Ami! IF — Nr.
11
OASTEA DOMNULUI
Supliment religios la „Lumina Satelor“. Foaie săptămânală pusă !n slujba mântuirii sufletelor prin Hristos* şi Bîseficm S»
Organ d© propagandă religioasă al soc ietăţii misionare ortodoxe „Oastea Domnului**
Făţarnicii atâcau pe Domaui
lisus — pe ascuns — că îi place
tovărăşia „vameşilor* ! Pe dânşii
na i einstea asemenea .tovărăşie“ !
(fand au auzit că a intrat in casa
.m ai marelui vameşilor* de Ja Ie-
rihon .to ţi cârteau* ! A u zi: a in­
trat să găzduiască la un om pă~
£ cătos* I
Cum să privească ei bine pe
' Aeela carp le dădea o astfel de
pai m i ocolind pe .învăţătorii legii*,
.paznicii* ei şi găzduind la de-
mătorii legii, la călcătorii ace­
stei legi ?
Cum să i aibă ei la inimă când
le-a spus-o răsp icat: .Înaintea voa­
stră vor intra In împărăţia Iui Dum­
nezeu desfrânatele şi tâlharii* ?
Auzi: să li-o ia înainte curtezana
dia Magdala! Să treacă inaintea
maiestăţii lor, Maria Egipteanca I
Si aibă înaintea lor primire până
şi Varvar tâlharul! Şi Ciprian vră­
jitorul ! Şi până şi omul cel .mic Ia
trup* şi .mie la suflet“ cum cre­
de aa ei care era Zaheiu I
Şi totuşi Domnul nu căuta to­
vărăşia .doctorilor legii*, şi a ce­
lor ce se laudă in faţa lumii că sunt
pUaitorii légül
Parabola Vameşului şi a Fa­
riseului este o palmă veşnică pe
obrazul trufaşilor farisei 1
Dar ce-o fi văzut El oare în
lumea vameşilor de-і caută I
Când eartea prorociei Noului
Testament spune ,o de ai fi rece*
(Ap. 3, 15), adică de-і fi vrăjmaş
ai lui Hristos (ca Saul din Tars,
oa Sundar Singh) încă este nădejde
de mântuire 1 Dar pentru „cei căl-
Chemare către fraţii ostaşi din j. Câmpulung-Mold.
Mi-am adus aminte dragi fraţi
că prin anii 1926—20 în judeţul
Câmpulung Moldovenesc era o în­
viorare siântă cu un avânt dinceie
ai frumoase din Întreaga ţară.
B uite furtuni şi multe necazuri au
tresfit de atunci peste noi, mulţi
au trecut din lumea aceasta şi nu
' mai sunt în viaţă, mulţi au rătăcit
prin pustiurile lumii şi alţii au fost
sfâşiaţi de fiare sălbatic, mulţi au
lăsat calea dreaptă şi au luat-o pe
alături, mulţi dorm in somnui pă­
catului. sau intors la ce au lăsat
odată şi mai mult Domnul ştie pe
fiecare unde se află şi ce face, nu­
mai Domnul este în măsură să ju­
dece pe fiecare după faptele sale.
Noi ca oameni nu putem fi judecă­
torii nimănui, noi avem numai mi­
siunea de a îndemna de a încuraja
de a deştepta şi a lumina după pri­
ceperea noastră pe fiecare suflet
din jurul Rostra.
Fas un apel cald şi sfânt şi
din toată dragostea ce o port pen­
tru toţi acei care doresc şi vor să
meargă înainte pe drumul credinţei
o« a fost dat odată pentru tot­
deauna sfinţilor, astăzi mai muit ca
oricând fiecare creştin trebue să
fie atent pe cine iubeşte, pe cine
primeşte în casă şi cu cine stă la
feusă. Avem printre noi fel de fel
ds elemente de toate culorile, noi
astăzi trebue să îndeplinim misiunea
„Prietenul Vameşilor şi păcătoşilor“
dicei“ (Ap. 3, 16) nu este nădejde !
Cine sunt cei „căldicei“ pe
care-i „va arunca“ din gura Sa
Domnul? Ii cuprindem într’un sia-
gur cuvânt cunoscut tu tu ro ra: „Oa­
menii cum se cade* I Cari „n’au
ucis, n'au stricat casa nimănui“
etc. Cu un cuvânt : cari n’au de ce
să se pocălască I Pe câtă vreme
vameşii adică cei „reci“ cei po­
; de adevăraţi ostaşi ai lui lisus Hri-
! stos. Astăzi trebue să ştim a fi cre-
i ştini pe deplin, astăzi mai ales ti­
neretul creşte fără nici un fel de
sfială, este momit de poftele sata-
niceşti şi este purtat de gândurile
cărnii aproape fără nici un fel de
ruşine. Dragi fraţi care aveţi co­
pil fiţi cu ochii în patru pentru ei,
pentru educarea lor, pentru mora­
lizarea lor, culth'aţi în ei de acasă
simţul respectului şi al ruşinei. Am
observat chiar prin oraşul Câmpu­
lung, cum tinerii ameţiţi de bău­
tură, băeţi şi fete p)imbându-se cu-
prinzându-se şi mociogolindu-se
printre oameni bătrâni care erau pe
stradă fără sâ aibă vreo sfială şi
asta este numai creşterea rea de
і acasă, nu-і vina aici nici a învăţă-
, torului din şcoală şi nici a preotu-
i iui din Biserică. Cel ce scrie ace­
ste rânduri sunt tată a zece copii,
toţi trăesc şi toţi sunt sănătoşi, mul­
ţumesc Domnului. Sunt un mare
prieten al copiilor şi ai tineretului
celui bun şi sunt un aspru condam-
nator al tineretului rău educat, rău
crescut. Socotesc că cei şapte ani
de acasă fac mult mai mult ca
toate şcolile şi toate liceele din
toată viaţa copiilor.
îndemn pe această, cale dar
pe părinţii copiilor să nu cruţe nu­
iaua spre nenorocirea copiilor lor,
daţi copiilor cărţi cu duh creşti-
Sibiu 10 Martie 1946
trivnici, cei păcătoşi, cei îngheţaţi
de „crivăţul păcatului“ când simt
adierea vântului de „primăvară",
când simt raza soarelui încâlzin-
du-i: dintr’odată ca şi Saul din
Tars, ca şi Zaheiu primesc darul
lui Dumnezeu, cu bucurie văzân-
du-se nişte păcătoşi pierduţi fără
această atingere a Cerului de tina
fiinţei lor 1
nesc să citească, opriţi-i dela pe­
treceri de noapte şi de zi pe cât
mai mult posibil, aveţi grije de
plăpândele voastre mlădiţe să
crească drepte, să dăm neamului
nostru de mâne oameni buni de
ceva, oameni bine crescuţi şi bine
cultivaţi. Aceasta va fi pentru bu­
curia noastră şi a neamului.
Cu durere mai pot scrie că
nişte tineri din comuna Mălin jud.
Baia au ucis pe Stareţul unei mănă­
stiri şi au prădat-o, dar au fost des­
coperiţi şi sunt puşi Ia locul ce-I me­
rită ; erau băeţaşi de 17, 18 ani.
Fraţi creştini şi dragi ostaşi ai Dom­
nului din jurul Câmpulungului. Sper
că dacă va fi voia Domnului, în pri­
măvara anului curent voi face o mică
misiune pe unde am mai fost şi pe
unde nu am fost, să fac cunoştinţă
cu oamenii de bine, să ne îndemnăm
şi să ne încurajăm, să ne luminăm
şi să-L lăudăm pe Domnul îndură­
rilor pentru toate, Fraţii creştini şi
dragi ostaşi, faceţi cu toţii apostolié
cu foile dragi dela Sibiu, care sunt or­
ganul de legătură dintre noi şi centru,
luaţi aceea făclie de LUMINA şi o pur­
taţi din casă în casă să lumineze
oriunde să nu rămâe nici un colţ
al judeţului fără .LUMINA Satelor*.
Nu vă sfiiţi şi nu Vă ruşinaţi a face
cel mai mare bine luminând, încu­
rajând şi deşteptând în jurul vostru
pe cei ce stau la îndoială. Numai
credinţa fierbinte în Dumnezeu ne
va ajuta, ne va conduce şi ne va
salva. Faceţi ca credinţa să nu scadă,
#
Adese ori şi noi, dacă suntem
dintre cei de »neam mare“, cu carte,
bogaţi — privim la cei care nu sunt
din neam mare, sau n’au carte, sau
sunt săraci şi smeriţi, precum
privea fariseul pe vameş. Adese ori
ne uităm Ia cei păcătoşi precum se
uita »fratele cel mare* la cel mic
în parabola .fiului risipitor*.
Şi invers, dacă suntem dintre
eei de jos, privim cu oarecare dis­
preţ şi chiar cu ură ia cei de sus!
Să părăsim, pentru totdeauna,
această simţire. Ea vată mă, ea ră­
stigneşte din nou ne Fiul lui Dum­
nezeu* (Evrei 6, 6) aruncându-I In
Sfântul Său obraz vorbele .Priete­
nul vameşilor şi păcătoşilor“ !
Da lisus este prietenul păcă­
toşilor I Dar numai al acelor păcă­
toşi cari se recunosc păcătoşii In
tovărăşia acestora îi place să umble
căci ei* se dau de grab jos din duhuf
»vieţii lor*‘ şi-L primesc „cu bucurie“.
El nu-i prietenul lui Zaheu vameşul
ci a lui Zaheu cei care părăseşte
vama şi pleacă pe drumul de aur
al mântuirii I El nu-i prietenul celei
ce desfrânase 17 ani, ci al celei ce,
văzându-şi apucăturile, striga către
omul lui Dumnezeu „acum mă hră­
nesc cu nădejdea mântuirii şi mă
îmbrac cu desbrăcarea păcatului“.
Să alergăm cât mai este ziuă
„că vine noaptea“, la Acela de care
spune cântecul:
„lisus al meu — prieten drag
„Ce bine-і lângă Tine!
1. Or. Oprişin
căci credinţa este tăria neamului
românesc; neamul nostru fără cre­
dinţă nu poate trăi, nu poate creşte
şi nu poate exista.
La luptă sfântă deci dragi cre­
ştini şi fraţi români din jurul Câmpu­
lungului Moldovnesc şi creştinesc.
Slăvit să fie Domnul lisus Hri­
stos.
Latiţ Oh.
Sadovx-Bucovina
Rapoarte dela fraţi
Din rap .fr. m isionar Tr. Man-
te an u ....... Bucurii sfinte am avut Ia
Teregova jud. Severin în praznicul
Crăciunului. Ziua şi poaptea am pe­
trecut duhovniceşte cu fraţii din
Oaste şi în frunte eu cei trei preoţi
ai Domnului de acolo. Ni s’a părut
că eram chiar in raiu, aşa a fost
de frumos. Vorbitorii care de care
mai înfocat şi mai aprins de dorul
lui lisus, Părintele protopop Alex.
AcoliCi iubeşte mult C astea Dom­
nului şi le-a grăit şi preoţilor de
lucrarea noastră. O doreşte să fie
înţeleasă şi urmată pretutindenea.
Aşa e frumos: poporul cu preoţii
înainte să meargă spre lisus şi numai
spre EI. Fraţii din Banat şi-au înţe­
les chemarea şi au pornit după ea.
Slăvit să fie Domnul.
fr. misionr TrJ Mncteacu
 ^ай. 4
p in flin lame şi ţară
La alegerile din România dl
Dr. Petru Groza preşedintele con­
siliului de miniştri al României, aşa
eum anunţă o agenţie de ştiri ame­
ricană din Bucureşti, a invitat re­
prezentanţi ai Iugoslaviei, Poloniei,
Bulgariei şi Ungariei sä asiste oa
observatori. Alegerile generale vor
avea loc de indatâ ce pregătirile
vor fi fost terminate şi munca ţă­
ranului o va îngădui.
Cu privire ia zvonurile răs­
pândite mai ales în Transilvania că
averile saşilor ar li blocate sau
confiscate de guvern, fapt ce-a fă­
cut pe unii din ei să-şi vândă bu­
nurile pe preţuri de nimic, iar alţii
să nu mai aibă nici o tragere de
inimă la muncă unde sunt folosiţi,
a făcut ca guvernul să desmintă a*
ceasta categoric şi să precizeze că
nu se vor lua forţat nici un fel de
bunuri dela saşi. Acest lucru nu-1
ingădue de fapt nici legea naţiona­
lităţilor care nu permite deosebirea
cetăţenilor ţării pe baza originei
etnice, origine etnică care este in
contra duhului democratic ai Con­
stituţiei noastre.
In timpul unei reprezentanţii
de circ ce a avut loc la Marghe-
rlta (Assam), un tigru a reuşit să
soape din cuşcă omorând şapte per­
soane şi rănind alte cinci. Până ia
armă tigrul a fost Împuşcat de paz­
nicii circului. Precum se vede fiara
tigru este repede omorâtă dar fiara
din om (răutatea) care omoară mii
şi mii de oameni este lăsată in
pace şi nu se gândeşte nimeni s'o
înlocuiască cu dragostea şi bunăta­
tea creştină. Omul s’a dovedit şi
se dovedeşte a fi mai mare fiară
ca fiara din pădure. Cine poate
oare să schimbe fiara aceasta in
Miel?
A so sit la Bucureşti, noul mi­
nistru ai Angliei pentru România D.
Holman. Atât Anglia cât şi America
după r e c u n o a ş t e r e a guvernului
român — şi* au trimis miniştrii lor
in ţara noastră să lucrăm împreună
la aşezarea păcii de mâine. Ne bu­
curăm cu toţii că a sosit vremea
să prindem din nou firul prieteniei
cu vechii noştri aliaţi, de cari fu­
sesem rupţi fără voia noastră.
Subsecretariatul de Sat Apro­
vizionării a aprobat pentru fabri-
earea azimei de Paşte a populaţiei
evreeşti, o cantitate de 100 vagoane
de grâu. Dm această cantitate, 40
de vagoane sunt destinate pentru
populaţia evreească din Capitală iar
restul de 60 de vagoane pentru cea
slin restul ţării. Fabricarea şi îm­
părţirea azimei se va face sub con­
trolul comunităţilor evreeşti şi se
va distribui pe bâză de bonuri de
aartelâ.
Darul bisericii
(U rm are din pag. 1)
noastre dreptămitoare, au prim t în
mână cel mai preţios dar care li se
poate face.
Filocalia cuprinde aproape 600
de pagini, tipărită pe hârtie bună,
cu literă curată şi citeaţă. Un exem­
plar costă Lei 12 000 se poate co­
manda la »Lumina Satelor" adau-
gându-se la preţ 1000 lei pentru
poştă.
Prot. Qfa. Se caş
Tiparul Tipografiei Arhidiecezane* Sibiu
DOMI NA B lS IK D O « Anul 25 Nr, 11
Din Inmea mare
Un episcop englez care a vizitat Germania învinsă şi înfometată
Pentru Casa Oastei
Fiecare frate va trimite ő tm
îul său pentru „Casa Oaste ’ .
sorié un orticel in care arată ce poate face biserica creştină pentru acea­ Publicăm cu mulţămire daru­
stă Germanie nenorocită. Episcopul englez care a fost oaspetele Bisericii rile de mai jos ale frăţior
evanghelice germane spune mal întâi că distrugerile oraşelor germane
sunt grozave şi că locuitorii par ameţiţi de înfrângerea ţârii îor ca şi de pentru Casa Oaste!
foametea şi milioanele de expulzări din Polonia, Cehoslovacia, Austria şi Preot loan Roman, Certejui de
sus-Hunedoara Lei 10.000, Аіек.
Ungaria cari fac pe expatriaţii germani să rătăcească dealungul şi latul
Germaniei slăbiţi şi amărâţi. Problema cea mai Însemnată pentru Gernm Cojnşa, Coveş-Târn. Mare Lei 2000«
nia este Insă: „Ce va lua locul nebuniei hitleriste? Creştinismul sau Ni­ Dna Elisabeta Lelu, înv. Lai 5000.
hilismul, adică necredinţa ? In timpul Iul Hitler atât catolicii cât şi cea V id. Frosina Dragomir, 3000. Vad.
mai mare parte a luteranilor au luptat împotriva lui şi au suferit îm­ Varvara Haşu, 1000, loan Tatossir,
preună din partea regimului nazist. Luteranii [evanghelicii] au fost Iasă 1000. N. Nimereală, 100(X Varvar*
desbinaţi în 3 secţii. Prima secţie era aceea a „Creştinilor Germani“ hit- Muntean, 1000. Maria Таїраи, 1C0O.
Ieri şti înflăcăraţi şi în mare măsură păgâni în ce priveşte credinţa. Şe­ loan Bacurenci, 1000. Varvara Voice,
1000 I. Nimereală, 600, V. Оаие©а,
ful lor era Ludwig Müder, făcut Episcop al Reichului de însuşi Hitler. A
2-а secţie Biserica „moderată* erau aceia cari căutau să trăiască în bună 500. Ana Grece, 1000. Văd. Varvara
înţelegere cu regimul hitlerist pentru a fi în siguranţă. Ei credeau că na­ Oancea, 500, Văd. Marisa Nimereală,
ziştii cu timpul vor mai lăsa dintr’aie lor. „Moderaţii* sau colaboraţio­ 500. Maria Maria, 500. Arlene Strata.
niştii cu regimul hitlerisí eráu conduşi de episcopul de Hanovra. A 3-a 500. Vasile Popa, 500. Văd. A. Tema,'
secţiune cea adevărată care era inima bisericii şi sâmburele rezistenţii a 500. Maria Oancea, 500. Ana Tome,
fost Biserica confesională. 500. V. Haşu, 500 Lei toţi din v&m.
Breaza* Făgăraş.
Aceasta din urmă a combătut tot timpul antisemitismul şt toate
ereziile păgâne ale naţional-socialismului şi deaceea mulţi păstori au fost loan Bálint, 1000 Lei. Ana Ba­
omorâţi şi au suferit prin închisori. Conducătorii Bisericii confesionale au lint, 1000. Maria Ioauţ, 2000, Ana
fost pastorul Martin Niemöller care a fost numit acum Episcop al Berli­ Barbu, 1000. Elena Barbu, 1000.
nului şi Episcopul Wurm. — Problema cea mare care s’a pus în sânul Bi> Maria Călin, 500, toţi din com. Fel­
sericii Evanghelice Germane, a fost reîncreştinarea nemţilor. Episcopul Nie­ mer. Făgăraş. Gheorghe Moş, Fad!»
möller a spus-o hotărât: „Trebue să mulţumim în genunchi lui Dumnezeu mac-Severin 1000. Serg. Bodaş Oh.
ca războiul s’a terminat aşa cum ştim Dacă Germania ar fi fost victorioasă Roman 100. Preot loan Dăiaa, Sân»
creştinismul nu ar mai fi existat în Germania. Aceste grele cuvinte dau gătin-Sibiu 1000. Anica loan T.
de gândit nu numai nemţilor ci tuturor creştinilor din Europa. Dumnezeu care Ghiţă, Oraviţa-Caraş 500 Lisa Coadă
vede lucrurile mai adânc n’a îngăduit întoarcerea Ia păgânism a Germanilor îm­ 500. Fioca Dumitru 500. Lina Cärägim
bătaţi de victorie, ci 1-а smerit In pulbere şi cenuşă ca să-şi regăsească 500. Maria Mosoarcă 500. Maia
credinţa pierdută, care altădată a dat sfinţi şi mari misionari Un fapt Coadă 500, Rusalina Maraa 500.
îmbucnrător s’a întâmplat la Berlin, în toamna trecută, când în Biserica Rusalina Licareţ 500. Yuc Adam
S. Магу, au slujit laolaltă un episcop englez, un episcop rus şi un episcop 500. Maria Simion 500. RusaUaa
german, ca semn că numai creştinismul Sf. Evanghelii, poate înfrăţi cu Gâru 500, Eustina Micu 500. Ies-
adevărat pe oameni. Toate bisericile ale tuturor naţiunilor, încheie, epi­ tina Pastilă 500. Maria Doria 508,
scopul englez, trebue să lupte pentru înfrăţirea popoarelor prin creştinism. Maria Percea ÎOO. Maria Cärägta
V. в. 100. Ion Cărigin 500. Lena Dauceu
600. Trifu Brânzei 500, Eustma
Şaia 500. Eustina Coadă 500. Cit*
Percea 500. Ioaa Gâru 500. Rusa­
Plugul dela ^Lumina Satelor“ lina Pârvu 500, toţi din «om. G4-
clova rom.-Caraş. Familia Bisorea
Ne întoarcem către toţi iubiţii noştri abonaţi, cetitori şi prie­ 5000. Fam. Dobre 5000. Fam. Vh-
teni. Le mărturisim tuturor că în împrejurările de faţă foile noa­ cărescu 2000, Maria Green 1000.
stre trec prin greutăţi foarte mari. De aici dela conducerea lor Maria Costici 1000. Ana Brebu 1000
toţi din com, Lugoj* Severin. Шя
ne luptăm din răsputeri pentru a face faţă tuturor greutăţilor, Dar com. Cuptoare-Severin (pria fr.
lupta noastră singură nu ajunge, avem nevoie şi de ajutorul moral Trandafir Muateaa) 3500. Bâaă
Samson, Curciu 2000. Bădărâaaă
şi material al iubiţilor noştri abonaţi şi cetitori.
Lina, Curciu 1000. Магія Meldovan
De curând s’a scumpit din nou mâna de lueru, dar mai cu Poiana 1000.
deosebire hârtia de tipar s’a scumpit cu aproape 300 la sută.
Drept urmare toate gazetele sau văzut nevoite să facă urcare de
abonament. Cu durere în suflet trebuie să vestim şi noi că ne
vedem nevoiţi să facem urcarea preţului guzetei şi al abonamen­
Chemare
tului „Luminii Satelor", cu cel puţin sută la sută. Veniţi fraţilor ia adunarea
ce o vom ţinea Duminecă 24
Adică abonamentul pe anul 1946 se dublează. Cei cari Martie în Scorţaru Nou sattil
au achitat până acum Lei 4000, sunt plătiţi până la 30 Iunie Deşiraţi jud. Brăila. Veniţi să
a. c., adecă până la jum ătătea anului. cântăm Domnului Dumnezeului
Acei dintre abonaţi cari au plătit 2000 de Lei sunt
nostru. întâlnirea la sf. biserică.
achitaţi până la 31 Martie a. c. Vă aşteptăm cu drag:
Abonamentul pe anul întreg este acum Lei 8000, pe ju­
preot 1. Daafolcsm
mătate de an lei 4000. ?i fr. D. S, Căli®
Faţă de această üresre de abonament comunicăm celor
legaţi de plugul nostru că 15 la sută din încasările „Luminii
Satelor" se folosesc pentru misiunea religioasă şi pentru mila în ştiin ţare Ia Nr. 7 dia 10
creştină. Rugăm pe toţi abonaţii noştri să ne sprijinească şi pe Febr. 1946 al gazetei „Lumina Sa­
mai departe înoindu-şi abonamentul din timp. telor“, am scris câteva cavi ut« de­
spre frumoasa carte de predici »Po­
Desfăcătorilor de gazete le aducem la cunoştinţă că de pasuri duhovniceşti* a pâr. dr. Ştefan
acum Înainte un număr „Lumina Satelor" costă Lei 200. Folorim Slevoacă din guceava, Îndemnând
acest prilej şi spunem tuturor desfăcătorilor că cei cari nu-şi pe cei d o r і t o r і s’o comande di­
rect dela autor. Foarte mulţi îraţi
achită la timp conturile nu vor mai primi foi spre desfacere. Ne ostaşi éta toate colţurile ţării au şi
vedem siliţi de-a lua aceste măsuri în interesul bunului mers al cerut*o. Părintele dr. Ştefaa Slevoaeă
gazetelor noastre „Lumina Satelor" şi „Oastea Domnului". ne roagă să aducem la euBoştiinţa
Redacţia şi Adumlstraţia, Sibiu str. Mitropoliei Nr. 45 fraţilor şi cetitorilor noştri! «Й la
Suceava a avut numai 400 «x. iar
acum nu mai are aici un singur
exemplar, aşa câ banii primiţi %
Aflăm cu bucurie că Hor­ Dl prim m inistru Dr. Petru trebuit să-i Înapoieze. întrucât carte®
tenzia Scânteie; fiica fratelui Gh. Groza vorbind despre problema re­ aceasta s’a tipărit în editura Epi­
Scânteie cu Horîţiu Albescu ligioasă din România a declarat că scopiei Olteniei, ea se păşeşte de
pentru a realiza acordul dela Mos­
farmacist în R. Vâlcea, au avut vânzare şî se poate comanda la:
cova In privinţa libertăţii religioase Tipografia Episcopiei Olteniei, Cra­
căsătoria lor în 24 Februarie pune pe predicatorii baptişti şi ad­ iova Str.Rosetti 3 bis. Toţi doritorii
1946. Le urăm eu bucurie ani ventişti pe»aceeaş treaptă de ega­ de a avea cartea „Popasuri duhov­
mulţi şi fericiţi în Domnul no­ litate cu preoţii ortodocşi. Oare au niceşti* vor cere* o la Craiova, ia
stru Iisus H-istos. baptiştii şi adventiştii preoţi? adresa de mai sus.
Redactor resp.: Preot GHEORGHE SECAŞ
 Anul !7 — Nr. 12
oastea d o m n u l u i
Supliment religios la „Lumina Satelor“. Foaie săptămânală pusă In slujba mântuirii sufletelor prin Hristos, şi Siseric, Sa
Organ de propagandă religioasă al societăţii misionare ortodoxe „Oastea Domnului1*
O frumoasă biruinţă a noastră
Prezentăm un prim raport al bucuriilor dela Sibiu trăite în
decursul săptămânii misionare. 3 —10 Martie a. c.
Săptămâna misionară al cărei
program l’am publicat tn numărul
in c u t al gazetei noastre, s'a des­
făşurat la Sibiu In chipul cel mal
ziditor Fraţii din toate părţile au
răspuns cu dragoste la chemarea
a an li »’a făcut ti au venit cu gră­
bire la Centrul Oastei pentru a se
împărtăşi din programul bogat al­
cătuit pentru săot-mâna misionară,
întâlnirea fraţilor a fost un prilej
do bucurii negrăite.
Adunarea festivă de deschi­
dere a fost prezidata ti condusă de
oţitn і P. S Sa Mitropolitul nostru
MCOLAE. înaltul Păstor a rostit
caomts alese izvorâte din Inimă
oOldă de părinte, preţuind râvna f ra­
ptor misionari cari aa ştiut să în­
frunte toate greutăţile unor dru­
muri lungi de sute de km. şt au
zenit ou cheltuială mare în timp de
túrná că la învăţătură, să împru­
mute lumină pentru a ft pregătiţi
pentru lupta misionară. Tuturor ce­
lor oenlţl ft adunănt întregi a îm­
părtăşit arhiereasca binecuvântare.
Înaltul Ierarh a dat apot cu-
Dumnezeescul Mântuitor, Dom­
na) nostru Iisus Hristos ca un Is-
oesit conducător al lumii şi al co­
răbiei vieţii noastre, ca unul ce din
dragoste curată pentru mântuirea
noastră a luat trup omenesc şi a
tost ispitit (Evr. 2, 18). cunoaşte
slăbiciunile firii noastre, ştie că
ornai supus păcatului este nestator­
nic ia toate căite sale (lacob 1. 8),
de acein ue-a dat El, bunul Mân-
toitor, un miiloc de scăpare din va­
lurile păcatelor: barca pocăinţei.
Io călătoria noastră spre cer,
spre ţărmul veşniciei Demnul ne-a
încredinţat vâslaşilor din corabia
Sa (Bisericei Sale şi preoţilor) că­
rora ie-a dat in grlje sufletele noa­
stre. Dar cum omul este chemat
mersa de sirenei* amăgitoare ale
aoestei lumi, iese din corabie tn
cere Domnul 1-а încredinţat chiar
- dels Sf. Botez şi cade în vaiurile
spomegoase ale acestei lumi. Păca­
tele de tot soinl caută să-l înece
pe bietul om, trăgându-1 la fund.
Unii păcătoşi se lasă înghiţiţi de
valori fără a striga după ajutor,
aoeştia sunt pierduţi pentru tot­
deauna. Ei se cred în siguranţă,
piutind câtva timp pe deasupra
valorilor. Dar vai ! Din ce întârzie
de aceia primejdia-i mai mare. A
eSdea In valuri din corabie, nu e
lacra grea şi cunoscut celor ce că­
lătoresc pe mare, Insă a cădea in va­
lori tărft a striga după ajutor, fără
a primi ajutorul ce ţi se imbie, a-
_ ceata • lucru de condamnat. A pă-
eitoi. dragilor mei fraţi e lucru o-
menesc Insă a stărui In păcate fără
a simţi lipsă de ajutor, fără a căuta
• iabăvirea din păcate, este lucru
drăcesc.
Ameninţaţi eu eăderoa au fost
Dela Centrul Oastei
vântul P. C. părinte Gh. Secaş, care
a făcut o expunere a programului
cursurilor misionare pentru întreaga
săptămână şt a prezentat apot pe
fraţii misionari, flecare cu numele
şi depărtările dela cari au venit.
Pentru documentare dăm pe fraţii
veniţi la cursul misionar cu numele:
Jud. Alba : Cismaş Gh. şi Isi-
don Springeanu din Vingard.
Jud. Argeş : Niţă Soare şi N.
Oprescu din Piteşti, Chiriţoiu Ctin
din Mozăceni şi Ispas Iancu din
Hârseşti.
Jud. B raşov: Dan Nicodim,
Zârneştl.
Jud. B răila: Stoica Perian şi
Dedu Vasiie, Zăvoaiele.
Jud. Buzău : Fr. Preda Lavrinte,
Jud. Covurlui: loan Asman din
Galaţi, fr. Tache Grădtnaru, Pechea.
Jud. Câmpulung Mold.: Latiş
Gh., Sadova.
Jud. C araş: loan T. Ghiţă din
Oravlţa.
Jud. D olj: Roşu loan, Craiova.
Barca noastră de salvare
Dumnezeu nu ţine seama de vremurile
de neştiinţă şl porunceşte acum tuturor
oamenilor de pretutindeni să se pocă-
iască (Fapte 17, 30),
chiar şi cei mai zeloşi mărturisi­
tori ai Domnului. Vârhovnicul apo­
stolilor in noaptea când Iuda 1-а
trădat pe Domnul, s’a lepădat cu
jurământ de dascălul său. Sf. ap.
Pavel se teme de cădere când
z ic e : »mă port aspru cu trupul
meu şi-l ţin în stăpânire, ca nu
cumva după ce am propovăduit al­
tora eu însumi să fiu lepădat“ (1
Cor. 9, 27), De aicea vedem iubiţii
mei fraţi, că este cu putinţă o că­
dere In viaţa celor mai credincioşi.
Domnul chiar ingădue uneori să
fim ispitiţi de cel rău, ca să ni se
probeze credinţa iar de nu vom
priveghea, de nu ne vom ruga şl
de du vom posti şi mai ales de ne
vom crede tari, repede vom cădea.
Pentru aceasta şl Domnul In noap­
tea prinderii din Getsimani porun­
ceşte ucenicilor să prlvegheze şi să
V
Jud. F ăgăraş: Costea loan şi
Boldea Nie., Corbi. Botu Nie., Luţa,
Aurel Şampu, Cin :şor şi grupul su­
rorilor din Porumbacul de jos.
Jud. Hunedoara: Andreşoiu Fi-
limon, Orăştie, Iullus Igna, Câm­
puri Surduc.
Jud. Ilfov : I. Gr. Oprişan, Mi-
clea loan, Mucofânescu D. şi Mir-
cea loan din Bucureşti.
Jud. Năsăud: Gabriheiu Grig.,
Rusu Bârgâului.
Jud. Suceava: Lisaura, Săndu-
leac b an , J jian Dumitru.
Jad. Sibiu: Micu loan, An­
giiéi loan, Teuşan loan cantor şi
Hususan loan, Păuca, Vlad loan,
Ruşi, Zdârcu loan şi Avram Maria,
Vurpăr, Buzgariu Nie. şi fr. Dra-
gaiina loan, Sâlişte, Neagu loan şl
Neagu D., Aclliu,
Jud. Tr. Mică : Hothază Ilie şi
Bogdan loan din Roşia de Secaş,
Vándor Gh., Băjel.
Jud. Tr. Mare : Boţoman Şt.
Sighişoara, Stanciu loan, Paloş.
Criştea loan, Dăişoara, Buzaş loan,
Codreni, Mateiu Nie. şi Bleoacă
Sim., Veseud, Gherghel Maria, Hen-
dor f.
J. Tim iş: Fr. monah Galaction
Radu, Mănăstirea Săraca.
Jud. Teleorm an: Petre Coa­
ЕГ
se roage ca să nu cadă în ispită
(Matei 26, 41).
Dar dacă este cu putinţă o
cădere în viaţa sufletului şi în ale
credinţei apoi să nu descurajăm,
dragii mei, căci este cu putinţă şi o
sculare. In noaptea cea mai neagră
a păcatului se ivesc stelele nădejdii
şi ale mângâierii. In cele mai fur­
tunoase valuri ale morţii corabia
mântuirii (Biserica) ne trim ite barca
de salvare a pocăinţei, barca de
aur a iertării şi a mântuirii. Ne­
numărate sunt cazurile in vieţile
sfinţilor când oameni plăcuţi Iul
Dumnezeu au avut momente de
slăbiciune ba ehiar de cădere. Fru­
museţea luptei insă nu este aici ci
ea străluceşte minunat în clipa când
aceşti eroi ai credinţei doborâţi de
ispititorul la pământ se ridică cu
mai maltă putere la luptă contra ba­
laurului hirulnda-1.
Sibiu, 17 Martie 1946
stantinescu şi Spirea I. Pană, Ale­
xandria.
Jud. Vâlcea: Pr.Vas. Butnaruşi
fr. Torna Loghin, R.-Vâ!cea. Pavei
Balan şi Gh. Braşoveanu din Val-
deeni.
Părintele Secaş, Secretarul Ge­
neral al Oastei Domnului, a decla­
rat apoi că această societate misio­
nară înţelege să rămână şl pe mal
departe o gardă de onoare a bise­
ricii şi apărătoare neobosită a cre­
dinţei ortodoxe. A asemănat pe ostaşii
Domnului cu trămbiţaşlt sateter cari
aduc ostaşii Domnului la cunoştinţa
tuturor poruncile Evangheliei Dom­
nului Hristos şl ale bisericii.
I. P. S. Sa Mitropolitul Nlcolae
a dat apot cuvânt următorilor fraţi,
cart au adus adunării salutul lor:
Fratele Gh. Latiş din Sadova jud.
C. Lung, Bucovina. Fratele loan Roşu
din Craiova; fratele Niţă Soare din
Piteşti, fratele Iile Hothază din Roşia
fratele loan Staneiu din Paloş şt fra­
tele Petre Constantinescu dtn Ale­
xandria.
Mărturisirile fraţilor veniţi din
toate părţile au mişcat întreaga adu­
nare dând naştere la o caldă în­
sufleţire. Plini de bucurie am cântat
Domnului, dând mărire numelui Său
pentru toate bucuriile pe cari ni le-a
făcut nouă. In numerlle viitoare vom
vent cu alt raport despre săptămâna
misionară.
Zaheil şi Magdalenele din toate
veacurile, strălucesc in faţa sufle­
tului nostru descurajat de multe ori
şi împovărat de păcate, tocmai prin
faptul că în noianul desnădejdii aa
găsit calea pocăinţei, barca de sal­
vare şi an fost mântuiţi din pier­
zare. Sus inima deci, iubiţii mei fraţi,
bineştiind că Domnul n’a venit să
cheme la pocăinţă pe cei neprihă­
niţi, ci pe cei păcătoşi [Matei 9—13).
Să ne aruncăm cu toată pu­
terea sufletului şi fără un pic de
zăbavă, chiar azi în barca de sal­
vare a pocăinţei pe care ne-o în­
tinde Biserica şi vom fi salvaţi şi
mântuiţi, iar „Cealaltă vrem ea vieţii
noastre în pace şi intru pocăinţă a
o petrece, la Domnul să cerem“.
Fr. loanichie.
Chemare
Nu uitaţi fraftlor şi veniţi
la adunarea ce o vom ţinea
Duminecă 24 Martie în Scor-
ţaru Nou satul Deşiraţi, jud.
Brăila. Veniţi să cântăm Dom-
Domnului Dumnezeului nostru,
întâlnirea la sf. biserică. Vă
aşteptăm cu drag :
Preot 1. Dam iei t»tu
şi fr. D. S. Căfin
Veniţi la adunarea Oastel deü
Şepreuş pe ziua de 24 Martie a. c.
Fufele P á n i loan
 ■s ‘<c. <
$tiri din lnme şi ţară
N işte inspectori dela Bucureşti
au cercetat situaţia mărfurilor in '
trate în capitală în decurs de câteva
hini. Au văzut astfel cu mirare că
în fruntea tuturor mărfurilor stau
beuturile de tot soiul. Dar mai ales
In părţile mărginaşe, In lumea mun­
citorilor se bea şi iar se bea cum
nu s’a pomenit nici în vremea di­
naintea războiului. Iată un semn rău,
e dovadă că lumea n’a înţeles .nu­
iaua“ războiului să se îndrepteze
dia rău in spre bine cl înaintează
din rău în mai rău până va da de
altă prăpădenie mat rea şi poate
mai usturătoare decât războiul. Cu
adevărat .lumea zace în cel rău“
ram zice Scriptura.
O are când vor mai veni vre­
mărite bune de altădată, întreba un
sfcteaa pe un târgoveţ mai zilele
trecute ? I s’a răspuns: Vremurile
sunt bane totdeauna pentru cei
buni, Iar pentru cei răi sunt rele.
Să ne adacem aminte din aşa zi­
sele vremuri bune că nici atunci
nu se auzeau decât cuvinte de câr­
tire şi mereu cârtire. Nu vremurile
sunt reie ci noi oamenii suntem răi
£ nemulţumitori. Să ne întoarcem
i« Dumnezeu şi să ne îmbunătăţim
viaţa că se vor îmbunătăţi şi vre­
murile.
Iu G erm ania s’a descoperit o
mare şi întinsă mişcare nazistă, cu
multe ramificaţii printre prizionerii
de războiu germani din lagăre ca şi
iu populaţia civilă. In unele părţi
ale Germaniei, autorităţile militare
americane, au descoperit un lucra
eludat şi aium e că germanii trecând
unii pe lângă alţii se salutau in loc
de salutul .bună ziua* cu cuvin­
tele: .Acht und acht* adică pe
româneşte .8 şi S*. Cercetăndu-se
lucrul acesta s’a aflat că a 8 a li­
teră din alfabetul german este H.
©pt şi opt înseamnă: H şi H. şi voia
să z ică : Heil Hitler iar prescurtat
K. H. Greu se desvaţă oamenii de
oeeace le-a intrat în suflet şi îa
sânge..
Lăcom ia de avere şi orbirea
păcatului a întunecat mintea femeii
Plorica Frizereasa din Bucureşti str.
împăratul Traian Nr. 13 (Cart. Bellu),
şi a îndemnat-o de a vândut carne
de câine în loc de berbec. Unul din
cumpărători a băgat de seamă oă
are ua gust ciudat şi s’a dus cu
oamea la abator unde a fost cerce­
tată de doctori. Aşa s’a dovedit că
era carne de câne şi nu de berbec,
O oâte fapte reie e in stare să facă
omul cel fără temere de Dumnezeul
M aram ureşul rămâne alipit
României a spus Dl ministru Pătrăş-
ffăau, cu ocazia vizitei ce-a făcut-o
îa Ardealul de Nord unde a instalat
■ouile instanţe judecătoreşti. Rămă­
şiţele reacţionare din părţile acelea,
ţineau populaţia sub teroarea mo­
rală că Maramureşul nu va rămânea
aţipit ţării noastre, şl din cauza
aoeasta, populaţia acestor regiuni,
a avut mult de suferit. Mişcat de
situaţia foarte grea a locuitorilor,
dl Ministru Pătrâşcanu a format un
eomitetde ajutorare a Maramureşului.
Sau trimis acum acolo: 400 000 kg.
porumb, 3000 kg bumbac fire, 10.000
« . ţesături de bumbac, 45 000 kg. pe­
trol lampant, І0 000 metri postav, 2
vag. zahăr, 10.000 kg. săpun, 10.000
outii chibrituri. 5000 perechi opinci,
10 000 kg. făină, 2 vagoane medi­
camente, seruri, vaccinuri pentru
animale, cărţi şi rechizite şcolare
pentru 40 de şcoli, cărţi literare,
hârtie de tipar şi altele.
Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu
S O S I I V Ai S l k f K L O K Anei Ж Hr. Ш
Din temea mare
in P alestin a membrii organizaţiei de rezistenţa evreiescă, numiţi
Pentru Casa QasfâS
F iecare frate va trim ite cffe .
Iul său pentru „Casa Oastir .
.Steaua“ eare se dan drept „luptătorii pentru eliberarea Ini Israel“ au pu­ Publicăm cu mulţămire diate,
blicat on manifest, care cuprinde nici mai mult, nici mai ju ţin o decla­ rile de mai jo s ale fr a g te
raţie de războiu împotriva Maréi Britanii. Declaraţia aieesta spure că par­ pentru Casa OaeieS
tizanii evrei vor lupta oin rfcsputen: 1. pentru a ajut» imigraţia evreiasci
în Palestina împiedecată de eng ezi şi arabi 2. vor »tara neîncetat armata Maria Gb. StebPe, Voivod«*»*
britanici», 3. vor pedrps’ pe asupritorii britanici şi 4. vor organiza revolta Miei Făgăraş Lei 1000. Preot CÉL
civliă In Palestina. Ca urmare a celor de mai sus partiz*nii «vrei au ni­ Cristea, 1000 Marii Macrea.Lti 2G0t.
micit pe pimfcnt 14 avioane britanice, şi au făcut mari pagube instalaţiilor ambii dm Uungra Târn. Mar». Аж-
militare. In ultimul timp 6e aim rţă că Anglia va trimite în Palestina, pri­ rica F. Vilala, 1000. loan N. Geişe
zonieri de război germani, ca să lucreze în câmpuri de concentrare. Par­ toiu, Lei 1000 ambii din Br&iktet
tidul muncitoresc evreesc a protestat împotriva act stei hotărâri. £ un Dolj. Gh. Voii eseu, Rue&r Mugc«i fSm.
lucru tare ciudat că hitleriştii sunt trimişi la lucru tocmai în Palestina 1000. I. Gh. Bfzdedeanu, 600. Gh,
acolo unde n’au crezut niciodată să ajungă. Dar aşa-i In lumea aceasta, FJorescu, Lei 500 ambii dia Valim
toatc-s trecătoare şi schimbătoare. reşti Muscel. Gheorghe si Baesrw
Pop, Boholţ Păg. Lei 2000 loa £
In India au fost în ultimul timp mari tulburări şi manifestaţii în Oprişan, R. Vodă Ialomiţa Lei S0É,
contra englezilor tulburări cari au avut ca urmare sute de morţi şi mii
Moise Codrea, 1000. Mari? Rec»,IOC©.
de răniţi. Sute de marinari indieni din portul Bombay s’au baricadat pe Marta Butică, 500. loan Forsea,40QÉ,
câteva zeci de vapoare din marina regală Indiană, şi au declarat grevă şi
Iacob Lascu, 1000. Gh. Ţeaghea 14МІ.
nesupunere faţă de superiorii lor. Au fost ciocniri sângeroase în mai multe Maria Grig Miclea, 1000. D am it«
oraşe. Pentru a potoli această răscoală care se întindea tot mai mult Gandhi,
Ardelea, 1000. Nmolae Maria», 4000.
conducătorul sufletesc al indienilor, a făcut un apel la populaţie, să înce­ Rafira Stanei», 2000. Nicolat Alfa,
teze această mare violenţă care stăpâneşte acum India. Liniştea este ne­
Victoria Ipolit, 1000 Paraschive
cesară mai mult ca oricând în zilele acestea, când Anglia a promis Indiei Codrea, 500 Maria Uliţă, 1000. Oh.
independenţa naţională, adică trecerea puterii şi conducerii ţârii în mânile Ia.mbor, 1000 Margaima Uliţă, 1000.
Indienilor. Acest apel a mai liniştit .furtuna“, căci şi marinarii revoltaţi, Maria Andrei, 2000 loan T. Statute.
s’au predat fără condiţii, urmând doar să se facă ancheta, pentru a stabili 2000. Ana Dima, 1000. loa» Staad».
cauza grevei şi cine sunt vinovaţii. у. B.
Lei 1000. Toţi din Paloş Tr. Мене.
Nicolae şi Victoria Lasca,Pai^ş
Tr. Mare, donează pentru „Casa Oa-
Plugul dela Lumina Satelor“ stei“ deia mătuşa lor Virginia A r­
delea, decedată 10 mii lei.
De curând s'a scumpit din nou mâna de Iueru, dar mai cu Preot V. Perian 1000 Lei. ЗД-
deosebire hârtia de tipar sa scumpit cu aproape 300 la sută. răuan Carolina 500. lva» Rozsba
500. Damian Catiţa 500. Crişan lie
Drept urmare toate gazetele s'au văzut nevoite sä facă urcare de
abonament. Cu durere în suflet trebuie să vestim şi noi că ne 500. Cristea Petra 300. Mânase
vedem nevoiţi să facem urcarea preţului guzetei şi al abonamen­ Chiva 200. Raţ Emilia 200. Staaea
tului „Luminii Satelor", cu cel puţin sută la sută. Petra 200. Golcea Ileana 200. Im-
ţescu Simion 100. Benea Maria 106.
Adică abonamentul pe anul 1946 se dublează. Cei cari
au achitat până acum Lei 4000, sunt plătiţi până la 30 Iunie lonuţ Ana 100. Stânga Elisebee?
a, c., adecă până la jumătătea anului. 100. Bolcu Lazar 100. Rada Mádra
100. Criştiu Ana 100. Junea ©»-
Acei dintre abonaţi cari au plătit 2000 de Lei sunt veta 100. Răsiga Câta 100. Moraréu
achitaţi până la 31 M artie a. c.
Eugenia 100. Paar Ana 100. Iffeii
Abonamentul pe anul întreg este acum Lei 8000, pe ju­ Rafiia 100. Fauf Gafia 100 şi Ne­
mătate de an lei 4000. nea Anica 00 lei, toţi din c. Bros-
Faţă de această urcare de abonament comunicăm celor
Hunedoara,
legaţi de plugul nostru că 15 la sută din încasările „Luminii
Satelor" se folosesc pentru m isiunea relig io a să şi pentru mila
creştină. Rugăm pe toţi abonaţii noştri să ne spnjinească şi pe peste noapte eel mai bogat « n №u
România. O moştenire uriaşă ve­
mai departe înoindu-şi abonamentul din timp. nită din America în valoare de S№
Redacţia şi Admm'straţia, Sibiu str. Mitropoliei Nr. 45 miliarde lei 1-а făcut sâ sară <Sa~
tr’odată din eea mai neagră târâeic
la bogăţia cea mai mare cn «are ф
A genţia sovietică, Tass, co­ Această „gudronare* a gurii cu tutun, în America puţini oameni se şm>î
munică : Vechea reşedinţă metropo­ duce după mai multe luni la boala lăuda. Tatăl lui Caro! Fischer p3l-
litană dela Cernăuţi este una din cancerului, lată un nou motiv de a râsm lu-şi soţia şi copilul a pleca:
eele mai frumoase clădiri din Bu­ se lăsa oamenii de fumat după ce la începutul aeestui veac ha Ame­
covina de Nord, şi din întreaga şi punga se goleşte simţitor cu tu­ rica unde nu e’a mai gândit la fe-
Europă. Acest rar monument de ar­ tunul care se scumpeşte mereu. milia ia. De mie copil Cerol a cu­
hitectură a fost zidit acum 82 ani noscut mizeria şi a ajuns până le
L a Berlin un copil a oferit pe 50 ani, mai mult cerşetor deoht
de un meşter ceh Iosi! Hlavka. Cu stradă .Crucea de fier*, cea mai
prilejui retragerii lor, hitleriştii au muncitor. In ultimul timp avea ©.
scumpă şi cinstită decoraţie hitle­ tarabă de sticlărie şi trăia fafcr’o
dat foc la toată aripa stângă a rista de pe vremuri, „cruce* ce-a
principalului corp de clădire. Acum magazie murdară ca vai de hutfe.
fost obţinută de tatăl său, pentru Tatăl său în America prin muncőa
s’au început lucrările de restaurare un singur pachet de ţigări. Ce-a fost
şi refacere. S'au ridicat 27 de schele reuşit să adune o avere uriaşă fa r
înainte cea mai mare cinste, astăzi neavând copii şi-a adus aminte ffe
de câte 20 metri fiecare in sălile a ajuns un semn de ocară, bun doar
ineendiate. Guvernul Ucrainei a a- cel lăsat in Bucureşti şi prin tejh-
de păstrat ca o piesă de muzeu sau tament і-a lăsat toată averea е ф -
locat 4.500 000 ruble pentru res­ de curiozitate. Cu adevărat „tot ce
taurarea şi reconstruirea acestui stând din bani in bănci şi • gt-
este în lume... Intre altele şi .trufia brică mare de tricotaje. MuR timp
măreţ monument de arhitectură. vieţii, va trece“. Iată cum jertfa
legaţia americană din Bucareşti La
Decât de câteva .fumuri de vieţii unui om, pusă în slujba de­ căutat pe Carol Fischer până c«si
ţigară*. Un profesor din Argentinia, şertăciunii şi a mândriei ambiţioase dat de urma iui. Acum ca Ьаіяе
care ee ocupă cu cercetările asupra omeneşti nu este vrednică mai mult. noiii şi însoţit de fiica iui mai maae
cancerului, a ajuns ta concluzia, că T ariful poştal cu străinătatea de 17 ani şi an delegat ai misiagm
oamenii trebue să se ferească de s’a scumpit. Astfel o carte poştală americane a pornit cu *re»ul şi va­
tutun, adică să nu mai fumeze. Şi simplă sau ilustrată costă 600 iei porul spre Nev-York ca să-şi ia fa
anume de ce? Fumătorul spune el, o scrisoare simplă lei 1000, o carte stăpânire moştenirea. E prima dam
introduce în organism, odată cu fu­ de vizită 200 Iei, taxa de recoman­ eând face o călătorie lungă, câ#â
mul şi cantităţi considerabile de gu­ dare lei 1.400 iar taxa expres lei călătoreşte cu cl. I şi a fese pe...
dron. Ori, gudronul este acela care 2 100. Pentru străinătate se primesc bogatul. Iar în timp oe el sboarfe
ajută cancerului. Dacă un om fu­ de acum înainte şi corespondenţe spre bogăţia Americei, soţia lui m
mează 2 pachete de tutun pe zi în- simple, adică nerecomandate cari cei 4 copii au rămas mai departe
tr’o lună va fuma un kg. iar într’un pot fi depuse Ia cutiile de scrisori. la Bucureşti lângă taraba lor sără ­
an, 12 kg. Cum gudronul se găseşte căcioasă până ce se va fntoaree
cam 70 grame la kg. înseamnă, că La Bucureşti un evreu sărac soţul ei din America. Dacă m
într’un an pieliţa gurii are să fie lipit pământului pe nume Carol Fi­ cumva o va uita ca şi tatăl Ini...
vopsită cu 840 grame de gudron. scher cu soţia şi 5 copii a devenit N’aduce anul ce aduce ceasul I
Redactor resp.: Preot GHEORGHE SECAS
 I f — Mp. 44
Supliment religios la „Lumina Sateior**. Foaie săptămânală pusă In slujba mântuirii sufletelor prin Htistos, ş? Biserica S?
Organ de prcnagandă religioasă al societăţii misionare ortodoxe „Oastea Domnului *
floare, din tinereţe, şi tocmai deaccia
Din biruinţele Săptămânei misionare j Mântuitorul
pe care в tace diavolul, aleargă cu
Vorbirea minanată a fr. i. Gr. Oprişan
După aproape o săptămână de
ieeţmai ziditoare şi pline de ia-
a ta ä , аш avat marsa bucurie să
vedem venind ia cursurile misio-
аагб tiio săptămâna duhovnicească
a f a s t e i Domnului* şi pe prea iu-
Доаі aestre frate I. Or. Oprişan dia
Bwcereşti. îutâiul ofiţer de freut al
tifW irii noastre sfinte.
▼inarl la 8 M irtie a. c. toc­
mai când la program era Urna cea
т а а і і : „Hnstes eei răstigait*
& fraţii ba număr de aproape 100
і) kante» єн P. Сяє. păriBte COR-
şWer Qh. Se**» şi păriatel« Viere!
gajoren■« aa ieşit litra întâmpina­
rea Ir. Oprişan ia gară and* і s’a
gfevt • primire frăţească pilaă de
eS d arl. 4 zile de Vineri până Luai
la oatiaai, cât a petrecut Ta mijle-
dal nostra k. I. Gr. Oprişan ne-a
desfătat nafietal pria cuvinte îaea-
fleţite pline de „fe* ceresc* cari
■o-aa zidit pe toţi lisând în iai-
iWI» noastre ale tutaror o smintire
У** şi asaltată.
Mai jos dăm spicuiri dia vor­
birea înaripata a fr. I. Gr. Oprişaa
rootită Sâmbătă dimineaţa ia Aala
Aoadcmiei Teologice aade se ţia
regalat adunările Oastei şi uade
д ій ţiaat şi cursurile misionare.
Spre ştiiaţă ţinem să adăugăm că
fe aostra drag I. Gr. O prişai не-a
OBvAatat do в ori, «ât a fost in Si-
Öt«, intre cari a fost şi predica ţi­
n t ă Duminecă dimineaţa in Cate­
drala Mitropolitană: - poporala! alezai în cete de câte 50
'„Boabe de grâu“ pentru
„păsărele*
Intrând ta sala neastrh de a -
donare şi elevele de la şcoala Nor­
mală dia Sbiu cari au venit cu
profesoral ior Părintele Sosim Oaa-
•ea. fr. nsatru 1. Gr. Oprişaa a gă­
sit ea cale ea, mai înainte do a
fine prelegerea sa ta cadrul şsoa-
«л do misionari să ţină o vorbire
specială peatra acest tineret.
Spicuim dia această frumoasă
gcăire cele co urm ează:
Odată intrând ia bisericuţa sf.
Pcattcisc dia Assisi aa stol de rân-
danele, pe când predica şi ciripind
M s’a adresat aşa :
— „Surioarele mele, rându-
■ele, lăsaţi-mă să predic şi după
aeeea vă voi da şi vouă partea
voocträ de b«abe*.
Şt rândunelele.eari se înţele­
geau eu el, au (Rcetat ciripitul, au
eşit afară din biserică şi la vremea
făgăduită au căpătat din mâna fra­
terni lor boabele.
Văd ea mare plăcere eă au in­
trat ia sala n oastF ă „un stol de
râadanele* cari fără să ciripească
aşteaptă şi ele câteva .boabe*.
N’am să Ie las єн făgăduinţa,
la sfârşitul vorbirii msle de astăzi,
ei li voi inbia, lor mai tatăl, par­
tea de „boaba duhovniceşti“ şi
dapă aceia vei fndestnla pe fra-
ß mei.
Dacă Domaul iiaas a inbit
pe toţi oamenii, eu iabirea ase a
ştiind această lucrare
1. Or. Oprişaa
fără asemănare — apoi ia tr’un chip
eu totul deesebit a inbit tineretul.
A daee-ţivă aminte de minunea
dia pastinBetsaîdei, eu Înmulţirea
pânilor şi peştilor şi saturarea acelei
mulţimi mari. De unde s’a iuat pâinea
şi peştii ? Din trălstoara anat eopil,
fărnia măicuţa lei îl pusese, când
a picsát după Domnui, cu teată lumea
din impreierimi — cinei pânişoare
de orz şi dei peştişori I Aeeste pâ-
nişoare şi aceşti peştişori bineeu-
vâatândule Domnul, frângându-le şi
împărţind li- ie ucenicilor iar aceştia
şl 100, s’a petrecut minunea aceia a ; ţare sufletească I
sâturirij celor cinci mii de bărbaţi ■
afară de ie rad şi eopiil
Va să zică acest prilej de biae-
cuvântare era la un eopil.
Domnul şi astăzi vede în copiii
oamenilor, în tineretul nostra, bine­
cuvântarea de care are nevoie Bi­
serica, Ţara, sesietatea, familial De
aceia St iubeşte pe aceşti purtători ! un entusiasm care nu se poate des­
de fericiri pentru o ©menire mai hunii
Aduceţi-vă aminte de neeenlcnl cel iu­
bit :loan. Era un tânăr, cam de vârsta
voastră, când s’a bucurat de favoarea
pe care nimeni n’a a v a t-o : de a sta
la Cina cea de Taină cu sápul pe
pieptul M ântuitorului! Asculta bă­
tăile ів іт іі celei mai plină de iubire
dintre câte au fost pe pământ I
Dar tânărul bogat... nu zice
Cartea că „Domnul s’a uitat ţintă
ta el şl l’a iu b it?“
Dar pe fiul vădanei din Natn
an l’a înviat El, pe drumul către
eim ltir: „ Tinere ţie Iţi zic sceală-te“.
Dar pe fiica lui Iair, rea de 12
ani, a ’a Taviat-o?
Şi azi El are privirea aţintită
spre tineri. Pentru că spre ei mai
malt aleargă satana.
Am întrebat pe un grădinar
deta Răşinari pe când mâneam un
prea frumos măr, care Insă era ver-
mănos, când s’a făcut vermele ace­
sta ? Şi el ml-o spus eă încă de pe
când mărul era în floare, atunei a
pas masca ouăle ei tn corola florii 1 trezirea acestui curent religios. De
Aşa dar păcatul sălăşlueşte încă din
iubirea Lui fn deosebi spre tineret I
Ся să-l ecrotenscâ, să-l apere de
„muscă*, să i sfinţească I
Voi suateţi nădejdea neamului :
pe ool, Biserica se reazimă. Rezi­
staţi-vă şi voi pe Domaul ta Bise­
rica Sa şi veţi fi o mare binecu­
vântare pentru Neam!
Am cunoscut un grădinar din
Bătaie care a iuat odată o migdală,
a dat ceaja groasă la o parte şl a
săpat [scris) pe sâmburele alb cu­
vântul: /sus. A pus apoi pieiiţa şi
coaja la loc şi apoi sâmburele 1-а
pus îa pământ. La ti ai pul când mig­
dalul a rodit, dapă mai mulţi вві,
grădinarul când a mâncat primul
rod, a găsit pe sâmburele de migdal,
cuvântul Jsns aşa cum 1-а scris la
Început. Aşa aş dori să rămâe cu­
vântul Jena şi ia inima voastră iu­
bite surioare, ca şi îa a tuturor ti­
nerilor.
După aeeste cuvinte, Părintele
Seoeş a rugat pe eleve să ne cânte
• cântare.
Ele ne au câRtat, din reperto­
riul Oastei Domnului cântarea „Blân­
da! păstor*, care a impresionat adu­
narea atâta de malt îa cât ai s’a
părut ua stol de Îngeri coborâţi Ia
mijlocul nostru.
Fratele Oprişan, peste măsură
de emoţionat de această cântare, a
spus tin erelo r:
„Am erezat sä vă fmbli câteva
boabe duhovniceşti — bag seamă că
ni le-aţi înapoiat cu dobândă*
Aa fost momente de mare înăl­
In continuare prea iubitul no­
stru fr. I. Gr. Oprişan ne-a vorbit
d esp re:
O astea Domnului şi ro stu ­
rile ei la lum ina unui s fe rt
de veac
In 1919, după sfârşitul -războ­
iului pentru unitatea neamului, era
crie. De Ir ur cap la altul al ţă rii
era freamăt de bucurie sfântă.
Se făcuse unirea politică, dar
acesteia îi lipsea ceva de căpete­
nie : unirea iu suflet, unirea pe care
o dă Hristos Domnul, simţământul
frăţiei tn Hristos, singurul care
poate face dintr’o unire politică,
una sufleteasoă pe care să n’o
poată nimic sfărma. - -S
Şi atunci, de aici din Sibiu,
de Ia picioarele sf. altar a pornit
gândul uaui curent religios, de tre­
zire la viaţa cea nouâ de regene­
rare sufletească a neamului I
Şi iată ce spune ta Sinodul
Eparhial din 1930 Ierarhul nostru
prea iubit.
.A trecut vremea plugului de
lemn, vremea când preotul să „are*
Bumai cu molitvelnicul. Trebuie »a-
rătură mai adâncă!“ Poporul tre ­
buie adus îu legătură cu Hristos.
In faţa vremurilor schimbate
ne trebuie o preoţime mai activă,
ue trebuie un curent de regenerare
sufletească. De aceia am purces la
la mine a pornit acest curent al
Sibiu, 23 ttartte. 1946
Oastei Domnului 1 îmi trebuia un
organ de publicitate şi un om. Le
am avut 1 Şi Dumnezeu a ajutat f*
Aşa dar din inima I. P. Sf.
Mitropolit Nicolae a eşit acest cu­
rent înviorător de viaţă noaă.
Dacă poporul evreu când a
fost scos din Egipet a fost dus de
Moisi prin pustie, aceasta s’a făcut
ocolind .ţara Filistenilor", ţara lup­
telor ca să nu cumva să desnădăj-
dniască in războaie. Patru zeci de
ani f-а condus. Dar din cei peste
şasesute de mii de evrei ta vrâsta
pnrtătorilor de arme — cu care a
plecat spre Ţara făgădulaţil n’au
ajuns la destinaţie de cât d o i!
Oastea Domnului n’a luat dru­
mul pe ocolite ei »prin ţara Filis­
tenilor, prin tara luptelor.*
N’a fost mişcare religioasă care
să fi avut mai multe lupte de pun-
tat ! împotriva mişcării s’ae ecali-
zat toţi „Filistenii I* A fost o vreme
când o armată de eriticanţi au stat
împotriva noastră. Intru ajutorul
nostru a stat totdeauna L P. Sf.
Mitropolit şi prietenul nostru Pă­
rintele Arh. Soriban!
Apoi ca şl când Dumnezeu a
voit să ne cerce măruntaele noa­
stre ue-a trimis „furtuna* din oaste,
cutremurul de pământ care a zdrun­
cinat fiinţa noastră t
Şi aeeasta a fost ta planul Iul
Dumnezeu fără îndoială I S’a scutu­
rat de „omizi* pomul. E adevărat
eă s’an rupt şi erăci cu roade! A
fost extrem de dureros. Dar eră-
cile се-au rămas nevătămate — aa
adus, la vremea lor roade multe !
S’a zis de neînţelegători că
nu şi are rost Oastea.
Iată ce răspuns Ii dă istoria
prin grain de preo t: „Oastea Dom­
nului nu va să însemne o nouă to­
vărăşie în Hristos căci ostaşi ai Lai
suntem cu toţi câţi ne-am îmbrăcat
în El prin botez. Cum însă există o
dezertare aproape în massă, în viaţa
creştină, marea noastră tragedie su­
fletească, Oastei Domnului ti revine
a ne chema Ia datorie, a intra tn
vechile şi simteie făgaşuri ale Bi­
sericii* I
Oastea este un voluntariat du­
hovnicesc: voluntariat şl Iu ce pri­
veşte pe conduşi şi fn ce priveşte
pe conducători L dar voluntariat în
cadrele Bisericii. Suntem lericiţi să
vedem între noi, in adunarea aceasta
pe eel dintâi voluntar: pe fr. Buzaş,
de la €odreni I E semn că păstrăm
Intactă legătura cea dintâi!
Oastea a făcut o „şcoală*, pre­
cum şcoală este şi aceia din săptă­
mâna asta misionară!
O şcoală cu metodele el Inspi­
rate de catechismu! de la Efeseni 0,
inspirate de sf. loan Gură de Anr, pa­
tronul nostru dnhovicescl Б şcoala
ţărănimii celei попі.
Ne ostenim, prin viaţă să
aplicăm ,,armătura lut Dumnezeu“ I
Ne ostenim să ne războim cu păcatul
până la sânge, folosind ajutorul ha-
(Coatlnmre pe pig. a 4-t)

ştiri бш ІВШ6 ŞÎ №
C urtea M arţială dia Bacur&şti,
a condamnat ia moarte pe un ticălos
de om, pe nume Leţceveschi şofer
de meserie, care in timp de numai
un an, a omorât 32 de şefe uri fu>
rându-ie şi maşinile, pe cari apoi
ie-a vândut. Tâlhăriile şi crimele
acestea Ie făcea când civil când ht
uniformă de ofiţer sovietic, ajutat
de alţi 3 asasini r Popeeco, Biciev
şl Nahsv, In timpul proeesului un
rin te ai unni tânăr şofer ucis la
Є tot cu pumnii îit obraz pe Leţ-
covschi. Această fiară în chip de
om, va fi omorât prin împuşcare.
L a Iaşi s’a format eu co­
mitet de acţiune care proee-
tează un canal între B aklui,
Jijia şi Prut cu o cantitate de
20 m. cubi de apă pe secundă.
Pe acest canal vor putea pluti
şlepuri încărcate cu 700 tone,
p e distanţa Tg Frumoc-Iaşi-
Galaţt. Capitala Moldovei va
deveni astfel un port de mare
schimb de mărfuri.
(U rm are din pag. 1-а)
Ce mai avem nevoie să ne
spună .spiritele“ ceiaee ne-a spus
Dumnezeu odată! Iar dacă „spiritele“
ne învaţă altceva, prin asta îşi arată
coarnele de duhuri diavoleşti. Ci
chiar îrger din cer de va veni şl
de va propcvedui altă evanghelie
decât cea scrisă să fie anatema (Gal.
1,8). Şi mărturia diavolilor care lu­
crează şi la şedinţele de .spiritism “
— Mântuitorul r ’o primeşte (Luca
4, 41), şi apostolii e ceartă fu loc
sâ aseuite verbele „mediilor", scot
dovezi ce sunt ínéi (F. Ap: 16 16—18).
Duhul lui Dumnezeu nu lucrează prin
„medii“, prin oameni — mai alea
femei — cu simţurile ameţite, amor­
ţite, doborâţi la pământ şi fără şti­
inţă de sine. Dumnezeu eurâţă sfin­
ţeşte, luminează şi iasă mintea omu­
lui dară. să judece să se hotărască
(Ezech. 1 ,2 8 -2 1 Dac. 8 1 7 -1 8 10
8 -1 2 .1 5 —19 Apoc. 117: F. Ap. 9,6).
închipuirea de sine: oamenii
aceştia ajung nu numai să fie mândri
dar să se şi socotească a fi întru­
pări dumnezeeşti. Unii se socet în­
truparea proorocului Ilie, aiţiia sfân­
tului b a n Botezătorul, alţii a Du-
hului sfânt: ei sunt .sfinţi* : ei sunt
mântuiţi*: ei na mai au păcate. Ei
uită că e scris: .De zicem că nu
avem păcat, ne amăgim pe sei în­
şine şi adevărul ми este îatru воі.
B d c ă zicem că n’am păcătuit ii facem
mincinos (pe Dumnezeu) şi cuvântul
lui p u m ntzeu] nu este întru noi
ß loan 18—10]. Ei uită cä e scris,
eg mulţi se vor da ca Hristoşi sau
ea unui din profeţi, dar aceştia sunt
Hristoşi şi proroci mincinoşi. Ara
cunoscut un astfel de „predicator“
eate prin .vedenii şi „descoperiri“
diavoleşti (el se crede dela Dum­
nezeul I a ajuus să se creadă unul
din „cei doi martori“ apocaliptici
(Apoc. 1,13) pe, urmă se socotesc că
e „regele Solomon“, cere va înfiripa
Însăşi împărăţia lui Israi). Predica
„cu putere**4' (că doar avea „duh‘‘ I)
aşa că zăpăcea pe mulţi neştiutori
şi credincioşi nepricepuţi. Acesta
a mers până ce s’a descoperit că
trăia în desfrâu cu mai multe femei
pe cere le-a lăsat însărcinate: atunci
s’au prăbuşit toate. Iată unde duce
diavolul pe-„credincioşii* cari se
iau după „vedenii* şi .descoperi
duhovniceşti і Păcatul de moarte al
desfrânării e foarte răspândit între
ei, pentrucă nervii li se strică şi
diavolul îi împinge la păcat, dupâce
1-а condus o bucată de drum ca «n
înger de lumină“.
Prelucrare de Diacon N. Mlădiu
Tiparul Tipografiei Ajhidiecezaoe, Bdmi
д о т і* B & fs iK m A w á 35 № . Я
Din Ішпеа mare
In ultimul timp atenţia Іиюіі întregi este îndreptetä asupra Spa­
Pentru Casa Oaste!
Fiecare frate va trimite *$&>•
hil său pentru „Casa .
niei generalului France, care în ultimul timp s cendamnat ia n e a rte mai Publicăm cu mulţămire damu­
mulţi fruntaşi politici secialişti în frunte eu republicanul Garcia. Execu­
rile do mai jos ale frap&r
tarea acestora a siârnit In întreaga lume o furtună de proteste şi pretu­
tindeni s’a cerut îndepărtarea Iui Franco del® conducerea Spaniei. Franţa pentru Casa Castei
vecina Spaniei care adâoesteşfe» pe teritorul ei guvernul republice* s ă ­ Preot Ecos. loan Tenie, Lk:
niei potrivnic lui Frauco In fructe cu dl Girai, a luut hotărârea să rupă 2000. Sandu Plsşu 500. Necuîai V.
relaţiile diplomatice cu Spania şi să închidă graniţa franco- spsnieîa pe Hutnegu 1000 Şerban Nechita 1000
toată întinderea ei de 500 km. Toate comunicaţiile pe şosele şi căi fe­ Dtru Sandu 1000. Teaöer Hotnogfs
rate precum şi serviciite telegrafice şi postaié dintre frahele téri $u fost 500. Paraschiva Mocanu 5C0. Ghtşft
sistate- încordarea dintre Franţa şi Spania a ajuns aşa de mare că se vor­
beşte de pos.bilitatiB ufi*i răzbeiu. Generalul Franco simţind primejdia
a adus ia graniţa franceză peste 200 a ii soldaţi spanioli şi peste tot s’au
Deruş 500 Gh. Nachitu 500. A*d,
Fctache 506, lun I. Nechita 400. Oh.
Gh. Giughinu 400. Ion B. Tenie 599.
luat măsuri speciale de pază şi siguranţă. Petra Şerb. Avram 300. loan Mte-
Cu toate că întreaga lume democratică «ere înlăturarea lui France, eaaa 250. МесвИва Sandu 250, Nee.
acesta se menţine cu încăpăţânare la putere, declarând că nimeni *u are Gâuceanu 250, Temi ţa CHureseu
vee să se amestece îa treburile interne aie Spaniei. Duşmănia în contra Ю00, Anton Grecu 500 şi Ghiţft Q ,
lui Franso este întreţinută de Franţa apoi de America Latină unde Mexico Paraschiv 500 L«i, toţi diu «wm.
şi Brazilia caută cu orice preţ să-l răstoarne. Republi#a Mexico a hotărât Cerod» Tecuci.
să aducă chestiunea iui Franco în faţa Consiliului de securitate care se va Sím:®» Fă ei li u 1000 bei şi I.
redeschide la sfârşitul lui Martie la N-wYorfe. Anglia şi America deşi Şuvâila 1000, ambii diu Cufaş-Sr.-
prolivaice lui France, au hotă.ât totuşi să nu se amestece în treburile Mare. Loan I Manta, Mont Ш т т -
lăuntrice ale Spaniei iar căderea lui Franco să se facă nu din afara Spaniei Ir.-M are, 1000. JJaiaa Eisie, 100t
ei dinlăuntru! ei. Unele ziare au scris că Spania a făcut mari comenzi de şl Câmpean luiişea, ambii diu Bou-
muniţii în Elveţia şi le primeşte pria Italia. Se vorbeşte apoi că tn Spania ţlda-Cluj, 1000 E*a Hteieş tCQO pi
ar fi un început de foamete, prin reducerea raţiilor «limentare, din cauz* L. Livezean 1009 ашЬіі élű Hârâw-
refuzului lucrătorilor din diferite porturi ale lumii de a încărca vapoarele Hawed. Dtru V. Bure», öv-ee de m e ,
destinate Spaniei. — Cu adevărat „se tulbură noroadele“ şi se învo'bu- Fâg , 1000. Ana Ogtsea*, Ohara»Arie*
г-eazä apele lumii. y. s. şuiul-Turfa, 1000. Costa ehe ilon-
teauu, Feteştii Ncui-I»I«uiţc, 1009.
Constantin Podosa 1000. Genei. I.
F ostul mareşal francez Petain, Un mare număr de evrei din Aughei 500. Fiore» А. Магів #09.
căruia і s’a schimbat pedeapsa cu U. R, S. S. se repatrlază la noi în Petre C Şerbau 500. toţi dtae 3**Ér-
moartea In inch soare pe viaţă, pen­ România. La Rădăuţi şi Şiret (Bu­ dan Buzău. Ana N. Oprea, tfcgra-
tru colaboranea cu nemţii, a cerut covina) au început să sosească pri­ Tr..Mare. 1000. loan Cofcnel, Bk »
de curând să fie mutat din fortă­ mele grupuri dintr’uu număr mai şteni-Prahova, 500. Mihfcţ VeeÂe,
reaţa Portale din Pirinei în altă mare de evrei ce urmează să so­ Câmpia Târzii, 500. Loan W . S4E-
pârte, unde este o climă mai dulce, sească din U. R. S. S. Repatriaţii aiiâ, Cepturu-Prahova, KOI. Pre«t
căci aerul de acolo nu-i prieşte Bă­ vin zilnic la punctul de frontieră Petru Stamate, 1000. Ioa» ş! Br-
trânul exmareşat Petain tn vârstă Şiret în grupuri de cam 200 oa­ raschiva Ivuşeu 1000 şl EIurs Овамг
de peste 80 de ani, cinstit şi pre­ meni. O delegaţie a unei societăţi 500 Lei, toţi din Săr&suni'flkvurlM,
ţuit altădată ca erou al Franţei, a americane se află de câteva zile
la Síret pentru a da primul ajutor Maria H«ţegan, Lsi 500. Pa-
ajuns acum ia bătr âaeţe să fie purtat, raschiva Maţegan, 500. Iesehn* Sub­
sub o puternică escortă dota o în­ repatriaţilor. Ei primesc ca ajutor
30 mii lei de persoană urmând ca ţire, 100 M rieura Lerinţ, 100. SoSe
chisoare la alta, Acum a fost mutat Morgan, 250. Aurelia Glare, 2S&.
pe o insulă mică şi pustie, in fortul după stabilirea lor în diferite loca­
lităţi de origine sâ primească fon­ Micuiae şi Iuli» Msrfan, 1008. Fleareu
Sf. Martin unde clima este mei dulce. Haţegan, 200 Grigure Dregensir, fQ8.
Fortul este lipsit de orice confort duri ulterioare de refacere. Eie şi Iulia Haţeg«*, 1009 9enr»ita
şi păzit straşnic de gardieni. O ţărancă din apropierea lo­ Haţegan, 1000. Maria Capraru, МЮ0.
calităţii Pescara, Italia a dat na­ Domaica Olaru, 1000. Migdale«) $ .
ştere unui monstru femenin. Copi­ Paraschiva Simionţ.sca, 508 АмШфв
^Urmare ám pag. 3)
lul născut de ea are 4 picioare, 4 Haţegaa, 10CI. Paraschiva Qimrki,
rulai diu Buerică nu facem conce­ braţ® şi un cap cu 2 feţe. Unii so- 1®@. Drageş şi Felicia SoruşauMp,
siune păcatului, oii cum s’ar chema, r'otess că aceasta ar însemna o pre­ 1090. Şefia Câpraru, 160. Maria t o -
éhiar de este o „datină". Căci pa­ ; Reşce, 100 Iulia Fărcaş, 399, B«£i
tronal nostru ne spune că datina vestire apocaliptică «u atât mai і Haţegan, 100. Olaru Iea», 108 feei
re-a s’o ;»gonim şi să Introducem pe mult eu râ t ns apropiem de anul teţi diu corn. Sărâzani-Severiu.
cea bună! 2000. E drept că Antihristul se va Mitea MarlaOcna-SibiuLei 1CQ0,
Nu ne ocupăm eu cei ce merg naşte şi el din femeie, dar nu va Şera Gheerghe-Arad Lei Iii. Taehe
pe calea dreapta, si cu cei ce sunt ne­ fi păstrat fn spirt cu un monstru Grădinara Pechs», Lei 2599. R*efcie«i
păsători, cu esi rătâeiţi 1 ci va creşte mare ea să înşele po­ Ioa в Lei 3000 Ioaa Hrsu, Lei 3000.
Fratele a cetit & documentată poarele şi dacă va putea .chiar şî Ch'riţoiu Constantin Mozăeeui Lei
scrisoare către an frate din Oaste 11 000. ispas kmsu, Hârsesti, Lei
pe cei aleşi* (2 Tes. 2, 3—12). 1000 N«:agu Dtru Aeiiiu 1000. Â m -
care is’are legătura cea bună cu bi­
serica arătând care este poziţia ade­ ghel loan Cărpluiş, Lei 2000. Faw.
In p ro v in cia so v ietică A- Goţia k a n Le! 10 @09. Oh. ©*-
vărată a ostaşului: numai folosind
Învăţătura Bisericii, cerabia noastră z e rb a id g a n in com . Rustov miza-Sibiu Lei 23.500. prin Ir.
duhovnicească! tră e ş te b ă trâ n u l Djatar Mame­ Gh. Sc.
A a r tat apoi climatul duhov­ dov îa v â rstă d e 97 an i a că­
nicesc al OdSiei, cetind o minunată ru i fam ilie este co m p u să din
F o sta! rege al Jugesiaviei P&fem
apreciere a Părintelui Gala Gela­ ПО теаи Ь гіі din 4 g en eraţii d e trăeşte împreună eu familia Sa ta
tion. Ostaşii purtători ai Steagului o am eni : fii, fiice, n e p o ţi şi s tră ­ Londra, unde şi-a făcut şi studiite
Mântuitorului Intre „fraţii“ lor cari sale. Alei Impeiriva veiuţii m & tm â
au ajuns preoţi şi preoiese ale Sa- n ep o ţi. Este a c e a sta o ra rita te
sale, regina rădnvă Merieurs, tie.
ta n éi! A cetit e duioasă scrisoare c are n u -şi găseşte p e re c h e a a- căsătorit şi are «n băiat de e*reepe
din partea altui preot, care stând p ro a p e în lu m ea ia tre ag ă . Şi un au. Din c«»zu ace*sta le a tu rile
іи adunările noastre a găsit atmo­ ceva ee este m ai în se m n a t : dintre fiu şi mamă s’au rupt şfeagam
sfera din vremea cea dintâi a cre­ fam ilia a c e a sta tră e şte îs cea îşi poartă singur ne cazurile şi răs­
ştinismului. punderea familiei sale. La taeepuMd
m ai b u n ă p rie te n ie şi înţelegere
A arătat care este atitudinea refugiului său ta Anglia, a mai pri­
noastră faţă de p reo ţi: ascultare, fam iliară.
mit din partea guvernului ir goala v
iubire, rugăciune peniru ei, dapă După ce Mussolini, fostul con­
învăţătura Sf. lean Gură ds Aur! e pensie de 8 mii lire іижзг Йаг
ducător al Italiei fasciste s fest
A încheiat expenerea, cu mai numai scurt timp, căci apoi fes feet
pries şi judecat la moarte, rămăşi­
multe documente din care se ve­ ţele creerului său su fost strâuse interzisă. Ajungând în atare Kpefe
deau roadele bogate ale Domnului şl depuse ca „materia! de studii* de mijloace, exregeIe Petru şi-a vân­
fu aceasta mişcare de reformă su­ îb muzeul militar de boli din W a­ dut tot mobilierul de artă m covoa­
fletească, spunea că Oastea este shington, Savanţii institutului au rele şi a închiriat e căsuţă ax«â^sfă
ereauga de cais înflorit a B is e r ic ii, cercetat pieliţa cenuşie u creerului
cu care se vesteşte venirea primă­ Acum lipsurile fiind te i mei meri.
şi au stabilit că Mussolini n’a fost
verii duhovniceşti pentru poporul bolnav de sifilis cum se credea. exregele Petru s ’r gândit să im bii-
românesc. Rămâne de văzut ce altceva a avut ţişeze meseria de aviator, peaéwu
Centrul Oastei acest om şi ce altceva a Influenţat care de curând a primit brevoâdfi
Sibiu creerul său. de pilot.
Hwúctoí. resp.: Preot GHBORGHI S I 9 Щ