict
qgt,tri 7o433r. 0.1 ft 5oinoxlf.00dat n23nockl) llox GL nom0ri933 1D3c111.1d1 T12 nos. nodIDIn
531m09li.1970nox lat.? nli.nlf.vg pox no-J-13\02z. cicbri? /Loy( 531m0ri)10n10 '97r19 3191)
chol. 43oi910 5o2 10V(011. MODOW AlDOODlOCOXDOdlL ion33-x3 7018 &LA,
(102L1f..3 170X

toopoXcif nzpocb pox &Ica. valtionx10 cool '(5non?1 It m.07031.101A103L noclvap9xy,

nninovodx3 '5kXc10 l4. 701 31 '30d31932 no Iric3137.1 wma,
5(i n3Ti09m1rik cnoi-coo
la.
13 lf-ri 01901 qqoxoR 5ono11lpy3 3xILDoci1t, 581.1 5)03dnoxi3L3
Cs!:

3.1,(9AueC10 591910 5011)0(319 AC9110TIC0c1 MOX3 1/0X

70T110 4(10007193 A11'19 -VC319121.3
(99931 170X 11071rioX7011 70110197IO4Od1L A7719 90 AOAOT1 50A37190RA001970C101L 4501910
/MO? 1/0X 6/A3TIOCX1310 A(0.00d 110X 11390d1L 3A. 19(101019)319 5941L 99014)03 170X 5101
n3ri cbdgn313vir '51on3ril3xDod1 51o1 33 roalgG. A10 SlonTriove(7oloo 71ox 59d1L
nomo7iD1 'nupcioDiccicoXoq d331.9 xclo porlop n7Tjn n139l.t)(3111w(

'II 'd 61£ 'III $g >

701g" 101 olnol pox 5o11d7oX 57oDo?dXo1L10 1 193)e19704 ctori
< 301
knrioxclod 23),(1.dokar.? pox 13r,t3d10cid11L3 nnn 110X A91 701A9601L no1(eri0d99ndX
'3371)
-
d OZE 'AO), 2031R 139910190d2L 1/0X 1330.1.93.0. 110X 170133d013 llon/i3 n91 701n3t(lAvolR 921.1c331L
AOILG Aothx3vo1c10 5Cti 51093y1970d nori noldr,tx nOt.nmpoi, A01 nololly,, 513 nl?..vodnx

www.dacoromanica.ro
 10 AN CAuNTAJCUZINO 487

tirziu, dupa moartea imparatului, s-a dus de bung voie la romei. Pe acesta
trimisese Alexandru sa-1 ceara <solia>, ca pe unul care-i era foarte potrivnic
si spunea ca din doua una : on i-1 dau pe Sisman ca sa-1 ucida, on sa se
gateasca de razboi, caci nu-i e ingaduit lui sa fie prieten si aliat cu romeii,
cind cel mai mare vrajmas al sau e hranit de ei. A trimis si juramintele de
pace, care-i fusesera acute de imparatul Andronic. Asa s-a desfasurat deci
solia lui Alexandru. Trebuia deci ca senatul, adunindu-se, sa hotarasca
impreuna cu imparateasa, daca trebuie sa-1 predea pe fugar on trebuie sa
porneasca razboi cu misienii pentru el.
4
1341. loan Cantacuzino rdspunde soliei lui Joan A lc xandru, farul bulgarilor. Nu-1 va preda
pe Sinn an, dar nici nu va incerca sci-1 opund lui loan Alexandru, dacd acesta va PaSiYa
legaturile de prietenie cu Bizan /ul. In caz contrar bizantinii vor inainta pe Dundre, vor
tnstala pe pretendentul .:ii,snzan la Vidin si vor declatqa un razboi civil in Bulgaria

III, 7. < > Caci nu e putin lucru pentru noi, si nici pricing sa ne H, p. 54
pierdem cinstea lesne de trecut cu vederea sa predam fie din porunca voastra,
fie dintr-a altora, spre a fi ucis, pe fugarul care se afla la noi. Deci, daca si voi
va lep5.dati de asemenea cereri nesabuite si vreti sa traiti in pace <cu noi> si
pastrati invoielile si juramintele pe care le-ati facut fata de imparat, vom,
incerca si noi sa nu clintim nimic din ce este acum. Daca insa incepeti, voi
cei dintii, razboiul, atunci si noi, luind drept martor al nelegiuirii voastre
pe Dumnezeu, pe care / voi jurati strimb calcind tratatele, va vom invata p. 55
sa nu va infumurati, depasind masura cuvenita. Si fie ca-1 vom aseza pe
Sisman la Vidin, ducindu-1 cu corabiile pe Istru si vom aprinde intre voi un
razboi civil (caci stiti doar, voi insiva, ca multi misieni 18 se vor indrepta spre el,
datorita vechilor legaturi de prietenie si inrudire cu neamul lui), fie ca-1 vom
izgoni o data pentru totdeauna pe Alexandru 19 din domnie, fie ca pentru
a doua oars ii vom aduce mari pagube, fie ea, daca aceasta actiune nu ar
fi hotairita <de bizantini> ca una ce ne-ar fi de mai mic folos decit s-ar cuveni,
eu insumi voi porni impotriva voastra cu oastea romeilor, luindu-1 si pe
Sisman si ma voi lupta cu cel mai mare avint, nu numai ca unul care am fost
inselat prin incalcarea tratatelor dar si ca unul care vine in ajutor celui
nedreptatit ; si asta impotriva voastra, care sinteti dezbinati, caci unii
tineti cu Alexandru, dar altii bucuros v-ati descotorosi de el si v-ati indrepta
spre Sisman. Si nu cred ca <toate acestea> v-ar fi de folos.
5
1342. loan Cantacuzino, regent al tninorului loan al i -lea Paleologul, nutne,ste pe Ioan
Anghelos cirmuitor at Via/1mi din Tesalia. Drepturile pi indatoririle acestuia

III, 53. < . . . > Pentru aceasta dar §i domnia mea, dorind 911-i acorde 11,p.319
pururi binefaceri, ii acorda si-i daruieste acum si hrisovul de fata prin care
porunceste si edicteazd si hotaraste / ca pomenitul prea dorit frate al domniei P. 320
noastre kyr Ioan Anghelos <sa fie asezat > in fruntea cetatilor si tinuturilor

18 blisieni = bulgari.
18 loan Alexandru, %arul bulgarilor (1331 1371).

www.dacoromanica.ro
 886 staxIstvor snasiaznov.Ltsipro

AC0t AC9d1930X pox AcodcoX 5X7X70ya CbC39,Cb3 5Lt1 CO) 5IL 4(101970 170X 170.e.0731(37/71L? 170X
1113301311.9 170X A73)11410dCb 51-1, 1313 01 mi1113(3x 5(03903131.3 170X 5C939011y3d 'AC01910
701Aolo3c1,2 A73d1A.1.707e xanroppvcboatio 170X d3X 5coxd9A3 (4..6,7X931Ln 1.1.1 7073y1970C ,ncd
10,A0111d31L 471 50'791 Alp 31399 70170x 5odri lon37-19oykR pox 7713X10Af 70X7p1 (111901
71 7071ttdX no-pcoat,
Cb1L0d1 d7.672.A.7? 31. 11A9 pox 1(3321 57o711;t .(b13019nom;t3 A913A77021.3,21331.3
70x3114 21 no93,31 &DID kyoo pox A1013Y 770.6'9393d= ATRkri AOA3713719190d2L 61170920X3 7014.
A70990,(732L/0 701 Airitf.,dzu ATT.] 6701n9.6.31x3 51oxd9 Tchoot.?R noi9oi cry170d3d'701A36,
70170x 5odr1 771(021 pox co1IRX3y FIR cei A0d31D3o70d,93o 7193 ?R 39701 70A2 9 -021.1d3IL
5014 Soctiy337oxrpo 57:93y7970d norl 5oldctx
511!.i
col, 5.....ne10 9 5ox31A.v.,, 501(16 (101
novd) '511!.i870 pox nol ? dtX CIO 51(.1910 59de3 An0.44., AfX OILO A07 704 A03/CODOdIL
qi.2,3 13411 13X3 .'yid) pox Akuip.A.72
A 7713,(7.074 0071 'Cl093X?,137) 11.1,3 177X 501977
.5(0190 13 '90,3 1o1b.C11013 5(0yodl()r7oo? pox 5(0ii,tnorillodurtyoloo 513 5,491270 170X
2371 01 0120701 5k1 57o3Xmya A077C11172y7Ocb3x Cbd9,63
11/1701L 51/.1
(f. 7073y1970d nori
70AN

51A.(0) nompo 41(.X? 90 Alp) 33 LI.X3 57013R12,1L? 50120 oznol nonnog pox 59d11 Aoleiru
. ()low, pox 3
'clomp:, 13 G.71 5cou 11. d?io LL U 7033KI9lod 'nori 5q 5kyy5, -5Lacho
'd IZE 7093 90 Aompi co3c3XIL19 Akmpopol AkAstooycloR 513 Attu, A7033o97od 'nor] rev? pox
513 A01 773y1970d AO7d9X AkAA7F9I ACV. A0/1.0X0770Y771.1 AT? ii..0(1.1972170X (101970
AoXopm 5U.1 .5793vord Av? TR 13DtpdcoXrchoit. 903.6, A7p.0,0117? U. 9 5csylord 9 -o.novou
'5oloy ti19co3ca Akmpoloi A1f..1701o11t; 513 A9 Alo ILDtf.i..Draiox 1. 793y1ord nori Acup
chsg, AoXo9r9 pox Aorlonodkyx AC01 no-ixerimd Statho oi(L)Trikdo ?g pox -GLATI

77olt93Aor1 A? (/mpac (Li iodcpX 51Qi 57o3X/oxa pox 1} vAion.i.D?g Any, it. -,:ynoymu
pox Arlo A,3 31.
mAlloy roord
5( 0 501n 70 51(319 70170X Alp, AteA31nold3A3 ev0i3.g4 MI
pox A3 Umpo 11.1 i0dCpX 70A3 110X 3973X3
&tot:3603# 614 cb31voo1l. 51411 5793y7970d no71
3113 oatodlIvi 513y A313 312,3 4p211.0X.011L? 3113 'I07d1f..1910A0T1 3113 70X7197019IA.,(XX3
470170X13 MDT 70A31'113X02L9 5(1) Antatho 1d1 ILI3olcotlop nol 903.G tty30.A.371 q0191(.1(XX3
1771M0713A 31 5col3d170c101.10 170X T1 lolnoDoclu. 5101c0 771e ACOdOdM7R ACO17771C0170X73
70A3 AT? Upoi.Douf 7pc701t. 51u. 570331c1970d nor) 513 01 A01701011.93e Cc.
0 501.402.0(333.t.
59ddr170d1 5D.i.c7o 501(39x SodookX1N
b *4570x9ov 650(3313 U.X3 ovvro(b 00/93x3,13T3

*
Irrxr,102 uodomos

www.dacoromanica.ro
 MAN CANTACUZ2.O 489

Vlahiei m pe tot timpul vietii sale Si sa se ingrijeasca si sa-0 dea silinta ,si sa
vegheze la prop5.0rea lor, fiind indatorat sa pastreze nestramutate ,si cele
pe care le-a fagaduit sub juramint domniei mele ; pe acestea a le arata
amanuntit, pe fiecare in parte, ar parea poate de prisos si nepotrivit chipurile,
cind e vorba de cineva cu firea aleasa a acestuia si care este foarte bine-
voitor fats de noi. Fiindca insa este din multe pricini un lucru de lauds
sa mergi pe un drum sigur si neted, fara nici o piedica in cale, care sa puns in
primejdie cele infat4ate de noi si intarite cu juramint de el, sa se spuna §1
acestea in amanunt, pentru mai mare siguranta. Si acestea sint : sa fie prea
doritul frate al domniei mele, kyr Joan Anghelos, prieten cu prietenul meu Si
dwmanului meu du0nan ; adica once persoana ar fi, daca domnia mea are
prietenie ,si pace cu acela, sa aiba §i el la fel ; iar de nu, sa se poarte fats de el
fara ocol si fara prea multa grija ca ,si domnia mea. SI aiba aceasta conducere
a Vlahiei pe toata durata vietii sale, insa sa nu aiba ingaduinta el sä o
daruiasca i fiului sau, dad. domnia mea nu rinduie0e si nu incuviinteaza
aceasta, dind un alt decret din nou 21. Sa datoreze / asemenea supunere nu P. 321
numai domniei mele dar Si imparatului kyr Than Paleologul 22, dad. <domnia
mea> it va institui mWenitor al imparatiei. Daca insa, prin ingaduinta
lui Dumnezeu, ar muri imparatul Paleolog, sa datoreze asemenea supunere
aceluia pe care 1-ar aeza domnia mea, cu ajutorul lui Dumnezeu, urma si
mo§tenitor al imparatiei romeilor. SI fie aclamata si pomenita in toata
tara Vlahiei si Doamna Ana Paleologhina 23 si imparatul, fiul sau, dupl datina
implinita §i in palatul de Dumnezeu pazit al domniei mele Si in aceasta tara.
$i acolo, daca sint mitropolii, sau episcopii sau manastiri sau bunuribisericqti,
sa fie supuse, cum au fost de la inceput, preasfintei a lui Dumnezeu
Mari Biserici 24, iar proprietatile for sa fie administrate, fara nici o exceptie,
dupa diferitele drepturi <pe care le au>. Daca va fi trimis de domnia mea in

22 Vlahia din Tesalia este vechea Vlahie Mare, intilnita in izvoare din sec. XIXII
(Kekaumenos, Ana Comnena, Benjamin de Tudela). La sfirsitul secolului al XII-lea si inceputui
secolului al I/TIT-lea. Vlahia apare ca o unitate administrative separate, cuprinzfnd teritoriul
dintre orasele Lamia, T)omokos si Almyros. In epoca dominatiei france, Vlahia desemneaza
ducatul de Neopatras, ale carui frontiere se extind pint la Parnas in sud si la Olimp in nord-
In secolul al XIV-lea denumirea de Vlahia este aplicata intregii Tesalii, atit In texte bizantine, ca
aici, cit si in texte latine, occidentale, in genere. vezi G.C. Soulis, The Tessalian Vlachia, Zbomik
radova vizantoloskog Instituta", VIII, 1 (= Melanges G. Ostrogorsky), 1963, p. 271-273
cu bibliografie.
21 In text ca din alt inceput". Am tradus textul interpretindu-1: Cantacuzino subli-
niaza aici caracterul neereditar al demnitatii acordate lui loan Anghelos. Fiecare numire de
guvemator este un act nou al puterii centrale, chiar daca eel numit e fiul predecesorului in
aceasta func %ie, iar func%ia e pe vial'..
22 loan al V-lea Paleologul (1341-1391 de drept, 1355-1391 efectiv). Dupe moartea
lui Andronic al III-lea, in vremea minoratului lui Ioan al V-lea, Bizantul e gray afectat de
criza politica provocata de conflictul pentru regents dintre loan Cantacuzino si partidul Anei
de Savoia, mama tinarului suveran. Joan Cantacuzino se proc/arna imparat la Didymoteichos
(26 octombrie 1341), dar continua sa se declare un legitimist dinastic, dind toate onorurile in
aparenta lui Ioan al V-lea si imparatesei mame. El acuza de criza deschisa. pe Alexie Apokaukos,
megas dux al Anei, vezi Ostrogorsky, Geschichte, p. 421.
23 Ana de Savoia, vaduva lui Andronic al III-lea si mama imparatului Ioan al V-lea.
24 Adica Patriarhiei constantinopolitane.

www.dacoromanica.ro
 O6, saNN.-vOT avi.Nwo SIINSZ

r3x Irikck9X Sod31)7z? 513 191 voox32 Mo1rpo 73 Sci)D2R kixtrins) 3odotim1R Su.
pox 513q16 loop Aopri 'em)d?locbrif U..)3driciox70 791 7d33L (101901 533 Alp. to0331(19lod
o 593.0. lb, ;k12.1 139cpA.A.
ClOTI 170X 0170.6'601R olnog, 'ff_wo (331.L77.6,10X
Azo
li_olf.A.G.cloX
?R 170X 701 7)d0A99 5Lt1 5703X70,01 170X 1101 rto1f1031D33 ST 01 AOC/3103L
1m1ky;)97t333.:
7073 01 4101911(706A7OXI70 '7097 top? li..drivochou. 791 n? ml cbri91dold33E Ski 5703X70yg

'7Ddl.D7px l).XR 701r,7o117iox 533

oz. no1x311)ovocb3x nolcoo
5m Al...11/ox Alploy 'AxiLoya
d 72£
pp.evx 7olcoyff.332 513 36 791 'oleo dz,D),ox 70 701 701371 AU1 tmtinpll 7)1R 33X '709371
13
13 A37I 13X3 1L70,10? Ak L. 7)33y1970d CIOT1 191371 A(91 'Ameop,(3170m U.XR 170X 4591910
?R 4AUX7p71 Z7)T1 7701GL 320X .591210 3rx 7099 970 ii..Gy?Doda.t. 513 AG.1 AU.A9.00VIOR 5(L1
'norl 3173 '5co3Loctlloyyf 3173 pox noicooIR 901901 901 noc7y32x1t-po 51.01
57033)(1970 -
97073630 913117011419,r 533 (Avocbsx '5cori.gc,tddoi23 A9 AI? Cf.y3.g.3
57,o33x7wod 'nor/ U.X3
A3139 ')onl top? 39cnym 53911 991 A? U1 7o3X7oya Aco1AoXc79 to3topXri1 Am3x1d)cbo
31 pox 533 A79t.c.99x90dzL '5k_tvo 79m4 olnoa.
bd703t 51.1 3)(7974 5x3 nor) d3 370.6.93X
3L3 57013670 pox rs?Roo nolAmoycox .ciolcoo,d/olt. 109, pt.? A3r1 1D)osq 5101 5ioxlictR
3ynoR 9 ti. (101(170M-371 31 3x)x
477.6.9 910 1LdX1 AC,719 3y1sxklij 703 t1011
?R 5k1 nololdx -
4A193d3T1 1)4.

591o= not noiloDDmeo rkoxporimd 31 pox koxultoodyy, md?.?..corop

no1nr3 nonp.o.mcb
5m3y93.c. fop? 11)(j.c1X &. x)33y19lod 49o71 lko3yno2 A?"-) ,.G,37)

6)0.A.A.v, A3T1 no 671 AA7?C9I 1311 57701970701

.GMID Lc 51ZX
nogg &f Flkegy 91 o 10yp1130 31 A91 31 V,, 901(3
ctoR3R367:at. (301130 5701 91 nttacho 593y1D74
5m )olnoxlk pox 191 me371170131D0d3L plApsl
o1no7,.323 '5co7icieoc3t. Tchou Scorosood
olnovollku.? Aislou
9

-
t8S'cl 'III .96 <".> 53y7970d ?R 13213 Chp? 70 A971 AU. 141 (10A31A7019&07N 921 AA U.1970 31L
-
mod oat, pi 44.A=3100114
1170)
0/70770M 9063X A709LCd(hX390d3L 33)0D)od (7i
7709703E noxmfoom
70A71 f101 70ACOE1(3V31 637 701AOX 7133L 7097,4) A7033d03d3L 017383
cbAt( 4( 50

www.dacoromanica.ro
 POAN CANTACUZINO 491

despotat fie prea doritul meu ginere, domnul Nichifor 25 Ducas, fie altcineva,
sa aiba prietenie cu acela §i sa se tins fiecare in drepturile sale. Iar daca s-ar
intimpla cumva vreo pricing, §i neintelegere intre ei, sa infati§eze domniei mele
imprejurarile Si sa indrepte lucrul <domnia mea> dupa cum ii va lumina
Dumnezeu cugetul. S5. pastreze §i hotarele Vlahiei §i ale despotatului ca mai
inainte far'a §tirbire, pentru ca, daca va ocupa cetatile din cuprinsul Vlahiei,
sa le aiba §i pe acestea sub conducerea lui ca §i restul Vlahiei, dupa cum / s-a p. 322
aratat. Iar in ceea ce prive§te celelalte cetati, aflate dincolo de Patras, daca
are pace domnia mea cu catalanii 26, sä aiba §i el, iar daca e in lupta, sa se
lupte §i el. $i cite <cetati> ar veni in ascultarea domniei mele, fie intr-alt chip,
fie chiar prin insu§i acest frate al domniei mele, sa." am domnia mea libertatea
de a pune in fruntea lor, diva propria mea vointg., pe oricine as clod. Daca vor
voi vreunii dintre arhontii din Vlahia sa capete slujbe de la domnia mea §i sa
vina sa mi se inchine, sä aiba voie sa o faca §i sa nu fie cu nimic impiedicati
de el. in toate regiunile apusene uncle ar avea nevoie domnia mea, el sa
slujeasca in persoana §i cu toatg. oastea §i de romei §i de arvaniti 27, iar mai
sus de Christopolis, daca ar avea nevoie domnia mea, sa slujeasca el in
persoana, insa numai cu cita oaste va putea 28. imparatul a predat a§adar
cirmuirea Tesaliei lui loan Anghelos pe baza acestor intelegeri. Iar tesalienii
1-au primit cu bunavointa pe Anghelos, ca pe unul care venea din partea
imparatului §i au fagaduit ca. vor indeplini toate cele poruncite 26.
6
1346. Balica, princtpele Carvonei, trimite ajutor militar Anei de Savoia, vciduva lui An
dronic al III-lea. Fratii lui Balica, Teodor si Dobroncl, ski insa infrinti de trupele lui loan
Cantacuzino. Teodor revive in patrie, Dobrotici, casiitorit cu fiica lui Apokaukos, 'Amine
in Bizanl
III, 95. < > Iar imparateasa 38, daca a vazut ca i-a mai ramas numai II, p. 584
ora§ul lui Constantin 31 (caci aproape toate celelalte trecusera de partea
imparatului Cantacuzino), a trimis solie la un oarecare Balica, cirmuitor al
22 Nichifor al II-lea Orsini, fiul lui Ioan al II-lea Orsini, despotul Epirului (1323-1335),
numit si Ducas, si al despinei Ana Paleologhina. Dupa moartea lui Ioan al II-lea, otravit de
sotie, care dorea sa domneasca sub tutela Bizarrtului, ca regents a fiului ei, Epirul este anexat
Imperiului bizantin (1337), iar Ana si Nichifor al II-lea sint dusi la Tesalonic. 0 incercare de
readucere la cirma despotatului a lui Nichifor esueaza. Andronic al III-lea si Ioan Cantacuzino
recuceresc Epirul, numind ca guvernator pe Ioan Anghelos, vezi Ostrogorsky, Geschichte, p. 419 ;
Nichifor era casatorit cu Maria Cantacuzino ; despre el, vezi D. I. Polemis, The Doukai,
Londra, 1968, p. 99-100.
26 Catalanii invadeaz5. Tesalia in 1309. Ei reusesc sa creeze un principat propriu, care
inglobeaza si ducatul Atenei, cucerit de la franci. Catalanii ocupau intreaga parte sudica a
Tesaliei, inclusiv fosta capitals Neopatras. Bizantul stapinea partea septentrionall a regiunii.
Aici era insa atotputernica artistocratia tesaliota, animata de veleitati de independents, vezi
Ostrogorsky, Geschichte, p. 408-411 si 418-419.
27 Triburi albaneze invadeaza °data cu catalanii Tesalia si se raspindesc apoi in intreaga
Grecie. Triburile din Tesalia recunosc insa autoritatea imparatului bizantin, vezi Ostrogorsky,
Geschichte, p. 418.
28 Aici se sfirseste hrisovul lui loan Cantacuzino.
29 In razboiul civil dintre partidul Anei de Savoia si cel al lui Ioan Cantacuzino, Tesalia
se alatura acestuia din urma, recunoscindu-i titlul de imparat pe care si-1 asumase la 26 octom-
brie 1341, la Didymoteichos. Than Anghelos, sprijinitor al lui Cantacuzino, este despotul Epirului
(vezi n. 6). El va anexa pe rind Tesalia, Acarnania si Etolia, cf. Ostrogorsky, Geschichte,
p. 419, 426.
39 Imparateasa Ana de Savoia, vaduva lui Andronic al III-lea.
31 Constantinopolul.

www.dacoromanica.ro
 t61' sumisivoi snxsznova.mvo

.n13.0.od9 Tg 5c9n3T197? 31 01'93R3 (41 A7013d93(311.. pox nodcr)E930 170X -odotTioj,

t7o)131 5cto1 459ocbx3p0 5no307. Smi.cplixda.D 57011\011? '5no1xm3L3 7e170x
nw3X 32LT133LR U.1 'igrop2orij zo pox 5701 Talox n91 noz,noll Snop.coovot.locim.c. 5131(93L
531ATIR 170913113 1mnit.1901Lf 5cor(unod pox (b. lglyiplod .m3doX9oclat. nwsnar.yff.
thpi 590129 '11 )olri maocndolvx pox k 5pc1970d 3g3 O170 5rtoz. 570dR92 70I371
51tyy ski. 5701313T1f,13 pox 4511.7i11 pox Alpi. 31 noxrpoxouv, 01 fl noyTA.371 59xclog
'd 989 7047170111.6, (-,bA(19 391X 61 450)131odo.t.71oi pox n9A.G.Ird1D 1333u1? 5k1/3 nmporkod
-5701170419 9 3g Al/..7. 31 too33x10 1(9X3 pox eqf..1 ncrizricod 39m31l0d1D3a3 1c3d71nyka
-
'5ion70 5coro970d thX33.1..o7ing1v .5o1noci3d1701gn3 51c970c3x7oo 3R 9 thollpdiDolcodaz.
93L9 5c1rc1970d n? iojddrinykx 5011TIT11rovo1vx 701371 451o117od19 1c9X3 pox 5r,iol
'59onmiddrinykx 013XT(21.3M19 5101 id= o 13 nc?.Gy3? pox )ox3n?
Tirx Sollodx 5oc13azio chol. 1\t2 9 510111odataloi AC91 C3C9X A(91 kA4.170d193 39 511)XMX
513 Snockbpi pox 57c1dcraon3I9 pox Snoy93v7170 5901 57032129 nTyrdrl? A3.6,0 1/.111f. -
531An 10.4.1y9 nTri 1.10/0/6310? 7O170X 1 (At AkX"fri AMDCOV?? 3R loyyou, nco.A.3y9 )olg -
p000dg 'Af9innti.AnR AT 5c101 5(10631931\1061113 531nT9(;tg noX2.3 n? .517ocinocb 59o1
5noyyLg 531mo99Rouf 'Aocmlnp 3.g.y. 3g pox 9 570)111odavr1o1 5Q113 1)3A(TYV0
50T19 1WA7Od2MIR 5130.114 3634193110 '50ApirltIXDU.170X T13TI ntp, 170110 TR n11tn33x3
57?)i1iodavrioi (1Tri 0131/..13y3114;1 A3 (411AX)(113[ kR 70X170AflA nr)X1 X3 ncryporkod
ol(s.

pox 511.7111 3n7?ypop Tchou 5oRro97od 5ka. 570170 5odcogo30 3R 9 596y3gf -3d193A70
r36 513 (\LC]. 10713X10 Aff.1 AkA9TIT113y3y0ILI:1 AC9-/q '10,7117)C3L9

d'III G9 'AI OT > < 5c3094 TR llox lo?ylDlod 50n31-1917o313 1191 AONT/91 70d19311.3 -
39(131 iorglIgAi G11 Taxx n91 nolnoll cblvodzal. gat, '13y 5l Talox n91 not Oaf. noty non9dX
A E9 m9Xd39 9 570111odan1oi 9349 Sorcipood 5kAw 4533.GX13pmf puo70137.1 AC91 19704
-
Agqy 1(f.1 17010107I0 A73X13214:1 13y197od cb1 cbn(L)nox)oi.mom '013y9odIf. rar 70d13X
02L At;.yy 1d33x. n911;00 52097dv? 5r1 513y9x.59ox1o1d3sc. 013)111.x3 pox rt3 -
(ox xclo '7013y9 n9 noc3319d3t pi9 593y1970d ACirts(f ACOd310170X.A.70A70 5on37-191133L3
dodcp31d3u 13:L3 TR no1l7oyd3 170 x? 5x)33gkik 17013191ty no 4FC3X1T1 701C9t311 n371 X3
5E1.1 pox 5k.o.orvo.e. 570rl1r1331 A701I70c319 13xclO1you.3 701132L.3 yrponnk nEt1o3t.93R Aoi
noln 7olnoXch2 nTat.rpoimx A3 61100)(1$1 17:1x 513dtp(31 5709c13y3X '170.G131311Lunzn
nollyco3xwo not mdosTdi..Dolcodu Ms, 61d3 '57o9ru9at.3 nnfu) d7o1 mde,-)3nq

www.dacoromanica.ro
 MAN CANTACUZINTO 493

Carvonei 32, cerindu-i ajutor. Iar acesta a primit bucuros solia si a trimis in
ajutor imparatesei pe fratii sai, Teodor si Dobrotita, in fruntea a o mie de
osteni alesi ; acestia, trecind prin orasele de pe tarmul Pontului. le-au
convins sa se indeparteze de imparat 33 §i sa treaca de partea imparatesei,
caci sperau sä infaptuiasca lucruri mari. imparateasa i-a primit pe barbati
cu multa bunavointa si cinste si a casatorit-o pe fiica marelui duce Apokau-
kos 34 cu Dobrotita si 1-a facut <pe el> strateg/al armatei romeilor. Iar acesta p. 585
cu oastea sa si cu cea a romeilor a pornit asupra Selymbriei, in vreme ce
imparatul se gasea la Didymoteichos. Phakrases, protostratorul, lasat de
imparat cu oaste in Selymbria, avindu-i de partea sa si pe selymbrieni,
iesind <din cetate>, s-a ciocnit in lupta cu ostenii lui Dobrotita si i-a invins
deplin. Caci Dobrotita, care nil cunostea tinutul, condus armata prost,
virindu-si calaretii prin santuri si prin locuri inguste si prin vii. Asadar,
fiind infrinti, un numar mic au murit in lupta, multi au fost prinsi, putini au
putut sä fuga. Pe cei mai de seama dintre prizonieri, inchizindu-i, ii tineau
sub straja, pe ceilalti i-au despuiat si i-au lasat sa piece. Chiar si Dobrotita
era sa fie prins, dar izbutind sa fuga s-a inapoiat cu rusine. Dupa acea infrin-
gere Dobrotita a ramas in Bizant, caci avea acum nevasta dintre romei si s-a
bucurat de cinstea cuvenita din partea imparatesei. Iar fratele sau Teodor
s-a intors acasa impreuna cu ramasitele ostirii 35.

1348, iunie. Dobrotici predi bizantinilor cetalea Midia.

IV, 10. < > Iar imparatul 36, ducind cu sine si pe imparatul ginerele I1 t, p. 62
Sail 37, a pornit cu oaste impotriva Midiei, cetate de pe tarmul Pontului. Do-
brotita, care fusese asezat cirmuitor al acesteia de catre imparateasa Ana, in
vremea razboiuluidn-a voit sa se supuna imparatului Cantacuzino nici dupa p. 63
impa'carea dintre imp5.rati ci, stringind in jurul sau o ceata numeroasa de
tilhari, jefuia si vatama nu putin cetatile invecinate. Mai inainte, fiind
confruntat cu situatii mai grele, imparatul 1-a trecut cu vederea. Cind, insa,
tilhariile pornite de la Midia au inceput sa aduca mari pagube, a impresurat-o
mai intii, trimitind oaste si pe uscat si pe mare, apoi, lasindu-1 pe fiul sau,
despotul Manuel, cirmuitor in Bizant, a poruncit sa se construiasca corabii
(caci isi dadea prea bine seama ca imparatia romeilor are mare nevoie de
forte navale), punind in fruntea intreprinderii pe protostratorul Phakeolatos
si a pornit el insusi cu oaste, avind cu sine si pe tinarul imparat si, dupa ce a
33 Carvona, identificata de unii cercetatori cu Cavarna, este, dupa V. Belevliev, nu un
nume de oral ci numele unei tan", al unei formatiuni politica avind capitala, probabil, la
Caliacra. Numele apare in diferite variante, vezi V. Begevliev, Zwei Bemerhungen zur histori-
schen Geographic Nordostbulgariens, Recherches de gdographie historique" (Studia Balcanica",
1), Sofia, 1970, p. 75-78. Dup5. DOlger, Regesten, 2911 Carvona este actuala Ekerne,
intre Varna si Cavarna. Bibliografia problemei la V. Begevliev, op. cit.
33 Ioan Cantacuzino.
" E vorba de Alexie Apokaukos, principalul adversar al lui Cantacuzino, sprijinitorul
Anei de Savoia.
33 Cf. DOlger, Regesten, 2911. Asupra numelui Dobrotici, In forma greac5, Totrirc.o-:E..*cc
(transcris de not Dobroti), vezi Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 316-317.
36 loan al VI-lea Cantacuzino.
37 Ioan al V-lea Paleologul, casatorit cu Elena, fiica lui loan Cantacuzino, dup5. Impl-
carea dintre cei doi (1347).

www.dacoromanica.ro
 494 IOANNES CAINTACUZEYUS

vauTLxijc 81.)vcillewc T+r, P039.00(.09I 49 191.1.0V(C0 Sco[threp.), iEurrpiTzucrev a6T6c,

gzolv xat TON viov pacraia, xat i7cet iyiveTo iv M-r,SE Lac, X6youg7cpoo-iiye Toirrcpo-
Ti.Ta Tcept Tog aUTW li7CEEXELV XCLL TYIV TCOXLV 7COCeCCaLl3OVCCL. 6pi6v SE EXEZVO, cog
&.86vccToc ef.-1 Oracc CorcatpecvflacrcXei, TcpocserLpricrev 64caoytoc scat Tilv 7c6Xcv
ivexetpicrev. Ov 6 Pacrae6c eUllevetac Te xat rcpovotac -1,1C.coae 17014 7cpocr/xo6a1c,
xat TOLL, inccpaveaTkpotc cruixaTiXee `13(tya(cov.

III, p. 94 IV, 14. < > gnepce Si xat 7cp6c pactaia ypcip.p.IXTCE oi.STo.4 EZOVTOCEV 7 1"C,EL.
Etc TO Ovoila Tot ascii)" Tog iAeogwroc xat iAe.hp.ovoc. 1.kccxpor7liepeiyoc. 6 .9.e6; 6
i.i4.crToc 7CdCVTOTE Tat; Illiipac Tijc Pocat./.etocc Tog 1.1..eyo'Cnou, Tog ekkpyeTtxog, Tou
cppovtp.ou, Tog AiovToc, TOU tivOpetou, Toll iv 7coXiv.oi.c 6p4.-eyrocoii, etc Ov oU Suva-
-rat TL; 6TCCO1VOLL glinpomaev cacog, Tog cropo.ITc'ccou etc TO 86yti.oc cc6Toii, Tog
Ot.xcao-cciTou etc TOv T67cov XCI1 "CiiV XthpCIV G6T015, Tog .aeli.eXiou 1.9j9 ntaTewc
xat Tog 86itiaToc TeLiv Xpi.cr-ccav6v, Tog xiovoc Tog Occretcrrou arcecvTcov Toiv
pepcacTLcriLivcov, Tog pori4o5 T6.iv aoyl.ccitTo.)v Tog Xpccrog, 144 Cr7Ccic.9-tK Tc7.)v
Maxea6vcov, Tog Eatit.k.1)v, Tog flacaicoc Tc".6v 'EXA-ivcov, Tog PCCaLAECOc T(.7.)V BouX-
ydcpcov, Tc7.)v 'Acsav taw, TWV BAcixo>v, Tclv e P4.)acov xat Ti-OV 'AXCEVWV, Tcic TLELYIc
Tog alit.tocTog Twv 11341pcov xat Titiv Z6pcov, Tog xX/pov6i.tou Tijc PacscAeiccc
T5IS ysic c6Toti, Tog oc6.aivTou Tc73v D.ocAcco-o-clv xat Twv 7coTa[.t<7.)v Tc73v tceycfcAo.w
xat Tcliv vilacov, 'AyykAou Kop.v1vog IlccAacoA6you Tog KavTaxoulivog < . >".

www.dacoromanica.ro
 LOAN CANTACUZIINO 495

ajuns la Midia, i-a trimis vorba lui Dobrotita sa i se supuna si sa predea

cetatea. Iar acela, vazind ca-i este cu neputinta sa ridice armele impotriva
imparatului, a cazut la intelegere si i-a predat cetatea. Imparatul 1-a invredni-
cit de bunavointa si purtarea de grije ce i se cuveneau si 1-a rinduit printre
romeii cei mai de vaza 38.

8
1349, octombrie 30. In rcispunsul sdu adresat imparatului loan al VI-lea Cantacuzino,
sultanul Egiptului, Malik Nasir Hasan, it numeste pe acesta, printre allele, imparat al
vlahilor"
IV, 14. < > A trimis39 si catre imparat4° o scrisoare, care suna astfel : iii, p. 94
In numele lui Dumnezeu cel indurator si milostiv. Dumnezeu cel prea inalt
sa sporeasca mereu zilele imparatiei marelui, binefacatorului, inteleptului
leului, viteazului, a strasnicului in razboaie, caruia nimeni nu poate sa-i
stea impotriva, a prea inteleptului in credinta lui, a prea dreptului in locul
si tara lui, <a celui care este> temelia credintii si a invataturii crestinilor,
stilpul neclintit al tuturor celor botezati, ajutatorul invataturilor lui Hristos,
sabia macedonenilor, <noul> Samson, imparatul elinilor, imparatul bulgari-
lor, al asanestilor, al vlahilor, al rusilor si al alanilor, cinstea invataturii
ivirilor si a sirienilor, a mostenitorului imparatiei pamintului sau, a domnului
marilor si al riurilor celor mari si al insulelor, a lui Anghel Comnen Paleolog
Cantacuzino < . >"41.

38 Cf. Dolger, Regesten, 2940, a carui datare o adoptam. Vezi, de asemenea, pentru
raporturile dintre Balica si Dobrotici si Bizant, .5tefanescu, DID, III, p. 347 si urm. Am tra-
dus Is;ovoicc prin purtare de grije", considerind ca aici contexul nu justifica interpretarea
cuvintului ca termen tehnic cu sensul de apanaj", domeniu feudal", interpretare
incetateniti, de la N. Iorga, in istoriografia noastra.
39 Sultanul Egiptului Malik Nasir Hasan
443 loan al VI-lea Cantacuzino (1341-1354).
41 Scrisoarea sultanului e un raspuns la solia trimisa de Ioan Cantacuzino, in vara anului
1349, pentru a-i cere, printre altele, recunoasterea lui Lazar ca patriarh al Ierusalimului in locul
pseudopatriarhului" Gherasim, cf. Dolger, Regesten, 2950. Raspunsul sultanului este datat,
potrivit cronologiei musulmane, 15 schaban 750, adica 30 octombrie 1349. Vezi si scrisoarea
sultanului Egiptului Malik Nasir Muhammed catre Andronic al III-lea, in aceeasi chestiune
a rivalitatii dintre Lazar si Gherasim, datind din 1340, in volumul de fatb., p. 532-533. or-
mula de adresare si titlul imparatului bizantin sint aproape identice In cele doua documente.

www.dacoromanica.ro
 NIKHOOPOZ 0 I'PHI'OPAL

POMAIKH 1ETOPIA

I, p. 26 II,2. XWp6S Tic ia-rtv ES TOL inixecyci TE xai Popecci-repa TOU 'Icrrpou xeillevoc,
xoci noTecl.LO (o6cov ac'earroti on; licxpOc BaAyocv ocirrOv Ovwcgoucrtv el kyxWpcor
cicp'oi5 831 xoci ccirroi TO Ti5v BouAripcov ile-rea-hcpeaccv Ovo [La, Ex6,91:a. TO iZ
cipx;16 6vrec. Ot 8'kxei".4ev OUTOL lieTavc'catOCL yev61/evoc Tixvotc Crci Ice xod yuvca-
Etv, orcerre T6 -rijc etxovotiocxicc; v66tnice xtr& TWV e66ePoUvrcov inexcapioce,
p. 27 Scocrcepoccotiv-recc TON, qa-rpov, 70,-Poc cipcOlLOv inceppcavov. xoci 8cccifleivrec 641.cpw

www.dacoromanica.ro
 NICHIFOR GREGORAS

Nascut in 1290 sau 1291, In Paflagonia (Heracleea Pontului), Nichifor Gregoras

a venit foarte tinar la Constantinopol unde a studiat ca elev al patriarhului Ioan Glykys
si al marelui logothet gi umanist bizantin Teodor Metochites. A trait in mediul aulic
constantinopolitan, a fost trimis ca sol la curtea sirbeasca, in 1326, de Andronic al II-lea
Paleologul (1282- 1328). In 1328 cade in dizgratie, isi pierde averea care-i este confis-
cate, dar i se Ingaduie s& -$i continuie activitatea de carturar. Disputele religioase ale
vremii 11 aduc din nou pe primul plan al vietii publice ; combate, in 1331, pe faimosul
calugar calabrez Barlaam, dobindind reputatia unui mare teolog. In aceasta calitate
is parte la tratativele de unire cu biserica catolica, jucind un rol dintre cele mai impor-
tante. Adversar al lui Grigore Palamas si al isihastilor e nevoit, chip& victoria acestora,
ss se retraga la manastirea Chora din Constantinopol (1351-1355), de unde iese dupa
inlaturarea lui loan al VI-lea Cantacuzino (1347 1354) de la cirma Imperiului bizantin.
Inceteaza din viata prin 1361.
Nichifor Gregoras este una dintre cele mai de seam& personalitati ale culturii
gi literaturii bizantine. A lasat o vasty operkfoarte variata si Inca ncpublicata in intregime
S-a ocupat In egala masura de teologie, filozofie, retorick astronomie, istorie. Foarte
pretioasa este si bogata sa corespondenta, in parte editata.
Opera fundamental& a lui Nichifor Gregoras este a se. Istorie a romeilor ('IosopEct
'136.y.cctx41). Ea prezinta, in 37 de carti, evenimentele dintre 1204 si 1359. Pentru redac-
tarea primelor 7 carti, privind perioada 1204-1320, Gregoras a folcsit at1t lucrarile
lui Georgios Akropolites si ale lui Georgios Pachymeres, cunoscute noun, cit ei unele
izvoare azi pierdute. Cele 30 de carti Inchinate anilor 1320-1359 au insa la baza propriile
amintiri gi impresii ale autorului, precum si material documentar contemporan de cea
mai mare importanta,. De aici deosebita valoare de izvor istoric a acestei opere. Angajat
in viata politica si in dezbaterile de idei ale vremii sale, Gregoras prezinta evenimentele
dintr-un unghi de vedere subiectiv, adesea chiar patimas, ceea ce nu anuleaz& insa va-
loarea documentary a Istoriei romeilor. Este, din punctul de vedere al stilului si al limbii,
un scriitor arhaizant ; modelul sau preferat in aceasta privinta e Platon.
Edifie folositd : Nicephori Gregorae Byzantina historia cura L. Schopeni, III,
Bonn, 1829 1830 ; Nicephori Gregorae Historiae Byzantinae libri postremi ab I. Bekker
nunc primum editi, III, Bonn, 1855.

ISTORIA ROMEILOR
1

Digresiune privind originea bulgarilor si instalarea for in Peninsula Balcanicd

II, 2 Este un tinut asezat in partile de dincolo si de la nord de Istru I. p. 26
si curge printr-insul un riu nu mic : Vulgas 1 it numesc localnicii. De la acesta
si-au luat numele de bulgari si ei, care erau la origine sciti. Stramutindu-se
mai tirziu de acolo, trec Istrul in multime nenumarata, cu copiii si nevestele
lor, pe vremea cind urgia iconomahiei 2 se abatuse asupra celor evlaviosi.
Si strabaltindiambele Moesii 3 de peste Istru si din tot ce le statea in cale p. 27
1 Volga.
2 Este vorba de miscarea inconoclasta. Iconoclastii se opuneau cultului iceanelor,
considerat a fi o forma de idolatrie, precum gi altor practici din biserica ortodoxa ca aprinderm
luralnarilor, arderea de tamlie, cultul moastelor, cultul sfintilor si chiar al Fecioarei Maria.
Devenit, prin trnparatii din dinastia isauriana, doctrine oficiala a Imperiului bizantin (730),
iconoclasmul a fost abolit definitiv In 843, datorit5. Imparatesei Teodora, sotia lui Teofil (829-
-842), regents in timpul minoratului fiului ei Mihail al III-lea (842 867).
3 Moesia Inferior si Moesia Superior.

IIi - e. 2278

www.dacoromanica.ro
 498 NPCEPHORUS GREGORA

'Ca.; [LET& T6v laTpov Muctocc, xoa 7atvroc XEECEV MUCYZSV, TO ,apuXXoUp.,evov, 7ZOL-
05VTE; Ta iv nocri., xca.dorep dtxpic '4) TLS xepccuvO4 cdaipt.oc, oIxet.o5vTou Mccxe-
aoviccv IIETOC T71; E7C6xeLva 'IAXoptaoc, dcpscs,aiv-rec TOLS ixei.crE xocAoi.c. xca pcccri.-
XELov ivaLoci.T1p..oc TOUTOK Elval. i; TO AoL 7cOv ve.v6p..LaTca oct' 11 7c6XK, '4v CCpXL-
E7TUTX07rip 6 P0ccrae6c TETitL71XEV 'IOUCTLVLO:V6c, XOCI 7PpWrriv (1w61.1.ccasv, cLg
EipixeLp.ev, 'IouciTt.vt,ccv-hv. eITcc T7Jc nponlyopEcts TOU gOvouc ixEtae 81.cc8oaciar,S,
BouXycyl.cc 6 x(73pos I.LETcovogccra-,), xca p.-t)TpeircoXt.c Boukrocpiocsil rcpdrc-t)'IouaTtvtay.
yp6vo ileVTOL (icsTEpov 6 (3cecrasi.); Bcccri.XEr.oc 6 BouXycepoxT6voc p.a.T8c TcoXXA;
Tex; p.c'excq TkXoc Lps xod iSouAeocsocTo Toirouc: xca Tijc ply x,(Lpcc; ToUc
ivocrcoAel.c06v-ccec iopicr-rouc rcenoilxev iv Ty) nap& TOv laTpov X&T() Mucri.o TO
a'Ovop.cc xoc,Dc'xiccp &XX° TL 1.1.\wei.ov EXELVWV, ivcoroAkXeL7CTOU Ti7 Ccpxterctaxonfi.

I, p. 29 II, 3 'Ev TO6TOL; 3"6v-coc TO fI0tcrak64, f xoua 7cpicrPetc EX BouAyelpcov

arcovacliv TE Etvexce, xoci allot int T ,auyocTpi. TOU 'Aa &v `EXiv-n T6v Toi5 ficccrt.Xicog
Lay 0s68.)pov ycy.f3p6v ic<LToi..,tevoc. Take( OccrilEVCO Teil 13cecrcAi: ilyTaxov-ro
xca &E.Loc kaiA0VTL. oi') y &p peXey EV 6.)3toLc tiei4oat. rceptcnc4..evog tivrtiscaov
gxer.v car6v, olloro.) Tag 7TC(pLaTpioLc 6.Lopo3vTcc Zxi.Paoac, xOLi 6tp.ce carroic, Ois6TE
f3o1AoLTo, ineAco5vov-cce, xcci Ocrct EV 7t0Cri, xeLpIcppou 8ixlv, not pccaUpov-roc. Tx
TOL xca TeXecnoupydc Tee -61"; Tcp.sa(iciocc ei).8.6c .csccv xcd Octioc TOE TO5 Y.1)80Uq.

www.dacoromanica.ro
 NICHIFOLR GREGGRAS 499

f acind cum spune proverbul prada de misieni" precum 15,custele sau

un traznet picat din cer, se aseaza in Macedonia si apoi si in Iliria, incintati
de frumusetea locului. $i resedinta regala pentru dinsii s-a hotarit sä fie
de-aici inainte insusi orasul pe care imparatul Iustinian 1-a cinstit <cu rangul
de > arhiepiscopie si 1-a numit, cum am spus, Iustiniana Prima'. Mai tirciu,
raspindindu-se de acolo numele poporului, tinutul si-a schimbat numele in
Bulgaria si mitropolie a Bulgariei a devenit Prima Iustiniana. Mai tirziu
insa, imparatul Vasile Bulgaroctonul 5, dupa multele-i lupte, i-a nimicit
in cele din urm'a si pe cei ramasi in viata i-a robit si i-a exilat din tars in
Moesia Inferioard, de linga Istru. Iar numele, ca un soi de alta aducere
aminte despre ei, a fost lasat arhiepiscopiei 6.
2
1234/1235. Ioan al III-lea Ducas Vatatzes incheie aleanfd cu land bulgar Joan Asan
al II-lea, intdrind -o grin ccisdtoria fiicei farului cu fiul imparatului. Cumanit, de la nord
de Duncire rcpre:intd, in alianki eu bulgarii, o primejdie pentru bizantini
II, 3. Pe cind imparatul era ocupat cu aceste lucruri 7, sosesc soli din 1, p. 29
partea bulgarilor, pentru incheierea de tratate si pentru a cere totodata ca
mire pentru Elena fiica lui Asan 8, pe Teodor 9, fiul imparatului 13. Acestea
au fost comunicate imparatului care s-a bucurat si le-a incuviintat. Caci
iiu dorea ca, in vreme ce era ocupat cu alte lucruri mai importante 11, sa-1
aiba potrivnic pe acest <Asan >, vecin cu scitii de la Dunare 12 §i care putea,
on de cite on ar fi dorit, sa navaleasca impreuna cu ei, tirind asemenea unui
puhoi tot ce-i statea in cale. De aceea si cererile soliei au fost repede implinite
si totodata si cele ce priveau incuscrirea 13.

4 Azi, probabil Caricingrad, In fosta provincie Dacia Mediterranea.

5 Vasile al H-lea Bulgaroctonul (976-1025) a carui domnie marcheaza apogeul puterii
bizantine. Distrugind Imperiul bulgar al lui Samuel (1014), Vasile al II-lea reinstaureaza stapi-
nirea Bizantului In Balcani, pins la Dunare.
6 Informatiile date de Gregoras nu corespund realitafii. Dupa primele acte de cruzime
care au succedat victoriei asupra bulgarilor traditia relateaza despre orbirea celor 14 000 de
prizionieri bulgari Vasile al II lea transform, teritoriile cucerite in provincii bizantine, creind
temele Bulgaria si Paristrion, dar duce o politic, realists de adaptare la conditiile locale, res-
pectind anumite obiceiuri si traditii ale populatiei cucerite. Redusa la rangul de arhiepiscopie,
f sta patriarhie a Ohridei i.i pastreaza intr -o oarecare masura autocefalia,si privilegiile acordate
de tarul Samuil. Clerul malt este Ins& treptat grecizat, cf. Ostrogorsky, Geschichte, p. 256-259.
7 Este vorba de actiunile energice intreprinse pe plan militar si politic de Imparatul
bizantin din Niceea pentru redobindirea fostelor teritorii bizantine, ocupate de Imperiul latin
din Constantinopol, acum in descompunere.
8 loan Asan al II-lea, tar al Bulgariei (1218-1241). Domnia lui marcheaza apogeul celui
de-al doilea Imperiu bulgar.
o Teodor este viitorul Teodor al II-lea Lascaris, Imparat bizantin din Niceea (1254 1258).
to Imparatul Ioan al III-lea Ducas Vatatzes, din Niceea (1222-1254).
11 Imparatul era preocupat pe de o parte de recucerirea teritoriilor ocupate de latini,
pe de alta de Inlaturarea rivalilor sai, Imparatii" din Tesalonic care urmareau sa restaureze
ei Imparatia bizantina., ocupind Inaintea sa Constantinopolul. Insusi Ioan Asan era un rival
periculos, deoarece urmarea s5. Intemieze un Imperiu bizantino-bulgar. Vatatzes incearca sa
profite de victoria recent& (1230) a lui Ioan Asan asupra lui Teodor Anghelos, Imparatul rival
din Tesalonic (1224- 1230).
12 Scitii de la Dunare sint desigur cumanii, folositi dealtfel si de Imparatii latini din Cons-
tantinopol In lupta cu bizantinii.
13 Incheierea oficiala a aliantei a avut loc la Galipoli, recent recucerit de Vatatzes,
spre sfirsitul anului 1234, iar nunta lui Teodor cu Elena, la Lampsakos, In 1235, cf. Dolger,
Regesten, 1730, 1745, Ostrogorsky, Geschichte, p. 361.

www.dacoromanica.ro
 005 antionasoaN vilooaue

'I 'd 9E 'II '9 'T - < &7019 50d313 Il(01 M9310 001 4/170X91113 0 '57ol.nolz.3)(31 5noclo
> 001 noolowoom 570yodd33Ln
5k1 52073x30 5(.1.Xdf 50A3T1>F9k101L 50dIL ddr1k9371 2707 63T1 5701
pox 5kpcb? 5Lt.1701 57o33L970m qtAn33L5Gtoor(70.6 013(,13d01L3 7072 5k1 AC91 -3110999\1
A709101L 50A311901011OIL(l 61f3.970 31 170X Z.09 7011(3)19\1 31
A(91 1X9( A(91X)T10(30)7 'Ski
pox A:170A70I A(91 A(9A.63 A1900X10601L 70113 A.Ty70032Lci 5701 5TA.11.11. 001 4502OAVI
5(r(0IL ti.c.C3C33 01r( 11012 6.(91 A(9)101L(9dcta A(06.63 101913(IL 32 I9Ioxr,tch3t.7010701 p.m

favvRoo-n000l. M 701 .pi 53 non/91)3T) 31709X37131 110X wnoorlypy Amok. ncoo.. 777)(102L
nco.gnxx 7099 5? 5702707io6 pDx 57oditioc70 .olno3d3T1? 701 ?e 70IA00d0TI0 11.1 lepl'ow
'pox nIfs, 201 no1n9ll vInnocRtyaz 6no71(70ch703L loXxlz 3ol97odv,,a, 31 ,,,mq 30.010 j
31 pox 'ooldqoorIvr, 1XT9xDodrou 31 pox 47V113A3.G90d0a 1)77( 50,62L 5701901 loop
n(f.1 Tcboot 5701 5701(odx3 noo., nodioL, moiDnIAT olnori?n?
'°^49. g
7o12o pox n
.ionlorioN oinnovox? 6709 ?R 10 pOX 5cOlf,i70 A070719A(917)X 10 77( AL!..1
5)00XX
A(91 Isto, A(91n0r)7od273L3 4A(9.6,0X3
ls1013C70d 11)X A.017019011011 AOROthR 531/%3/L1010LX3
01n703 5n 63.613X3 'A131031. 0 ct Cb71 A1931LI3 5coyo 517o19tx.ca
609(00.3 (1232 57)1973A7)13T1
923290 91 imqomi.ii.go? 70,0,cf 3L )31A0 13V/..11L33ct 173X 513,(93.: 170X 4k43 lx)y.
'Axle monXviof 5o2 n? incovo (bAldn 01A0thd13A09 31 117X 01And7ne73 63.G9
ci LE 531n9n.ko3q 170X 10120 201 59c31L 5nol 2x3 5Y 4A07i3y93L 517ocIncloh8 <lAp 5GtyyR-
31 1VX 7(31
570323XD Skdodfx 5170437Icodk1(3t.32t. AQl nodliois n000Ltdm wrip, nlynnl. -
510A 17)71 (10 A9dX171 MAU A0A0dX TAT Atfl AILX)pde 10A371(pA70VL 40103tkid3IL lootop
A703X 531Af/Olk nroctoi-trico '51012o703 53v071oX no 5nopr) 1()1 '70)3e nldic )'
5noln70 Izionvoloox fdf.1 4Ati-A7p(2L 9 5nro9md a SI/Atomic 59703ckoR lo?azacIaLoymdla-ti-
irx m939ex7g32 51700u 17013xy3th3 pox 57o1 59oxv07icod pox 5n0ln70 70170x1.3
13A31( 2170d19 419707in Svc:3TX 5ioyy7Q 5701ecp 5on3'flyri73n7o72 5p 'mokx3oo-rx
5101
nTri v.zx nri.xiode 'n703no23x981170x 5101 nm 7039y, vimx nodvopow pox -nzlIctdcp

'd 66 >9`9`AI < r1 511(1 moxoox 501(31.A.fods.:17ox 113(13 loonp m1 131(9970d

pox 7Dx31nz nntooX nc?up 701 xivnlao 9 (by nip.lclkInci) 53 nolo..nopna n3A,070,

irtren po3 v : ldau nrm. nc01.69.16ncbDodii. nronpiom 621. 13'0.074 rnoN) pi/ (u)nrog

www.dacoromanica.ro
 MICHIFOIR GREGORAS 501

3
dupes 1241. Sub presiunea ldtarilor, cutnanii trec Dundrea; sint coloniza/i de impdratul
loan al III-lea Ducas Vatatzes in diferite regiuni ale Imperiului bizantin
II, 5, 1. < . .> Caci celalalt fiu al lui Sitzishan", Telepugas15, dupa ce I, p. 36
si-a facut hotare ale propriei sale stapiniri catre miaza-zi trecatorile Caucazului
si apoi largul Marii Caspice, a pornit peste pamintul masagetilor si savro-
matilor, supunindu-1 in intregime pe el si toate neamurile cite locuiesc de-a
lungul Meotidei 16 si Tanaisului 17. Apoi, trecind dincolo de izvoarele
Tanaisului, s-a pravalit navalnic asupra neamurilor europene. Acestea erau
numeroase si felurite : cele din centrul continentului erau frinturi si rarnasite
din scitii de odinioara care se imparteau in nomazi si agricultori. Cele
invecinate cu Meotida si care umpleau tarmul Pontului erau zichi si abasgi,
geti si amaxolci, taurosciti si borystheniti 18, iar pe linga acestia cei
care locuiau in Moesia, linga gurile Istrului. Acestia se numeau huni si cu-
mani ; erau unii care le spuneau si sciti. Acestia, inspaimintati de presiunea
apasatoare si de nesuferit a scitilor, care navalisera de curind, au cugetat c5.
trebuie sa se stramute de acolo, caci nimeni nu avea nadejdi intemeiate sa
le poaa rezista, ci toate orase si neamuri tremurau de frica si erau
frecate si zdrobite ca spicele, vara, pe arie. De aceea, pierzind si acestia
nadejdea intr-un razboi biruitor cu scitii,/au trecut Istrul, cu neveste si co. 37
copii, pe niste burdufuri umplute cu paie, in loc de alte corabii. Si nu putina
vreme au ratacit prin Tracia in cautarea unui loc de asezare care sa li se
potriveasca, <caci erau> nu mai putini de zece mii. Inainte insA ca ei sa-si
sfirseasca pribegia, impAratul Joan si-i atrage cu daruri marete si cu alte
dovezi de bunavointa si-i inroleaza si pe ei in ostile bizantine, impar-
tindu-le diferite tinuturi, in care sa se aseze, unora in Tracia si Macedonia,
altora in Asia, pe Meandru si in Frigia ".
4
1265. Prima invazie a tdtarilor in Imperiul bizantin, la instigaiiile larului bulgar Cons-
tantin Tich ,si ale fostului sultan din Iconion, Izzeddin
IV, 5, 6, < ...> imparatu12° a crezut ca aceasta <cornea> e prevestitoare I. p. 99
de nenorociri 21 si indatO, luindu-si ramas bun de la Tesalia, a pornit cu mare

14 Este vorba de vestitul Ginghis-han, intemeietorul Imperiului mongol, mort In 1227.

15 Nu se cunoaste nici un fiu al lui Ginghis-han cu numele de Telepugas. Un Tula-Buga
este han al Hoardei de Aur Intre 1287-1290. In cronicile rusesti numele sau apare sub forma
Telebouza, Telebuga, Telebug', cf. Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 304 ; B. D. Grecov
si A. I. Iacubovschi, Hoarda de Aur §i deaderea ei, Bucuresti, 1953, p. 82-83
16 Numele arhaic al Marii de Azov.
17 Donul.
18 Nu intram aici In complicata problems a identificarii popoarelor enumerate de Gre-
goras. Este evident ca e vorba de marea invazie tatara. din 1241.
19 Regiunile de colonizare indicate de Gregoras au intrat, treptat, In stapinirea lui loan
al III-lea Ducas Vatatzes abia dupa moartea lui loan Asan al II-lea (1241). Acest fapt cons-
tituie un reper cronologic In plus pentru datarea evenimentelor relatate.
22 Imparatul Mihail al VIII-lea Paleologul (1259-1282).
21 0 comet,/ care s-a putut vedea din Europa este 1nregistrata In toamna anului 1265,
cf. Grumel, Chronologie, p. 474.

www.dacoromanica.ro
 zog sn730Hd33SN yucipaao

?Ince cpA- ompo A no 5(91(31371 110x klitpd) 511. 4c1.1t1VIXX nm.novori nencoo coac?or,tono.00
53 nIf.z. mopyricod n137(74D3 nLt.J. Two nich!. 513 n071n70cta imnri A91 41077(197od
niDnonftcb 53 A109V1L nodx.rri 531n34nXId33i. ntp, ntoti,ode 10 704703E Aoi noch_oi
53Incioxy3 1)140X d319047OX 70997:002.0' at. ky If.d 709209 vox mop( la3 OIL cly 5001
do 5(10 '7103091f.21(.1Ld31K1 dV,IX701 0 AOTI chedl. ol mot ncotoxa 5on43 11ox 530171 n000
5)3d3Tit!. 5m07(7(03i, =1131031 Alai n(01 1 A(016 Gc g 7031170 Ski ncoiox So39r13103 3210101
511 tA
'9'Ai I
1AJOIDAOM Al 61 ACO1 ncochplynoa 11noXd39 n13x1onr19 nvrikcb? f.J- A
Ichoxoxy
mcl?_tloka-6, .5m?ylinod 70 U.24,1. mitt (101. nod000lo rionopmi, losooDoon)
nry

mDmyd)cti xno n3ok7133(1. :oortoyXon3 not mclon39 pox wDrtotcodzhi. 59d1L n(f.1 not
cion371dl.10d1t.311. A19kX12x3 A349 Al3X 50 13111.3 (31)0X A0 53 1Arf (101 x1270 SOt707111
.d 001 r7mn712 nrtn3olirtodm31371 5o11071719x9 '5oino nkv,k 19mg32 b a
liloycb Ski
5k71d0 1)0x o o011((109 knp-lov .5 (101 A. ch? 5(931(1910d 40100 '501ACI071 A11.1 A7011X1R
7010X Cp.. 511.1 rtonw Acynopdmi. 17049:13103E no1nX3yo3L c30 501 (13\(3x3 9 '1Q4 o 5 nf 1Mt
10dnOdd 511 707110 MIrpo 193 5(01)0134101( (T)X raly 709(10 1 Arf A013101L9 (1oi not A1970c3Ro3L70
o .g mino1 nonno noikdocbT no ogDwoon(i.Tholo MnlimoiDmom pox nompo rx.loonf -
Da

g13 (119v.t..? loamx nco377lcod uclp, Imn313 411noopnru. 110X Ski. d34(13(t 57)1
tp3131-111.A10 11139 61270 1Z-1.13AX9111.2 dX xoo -vitro g
51olc1od, 5101 5T71dod:12
nodca?n? oo nochyrri o 5oni1A1o19ncom 'nmdzy kV. ?o vox not lorcisynd 5odi.
A011A10 x? 5)01\oo1130 wa.no.invai.? nmvpori 5no137(3i. k (1T191 3d 5(10 no21 moldi.Didvil
mov-ixx wint.ripoo_tarl 1431'1 nom Aki. ntti.o3X)oi., 53 AIA.t nm370rimd 13yvA913 AU.
A(0)3 5(03)43d Vint A01270 703)(1970d (313X 1)16,939C2 nmX(1an? 11no1n=1.3 10 Al
0 A2 X3 1104(1 1331/ap47lX nl1.41209 51,tymmx Ski. 0 5Lotipd 531001:9X1132 5clo.tr7o3
a
r
A7097)y 1(3XW A(91 chOIL y 1V03 4M-071117)(11 709, 314 monti.lx A3Rcio 7i calf. ncoucpdtnf
5133oo 3247.1 5o3y19104j 5oo1o10 27372 d *11I.970 vstyv. &Tr' A20 1019X TIC;) All 5io1c70
13x1r.i.nal70 .)o_topir. 5(13(190iij ?g 5on011 A70 501(970 371701R 5.99 39(131113 ncoi. moopi.y?
-5oolcoo A
cbpdl. M02..coo 5'1011.0 AOROCb,3 3tX1Y,3 IR A(0-1, 1d33L 01 MALI 0 5 nmd9 53
Xs)

A70999,(10.6. M21110X Z4A9 drift!) Alp 0 19C012 704310134 31 d AO 0 701 1(31. If. 3d A19 (113A3 3X
oog 5i1oxIn1110y 53 Acnimp)na n37.1 'Simpoolnlo 170X 70 ?o n1013dX 01702(, 5 1_3X3 (1021,
d 101 .51709oo3y1nodva: 5po dr)? &Tyr noi.rtm? 5oi70d31r133 53 nbau. nvonorpyicood 1701/3)Cc1R
-c 51o1 ?o '517)4ox3 (101 910E) VI 5(03 19130069 (301 3A A721,009 li..A3170V, k.71
irdi.vocbD nouloyouo no.kc/3 'IA. nno loid)o 5o71odo 511.nlyx70 ol3n?),..? vox 50no3L

www.dacoromanica.ro
 NICHIFOR GREGOR AS 503

grabs spre Bizant 22, caci i1 nelinistea nu putin si un zvon despre sciti 23, cum
ca au de gind sa navaleasca pe pamintul romeilor, cum nu mai facusera
ping atunci. Pins sa mearga Imparatul la Bizant, sosesc scitii care locuiesc
linga Istru, raspindindu-se aproape in Intreaga Tracie, ca o mare care se
umfla si se revarsa departe, peste tarmurile ei. Neamul scitilor este, in adevar,
repede la miscari si deseori face Intr -o zi un drum ca de trei zile ; iar pricina
plecarii lor era cam aceasta :
IV. 6, 1. Am spus ca fata imparatului Lascaris 24 se casatorise cu Cons-
tantin, tarul bulgarilor 22. Dupa ce a auzit ea ca. fratele Joan i-a fost orbit 26,
nu si-a mai g5.sit linistea, sta'ruind mereu pe linga sotul ei si indemnindu-1
sa razbune fapta dicaloas5.> : aceea c5.uta de-atunci prilej sa pedepseasca
nelegiuirea./Planul de lupta nu era inca hotarit, cind si sultanul Azatin 27 p. 100
atita flacara acestei porniri. Imparatul fund plecat, acestuia i s-a poruncit
sa locuiasca Intr -o cetatuie de pe tarm, la Aenos. Totodata si o garda trebuia
sa. fie pe ascuns impreuna cu el, ca sa-1 opreasca de la o banuit5. fuga.
Acest lucru, care pentru el era o grozavie de neindurat, Il sileste dea de
veste lui Constantin, despre care tocmai se credea ca va porni cu oaste
impotriva romeilor si c'aruia el il fagaduieste bani nu putini in schimbul
libertatii. 2. Constantin, bizuindu-se Indestul pe aceste pretexte si aflind
totodata ca imparatul se intoarce in Bizant, din Tesalia, cheama mai bine
de doua zeci de mii de sciti paristrieni. Impreuna cu acestia navaleste cu
cea mai mare repeziciune pe pamintul romeilor, sperind ca va pune mina
cu siguranta chiar pe imparatul care se Intorcea <in capitala>. Scitii, des-
fasurindu-se asadar ca un navod peste intreaga Tracie, au gonit ping la
nisipurile tarmurilor, ca sa nu le scape nici dobitoc, nici om, nici insusi
imparatul. Si toate le-au iesit dupa socoteala lor, numai imparatul le-a
inselat nadejdile, raminind liber. Caci, luind-o Inaintea atacului lor, a coborit
pe ascuns prin muntii de linga Ganos spre mare ; acolo, cu ajutorul proniei
dumnezeiesti, a dat de doua galere latine care mergeau spre Bizant si care
pluteau pe acolo, pe linga coasts, avind nevoie de apa. Imbarcindu-se asadar,
ajunge a doua zi in capitala./3. Iar scitilor inselati de imparat, un lucru le p. 101
mai ramine : sa nu fie pAcaliti si de sultanul Azatin. De aceea, au pornit in
22 Constantinopol. Gregoras denumeste astfel foarte frecvent capitala Bizantului, folo-
sind numele ei antic.
23 Scitii = tatarii.
24 Irina Lascaris, fiica imparatului bizantin din Niceea, Teodor at II-lea Lascaris
(1254-1258), moare In 1270.
25 Constantin Tich, tarul bulgarilor (1257- 1277), nepot al lui 5tefan Urol I, kralul
Serbiei (1243-1276), ajunge pe tron prin Inlaturarea lui Caloian al II-lea, asasinul lui Mihail
Asan (1246-1256). Casatorit cu o nepoata a lui loan Asan al II-lea, o repudiaza. Indata dupa.
ce devine tar si se casatoreste cu Irina Lascaris. Dupa moartea Irinei, Constantin Tich se casa-
toreste cu Maria, nepoata lui Mihail al VIII-lea Paleologul, cf. D. M. Nicol, CMH, p. 322 ;
Ostrogorsky, Geschichte, p. 368, 378.
26 loan at IV-lea Lascaris (1258-1261), orbit de Mihail at VIII-lea Paleologul (1259
1282) care-i ()cup& tronul.
27 Izzeddin Keikavus al II-lea, sultan din Iconion (1246-1259). Dupa ce sultanatul de
Iconion intra in dependenta monogolilor, Izzeddin lmparte o vreme puterea cu fratele sau,
Rukneddin Kilidj Arslan al IV-lea (1248-1264). Pierzind intlietatea la conducere in favoarea
acestuia, el se refugiaza in Imperiul bizantin (1261). Dupa. cum reiese din textul lui Gregoras,
exilatul era tratat ca prizionier, In pofida aparentelor. Refugiat apoi la tatarii Hoardei de Aur,
Izzeddin moare prin 1280, cf. F. Tacschner, CMH, p. 749 care fixeaza expcditia tatara de
salvare" In 1269. Altii autori plaseaza, invazia bulgaro-tatara in 1264, cf. Moravcsik, Byzan-
tinoturcica, I, p. 102.

www.dacoromanica.ro
 41:1 snacHaaam vxcoaxo

5021, 53 91 5C1.1 non;)v nolnkroaL. y3 501n eL9199 Ix093y3cb3 (4. nc9i.nox?,dviL nroi
viyoa.c. CO A AOAOTI '&91210 t/. If..T1 MOA3TI0VI0d 4A071270 U.1273 13101t. lvx 51019v 91970 -
mvotX ,ylop n91970 10 531.noX31.10x 1332 901. If.71 iO3c1.6,3yconv3L 173Ati_cbo.06 no1n2x3
10n37ovk10u toolXnvti.eppx Imyfyymq 59o1 :. sno171301 .e,393x.0daL321.3 420
eo322 59o1c7o A? ILI en9nv1t.3 mo1 1o99 nr,ci nkxtdo nctox 50.0k121, nodxnl .vadopa.c.
emxin n9ricicp 5101A0Aftl0y3eLnD nkX12 .eur1.ri7134 5m 51197-1 nou 1012 /10A9dX -03L17
510210d 1710970130 5no4j pox 51Ddk1od7D id33L .0.xt,d0 5cr)190 Aff.191D 53 5o.07pd AC91
AcOdOlkX10 nv9coy3413 xrrir, 5101 ro93ntp1x ticylop 471 1d31L 901 117p1yft09 5oloy
co.GD3f11d331.9 101 'Aft& 1791391f.d13 d)P. no)Titt 701 3x?
no9 Aod31ca1.70y3L A? 5101 D0/331.71R-
'&30 kt 10147I (10/113X3 if-Aft.A. &fp 5101. 510AX31 A? 5ivdriodth 59.6413 .4
701., 2 f1on13x3

viArritpdX 53 91 Ioxlyipviij olnoyriox? nolgronndal. 9 n

id= nom3x3 '5oyX9 53dgnv
varri 101 101913VL pcix loivulodx 'vrti?you m1 110)&7311131dX -11317011
701.

532.40kA 1173111311104 ILL AC03707101,1 01A0/31(3110X//19 '531173d19

'I 'd LEI 'A `C I 61 oplynov 127;lricb 5(2 (4)&31-1011311701ti.d2,3 X3 51L1 5cr)3y93z.
noew vrip, ()1 90190 xtcynk pox ilopdxviR 'AodiDio ennv 411 91 tk0n37ioyn0d
1109e7cl1cyux3 X20 '01391,33 A70.0100 d)p. 01 MO3dX AC01 AC9If71(13y(104J 37131n3
5Ta. 59oR9 9 T2 xtisoovi 2X7X1d 573113617312 100127) AO3d MAIL31.3 pox 90 Tyr) 10
vi.noxv?dlo v113 Fie noa. noln9ll adre 59dit 5901 A? 59.ov .570.02Xa Ak17,672 01
A(91 moxd90 ntr.Xchb nox1clIv3l.5T 20/111 nodityx -
A0711902&3 5C?CbtA.1(13 3X no-1.(C) 4G.1
M91 pi (20 A(91(1(32 A07103(31739 10 n371 fo0931/1.n99 vox n70931/.9od3t. 7099 17ox La031,D32
32 511. 5o1d9o1'1v, 701'Ion9 ncerifq 5(t)xlodtknal9 DUN(-
moth.° m-919x) iO 3710.,2 n0' 53.3
Aoxidl. 20 'n9X7Ddd Foop vyri'n9rari9 Aori3yo3L olvd(A. nolcom..vx lvx 50101
5on31'1fet13d1 A3(9323 1dXf 5tA.1110y70.0 3191 471 A20 9 xicynk 53 nti..1 Taiox A01n911
H A7013yx7,N3 4cp9312 nmArtcbolvx 5odk. S01n3u913L3ig n3oR9 m127o lvnraop
59d2z. vrovvd 1c332z. 01 /10170671:1K '701A0d1d17312 pOX 101/1?Ti 170X
AC913LT 13X3 AFI

xcto .02,3x3610 9 n Ayremclv..? olaanoda,? ciy4137-1 pox opcboot 5ctol 5noxd9od, 51.g2m
-
nm-Gy? Atf.i Atf.xidazas, 131(1.3 'Atf.Xd70 A3.02 A? 20 67dX71071 173X 0 5012 A01 0107d 01Lf
'13/13ai1y mcl.ppy Acoml MO1413110/1 19n9 Amt. A91273,313

'I 61,1'd 'A 'L 7 AlT)120I 5(91f,t0,2

&C01/19X? d30, 17313X /111(7011, /113VOILDIOdX132. ski..? -1Di1..30
5703x 591tad1D -q 5kno0' 9 .c1crn7pdx019ood33 9 in 513110x 0.21.9y pox noi3X1:921.0x1D
n4119.0 keop 341 not ov?ylvmd MAD= chp. ILO., &MVO= pox 510p(16 SIUI(? ILEJ173 p3X
5/7? A131L13 '137dt-/1.0313 01 thel rXCID 471 nt.!_irpo 11009(In1tf.dd1012 70AX99 510273,2
I70.09132A99 VOX iOld 471 pox 511971 to3e9D:7170l( AQ.1 99C90/39031L3 31 173X A1Y1.3L7'ICat9

www.dacoromanica.ro
 NffiCHIPOR GREGORAS 505

goana, Fara §ovaia15. §i cu toata truda, ca ajungind la cetatuia de la Aenos

s5.-1 ridice fie pe el singur, daca cetatenii incuviintau <0.-1 predea>, fie cu
oral si cu locuitori cu tot, daca ace§tia nu incuviintau. Dar cei ce-1 detineau,
de frica sa nu piara macelariti cu totii, au facut ca, predindu-1, du§manii sä
piece in lin4te. Puteai sa-i vezi <pe ace§tia> la intoarcere minind ca pe
ni§te turme aproape intreaga multime a locuitorilor Traciei, incit dupa o
vreme abia daca vedeai pe ici pe colo boi sau plugari prin Tracia ; intr-atit
de cumplit au despuiat-o de locuitori si de vite. Dar sa intrerupem deo-
camdata povestirea despre sultan ; pataniile lui le vom povesti mai pe larg
in cele ce urmeaza. Oricum, sotia, si copiii s5.i au fost de indata pusi sub paza,
iar averea lui a fost trecuta in tezaurul imparatesc. Multimea insa, din
preajma sa, barbati foarte numero0 §i foarte destoinici intr-ale razboaielor,
n5.scindu-se din nou prin botezul crqtinesc, au fost inrolati in armata ro-
meilor.
5
1279/1280, Fiul liti Izzeddin, refugiat la tdtarii de dincolo de Dundre, incearcd dupa moartea
tatalui sdu is In stdpinire tronul mostenit
V, 5, 1. Sultanul Azatin, fugind cum s-a spus 28 din cetatea I, p 137
Aenos, impreuna cu fiul sau Melik §i trecind Istrul, nu i-a fost dat sa impli-
neasca ceea ce planuise, caci moartea, luindu-i inainte, i-a retezat caile dorin-
telor. Iar Melik, dupa ce a petrecut acolo o viata de pribeag §i care, fire§te,
nu-i era pe plac, a trecut apoi peste mare, la scitii din Asia, de la care primind
indicatii, a pornit sa ceard de la turci stapinirea ca pe o mWenire parinteasca.
Dintre satrapi, deci, unii s-au adunat §i s-au indreptat spre el ca spre un
stapin al lor, iar altii §ovaiau. Unul insa, cu numele Amurios, adunind un
neam de tilhari, nu putini, ci foarte numero§i, a pornit cu razboi asupra lui
§i in cele din urma, punindu-1 pe fuga, 1-a alungat ping la mare. Melik §i-a
gasit atunci scaparea refugiindu-se in Heracleea Pontului. La apropierea
primaverii, i-a venit in gind sa mearga la imparat, care rezida la Nymphaion
Si a pornit, e drept, intr-acolo, dar n-a ajuns ; caci a apucat intre timp pe
alt drum §i, mergind din nou la turci, ceru stapinirea parinteasca. Dupd
o bucata de vreme §i acesta §i-a pierdut viata, fiindca, pe ascuns, citiva
uciga0 au conspirat impotriva lui.
6
1282. In conflict cu sebastoocratorul loan I, despotul Tesaliei, Mihail al VIII-lea Paleologul
apeleaza la ajutorul tdtarilor lui Nogai, dar moare inainte de inceperea campaniei
V, 7, 2. Astfel stateau lucrurile, cind Joan sebastocratorul, cirmuitorul I, p. 149
Tesaliei 29, a inceput iar4i s51-0 calce cuvintul. Acest lucru i-a provocat
imparatului gi mihnire si o minie de nest5.pinit. Caci acum orice speranta
de alianta si de prietenie s-a stins si, ca sa spun w, a murit. Iar faptul de
a vedea <intelegerea > adesea distrusa si iarasi refacuta §i consolidatd cu greu
28 Vezi fragmentul precedent.
29 Sebastocratorul Ioan I, despotul Tesaliei (1271 1296), fiu nelegitim al lui Mihail
at II-lea Anghelos, despotul Epirului (1236 ? 1271 ?), adversar vechi 4i neimpacat at lui Mihail
at VIII-lea Paleologul. impreuna cu Carol de Anjou (1266-1285) al Siciliei, cu Stefan Urog
al II-lea Milutin al Serbiei (1282 1321) si, mai tirziu, cu Gheorghe Terter I (1280 1292),
tarul de origin cumana. al bulgarilor, loan va crea unul din momentele cele mai grele din cariera
imperials a lui Mihail al VIII-lea, cf. Ostrogorsky, Geschichte, p. 383 384.

www.dacoromanica.ro
 909 Sf1UCH.d3a.T.N. VaC03110

7019bd 32 MX1 X)01 /22((22191 59d= A790Xlc19 113X l'l1901(1012 1113de33110X 97ox citirinD -
Aki
,Tr.eD3d 59d31. A1DC0A1931)0 U.9(A. 0191 )orcunosj (pimp 3DY3y ky31A7031. 1)3X 0 2 119X A03LD
-
ACT1 IVOyyr, ATI? k 3903A0T1 001 4001/10y TAT)? 1r131;13d.c3d3t.x19 59daz. not Att.e9xa
Si
'Amiloti 59 x) 5T4j1t31),1 pDX nIf.1 opixon 3X2,3 roodp n01 nodi-DL, dTA 61.9o1
z3v1cb lo3vEj3d 59du, xrcisprd F12 01 5o2kx 013A371(1. 6301 odat. 593Xrdlij MIroo?
Aoln)cts) d1:1 AkIlk Akl. X3 A 51013.0.0 AX)913.0.1\A3ot. m1 13101:rod md?Ixart.G, 7zx AID,
1012 01001 501(1d d)1 13)(1D)0IEj A3-0-13X3 A2o 5mcb1(.x13 Scto3y1X9ixmd131 AIT).eaxa
5no1x3y1iq 5701cp11lodID 3xy37-13 pox AC93vr1c9d l'1(pt111ya.e.9 )0A11 1\11110,102 D0d31.
-
5)3171 TI3IL A13(11 7o170X 001 no1()01130 nono0c9i, 001 01D10d3a 01)? 50d 1223 31
nolcoo n019431 6-yr191toodn? pox xrtho 13.3 Utioodp 51t1 5k1(9 5x1x11(tf. '5coyan? 931.9 -
10D n91 nodkthR 531too7oxy/ochnt. 7oltyou 31 A0n30.1331.3 x).A.d3 lmx 511'19 li.1/ i011e01130
'd I Oc
lveopcb notooX.A.913 c
Tyyvc Alcht 513 510d331 A919)3 A13110.13 e41 nOLIT(37-1 5309lo.ed)
9 501701%7J.G. 001 noriod9 e41 etke,colDiod 5(Lndypo3 0131(336)?

'I 'd ZOT, Z > < 01(101 OIL I1)(32.)0na A3TIOIC:3371 Ak (4)1
ilk1131(1914 (3031T too) 3x1.3e4
no_vgdu. 'n3-/I 119 1:13aL.5ono33y3./41 001 tvoclm fl)33y1cb 013.0113 d31;l32 41\0 110 1)3X
'd EOZ /41 001'113X3 AMI3Cb)pACID A011012?d103270 01134 k 001 5(7To.cood G.6.097? xogcta 101 1)3X
,2;10 510(339? 1%1902 0XL m 3(4 013X3 AC91 AC9119,1.3)( 4A011 119 1)0X A0160131
(A. d3329 134 ACID *A01D3X10 U.1 Chpfl. qapd3/ 1d1)310.0. not 5k1 5101X10ya 501A0X
4U.990 &SAX 500 530A11 kX10 5109 1313 Ak19)3 A?Ti n3/a1331.71Lf 513 f.,.&f (f)3cl.6, &rho .nk
o1311DA.If. 33 Atr.i. ntuby?voxlmnn.A. noi riod:q?volcpc) 01, flOXIX)3A0T) Ak19110 51o99R1d3u.
nod3.1.9cl3c )AILXD 30123 51ci m91 j, ncovoodid 53099kyxx3 A3TIVID1V0p k 5 01(01L13/3
59d3/ 91 4A011011,pd)03L 133/T131LX3 1)3X Aka,tooi. )?13T1 OIL Acty A91 non9dX m.34 9
nt.vio(3v? 001 5k.1 tho.kynog 5)31 dr, 01A0X 5 dliOy.GDORA3Cba 400 A010)ci9 AG.13
ntplcoo 39U10aLog130u3 33 5)o1T139cto1371 110)1 k2(k 33 1/ox 0.111)01 C131902/70 -
5I0 e30:191D3f,3A.n3 1311n? A3013n3A.A.ci9

www.dacoromanica.ro
 NICHIFOR GREG ORAS 507

si prin forts, dar foarte usor si repede vatamata si sfarimata, 1-a impins pe
imparat acum la desavirsita deznadejde. Si nici n-a mai pomenit de-acum
inainte de alte intelegeri, ci a trimis solie la scitul Nogai 30, care traia si si
avea resedinta dincolo de Istru. Acesta nutrea prietenie temeinica fata de
imparat, datorita inrudirii prin casatorie, fiindca luase de curind de nevasta
pe Irina 31, fiica nelegitima a imparatului si-i era, datorita acestui lucru,
prieten imparatului. Luind deci de acolo patru mii de sciti, osteni alesi, avea
de gind sa le adauge si oarecare pedestrime de-a romeilor si sa-i trimita
impotriva tesaliotului Joan, sebastocratorul, ca sag nimiceasca si pe el si sa
ucida totodata nici mai mult nici mai putin decit tot tineretul, pe toti citi
trecusera de virsta adolescentei, se indeleniceau cu treburile razboiului si
erau pentru Tesalia ca lumina ochilor/3. inainte insa de a-si putea transforma p. 150
gindul in fapta, moartea i-a curmat, dintr-odata, lesnicioasa cale.
7
1298. .,Stefan Uro§ al II-lea Milutin, regele Serbiei, care fusese ciisatorit cu fiica ducelui
loan al Vlahiei (Tesaliei), cere in casatorie pe sora imparatului bizantin Andronic al
II-lea, vaduva imparatului din Trapezunt
VI, 9, 2. < > Aceasta 1-a pus pe imparat 32 intr-o mare incurcatur5.. I, p. 202
Mai intii, fiindca punea mare pret pe prietenia kralului 33 ; /in al doilea rind, p. 203
fiindca sora imparatului, Evdochia 34, socotea odioasa o unire cu acela si
nici nu rabda sa-i asculte macar cit de cit pe aceia care ii vorbeau de asa ceva ;
in al treilea rind, deoarece casatoria pe care o cerea <kralul> era a patra.
Caci, dupa ce convietuise citiva ani cu fiica stapinitorului Vlahiei 35, prima
lui sotie, o trimisese ind5.rat la maica-sa. A luat-o apoi pe sora nevestei
fratelui sau, dupa ce a f5.cut-o mai intii sa-si lepede vesmintul monahal.
Apoi, deoarece biserica tribalilor 243 s-a impotrivit indelung nelegiuirii, o
repudiaza dupa mult timp si pe aceasta. Si o is pe sora cirmuitorului Bulgariei
Svetoslav, sa-i fie sotie de-a treia 37. Copii n-a avut insa cu nici una din cele
trei. incetind acum s-o mai iubeasca si pe aceasta, cauta o inrudire mai
de neam 38.

3° Nogai, vestita capetenie a mongolilor, a fost sub hanii Mangu Timur (1267-1280),
Tuda Mangu (1280-1287) si Tohta (1290-1312), personalitatea politica cea mai puternica
si cea mai influents a Hoardei de Aur. Desi oficial nu era cleat conducatorul unei unitati
politice si militare intre Don si Nipru, o vreme si al Crimeii, el era tratat ca un adevarat han
de suveranii straini. Este executat in 1300 de Tohta, cf. B. D. Grecov si A. I. Iacubovschi,
op. cit., p. 81 84.
31 Mihail al VIII -lea ii daduse in casatorie lui Nogai pe fiica sa nelegitima Irina (Eufrosina) si
incheiase o alianta cu el. Dup. parerea lui Ostrogorsky, Geschichte, p. 379, n. 3, alianta cu
Nogai nu poate fi anterioara anului 1272. Anterior tatarii, provocati de loan al Tesaliei, ata-
caser5. imperiul (1271), cf. DOlger, Reg..sten, 1969, 1976, 1977.
32 imparatul Andronic al II-lea Paleologul (1282-1328).
33 Stefan Um?; al II-lea Milutin, kralul (regele) Serbiei (1282-1321).
34 Evdochia, vaduva imparatului din Trapezunt loan al II-lea (1280-1297). loan murise
la 16 august 1297. La 13 iunie 1298 Evdochia vine la Constantinopol, cf. DOlger, Regesten, 2209.
35 Este vorba de Vlahia Mare din Tesalia. Stapinitorul ei ei a loan I Anghelos, despotul
Tesaliei (1271 - 1296).
36 Tribali sirbi.
37 Ana, fiica lui Gheorghe I Terter, tarul bulgar (1280-1292) si sora lui Teodor Sve-
toslav (1300-1322), eliberatorul Bulgariei de sub jugul mongol.
38 Stefan Urol al II-lea Milutin va primi in casatorie pe fiica nelegitima a imparatului
Andronic al II-lea, Simonida. Tratativele au loc inainte de iarna 1298, cf. Dalger, Regesten, 2209.

www.dacoromanica.ro
 805 saucaidaaaN vuotomm

'I d 1707, 'IA `0I I opAom 32 01A0121,3 5013 53 /41 A709n093,09ood cbi11r,oxf.f.MOIL3 13100/ad

19110117131L 53A11 AC91 dpKI A01 0.0d/9i 6.(0131709970N 97071400y fo033dD3dot. -7y\cyc
5cton ti.mox 50014;01 13yoox .501x310912 Yo Lc2 pox 10t,701101dx 531Aono,oXIn1 A3.6C9A3)
7011319 ELL 7017214 1d13X 4M91
AmVnX3 531A3.6X10119 1DI1199 A3T1 02903)0033 531A079/
Ak..1 33 nkricf)Ak 5/03-tionoirpo 1372 A3X9(0dd1d32.70X 51934)3 170x A(01 AP430)? -Oyylp
'519(0141 MDnourIpL A(20 A0d(9X xunnoxdop 53innolk) 513 A1Dfx.x70 d?oLn 5701 oox?R
5)o3p1x1X AcO1c170 AC0A3T1OX(10d &13.e ptIOMOIL 73 3.k 67A37.10y(10d (1.73 170X '131(1910d
177X 707I1 6.139il-X707IT1013 ctonX012.t.(1 106.371 oploox AS01 dc10,1 &MX Siloyo 439d3X -oodx
ncioLA?qpypoL. kRE:i. 170X M17197.3d2.)D1WX 5f9331 1MX AC911,,f;l0.0d021. Af.v(9 AEC1 Amt
d soz emporimd dolinoopy, A?ri A20 1310014 opthoon nolnopoa, t.copdo3 7,01 51,.1 51013E)D3d21
gAtfAO2tf.,.670X A099601!. 970 13 A3.693.6 302XA913 rDnoilvx pox 701 7.1.a0X 54...0f21
57019V, kr9710(131DUATI 701771c.0d1 1137 dT.A. AG.,1 001 rionkoLc0dvoovio nmpoodrinD
ntz.n33x3 AlionZA.9D 5radopoz. A.313y3 A13(4131.1Loacr; 50037oTimd, loox oon32kr1 6,13)3T106,
t
(4.0d2 50d1L n13e>.oz12 .mrtlfk01:9 212 ioox 513XxdrinD 5no3d0d3ur,t, -13ne?
13)01Lod 5cp-xne ox 7 '57ocl3-r1tf. ?Sc L<T1 n3x34oc;? monplov7'iix0203.cap ch9). AC010p10?
'AC0110710)d 701 ne-1oo7'i0od 391t06,3 7o17o7iI70cl1.t. 11x 5941.t. 5707170X03 Et..6X3A(1110X
gA(0A9efl17 5(1) 113,690d21T1i.2 roytx.2 1/0139G. g
5k1 101n37'i 517349341E 5(01qo 5c0n3ricop
5(1.0)3.0'.32 nl.onoxtr. 70 1x13.4.7)99xm S1onx71 ooriv pox nioonnk 532101oX (331vt
5)01 70x32 132L3 3.2 1323 oo1-07-11pdX pox 5n01L3.9 pox vo.c.9 5101901 '11)&9212 7e1 ATTI
X3 not 007t7y11710d nornzi-ftdoz. '01%02123 701 X3,2 A(91 'AC07t11(T)1170d19 7:71 X3,2
A(91 AMAIOX pox m0x11(0121 A3.69316.3 10n,X00 pox 5oxy70 cbva,o.f.? tooD3L1.3 10
570dcpX .531nnoloyocInI470 nortf.i. 12 10.4.9todoclo 301 .01(31 A/011 n0i1.c.9 pox 57o3.r.
502=3 .01310d.611. 01m0na3c3L. 6170'11(0X 02L '513y 1701X70 A(01 4AC990191/311 1701X10
At-91 A? d 5179 'AmArrilvere.nox IkxDf 47o1dIf.
L1or1k2 o loon g)od
A.)2 'pod
pox
531nopo1. nno232? 5(102017 170X
dX 70-1.1071tf 5316,0X70 pox ionrriodnc)oyo
3-1, x9 3 57eX9
pox 5nokoy '59o7Ilfcloci3 >mop 7ondo7p2 pox 57pc7o 5ctoo.triolodoou 50032063 61 (*qt.
61)2d19 531&031.T133/X3ACt9 131.t3 32 lmx 53 noopov ev1Dnoty1bdoo12 ?3 5(111(1-1c/2a 707.130
61 13'0977E1 tp0X1h1 ".t 101C,110 ATTI 19(10f13231(,0173d19 1d31L 0039ketit.ww > <
d LOF > C 0 971 It.2 5r,i3y7Drod 5cloi S7o131.70007IN ULM) aDCLAX500n3Ti7 nm21 pox
71 v; 50A3T1106,(1 AC911y9,13T1 170.693(1317041-011A10 5101 510dT460d 7e0 M9C3 A3Xkyd3d7i?
noiroo? 53 noloolDmocbDo? noldctodth /A!1 A7)30UndLooN 5E1.1 5rdocl77ino 21 50,01
.noncoxDoup 10 33 1201317099701\1 A10.03q..1IOX dXop, nol
rt01n01.t.pkyya3 vievro.t. -9)7,ky
10n371 701 Amn107197dX A3G13xTx 53 &t.tx..Td9a .1101m10.00(332DDIR d32.f.D(.2 (,2 23 Fie

www.dacoromanica.ro
 NI1C1-17FOR GREGORAS 509

8
1302. Sub presiunea tatarilor, alanii nord-duncireni ter azil in Imperiul bizantin. Coloni-
zarca lor, fciculd cu marl sacrificii din partea bizantinilor, nu dci rezultatele aFteptate ; inrolati
in armatd, alanii nu se comportii corespunzdtor. Bizantinii sint infrinli de turd la Mag-
nesia

VI, 10, 1. Iar In anul urmator, cind imparatul s-a intors in capitala, I, P 204
unii dintre masagetii 29 ce locuiesc dincolo de Istru ii trimit pe ascuns o solie ;
pe acestia limba populara ii numeste alani. Acestia deci, fiind si crestini din
vechime, cazind mai apoi sub puterea silnica a scitilor 40, i-au slujit, de nevoie,
cu trupurile lor ; mintea insa le era chinuita de nazuinta care libertate si de
dusmania fata de necredinciosi. Trimit asadar solie cerind pamint indestula-
tor de locuit pentru mai mult de zece mii dintre ai lor, care voiau sa vind cu
toata familia, daca ar ingadui-o si imparatul 4'. In acelasi timp fagaduiau
ca vor participa cu toate fortele lor la lupta impotriva turcilor care se inta-
risera acum si invadau fara teama si jefuiau intreaga Asie romeica./Iar p. 205
imparatului intr-atit i-a fost de placuta solia, de parca i-ar fi venit de la
Dumnezeu, care dorea sa-i cistige biruinte in intreaga Asie. Caci, dupa ce se
intimplase acea rascoala a lui Philantropenos 42 <imparatul> spunea ca-i
banuieste pe toti romeii si ca socoate ca nici unul nu pastreaza fata de el
ginduri curate. De aceea visa zi si noapte la aliante cu strainii, cum nu ar fi
trebuit. Caci prin indepartarea tuturor romeilor, treburile publice romeice au
inceput sa mearga rau si an si ajuns ping in cea mai primejdioasa stare, cum
se va arata mai departe. 2. Dupa ce solia a fost asadar primita cu bucurie,
masagetii au sosit impreuna cu copii sj neveste, peste zece mii. Iar pentru ca
trebuia sä li se dea bani si cai si arme, unele li s-au dat pe cheltuiala tezau-
rului imparatesc, altele pe seama armatei, altele cu cheltuiala statului si a
particularilor. De aceea plecau mereu, unul dupd altul, cei ce trebuiau sa
stringa bani din tinuturi. Birarii sporeau darile ; orice arma sj orice cal erau
adunate. Erau cercetate sate, orase, case ale nobililor, case ale militarilor,
manastiri, corporatii, teatre sj toate dadeau cai si bani, de nevoie si jeluindu-
se si trirnitind sa insoteasca noua armata nu rugaciuni si urari de bine ci
lacrimi si blesteme. Iar dupa ce trec din Europa in Asia, impreuna cu impa-
ratul Mihail 43, aceia isi aseaza taberele in preajma Magnesiei < >.

<Urmeaza povestirca luptei cu turcii care infring pe bizantini>

3. < > Iar imparatul vazindu-i pe masageti ca o iau la fuga si neputind p. 207
sa se impotriveasca barbarilor numai cu citiva oameni, s-a refugiat in ceta-
tuia prea bine intarita Magnesia, observind de departe sfirsitul nenorocirii.
Iar masagetii au coborit ping la Helespont, jefuind tot ce aveau crestinii, si de

39 Masagetii alanii, cf. Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 183.

40 SCitli = tatarii.
41 Cf. Pachymeres, Bonn, II, IV, 16. Dupa Pachymeres, alanii si-au transrnis cererea
prin mitropolitul Vicinei. Numarul lor ar fi fost de 16 000, cf. Dcilger, Regesten, 2241. Pasajul
a fost relevat in istoriografia noastra de G. I. Bratianu, Recherches sur V icina et Cetatea Alba
Bucuresti, 1935, p. 38 care dateaza. evenimentul in 1300.
42 Trimis in Asia Mica pentru a infrunta invazia turcilor osmanlii, dar neinzestrat cu
mijloacele financiare necesare, Alexios Philantropenos se rascoala impotriva lui Andronic al
II-lea. Este repede infrint, in decembrie 1296, cf. Brehier, Vie et mort de Byzance, p. 340.
43 Mihail al IX-lea Paleologul, fiul lui Andronic al II-lea si asociatul sau la don nie
(1295- 1320), a condos expeditia din Asia Mica, cf. Ostrogorsky, Geschichte, p. 406.

www.dacoromanica.ro
 ig S111101-id3aiti V130103110

noncyri 111101, foopk.nyx39ocht x3 'tunax JOAN 1101 5o1no33 nod3173o7codu 5901

5noxdr,10 idX39 51.117ovo.G, n31309It..M.tgo 99 6701 poyyolt, 701371 n 3d)on tut /170D3.g,rit
1)0d3T1?.. vox 9 n3r1 3,(90d 5n 53 nolieopria 'n3xko03L3 10 ?2 10646,4 OV093YLITX
110dX171 10113011, 531A9X7ovo7R 201 lt3X3T1 VOX 53 Atfl JD3V 1)01 11011(30d7011.

'1 'd ZOE L'ty Isat.7 5101c101 201)071931)0d19 ncto1odx3rsaD pox lov.c.9
70n3xD3choa
-
oino )oxi 5701711vd19 5nova 'noA3Qnq 5logrc1.3n '5)01111 VOX 1009119 A1013V912
A(91 AC9R013dX 7oXvt-193.070 31 VOX lolx)odaf.r. no.A.U.1 101 .n07d pox 59dic 311 11.3 51103.
11311 013Xl0 5no1l01 pox 5n0170101911l. AC91910 51oxl0y9cb olnriolow.? A(91 M03y9o1 5n01
59131.92ccicg 5701110X3 50d1L AI9)019310? A(91 no113r1c913y3r1 51)0y1(7p 5cuyv0 0d1L. -
A7D3D7pd) 531elOyy)pdO2lt:t Art0.61133 AC91 AC93)(931. 7o1n7o1 Anoloaim 53147o9dfAx
nod3locias. 4noRoo3 nctn nri
m91 nm7di9ic1oll 'mn.Gctx7 nrtn 3g 5Gtx11c1on 5on11
5C93TI1oA AC91 3 Sxpv, 'nmxdn0l, A2 91(.9 11X/T1970131LXX3703/ thl U.19)7101 -911/A-roox
10A3T1 Lirlkth 30111.01L91)? 31. n310y31)o1R pox xrrip nc9n77o1L3 701)2 7od7o1L C71 13.0970d
olmon,l7.A. 5)93.6,U:11v:1a rx3113 7)ox 5kgn01L9

OT

'I 'd 66E/86E 'XI `Z .3 > < 73 n2ocR mi-fixodcb 511 lori? tht.21.94m76,/y3cholt Son3i 7p, e9c3?dold3at.
1o1..73Ticoodi, 5(1.11]L3 59x6709 5101'AILT1)0n3R3 1191 myyporimd 5locgX3 (5.3n3TiovoodmcholL.
3110.1391E9 3 57o79y, 573 nkxtde1prioyolDroon pox lopo 1101 noda.Dio 531Anoxiocho1l.
410ChOdd7Od 113.6,13X3,11311.3 7311l0119)0y33 A19(10X3C3170110X 07-19 cc/ 5 170X 101.9.0 A(fl
tan19n2 nkxi,ode
TT

'I 'd oEt. 'xi 's -1 chp.A.T\cov., mono A0700161 XLL An'eLC):03L uod?rltp 7X)X cloxf51)D 9 -is:nod
4593y 5c? 9 1191 AC9drilk.yrlOff 11(9)(6:0 5oykrXliki ns?q? 13X3cl1.vaxx 5701 57ono1.73,1-na.910
pox 57odeg 9d'Acoporic
2L 513y9
ivari lox7icooR tvi3D(f.c-oXodaz. 1c34 pox oringlv -
noX331 i)ox 45(93x9aLitomoidgy, n9x1r3ort)o.gcm-1 5on3r19J.mh? cio X 11013)(9 X3 AC91

www.dacoromanica.ro
 NIC.HIFOR G FtEGOR AS 511

acolo trec in Europa ca si cum numai pentru un singur lucru ar fi fost poftiti
din Scitia, ca s5.-i calauzeasca pe turci ping la mare, mai curind decit trebuia.
N-au trecut multe zile si imparatul s-a intors in Bizant, iar barbarii au re-
venit, impartindu-si toata coasta, ping la Lesbia.
9
1320/1321. Marele domestic loan Cantacuzino si marele duce de origine cuman'd Sirgiannes,
partizani ai lui Andronic at III-lea, pe care Andronic at II-lea doreste sci-1 indeparteze
de la Iron, uneltesc impotriva impdratului, Pretextind, printre allele, invazia tdtarilor pe
care o anunfd ca iminentd, ei isi instaleazd complicii in posturi de rdspundere militare
si civile

VIII, 4, 7.< ... >In afara de acestea, stringeau armata si pregateau arme si I, p. 302
adunau alti soldati, pe unii not veniti si pe cei care-si petreceau viata, din
pricina lipsei celor trebuincioase, departe de lupte si Vara lucru. Si, in afard
de aceasta, 'Inca si pe cei mai apropiati si mai credinciosi dintr-insii i-au fkut
paznici ai cetatiilor ; iar pe cei banuiti de impotrivire fata de cele planuite
ii izgoneau din orase sub felurite pretexte. Acestea le faceau anuntind mai
intii un atac : cind al scitilor paristirieni ", cind al vreunei forte navale a
turcilor din Asia, pentru ca, ascunsi sub un asemenea zvon, ca sub o mantie,
sa ramina nebanuiti si totodata sa ajunga vrednici de lauda inaintea impara-
tului pentru prevedere si sirguinta ".
10
1327. Andronic at III-lea rdspunde la acuzajiile ce x se aduc din partea buniculuz sciu
Andronic al II-lea, invocind si luptele sale cu tdtarii dundreni
IX, 2, 2. < > Altminteri, sa-mi lamureasca cineva, fatisdpentru cine am I,p. 398/399
capatat ranile pe care le port pe trup, luptindu-ma cu dusmanii romeilor,
cu cei ce yin pe mare din Asia in Tracia si cu barbarii care locuiesc de-a
lungul Istrului si care, navalind de-acolo, bintuie si ei deopotriva nefericita
Tracie ? 46.
11
1328, sfirsitul lui iunie. Andronic at III-lea cere deslusiri farului Mihail at III-lea
Sisman at bulgaiilor in legaturd cu zvonul despre ruperea alianlei for de partea bulgard
si asocierea tatarilor nord-dundreni la un atac impotriva imperiului
IX, 8, I. Dar n-au trecut nici treizeci de zile 47 §i imparatul 48, auzind I, p. 430
de capetenia bulgarilor, Mihail 49, ca, pornind la lupta, tulbura cetatile si
tinuturile de la granita ale romeilor, ba chiar ca are de gind sa inainteze
indata ping la Didymoteichon si Adrianopol, ducind cu sine si mercenari,
44 Scitii paristrieni tatarii asezati la Dunare.
45 Asupra complotului, vezi Ostrogorsky, Geschichte, p. 411 412.
48 Cf. Dolger, Regesten, 2585.
47 De la intrarea lui Andronic al III-lea in Constantinopol, la 24 mai 1328.
48 Andronic al III-lea Paleologul (1328-1341), asociat la imparatie din anul
1321, se opusese, In rg.zboiul civil care a tulburat profund Imperiul bizantin in prima juma.-
tate a secolului al XIV-lea, bunicului sau Andronic al II-lea (1282 1328).
49 Mihail al III-lea Sisman, tarn' bulgarilor (1323-1330) fusese aliatul lui Andronic al
III-lea in timpul razboiului civil si era casatorit cu sora acestuia, Teodora, cf. Ostrogorsky,
Geschichte, p. 414.

www.dacoromanica.ro
 Zig SfIli0.1-14:1301/%1 VII0EK1139

TC/701LA91 nodIDL, Amincioxlo A(9.611X 19133 A641 Ak191X101 pox 13rup.g,) 50C131.
A71(O1LfilOA701d2V, X 113.613X10 ft-113U t.-Z 513E193d1L ? 1314 A13.67)71 A(.1 001 -nooLmothou
voDitg o031p0

ZT

'I 'd SES 'IX `e 'I dV, n°^?Ti°X 3A ^-"r1 5°d kOe 5066,9at n4n.Gnx3 531e047012 no1 nodo..DL,
norhodR?o.mx 64.1 e*.xprtimd, Akxtde idX3o 5k11301(70# Svii,noo.c.okyya) )o-GA,R t!..2
'pox drins) top .for-n-rito 5C91L (390i, &COX 91:41 '53a.AoXran? 109031.0 AA0X1C1ID1& 70A11 A01L0d1
viox 01 5X3em9 lon3r190170d31L 601 ,e( noo-nooLDIp (41 6711 A01,0, 21, 970 A70 ...1.k1(
1101A.0 4/1(i.Xtd0 5001 A37-1 53inroptt2 'n)ox.A.3n1,1-nri 5cloa. t6. 5701eL70ID11to0 nm.ox?i,xx

lorri?y03L '5nopi3you (331Loc2 53n9x 31 119xLck4 urricpp Sixfxxoat. eandw) u11e131.c3 -

53in01 9 3J. If.71 A 530A9910 023 A3 tvi3XR IL2V, 5odu. 57p.t. 57oxvi 51priodp.c.7 M91
4M9.611X Inoa, edi. nod319do.t. chpl '531911L3 d33.91670X 3 5aod9 5nodd1or113X clopo? -
Ske '533,17oddra7ox 101 massano..loodu 31 (10/120d71791(3 VOX 513 AG.1 A797)d3190 51.6..270
noi,i-myytpoLyi Ann 53,2 A01(10901 'A70A13713c37101L 00,199 nowiym 53 52oc)971G. 5701(9
Inoxtpin3aL 70 531nod3c1) 31 VOX 531A0A 170X 53 M9X7)X 510111:1D3 531.nn0.gmem9 6(L1
'd 9ES n7odmX p113 40=3(1.1L10 5o#kyo.t. 1531/A0) AC917,(1071X17) c/331.0 570i '5)olpox7oldo, 5e;
nmozcb,3 'iovvoLlo 5702f11(iX pox 9o.. A011110 Ski 5641010101 AOX92061 1771113 0d270120X -
kr) '5 119 1017)71(9d 61311.7131L A109k1(3T1(1. 73)1 97191613 7) Xc/(9e 671 31 M91 M9.6C1X a
1A0713.A4 110X 5101 1d31L 1101070 A193&31c13 39oyli.23 32 Al1.19701 Ac91.2m
ALC1 K7013dViEj
noRocil 5111131(x3 5U.nr.f.y3.o norio pox fork 370X32 mr/d3Tiltf. rA731,3-ri 170n3-ti0n3A.
odyrip GL A3-,1 6po01116,1(39 1d= AG.1 1C9d3L AIL M91 M99.611 A7)C31071 501419 f101 ,(1031((f.
2 1d3o.t. 11((.1 AU.17,)X3E1110X31e131L M)1 M9107)

UT

'd '13-9 IX g,s, ,ac 5101,-pi 5101 510,9dx m9170371 a M9.Gnx M9X1MMIA. X? M91 201113191L3
'd £tc C101 nodIDL, AG.). A1DILX10 M(9113Tif101031. 3471 no.A.q9D po-tpri 5719103t. '1oDnoX3
If.2132f.? 5ctol X? 5kXtd0 511097101701.00 5(101(910)Tik170 0d3L M91 Ska.rpoo. 7)&23
Al9d(1.6. 13.6031.3) X3,2 tI01C(03L kc307X1)0d1L 1109 51037371(9d 170X 01 A013.6, 17).61)7032
40071911194 110W2 10910117/DA7012 AO)CifilD (13dXr(3 7)(13 M91. noo.Tvorapo 'mr)n)ousyldx
51oxdo evp...rpo )o.orDm232.E.71? 'nod3o.odo.t. If.T1 A13311y f4o.. 5ko.rpoi, 'nuott..x3ormso 2360.-ri
3.e01(10 nolz. AG.1 A7)3)110100 01111709(f.101L 131L-?. 5703d11oxrp2 Sodo.r. n701X1o1371 001(/.
-
5lx.nri 592.mo1n3 501(9 'kdidi..? A? (17 G2 11DX 7fonx3i, 092 (p.. nTri 'n3x1knt113.A. 01 nm
709riod76 4q. 113 .ronopyat 03.1 11(f.A.d011) 17)X
Al0C/3/9dd311) 50d1L (10.L A0A.C1f-,19

'3X93 n01901 5(9190,2 501110X3 A3X1113 53 A0111.901 504 SoLcovirrapo knriolmif

pox G. 7odz.odit. 5oInnkcjnoL So.A.cir,LD59dRek/o rI. 5om.sx? 3Dridx1p2? 5on37.17;osa)3.e, G.
51.gnx3 (4.A73x3 /f.nnA. AG.z. toollro 5J1 5D-11.(1( 110X ncol ne--idx7o2 )oDno.goori

www.dacoromanica.ro
 NIJCHIFOIR GREGGRAS 513

nu putini, dintre scitii 50 care locuiesc Rugg Istru, porneste cu cea mai mare
repeziciune si soseste la Adrianopol si de-acolo, trimitind soli, cauta sa afle
pricina pentru care se calcaseed tratatele.
12
1337. Sub pretext cd bizantinii nu au trimis darurile datorate cdpeteniilor lor, tatarii fac
o groaznicit incursiune de 50 de zile in Imperiu, lufnd 300 000 prinsi
XI, 3, 1. La inceputul primaverii, o multime de sciti 51 au trecut Istrul 1, p. 535
i pustiau Tracia romeica ping la Helespont. Iar aici s-a intimplat de au dat
peste niste turci din cei care trec neincetat Helspontul ca niste tilhari si
jefuiesc intreaga coasts a Traciei si pe unii i-au luat punindu-i in lanturi,
pe altii, care se impotriveau, i-au ucis : dusmani pe dusmani, ca niste ciini
care se arunca asa cum se-ntimpla, laolalta, asupra unui hoit. Ceea ce parea
insa neobisnuit fats de celelalte incursiuni ale scitilor era urmatorul lucru :
mai inainte, cind n5.valeau, ca un torent dezlantuit pe neasteptate din munte,
luau ce li se nimerea in cale si a doua zi iarasi se retrageau. Acum insa au
zabovit atit de mult incit cincizeci de zile au tot purtat si minat <prad5.>
si au impins tara pins la culmea necazurilor. Apoi au plecat ducind cu sine/
o multime de prinsi, peste trei sute de mii de oameni cum spuneau cei mai p. 536
multi. Si dadeau drept pricina a acestei incursiuni faptul ca romeii nu se
ingrijisera sa le trimita obisnuitele daruri pentru capetenia scitilor si pentru
nobilii din jurul sau. Aceastd cumplita navala a for au prevestit-o o eclipsa
de luna si una de soare, care au avut loc la saisprezece zile una dupa cealalta,
cea de lima cind soarele se gasea in prima parte a zodiei pestilor, cealalta cind
el se afla intr-a cincisprezecea parte a aceleiasi zodii 52.
13
1337.Povestea vrednicd de a fi ascultatd" a ells atoriei unei tatdroaice din nordul Dundrii
cu robul ei bizantin.
XI, 5, 2. In aceste vremuri 53, una din femeile scite din scitii 54 cei ce I, p. 542
locuiesc dincolo de Istru, care nu avea nici barbat,/nici copii, cind a vazut p. 543
<trecind> pe dinaintea portilor ei pe prizonierii adusi din Tracia (ea dorea de
mult O. se apropie de romei si s5. primeasca dumnezeiescul botez), a r5.scum-
parat si a luat de sot pe unul dintre prizonierii crestini, punindu-1 mai Intii
sa jure ca nu va renunta la convietuirea cu ea, nici dad. ar fi sä se stramute
impreuna prin alte locuri. Tot cautind prilej sa se stramute, a trecut un an
Intreg ; in acest timp ea a facut si doi copii, pe unul it nascuse, iar pe celalalt
il purta Inca in pintece si a capatat o dragoste Inca si mai mare si mai
puternica pentru sot. Asa stind lucrurile, s-a intimplat ca in anul urmator
sa fie adusa captiva si prima nevasta a sotului de care s-a vorbit : acela,
vazind-o, a lacrimat. Iar femeia aceea scita, aflind fireste pricina tristetii
54 Scitii = atarii.
51 SCitii = tatarii.
52 In anul 1337 se Inregistreaza o eclipsa partials de luna, la 15 februarie si o eclipsa
total& de soare, la 3 martie, cf. Grumel, Chronologie, p. 467.
53 In paragraful precedent, Gregoras relatase despre aparitia unei comete. Este un ele-
ment In plus de datare. In 1337 stilt inregistrate doua, comete, la 26 aprilie si in luna august,
cf. Grumel, Chronologie, p. 474.
54 Seitii = atarii.
36 c. 2278

www.dacoromanica.ro
 fiIS SnackHdazaisz V21002)10

4DNXIi.cloo ygeopi. 31Q0 5coo.colo(k 3XD3 5qdzi. 41 doxponnA. nolnTcylop

13bff..1( pox 'nkmpoi 7363k pox 51101 51z33dX 1ti.13dEc3L( SGt.1 5:03q0 pox mrif noltorizdzu
U,2,3 U.1 C3(03.6* i)1 5962111 X? 6(01 '7:7191A.A..3
333L3 5703d130X93,e 5k(19T10(3ik. 61
613.G.
-
31 Ltgorol? 117oT1911u>od 170X U.1 U.139on31(1930d 6(91 nco3you '391trilpg3a3 zdg
zonori 5od1t. 1101 Mat:mil/Du Is. zdpodu. KJ? w pox 01131t.n_tond33.z3 pox
17o#D13x1330 3xD30th3 z 5G.1 5o3l.enx3 5k6311(3106f not mdgel 511.1970 y3c7o11.-
5k000.e 30169T1 5f.i.n33x70x pox 701 n01 4501107.14du 50? 4113X13 5(0d1C/X70 t5U-D901,)(3312
X60 63X23 513goo qgoo (pop rtoroxiR mgdoodu zrr1k1(x.7 -511.14;00,133x zidax
A(06710(bl110 3110 ncolyrikdX 6033x10 Snoom 3 moldAip =mod) ncoditt, -101nd)GLy33
'd fits 5001.9 (1(91/1(p21.(919 next/m01/op pox qgkri ncolnoX3 n13d3cbod3L 70r1tLyxA.1 45th1c3oc1zx
Auldx n3x(1..g31L3 kioz 41ciooloa, -oloorldfldsL. cbs. 1 A ldgmp 0x1odu nt!.a, mDc,ly
-
3X133C7331. 7012 AU..1 031.000M19 130% Ak1 3 5G.Ir3o M)1 ncogpou 1119kM3). U.1 (1)l
pow& potoaxood 971 G.TI imtmonog 32 1012 31 61p. &col mogcondX ruo132el pox 91
5I,tu7lo1(1(Ta1.3 710e,23 &op long -1o3c1:1dd " 91g 91 &Nog Ow; 51.1.2.210 70910D1'710X
(39kth3) zrittrIp, tf.i.ow &pi co.Go9Xd3o.np 01371 (01 .5odgn10 opq 1Trio93<e n01 n011.10y
701311 691 46.9634:1 5? 570i 5z132.3X vonourdoup (101 noaupd.gnzyldi 41c301
41 63D3dx 531&3031. morttArio, 3071130 en tildrida,nic pox 91 53no501(3oA3r1 5(41 -ivAnA
57033x 51,093x3 5t(1.ITAA. r000mricoov xoo,xxf 513 OedX3971 It kX13
91 AOXU..00(331.
3Cbkx23 5)3(3911. 59d1L (101 501(10)12X12
tatC9619 5(22L3dC)10 nou(ochgrooyid) n03.g
=not, dzA. LC tf.nnA. 1d3u Aka. A01 ncodloy (111..A.0aM4109 133X 109(10:1.1d321. 5101 no133A. 570
7od7ou Ak1 41114X1)(30 102L9 /41 (09kX1,0 01k102L31L3 4/10d31011. 513 51p1 5)3(313X 51.6.210
(91.1Lpri? 3X A(91 'Aco.g.nx1 5ttetcbpo? Acoletorbodglaq z_tzx 5(4x kA33x10x
11(0X10A(1.0 U.1 X?
nTri 5olcoyzriXpo ozaXc,I2 doonolavp o (ne../00,R 3(0371,3 (101 (1011101(
motrixa U.A.33x3 Vuotr.dX 3x11onnk

ft

`II 'd LL8

(pds. 513d
'HIAx tI <-> pox zInmx141 M09rtroL3110X 53 &madonna poxilvag
pox ms.nonoldi ziAox nol nox1110v0g cktodeb no) mo1 41v0i7nonn3d 5067d
5:01
nuntondz 11(01977 x? n0v(o1L OX nco1no01(13ul0 m.oldLo -Aznycpanp 5,01 chp.t. 101
7

51701ronn3d '0991o1n01 loos.Gcloosq 61. z_tzx Acopdoo)ng 6413x3 (bd.p.o 71z-r1t;td2i.od1l

(109g7p 5w3Xvrialon, 45(.093x? 1.1.1xclo 51o1x3vox Imp Ak1 *pea. Isk .nkn? 10(10 "0 -13
13(pq &GA.. 5r.1.1 %As) 5U.99zy10.G, 'A701A0T13.4.(i. VOX 10A37191c1313d)9701g
(931(o9Loci
(l01(0C/21.
noilzipq
A,91 tl0A13cia 'n01no3.c. 791g 101 n3.g.13x3 qr.gd9x no nonori 51o31n10)na
5(ox1Ao113).1. kRk4 173X (43V(011. doo. 131)10(3.6 45314031 110.693X33L/0 5k1
50211(?19i

www.dacoromanica.ro
 MICIIIFOCR GREGoRAs 515

si a lacrimilor, nu s-a suparat pe barbat si nici nu a devenit geloasa pe nevasta

lui, ci a cumparat-o si pe aceasta atit ca sa slujeasca la treburile gospodariei,
cit si ca sa fie o mingiiere pentru barbat, cind avea s-o priveasca foarte
de aproape. Iar dupa ce, ivindu-se prilejul <femeia scita> a primit dumne-
zeiescul botez si a venit si la Constantinopol, cea dintii sotie alergind catre
patriarh striga si se lovea cu pumnii in piept si spunea ca e nedreptatita de
catre scita, care i-a luat barbatul. Intrind atunci si aceasta <la patriarh > si
explicind in amanunt imprejurarile, asa cum se intimplasera, nimeni n-a
putut, dupa dreptate, sa-i aduca vreo invinuire, fiindca era seapina amin-
durora ca una ce-i cumparase cu proprii ei bani, ca sä zic asa, de la niste fiare
salbatice. Cum insa toti taceauf si nu puteau aduca nici o invinuire, p. 544
ea insasi a dat urmatoarea solutie problemei : pe de o parte i-a dat drept
zestre barbatului slobozenia, pentru cit a trait cu el si pentru copiii pe care
i-a avut de la dinsul, iar femeii ar fi vrut <sa i-o dea >, dar nu putea din pricina
lipsei de mijloace si a faptului ca se afla in tara straina, cu doi prunci ;
de-acum, a spus ea, dupa ce-si va fi adus ceea ce a fost dat pe ea, sal plece
cu barbatul impreuna, iar eu voi mai famine mai departe cu copiii, catind
la mina iubitorului de oameni Dumnezeu". Aceasta judecata au laudat-o
toti, impreuna cu patriarhul, si s-au minunat de firea cea 'Malta a mintii
aceleia de femeie. Dar n-a trecut mult pins ce pricina sa-si capete incheierea
cuvenita din partea iubitorului de oameni Dumnezeu, care judeca de sus,
fara partinire ; caci, pornind femeia sa -si stringa banii de rascumparare si
colindind locurile invecinate, de-a lungul Traciei, unde-si avusese mai inainte
locuinta, a cazut din nou in miinile scitilor care navalisera pe neasteptate
in Tracia. 5i ea a fost dusa in robie, iar barbatul a ramas sa traiasca mai
departe impreund cu acea vrednica femeie de neam scit.
14
1351. Genovezii interzic accesul navelor strdine, bizantine fi venefiene, in Marea Neagrd
si impiedia comerlul cu teitarii de la nord de Dundre
XVIII, 2, 1. <...> Si, in vremea aceea, treizeci si trei de galere venetiene ti, p. 877
au sosit la Bizant, impotriva cetatii de la Galata a genovezilor, care incepusera
razboiul de multa vreme si ii amenintau pe venetieni cu nimicirea 55. Caci
genovezii acestia, imbarbatati de nevrednica victorie asupra bizantinilor in
lupta aceea navala fara glorie 56, nu mai erau in stare sa-si pastreze dreapta
judecata, ci ajunsesera sa viseze la hegemonia asupra intregii mari. 5i, insu-
sindu-si mai intii Pontul Euxin, pentru cistigurile ce veneau de acolo, nu
numai ca le porunceau bizantinilor ca niste stapini si cu cea mai mare in-
drazneala sa se indeparteze de Meotida 57 si de Tanais 58 si Inca si de Cherson 59

65 Razboiul intre genovezi $i venetieni incepe in anul 1350, cf. Ostrogorsky, Geschichte,
p. 435-436.
56 Este vorba de razboiul de la Galata" !rare bizantini 1i genovezi, terminat prin dis-
trugerea flotei bizantine construite de loan al VI-lea Cantacuzino, la 5 martie 1349, in Bosfor.
Razboiul, provocat tocmai de tentativa bizantinilor de a-si construi o flota, 1i, deci, de a-si
reface comertul maritim, nu a Impiedicat totu1i incheierea unor not tratate intre Imperiu
$i genovezi, favorabile celui dintii. Motivul era pericolul venetian. Cele doua puteri rivale, Venetia
si Genova, incercau fiecare sa-si atraga de partea ei Bizantul, marea victims a acestui conflict,
cf. Ostrogorsky, Geschichte, p. 435 436.
51 Marea de Azov.
58 Donul.
59 Veche posesiune bizantina in sudul Crimeii.

www.dacoromanica.ro
516 NICEPTIORUS GREGORA

)(al TcocaSoc, gTL TE Xepaaivoc xcci Oacc Tidy Zxuac7)v 67E4 TOv qaTpov napcaiccc
Ead xcopicc nepLnXiovTac 4.7rope6ea,9-ca, nAilv ij or1 oscv iE ccUTi5v Td kvS6aLp.ov
al. «AA« xoci. BeviTmok c6To6; 'r ixetaev imilAccuvov 1117copiac, tcai-rvo
gxovoric Ocrov o6Sinco xcci. TpLi)peaL auxvcac TOv cazivoc T06 I16vTou auyxXit-
saivTic XCCTOC TO TOU EccpcirctSoc ispOv XCCTCC6Tii6CCL SexocSeuT-hptov Tupavvtxdv
xcei fliccLov, EG -avec itiv pouX6ElevoL Toy E5Eetvov 7c6vTov cianXeiv Ts xcci ixrcAci:v.
2. Toirro xai 7rOcv-rcc4 µev -hpalcre npdc Tccpcxxiv Aoy aEi. v, 6E; ,actAc'ETTLoc &nag
iaTtv 6 Pkg. irdtvTwv Si p.CcAusTa BeveTtxo6c, xpilloco-i 're xsci vccuat vocxpoi.c
MIL piTpOLc TCAeovex-cothrac.

www.dacoromanica.ro
 1 CI-11FM GREGORAS 517

si sa nu faca negot pe mare cu tinuturile de pe coastg, de dincolo de Istru, ale

scitilor 60, fara ingaduinta lor, dar chiar si pe venetieni i-au izgonit <impiedi-
cindu-i> sg faca negot in acele locuri si au avut grija, ca niciodata ping atunci,
sg inchida strimtoarea Pontului 61 cu multe trireme asezate -um linga alta
si sa aseze la templul lui Sarapis, in chip tiranic si prin violenta, vamg pentru
cei ce ar dori sä intre si &á iasg din Pontul Euxin. 2. Acest fapt i-a pus in
stare de agitatie, stricindu-le socotelile, pe toti cei care-si petrec toata viata
pe mare ; dar mai mult decit toti pe venetieni care-i intrec in mare mgsurg,
prin averi si nave.

60 SCitil = tItarii.
61 BQsforul.

www.dacoromanica.ro
 ILIANNHE 0 KATPAPHE

ETIXOI TOT KATPAPH EIE TON EN (IPIA0EOSIOIE CAOEOC)TATON

KAI PHTOPIKOTATS2N NEOOTTON ANAKPEONTEI01

Tic oUx et8e Tiiiv Onsciv Top)

TOv Ne6cpuTov TOv Tcd<vu;
8; &7T6 TLvoc Oveipou
xca 8catiovLeo8ou; at a.6
5 TOv gyxicpcaov 6oeics47),
xcci TLvcc cppLx<21 Xi-yeL
xai ICC( pcotexLv1p.ivcc,
xcei cpocvTgeTocc yevic&ca
lisT'OXiyov nuTpLcipx1c,
10 ijv 7coXA-i1w iveireL iivuv.
8o:Lp.ovacpcv xcaoykpLv
xoct TpsAA8v cpaocrocpoL8Lv,
i1cepo7TLx6v 8i &yaw
xcct cpLA6cpyupov g6xcoc.
15 To5Tov viliv 4,L iv 7spo,9hrsco
xoct Tag X6yoL; tcr-copirc.,).
Tic xoct 7c60.Ev O yevvciaccc;
Tcliv Ewcrx(7)v cpccat yevicr.aocc
xoct Tc7)v MoXucrx<7.1v nwrpiSocc,
20 xcct nocTgpccc BAccxLioTocc
..3 TOMO! XCia 41:1poviC iAccv OvTccc,
TO 8i yivoc 'AX(3c4viTou,
auyxpcc,46vTccc [ix-re( BAdexcov-
To5Tov gcpuo-ocv TON/ phyce»
25 ligof3dcp(3o:p6v TL Tipcc;
< >

51 Tip [Lev yivvyjv gaTL BAcixoc,,

'AApccviTlc 8i Tip 64 nv
Tot;8i adv.ocToc Tip, .94;Lv
BouAyccpccAPccwropAckxoc.

www.dacoromanica.ro
 10AN KATRARES

loan Katrares. vestit copist de manuscrise din secolul al XIV-lea, este, se pare,
si autorul unor mici hicrari cu caracter literar-filozofic si satiric (dialoguri, pastise
dramatice). Opera sa de scriitor nu este Inca bine cunoscuta. Poemul din care ex-
tregem pasajele de mai jos, de fapt un scurt pamflet, e Indreptat Impotriva unui
calugar, pe nume Neofit, cu pretentii de filozof, teolog, retor si care aspira chiar la
scaunul patriarhal. In pofida Incercarilor facute, nu se poate stabili exact identitatea
acestui adversar al lui Katrares. Poemul ne intereseaza. Intruclt autorul atribuie lui
Neofit o origine vlaha. RidiculizIndu-i vorbirea, el reproduce totodata termeni straini
limbii grecesti, folositi de cel incriminat ; s-a emis ipoteza ca ar fi vorba de termeni
de origine slavo-bulgara si roma'na.
lidifie folositd : I. Duicev, Bdlgarski dumi vciv vizantiiski stihove of XIV vek,
Sbornik na Balgarskata Akademiia na naukite i izkustvata", XLI, Sofia, 1945, p.
130 150.

STIHURI ANACREONTICE ALE LUI KATRARES DESPRE

NEOFIT CEL iNTRE FILOSOFI PREAFILOSOF $1 FOARTE
ISCUSIT INTR-ALE RETORICII

Ambiliosul calugiir Neofit, Personal ignorant fi ridicol, la origine pastor fi care

folosege in exprimare cuvinte negrece§ti, are in ascendenta sa viahi

Cine nu 1-a cunoscut pe vestitul intre toti Neofit, caruia din pricina v. 1-25
vreunui vis sau a vreunei vedenii dracesti i s-a tulburat mintea de spune
lucruri ingrozitoare si alaturea cu drumul inchipuie ca o sä ajunga in
scurta vreme patriarh, daca o sa -i creasca barba mare. Calugar stgpinit
de demoni, biet filosof nebun, trufas peste masura si foarte lacom de bani !
Pe acesta o sal vi-1 infatisez eu acum si despre el o sa vg povestesc. Care si de
unde i-e stirpea ? Se spune ca s-a ngscut la Soskosl si ca ar fi de basting din
Molyskos 2 si ca. pgrintii, Stana si Fratila, ar fi vlahioti, de neam albanez,
amestecati cu vlahi. Ei au dat nastere acestei argari 3 mixobarbare 4 < . . . >.
De neam este vlah, la infatisare albanez, iar dupg alcatuirea trupului bulgar- v. 51-54
arvanitovlah 5 < . . . >. Cind se Intimpla, spune si de KXoxo-revETL si de v. 63-119

1 Soskos nu a fost Inca precis localizat. Se pare ca el trebuie situat in apropiere de actuala
Veria si de Edesa (Vodena) in Macedonia, cf. Duicev, op. cit., p. 146, n. 1 cu bibliografie.
2 Nici Molyskos nu a fost identificat pins astazi, ibidem, p. 146-147, n . 2.
3 In text se foloseste cuvintul monstru" cu sensul de produs neobisnuit al naturii".
4 Prin mixobarbar se Irrtelege de obicei, in textele bizantine, un strain elenizat, bizanti-
nizat prin adoptarea limbii grecesti si a ortodoxiei sau un bizantin care are intre ascendentii
sai straini.
5 Un serbalbanitobulgarovlah" apare in Cronica Ianinei, atribuita cIndva in mod
gresit cronicarilor Comnen si Proclos, cf. L. I. Vranoussis, TO xpovocOv TCJV 'IcaavvEvcov
XCCT' &vV eXaOTO V 871110)87) intTOtlip, "Enelvic Toe Meacwat.xoti 'Apxdou", 12, 1962, p. 101.
Vezi, de asenmuea, Dj. Sp. Radojieid. Bulgaralbanitoblahos" et Serbalbanitobulgaroblahos"
Romanoslavica" 13, 1966, p. 77-79.

www.dacoromanica.ro
 520 MAJNITES CATRARES

< >

63 .6-rav ai xoci. cruyruykiveL,

-r6 KXoxo.revETLv XiyeL
65 xal TO xXcfci3ac met TO Poivov,
xcci TO xc'epccre xof3k-ra,
-rino-re ape-rei: Al Arp L,
wrce tie noypewrre Xo-r1.-.-cc,
ti7Cclep7ca -r& xoXocpate'rce.
70 To6Tou 6 Tra-rijp 6 alreipay
67ceEat-ro xpupicoc
iiSalrep lIptatioc -r6v Trance,
7rpOELak OttLCCL TO ElEAAOV,
64 xcex6v TL 7TC6T41c gaTOCL
75 X.Cd TL Tipac -rc"iiv krrio--row-
(Lc g'oUv av1XLxL60.71,
MaTtouxcle-rog exceXaro,
mei xoLpopoo-x66 Tip xXcicrev,
ixop3cbge crupETT41V,
80 g7C04E X TO 8cepr06pLv
xcei auxvc'exLc ixexpCeyeL-
Xipeo, Xipo) -raceTcevizsoc.
cayac 8'gr3oaxe mei xotpoug
xaL Tee virrLa -raiv ii6azo.w.
85 `Slc 8L8ciaxeL nciv-ro4 licle.9-e,
&ray yevvraL Trpoc-rdc-r1c,
-reic t.Pux8c4 -r&; -r6iv Ccv4pc'inscov,
inreTtas& sk TO cc.r6tza
-rag ilac-rotc TOLL, -t-4)v 7rpoPcfc.reov
90 k TL cpckpliaxov r6 yCeXce,
XCCaMpT41pLOV TL Trivcov,
iva xcei -r6v voiiv xc&cip-r)
xal cpLXocropiav µa.91).
Te7w iiev ol3v alyeIv TOLL, TrXeCa4ccg
95 X6xoL 8-hrrou,kv cpav6vTec
8Lea7cdepaEav e6akcoc,
'Oaev 8ilacx4 Tok Se67r6-ra:,-,
ELF OeacraXovix-iv Tp6xeL,

www.dacoromanica.ro
 IOAN KATRARES 521

xXCc6ce §i de 6oZvo' ySl xdcpccre xo6iToc, ceva crcpeTel: AvarrpE, vTo: (IC noypetirce
Xo-rt.'rct, pap= Tet xoXocptMeTct 6. Tatal care 1-a zamislit, prevazind,
cred, viitorul, ca va fi cu totul rau i un monstru lipsit de credinta,
1-a dus intr-ascuns in alta parte, precum Priam pe fiul sau 7. Cind a crescut
in virsta, s-a numit Matzukatos Si Porcarul, topaia cintind din fluier, cinta
si din tambura §i striga adesea Xipco, Xipco nAccrocvKce 8. P4tea caprele §i
porcii §i viteii. Cum invata sufletele oamenilor, cind a devenit conducator,
afla acum pe de-a-ntregul : isi punea gura la titele oilor, bind laptele ca pe
un leac curatitor, ca sa-i curete i mintea §i sa invete si filosofia. Dar cum s-au
aratat lupii, §i, fireste, au sfirtecat indata cea mai mare parte din capre, el
alearga la Tesalonic, de teama stapinilor, lasindu-le pe celelalte nepastorite.

° Cuvintele straine din vorbirea lui Neofit ramin obscure. In articolul citat, I. Duicev
a Incercat sa identifice In ele cuvinte bulgare sau romanesti, propuntnd unele solutii interesante.
Din pacate, cuvintele se leaga prea putin de continutul portretului satiric, Incit nu totdeauna
solutia propusa de I. Duicev convinge. Verosimile ant, din cele citate aici, karate goveda =
mInati vitele, sfeti Dimitri = sfIntul Dumitru, cf. Duicev, op. cit., p. 147 148.
7 Avertizat de oracole ca fiul sau, Paris, va aduce pieirea Troiei, tatal acestuia, rege/e
Priam, 11 Indepartase din cetate imediat dupa nastere, destinindu-1 mor%ii. Mama lui tusk
Hecuba, 1-a salvat Incredintindu -1 pastorilor din muntele Ida.
8 Cuvinte obscure. Poate e vorba de lerui ler" din collude.

www.dacoromanica.ro
 522 TOANNES CATR,ARDS

Tac AOLTrac eccpsig c'evOtlouq-

100 gvacc xeipeTou. Tip x61/1v
xoti xcael.Tat N(41podoc,
o yevv&8ac Twv apetz.p.cfc.row-
gcc[LEE13eL 8E Tip xVijaLv
xaL Ne6cpuToq «xoLEL,
105 Alop.LTEAccg toy TO Trpc7)Tov.
oi.grao PouX)Petc xca 7Tpcfcce4
pooAvra6 cocpk yevka4ce6*
xecaccp430.c Tip yAitiTTav TECoc
Ex T-7)4 npc:rip cruvlDttac
110 xca Ta npc7)Ta. [Lev ixf3cIAAEr.
TO 7CpeTU xocTU TpExcips
mod xoXOTa.v "TpeTepipe.
'EnetT'iyxeLpei. Tag A6yot.q
xoci TINGC 7COLEZ a'gccipvlc
115 SOyilcc Toc XaTat Accrivciw
npd tuxpo5 poaxOg Tuyxckvwv,
IscivTa 8E tiecrTdc aoXoixcov
xcei papPCcpcav Tptap.upEcov
litxpi5v TcviLv aeOvTcov'

133 o68k Ili.v8cepov ecykywo,

oUx'W[LiAlcrev `01.1.11pcp
135 Tc7.) Tc7)v Adyow xoAocpiiivc.

Tex BouxoAucti: 8i p.Ovov

giiccae Tou OeoxpiTou,
60tv °Be TO Cr OpiTTELv,
XOC1 TO aiTT'civ.vcBec AeyeL»

140 xca xocAclic &t.tiAyer.v atycc;*

www.dacoromanica.ro
 IOAN KATRARES 523

Aici isi tunde pletele §i se face nazireu 9, acest neam de ticalos ! i 4i schimba
numele i devine acum Neofit el care mai inainte se numea Momcila. Hota-
rind §i f5.cind astfel, dore§te sa devina intelept. Purificindu-0 indelung limba,
o curata de naravul de mai inainte, leapada mai intii pe npeTU xccri Tpex&pe
§i xoX6rav Tr pe'recpipe 10. Apoi se apnea de gindit §i face pe nea§teptate ni§te
cugetari impotriva latinilor el, care cu putina vreme mai inainte era un
cioban, toate pline de gre§eli de exprimare ,side <cuvinte> barbare, in numar
nesfirit sau aproape cam ap. < . .. > . Nici pe Pindar nu 1-a citit, nici cu Homer v. 133-140
nu a stat de vorba, cu el care e culmea elocintei. Numai Bucolicele lui Teocrit
le-a invatat, deoarece tia A. cinte din fluier si sa spuna oitelor bir, bir !"
i sa smulga bine caprele LI.

0 Aici, ascet, calugar.

10 Cuvinte obscure. Duicev, op. cit., p. 148, n. 4 apropie pe trekal e de rom. trece, trect.
toare. Amintim ca in dialectul aromanesc se intilnesc de asemenea cuvintele pri le = pe ce,
cafe --= de ce, tricurci = trecura.
11 In istoriografia noastra textul lui Katrares a fost folosit, pe cite stim, pentru prima
data de Murnu, Vlahia Mare, p. 149. Recent, el a fost comentat si de Diaconu, Les Petchend-
gues, p. 101-102 ; vezi si N. . Tanasoca, Revue Roumaine d'histoire" 1, 1973, p. 74.

www.dacoromanica.ro
 AHMHTPIOE 0 KTAONHE

'PLIMAIOIE ETMBOTAETTIKOE. EITAOH AE AIIOAHMHEANTOE EN 'MAIM

TOT KTPOT ISIANNOT TOT IIAAAIOAOPOT EIII THE TIATPIAPXIAE
TOT KTPOT (DIAOCIEOT.

col. 1000 "Anti ai TOUTWV XCti TiVCJV «11.0Crli.acTcov TOCTOCUTTIV CCUTOV OLTCCELTIptIOUCTI
Six v "0.rt xeLti.Livoc tLeaoiiwroq UnepVcc Tacq earckv-row aniaac, clvilyeTo ev
eiq Tev 116wrov c'evkAeL T6v 'la Tpov, ixaTipo.).8.ev oUx OnepcXeow, OtAXac TCOL-
tae
pcucX6cov ILanep -rmic Upcaoy6 r &S 6k9.a;. 'Hxe Se ReT'OXiyow, xat of tima'alv
aetacvoihrn napeaT(7)-rec dcpxetv wpOc ataxoviav eacixouv, .0-qpiow i.&AXov aela6-
1Levoc, oUx ci,v,ap6mov xat =Eau))) &rap iltulv ciprOccraL Tic OrcXot xat xLvau-
veUeLv, dtXXorptoug 6vTac, orcep Tiic IN.LEov eXeuetplac; Toaotvov tav ay, e6
xat p. aean61.1g i'rUyxavev 6v, novlpd; SE TLS npotepov xat TroXe[uoc. EI-ra
ileTar3oaclw Tocoirrotg icarrew Urcip lipiLv geaiaou, aTecpavoi5v exAvp xat Trek...sow

www.dacoromanica.ro
 DEMETRIOS KYDONES

Nascut In 1324 sau 1325 la Tesalonic, Demetrios Kydones era fiul unei familii
Instarite. Taal sau era in serviciul lui loan Cantacuzino, viitorul 1mparat loan al VI-lea
(1347- 1354). Dupe. moartea parintelui, intra el insusi In slujba acestuia, in anul 1341.
Prin aceeasi vreme Incepe s5. 1nvete limba Latina cu un dominican spaniol. Demetrios
Kydones Imbratiseaza. cauza latinofronilor si sfirseste prin a se converti la catolicism,
In 1361. Sustinator al politicii de unire cu Apusul, dusman inversunat al oricarei apro-
pieri de turci, 4nsoteste, in calitatea sa de ministru al imparatului, pe Ioan al V-lea
Paleologul (1341-1391, de drept ; 1355 1391, efectiv) la Roma, cu prilejul vestitei
calatorii a acestuia, jucind un rol destul de fnsemnat In realizarea unirii religioase (1369-
- 1371). Esecul acestei politici 11 face sa fie Indepartat din functiile publice ; se retrage
o vreme la Gattilusii din Lesbos. Dupa o revenire, paraseste definitiv serviciul In slujba
imparatului in 1385 si pleaca intr-un fel de exil voluntar la Venetia (1390-1396). Moare
In Creta, In 1397 sau 1398. S-a spus cd ar fi revenit 1nainte de moarte la ortodoxie.
Autor fecund, Demetrios Kydones este cunoscut mai ales ca &educator si populari-
zatoz al operelor teologiei catolice in Bizant. A tradus in limba greaca Summa contra
Gentiles (1354) si Summa theologica (1355 1358) ale lui Toma din Aquino, alte lucrAri
ale aceluiasi, opere sau fragmente din operele lui Augustin, Fulgentius, Anselm de
Canterbury, Pierre de Poitiers, Ricoldo da Monte Croce. A scris el insusi mai multe
lucrari teologice originale, mai ales de polemic, religioasa, indreptate impotriva pale_
mitilor. Demetrios Kydones ne-a lasat de asemenea mai multe discursuri si o foarte bogata
corespondenta, de mare interes istoric.
Edifii folosite : Migne, Patrologia Graeca, CLIV, col. 961 1008 (Demetrii Cydonii
Ad Romaeos deliberative) ; Demetrius Cyclones, Correspondance, publiee par Raymond
J. Loenertz 0. P., I II, Citta. del Vaticano, 1956 (ep. 337, vol. II, p. 272-274).

DISCURS DELIBERATIV ADRESAT ROMEILOR A FOST SCRIS

IN TIMPUL CALATORIEI LA ROMA
A DOMNULUI IOAN PALEOLOGUL, IN VREMEA CIND ERA
PATRIARH DOMNUL FILOTEI

1366. impdratztl Than al V-lea Paleologul a feicut cu marl eforturi o calatorie pe Dundre
pind la Buda, in cautare de ajutor pentru Imperiul bizantin ameninlat de turci

Dar in afara de acestea, pentru care greseli se va cere sa dea col. 10 )0

in asemenea masura socoteala ? Pentru ca in miez de iarna, peste asteptarile
tuturor, a iesit in largul Pontuluisi a urcat cu corabia pe Istru, nu traversindu-1
de pe un mal pe celalalt, ci ferindu-se de maluri ca de niste stinci ascunse
sub apa. A pornit cu oameni putini, de pareau cal nu-i sint de ajuns nici
pentru ca s5.-1 slujeasca la masa, urmind sä se roage de fiare mai degraba
decit de oameni ; si avea sa-i convinga sä is armele pentru noi si sa infrunte
primejdii ei, niste straini, pentru libertatea noastr5.. Pe un asemenea om,
chiar de s-ar fi intImplat O. nu fie stapin, ci un ticalos si un dusman care mai
tirziu transformindu-se s-ar fi expus la atitea primejdii pentru noi, trebuia sä-1

www.dacoromanica.ro
 szg sana.Layeacc sarsociA.3

103 1001 vox li.nro vox litooDIf...tn3yao. la vox/T m2d.nol 01

(1c120 170n93137o1371 4moci3A.
tkolDiArt 120x
'n017o1913# vox nocbdszu. 9o)(3 Oucteg131L3 mrrailf. 170e9132
Snot Snochodthod xcio ionxcp > <

ivvaLaiva
L£

'd ZLZ

5I.Lno3IL 701970 vox 5E1.1LSIX 639U.)(11.3A3 51271t?. 7.91 7211o7i71oodl noD roAracb 91

-
not n9Thoy vox ST 7713Ti AodWiTi Alm? 573n. -
&pi chp. >ioR nonocIX 32 170.8970 oolrool vox nrolrpocd000t, A130771 119 91 53A.ncb393
01001 chp. 9 59)0ox SwgcboaLzv
d ELZ &wilt. n.3103A.4 ea71ktD(4. non 59x33 5901 7e1371 Medxz-ri roorrikRoolio 5noo,
51-toaTio133t2o 57oo.novori o10t,D3X33 119 IR nco) Sioriloy 541o1L(9liplo &Troll)
pox /510 nkt.yoz. 5Lta17olt.c7p vox 54971 5993390 no 413yp1 pampa. n
Anil; >p1371 -
lay 0l:o1:9DA,d13n3 IMLucty A3ri90rki.on?510 9090 5N)N1z.3 kt AC91 Ac0170101071002
mo.O. .ximomox 71 n0'u 91 rv73n37od3XD4 3D 7oln731 xrcto 9u.)? A(91 AC0171717171dA.
m% 4A3T1CI.tX703129 101(10,7 110X 9d1L 01 AC919 5131,q3,19 5C? U.91,1.#93.04 -1331L0d11
6A3'd 531A000A4 A099 A9d#X3 5101. 52,09 Vt1177X197771R3RkIlll? 139c16 apt)? coddp nol9x
vox 5oc7odd7od 5cori9 133L.3 vox olnol 45)31thoDoylcb >?o.. opchou 51.0i 511191 177.G977191319
A13d0 5101mpd.onop 31 vox 51od170x 5D.134,1371 5o>3 13...°33 '170#D1r-ca nox.olon vox
59197o noD9 novollo 9 50A91( A3 U.1 &mi. modorgthod 70399321701op poi.? vox 3x)ov -
dttri
loinoriirR ncton.q.chooz 5io1, 19339 A(Ii.1 '1n9311loynob nisKoclo 513 Snot 5.D1mr(23
vox AG. oi.nnoti3R3aq 1913.71 n93.. nonio 0.9DoritaDT vox oy.ylp 32 109 nip- lac? Ca
iiDnonnD A(01 noodfdcbod roonitop mocl?iod)nox (0133101i, 90 d;oA naeltnli-Gy, 17ox
lochooL no-nip% 513.6trid9 '51371tr..31o? m2,yvp loxr 531.c1y7170x c10 (byyou Ann wig
-
1Driod9cb .13/199 xLe'Dio 41 5( 1919 117X A2711i.cd1031 510 0 An Ar AORAR '(Led)13y3
51113 13dCpX3M19 5101 A1913.69701d 1900.6.)(3913 771 7713X10 4170.0.03)111OX ((01901 AOA971
10(331(71d-1,371 A(01 ACOdfddX,Ei 531A51.0XO3 119 (,\(T1 nttRpop 160(91 n 1A11 nt.p. n7o34j
loolnoXd?_tarl 913 177X A(01 A(01f1(031.3,00X 5(101(101 4170g97olfynd) 50097120M12 A371
A1397#A10y lard 'noxyou SctonrbonnR A7719,3 177111C0X911(19 1.70X 5(2 xno 1900X1R7o
A73t131L 5901 451O1Anox70x.13 9 :fn.' turn AL!..1 A1(.191.4.371 h3Dt463 4noo3x137o n7019 511
C(.2117on7o ivoyEj ske,n9o170x12 633aLco9odoL li.z.unvox1ci31t. AMIC,101 A971 A20 A(01 A.(2d2Af

Ski Sktar.. 5(092 3.L03.1 vox Soicx, 451/..g1oc131q vox 9xk1D3 lop nnn tf. 19x10 Af.p.
91Llo noD tooldolttDochi. v97ort))37i7o TiR moi,noa. nttnciDomxig mos.9,.g9m Stax1t.c4
5ii.x912 59o1 5no4ya n919lltilood7ost. 513)C9),D1L 5101 91o? Ac9147111.901% 12L3 -490A
11

www.dacoromanica.ro
 DEMETRIOS KYDONES 527

incununam si sä-1 daruim cu toate onorurile si in timpul vietii si dupa moarte.

Iar dad/ asa cum era si avind chipul prea maret si prea dumnezeiesc si mostenit cot. 1001
de la strabuni nu a ezitat totusi mai apoi sä roage pentru not pe barbari < . . . >1.

SCRISOAREA 337
1386, toamna. Fugind de ciuma, prietenul necunoscut al lui Kydones cclruia-i este adresata
aceasta scrisoare s-a refugiat intre vlahi. Viala lui printre ace;stia este foarte grea. Kydones Li
amintefte de suferinjele de acasd, mai rele decit cele prezente. Ii candoleazil pentru moartea
tatalui si -i dore0e grabnicii intoarcere.
Sosind, scrisoarea ta ne-a umplut de bucurie si de mihnire totodata. p. 272
Caci faptul de a o primi dupa atita vreme si de a afla dintr -Insa ca ai scapat
de ciuma 2 §i ca peste putin te vei reintoarce caci bunul Lapardas ne-a
comunicat acest lucru ne-a bucurat asa cum e firesc <sa-i bucure o ase-
menea veste> pe cei care se pregatesc sa-i primeasca pe prietenii for foarte
apropiati, dupa o indelungat5. absenta. CIt priveste faptul ca traiesti greu, in
societatea unor oameni rai si pe care nu-i intereseaza nimic altceva / in afara p. 273
de jaf si de betie 3, aceasta ne-a provocat o mare mihnire, caci ne-am Inchi-
puit cit de grea este <pentru tine> tovarasia unor oameni cu obiceiuri cu
totul neasemanatoare <alor tale>. Dar am aflat despre faptul ca suferi din
pricinile acestea nu atit acum, din scrisoarea ta, cit chiar inaintea primirii ei ;
cind plecai, prevedeam ca vei suferi, stiind cit de potrivnic modului tau de
viata, si naturii tale este omul lipsit de cultura si barbar. Cum insa si faptul
de a sti sa Induri cele ce yin din partea soartei si sal te comporti potrivit
virtutii fatal de oameni si fatal de imprejurari constituie si el o parte a filo-
zofiei, is seama si to insuti cit de buns este cultura in mijlocul barbarilor
lipsiti de invatatura. De aceea si lacedemonienii ii sfatuiau pe fiii for sa se
pazeasca de betie, punindu-i sal priveasca pe iloti si infatisarea necuviincioasa
pe care o prezentau dupa ce se imbatau. Si Inca un lucru sa-ti fad mai
usoara aversiunea fats de sederea ta Intre barbari. Caci nu lipsesti fiind
plecat din <vechea> Atena si de sub domnia legilor, ci traiesti acum in mij-
locul unor oameni care nu se deosebesc prea mult de cei pe care i-ai lasat
acasa. Stii doar ca si la not sint unii carora nu li s-ar lasa nimic in cask dad
cineva ar permite sa se ocupe de bunurile sale aceia ce intra cu forta, oameni
mai cumpaniti decit barbarii in aparenta numai, datorita faptului ca prac-
1 In acest discurs Kydones face aluzie la calltoria lui Ioan al V-lea la Buda (1366), unde
se dusese pentru a solicita ajutor In momentul de criza prin care trecea imperiul. In pofida
afirmatiei lui Kydones, tratativele nu s-au terminat cu succesul scontat. Ioan al V-lea a fost
insotit In calatoria sa de un numb" nu foarte mic de persoane, printre altii de fiii sAi Mihail
si Manuel si de Inaltul demnitar Georgios Manikaites. 0. Halecki plaseaza discursul in iulie-
august 1366, presupunind a el a fost rostit Inaintea unei mari adunari cu caracter politic, la
Constantinopol. ImpAratul era in acel moment blocat de bulgari, din pricina unor conflicte mai
vechi, la Vidin. Indicatia din titlul editiei Migne, potrivit careia este vorba de o calatorie la
Roma, este gresita, cf. 0. Halecki, Un empereur de Byzance a Rome, Varsovia, 1930 ,p. 111-137
si 143-144.
2 Este vorba de ciuma care a bIntuit In fntreg Imperiul bizantin si In Europa In a doua
jurnatate a secolului al XIV-lea.
3 Kydones, ca mai toti scriitorii bizantini, nutreste un profund dispret fatal de popoarele
strain, considerate barbare. Caracterizarea pe care o face vlahilor nu trebuie desigur luata
ad litteram. Desfatarea cu pl5ceri de ordin inferior (be %ia) gi traiul In afara legilor (jaful) sint
traaturi am zice clasice pe care scriitorii bizantini le aplic5. barbarilor".

www.dacoromanica.ro
 528 DEMETRIUS CYDONES

tiorra p..e-caninrouatv, olc OCEi TO -r6-eivoxAogv, x&v xoupo-repov TOL; 7CCCISSA-

a6VT06, ckvtap6-cepov. xat at; viiv BX &XoLc 6t.ttAclv T(JV 7CoAt-calv i'rceAdc&ou. eUXW-
ILE.8X 89) V5V tLiV aE "C-71; TEM/ eL7LOCLSEUTWV ClUVOUCIrtOCc OCLO:A.AocyThica, iixovs-oc SE
7tap'4Iplic VA) 7CMXtvc.38-7)crat, µrjSe tLETO: xanvOv 7rup 111.),Ck Ovolutaca. `H Si -cot',
narpOc TeActrrh rjµ&S xca (IXAcoc Aunljo-acs-cc, Sol aE xca c2 cp.i7c paRAltov viocacv.
61.1.64, Onip eicoaccc, Aoytal.L6) xod npic TouTO xplo-cillevoc Pov otaecc To net&oc.
xca pip o Thy H6ALv civccAWcraq iv-rca"),acc Aor.1.214 noXXol.4 ixecatai TCC6TCC aoc
appoiivTag, no7o; S' &' Vi m-% ctcpiXot xca r6 tier& noXViiv Sucr-cuxii.v
-cc 0.ctVCCCO; Wede0c 61, 971 1 Tii4 966voc eccpaevciac =INTO) az avyxwpii.v.
p. 274 eaXec xat nap& 'rag oixiEocc voaclv i-ceAs&ra. ToiiTo/S'icrrtv coxiic ixeivov
TeTunxevac. Se& nc'v-ra netpi5 fikTpov kncTcakvac Tp Al'inn. TO Si tch napOrra
Tiro UaTct-clv ixeLvcp TEASOTCISVTL Aivroupytocv eicseveyxav 11,1) crot TapOCAV ifITCOL-
eiTo.). oUSetq yip &v am voiv gxow Toos-o AoytcracTo, elak bcp'iLv bccoA681c. 'crct.cce
Si oUS"ia-rtv irre SLiAtirec oU ^rec r v uticov ixetvco i.t6vov, &AA& xat -at TEL)? SoISAo.)v
Un7jps-ci5v. 6aT'o833ixeivov ay.= ypcicpovTa Sta0.7jxac xat x?- you vit.tov-ra
p.7) npd nctv-rcov -61'4 a-71; eUvotag p.v-oraijvca, 8 xat 7Ci7CEICF1.10CL (LET& Thy end&
voSov OUTGO c sophaitv as 7rE7rpe yµevov, .1-Fav it auyyevi5v am, TripoOvvov Ta
Stxata xat EL TLC, ayvov.ovot-t) -roi3 &collator-roil pacrtAko4 xcoALaovroc. 1.1.6vov anou831
npoolcrrco Tfi inavoScp. ollTca pip Teen) int TOUTOK Socatcov gio-8a6 Tuxeivt
xai acwrOv ot;Scctaic a0L Crol.1131XLVOVTO; in4.n1Sioluvro losangat, xat tlicic
of noasT.; np6 T-7); ecnobip.tac thiv.

www.dacoromanica.ro
 DEMETRIOS KYDONES 529

tics violenta nu la intimplare ci cu oarecare indeminare. De aceea e foarte

greu sa te pazeti de acWia, caci ei pot sa se ascunda multa vreme si pot,
atunci cind sint descoperiti, sa-i convinga pe reclamanti ca ei nu sint vino-
vati, ceea ce, a spas Platon 4, e culmea nedreptatii, sa acoperi cu masca
dreptatii silnicia neru0nata. Dar chiar §i tu insuti ai cunoscut poate cindva,
dibacia acestor oameni Si dovada e acum casa care nu mai este pe numele
tau, datorita dreptatii" acestora. incit atunci cind ii acuzi de jaf pe vlahi,
esti ca aceia care cad din nenorociri in alte nenorociri, carora suferinta pre-
zenta, chiar daca este mai wara decit cea din trecut, li se pare mai nesufe-
rita. ,Si tu, acum, stind laolalta cu vlahii, i-ai uitat pe cei din Constantinopol.
Te rugam, deci, sa te lepezi de tovara0a cu cei neciopliti si, daca vii la noi,
sa nu retractezi cele spuse si nici, dupa cei ai cunoscut fumul, sa ne numqti
pe noi foc.
Iar moartea tatalui tau, care Si altminteri ne-a intristat, ne-a mihnit
si mai mult din pricina ta Si a lucrurilor pe care ni le spui. ins'a, cum ti-e
obiceiul, dind dovada de judecata §i in aceasta imprejurare, vei suporta mai
usor suferinta. Caci ciuma care a decimat ora0115 i-a facut pe multi sa je-
leased acelea0 lucruri ca 0 tine si durerea e imputinata atunci cind esti
nefericit impreuna cu multi altii , iar moartea venind la sorocul ei firesc
sa te induplece sa ierti firii slabiciunea ei. Dar mai mult decit atit : <tatal
tau>, dupA ce a zacut, s-a sfir0t in mijlocul alor sai. Asta / inseamna ca i s-a P. 274
implinit dorinta. Prin toate acestea incerc sa-ti potolesc suferinta. Iar
faptul ca, nefiind de fata, nu ti -ai indeplinit fall de cel ce se sfirpa ultimele
indatoriri sa nu te tulbure. CAci nici un om cu bun simt nu-ti poate pune In
sarcina acest lucru, §tiind motivele care te-au impiedicat. Totodata, cind
lipseai, a fost cine sa-i fact nu numai serviciile datorate de fii, ci si pe acelea
ale slujitorilor. A§a incit cred ca nici el n-a uitat, cind si-a scris testamentul
0 a impartit mo§tenirea, sa te aiba in vedere inaintea tuturor, lucru pe care
socotesc ca-1 vei gasi indeplinit la intoarcerea ta, caci rudele tale vegheaza
asupra drepturilor tale, iar daca ar incerca cineva sa le incalce, preacinstitul
imparat 1-ar impiedica. Numai sa te grabe§ti sa te inapoiezi. Caci vei putea
astfel sa obtii aceste drepturi §i, daca nu intervine ceva nea§teptat, sa scapi
de grija si sa ne vezi pe noi pe care ne dorWi, inaintea calatoriei <noastre> 6.

4 Cf. Platon, Gorgias, 478 e.

5 Constantinopolul.
° In istoriografia noastra scrisoare lui Kydones a fost comentata de P. . NAsturel,
Sur quelques boyards roumains d'origine grecque aux X/ Ve XVe siecles, Revue des etudes
byzantines", XXV, 1967, p. 108, care se intreaba daci nu cumva prietenul lui Kydones este
logofatul Philos al lui Mircea cel Batrin. E. Stanescu, Autour d'une lettre de Demetrios Kydones
expediee en V alachie, Revue des etudes sud-est europeennes", VII, 1969, 1, p. 221-230, formu-
leaza pe bunt dreptate reserve asupra acestei ipoteze, insuficient Intemeiate docurnentar. El
propune In schimb o interpretare la fel de greu de sustinut : corespondentul umanistului bizantin
ar fi un diplomat, trimis In taint In Tara Romaneasca pentru atragerea rornanilor Intr-o mare
coalitie antiotomana, condusa de bizantini. E. Stanescu se Indeparteaza In citeva rinduri de la
sensul textului grec, folosind o traducere gresita. El sus%ine de pada ca scriitorul reproseaza
prietenului sau Insotirea cu vlahii la jafuri, cind de fapt Kydones IntImpina acuzatiile de jaf
$i betie aduse de prietenul sau vlahilor cu referiri la situatia grea din Bizant si la abuzurile, jafu-
rile sub aparenta legalitatii", acute de administratie. In pofida afirmatiilor celor doi istorici
amintiti, din scrisoare nu reiese clan daca. este vorba de vlahii din nordul sau de cei din sudul
Dunarii. E mai probabil ca scriitorul ii are In vedere pe cei din sud, locuitori ai muntilor unde
prietenul sau s-a refugiat, pentru a scapa de ciuma.

56 -0. 2273

www.dacoromanica.ro
 TIEETAOKOAINOE

IIEPI TON A110 KTIEECIE KOEMOT ETSIN MEXPI THE BAEIAEIAE

TOT MEFAAOT KSINETANTINOT KAI IIEPI WIN BAEIAETEANTLIN
EN ATTIIL THE. BAEIAIAI WIN 110AESIN MEXPI KAI ATTHE. THE HAPA
TON ATAPHNS1N TATTHE AADEEIZE.

p. 160 < > ipmaiAeuae 6 x6pco4 Icroccbccoc O A-rya(); try) 6".in'airoii gaxev
p. 161 &prin. -;) ev Zocyopta BACtxcov mei BouAyecpow xaTed-raiv Xpccr-rtavelv e Po.T.ceitov
inaviccrrocac4, xcel iAvriAa.ricsar) necacc 411.1A xal ilpavitral 7TECCra CrXE30V alYTI.X31
xcLpcc, 67r6 T-hv ePo.y.,caxiiv o'L ace inucpc'ereLatv. 64,i Si no-re iyep0-iwrq Sii8tv
ixeivoc xect Opkaavreq ixcrrpcc-reikrac xoceccil-ri.av, xat aix 6Aiya incouvaya-
y6v-rec aTpaTe4caTa, Op); xat oti.ro4 [LET& Tijc auv-Oouq vw.9'petaS Scab:cc
ncpcnccroiiv-re4, 6TL &v etrcoc TLC xcct &Cc -rclv xaeaticaXiiiv xccrepxop.ivou
xcica-rpow, xat cicrocA0.6v^rec pixpt TE6v K4kAo.)v, o ativiSsAopoc mirror) xi.)pcoc
'AXicoc teinorroc/actlievoc To aTparOireSov xcci v.vccq Twv UnepexOwrolv, Excrec Tab'
allT011 Tairroc oct-rc&aac TO).) deSeAcp6v airroi5 ansp cci)Tbc E1.ETOC TO iyxpa-r* ye-
via,9-ccc Pocaaetac noXAccrAccatovcc EVEtSELO,arO, Ccvvrope01 liiccacAek airro-
xpcc-ro.)p < >. °Lai Si `Pcop.aviccv ixeivacc TALC, iwipacc. carrot') yap
ZapSavanciAou Scciyorroq, xat 1.1.18'6Awc 1./.41-re airrori tzirre 'v1%, D,EpoursuTtly
ccinoi3 otavall TLVa aTpa-ccornxilv dcpxowrcx-hv oixovop..tocv ivlax011.Livcov,
-rex [Liv nepasccpUvra xot.crrpcc xat at xiiipat. riffs socrecoc ac La BActxcov yey6-
yam xat Koilcivcov, 1.1.ixpc xat cci)-reov -rc73v napoc?to.)v, xat 'sec TcXeto) Si Om!) TON,

p. 162 Icoccvvtr.riv yey6vaac xoc..8.'6A60oipov. TkAociai xcci. ccOvilv r?v i.OviJv nepaetcp-
OzZaccv et.; Paaactav ocUtoii pacratacc Tc7)v 7c6Accov TOZ; AocTivocc npoiao-ro,
a61-66 Cociv8po34 xat Cexplicrrolc puyciv.

www.dacoromanica.ro
 PSEUDO - KODINOS

Sub numele lui Georgios Kodinos, curopalat, dar despre care nu se stie nimic
altceva, ni s-au pastrat mai multe opere datorate, In realitate unor autori necunoscuti
o culegere de scurte scrieri privind istoria, topografia si monumentele Constantinopo-
lului, o lucrare despre functionarii si serviciile curtii bizantine si ale Marii Biserici
si o cronica universal& foarte concia, mai curfnd o list& de Imparati, InregistrInd unele
evenimente de la creatia lumii pin& la caderea Constantinopolului sub turci (1453). Aceast&
cronic& relateaza mai pe larg despre luptele bizantinilor cu vlahii, cumanii si ruciatii.
Edijie folosita : Georgii Codini Excerpta de antiquitatibus constantinopolitanis ex
recognitione Immanuelis Bekkeri, Bonn, 1843. *

DESPRE ANII DE LA FACEREA LUMII PINA LA DOMNIA

LUI CONSTANTIN CEL MARE SI DESPRE
CEI CARE AU DOMNIT IN REGINA CETATILOR INSASI
PINA LA CUCERIREA ACESTEIA DE CATRE AGARENI
1185-1204. Rdscoala vlahilor ,si a bulgarilor din Balcani. Ionip cu vlahii si cunzanii sat:
cucereste o snare parte din teritoriile bizantine
< . . . > A domnit Domnul Isaac Anghelos 1 ani 10. In vremea lui a p. 160
inceput fascoala din Zagoria a vlahilor si a bulgarilor impotriva / romeilor p. 161
crestini ; si au fost luati in robie toti oamenii si a fost distrusa aproape toata
regiunea apuseana 2 care se gasea sub stapinirea romeilor. Si cind, intr-un
tirziu, s-au trezit <romeii> si au pornit impotriva for cu razboi, desi strin-
sesera armata nu putina, totusi inaintau cu obisnuita nepasare sau teams
sau cam ar fi s-o numeasca cineva, si coborind pe la cetatile de pe malul
marii si ajungind pins la Kypsela, fratele lui <Isaac>, domnul Alexie 3,
atragind de partea sa armata si pe unii dintre comandanti,a prins sä-1 invi-
nuiasca pe fratele sau de lucurile de care el insusi s-a aratat vinovat, mult
mai mult, dupa ce a devenit stapin pe imparatie ; <si> s-a proclamat imparat
singur stapinitor < >. Vai si amar a fost de imparatia romeilor in zilele
acelea ! Caci acesta, purtindu-se ca Sardanapal si nici el nici slujitorii lui
neocupindu-se de loc de treburile militare si civile ale imparatiei, cetatuile
care mai ramasesera si tinuturile din Apus au cazut prada vlahilor si cumani-
lor, ping si cele de pe malul marii si cele mai multe au ajuns cu totul sub sta-
pinirea lui Ionita 4. In cele din urina,, insasi regina cetatilor 3, singura care mai p 162
ramasese in stapinirea imparatului, a fost predata latinilor, in vreme ce el a
fugit in chip las si zadarnic 6.
Volumul de fat& era definitivat cind ne-a parvenit excelenta editie a cronicilor
scurte" bizantine a lui Peter Schreiner, Die bizantinischen Xleinchroniken, 1. Teil, Einlei-
tung u. Text, Viena, 1975. Textul lui Pseudo-Kodinos este stabilit aici, p. 121-155, pe
baza tuturor manuscriselor existente. Editorul consider& c& nici N. Choniates, nici
T. Skutariotes nu au influentat pe autorul cronicii in pasajul reprodus de noi. 5i alte
cronici scurte din editia Schreiner mentioneaza luptele bizantinilor cu vlahii Asa.' nestilor.
1 Isaac al II-lea Anghelos (1185-1195).
2 PArtile europene ale Imperiului bizantin.
3 Alexie al III-lea Anghelos (1195 - 1203). Despre detronarea lui Isaac In timpul cam-
paniei fmpotriva rAzvratitilor din Balcani, vezi Nichita Choniates, Istoria, p. 588 si urm.
4 Ionita sau Caloian, tarn' bulgarilor si al vlahilor (1197 1207)
6 Constantinopolul.
Despre fuga lui Alexie Anghelos si refugiul au la marchizul Bonifaciu de Montferrat,
vezi Nichita Choniates, Istoria, p. 808 si urm.

www.dacoromanica.ro
 dV3VN IHNIOXVIAI

'd 1'LS A5I71

lacbfdd 9 5omp1yno3 511.1 no12913y 59d2 not nox1n9dRnv, -rrorrd
O nriyriox 0 45101\31i 9 cof19no3 1\ 9 5c131(19)4 Min t\MNOLIZEi 4 9 'dzi-.9DN
9 511C192D3R 9 5701\3'1 9 591701cptho9oylth 9 '5o170191rxig 9 '59170iApx7.A.Ltird19 9
'511...0,.xln 9 '59dra91 9 ncorls)c-to? nc91 3 'nc91n0r19ri0 9 m9x1n 513 Alf],
nosnr?
MI93= 4 9 Sonrlynoz 6(91 z 'nconti.xrd) tl. tf.(-9 Ski 5knri9oirxiR 513 n91 norlDox
9 5o7ionodityx 51.4.1. 51.tx1n7011(n09 'Sr31n3.g973 9 5047?11(n03 AMS, 4ACQEPpdV, MI
moDd3H 'pox 4m9xdctod, 9 573/19170102 A1f.1 A7011,13.0,210 Ski 'fto129.k1y 0 M(0A701)0M11)
x3 M911\102 M91 MIA.G3 513 ACA.. A11.012L 4nolciv 9 M9A131X01L70 170X M9170100.6, 5901
5n0193272 vox 513nocb irx 5zIn732 5991 '5cioldsioxrx 9 5kix(p13 M91 neyjnrrichirc
173X M91 moXA701:30 Fx 1\91 m9d.flacj, 9 rcv, 5odReo0` not nochrx 4nolsica 9

5(f1ti.M1X90d1L 901 IAI 3X70 6 9 9200 not 903.6, 513.6,034319 513 fli!.1 610011/%3.6,270
9 -rdx
) gti A(91 5(9thIX01 ALC1 A11911L / ncanr pox 70i rtxrhoi9 roi 4norl9n 9 5on7ovelog
Ski. 5ILA 0 m(0)3d1LID 5901 590X331 5141 5tadr 'n012r 9 57D3.9n70 5r1 573d9.6, Ski,
cl gs 57311n3.6,973 'nol9r 9 mw '137i93Xi 9 591n noi.. gnomplynox 9 5tuopitno3 'd9oDnvw
Li. 41,01t.D Si
k 5(931..932 pox Ski 5kXdf 4n01ck10 9 450111.n9dXc1yo1Lo3.g 9 4n070y10x
9 noi..
9
&mum 5c9yrx Alf.1 A11912 .1'101970 (96fdA. livr199 6n33.6, 1103,6. '59i.no31C3
Aoin9can1(o1L 10911.102 9 593.g n9i xTemood 1\91 6M312019ykrki A91 tA0173101711.77dX
A01 61\0110190RA3 A91 6101701TX1dRIT 1\91 4n017019dnX93 9.3. 'wz..no?y nyz. -cyriinockb
nollol. noxin9dgnyc n9i.. /Dm:yr-Upon Ski. no1973 65(93191IL .91AOI7010120X1R 513 nip.

nraroprEj 6(101970 A91 noyn_tp 51.41 5(0319311 ACO.L 4AMA7311D1r3X 191 Vd317011
M)1 4a9nr191127434j nIf.i.. AIvrill, (101 6(10T191A701191C3X rdp, nkvpaLD Ski. -rd
(1D 57013 mni iv'm9n9R3x10 nt?.i. 1311L1913c32mp Sk1 510330D704] arn.. 4m9nt.paa, noi,
mrcunod DILI 5733d73A.ynoa pox 5IL1 5v,ar1(a irx 5ki '5701n70xv, n9a, k1qt9r 5111.1
(0d, 51319 FX 5101d3d1, 1XIX M-91 6M9Xd901 (.91 AOTI9A0C3kyX 5k1 57013y1914 M91
110X M91 6M9T170103L 'nlox9ov
6M9110T1c9d A41 701(107719(103 M-91 Ora M9997300.0,
Aoy3A.A.vic 9AtLATI0M A91 6flO.A.9y0IXD311 f119 3101L `OA
1704 3101AF1L 513 41 -wd
021V(109 4(1013 170X ion 1709. 3101elfIL 50)dd3113 513 Alp. ALCIL104)? 6M971. X lr rn -1i...01.
5(1i.m2c) r137-1 57333y3Th1q 5701 570331(rioe nryril?..
H, lf.cbmcll flOTI A3.0,91277 Ti.s.:13s9 Uy 523 Atf.1 A7013y1970d n09 nip, ntAillooRn?
1 A9171 72A 65a91dC9a. 119 9 /m9d7A. 9 5o1ri..cy1r1t.. pox 501v193dr1C93 Sodr>pv 5tildf1d1rat.
m91 myyri9yo9od3I, > .<

www.dacoromanica.ro
 NASIR MUHAMMED

Nasir Muhammed, sultanul Egiptului (1293-1340) a primit prin luna

noiembrie 1339 o solie din partea Imparatului Andronic al III-lea Paleologul (1328
1341) In chestiunea scaunului patriarhal al Ierusalimului, disputat de doi arhierei, Lazar
si Gherasim. Raspunsul sultanului, care-1 sustinea pe Lazar, s-a pastrat fragmentar
In codicele Vaticanus Graecus 952, f. 145v-146v. Dincolo de fondul acestui episod diplo-
matic, care nu ne intereseaza aici, e de retinut ca, sultanul it numeste pe Andronic, intre
altele, imparat al Vlahiei". Aceeasi formula reapare in corespondenta schimbata de
Ioan Cantacuzino cu succesorul sultanului Nasir Muliammed, Nasir Hassan, in 1348
si reprodusa in Istoria Imparatului scriitor. Este singurul motiv pentru care am inserat
In rindul izvoarelor adunate in acest volum si scrisoarea sultanului egiptean.
Edifie folositcl : W. Regel, Analecta Byzantino-Russica, Petersburg, 1891, p.
57-58.
1340. Sultanul Malik Nasir Multammed at Egiptului ii numecte pe Andronic al III-lea
Paleologul, imparat at Vlahiei"
Scrie sultanul Egiptului catre imparatul Andronic :
Sultanul cel mare, cel ce are puterea, imparatul imparatilor, Nasar, p. 57 f. 145v
stapinul cel mare, preaiubitorul de intelepciune, preadreptul, preaiscusitul
in conducerea ostirilor, invingatorul, puternicul, domnitorul peste domni-
tori, cel ce biruieste intru credinta sa, sultanul saracenilor, viata dreptatii
in lume, mostenitorul domniei de sultan, sultanul arabilor, al persilor si al
turcilor, cel ce-si intinde stapinirea peste Egipt, cel ce aduna oameni din
toate neamurile intru credinta fats de el, cel ce-i ucide si-i da mortii pe cei
necredinciosi si ucigasi si pe toti facatorii de rau, prigonitorul armenilor si al
francilor si al tatarilor, cel ce este Alexandru al vremii acesteia, inchinatorul
la Meca, intarit de Dumnezeu in domnia sa, cel care pazeste cu dirzenie
credinta / sa si poruncile legii, sultanul pamintului, intaritorul zidurilor f. 146
st5.pinirii sale, cel ce deschide portile domniei sale, Mehmet / , fiul sultanului, p. 58
sultanul Mansur, sabia credintei si domniei sale, cel daruit de Dumnezeu
cu zile multe, Kalau, cel ce se ingrijeste bine de credinta lui. Scriu in numele
lui Dumnezeu, al milostivului Dumnezeu, sa dea Dumnezeu zile multe impa-
ratului preainalt, preaputernic, preaslavit, preaviteaz, preavigurosului,
leului, preacumintelui Andronic, cel ce pazeste credinta sa, preadreptului
in imparatia sa, stilpului credintei crestinilor, parintelui celor botezati,
celui ce este cinstea crestinismului, sabia imparatiei macedonenilor, vitejia
imparatiei elinilor, imparatul Bulgariei si al Vlahiei si al Alaniei, stapinul
Rasiei si al Iviriei si al turcilor, mostenitorul imparatiei romeilor, cel ce
domneste peste cele doul marl si peste riuri, Dukas, Anghelos, Comnen,
Paleologul, am dori sa fi pururea in <scaunul> imparatiei tale si sa fii pururea
statornic in dragostea fata de noi si sa implinesti cu grija slujbele pentru noi.
Ti s-a trimis indata scrisoarea mea Mariei tale preaslavite ca sa stiff ca
batrinul /, preacinstitul si preaevlaviosul Lazar, patriarh al Ierusali- f 146°
mului < . . . > 1.
1 Cf. Dolger, Regesten, 2839. Pentru schimbul de scrisori intre
imparatul loan Canta-
cuzino si sultanul Hasan al Egiptului, privind, de asemenea, problema patriarhului Lazar si
a legitimit5.tii asezarii sale pe scaunul Ierusalimului, vezi loan Cantacuzino, IV, 14, unde se
reproduce scrisoarea sultanului catre imparatul bizantin, caruia i se dau aceleasi titluri printre
care §i cel de Implrat al Vlahiei".

www.dacoromanica.ro
 KONETANTINOE 0 MANAZ/HE

TOT ATTOT TOT MANASEH KTPOT KSINETANTINOTIIPOE TON BAEIAEA

KTPON MANOTHA TON KOMNHNON

p. 89 < . . . > Eyea & Ex64ac µEV xat H paac xat KtAtxac xat xwpwv clvapa7co-
8tallok xat 6Xoiv p.e.rotxtal.to6c o6 7ceptepyecao[Lat o6a'Orov xpar'rjpa
i.e.vc73v
xepdcaot.tat 7rdtp.cpup-rov, & ?Ac ,r6 viya TouTO xat 7rd:cratc yAd)cracctc civkcpocrov,
eog iptxT6v TW A6ycp, .actutacroliat. .rt yap xat spdcau TLC,; 7C07. xat TCTsp6sTect;
oti7ro) Tee TWV 'Io-ccopcov xat Kaixow 6 iSl-ropeUow OC7CEppl-r6psuae, xat 6 r3a0.uStvlc
'Iarpoc c oxe t.PE ahv PONICLicov irye[1.0V taV dp0.6votc XeCTOCVT1.05VTCC 'rag
cipto--re6tiaatv. °d m) Tec Te6V (5711-6pcov iivoiriaav cyr6RaTa icp'otc xat Nei:AK
&nee cre aT6gacrtv 51.1.vlaev, etc cp6pcov dc7rayoryip )(MT C(CST pe cidclievov Atywrrrov,
xat 7ccfcAt, etc TptPaAAo6c ineTric79.7ic xat F-h7cataac xat Ilavv6vono rip imp-
pot 4-ho-ac aou Tor.c 7c.repotc, µEya TL xat °Toy oUrro.re ijAtoc gl3Aegie. Tag ao%
p. 92 veoacroic ix6iltaae 2-hpcy.a. < . . . > xat Tic yap 7co-re Tin) dcpxi)v e Po.y.cdow ecva-
coacky.evoc To6c eocotTayovEarou; Mcvvovac exetpd)aotTo xat ilpyupoX6rirev,
t9.voc e5L7C7COV e5o7cAov, at87)pocp6pov xardtcppaxrov, 'Apet xci-roxov, RuptorcX7Ac
tiuptc'tv.ffporrcov, gO-vog 67rip Tin/ (I/441ov etc 7rAPoc, &Trip To6c Tp4(3aA7to6; xat
Acfcxocc xca ri7rat8a6 To .aufloetSic xal ipretporc6AeRov, Tin) -r6Aticcv civixyi-
Tov, To .apecaoc Ccxdtaex-rov, TOv aulAy Cou7c6atccrov, gavot airr6vo[Lov, CtSol')-

www.dacoromanica.ro
 CONSTANTIN MANASSES

Nu stim mult lucruri despre via%a lui Constantin Manasses, wort, in scaunul de
mitropolit al Naupactului In 1173. El a fost unul dintre oficialii curtii lui Manuel I
Comnenul (1143-1180). Au ramas de la acest scriitor bizantin mai multe opere, numai
In parte editate. Opera sa istorica fundamental& este un Cronograf in 6 733 versuri de
cite 15 silabe in care istoriseste evenimentele de la creatia" lumii pin& In 1081. Prin
traducerile sale slave Cronograjul s-a bucurat de o larga circulatie In sud-estul Europei,
printre altele si la noi in tara, influentind istoriografia romaneasca. G. Popa-Lisseanu a
tradus din acest cronograf pasajul referitor la Traian, unde ins& nu se pomeneste nimic
despre cucerirea Daciei, ceea ce ne-a facut s& renuntam aici la el.
Alte lucruri datorate lui Manasses sint : romanul despre Aristandros si Calithea
un roman de dragoste pastrat fragmentar, o biografie a poetului Oppianos, mai multe
discursuri si ekphraseis (descrieri retorice), o rela %iune de calatorie, epigrame.
Discursul din care reproducem unit jos unele fragmente a fost adresat de Manasses
lui Manuel I Comnenul in 1173. El este important prin referirile la luptele lui Manuel cu
ungurii, prezentate desigur, din pricina caracterului encomiastic al lucrarii, In termeni hiper-
bolici, lupte relatate dealtfel si de Kinnamos. Dar mai insemnata pentru noi este o mentiune
a dacilor", nume arhaizant sub care P. $. Nasturel identifica pe roman, vezi o amply
analiza a acestui izvor in P. $. Nasturel, Valaques, Coumans et Byzantins sous le Hem de
Manuel Comnene, Byzantina", I, Tesalonic, 1969, p. 181-183.
Edifie folositd : E. Kurtz, E§ee dva neizdannyh proizvedenija Konstantina Manassi,
Vizantijskij Vremennik", XII, 1906, p. 89-98.

A ACELUIASI
<A LUI KYR CONSTANTIN MANASSES CUV/NTARE > CATRE
IMPARATUL KYR MANUEL COMNENUL

< > Eu nu ma voi ocupa de sciti si de persi si de cilicieni, nici de robiri p. 89

de taxi, nici de mutari de popoare Intregi ca si cum as umple un vas cu
un amestec de bauturi de toate felurile, ci voi da glas, in masura in care
cuvintul <meu> poate sa o face, admiratiei pentru acest lucru maret si pe
care nici o limbs nu-1 poate descrie. Caci oare cum s-o faci ? Pina unde
sä to avinti ? Inca n-a ispravit de vorbit oratorul despre cele Intimplate
isaurienilor si cilicienilor si Istrul, cel cu virtejuri adinci, te-a si vazut revar-
sind peste imparatia romeilor belsug, de fapte vitejesti. Nici n-au apucat
sa se deschida gurile ritorilor ca Nilul te-a si slavit cu cele sapte guri ale
sale, pentru ca ai silit Egiptul sa plateasca biruri si iarasi ti-ai luat zborul
spre tribalil sj gepizi2 si ai umplut de zgomotul aripilor tale pamintul pano-
nilor3, aducind puilor tai vinat cit Inca n-a vazut soarelek >. Si oare cine p. 92
dintre cei care au primit stapinirea asupra romeilor i-a Invins pe panonii
cei nebiruiti in lupta si i-a pus sa plateasca bir pe ei, popor de buni calareti,
bine inarmat, In armuri de fier imbracat, de Ares insuflat, cu zeci de mii de

1 Tribali= sirbi.
2 Gepizii sint, dupa Morayscik, Byzantinoturcica, II, p. 112, ungurii. P. $. Nasturel,
Byzantine ", I, 1969, p. 182, n. 53 arata ins& c& in acest caz nu ar avea sens afirmatia de
mai jos a lui Manasses care spune ca. ungurii (=panonii) sint mai buni luptatori decit gepizii,
adica, dupa. Moravcsik, ei insisi. Nasturel identifica pe gepizi cu cumanii.
3 Panonii = ungurii, numire arhaizanta obisnuita pentru acestia In literatura bizantina.

www.dacoromanica.ro
 536 CONSTANTIN MANASSES

ACJTOV, Laktuxevolo, cpaaiii.aspov, caTccpxoUp.svov. ESpuTac 11.iv TO i'.8.voq &Trip

TOV wIcrspov To5Tov TOv pc&uatv-t)v TOv TCOAUXSISI.LOVCC, TOv TO (Sei.4poy aTillocat.
nXiiocrtv ETCL TOv E5ecvov ipeurilLevov- cicpiaT7ixe Si Triig Tairclq
cipxijg c'enei.pocg OTI. xal oUx c'eptht.L1Toi.g ScaaTlp.ocat.v, &xoj 11.6wn crxegOv rvo)-
ax61..tevov- 11 yap cpoacg ecvixaBtv Tag Ccpxdc; allicpco 'rock qaTpou Poccig cluceTeixtae
p. 97 xcai nUpyov Lypov xoci xtvo6.Levov aUTaig io-xeSiocae < >./ 'Iaccopoyc xoci.
KEAt.xag, 'IvSok scat IIEpaac 'AAkEavSpog kpOTCWOTXTO XCCI ad, xaTanoAsi.t.-h-
CMYTCE Licfcxac xcd. Ilipaccg xcd. liflaxag, 1;81 SeanOT1v xat llOcvvoveg inLycppti-
Cp0VTOCI. < >.
llept T4p Icoviccv (cplatv) IlyocAliccroopyryco TciTpt.vog tIv..9.panco; xcd.
p. 98 xerraxe p.ev ceixii.ip &V Tij SE LOC, npoeTeiveTo Si TOov iv T..4 dcpLaTeki xcd./cpapeT-
pec7.)voc npoal)pT1To. kyyiyAocpaTo Si xoi ypcip.i.LaTcc r clyckAp.ocTt. ix Tot; SeELoi.1
EIEXPL xcd. kg TOv ecpcaTepOv 60p09 at& TEA, aTOkolv SclIXOVTCC. SLa TooTwv Si Tcliv
ypap.p..ciToav )(3o6AiTo Akyav O &v.&poyrcog thc iyth ToUTotg Tag thp.mg TAY
xthpav 'TC415T1V XCCTEXT7)641.7)V". (road( Toao6Ty ai St.xcaTepov iv plcrn yfi
lIccvvOvm iaT4 Asaaal. xpoacov xat TO [Arc aou Tponat.oUx11.Loc TOUTO StaTpa-
VOGVTGE TOZ4 ypcilLILao-cv, 6ath TOL; TilV 'ICrAlf.C<V Xecp63-oca.aoc6 TO Suo-xaTay.axiirou
klavv6vo.w foug 7TEpLyevicpacct. noAA(.11 nept,cpaviaTepov xod. asi.tv6Tepov.

www.dacoromanica.ro
 CONSTANTINUS MANASSES 537

chipuri si zeci de mil de oameni, un popor covirsind in multime nisipul,

mai presus decit tribaliildecit dacii4 si decit gepizii in privinta curajului
si a priceperii in lupte, de nedep4it in indrazneala, de nestapinit in cute-
zanta, de neinfruntat in minie, popor neatirnat, nesupus, mindru, iubitor
de libertate, care se conduce singur. Sal4luiete neamul acesta dincolo
de Istrul cel involburat si cu valuri multe, care-si arunca apele cu zgomot
prin mai multe guri in Pontul Euxin. E departat de aceasta imparatie a
noastra prin distante nemarginite si de necuprins, fund cunoscut aproape
numai din auzite. Caci natura dintru inceput a despartit cele doul state
prin apele Istrului §i a inchipuit intre ele zid lichid si miscator < ... >./ Pe p. 97
isaurieni si cilicieni, pe inzi si peri i-a pus pe fug5. Alexandru. Iar pe tine,
care i-ai biruit in razboi pe daci si per0 si cilicieni, to recunosc acum de
st5.pin si panonii < ... >.
Spun unii ca in Ionia a fost facuta statuia unui om din piatra si el p. 98
tinea in mina dreapta o lance, iar stinga intinsa inainte tinea un arc si <la
sold> ii atirna o tolba cu sageti. Erau sapate pe statuie si litere, de la
umarul drept pins la cel sting, intinzindu-se peste piept. Prin aceste litere
omul voia sa sputa : eu am dobindit cu acesti umeri tara aceasta"5.
Dar a fost cu atit mai drept sa se puns in mijlocul tarii panonilor statuia
ta de our care sä vesteasc5. limpede cu slove aceasta mare biruinta a ta,
cu cit este un fapt mult mai stralucit si mai impunator sa supui neamul
de infrint in lupta al panonilor decit s5. cucereti Ionia.

4 Dacii slut dupes Nasturel, op. cit., p, 182, ronanii. Moravcsik nu propune nici un fel de
identificare pentru acesti barbari" din discurs.
6 Cf. Herodot, II, 106.

www.dacoromanica.ro
 ANONIMA EIIIPPAMMATA

p.37,1.34 72, Eic -rag eix6vaq TiLv pccsakco) TOL TE xupoti 'AXeEiou".
< >
'Ex &Easy 13kPet xca MocvouilA secinCrnr
20 iroppopocpuil, nEcar. cppLx-rOv Pccp8dcpotc,
"4.) npoo-xovoi3at Acatzdrcet, Ilipaca xai Xxi)D.cci,
'ANrct6-Loo yid xcd, Ki.Xtxeq xoci XciAor. < >

p. 43, f.36 81. EEc -recc TclAcc4 -roi5 otxou iv atc eixovicr81 6 13ccat.Xek xai aivcoOtv ccirroi.)
iI inrepocytoc Oeo-rOxoc gxoyacc kyx&p8Lov TOv XptcrrOv a-ripowroc -thy Pctcrakot
xca aiyeAoc rcpoohOeuv O Ocroc -re IDE6Scopoc 6 T-hpon) xetp(ow c6-rc7.) TO Upoc
xoci 6 OtyLoq Noc6Aocog 67TLCSaEV kit6E.tevoc".

Mocvou0, cIppccyk Peop.-qc xiov,

Kolxv7e, Poca-ci nopcpUpc<6, oc5-roxpCcrop, < .. >

21 /ip, seLacv gcppLev lap.cciPt Tkxvov,

ZUpoc rpup/A6c, Bcc(304)vcoc, ZxtAlc,
Haiwv, Tpt.PccXX64, IXAupL6c, AocAli.dc.r/c.

www.dacoromanica.ro
 EPIGRAME ANONIME

Codicele grec existent sub nr. 524 in Biblioteca Marciana din Venetia cuprinde un
insemnat numar de lucrari poetice de intindere mai mica sau mai mare atribuite mai
multor scriitori din secolele XII XIII. Codicele dateaza se pare din secolul al XIII-lea.
Cel mai adesea numele autorilor nu sint indicate In text. Dintre autorii amintiti nominal,
remarcam pe Nikolaos Kallikles, Christofor din Mitilene, Teodor Prodromos, Constantin
Stilbes, Teofilact al Ohridei, Teodor Balsamon, Constantin Manasses.
Toate poeziile din acest codice an fost transcrise de C. Horna, care a editat o
parte din ele, dar a fost Impiedicat de imprejurari sa dea la iveala o editie completa a
codicelui. pupa C. Horna, Spiridon Lampros a publicat In 1911 in revista sa Neos
Ellinomnimon" o serie de poezii din codice mai importante prin informatiile istorice
pe care le cuprind.
In cele ce urrneaza reproducem citeva epigrame referitoare la victoriile lui Manuel
I Comnenul (1143-1180) impotriva cumanilor si ungurilor, interesante deci pentru isto-
ria teritoriului .rii noastre. Indeosebi una dintre epigrame e valoroasa prin faptul ca
(IA o versiune diferita de a lui Kinnamos despre atacarea de catre bizantini a Ungariei
In anul 1166. Potrivit versiunii din epigrams trupele de sub comanda lui Ducas au ata-
cat pe unguri pe la Vidin (Kinnamos vorbea de tinuturi invecinate cu Galitia), traversind
pe aici Dunarea. Epigramele vorbesc despre victorii asupra dacilor". Poporul desemnat
sub acest nume arhaizant, diferit de unguri si sirbi (peoni", tribali") a fost identi-
ficat de P. $. Nasturel cu romanii si cumanii, acestia din urma denumiti si,sciti", care
locuiau pe teritoriul fosteiDacii traiane. Chiar Baca aceasta identificare an e foarte sigur5,
textul merits sä fie retinut si supus unor analize aprofundate In viitor. Studiate din alt
punct de vedere si de bizantinistul maghiar Gy. Moravcsik, epigramele din Codicele
Marcian au fost relevate ca izvoare ale istoriei romanilor de P. . Nasturel care le
comenteaza pe larg In articolul sail Valaques, Coumans et Byzantins sous le regne de
Manuel Comnene, Byzantine ", I, 1969, Tesalonic, p. 180-184.
Edifie folositd: Sp. Lampros, Neos Ellinomnimon", 8, 1911, p. 3-59, 124-192.

72. Pentru icoanele imparatilor si a lui kyr Alexie. p. 37, f. 34

< . . . > Iar aici vei vedea si pe Manuel imparatul, cel nascut in Porphyra,
temut de toti barbarii, caruia i se inching dalmatii, per§ii §i scitii, pamintul
Antiohiei gi cilicienii Si Alepul. < . . .>

2
81. Pentru portile cladirii pe care au fost infatisati impciratul si mai sus de p. 43, f 36
el Preasfinta Niisceitoare de Dumnezeu avindu-1 in inima pe Hristos care inco-
roneazci pe impdrat; inainte merge un inger, iar sfintul Teodor Tiron ii j5une
in mina sabia si in urma <lor> vine sfintul Nicolae
Iata-1 pe Manuel, stilpul de nesfarimat al Romei, Comnene, vlastar al
Porphyrei, imparate < . . . >. De dreapta to s-au ingrozit odrasla lui Ismail,
molatecul sirian, babilonianul, scitul, peonul, tribalul, ilirul, dalmatul.

www.dacoromanica.ro
 0179 vanumomv VLI.VIWILAIIVEIMEEL

'd '1791 1 911 -8q7i 51a A01 cilLf 511.1 5(1)3)(911 102,A3iX7090C32L
-,&0&106319
sovolcrify kdX ms. 13.1nrd3cb 40:19600th
31 503404319 (f.dX m1 131(1)013 U.Iparty
pox lop noopth319 31 1333 'nolloyksmdX
)on),D, yr.nonzik 57od2cbdo3L nnonawr13 'noR9d
S AO fkal 701 101701L961 &3.6.9yXnX 6

xlelxmyx, moxiTioox X3 fli.31 'nod

mosd3ri
120m 53dnidr1 iori ,59,(3)c1a ,51.t9d31 ,st.t.G9x3
noX9I1.ny, ki pox 53x1y3a pox 21..310ox > <'
.(1 'LZI 96 -ITT " was 6-m3yxId1, 13-Ankkdno3n rodloX 511.33L7od1, MOL. ncoX)onori loth= noi,
5comord dnx y(f.notooN 70-0,9 00.0493A0X13 Act9 61.2z pox 9 5o2Laqu no127o 523ytoloci
dnx 5o.q7)(iirs pox o dit.17o1l. nomsoo 523v9704j dnx 5kneopoi, pox 9 -odmlynoa
5orkolx dnx 5013)(39708
AV",, 3X13 AL!..1.(1)06X 170X
A(911,71-1TIOe 651110clth
5C91/111. AV A321.13 If (101 (103X(91A1
Lif1Cal
not. pox noi.st n7d3Li)ox 5o1.twn1. n? 13)(1
ncprjyriza 31 5kkk3z. nonctodxoldnri nod2r1
S 5(1) AVID:A(29 371 613X 53 M9691/7dX014,1X)
1M 1 d7o.L x7od131 5n3 3302. AC91 (1910d MO3
m913thxdA. 52o1, 51o1,noIc3ai 513 Atuitperi 13).
5c? micodu n3r1 wricontpxo MT)1 MOIL9610A0T1
19(1AX133 5o13y3D70a A1l.1..2:0 reopi.coo
I0 59 ncodFlynoa Amd17oX3o-r1 nkeriknoxIi.
113111371. 513 floc3i-odp ()11970 41311,06X
oirs 3 5o1 n
59/An's-lox 5ono1.xoDd33z.
513 nomox 52oicsoo 136.70191.g70x,lq 103t)
53xc7om topur, 5co3lo3-cono.Gc7p 'Acorip
IS
5kno,ocois nolcoa, 33 517o3L x? 5rd2thdo3L
9 yo9d33Lnax3 5odt3 no 13).(f.y iMTX-,tdd
d I n 393 AC9193d16 5cto3Lod1,o1dnri 513orsty
5919wyg 33 AC91901 yff.notoohi dcolTdxo127o
'5Ipo0.godncbdo1L 20 non9TI AlDttyx 13713di
3L
7Acolv11 '59volic 51tDd311 514.6.2x3
651(.11,071y70y
173x 5k1 13i.noy3t. Atc1,o3t.933
7o13d3r17od1.31.
513 Arloyumyyou. 471 5701 513993 13AfftMD0d2L >

www.dacoromanica.ro
 EPIGRAME ANONIME 541

3
258. Pentru coroana adus din Oreql p. 154, f.116
Ce-i mai trebuie festila luceafarului aducator de lumina, ce-i mai trebuie
stralucire marmurei sclipitoare, ce-ti mai trebuie tie coroana din our faurita,
stapine Manuel ? Pe tine to desfata cu parfumul sau trandafirul Porphyrei,
incununat de jur imprejur de nenumarate victorii, pe care-1 impletesc cele
patru parti ale lumii. Matori imi sint sicilianul, persul, scitul, pamintul
Antiohiei si cilicienii si Alepul < >.

4
111. Spre multumire pentru refacerea triclinului trapezei monahilor de cdtre p. 127, f.46
impeiratul kyr Manuel, uncle au fost inf'dfisati impreund cu el si bunicul sdu,
kyr Alexie imptiratul si tatdl sdu, impeiratul kyr loan si kyr Vasile Bulga-
roctonul.
De-ar avea glas din fire si cladirile, atunci, desigur, manastirea lui
Mokios, cel care a adus mai intii jertfe apoi a fost jertfit2 si a lui Samson,
izvorul imbelsugat de mirg ar spune ca pe mine m-au faurit miinile unor
imparati. Caci grupul de patru imparati aici zugravit aduce aminte celor
care-1 privesc ca mai intii Vasile imparatul a ctitorit aceasta asezare de soli-
tari, el care a prefacut in plug, prin forta lui de nestavilit, sabia ascutita
a bulgarilor. Iar Alexie Comnenul ucigatorul de persi i-a facut sal traiasca
viata de obste, dindu-le din plin cele trebuincioase vietii. Fiul acestuia, Joan,
cel nascut in Porphyra, nimicitorul scitilor si al persilor nu a contenit sä
sporea.sca numarul cheltuielilor/de binefacere de tot soiul. Iar vlastarul lor, p. 128
imparatul Manuel, nascut in Porphyra, de al carui nume chiar tremura
peonul, italianul, dalmatul, persul, scitul, pe care-1 imbogatesc cele patru
parti ale pamintului, peste care domneste, face sa creasca de mai multe on
numarul daniilor < >.

I Este vorba de Constantinopol.

2 Este vorba de sfintul Mokios, martirizat in vremea lui Diocletian, in viitorul Constanti-
nopol. Deasupra mormintului sau s-a ridicat de catre imparatul Constantin afirma traditia o
biserica devenita manastirea sfintului Mokios, una dintre cele mai vestite din capitala Imperiu-
lui bizantin. Despre ea v. Janin, Geographie ecclesiastique de l'Empire byzantin, Paris, 1969,
III, p. 354-358.
3 In biserica sfintului Mokios a fost inmormintat de asemenea sfintul Samson, potrivit
traditiei o ruda a lui Mokios. Mormintul lui era dupa credinta bizantinilor izvoritor de mir"

www.dacoromanica.ro
 Ztg VIVIAMOINIV YLLVIMININ131DTcVa

9
'd '91StI 'I ALM ggg 51a 1 Al!. 91L70 On d 906,9 MO? OX A70973.eDITI 513 /nip. myou9v0A.371 70non3
(101 .170 no') nocno30 pox 51.6,270 A70913,(7019034 3973X
> < cka 5(133cR 5C93 6AL11 pox az. Alyf 13X7Frid3IKt
SI 5u, TR SnothvA) Idc)3 n3 rio19x) 91 5olipdx
noX911nyc (AA 17Jx 3.1.3y'70X 170X MOTO)"
1X/St 39 d )(Ad (3(. 209703LT) pox kA. AC9A9AA70
173X 3X1'3 Amy ff.
110X A(9.6.(1X Ti(333L9AI0IL
pox nodrr.ol 5on.q3 ne-poolic 53clky 5n09aid.e,
OZ poX 50703m Mod 57701 577001 12L(111V 45901
C9190 51709 179X 91 011.13y A '13.6,31od1t.
x 511 nomoy Ej drddf 5o U.D9aLd3 'nc9x7pdR
n09(17:1(3.0, nkvocb3x M1 13y1Drd nc9naTinD
170X SDA 3TbDC1131 d3 XI (91CpAdk. (IX An9yx
SZ InnoXpo 991991 nG.1 77oY1ou cbonori X Am.)
9x 5noyx wi.nodldA.z1R modx7orl nUir(t/.

'd '618S1 '1 ASH *OLZ Li 52a nocill.

> <

dk11311 33 5o19pui 5vd9thdou 'SLtnnlomI,

n9 n3 517oXyti 3T1deo3 5kDd311 01 451.t10
SI a 549x'59370rilo ncrreoa.ic nodnxa Son31.
170X U.A. 5 70ri97A1oX9 170x MOTIDOR 70d0
C93

5071773Acla 'yknon)ow nc?yx '57ockaoldou

70A77

denloc3xolpo '5o19717odx 513 nkricpc) nor(

170X AX(Ill. 59 513 ACIOA 170x 597197oxcly.A. A3 "Aoloy
OZ (2o pox nkakos3 k1a9 n3 norivo.e69 nkn971
'593Xo11ny, digt) AO (MX? Acl 1)23MOqu.AN i
pox 5ki 60.4.V", 521ou 5c3Inox1, 5[4.191ta9
pox A. nmyrodld pox 1011.91 LI cLincbo nc93 > <

'd '191 '3 611 ng loxl_torikv xcloodA.332,3n)? 513 y(`LnonloN nrioN AOAOL
719a 5919oL 9 5n1drl AC91 ACOD C11 A(91701L0
cbmodno
9 5k.1.9ddolmcb t( '50r 9 57a.ri dlod3.1-D:o kX 5
X? ATTI 5 co,3 n(msod1L AMztqyiii 591970 n n3gorb
'd Z91 )o k17odx 201 7017oX nco9d311 pox (\cot ncrqXonny
170X A1,0221. 70 51.e2
AT-W(3137i 111.3 1 Atf. clittikp3ri n703
5701. A3 U.117,oy70Le (109 daLTIX)1( 57p X)X 1 .070T1970.e 5701 A 570X1
X A3.6.73X10 .gn7o 57 37R ACM( 11(.3 AlOTIDC12 901 5(10d0
A(91 di It
Mr/I(XX (3-1,920120X 41'113(.60 II
M9A0170 nk1. 4A7J131(00R
1TX 170Th(70V AC9 Al!..k70101L9 170X AC91 AC9X7OV 1 Alf ddl kX1 A
OI 173XA99 5101970 170X 590197o61371 01 0191A.Til A pox 'no1113dx
A1993loodat. 51/..x7y3xt9 n nopk C11AA7JC) Od10 90Cb > ' ' '

www.dacoromanica.ro
 EPIGRAME ANONIME 543

222. Pentru sicoana sfintului Teodor, readusd de la Corint in oraml cel mare p. 145/6, f. 1070
ii iardfi
trimisd acolo.
< . .> Tu, ca si pins acum, apar5.4 iarasi. Cum de teama puterii coro-
anei lui s-au infiorat pamintul Antiohiei si Alepul si cilicienii si toata tara
sirbeasca si pamintul panonilor si regele sicilienilor si toata semintia scitilor
si neamul mindru al italienilor plin de indrazneala si Nilul care scalds cu
valurile lui <pamintul> egiptenilor, tot astfel, prin rugaciunile tale, fa sa fie
si in viitor. Iar dad. vreun ,carpe de barbar s-ar strecura in ascuns, zdro-
beste-i capul, ajutindu-1 pe imparat si de jur imprejur fa sa-lcunoasca cele
patru parti ale pamintului, pe cel care se mindreste cu vechea imparatie
$i -i croieste siruri de ani indelungati.

6
p. 158/9, f. 118w
270. Pentru mormint.
< . . .> Tatal, vlastarul Porphyrei Ioan,/de care s-au
ingrozit in lupte
arcasul pers, conducatorul de car scit, neamul trufas al italienilor si partea
de rasarit a pamintului si hotarele din apus. Domnul Manuel, din singele
lui, vlastar al Porphyrei, preaputeritic imparat, cu o forta de leu, ager la
minte si dulce la vorba. S-au chircit de frica, numai la clipirea ochiului lui,
antiohianul, care-si ridica nernasurat sprinceana trufasa.' si copilul Agarei,
calaretul iconian si pamintul tribalilor si tinuturile paristrienilor. < >

272. Insemndri in limba populard pentru Manuel Comnenul, fdrd titlu. p, 161, f. 119
Martor vrednic de crezare al victoriilor tale este, pe cer, soarele data-
tor de lumina, maretul conducator al astrelor care vine dinspre rasarit. p. 162
El vede de sus/biruintele asupra persilor si antiohienilor si trecind apoi
spre miaza-zi, victoriile tale stralucite si minunate pe mare si, de acolo
trecind spre hotarele de la apus distrugerea tribalilor, robirea peonilor
si supunerea dalmatilor si groaza dacilor si odata cu ele si dupa ele lucrul
cel mai mare si mai de seams inaintarea spre insula Siciliei, odraslitoare de
tirani < >.

4 Este vorba de Constantinopol.

5 Aluzie la semnul crucii, vazut pe cer potrivit unei traditii pioase bizantine, do
Constantin cel Mare in ajunul victoriei de la Pons Milvius.

www.dacoromanica.ro
 17175 VBATOLIsiONV IIM111AVVIDOC[cla VLL1

8
a,
'd I `8L A181 'L££ oorirloodipLa 59&o.A.31 ph? 61 uno.boarrio nosori 5(.1..1 Skx1didloo SoodroX
dyyr11", thdroolx
n0, nidu nmgiloox nocboodiodoi-of nouns,
o Ski 5kXdo?no7:i pox Swirl SominoolsoncoN
57ox3n modeoeloox noXDo c'oildoop 'ioalodx
ooti-mano AotfOt mono-mu Ski no cbrIll
S
rlknri mdfX opkiDo 57ot Slonolvtio
Sooxoov 59s,97o4j39 Skoyxoo '5knnopon,
modowdloyki.o noi-9Id39 noidR pox nono
20 pox ndkodu pox nnkodu 513 Soyoi.
o (119701L Sovidxio.of thoiipdxonop000
OI Skyo.Godncbdou 'yfpnoonT .rnp '57ol3ri
59 ScoXooldral 57pd1c3Inci9 5oog Sznoxiou
monsmou U.1. pox noi. nodi,Di noi, nooloTi
513 nocbfl 52,olo7o noi.xodolov 57onodo3
5(1) '517oloyoxd2 5m (-103t, '5-noi.o?doodoou
ST nkmpoz, 517092021.10 513.6.1190cl3t, noodoixtrildg
5onori Ot oorbodg pox 52o.okx1n pox 57o97pdg
pom 60. Soolknoda..o Soogfnnoi 57on7ix13t3
170X 513A.1T1711011 5)71.4.X0(Fth 570fir3 91 45X.0

Aradf.A..A.XVDCblXdp 39 not IVZXclOV 45XIA3C)X

'I Z8I OZ /10(31.0L4 A7ny30d1t X? 5kAnla 1331.3dlOC33L
X A3.613X7? 513 AtLA 5201.91(74913 nono.nou
Aft.GtLy1L AOICTOndOR AM1c120 oopoxyo
0 pox 5(noox oildxox Soloxvot,dollox
513c311.-xii, AlDnoth?cla.Dnup 6.00loprin3i.91llo
SZ Ac19 AC91.9VOTDC1V 611f.d13TIOThir41 '13d41.9

nodi-nwritpx nnoxoo Ski 5k9oi, oolynodoo

not Snot.00docbdou 501)0011701270 monopoy
OVI9CIAA41L 3RC2 noo.golyod 5c-i? 513 noon
nut rioloiLoxln noxidoolD rioyn nouns

www.dacoromanica.ro
 EPIGRAME ANONIME 545

337. Epigrams inscrisii fie Cinstita Cruce infipta in mij/ocu/ Icirii ungure#1. p, 178, f. 181
Semnul scris in astre pe care odinioara vazindu-1 monarhul pamin-
tului, marele Constantin, a dobindit victorii depline asupra dusmanilor,
pe acesta 1-a asezat aici, in mijlocul pamintului peonilor, spre amintire pentru
urmasi, sebastul Ioan Ducas cel vestit, inscriind pe el frumoasa si minunata
fapta, pe care a inceput-o si dus-o ping la capat imparatul ausonilor cel ce
nu poate fi asemuit cu nimeni, vlastarul Porphyrei, Manuel, marele condu-
cator. Acesta, ostenindu-se in multe chipuri in pamintul peonilor, a
facut din Istrul cel mare mormint sapat de la sine pentru niste calcatori
de juraminte si razvratiti impotriva lui Dumnezeu ce sint, intinzindu-le
tuturor aceasta prea amara <pedeapsa>, singur infaptuind si biruind in aceas-
ta actiune. Si dupe ce a ales strategi viteji si a rinduit atitea falange ames-
tecate, din feluriti oameni, te-a pus pe tine, Ducas, conducator suprem peste
falange si te trimite/sa treci Istrul pe la Vidin si de aici sa te arunci in pamin- f. 182
tul peonilor pentru ca sa iei o multime de prizonieri dintre ei. Si izbutind
cea ce s-a hotarit, ei se intorc acoperiti de fapte vitejesti cu o cununa de
prizonieri multi cit nisipul. Iar ca o pecete a bunei hotariri a floarei
Porphyrei, a imparatului ausonilor <Ducas>infige aici, ca pe o noua Golgota,
semnul crucii datatoare de biruinta 6.

6 Cf. Kinnamos, Bonn, p. 206 ; Nasturel, Byzantine ", I, 1969, p. 180 181.

www.dacoromanica.ro
 INDI C E*

Aaron, unul dintre Comitopuli - 145, 219
abasgi (abkhazi), popor din Caucaz - 501
Abasgia, regiune istorica In Carcaz - 163
Abdera, localitate in Grecia de nord 305
Abgar, rege sirian - 167
Abydos, oras In Asia Mica, pe coasta Dar-
danelelelor - 237
acarnanieni, locuitori ai Acarnaniei, regiune
istorica In NV Greciei - 171
Adragasi, conducator al slavilor - 127
Adrianopol, oral In Tracia, azi Edirne - 91,
93, 97, 107, 115, 117, 127, 155, 157, 227,
263, 265, 275, 315, 323, 325, 329, 335,
337, 401, 405, 417, 419, 431, 437, 439,
441, 451, 477, 479, 511, 513; apare si ca
orasul lui Adrian - 315, 437, 465 ; vezi si
Oresiiada
Aemilianus, Marcus Aemilius, guvernator
al Moesiilor si al Pannoniei inferioare,
Imparat (253)-197
Aenos, cetate in Turcia europeana, azi Enez
- 109, 503, 505
Agamemnon, erou homeric - 101
Agar, personaj biblic, In locutiunea fiii
Agarei", adica turcii - 177, 221, 543 ;
vezi si agareni, tura
agareni, nume dat turcilor selgiucizi - 9, 221
si osmanlii - 531
Agaihias din Myrina, retor si istoric bizantin
(cca 536-582) - 67
Agathopolis, oras In Tracia, azi Ahtopol -
263, 265, 337, 417, 419
.Agrippa, M. Vipsanius, colaborator al lui
Augustus - 193
Ahaia, provincie istorica In Grecia - 125
Ahile, erou homeric, elinii condusi de el ar fi
stramosii megalovlahitilor - 443
Ahile, sftntul, episcop al Larissei (sec. IV)
- 147
Ahlopol, vezi Agathopolis
Akoluihos, Mihail, general bizantin - 25, 67
Akropoliies, Georgios, istoric bizantin (1217 -
1282), XIV, XV, XVII, XX, XXI,
XXII,XXIII, 397-405, 407, 461, 497
Alakka, sotia lui Nogai - 451
357, 359
-
alamani (Ng germani) 179, 321, 347, 351,
alani, popor din Caucaz, numiti si osseti -
453, 455, 495 ; to greaca cults Mint numiti
masageti - 509 ; vezi si masageji
Alania, regiune istorica In Caucaz - 163, 533
albanezi - 519 ; vezi si arvaniji
Albanon, oral In Albania, azi Elbasani - 439

* Cuprinde numai numele proprii din textul Introducerii, din textele traduse si din no-
titele biobibliografice de la fiecare autor si numai In cazuri exceptionale pe cele din note. Sint
inregistrate cu trimiteri la pagini si numele de persoana redate prin perifraze sau pronume. In
lipsa unor norme precise pentru transcrierea cuvintelor grecesti bizantine si moderne s-au adop-
tat de la caz la caz solutii, poate discutabile, urmarindu-se Insa o anumita consecventa In
grafie. S-a constatat totusi, la redactarea indicelui, existenta unor inconsecvente (ex. Georgios-
George, Manuil-Manuel, Branas-Vranas), care nu au mai putut fi Indreptate. In transcrierea
numelor slave s-a respectat Indreplarul orlogra fic al Academiei ; dar si aici, In virtutea unei
tendinte tot mai puternice In lucrarile de specialitate, s-au produs unele abater' In sensul
adoptgrii transcrierii Internationale. Indicele a fost Intocmit de N. 3. Tanasoca, ajutat de
Cornelia G. Tanasoca si de Marcel D. Popa, carora le aducem st pe aceasta cale vii multumiri.
Nota adltionalii. Constienti ei MOO, cei dint'', de unele lipsuri ale acestui volum, autorii se soco-
tesc datori sa atraga atentia cititorilor asupra urmatoarelor : In selectarea textelor criteriul fun-
damental a fost prezenta In ele a unor referiri exprese la romanii din dreapta si stinga Dunarii
si la teritoriul locuit de ei. Au fost deci lasate de o parte paginile, adesea numeroase,
privind popoarele migratoare care au strabatut acest teritoriu sau au avut In vreun fel legaturi cu
romanii, atunci chid nu era vorba In mod evident de prezenta for la nord de Dunare si In Paris-
trion sau de raporturi cu vlahi de pe ambele maluri ale fluviului, denumiti ca atare In texte. Este
cazul unor largi parti din opera lui Mihail Attaliates, a Anei Comnena, a lui loan Skylitzes sau
Kedrenos, absolut necesare altiminteri Intelegerii cadrului de istorie universals In care s-a des-
fasurat viata poporului roman. Renuntlnd la asemenea pagini, s-au eliminat Insa, printr-o
regretabila inadvertenta, cele doua pasaje din Kedrenos, Bonn, II, p. 554-555 si 599, unde se
atesta prezenta In 1043, ca duce al oraselor paristriene a lui Katakalon Kekaumenos ; se
arata ca acesta a invins In doua rinduri pe rusii In conflict cu Bizantul si se relateaza, de ase-
menea, ca In 1050, In lupta de la Diakene cu pecenegii, Katakalon, ranit, a fost salvat de
pecenegul Galinos, cunostinta a sa din vremea clnd era duce al Paristrionului. Pentru comentarii
cf. Banescu, Les duches, p. 74 -78; Diaconu, Les Pelchenegues, p. 53-55, 73-74, cu bibliogra-
fie. Dintr-un scrupul, poate excesiv, s-a renuntat, de asemenea, la uncle texte sau pasaje a carer

www.dacoromanica.ro
548

Alep, oras in NV Siriei, azi Haleb, in Turcia
asiatica - 539, 541, 543
Alexandra cel Mare, regele Macedoniei (336 -
323) - 177, 533, 537
Alexandra, fiul lui Asan I - 403, 439
Alexandra, vezi loan Alexandra
Alexie I Comnenul, imparat bizantin (1081 -
1118), 17, 53, 55, 57, 59, 81, 85, 87, 89, 91,
95, 97. 99, 101, 103, 105, 107, 109, 111,
113, 117, 119, 157, 159, 161, 167, 171, 173,
229, 245, 409, 539, 541
Alexie al III-lea Anghelos, imparat bizantin
(1195-1203) 269, 277, 279, 281, 285,
287, 289, 291, 295, 297, 299, 301, 305, 311,
313, 321, 359, 361, 367, 369, 371, 399, 421,
425, 427, 429, 431, 433, 435, 471, 473,
531 ; este numit si Comnenul - 363, 479
Alexie al V-lea Dacus Murtzuphlos, imparat
bizantin (1204) - 475
-
Alexie, nume adoptat de Ivancu XXV, 301,
303, 305, 307
Alexie, nume dat de bizantini viitorului rege
al Ungariei Bela al III-lea (1172-1196),
ginerele lui Manuel I Comnenul - 239 ;
vezi si Bela
Allage, catun In Tracia 343 -
Almyros, oras in Tesalia - 313, 475
amalecifi, triburi din Arabia, au luptat cu
iudeii - 247
Amaseia, oras in Anatolia, azi Amasya - 39
amaxobi, popor din nordul Marii Negre - 501
Ammianus Marcellinus, istoric roman (cca
330 -cca 400) - 125
Amphipolis, localitate bizantina situatil la
varsarea Strymonului in Marea Egee -
281 ; varianta populara a numelui : Popolia
Amurios, emir turc (sec. XIII) - 505
Ana, fiica lui Alexie al III-lea Anghelos, sotia
lui Teodor I Lascaris - 289, 301
Anastasia Augusta, Aelia, sotia lui Tiberiu
al II-lea, soacra lui Mauriciu - 129
Ancyra, oras in Anatolia, azi Ankara, capitala
unui emirat selgiucid, sediul unei mitropo-
-
lii 297, 429, 453 ; vezi ai Muhyi al-Din,
Babylas
Andrei, apostol - 163
Andrei, domestic al sholelor (sec. XI) - 135
Andronia, localitate neidentificata in Tesalia -
87
Andronic I Comnenul, imparat bizantin (1183
-1185) - 231, 251, 253, 261, 413
Andronic, ducele Tesaliei, vezi Comnenul
Andronic al II-lea Paleologul, imparat bizantin
(1282-1328) - XI, 407, 443, 449, 451,
453, 455, 457, 483, 497, 507, 509, 511
Andronic al III-lea Paleologul, imparat bi-
zantin (1328-1341) - 483, 485, 487, 511,
533
Anghelos, Constantin, strateg al Filipopolei
si duce al flotei - 273, 275, 423
Anghelos, loan, sebastocrator, unchiul lui
Isaac al II-lea - 255, 261, 415, 417
Anghelos, loan, vezi Ioan I Ducas-Anghelos
Anghelos, loan, guvernator al Vlahiei tesalice,
numit de loan al V I -lea - 487, 489, 491

legatura cu istoria romdnilor a fost contestata Intemeiat sau care nu este foarte clara ; pentru
a fi facut obiectul interesului unor istorici romani ele trebuiau poate, totuli, incluse In volum.
Asa se intimpla cu pasajul din Ana Comnena, VIII, V, 2 despre cei 5 000 de munteni razboinici
(ecpcitiAvux.) trecull de partea lui Alexie I, in lupta cu pecenegii (1091) si In care N. Iorga,
Histoire des Roumains, III, p. 88 vazuse aromani" ; la fel se prezinta cazul pasajului din N.
Choniates, Istoria, Bonn, p. 401-402, unde este mentionata localitatea Chele (X7PA), identi-
ficata de N. Iorga, Studii istorice asupra Chalet fl Cetatii Albe, Bucuresti, 1899, p. 32-34, cu
Chilia, dar dovedita de N. Bilnescu, Chilia (Licoslomo) and das bythinischeX7M, Byzantinische
Zeitschrift", 28, 1928, p. 68-72, ca fiind un oras din Bitinia. Mai putin justificate vor parea,
poate, ezitarile noastre inaintea pasajului in care loan Cantacuzino, Bonn, I, p. 145-149, rela-
teaza despre un nomad" (pastor) din Rodope de neam dac", pe nume Syrmpanos (Eupprcivo4),
partizan al lui Andronic al III-lea in razboiul civil din Bizantul secolului al XIV-lea ; unii cerce-
tatori Sint incredintati ca este vorba de un roman, Serban, si s-a vorbit chiar, In legatura cu
pretinsul nomadism", de o aluzie la venirea vlahilor din nord, cf. A. Sacerdoteanu, Con-
sidera asupra istoriei romdnilor in evul media, Bucuresti, 1936, p. 251. Nu apar in volum nici
texte cunoscute de noi, fragmentar, pe tale indirecta (de pilda, sholiastul lui Tucidide, despre
Dolopia identificata cu Vlahia de Sus", cf. I. I. Nistor, Originea romdnilor din Balcani I
Vlahiile din Tesaliei qi Epir, Bucuresti, 1941, p. 29 sau unele discursuri panegirice cu aluzii la
Asanesti, din vremea Anghelilor) ; pina la consultarea editiilor respective am evitat sa reproducem
pasaje, altminteri de mica importanta, dupa alte lucrari. Am renuntat, poate prea de grabs,
la versurile lui Tzetzes (Chiliade, II, 34, v. 60-100) despre podul lui Traian, simpla parafraza
a lui Dio Cassius, asteptind ca editia Epislolelor sale sa ne aduca eventuale texte mai intoresante.
In sfIrsit, am socotit premature includerea intr-o culegere ca aceasta a unor texte obscure, Inca
insuficient discutate ca izvoare istorice, cum slnt Oracolele atribuite lui Leon al VI-lea, ale caror
aluzii la vlahi gi cumani, relevate de N. Iorga, Revista istorica", IV, 1920, 10-12, p. 272,nu au
fost Inca cercetate mai indeaproape. Asemenea completari ramin in sarcina volumului urmator din
aceasta serie. A.E. §i N.S.T.

www.dacoromanica.ro

Anghelos, Tedor, despot al Epirului, vezi
Teodor
Anghelii, familie $i dinastie bizantina-XXV,
275
Anhialos, oral In Tracia, port la Marea
NeagrA, azi Pomorie - 115, 117, 127, 233,
251, 255, 269, 273, 337, 343, 413, 421,
423, 467, 469
Anonimul lui Sathas, vezi Skutartotes, Teodor
Antigonos, manastire - 291
Antiohia, oral In Orientul apropiat, azi
Antakya, in sudul Turciei - 53, 121,
125, 539, 541, 543
antiohieni, locuitori ai Antiohiei - 543
Aornos, cetate legendary cucerita de Alexandra
cel Mare - 369; vezi si Strumitza
Aphameia, castel pe malul Marti de Marmara,
ling Region - 295
Apian, istoric grec (sec. II e.n.) - 193
Apidanos, v. Pleres
Apokapes, Vasile duce al Paristrionului (sec.
XI), magistru - 61, 69
Apokaukos, Alexie, mare duce al Imperiului
bizantin, socrul lui Dobrotici - 493
Apros, localitate In Tracia, azi Kestrige, In
Turcia europeana - 323, 327, 453
Apus (= partea europeand a Imperiului bi-
-
zantin) passim
arabi - 47, 167, 171, 221, 533 ; vezi $i barbari
Arcadiopolis, oral In Tracia, azi Liule Burgas
In Turcia europeanA - 323, 327, 423, 471,
477 ; este numit $i oraful lut .1trcadius -
277, 315
Ardealul, provincie istorica romAneasca -
XXIV
Ares, zeul razboiului - 241, 351, 365
Arhimede, InvAtat grec din antichitate (287 -
212 1.e.n.) - 351
Arian, istoric grec (cca 95-175) 191
Arianiles, Constantin, magistru, duce de
Adrianopol - 23, 155 ; vezi si Constantin,
rectorul
Arisiandros $i Calithea, roman de Manasses
- 535
Aristofan, scriitor grec (cca 445-386 I.e.n.)
- 175
Aristotel, filozof grec (384-322 I.e.n.) - 443,
455
armeni- 317, 533
Armenia - 165
Armeniakon, tema bizantina - 39
aromdna, dialect al limbii romane vorbit In
sudul Dunarii - XXIV ; vezi $i vlahi
Artaban, persul - 125
Arsenie Autoreianos, patriarh ecumenic (1255 -
1259 $i 1261-1265) - 407
arvaniii (= albanezi) - 491
Asan I, conducator al rascoalei vlahilor $i
bulgarilor din Haemus, creatorul Imperiu-
www.dacoromanica.ro
549
lui vlaho-bulgar (1187-1196) - XXV,
XXV I, XXVII, 255, 257, 259, 261, 267,
275, 279, 283, 285, 287, 289, 375, 377,
385, 399, 403, 415, 417, 419, 421, 423,
425, 427, 435, 439, 463, 467, 471, 473,
475, 479, 481 (confundat cu Ionita)
Asan, vezi loan Asan al II-lea
Asane$1i, familie si dinastie balcanica, de
origine vlaha, conduce Imperiul viaho-
bulgar - XX, XXI, XXII, XXV, XXV I,
XXVII ; impAratii bizantini sint numiti
$i Imparati ai asAnestilor - 495
Asia - 163, 171, 173, 313, 501, 509 ; Asia
Mica - 59, 167, 243
Aspieles, Alexie, general bizantin, lupta contra
vlahilor lui Asan - 279, 323, 325, 335,
425, 471
Aspietes, Constantin, general bizantin, lupta
contra vlahilor - 267, 421
Atanasie, sfintul, patriarh al Alexandriei
(295 373) - 163
Atena - 185, 199, 243, 527
alenieni - 197
Athyra, localitate situata la nord de Perinthos,
pe tarmul MS ii de Marmara - 327
-
Atica, regiune istorica In Grecia 475
Atila, conducator al hunilor (434-453) X,
XIV
-
Atramyttion, oras-port la Marea Egee, In Asia
Mica, azi Edremit 317 -
Attalia, oral -port pe coasta de sud a Anato-
liei, azi Antalya - 67, 231
Attaliates, Mihail, istoric bizantin (sec. XI)
- XXII, 59, 67-77, 81, 191
Augustin din Nola, teolog si filozof (354 -
430) - 457, 525
Augustus, Gains Iulius Caesar Octavianus,
primul Imparat roman (27 1.e.n. - 14 e.n.)
- 193
Aurelian, Lucius Domitius Aurelianus, ImpA-
rat roman (270-275) - 183
Aureolus, general roman si uzurpator In timpul
anarhiei militare din sec. III 199
ausoni, nume dat romanilor si, prin extensiune,
bizantinilor - XVII, 241, 463, 471, 475,
477, 479,
Avacum, profet biblic - 387
avari - 15, 125, 203, 207, vezi
barbari -
$i ombri,
Avraam, patriarh biblic 367 -
Axios, rlu In Peninsula Balcanica, numit $i
Vardar - 293, 365, 367, vezi $i Vardar
Axuchos, loan, mare domestic al lui Manuel I
Comnenul - 249, 411
Azarie, cronicar moldovean (sec. XVI) - IX
Azalin, nume bizantin al sultanului Izzeddin
Keikavus at II-lea - 503, 505 vezi si
Izzedin.
550
babilonieni - 539
Baby las, mitropolit al Ancyrei - 453
Bactunion §i Batcunion, sat In Bulgaria, azi
Batkun - 303, 431
Baian, hagan al avarilor (cca 568-582) -
- 203
Balcani - XIII, 95, 97, 113, 115, 119, 243
etc. ; vezi si Haemus
Balduin I de Hainaut, conte de Flandra,
primul Imparat latin al Constantinopo-
lului (1204 1205) 313, 317, 321, 335,
401, 437, 475, 477, 479
Bdlcescu, Nicolae, istoric roman XIX - a numelui : Belermanis
Baleanu, Emanuil, carturar roman XVII,
XXVII
Balica, dinast dobrogean, cirmuitor al Carvo-
nei 491
Balsamon, Teodor, canonist ¢i scriitor bizan-
tin (sec. X11) 539
Baltzar, §ef peceneg - 151
Bambakas, Grigore, unul dintre conducatorii
rascoalei din Tesalia din 1066 - 31
Ba nescu, Nicolae, bizantinolog roman - XX
barbari, denumire aplicata de bizantini, In
stil arhaizant, popoarelor straine, cu ex-
ceptia grecilor $i a romanilor din antichi-
tate - 17, 109, 187, 539, 543 ; - de din-
colo de Istru (neidentificati, poate romAni)
- 177 ; - nord-dunareni (identificati cu
rusii, bulgarii, mercenari franci $i varegi de
diferiti cercetatori)- 11 ; = gotii si alti aliati
ai for - 197, 199, 201, 203; = avarii
- 131, 133, 205,
aliati ai for (gepizi, slavi)
si
207 ; = slavii - 127, 129 ; = bulgarii -
209 ; - ungurii - 527 ; = pecenegii - 3,
5, 7, 9 (de dincolo de Istru), 93, 95, 97,
101, 223, 229, 245 ; = uzii - 169, 225 ;
- cumanii - 119, 235, 237, 249, 329, 339,
343, 347 ; tatarii - 511 ; = slrbii -
273 ; = rusii 139, 141, 143, 215, 217 ;
vlahii - 255, 259, 281, 285, 287, 297,
299, 301, 311, 339, 349, 357, 363, 365, 367,
369, 371, 377, 527 ; = vlahii si cumanii
265, 269, 271, 277, 291, 307, 333, 341,
351, 353, 355, 463 ; = vlahii si bulgarii
- 261, 349, 425, 429 ; populatia pe juma-
tate barbard de la Istru, vezi mixobarbari;
cuvinte barbare ( bulgare si romane?)
-= turcii
523 ; = arabii $i turcii selgiucizi - 171 ;
selgiucizi - 49, 55, 85, 89
Bardales, loan, functionar al fiscului bizan-
tin, ucis de vlahi In 1299 - 457, 459
Barlaam, calugar calabrcz - 497
Basan, regiune In NE Palestinei 391
Basarabi, familie domnitoare din Tara Ro-
maneasca - XXVII
Basarab, Matei, domn al TAM Romanesti
(1632-1654) XXVII
Basilakios, Nichifor, general bizantin, uzur-
pator, se aliaza cu pecenegii - 157, 229
Basilakes, Nichifor, carturar bizantin, vestit
www.dacoromanica.ro
profesor (sec. XII) - 231
baslarni, neam germanic, aliati cu gotii In
269-199
Bastarnai, localitate situata probabil lntre
actualele Iambol $i Elhovo, In Bulgaria
- 263, 343, 419
Balkan, vezi Bactunion
Balrachocaslron, localitate neidentificata In
Tracia - 303, 431
Bela al III-lea, rege al Ungariei (1172-1196)
- 255, 273, 277, 413, 469 ; vezi $i Alexie
Belemarnis, trib peceneg - 151 ; alta forma
Beolia, regiune islorica In Grecia - 475
Berke, ]tan al Hoardei de Aur (1256 1266)
- 445
Beroe, localitate In Bulgaria, azi Stara Zagora
- 17, 105, 107, 231, 24a, 263, 265, 269,
271, 275, 337, 343, 381, 399, 409, 419, 421,
423, 467, 469, 479
Berroia, localitate In Grecia, azi Veria - 147,
323, 443
besi, populatie tracica din Balcani, dupa Ke-
kaumenos vlahii sint daci sate besi - 41,
cf. 203
Bezdechi, Stefan, filolog roman - XVI
Biblioleca Marciand din Venetia 539
Billar, vezi Kilter
-
Biserica Imineased din Craiova
vezi si sf. Dimitrie
- XXVII;
Bitola, vezi Pelagonia
Bizantina de la Luvru, colectie de texte isto-
rice bizantine VIII
-
bizantini XIII, XXII, XXV si passim;
vezi si elini, romei
Bizanj, denumire arhaizanta pentru Constan-
tinopol - 57, 129, 133, 153, 205, 209, 231,
233, 237, 291, 299, 307, 311, 313, 315,
317, 319, 493, 503, 511, 515; denumire
prescurtata a Imperiului bizantin
XIX, XXII, XXIV si passim,
- VIII,
vezi
$i Roma
Bizya, localitate in Tracia, azi Viza In Turcia
europeana - 293 (scris Byzia), 315, 329,
405, 427, 441, 449, 477
Blemmgdes, Nichifor, carturar bizantin, pro-
fesor (1197-1272) - 397
Blisnos, localitate situata Intre Adrianopol
$i Filipopole 91
Bliuris, vezi Pleres
Bodin, Constantin, principe In Zeta (1081 -
cca 1101), conducatorul unei importante
miscari antibizantine - 111
Boejiu, Anicius Manlius Severinus Boethius,
filosof si scriitor de expresie Latina (cca
480-524) - 455, 457
Bogas, loan, ambasador bizantin la pecenegi,
213
bogomili, adepti ai ereziei dualiste bogomile,
vezi manihei
Bonos, patriciu In vremea lui Heraclius -
209

Bohemund I, principele Antiohiei (1052-1111)
- 85, 171
Boleron, tetra bizantina In peninsula Balca-
nied - 405, 439
bolgart - XI ; vezi si bulgari
Bolliac, Cesar, scriitor si om politic roman -
XXVII
Bonifaciu, marchiz de Montferrat, rege latin
at Tesalonicului (1204-1207) - 313, 319,
321, 323, 475
Boril, nepot de soil al lui Ionitd, tar al vla-
hilor si bulgarilor (1207-1218) - 99, 403,
439, 481
Boris al II-lea, %arul bulgarilor (969-972),
fiul tarului Petru - 145, 213, 217
Boris, vezi Kalamanos
Borysthenes, denumire arhaizanta a Niprului
151
borysthenifi - 501
Boslor, strimtoare Intre Marea Neagrd si
Marea de Marmara - 159, 161
Bosforul cimerian, strimtoare Intre Marea de
Azov si Marea Neagrd - 173, 197
Bosograd, fortareata In Macedonia - 147
Bossila (VoisilA), fratele tarului bulgar Smi-
letz (1292-1298) - 453
Botaniates, vezi Nichifor al III-lea
Branas, Alexie, general bizantin, trimis Im-
potriva vlahilor, se rAzvrateste Impotriva
lui Isaac al II-lea - 261, 271, 417, 465
Branas, Mihail, strateg In vremea lui Manuel
I - 253
Branas, Teodor, magnat bizantin, trece de
partea latinilor - 291, 325, 327, 337
Branicevo, oras pe malul sudic al Dundrii, In
Serbia- 119
-
brilani 233
Britania - 195
Bryennios, Nichifor, general bizantin, uzur-
pator 81, 83, 97, 99, 157, 227
Bryennios, Nichifor, cezar, fin! precedentului,
sotul Anei Comnena, istoric bizantin
(1062 -cca 1137) 47, 79, 81, 99, 115
Bucefal, calul lui Alexandru cel Mare - 367
Budild, vezi Pudild
bulgararvanitovlah, epitet aplicat lui Neofit-
Momcila - 519
bulgari, In sens etnic - VII, XV, XXV,
XXVI, 15, 21, 27, 33, 103, 109, 133, 135,
137, 139, 143, 145, 183, 203, 209, 211, 213,
215, 217, 219, 223, 225, 243, 257, 261,
275, 279, 293, 381, 397, 399, 401, 405,
415, 417, 435, 437, 439, 445, 451, 461,
463, 477, 479, 481, 495, 497, 531; = lo-
cuitori ai temei bizantine Bulgaria, trupe
din aceastd temd - 25, 61, 63, 67, 71,
155 ;vezi $i barbari, misieni, scifi
Bulgaria, statul bulgarilor, teritoriul stdpinit
de bulgari - XXVI, 15, 61, 135, 137, 145,
147, 211, 213, 409, 499, 507, 533, numith
$i fara bulgarilor - 215, 223, 397 ; temd
www.dacoromanica.ro
551
bizantina In Peninsula Balcanied - 31,
37, 43, 61, 63, 65, 67, 71, 79, 149, 155,
157, 219, 221, 227
Biisching, A. Fr., savant german - XV
`aka, fiul lui Nogai, conducAtor al Bulgariei
(1299) 451
Calcedon, oral situat pe tfirmul asiatic al
Bosforului, azi Kadikiiy In Turcia - 123,
201, 203
Calchas, personaj homeric 287
Caliope, muza poeziei epice 377
-
Cantacuzino, general al lui Alexie I - 115
Cantacuzino, Andronic, ginerele lui Isaac at
II-lea - 343
Cantacuzino, loan, vezi Loan al VI -lea
Cantacuzino, loan, cezar, cumnatul lui Isaac
al II-lea, luptd cu vlahii 261, 417
Cantacuzino, Manuel, fiul lui Ioan al VI-lea,
despot al Moreei (1348-1380) 493
Cantacuzino, Constantin, stolnicul, carturar
roman - X, XIV, XXIV
Cantacuzino, Mihail, banul, carturar roman
- XIV, XV, XVI, XXVI
Cantacuzino, Pirvu, fratele precedentului -
XV
Canlacuzinti, familie boiereasca romans, de
origine greaca - XXVII
Cantemir, Dimitrie, domn si carturar roman
- X, XI, XII, XXIV, XXV, XXVII,
XXVIII
Capadocia, regiune istoricd In estul Anatolie
- 165
Caragea, comandant militar din vremea lui
Alexie I - 103
Caricingrad, vezi lustiniana Prima
Carion, istoric german X -
carpi, vezi scifi
Carvona, tinut In NE Bulgariei sau oral,
identificat de unii cu Cavarna, de altii
cu Ekerne, In stapinirea lui Balica - 493
Casandru, general macedonean, cumnatul lui
Alexandra cel Mare - 199
Castoria, localitate In Macedonia, azi Kastoria,
In Grecia 145
castrieni, vechii castrenses 15
catalani, mercenari, creazd un principat pro-
priu In Grecia - 491
Caucaz - 501
celfi, denumire bizantina pentru fratici -
117, 185 ; si normanzi - 47, 85, 91, 117
Cezar, Gains Iulius Caesar (100-44 1.e.n.)
XXII, 171, 461
Cerularios, vezi Mihail I Cerularios
Chaldeia, regiune istoricd In sudul Wall
Negre 163
Chalis, vezi Tatos
Chalkokondyles, Laonikos, istoric bizantin
(cca 1423 cca 1490) - XI, XV, XXII,
XXIII, XXV
552
Chalkotubes, Leon, strateg capturat de pece-
negi 151
Chariupolis, oral in Tracia, azi Irebol, in
Turcia europeana - 95, 401, 437
Chazaria, Cara chazarilor, in nordul MATH
Negre, Crimeea 163
Chedren, vezi Kedrenos
Cherson, oras in Crimeea - 113, 137, 163,
213, 515
China din Philea, sfintul - 159, 161
Chios, insula - 55
Choirenoi, localitate in Tracia - 109
Choirobakchoi, localitate in Tracia, intre
actualele Kiieiik-Cekmadie $i Biiyiik-Cek-
-
madie azi in Turcia europeana 53, 63,
169, 225
Choirosphakles, Leon, magistru, carturar si
om politic bizantin, ambasador la bulgari
(cca 824 - post 919) - 137, 211
chomatini, ostasi originari din Choma - 81,
83
Chonai, localitate in Anatolia, azi Khonas -
243
Choniates, Nichita, scriitor bizantin (m. 1213)
- XI, XIV, XV, XVI, XVII, XX-
XXVI, 243 - 373, 397, 407, 461
Choniates, Mihail, frate cu precedentul (cca
1138-1222), mitropolit al Atenei - 243
Chora, mAna.stire - 497
Chramos, oral pe malul sting al Dunarii, in
Iugoslavia - 411
Christofor din Mitilene, poet bizantin (cca
1000 - cca 1050) - 539
Christopolis, oras in Macedonia - 491
Chronicon Paschale, cronica bizantina (sec.
VII) - 123
Chrysopolis, localitate pe malul asiatic al
Bosforului - 129, 205, 223
Chrysos, Dobromir, vlah balcanic, rasculat
impotriva Bizantului in vremea Anghe-
lilor - 125, 289, 293, 295, 297, 299, 311,
313, 367, 429, 433, 435
Cicero, Marcus Tullius, orator roman (106-
43 i.e.n.) - 417
Ciclade, insule In Marea Egee - 165
Cilicia, regiune istorica in SE Turciei asiatice
- 173
efficient - 535, 537, 539, 541, 543
Cimpulung, vezi Kimba Longos
Cipru - 55, 165
Cizic, oras pe malul asiatic al Marii de Mar-
mara, mitropolie - 91, 227, 407
Claudius, Marcus Aurelius Claudius Gothicus,
imparat roman (268-270, - 199
Claudiupolis, oras in Tracia - 401, 437
Clocotnifa, localitate In SE Bulgariei, azi sat
cu acelasi nume - 439, cf. 519
Colchida, regiune istorica pe coasta rastiriteana
a Marii Negre - 173
Comitopuli, fiii comitelui" - 145, 219; vezi
si Aaron, David, Moise, Samuil
www.dacoromanica.ro
Commentiolus, general al lui Mauriciu -127
131, 205
Commodus, imparat roman - 195
Comnenul, Adrian, fratele lui Alexie I - 97,
103, 105
Comnenul, Alexie, sebastocrator, fiul lui
Manuel I - 267
Comnena, Ana, fiica lui Alexie I, scriitoare
(1083 - post 1148) - XI, XII, XIV,
XVII, XX - XXIIII, 47, 79, 81-119
Comnenul, Andronic, duce al Tesaliei - 267,
421
Comnenul, Isaac, sebastocrator, ginerele lui
Alexie al III-lea - 269, 279, 281, 283,
285, 421, 425, 427, 471
Comneni, familie domnitoare bizantina - 407
Conrad (Corrado), marchiz de Montferrat,
cruciat - 263, 417
Constania, vezi Constanteia
Constanteia, cetate din preajma Dunarii,
identificata de unii cu Constantiana Daph-
-
ne, de altii cu Constanta 141, 217
Constant(e)ia, cetate in Rodope, linga actualul
Kostenet - 309, 433 473
Constantin eel Mare, imparat (324-337) -
121, 123, 147, 191, 199, 201, 531, 545 ; vezi
$i Constantinopol
Constantin al III-lea, lmparat bizantin (641)
- 209
Constantin al I V -lea, imparat bizantin (668
-685) - 133, 135, 209
Constantin al V-lea, numit $i Copronymos,
imparat bizantin (741-775) - 211
Constantin al VII -lea Porfirogenetul, imparat
bizantin (913-959) - XXIII
Constantin al VIII -lea. Imparat bizantin
(1025-1028) - 149, 221
Constantin al IX-lea Monomachos, imparat
bizantin (1042-1055) - XII, 3, 5, 7, 9,
13, 23, 67, 153, 155, 157, 221, 223
Constantin at X-lea Ducas, ImpArat bizantin
(1059-1067) - 15, 27, 29, 33, 35, 37,
39, 47, 57, 61, 71, 73, 167, 169, 225, 227
Constantin, rectorul, identificat cu Constantin
Arianites 23-
Constantin, fiul cezarului Ioan Ducas, vezi
Ducas
Constantina, sotia imparatului Mauriciu -
129
Constantinopol, XIV, XXV $i passim; apare
Ii ca Bizanf, Oraful, oraful tut Constantin,
Roma cea noud
corfiofi - 411
Corfu, vezi Kerkyra
Corint, oral In Grecia - 543
Corfu, vezi Tzurulos
Costin, Miron, cronicar roman - IX, X
Craiova - XXVII
Craiovescu, Barbu, mare ban XXVII
Crassus, Marcus, om politic $i general roman
- 191

Crenos, localitate la NV de Stara Zagora -
271, 337
Creta - 55, 165, 453
croafi, neam slay - 79
crucia /i, vezi latint
cumani XII, XXVI, 15, 101, 105, 107, 109,
111, 113, 115, 117, 119, 157, 229, 231, 243,
267, 291, 309, 313, 323, 343, 381, 421, 433,
451, 467, 473, 483, 501, 531, 539 ; vezi si
gepizi, ge /i, sarmafi, scili, barbari
Busmen, conducator al vlahilor - 319, 321
culovlahi, denumire a vlahilor sud-dunareni
XXIV
Cutzomites, Georgios, personaj din anturajul
-
lui Alexie I 103
Dacia, regiune istorica In nordul Dunarii -
X, XIII, XXII, XXVIII, 183, 199, 535,
539 ; din sudul Dunarii - 183
daci, din antichitate - X, 41 (identificati cu
besii grit aratati ca stramosi ai vlahilor),
193 (sint numiti de ionieni dakoi") ; din
sudul Dunarii - 183 (numele for vine de
la provincia creata de Aurelian), 199, 203
(dacii din Illyricum), 461 ; denumire ar-
haizanta bizantina pentru locuitorii vechii
Dacii nord-dunarene - 119 ; denumire ar-
haizanta pentru roman - XXV, 455, 535,
537, pentru romani si cumani - 539, 543,
pentru unguri - 83, 95, 117 (aid poate si
vorba si de pecenegi si roman)
dacoromdnd - XXIV
Dalassena, Ana, mama Imparatului Alexie
I - 83
Dalmatia, regiune In vestul Peninsulei Balca-
nice - 117, 131, 193
dalmali - 111, 173, 395, 539, 541
Damatrys, oral In Bitinia - 223
Dandolo, Enrico, doge al Venetiei (1192 -
1205) - 315, 317
Danubiu - 99; vezi si Dundrea, Istru
Daon(e)ion, localitate situata la sud de Eregli-
Perinthos - 327, 479
Dara, cetate In Mesopotamia - 125
Dardanele, strlmtoare - 237
dardani, popor din antichitate - 193
Darius, fiul lui Histaspe, rege persan (522-
486) - 17
Darrouzes, Jean, bizantinolog contemporan
- 381, 385
David, unul dintre Comitopuli, ucis de vlahi
- 145, 219
David, rege al israelitilor - 271, 307, 347, 353
Decebal, rege dac (87-106) - 41 (aratat ca
rege al vlahilor), 193, 195
Dedal, personaj mitologic - 361
Delphinas, gradinile lui - 87 ; vezi si Niculita
Demetrias, oral In Tesalia, azi Sta Dontia, la
vest de Volos - 27
Demnitzikos, localitate neidentificata precis,
pe Dunare (Zimnicea, S(v)istov, Glavinita,
www.dacoromanica.ro
553
Bisericuta-Garvan, Turnu Magurele ?)
- 235
Demotika, vezi Didymoloichon
Derkos, oras In Turcia europeana, pe coasta
Marii Negre, azi Terkoz - 159, 161
Dermokaites, loan, strateg, capturat de pe-
cenegi - 151
Diampolis, localitate In Bulgaria, azi Iambol
- 23, 97, 107
Diaboliles, Litovoi, strateg - 27
Didymotoichon scris si Didymotoichos, Didy-
moteichon, oral aflat la granita actuala
dintre Grecia si Turcia, azi Didimotichon
si Demotika - 313, 315, 323, 325, 329,
331, 335, 405, 439, 441, 477, 511
Dieten, Jan-Louis van, bizantinolog contem-
poran - 243
Dieterich, Karl, bizantinolog german -
XXIII
Dimitrie, sflntul, ocrotitorul Tesalonicului, un-
de se eta.° veche biserica cu hramul lui -
XXVI, XXVII, XXVIII ; vlahii Asanestilor
construiesc o alts biserica cu acelasi hram,
invoclndu -i protectia- XXVIII, 257, 415,
463 ; provoaca moartea lui Ionita, tarul
vlahilor si al bulgarilor - 479 ; In ziva
consacrarii lui - tirg la Tesalonic - 185 ;
biserica sf. Dumitru de la Craiova con-
fundata cu biserica Asanestilor - XXVII
- XXVIII
Dimitrie, fratele lui Niculita din Larissa -
29
Dio Cassius, istoric roman de expresie greaca
(cca 150-235) - 191
dioclei - 79
Diodorus, episcop al orasului Trikka - 147
Diogenes, vezi Roman al IV-lea
Diogenes, Constantin, fiul lui Roman al IV-lea
- 113 ; un uzurpator sustinut de cumani
li is numele - 113, 117, 229
Diogenes, Constantin, duce al Bulgariei In
1026 - 149, 219
Diogenes, Leon, fiu al Imparatului Roman al
IV-lea - 97, 103, 105
Diogenes, Nichifor, fiu al aceluiasi - 97, 103
Dionisie Periegetul, geograf grec (sec. II e.n.)
- 175, 183
Dobrogea - XXIV ; vezi si Paristrion
Dobrol, vezi Sidera
Dobrotifd (Dobrotici), dinast paristrian - 493,
495
Dolgoruki, Iuri, mare cneaz al Kievului
(1154-1157) - 239
Don, vezi Tanais
Dorostolon, oral pe malul drept al Dunarii, azi
Silistra - 137, 139, 141, 143, 147, 153, 211,
217 ; vezi si Dristra
Dorotet al Monembasiei, - X
Doxopatris, loan - 163 (confundat cu Nil
Doxopatris)
Doxopatris, Nil (Nikolaos), cleric si scriitor
bizantin (sec. XII) - 163-165
554
Dragon, domn al Moldovei - XXV
Dristra sau Dorostolon, centrul temei Paris-
trion, azi Silistra - 73, 87, 89, 95, 97,
101, 135, 137, 211, 217 ; vezi si Dorostolon
drislerio /i, locuitori ai Dristrei - 75
Drizin, variants gresita pentru Drizipera,
oras situat Intre Adrianopol a Constanti-
nopol - 127
Drobela -Turnu Severin, vezi Turnu-Severin
Du Cange, filolog si istoric francez - XII, XV
Ducas, loan, cezar, comanda trupele lui
Manuel I contra ungurilor - 241, 539, 595
Ducas, loan, sebastocrator, unchiul dupa
manna al lui Isaac al II-lea - 269, 271
Ducas, Mihail, protostrator 171
Ducas, Anghelos, Comnen, nume asumate de
Andronic al III-lea 533
Dundrea (AcivouPc4 AccvooPcoc) - VII, X,
XI, XV, XVII, XX, XXIV, XXV,
XXVII, 41, 89, 99, 109, 111, 113, 115,
119, 121, 123, 125, 133, 143, 159,
165, 185, 187, 203, 209, 225, 269, 339,
409, 421, 539 ; referiri la poduri construite
peste Dunare - 121 (de Constantin cel
Mare), 195 (de Traian), 203 (de avarul
Baian de fapt peste Sava) ; referiri la
deplasari ale flotei militare sau civile bi-
zantine pc Dunare - 97, 99, 139, 155, 159,
205, 209, 211, 213, 215, 217, 233, 237, 247,
273, 351, 411, 487, 525 ; vezi si Istru
Dyrrhachium, oras-port la Marea Adriatica,
azi Durresi )Albania) - 117
Eder, Joseph Carol, istoric german din Tran-
silvania - XIII, XX
Efes, oras pe coasta de vest a Turciei asiatice
- 385
Efrem, calugar bizantin, compilator de istorii
(sec. X1V) - XX, XXII, XXIII, 397,
461-481
Eftimie, calugar bizantin, boteaza pecenegi
- 153
Egipt, regiune istorica, sultanat - 89, 533,535
egipteni - XVII, 543
Elada, tema bizantina 27, 41, 43, 45, 61,
71, 125, 145, 165, 171, 191, 197, 225, 311,
315, 435, 477 ; vezi si vlahii din Elada
Elbanon 405, vezi Albanon
Elena, fiica lui Joan Asan al II-lea, casatorita
cu Teodor II Lascaris 499
elini, din antichitate - 287, 443 (elinii lui
Ahile sint megalovlahi(ti); greci bizantini
- 185, 495, 533
Elpidius, patriciu, ambasador la avari (583)
- 127
Emathia, vezi Tesalonic - 199
Eminescu, Mihail, scriitor roman - XX
Engel, Johann Christian, istoric german -
XIII, XX
Enyalios, Ares, zeul razboiului 177
Eonopolites - 435, vezi Oinupolites
www.dacoromanica.ro
Eptr, regiune in Grecia - 41, 381, 397, vezi
$i vlahi
epiroli - 171
Erbiceanu, Constantin, istoric roman - XXI,
XXII
Eregli, vezi Heracleea, Perinthos
Etiopia - 197
Eubeea, insula In Marea Egee - 15, 165, 381,
475
Euhaita, oras In Asia Mica, mitropolie, azi
Avkhat - 3
Eufrosina, sotia Imparatului Alexie al III-lea
-
Anghelos 313, 321, 475
Eufrosina, numita si Irina, fiica nelegitima a
lui Mihail al VIII-lea si soifia lui Nogai
- 445, 451, 507
Euphorbenos, Georgios, unul dintre militarii
lui Alexie I - 97, 99
Euphorbenos, Constantin Katakalon, ca si
precedentul - 115
Europa - XVIII, 125, 127, 163, 171, 173,
207, 359, 397, 983, 511
Eurus, dupa altii Pyros, riu - 93
Eurppos, ora' In Eubeea, azi Chalcis 165-
Eusebius, istoric si scriitor cretin (cca 260
339) - 191
Eustathios, mitropolitul Tesalonicului, numit
Si Kataphloros ( ?), carturar de seams
(sec. XII) - XVII, XXII, XXIII, 175
183, 243
-
Eustathios, patriciu si drungar (sec. IX) -
135
Eustathios, fiul lui Kamytzes, conspira contra
lui AleNie I - 113
Eutzapelon, localitate In Balcani, azi Ovi'e-
polje - 157
Evdochia, sora lui Andronic al II-lea, sotia
lui Ioan al II-lea din 'I rapezunt - XI,
507
evrei - 451
Ezevan, sat de vlahi In Peninsula Balcanica
(Nezeros ?) 85
Farsala, oras In Tesalia, la sud de Larissa -
33
Farsalitik6 (Apidanos), vezi Pleres
feacieni, denumire arhaizanta pentru corfioti
- 411
Fidias, sculptor antic 123 -
Filip Arabul, Imparat roman (244-249)
- 195
-
Filip al II-lea, regele Macedoniei (395-336
I.e.n.) - 199
Filipopole, oras pe Marita, azi Plovdiv, cen-
trul unei teme bizantine cu acelasi nume -
- 17, 87, 91, 93, 97, 111, 119, 177, 179,
233, 243, 249, 265, 267, 273, 275, 285,
289, 301, 305, 307, 323, 399, 401, 411,
419, 423, 427, 431, 437, 365, 469, 471,
479, 482

Filolel Kokkinos, patriarh ecumenic (1353-
1354 si 1364 - 1376) 525
Folino, Dionisie, istoric romande obirsie
greaca - XVI, XVIII, XXVII
Folino, Teodor din Hios, istoric grec din
Tara Romaneasca - XVI
franci 171, 533, vezi $i cellI
Francohorion, tinut Intre Sava si Dunare
247, 411
Frafild, vlah, tatal calugarului Neofit-Mom-
cila - 519
Frederic I Barbarosie, Imparat german (1152-
-1190) - 179, 347
Frigia, regiune istorica In Asia Mica - 243,
501
Frunzescu, cercetator roman modern - XXVII
Fulgentius, teolog occidental (467-533)
- 525
Gabras, Mihail, strateg In vremea lui Manuel
I 253
Gadeire, veche denumire a Gibraltarului -
171
Galata, cartier In Constantinopol - 515
Gatipoli, oral -port pe malul Dardanelelor,
azi Gelibolu - 237
Galifia, denumire bizantina a cneazatului de
Halici - 251, 309, 413, 473, 539 ; vezi $i
Tauroscifia
Gallienus, Publius Licinius Egnatius, Imparat
roman (260 268) 199 -
Gallus, Caius Vibius Trebonianus, Imparat
roman (251-253) 197 -
Ganos, munte In Tracia de SE, azi Ganos-
-
dagh, In Turcia 301, 503
Galtilusi, familie ai dinastie din Lesbos, de
origine genoveza (1355-1462) -
525
Gautier, Paul, bizantinist contemporan - 53,
171
Gavras, Grigore, rebel din vremea lui Alexie
I - 111
genovezi - 515
Georgios, fiul lui Dekanos, rebel, exilat de
Alexie I In Paristrion (1091) - 111
Georgios Monachos Hamartolos, cronicar bi-
zantin (sec. IX) 121, 191
gepizi, popor germanic, aliat al avarilor $i
slaNilor - 133; denumire arhaizanta pen-
tru cumani (dupa Moravcsik, unguri) -
- 535, 537 ; vezi li barbari
germani 45, 121, 443; vezi ll alamani, frond
yell, din antichitate - 191 ; denumire arhai-
zanta pentru uzi (dupa altii, pentru ro-
mani sau cumani - 49, 83 ; pentru ro-
-
mani 485; pentru o populatie neiden-
tificata de la nord de Dundre In 1241
501
Geza at II-lea, rege al Ungariei (1141-1162)
- 237
Gheorghe, vezi Dolgoruki, Iuri
Gheorghe I Terter, tar al bulgarilor (1281-
www.dacoromanica.ro
555
1292) - 449, 451
Gheorghe at II-lea Terter, tar al bulgarilor
(1322-1323) 483
Gibraltar, vezi Gadeire
Gidos, Alexie, general bizantin, lupta cu
vlahii -277, 423
Giphardos, hypostrateg, urmareste pe cumani
la nord de Dunare - 235
Glavinifa, localitate neidentificata In Paris-
trion 87, 235 ; vezi li Demnitzikos
Glycas, Mihail, carturar bizantin (sec. XII) -
XI, XII, 167-169
Glykys, vezi loan at XIII-lea
Glykeria, sfinta, insula In Marea de Marmara,
azi Niandro - 191
Golgola - 545
Goloe, localitate in SE Bulgariei, azi lInga
Lazarevo - 97, 101, 107, 115
Gothia, denumire a arhiepiscopiei foste a go-
tilor, din Crimeea - 163
golf, neam germanic 121, 125, 201 ; vezi
gi barbari, scili
Gregoras, Nichif or, om de stat si carturar
bizantin (1290-cca 1361)-XI, XV, XVI,
XX, XXIII, 483, 497-517
Gremianites, Ioan, fost protospatharios, con-
ducator al rasculatilor din Tesalia (1066)
- 31
-
Grigorcis, fiul lui Niculita din Larissa 33
Grigore din Nazianz, scriitor si cleric (sec.
III) - 163
Grumel, Venance, bizantinist contemporan -
XXI
Guiscard, Robert, duce al Apuliei si Calabriei
(1057 1085) - 29
Gules, slujitor al lui loan, tatal lui Alexie I
Comnenul - 103
Gulielm al II-lea de Villehardouin, principe
latin al Ahaiei (1246-1278) 443 -
Gtimiurgina, vezi Mosynopolis
Gyges, personal mitologic 19
Gyoni, Matthias, bizantinist maghiar- XXIII
Hadrian, Publius Aelius Hadrianus, Imparat
roman (117-138) - X
Itaemus, denumire pentru muntii Balcani
- XXIV, 97, 99, 119, 173, 177, 249, 255,
257, 259, 267, 269, 273, 283, 285, 289,
301-305, 313, 339, 341, 349, 355, 357,
359. 365, 369, 385, 399, 405, 411, 413,
415, 419, 421, 425, 441, 445, 463, 467,
475
Halici, cnezat rus, vezi Galifia, Taurosci(ia
Hasdeu, Bogdan Petriceicu, Invatat roman -
- XXVII, cf. 235, 239
Hebros, rlu, azi Maria - 329, 401, 450, 437,
439, 441
Helespont, denumire arhaizanta pentru strim-
toarea Dardanele - 509, 513
Henric de Hainaut, conte de Flandra, Imparat
556
latin al Constantinopolului (1206-1216)
- 317, 323, 335
lleracleea, oras in Tracia, pe malul Mari! de
Marmara, azi Eregli - 401, 437, 479 ; vezi
si Perinthos
Heraclius, imparat bizantin (610 -641) - 207,
209
Hermes, zeul comertului, protectorul retoricii
- 365
Herodot, istoric grec (cca 485-425 1.e.n.) -
- XXII, 191
heruli, neam germanic - 199 ; vezi si barbari
Hexaplerygos, Teodor, carturar bizantin, pro-
fesor (sec. XIII) - 397
Hierakoryphiles, fortareata In Anatolia 231
Holobolos, Manuel (Maxim), cleric, carturar
si profesor (cca 1245 -post 1284) - XXIII,
455
Homer - 365, 377, 523
HOrandner, "Wolfram, filolog contemporan
- 187
Horna, C., filolog contemporan - 539
Humbertopulos, Constantin, nepotul lui Robert
Guiscard 91-
.Humbertopulos, arhonte si strateg al Mesem-
brie! - 447
Hunfalvy, Paul, istoric maghiar - XX
huni, denumire arhaizanta bizantina pentru
uzi -
57, 107, 151 ; pentru unguri - 237,
239, 241, 247, 277, 411; huni numiti si
sci%i la gurile Istrului In 1241- 501
Hurmu:aki, Eudoxiu de, carturar roman -
- XX, XXI
Iambol, vezi Diampolis
Iberia (Iviria), denumire bizantina a Gruziei
-163, 223
-
Icar, personaj mitologic 361
Iconion, oras In Asia Mica, centrul unui sul-
tanat, azi Konya - 253
(content, locuitori din Iconion - 543
lerusalim - 107
leremia, profet biblic - 373
Iliada lui Homer - 175 si in locutiunea
Made de nenorociri" - 255
Mr( - 73, 171, 539
Iliria, regiune istorica In Peninsula Balcanica
- 17, 163, 499; vezi si Illyricum
Illyricum, prefecture romana cuprinztnd partea
de vest a Peninsulei Balcanice, mai tlrziu
si Dalmatia - 71, 79, 119, 201, 203, 205,
405, 439
Imeri, localitate In Tracia - 453
India - 125
Insulele egeene 55
Insulele Principilor, insule In Marea de Mar-
mara, servind drept loc de exil pentru
membri In dizgratie ai familiei imperiale
bizantine - 53, 191
loachim at III-lea, patriarh al Tarnovului -
- 451
www.dacoromanica.ro
loan I Tzimiskes, Imparat bizantin (969 -
976) - 139, 141, 143, 145, 215, 217
loan al II-lea Comnenul, 1mparat bizantin
(1118-1143) - 79, 163, 187, 191, 231,
233, 245, 247, 249, 409, 411, 541, 543
loan al III-lea Ducas Vatatzes, Imparat bi-
zantin din Niceea (1222-1254) - 397,
405, 499
loan at I V -lea Lascaris, Imparat bizantin din
Niceea (1258-1261) - 455, 503
Loan al V-lea Paleologul, Imparat bizantin
-
(1341-1391) 483, 489, 493, 525, 529
loan al VI -lea Cantacuzino, imparat si carturar
bizantin (1347-1354) XI, XV, XXII,
483-495, 497, 511, 525, 533 ; dupe abdi-
care si calugarire is numele de loasaf
Than I Ducas Anghelos, sebastocrator, despot
al Tesaliei (1271-1296) - 447, 505, 507
loan al X-lea Kamateros, patriarh ecumenic
(1198-1206) - 331
loan al XI-lea Bekkos, patriarh ecumenic
(1275-1289) - 455
loan al XIII -lea Glyk is, patriarh ecume lie
(1315-1319) - 497
loan Vladislav, tar al bulyariltr (1015 -
1018) - 145, 147, 149
loan ('Icocivv-ic), lonila CRoccvv(r-qq) sau Ca-
loian (KcaoLcodtvv716), tar al vlahilor si at
-
bulgarilor (1197-1207) XVI, XXV,
XXVII, 267, 287, 303, 309, 313, 315,
317, 319, 321, 323, 325, 329, 331, 335, 363
369, 371, 399, 401, 421, 427, 433, 435,
437, 467, 471, 473, 475, 477, 479, 531;
este numit de bizantini Skyloioannes -
403 ; confundat cu fratele sau Asan I
- 481 ; confundat de Cantemir cu Ivancu
- XXV
loan Asan al II-lea, tar at Bulgariei (1218 -
1241) - 403, 435, 439, 481, 499; dat
gresit drept fiu al lui Ionitii - 403
Loan- Stefan .isman, an al Bulgariei (1330 -
1331) - 485
loan Alexandra, tar al Bulgariei (1331 -1371)-
485, 487
Ioannakis, vezi Kurtikios, Vasile
loasaf, vezi loan al VI -lea
lorga, Nicolae, istoric roman - XIV, XX
losephus Flavius, istoric evreu de expresie
greaca (37 - cca 95)-191
Iosif, parakimomen, om de stat din vremea
lui Vasile at II-lea - 145
boy, personaj biblic - 365
I psela, vezi Kypsella
lrebol, vezi Chariupolis
Irina Dukas, mama Anei Comnena - 79,
81
Irina, fiica lui Alexie al III-lea - 301
Irina, fiica lui Teodor al II-lea Lascaris, sotia
lui Constantin Tich - 503
Irina (Eufrosina), fiica nelegitima a lui Mihail
al V III-lea, sopa lui Nogai - 505

Isaac I Comnenul, ImpArat bizantin (1057 -
1059) XII, 47, 49, 51, 59, 69, 83,
85, 121, 223, 225
Isaac al II-lea Anghelos, Imparat bizantin
(1185-1195) - X, XI, XXI, 177, 179,
181, 231, 243, 253, 257, 259, 261-277,
281, 287, 337, 347, 349, 353, 355, 375,
377, 381- 385, 389, 393, 397, 399, 415 -
425, 435, 467, 469, 479, 531
Isaac, sebastocratorul, vezi Comnenul
Isaac, sfintul (mort post 406) - 125, 201
isaurieni, locuitori ai Isauriei, regiune In sudul
Anatoliei - 535, 537
-
isihasti, adepti ai doctrinei isihaste 497
Ismail, personaj biblic, In locutiunea fiii lui
Ismail", adica turcii 539
-
Israil, vechiul 357
Istru, denumire arhaizanta pentru Dunare -
- 5, 15, 17, 49, 59-63, 65, 67, 69, 71,
75, 83, 97, 99, 101, 103, 105, 107, 119, 123,
129, 133, 135, 137, 141, 143, 149, 151-155,
159, 167-177, 183, 185, 193 -197, 203,
207, 211, 313, 217-225, 231-239, 245 -
253, 259, 291, 309, 351, 399, 401, 405,
409, 411, 413, 417, 441, 463, 473, 481,
485, 487, 497, 499, 501-513, 525, 535,
537, 545 ; vezi $i Durdirea, Paristrion
Italia - 193, 197, 239
flatlet, denumire aplicatA de bizantini latini-
lor, adica occidentalilor catolici - 185,
329, 399, 401, 437, 477, 541; catalanilor
- 453
iudei - 103
Julian Apostatul,imparat bizantin (361 -363)
- 15
Justin al II-lea, ImpArat bizantin (565
- 578) - 125
luslinian I, ImpArat bizantin (527-565) -
- VIII, 231, 499
Justinian al II-lea, numit $i Rhinotmetos, Im-
pArat bizantin (685 -695) $i 705 -711)
- 211, 407
Iustiniana Prima, oras linga actualul Nis,
probabil, azi Caricingrad, sediu arhiepis-
copal - 499
inzi, indieni - 537
Ivancu, sef vlah, vArul $i ucigasul lui Asan
I- XXV, 283, 285, 287, 289, 301, 311,
359, 361-363, 399, 425, 427, 431, 435,
471 ; desemnat prin mic carian - 359 $i
Xanthias 359, locutiuni peiorative ; nu-
mele lui Inseamna In greacA loan - 283 ;
vezi si Alexie
iviH, georgieni - 9, 47, 185, 495
Iviria (Iberia), denumire bizantinA pentru
Gruzia - 533, vezi si Iberia
Izzeddin Keikavus al II-lea, sultan din Iconion
(1246-1259) - 445, 503, 505; vezi si
Azatin
www.dacoromanica.ro
557
dernstedt, V., bizantinolog rus - 21
Jireeek-Skok, linia care desparte domeniul
limbii latine de cel al limbii grecesti In
SE Europei, stability de Constantin Jirgek,
corectata de Al. Philippide si Petar Skok
- XXIV
Jugul (Zygos), denumire a amuntilor Stara
Planina - 395
Jung, Julius, istoric austr iac - XX
Kalabaka, vezi Stanos
Kala Dendra, localitate In Tracia - 109, 111
Kalas drys, vezi Ste jarii frumosi
Kalamanos, comandant in luptele cu cumanii
din 1150- 249, 411
Kalau, nume al sultanului Nasir Muhamed -
533
Kallias, atenian, In etimologia numelui Gali-
poli - 237
Kallikles, Nikolaos, medic $i poet bizantin
(sec. XI-XII) - 185, 539
Kallioupolis, variants a numelui Galipoli -
- 405, 441
Kalokyros, patriciu, ambasador, la rusi -
- 137, 213, uzurpator - 215
Kamateros, vezi loan al X-lea
Kamytzes, Manuel, protostrator, lupti im-
potriva vlahilor, razvratit Impotriva lui
Alexie al III-lea, este socrul lui Chrysos
- 269, 285, 299, 303, 305, 311, 363, 365,
367, 399, 421, 427, 431, 433
Kastamonites, Nichita, unul din comandantii
militari ai lui Alexie I - 103
Katakalon, vezi Euphorbenos, Kekaumenos,
Tarchaniotes
Kataphloros, vezi Eustathios
Kataskepe, m Anastire situata pe malul Bos-
forului - 159
Kataskepenos, Nikolaos, hagiograf bizantin
(sec. XI -XII) - 159 - 161
Katrares, loan, copist de manuscrise si scriitor
bizantin (sec. XIV) - 519-523
Kedrenos, Georgios, cronicar bizantin (sec.
XI -XII) - IX, XI, XII, XIV, XVII,
XXII, 121 -157, 167, 191, 407
Kegen, sef peceneg, intrA In serviciul Bizan-
tului - 151-157, 221-223, cf. 23
Kekaumenos, scriitor bizantin (sec. XI) -
XIX, XXII, XXIII, 21-45
Kekaumenos, tatal precedentului - 39
Kekaumenos, Katakalon, strateg, guvernator
In Paristrion - 21
Kekaumenos, familie tesaliota - 21
Kellion, munte In Tesalia - 85
Kerkyra, insula In Marea Ionia, numitA si
Corfu - 167, 249, 251
Kestrige, vezi Apros
Kean, vezi Ruston
Khonas, vezi Chonai
Kiev - 309
558
Kigalas, Matei, cronicar grec (sec. XVII) -
- IX, X
Kilidj-Arslan al II-lea, sultan din Iconion
(1155 -1192) - 253
Killer, sef peceneg, numit dupA altii Biltar
- 151
Kimba Longos, localitate situata intre Struma
si Vardar, poate un Cimpulung 147
Kinnamos, loan, istoric bizantin (post 1143
- cca 1230), VIII, XI, XIV, XV, XVII,
XXI-XXIII, 231-241, 243, 535, 539
Kissavon, munte In Tesalia - 85
Kitros, localitate In Gracia, pe malul golfului
Tesalonic, azi Pydna - 33
Kleidion, trecatoare In muntii Albaniei - 147
Kodinos, Georgios, autor ipotetic al unor lu-
crari de interes istoric, curopalat - 531
Kogalniceanu, Mihail, om politic si carturar
roman - XVII, XVIII, XXVII
Kolyvas, Sergios, retor bizantin (sec. XII-
XIII) - 375-379, 385
Konstantinakios, cvestor, ambasador al lui
Leon al VI-lea la bulgari - 135, 211
Kontostephanos, Stephanos, mare duce al flotei,
cumnat cu Manuel I- 249, 411
Kore, zeita - 257
Korinthios, Georgios, protosinghel, In vremea
lui Constantin al X-lea 27 -
Kostenef, vezi Constant(e)ia din Rodope
Koizas, comandant cuman, aliat cu Ionita -
317
Kovaeec, August, filolog con temporan -
XXIV
Krakras, capetenie bulgara - 147, 149
Kritzimos, localitate In Bulgaria, la SV de
-
Plovdiv, azi Kridim 303, 431
Krumbacher, Karl, bizantinolog german -
XVIII
Kii giikcekme, N ezi Region
Rule, fortareata In Tracia, lings Aenos - 95
Kurlikios, Vasile, supranumit Ioannakis, apro-
piat al lui Alexia I - 95, 103, 111
Kuperion, oral In Tracia rasariteana - 291
10.4nica,N ezi Pangaion
Kypsella, localitate In Turcia europeana, azi
Ipsela - 255, 289 - 293, 305, 415, 431,
531
Kydones, Demetrios, umanist bizantin (1324/
25 1397/98) - 525 - 529
lacedemonieni, din antichitate - 527
Lakapenos, vezi Roman I
Lampardas, Andronic, general al lui Manuel I
Comnenul - 241
Lampros, Spiridon, istoric grec - 539
Laodiceea, oral In Frigia, azi Denizli, In Turcia
asiatica - 81
Lapardas, prieten cu Demetrios Kydones
527
Lardeea, cetate situata Intre actualele Iambol
www.dacoromanica.ro
si Lazarevo, In Bulgaria
419
- 97, 263, 343,
Larissa, oras In Tesalia - 21, 29, 85, 147
larisseni, locuitori ai Larissei - 21, 33, 37,
39
-
Lascaris, familie imperialA bizantina 243,
vezi loan, Teodor
latini, denumire data de bizantini occidentali-
lor catolici In genera - XXV, 93, 103-
107, 243, 253, 313-319, 323-329, 335-
337, 401, 437, 475-479, 523, 531
latinofroni, adepti ai uniiii cu biserica Romei
- 525
Laurent, Vitalien, bizantinolog contemporan
- 455
Lavrioies, Allexandros, editor de texte 53
Lazar, sef cumah sau roman aliat cu cumanii
-
(1148) - 237
Lazar, patriarh al Ieruaslimului (mijlocul sec.
XIV) - 533. cf. 495
Lazarevo, vezi Goloe
Lebunion, localitate In Tracia, uncle pe( enegii
suferA cea mai distrugatoare Infringere In
1091- 109, 161, 173, 229
Leon I Makelles, Imparat bizantin (457-
474) - 203, 461
Leon al VI -lea, numit cal Intelept", linparat
bizantin (886-912) - 135, 211, 213
Leon Diaconul, cronicar bizantin (sec. X-
-XI) - 47
Leon, mitropolit al Calcedonului - 85
Lesbos, insula In Marea Egee - 525, 511
Liban - 389
Libia - 89, 171
libieni - 197
Lich udes, Constantin al III-lea, patriarh ecu-
menic (1059-1063) - 49
Licinius, Flavius Valerius Licinianus, tin -
-
parat (307/8-324) 199
Liiavrin, G. G., bizantinolog sovietic - 21
Litovoi, ostas bizantin In 1190 271
Liule Burgas, vezi Arcadiopolis
Longos, fortareatA In Balcani - 147 ; vezi si
Kimba Longos
Loved, vezi Lovitzon
Louitzon sau Louilzos, localitate in nordulBul-
gariei, azi Loved - 59, 223, 267, 419, 465
Luca, mitropolit al Vicinei (inceputul sec.
XIV) - 453
Lucian din Samosala, scriitor grec (cca 120 -
180 e.n.) - 185
Ludovic, conte de Blois, until dintre oamenii
cruciadei a IV-a - 315, 317, 321
lusilant, locuitori ai Lusitaniei (Portugaliei) -
185
Lyon, conciliul unirii bisericilor de la Lyon
(1274) - 397, 407
Macarie, cronicar moldovean (m. 1558)
IX
Macedonia, regiune istorica In Peninsula Bal-

canica, tema bizantina - 17, 41, 63, 65,
69-75, 79, 97, 125, 145, 149, 155, 191,
193, 197, 201, 223-231, 245, 289, 299,
313, 315, 319, 401, 405, 409, 437, 441, 447,
449, 453, 475, 479, 499, 501
macedoneni,locuitorl ai Macedoniei, ostasi din
tema bizantina a Macedoniei - 119, 139,
155, 185, 453
Macre, localitate In Tracia, azi Makri, in
Grecia - 501, 437
maghiari - XVII
Magnesia, oras in Turcia asiatica, azi Manisa,
In dreptul insulei Hios - 509
Mahomed, Intemeietorul religiei islamice -
89
-
Major, Petru, carturar roman XIII, XX
Malakes, Euthymios, mitropolit de Neopa-
tras - 381
Malalas, cronicar bizantin (sec. VI)
191, 407
-
167,
Manasses, Constantin, istoric si scriitor bi-
zantin (m. 1187) IX, XI, XXII, 167,
407, 535 -537, 539
Manfred, fiul nelegitim al lui Frederic al
II-lea, rege al Siciliei (1258-1266) - 443
Mangana (pl.), cartier st manastire In Con-
stantinopol) - 315
Mangusis, socrul lui Teodor Svetoslav, tarul
bulgarilor - 451
manihei, denumire arhaizanta pentru ereticii
bogomili si pavlichieni - 91, 101, 119
Manuel I Comnenul, Imparat bizantin (1143 -
1180) - VIII, XVII, XXII, 159, 167,
175, 177, 187, 189, 231 -241, 249-253,
359, 413, 535, 539, 541, 543, 545
Maramures, regiune In nordul Romaniei -
XI
Martian, Imparat (450 457) - 461
Marea Bisericd, adica Patriarhia constanti-
nopolitana - 163, 489, 531 vezi si Sfinta
Sofia
Marea Adriatica - 119,163
Marea de Azov, vezi Meolida
Marea Caspicd - 501
Marea Ionicd - 171
Marea de Marmara - 53 ; 191 ; vezi si Pro-
pontida
Marta Medilerand - 171
Marea Neagrd - XXIV ; vezi $i Pontul Euxin
Maria de Ungaria, de fapt Margareta, fiica
lui Bela al HI-lea, casatorita mai Mtn
eu Isaac al II-lea Anghelos, apoi cu Boni
faciu de Montferrat - 255, 321, 397, 413
435, 465
Marinus, Tiberius Claudius Marinus Paca-
tiarms, guvernator al Moesiilor si al Pan-
noniei inferioare, uzurpator (sec. III) -
195
Manta, vezi Hebros - 405, 441
Markella, localitate In Tracia - 107
Maroneia, localitate In Tracia de sud (Grecia),
azi cu acelasi nume 479
www.dacoromanica.ro
559
masageli, denumire arhaizanta pentru alani -
501, 509
Malei, ava, calugar, fratele sf. Chinn din
Philea - 161
Matzukatos, nume dat caluggrului Neofit-
MomcilA - 521
Mauriciu, Imparat bizantin (582-602) - 125,
127, 129, 131, 133, 205, 207
Mauropus, loan, mitropolit al Euhaitelor,
scriitor (sec. XI) - 3-13
Mavrokatakalon, Grigore, general lui Alexie
I - 97, 101, 103
Mavrokatakalon, Nikolaos, Bar ofiter din
armata aceluiasi - 95, 97
Maxen(iu, rivalul lui Constantin cel Mare -
201
Maximinus (?), Intr-un pasaj confuz din
Zonaras - 199
Meandru, rlu in Asia Mica, azi Menderes -
501
Mecca, oras In vestul Arabiei Saudite, socotit
orasul sflnt" al lumii islamice 533
Megalopolis, vezi Preslavul Mare
Megalopolis, orasul cel mare" cu sensul de
Constantinopol - 183
megalovlahili, locuitori ai Vlahiei Mari, din
Tesalia, sint considerati urmasi ai eli-
nilor lui At 112." - 443
megleno- romdna, dialect al limbii romane vorbit
de vlahii megleniti, romanii din provincia
macedoneana Meglen XXIV -
Melantida, localitate In Tracia - 813 ; vezi
si Melitida
Meletie, mitropolit al Atenei, carturar - XVI
Melibolon, localitate In Tracia -
251, 413
Melik, fiul lui Izzeddin Keikavus al II-lea,
de fapt sultanul Ghiyatheddin Masud al
II-lea (1284 - cca 1306) - 505
Melissenos, Nichifor, cumnatul lui Alexie I,
eezar - 103, 105, 109
Melilene, oral in Asia Mica, pe Eufrat, vezi
Malatya - 167
Melitida, variants populara a numelui topic
Melantida - 183
Meotida, denumire veche a Marii de Azov
123, 197, 501, 515
-
Mercati, Giuseppe, bizantinolog contempo-
ran - 163
Mesembria, oras In Bulgaria, azi Nesebar -
209, 399, 447
Mesena, localitate in Tracia, Intre Arcadio-
polls si Tzurulos - 291, 327
Mesopotamia, regiune istorica In Asia Mica,
terns bizantina - 167, 221
Mesopotamites, Georgios, duce de Filipopole
In vremea lui Alexie I 111
Metochites, Teodor, om de stat si scriitor bi-
zantin (1260-1332) - 497
Midia, oral -port la Marea Neagra, In Turcia
europeana, azi Midye - 493, 495
Mihail I Rangabe, Imparat bizantin (811-
813) - 59
560
Mihail at V-lea, imparat bizantin (1041-
1042) - 47
Mihail at VII -lea Ducas, zis si Parapinakes,
Imparat bizantin (1071-1078) - 15, 47,
65, 67, 73, 77, 79, 157, 227
Mihail al VIII -lea Paleologul, imparat bizan-
tin (1259-1282) - 397, 407, 443, 445,
447, 455, 457, 461, 501- 505
Mihail at IX-lea Paleologul, fiul lui Andronic
al II-lea, asociat la domnie (1295-1320)
- 453, 509
Mihail I Cerularios, patriarh ecumenic (1043
1058) - 49
Mihail at II-lea Anghelos. despotul Epirului
(1236 7-1271 ?) - 397, 443
Mihail Anemas, comandant militar al lui
Alexie I - 115
Mihail, fiul lui Anastasie, strateg al Paris-
trionului - 23, 153, 154
Mihail at III-lea S4man, %arul bulgarilor
(1323-1330) - 483, 485, 511
Miklosich, Franz, filolog sloven - XIX
mtlesient, locuitori ai Miletului antic - 185
Mirele (Myra), oral In Asia Mica, azi Demre,
In Turcia - 175, 221
Misail Calugarul, interpolator al cronicii lui
Gr. Ureche - XI
Misia( Moesia, gr. Muc(cc), regiunea dintre
Haemus si Dunare, Marea Neagra st valea
Moraviei, locuita de moesi (misieni) ; pro-
incie romans, Impartitd la sfIrsitul seco-
lului I In Moesia Superior (la apus) si
Moesia Inferior (la rasarit) ; In secolele
IV-VI Moesia Superior e cuprinsa Intre
Drina si Morava, Moesia Inferior Intre
Dobrogea si Iskar, Intre ele situlndu-se
cele doua Dacii sud-dunarene ; pentru
bizantini Moesia este o denumire arhai-
zanta cu sens geografic destul de aproxi-
mativ - XXV, XXVI, 131, 149, 167, 183,
193, 195, 197, 259, 283, 285, 287, 309,
311, 317, 325, 371, 417, 427, 433, 463, 473,
475, 485 ; Moesia Inferior XXIV, 449,
501 ; Moestile - 497 ; pdmintul misian -
- 123, 203 ; cimpiile misienilor - 171;
vezi si Zagora
misieni (mysi, moesi, gr. p.ucto(), din anti-
chitate sau locuitori ai Moesiei, In general,
Mira sens ethic precis - 185, 191 ; In
locutiunea prada de misieni" - 221, 447,
499; denumire arhaizanta desemnind de
pecenegi - 49, 83 (vechii misieni shit ac-
tualii sauromati, adica pecenegii), bul-
gari - 483, 485, 487, vlahi si bulgari -.
XV, 413, 415, 417, vlahi XXV, 255,
261, 263-267, 281, 287, 319-325, 417,
419, 463, 465, 469, 471, 473, 477
Mililene, denumire pentru insula Lesbos - 55
Mitos, fratele lui Ivancu - 307, 433
Mitrovila, vezi Sirmium
mixobarbart, denumire arhaizanta pentru alo-
geni bizantinizati sau metisi bizantino-
www.dacoromanica.ro
barbari - 73, 115, 519
Moglena, regiune In nordul Greciei, la sud de
Vardar, colonizatd cu pecenegi - 229
Moise, unul dintre Comitopuli 145, 219
Moise, conducator al evreilor, biblic - 247,
355, 357, 365, 391
Mokios, manastirea sflntului, In Constanti-
nopol - 541
Mokros, imaginar conducator al bulgarilor
- 103
Moldova, provincie istorica romaneasca, - IX,
XVI, XVII, XIX, XXIV, XXV
Molyskos, localitate neidentificata In Balcani
- 149, 519
Momcild, numele Inainte de calugarire al
vlahului Neofit - 523
Monomachos, vezi Constantin at IX-lea
Monasteriotes, Leon, demnitar bizantin din
vremea Anghelilor - 259
Monastras, militar mixobarbar din anturajul
lui Alexie I - 115
monoteliti, adepti ai ereziei monotelismului -
135
Monte Croce, Ricoldo da, dominican Boren-
tin, teolog (m. 1320) - 525
Morava, rlu In Peninsula Balcanica - 179,
273
Moravcsik, Gyula bizantinolog maghiar con-
temporan - XXIII
Mosynopolis, localitate In Grecia de nord, azi
Giimiurgina - 147, 305, 401, 431, 437,
479
Moxa, Mihail, cronicar roman (sec. XVI-
XV II) - IX
Muhyl al-Din, emir selgiucid al Ankarei (sec.
XII) - 297
Muller, J., slavist german - XIX
Murnu, George, filolog, scriitor si istoric
roman - XXI, XXII
Myakes, sluga a lui Iustinian al II-lea - 467
myrmidoni, denumire arhaizanta pentru rusi
- 71
Naissos, oral pe Morava, azi Nis - 157
Ndsir Hasan, Malik, sulta'n mameluk al Egip-
tului (1347-1351, 1354-1361)- 495, 533
Ntisir Mohammed, Malik, sultan mameluk
al Egiptului (1293-1340) - 533, cf. 495
Nampites, comandantul varegilor lui Alexie
I - 103
Naupactos, oral In Grecia, la intrarea In golful
Corintului - 535
Nasturel, Petre S., bizantinolog contemporan
- 535, 539
Neofit, pe numele laic Momcila, calugar vlah
din sec. XIV - 519, 523 ; vezi si bulgar-
arvanitovlah, mixobarbart
Neopatras (Neat Patrai), oral si mitropolie
In Ftiotida, azi Hypate, In Grecia, linga
Lamia - 381

Nero, Tiberius Claudius Drusus Germanicus
Caesar, Imparat roman (54 -68) - 171
Nestor, vestarhul, duce al Paristrionului
65, 73, 75, 227
Nezeros, vezi Ezevan
Niandro, vezi Glykeria
Niceea, ora In NV Turciei asiatice, azi Iznik -
243, 313, 397, 443
Niceea Micd, ora§ In Turcia europeana, azi
Haysa - 101
Nicephoritzes, vezi logothetul Nichifor
Nichifor al II-lea Phocas, Imparat bizantin
(963-969) - 135, 137, 211, 215
Nichifor al III-lea Botaniates, Imparat bizan-
tin (1078-1081) - 61, 67, 69, 71,
99, 157, 213, 225, 229
Nichifor I, patriarh ecumenic (806 -815)
191
Nichifor, mitropolit al Cretei (Inceputul sec.
XIV) - 453
Nichifor al II-lea Orsini, fiul lui Ioan al II-lea
Ducas Orsini, despotul Epirului 491
Nichifor, iogothet In vremea lui Mihail al
- -1187) - 251, 253
VII -lea, numit qi Nicephoritzes - 65, 73,
75, 227
Nichita, patriciu, numit si Skleros, ambasador
al lui Leon al VI-lea la unguri - 135
Nicolae, sfintul, Intr-o icoana despre care o
epigrams - 539
Nicomedia, ora§ pe malul Marii de Marmara,
In Turcia asiatica, azi Izmit - 457
Niculila Delphinas, protospatharios, fruntaq
tesaliot, se pune In fruntea rascoalei vla-
hilor, bulgarilor §i larissenilor In 1066
21, 27, 29, 31, 35, 37, 39, vezi §i Del-
phinas
Nicultia cel BatrIn", bunicul lui Kekau-
menos - 43
Niculifa, neam de notabili din Tcsalia - 21
Niebuhr, Berthold Georg, istoric german
XVIII
Nikerites, Leon, duce de Paradunavon-Pari-
strion - 99, 101, 113
Nikolaos al Ifl-lea Kyrdiniales Grammaticos,
patriarh ecumenic (1084-1111) - 113
Nikolaos, ajutor de secretar al lui Alexie
I - 99
Nil, fluviu In Africa - 535, 543
Niobe, personaj mitologic - 367
Ntpru, vezi Borysthenes
Nis, ora si tema bizantina - 79, 157, 273'
423, 469 ; vezi §i Naissos
Nogai, noion al Hoardei de Aur (m. 1300) -
- 445, 447, 451, 507
nomazi-despre pecenegi- 5, 11, 17, 89, 151 ;
despre cumani - 181 ; despre sciti" In
genere care se Impart In nomazi qi
agricultor - 501 ; despre vlahi In legatura
cu transhumanta - 109
normanzi - 175, 243, vezi Si celli
Nymphaion, ora§ in Turca asiatica - 505
www.dacoromanica.ro
561
Ohrida, oraq In R. S. Macedonia, azi Ohrld -
15
ohrident, locuitori ai Orhidei - 15
Oinaioles, Georgios, demnitar din vremea
Anghelilor - 295
Oinupolites, loan, general al lui Alexie al
III-lea - 365, scris gre§it Eonopolites,
la Skutariotes - 435
Olt, rlu In Romania - XXVII
Oltenia, pro'Vincie istorica romaneasca - XXV,
XXVII
Olympiodoros din Teba, istoric (sec. V) - XI
ombri, denumire a avarilor - 15
Onciul, Dimitrie, istoric roman - XVIII, XX,
75, XXV III
Oppianos, poet grec (sec. III) - 535
- Oraf, pentru Constanlinopol, passim
Orestiada, denumire arhaizanta a Adriano-
polului, azi Edirne, In Turcia europeana -
305, 315, 325, 327, 335, 453, 477, 479
Osmomis/, Iaroslav, cneaz al Haliciului (1153
Osphendislavos, denumire bizantina pentru
Teodor Svetoslav
Ostrov, localitate In Macedonia - 149
Oveepolje, vezi Eulzapelon
Ovidiu, Publius Ovidius Naso, poet roman
(43 I.e.n. - 17 e.n.) - 457
Oxia, insula In Marea de Marmara - 53
Oxites, Ioan, cleric si scriitor bizantin, patriarh
al Antiohiei (1089-1100) - 53 -57
Ozolimne, localitate neidentificata exact In
Paristrion - 105, 107 vezi si Uzolimne
-
Pachymeres, Georgios, istoric bizantin (1242
- cca 1310) - XI, XIV, XV, XVII, XX,
XXII, XXIII, 443-453, 497
Paflagonia, regiune 'storied In nordul Turciei
asiatice - 3, 497
Pagumanis, trib peceneg - 151
Pakurianos, mare demnitar bizantin sub
Alexie I - 91
Palamas, Grigore, calugar §i teolog bizantin
(1296/97 - 1359) - 497
palamili, adepti ai docrinei lui Palamas -
- 525
Paleolog, familie si dinastie bizantina - 483;
vezi §i Andronic, loan, Mihail
Paleologul, Alexie, ginerele lui Alexie al III-lea
Anghelos - 301, 303, 365, 343
Paleolog, Anghel Comnen si Paleolog, Comnen
In titulatura lui Andronic al III-lea qi
loan al VI-lea - 495, 533
Paleologhina, Ana (Ana de Savoia), sotia lui
Andronic al HI-lea Paleologul - 483, 485,
489, 491, 493
Paleologul, Constantin, despot, fratele lui
Mihail al IX-lea - 453
Paleologul, Georgios, prieten al Comnenilor,
demnitar al lui Alexie I - 97, 101
562
Paleologul, Georgios, erou din luptele bizan-
tinilor cu Ivancu - 303, 431
Paleologul, Ioan, mare domestic (sec. XIII) -
- 443
Paleologul, Teodor, unchiul lui Mihail al
IX-lea - 453
Palestina - 347
Pamissos (Bliuris), vezi Pleres
Pamphilon, localitate Intre Demotika Ro-
dosto, In Tracia - 95
Pan, zeu - 361
Panaretos, loan, functionar al fiscului 1n1299,
prieten cu Planudes, atacat de vlahi -
457, 459
Panalenee, sarbatoare a echilor atenicni -
185
Pancratie, fiu al lui Niculita Delphinas -
33
Pangaion, munte In Tracia, azi Kusnica, In
Bulgaria - 305, 431
Panion, oral pe coasta de N a Marii de Mar-
mara, azi Panados - 401, 437, 479
Panioniene, sarbatoare a grecilor ionieni -
- 185
Pannonia, provincie romana pe cursul mij-
lociu at Dunarii, denumire a acestei re-
giuni In geografia antics si medievala -
151, 193, 215, denumire arhaizanta
pentru Ungaria - 321
panont, denumire arhaizanta data de bizan-
tini ungurilor - 241, 455, 535, 537, 543,
vezi si peont
Pantoleon, ruda cu sotia lui Tcodor Sveto-
slav - 451
Papazoglu, Dimitrie, cereetator si publicist
roman - XXVII
Papukes, oin de incredere at lui Andronic
I - 413 ; de fapt Pupakes, vezi cuvIntul
Paradunavon - 113, vezi Paristrion
Partstrion sau Paradunavon, terra bizantina',
incluzlnd Dobrogea - cu centrul la
Dristra - 87, 97, 113 ; este desemnata mai
adesea prin orasele (celatile) paristriene,
-
inuturile paristriene 61, 65, 69, 71, 73,
79, 155, 159 (de linga Dunare"), 163,
225, 226, 253, 455 (insulele paristriene");
vezi si Dristra
paristrient, locuitori ai Paristrionului, oameni
de la Dunare- 543 ; vezi gi sci ft
Patras, oral In NV Peloponezului - 491
Paulus, tatal lui Mauriciu - 129
pavlichient, vezi manihei
pecenegi - XII, 21, 23, 25, 53, 59, 63, 67,
69, 71, 73, 75, 77, 81, 101, 143, 147-159,
167-171, 187, 213-215, 219-231 ; pe-
cenegi mogleniti - 229, proverb peceneg
- 155, sarbatoarca pecenegilor" insti-
tuita In 1122- 247, 411 ; vezi sl barbart,
mistent, sauromafi, scill
Pelagonla, oral In R. S. Macedonia, azi Bi-
tola - 311, 405, 435, 439
www.dacoromanica.ro
Pelops, Insula lui - 315, 321, 477, vezi si
Peloponez
Peloponez, denumit si Insula Ini Pelops -
145, 165, 311, 435
peloponezieni - 197
Penelos, rlu In Tesalia 365
peont, denumire arhaizanta pentru unguri -
175, 177, 237, 253, 539, 541, 543, 545
peonodact - XV
PerInthos (Heracleea), oral pe tarmul Math
de Marmara, azi Eregli - 327
Peritheorion, localitate In N Greciei, la S de
Xanthi - 401,437
Persia - 89
perFt - 125, 197, 209 ; denumire arhaizantii
pentru turcii selgiucizi - 177, 253, 297,
359, 429, 533, 537,539 541,
Pcleriskos, localitate In Peninsula Balcanied,
la SV de lacul Ostrovo, azi Petarsko - 39
.Petraloi phas, Nichifor, general at lui Manuel
I - 241
Petritzoe, localitate In sudul Bulgariei, azi
Petri! - 119
Petru, tarn! bulgarilor (927-969) - 137, 145,
213, 219
Petru, fratele lui Asan, tar at vlahilor si bul-
garilor (1196-1197) - XXVI, XXVII,
255-261, 275, 279, 285, 287, 289, 339,
341, 347, 353, 375, 385, 387, 393, 399,
415, 417, 423, 427. 435, 463, 471-479
Petru, nepot probabil at Imparatului Otto at
II-lea - 43, 45
Petru, patriciu, diplomat, sl carturar din vre-
mea lui Iustinian - 191
Petru, fratele lui Mauriciu - 129, 133, 207
Petru, stratopedarh, In vremea in loan I -
- 139
-
Petru, apostolul 393
Pelzes, Bardas, strateg capturat do pecenegi -
151
Phakeolatos, protostrator, Insarcinat de Ioa n
al VI-lea cu refacerea flotci - 493
Phakrases, Ioan, logothet al turmelor",
prieten cu Planudes - 457
Phakrases, protostrator, Invinge pe Dobrotici
(1346) - 493
Philantropenos, Alexios, general rebel In vre-
mea lui Andronic at II-lea 509
Phtlea, localitate In Tracia - 159
Philippide, Dim itrie-Daniel, istoric grec, sta-
hilit In Tara Romaneasca - XVII
Philokales, Andronic, duce al Bulgariei - 37
Phocas, Imparat bizantin (602-610) - 133,
207
Pt!, Josef Ladislau, istoric cell - XX
Pind, munti In Grecia, vezi Wahl
Pindar, poet grec (cca 520 -443) - 175, 523
Pierre de Poitiers (Petrus Pictaviensis), teo-
log si scriitor (cca 1130-1205) - 525
Planudes, Maximos (1255-1310), cleric si
umanist bizantin - 457 - 459

Plalon, filozoful atenian (427-347 l.e.n.) -
- 529
Piaui fa, sat din Tesalia (de vlahi ?) - 87
Pleres, rlu in Tesalia identificat de unii cu
Bliuris-Pamissos, de altii cu Farsalitik6-
Apidanos - 33
Pliska, vezi Pliskova
Pliskova, localitate In Bulgaria, azi Pliska
101, 105
- miresei la nunta lui Chrysos - 299, 429
Plovdiv, vezi Filipopole
Plutarh, scriitor grec (cca 46-120) - 191
Poarta de Aur In Constantinopol - 57
Polemarchos, familie tesaliota - 21
Pomorie, vezi Anhialos
Ponlul Euxin, denumire arhai7anta pentru
Marea Neagra - 99, 119, 173, 197, 239,
247, 295, 351, 411, 493, 515, 517, 525,
537 ; strimtoarea Ponlulul, adica Bosfo-
rul - 517
Popa-Lisseanu, G., istoric roman - XXII,
535
Popolia, vezi Amphipolis
Porcarul, porecla a lui Momcila-Neofit -
521
Poroi, localitate in Tracia - 437
Porphyra, Incapere destinata nasterilor im-
-
periale In Bizant 97, 539-545
Portile de Fier, vezi Sidera
Poslumus, uzurpator (sec. III) - 199
Preslavul Mare, capitala primului tarat bul-
gar - 69, 101, 103, 217, 257, 399, 415,
435; se numea lnainte Megalopolis - 103
Prespa, localitate In Macedonia - 145, 147
Previale, Luigi, bizantinolog modern 455
Priam, personaj homeric - 521
- 433, 473
Prilapos, localitate in R. S. Macedonia, azi
Prilep - 311, 405, 435, 439
Priskos din Panion, scriitor §i istoric bizantin
(cca 410 - post 472) - XXII
Priscus, strateg al lui Mauriciu 127-133,
205
Probalos, localitate In Balcani - 399, 435
Procopiu, uzurpator (sec. IV) - 123, 201
Procopiu din Cezareea, istoric bizantin (cca
-
500 - post 562) VIII, X, XXII, 191,
231
Prodromos, Teodor, scriitor bizantin (sec.
XII) i se atribuie si numele Ptochoprodro-
mos - XXIV, 171, 185, 187-189, 539
Proponlida, denumire arhaizanta pentru Marea
de Marmara - 163, 267, 295, 351, 421, 465
Prosakos, cetate pe malul Vardarului, ese-
dinta lui Chrysos - 293 299, 311, 321,
367, 429, 433
Psellos, Mihail (Constantin), om de stat 61
scriitor bizantin (1018-1097?) 3, 47
-- 51, 59, 81, 167, 191
- romei, cetateni ai Iinperiului bizantin, passim
Plerotos, Constantin, strateg ,capturat de
pecenegi - 151
Pudild (Budilit?), frunta§ vlah (1094) - 115
www.dacoromanica.ro
563
Pupakes, om de Incredere al lui Andronic I-
251 ; vezi si Papukes
Pydna, vezi Kitros
Pyros, vezi Eurus
ltadeinos, Constantin, sevastos, Insotitor al
Radomir, Gabriel-Radomir, tarul bulgarilor
(1014 - 1015) - 145
Rada Negru, oievod roman legendar, des-
calecitorul" Tarii Romanesti - XIV,
XXV
Rarnetanitza, localitate In N Macedonlei - 145
Rasia, regiune istorica In Peninsula Balcanica,
Serbia - 533
Raul, loan, unul din sefii militari ai lui Mihail
al VIII-lea - 445
Reginus, episcopul Scopljei - 147
Region, localitate pe tarmul Marii de Marmara,
azi Ktichkgelune - 295, 329
Reilly, L., istoric maghiar - XX
Rhaidestos, oras In Turcia european4, azi
Rodosto - 291, 317, 327, 401, 437, 479
Riuric al II-lea, cneaz al Kievului (1203-1210)
- 309
Rim, Roma - XI
Rimniceanu, Naum, cleric §i carturar roman -
XVI, XXVI
Robert Francul, vezi Guiscard
Robert I, conte de Flandra, unul dintre oamenii
primei cruciade (1096-1099) - 107
Rodope, munti In sudul Bulgariei - 119, 335,
Rodosto, vezi Rhaidestos
Roesler, Robert, istoric german - XX
Roger al II-lea conte al Siciliei, primul ei
rege (1130-1154) - 163
Roma, oras In Italia - 41, 193, 195, 199,
201, 407, 455, 525 ; Roma cea noud, Con-
stantinopolul - 241, 359, prin extensiune,
Bizantul - 539
Roman I Lakapenos, Imparat bizantin
(920 - 944) - 167
Roman al IV-lea Diogenes, ImpArat bizantin
(1067-1071), fost, o vreme, duce al
Paristrionului - 67, 97, 103, 113, 229
Roman Mstislavici, cneaz al Haliciului
(1199-1205) - 309, 433
-
Roman, fiul %arului Petru 145, 213, 219
romani - XXVII, 183, 193 etc.
Romdnia, Imperiul bizantin - 23, 43
romani - Introducerea, passim; pentru texte
N ezi barbari, dad, gefi, mistent, ungrovlahi,
pentru referiri banuite la limba
Wahl ;
romana - 519; vezi si Kimba Longos,
vlahl
Rusia Kleveand - 137, 165, 213
ruW - 137, 139-143, 213-219, 307, 403,
433, 439, 461, 473, 481, 495; vezi §1 bar-
bari, myrmidon[, salt
564
Ruston, localitate In Turcia europeand, azi
Kesan - 325, 327
Sacerdo /eanu,
rin - XXII
Aurelian, istoric conterr po-
Salmoneus, personaj mitologic - 369
Salvanianus, hypostrateg al lui Priscus (sec. VI)
-127
Samson, personaj biblic - 495
Samson, stint bizantin - 641
no tarul bulgarilor (980-1014) - 103,
145, 147, 149, 219
Sa(u)os, veche denumire a rlului Sava - 41,
193, vezi si Sava
Sardanapal, rege legendar asirian - 531
Sardica, oral In Balcani, azi Sofia, centrul
temei bizantine Bulgaria - 69, 157, 227,
273, 275 ; vezi si Triadila
sarmaa sau sauromaji , din antichitate - 121,
193, 199 (barbari), 201, 501, denumire
arhaizanta pentru unguri - 69, pecenegi
- 83, uzi - 95, 103, cumani (sau uzi ?)
- 89
Sathas, Constantin, filolog st istoric grec - 407
Satza, dinast paristrian - 89
Saul, Gheorghe, Arvanitohoritul, carturar de
obirsie greaca din cercul Cantacuzinilor
romani - XV
Sava, rlu In Peninsula Balcanica, echiu 1
Sauos - 41, 79, 247, 273, 409, 411, vezi
Sa(u)os
si
miff, din antichitate sau locuitori ai vechii
Scitii - 497, 501, tam scitilor - 47 ; de-
numire arhaizanta pentru goti si aliatii
for (carpi, heruli etc.) - 123, 125, 195,
197, 201, huni si cumani - 501, slavi -
207, bulgari - 497, rust - 139, 217, rusi,
pecenegi bulgari 215, popoarele turci-
-
ce ale stepei 151, 177, 225, pecenegi -
5, 9, 11, 17, 19, 55, 57, 67, 69, 73, 79-87,
91-111, 119, 143, 151, 161, 183, 215,
219 223, 229, 231, 233, 245, 247, 409,
411, uzi - 61, 71, 169, 225, cumani - 57,
173-181, 177, 233-237, 249-251, 253,
259, 263-269, 273-277, 282, 289, 291,
293, 299, 313-347, 351, 355-359, 373,
377, 381, 383, 399-405, 411, 413, 417-427,
437-441, 447, 463, 467-471, 475-481,
499, 501, 539-543, tatari-485, 501 -517;
sciti ImpAratesti, despre pecenegi
sciti nomazi, despre pecenegi - 5, 11,
- 151 ;
119 ;scitii se Impart In agricultori si no-
mazi - 501 ; sciti paristrieni, despre
pecenegi - 69, 75 (?), 87, mixobarbari -
75, cumani - 253, 377, 447, 499, tatari -
503, 511, 513 ; Sfatul scitilor, toponim -
101, vezi si Simeon; Skythopers olethros,
epitet at lui loan al II-lea - 541
Scifia, denumire arhaizantA pentru regiunea
nord-dunareand ;I pentru Dobrogea
www.dacoromanica.ro
(Scythia Minor) - 15, 125, 185, 511, cf.
47, 123, 203 (tara scitilor)
Scribon Petastos, Teodor, conducdtor al la-
rissenilor rAsculati In 1066 37
Sedechia, rege al iudeilor - 103
-
-
Selig, §ef peceneg XII, 59, 69, 223
Selybria, localitate pe tarmul european at
MArii de Marmara, azi ri - 329,
479, 493
Senaherim Anghelos, general al lui Mihail al
IX-lea - 453
Serbia, statul slrb medieval - 117
Sergios I, patriarh ecumenic (610-638) - 209
Serrai (Serres), oral In nordul Greciei - 145,
219, 279-283, 289, 319, 321, 405, 439
Servia, cetate situate In NV Tesaliei - 35
servieni, locuitori ai SerNiei - 35, 37
Sesthlav, dinast paristrian - 89
Selaina, localitate In Macedonia, resedinta
lui Samuil 149
Sofia, vezi Triadi/a, Sardica
Sr Sofia, catedrala bizantina, N ezi Marea
Bisericet
Sguros, Leon, arhonte al Corintului
(1204 1208) - 321
Sicilia - 249, 543
sicilieni - 541, 543
Sidera, trecatoare, In traducere Portile de
Fier, azi pasul Dobrol sau Portile de Fier
de la Grp\ a - 93, 101, 339, 349
Silistra, vezi Doroslolon, Dristra
Simeon, tartil Bulgariei (893-927) - 101,
135, 137, 211, 213
Simion Dascdlul, interpolator al crorticii lui
Gr. Ureche - XI
Simion Magistros, cronicar bizantin (sec. X)-
- 191
Singidunum, oral pe Duniire, azi Belgrad -
127, 131
sirbi - 41, 543, 173, 179, 273, 539, vezi
si
Iribali
Sirgianes, mare duce bizantin de origine
cumand (sec. XIV) - 511
Siria 79, 123
sirieni - 495, 539
Sirmium, oral pe Sava, azi Mitrovita
79, 125, 127, 149, 219
- 61,
Sitzishan, denumire bizan Una a lui
Ginghis-han, conducatortil mongolilor -
501
Skutarioles, Teodor, cronicar bizantin, corn-
pilator (sec. XIII)- XXIV, 397, 407 -
441, 461
Skaliaros, fiul lui Ethan, mercenar In slujba
lui Alexie I - 115
Skleros, Bardas, general bizantin din sec. X -
139, 145, 215
Skopije, oral pe Vardar, capitala R. S.
Macedonia - 79, 273, 321, 469
Skoteinos, localitate In Tracia - 95
Skylilzes, Ioan, Malt demnitar si istoric
bizantin (sec. XI) -
XI, XII, XXII,
XXIII, 47, 59-65, 121, 167, 191

SA yloloanes, vezi loan - lonil
slay( - 79, 103, 129, 133, 205, Nezi gi barbari,
still
Slavola Carmalakes, capetenie a vlahilor din
Tesalia (1066) - 37
Sphendosthlavos, vezi Sviatoslav, loan Svelo-
slav
Smolenon, tema bizantina, la sud de Plovdiv -
305, 311. 431
Solomon, rege al Ungariei (1063-1074) 95
Soslos, localitate neidentificata In Macedo-
nia 519
Sosthenios, manastire In proasteionul Sosthe-
nion, Constantinopol - 259, 417
Sofas, bogalas rapit de cumani - 237
Sphagcllos, nis din armata lui S iatoslav
1 11
Sphrantzes, Georgios, cronicar hizantin
(1401 post 1478) XI, XV, XXII
Spyridonakes, loan, guvernator al temei
Smolenon, razvratit in vremea Anghelilor
-311, 435
Stad(mdller, Georg, istoric german contem-
poran - XXI
Stagira, localitate In Macedonia - 479
Slana, mama vlahului Neofit-Morncila - 519
Stanos, loan, cronicar grec - XV, XV I, XXVI
Slanos, localitate In Tesalia, la nord de Trik-
kala, azi Kalabaka 311-
Stara Zagora, vezi Beroe
Stejarii frumosi (Kalas drys) - localitate
Mire Castoria si Prespa, unde este ucis
David Comitopul de nilte vlahi 145 -
Stenimachos, oras In Tracia, la nord de Plov-
div - 307, 363, 433
Stob, vezi Stumpion
Straboromanos, Manuel retor bizantin (sec.
XI-XII) - 171-173
Strabotrichares, Mihail, strateg bizantin cap-
turat de pecenegi - 151
Strasimir, vezi loan Alexandra
Strategopulos, Alexie, until din generalii lui
Mihail at VIII-lea - 443-445
Strinavos, forma gresita pentru Tarnovo--399
Strumitza, vechiul Tiberiopolis, Gras In sudul
R. S. Macedonia 15, 289, 293, 299,
313, 363, 429, 435
Strymon, rlu In Peninsula Balcanica, numit
de bulgari Struma - 281
Stumpion, oras la sud de Sofia, azi Stob -273,
423, 469
-
Sulzer, Franz Joseph, istoric austriac XIII,
XV, XX
Sviatoslav I Igorevici, mare cneaz al KieNului
(957-973) 137 -143, 213 217
-
Sylla, om politic roman 197
Synesios, retor $i scriitor grec (cca 370 -
cca 412) - 107, 109
Stncat, Gheorghe, carturar roman, istoric -
XI -XIII, XIX
www.dacoromanica.ro
565
Sisman, vezi Ioan-Stefan
Stefan Nemania, mare jupan al Serbiei
(1168 - 1195) - 273
..*fan Uro§ al II-lea Mitutin, rege al Serbiei
(1282-1321) - XI, 505, 507
Stefan Uro§ al III-lea Dee'anski, rege al
Serbiei (1321-1331) - 485
Stefan al II-lea, regele Ungariei (1114 -
1131) -247
-
Stefan, slujitor al lui Iustinian al II-lea 409
Tanais, denumire arhaizanta a Donului
501, 515
Tarasie, sfintul, manastire - 223
Tarchanioles, Katakalon, militar din antu-
rajul lui Alexie I - 81, 83, 115
Taronas, magnat tesaliot, conducator al
vlahilor ( ?l - 443
Tarnovo, localitate In Bulgaria, capitala tara-
tului Asanestilor, azi Veliko Tarnovo -
XXVII, 285, 287, 317, 335, 403, 425,
427, 439, 451, 479, 483
Mari - XXV, 405, 441, 533, vezi si stilt,
tohari
Tatikios, militar din anturajul lui Alexie I -
- 91, 93, 103, 115
Tatos, dinast paristrian, numit si Chalis -65,
75, 89, 95, 101, 105, 227, numele lui apare
si In formele Tatus - 65, 227 si gresit
Tatrys - -
75
Taurokanos, rlu 343
TauroLomos, sat IMO Adrianopol - 263, 417
iauroscili, denumire arhaizanta pentru rusi -
XXIV, 309, 501
Tauroscilia, denumire arhaizanta a Rusiei
(cne7atul Halici) - 235, 239, 241
Tecla, sfinta - 59, 61, 83, 225 ; vezi si pece-
negi, still
Telepugas, vezi Tula-Buga
Tempe, rlu In Tesalia 311-
Tenremonde, Dieterich ion, conetabil al
Romaniei - 325, numele lui apare ca
Teres
Tenuormon, munte" neidentificat In Mun-
tenia - 235
Teocrit, poet grec (sec. III 1.e.n.) - 523
Teodal Ivirul, patriciu, tatal lui Tzitzikios -
147
Teodor I Lascaris, Imparat hizantin din Niceea
(1204-1222) - 301, 303, 325, 371
Teodor al II-lea Lascaris, Imparat bizantin
din Niceea (1254-1258) - 397, 407, 499,
503
Teodor Anghelos, despot al Epirului (1215 ? -
1224), Imparat la Tesalonic (1224-1230)
- 403, 439
Teodor Sveloslav, scris si Osphendisthlavos,
Sphendisthlavos, tar al Bulgariei (1300 -
1322) - 451, 507
Teodor, fratele lui Niculita Delphinas - 29
Teodor, fratele lui Dobrotici si Balica - 493
Teodor Stratilat, Mat militar - 461
566

Teodor Tiron, dint militar - 539 343, 371, 409, 427, 447, 419, 453, 461,
Teodora, sora lui Alexie I Comnenul - 113
Teodora, nepoata lui Alexie al III-lea Anghelos,
475, 479, 501, 503, 505, 511-515
Traian, Marcus Ulpius Traianus, imparat
logodita cu Ivancu, casatorita cu Chrysos roman (98-117) X, 41 (s-a luptat cu
- 285, 289, 301, 307, 311, 363, 427 vIaliii"), 193, 195, 535
Teodoret, scriitor bisericesc grec (sec. V) - 191
Teo /an Marturisitorul. cronicar bizantin Traianupolis, oral In Tracia, linga actualul
(cca 752-818) - 121, 191 Ihcalthy, in Turcia europeana, sediu
Teofil, mitropolit al Euhaitelor 143 metropolitan pentru regiunea Rodopilor-
Teofilact, arhiepiscop al Ohridei (al Bulgariei) 401, 437, 479
(1090-1108), scriitor bizantin - XXII, transhumanja, vezi Wald
15-19, 539 Trapezunl, oras pe coasta de SE a Marii
Terbulis, varianta bizantina a numelui lui Negre, azi Trabzond, In Turcia, capitala
Teruel, haganul bulgarilor (702-718) - unui imperiu zis al Marilor Comneni,
409 dupa caderea Constantinopolului sub
Tenter si Terteres, vezi Gheorghe I §i Gheorghe latini (1204 1 161) - 397
al II-lea Terler Traulos, pavlichian din Filipopole, aliat cu
Tesalia, regiune In Grecia, unitate ad- pecenegiidin Paristrion In vremea lui
ministrative bizantina - 145, 197, 311, Alexie 1-87, 89
435, 491, 501, 503; vezi si Vlahia Triadila, nume medieval al Sofiei, capitala de
Mare
tesalieni, locuitori ai Tesaliei - 171
azi a Bulgariei - 59, 85, 119, 267, 273,
419, 423, 465, 469, vezi si Sardica
Tesalonic, oral -port In Grecia de ford - tribali, din antic' itate - 193 ; denumire arhai-
passim
Thessalonike, sora lui Alexandru cel Mare -
-
zanta pentru sirbi 469, 485, 507, 535,
537, 539, 543
199
Thunmann, Johann, filolog german - XIII Trikkala, oral In Tesalia 29, 87
Tiberiopolis - 15, vezi Strumilza Troia - 317
Tuktais, adica Tohla, han al Hoardei de Aur
Tiberius, Iulius Caesar, imparat roman
(14 37) - 193 (1290-1312) 449-
Tula Buga, numit Telepugas de bi7antini,
Tiberiu at II-lea, Imparat bizantin (578 582)
- 129, 203 han al Hoardei de Aur 501 -
Tunusll, fratii, editori din sec. XVIII XV,
Tiea, vezi Vicina
Tich, Constantin, tar al bulgarilor XXVI, XXVII
(1257-1277) - 445, 503 turd, selgiucizi-53, 79, 81, 155, 169, 223,
Timarion, satire bizantina (sec. XII) - 185 227, 231, 297, 533; vezi $i agareni, barbari,
lohari, denumire pentru tatari 445, 447,
451
- persi ; osmanlli - 509, 511, 513,
531 ; = unguri - 135, 137,211 (de linga
525,

Toma din Aquino, filozof si teolog catalic Istru", din Ftelldizii), 215 (din Pannonia)
(1225 - 1274) - 525 turcopuli, fii de turci" - 453
Tomaschek, Wilhelm, filolog si istoric german Turnu Severin - XXVII
- XX Tyrah, §ef peceneg 151 157, 221-223,
Toppeltinus, Laurentius, istoric sas - IX, cf. 23, 69
XIV Tzelgu, sef peceneg - 95
Tornikes, Dimitrie, logothet - 381, 383 Tzetzes, loan, scriitor bizantin (cca 1110 -
1185) - X, XV
Tornikes, Euthymios, cleric $i scriitor bizan- TzimisLes, vezi loan I
tin (sec. XII-XIII) - 381, 385 TzitziLios, fiul patriciului Teodat Ivirul,
Tornikes, Georgios I, cleric $i scriitor bizantin strateg al Dristrei - 147
- 385 Tzurulos, oral In Turcia europeana, azi
Tornikes, Georgios II, cleric $i scriitor Corlu - 63, 127, 205, 291, 315, 327, 477
bizantin (sec. XII-XIII) - 385
Tornikios, Leon, strateg bizantin uzurpator-
9, 11, 13 Tara lui Petru, ar fi o regiune In Bulgaria,
tract, denumire bizantina' pentru locuitorii fosta posesiune a lui Petru, fratele lui
Traciei, antici sau medievali - 119, 139, Asan I - 399, 435
201, 203 Tara Romdneascii, stat romanesc medieval,
Tracia, regiune istorica In Peninsula Balcanica regiune istorica in Romania IX, XIV,
- 9, 11, 17, 63, 65, 79, 125, 133, 137, 145, XVI, XVII, XIX, XXIII-XXVI; vezi
149, 159, 161, 183, 191, 193, 197, 201-207, hi Ungrovlahia
215, 223, 227, 229, 237, 245, 255, 289, Tarigrad, denumire slava a Constantinopolului
291, 299, 313, 315, 319, 323, 329, 333, - XI

www.dacoromanica.ro

lingaria, stat medieval - 255, 319, 413,
425, 435, 463, 469, 539, 545 ; vezi gi
Pannonia
unguri - XV, 59, 135, 223, 231, 535, 539,
vezi si barbari, dad, gepizi, huni, panoni,
peoni, turci
Ungrovlahia, denumire bizantina a Tani
Romanesti - XXVI
ungrootald. romani din Tara nomaneasca -
VII, XV, 483
Uzas, militar din anturajul lui Alexie I, uz de
originc 103
u:i - 53, 61, 63, 71, 107, 151, 169, 225, 227 ;
vezi si barbari, hunt, sauromati, sciti
Uzolimne, varianta a numelui topic Ozolimne
- 107 ; vezi gi Ozolimne
Valens, Fla ius, Imparat romano-bizantin
(375-378) - 123, 125, 201, 203
Valenlinian I, imparat romano - bizantin
(364 375) - 123
Vardar, \ C7i Axios
varegi - 103
Varna, oral in NE Bulgariei - 133, 273,
311, 423, 433, 469, 473
Vasile al II -lea Bulgaroclonul, Imparat bi-
zantin (976-1025) - 43, 47, 145, 147,
149, 219, 259, 399, 401, 417, 435, 437,
499, 541
Vasile Monachos, duce al Bulgariei - 25, 67,
155, 157
Vasilko, fiul lui Iuri Dolgoruki, primeste
posesiuni In Paristrion - 239
Vatatzes, Leon, general al lui Manuel I Corn-
nenul, recruteaza vlahi lmpotriva unguri-
lor In 1166-239
Vatatzes, Vasile, general bizantin, lupta cu
vlahii 277, 423
Vebcl:iotes, militar din vremea lui Alexie
I - 95
Veliatova, localitate la nord Plovdiv,
In Bulgaria - 87 - 93
de
Venetia VIII, 315, 317, 401, 437, 525, 539 ;
vezi si Dandolo, Zeno
venefieni, Impiedicati de genovezi sa face negot
in Marea Neagra
Veria, vezi Berroia
- 515, 517
Verivoi Vlahul, capetenie a vlahilor din Te-
salia, rasculati In 1066- 31
Velrinon, localitate fn N Bulgariei, probabil
Vetren - 103
Vicina, important centru urban In zona pari-
striana, neidentificat - 89, 451, 453; du,
poate Ti6a. - 101, vezi si Luca
V idin, oral pe Dunare, In NV Bulgariei - 15,
79, 119, 2'77, 425, 483, 487, 539, 545
Villehardouin, vezi Gulielm
V ladislav, principe galitian, primeste posesiuni
In Paristrion de la Manuel I Comnenul -
- 239
www.dacoromanica.ro
'567
Vlahia, denumire bizantina pentni un teri-
toriu locuit de romani, stand acestora,
Vlahia A sanestilor - XXV, XXVIII ; Vla-
hia Mare, imitate administrative bizan-
tina In Tesalia - 405, cucerita In 1230 de
Ioan Asan al II-lea - 405, 439, cu hota-
role largite OA la a se confunda cu Tesalia,
este incredintata de Joan al VI-lea lui
Ioan Anghelos - 489, 491 ; fiica stilpIni-
torului ei Ioan I Ducas-Anghelos a lost
-
sotia lui Stefan al II-lea Milutin 507 ;
Imparatul Andronic al III-lea numit Im-
parat al Vlahiei - 533, cf. 495 (Ioan al
VI-lea Imparat al vlabilor"); vezi si
Misia, megatov/ahili
vlahi, denumire data de bi7antini rornanilor
de la nord si sud de Dunare ; istoriografia
romans si strains bi sursele bizantina
despre vlahii balcanici - VII, VIII, X,
XI, XV, XX -XXVIII, vlahii din Elada
- XIX, din Epir si Albania - XXIV, din
Asia Mica - XXIII; vlahi din Tesalia
- 21, se rascoala Impreuna cu bulgarii
si larissenii aleglnd conducator pe Niculita
(1066) -29-39, transhumanta In viata
for - 31-33, locuiesc pc nub Pleres -
33, capeteniile for - 31, 37, diatribe
Impotriva for - 39-43, originea tor, stilt
dacii sau besii lui Decebal, au luptat cu
Traian, s-au risipit din nordul Peninsulei
Balcanice in Epir, Macedonia si Elada
- 41, Vasile al II-lea numeste pe Niculita
eel batrin conducator al vlabilor din Elada
- 45 ; Eze. an, sat de vlahi in Tesalia
85 ; due viat nomads" (transhu-
-
manta) - 109 ; Inrolati de Alexie I In
oaste contra pecenegilor (1091) - 109;
vlahul Pudila anunta trecerea Dunarii de
cumani (1094) - 115; vlahii arata cuma-
nilor trecerile In Balcani 115 ; vlahi
calatori" ucid pe David Comitopulul
(976) - 145 ; vlahii prind pe Andronic
-
Comnenul (1164) 251, 413 ; vlahi In-
rolati In armata lid Leon Vatatzes lupta
cu ungurii (1166), ei sint urmasi ai colo-
nistilor romani - 239 ; vlahii balcanici, sint
vechii misieni - 255, 463 (cf. 415 misieni
- vlahi 41 bulgari), se rascoala Impreund
cu bulgarii sub Asanesti - 183, 255, 415,
463, 531, aliatl cu cumanii (scitii) lupta
impotriva bizantinilor - 257-291, 301,
307, 341, 359, 419-427, 435, 469, 531 ;
Chrysos era vials - 289, 293, lupta cu
vlahii siii contra bizantinilor - 293, 297,
429, vlahi capturati de turcii selgiucizi
297, 429; Ivancu era vlah - 301, 427;
vlahii si cumanii condusi de Ionita lupta
lmpotriva latinilor, sprijinind rascoala bi-
zantinilor din Tracia - 313, 315, 319, 323,
327, 331 335, 337, 477 ; vlahul Crisman din
Prosakos ocupa Tesalonicul - 321 ; cu-
manii Invata de la vlahi ura lap de bi-
568
zantini - 327; vlahi din nordul Dun Arii(?)
- 291 ; Intinderea vlahilor In Tracia, sint
mutati de Andronic at II-lea In Asia
Alia (1285), dar revin, descrierea for -
- 449; lupta ca voluntari allituri de
bizantini contra catalanilor (1305) 453;
ucid in Tracia un agent al fiscului (1299) -
457; Imparatul Ioln at VI -Ica e numit
$i imparat al Nlahilor" (1349) - 495, cf.
533 (Andronic III - at Vlahiei); Neofit-
Momcila este de neam vials - 519, parintii
lui sint vlahioti, de neam vlah amestecat
cu albanezi - 519; un bizantin se refu-
giaz5 de frica ciumei la vlahi (balcanici,
nord-dunareni ?) 529; Ininza vland
187, 189 ; femeile vlahe tes pentru piat.a
- tantinopol 323, 401, 437, vezi $i Venetia
constantinopolitana 187, VC7i §i barbari,
misieni
olahioli, ezi vlahi, spre sfirsit
l'ulgas, Hub Volga, denumire dat5 de bill-
gari 497
Xantheia, localitate In Grecia de nord, azi
Xanthi 305, 431
Xardlaas, mime peiorativ pentru ancu -
359
Xenofon, istoric
191
grec (cca 430 355) - 79,
www.dacoromanica.ro
Xenopol, Alexandru 1)., istoric roman - XX
Xiphilinos, Georgios al II-lea, patriarh
ecumenic (1191 -1198) 385
Xiphilinos, loan at VIII lea, patriarh ecume-
-
nic, scriitor (1064 1075) 3, 191, ajuta
pc vlahii tesalieni rasculati $i pe Niculita
(1066) - 39
Zagora, denumire In limb' greaca popular'
data Moesici - 259, 267 283, 287, 419,
531
Zeno, Marino, podesta at vene(ienilor la Cons-
Zeugmin, localitate In lugoslavia, azi Zemun
217, 411
rich', popor In nordul Marii Negre - 501
Zidul eel lung sau Marcie Zid at Constantino-
polului 127, 205, 207, 339, 349
Zimnicea, vezi Demnit:ikos
Zonaras, loan, demnitar, cleric, canonist si
XIV, XVI, XVII, XXII, 47,
-
istoric bizantin (sec. XII) IX - XII,
59, 121,
167, 191-229, 407, 161
Zosimos, istoric bizantin (sec. V) XI
Zygos, Jugul", denumire a muntilor Stara
Planina, din Bulgaria - 69, 111, 115, 363,
381
 CUPRINS

Cuvint inainte V
Introducere VII
Prescurtari XXIX
Ioan Mauropus ........ 2
Teofilact al Ohridei 14
Kekaumenos
Mihail Psellos
loan Oxites
. . . . ....... 20
46
52
Ioan Skylitzes .. .... 58
Mihail Attaliates 66
Nichifor Bryennios 78
Ana Comnena 80
Georgios Kedrenos 120
Nikolaos Kataskepenos 158
Nil Doxopatris 162
Mihail Glycas 166
Manuel Straboromanos 170
Eustathios al Tesalonicului . 174
Timarion 184
Teodor Prodromos 186
loan Zonaras 190
loan Kinnamos 230
Nichita Choniates 242
Sergios Kolyvas . 374
Euthymios Tornikes 380
Georgios Tornikes II 384
Georgios Akropolites 396
Teodor Skutariotes 406
Georgics Pachymeres 442
Manuel Holobolos 454
Maximos Planudes 456
Efrem 460
loan Cantacuzino 482
Nichifor Gregoras 496
loan Katrares 518
Demetrios Kydones 524
Pseudo-Kodinos 530
Nasir Muhammed 532
Constantin Manasses 534
Epigrame anonime 538
Indice 547

www.dacoromanica.ro
 CORRIGENDA
La pagina: rindul: In loc de : se va citi :

49 14 de sns DunArea Istrul

61 20 tinuturlle cetatile
85 titlul, fr. 4 Epir Tess lia
97 6 de sus Dun lire Istru
103 5 P Dunare Istru
135 19 .. Dunare Istru
253 12 711 Dunare Istru
469 nota 24 I§tip Stob
479 5 de Jos de frate de aura
499 21 de sus de Is Dunks paristrient
535 3 . 1173 1187

Nantes Hiatortss Daso-Emaaaaa. IU

Redactor : BEATRICE Buonscu

Tchnoredactor : PETRU BRUMX

Bun de lipar 20.XI 1.1975. Tiraj 1300ex. 111rtie serfs

IA tratald cu 83% gr. alb. Format 16170x 100 de 70
g/m2. Colt de ttpar 37,75
G.Z. pentru biblioleci mart 9 (498) (001-12)
C.Z. pentru biblioleci mici 9(498)

0. 2278 I. P. InfOrmatIs
FiN BM.. Brezoianu nr. 23-25
BUCUEESTI

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro