CAP. 1.

INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

PENTRU ACTIVITATEA DE BIROU

ART.1.Orice deplasare dintr-o încăpere în alta se va efectua atent cu faţa înainte. Deschiderea
uşii se va executa lent pentru a nu accidenta lucrătorii aflaţi în încăperea alăturată, în imediata
apropiere a ei.
ART.2.Când trebuie luat un obiect aflat la înălţime, obligatoriu se va folosi o scară sigură. Este
interzis să se improvizeze podeţe formate din scaune, cutii, sertare, aşezate unele peste altele
deoarece, nefiind stabile se pot răsturna.
ART.3.Uşile cu geamuri trebuie manevrate atent. Este interzis a se sprijini sau a se împinge de
partea din sticlă a uşilor.
ART.4.La ieşirea din clădire orice persoană se va asigura în toate direcţiile pentru a nu fi
surprinsă de vreun mijloc de transport.
evita coliziunea cu o persoană sau un mijloc de transport, care ar putea veni, din sens opus sau
de după colţul clădirii.
ART.5.Totdeauna trebuie să se privească în direcţia de mers, iar atunci când se transportă
pachete în braţe, acestea nu trebuie să împiedice vizibilitatea.
ART.6.Pardoselile din încăperi trebuie să fie întreţinute iar urmele de ulei şi apă trebuie
înlăturate pentru a se evita alunecările. Trebuie semnalate orice defecţiuni în pardoseli (spărturi
gresie, rupturi de parchet, covoare, mochete etc).
ART.7.În timpul programului, trebuie folosită o încălţăminte corespunzătoare pentru a se evita
orice sursă de accident.
ART.8.Pentru protecţia personalului care face curăţenie, cioburile de sticlă trebuie învelite şi
depuse astfel încât să poată fi uşor identificate de acest personal, de preferat fiind să se lase la
vedere.
ART.9.Pentru ridicarea obiectelor, efortul trebuie făcut cu muşchii picioarelor şi nu cu muşchii
spatelui. Trebuie evitate întinderile rapide ale braţelor şi întoarcerile bruşte.
ART.10.Este interzis să se arunce beţe de chibrituri sau resturi de tigări aprinse pe jos sau în
coşurile de hârtie.
ART.11.Este interzis să se fumeze în locurile unde sunt depozitate materiale combustibile sau
unde este afişat FUMATUL INTERZIS!
ART.12.Este interzis să se depună pe calorifere hârtii, ţesături sau alte materiale combustibile.
ART.13.Este interzis să se depoziteze în birouri substanţe inflamabile.
ART.14.Este interzis să se folosească prize defecte, cabluri rupte, cu izolaţie deteriorată sau fără
ştecher.
ART.15.Se interzice a se umbla la instalaţii, aparate sau tablouri electrice.
ART.16.Lucrătorii din birouri care se deplasează la celelalte locuri de muncă trebuie să respecte
următoarele instrucţiuni:
a) nu are voie să circule printre autovehicule, ci numai pe căile de acces;
b) se va evita calcarea pe cabluri, pe porţiuni uleiate sau alunecoase şi pe orice alte
obiecte care ar putea provoca alunecări;
c) este interzisă atingerea echipamentelor de muncă în funcţiune;
d) nu se vor purta discuţii prelungite cu lucrătorii care lucrează la întreţinerea şi
repararea instalaţiilor electrice, echipamentelor de muncă etc.;
e) se va sesiza imediat conducătorul locului de muncă în cazul când se constată
situaţii ce pot provoca accidente de muncă;
f) nu are voie să îndepărteze neautorizat dispozitivele de protecţie în timpul
funcţionării echipamentelor de muncă;
g) în locurile unde sunt afişate indicatoare de avertizare, va intra numai în prezenţa
conducătorului locului de muncă, care va lua măsurile corespunzătoare de
securitate;
h) nu are voie să aprindă ţigara, să fumeze sau să folosească flăcări deschise în
încăperile unde se găsesc materiale inflamabile sau explozibile.
ART.17.La terminarea programului, înainte de părăsirea biroului, se vor scoate ştecherele din
priză, se va stinge lumina şi se va verifica să nu rămână tigări aprinse.
Este interzis a se scoate ştecherul din priză, trăgând de cordon.
ART.18.Cordoanele electrice prelungitoare sunt periculoase putând provoca accidente prin
electrocutare, deoarece izolaţia poate fi deteriorată atunci când suportă o sarcină dură (când se
aşează pe el piciorul unui scaun sau birou). Este interzisă bararea trecerilor cu cordoanele
electrice.
ART.19.Trebuie semnalată orice uzură sau defect care apare la cordonul electric. El va putea fi
reutilizat numai după ce a fost reparat sau înlocuit, după caz.
ART.20.Este interzis a se pune în funcţiune un echipament de muncă înainte de a fi cunoscut
sistemul de funcţionare al acestuia.
ART.21.Este interzis să se introducă conductoarele direct în priza electrică, fără să se folosească
ştecherul, aceste improvizaţii putând duce la accidente grave prin electrocutare.
ART.22.Atunci când se foloseşte un cuţit de mână sau o lamă pentru tăierea hârtiei sau a
ambalajelor, trebuie ţinute degetele cât mai departe de tăişul lamei.
ART.23.În sertare trebuie aranjate obiecte tăioase sau ascuţite în compartimente separate cu
partea ascuţită spre înainte.
ART.24.Înainte de folosirea unui scaun trebuie controlată starea lui, după care se potriveşte
într-o poziţie stabilă, evitându-se aşezarea pe marginea lui.
ART.25.Înainte de îndepărtarea unui scaun de birou trebuie să se asigure că nu există pericolul
de a se răsturna sau lovi alt lucrător.
ART.26.Este interzisă mişcarea de legănare pe două dintre picioarele scaunului sau de
răsturnare pe spate.
ART.27.Este interzisă urcarea pe scaunul cu melc pentru a se lua un obiect aflat la înălţime.
ART.28.Pentru această operaţie se recomandă un podium sau o scară corespunzătoare.
ART.29.Pentru evitarea împiedicărilor, sertarele birourilor, fişetelor dulapurilor trebuie ţinute
închise.
ART.30.Pentru a se evita prinderea degetelor, trebuie apucate bine mânerele atunci când se
închid sertarele birourilor.
ART.31.Este interzis să se deschidă în acelaşi timp mai multe sertare din partea de sus a unui
clasor (piesă din mobilierul de birou), deoarece ele pot aluneca şi prin cădere pot provoca
accidente.
ART.31.Utilizatorii calculatoarelor trebuie sã aiba posibilităţi de modificare a pozitiei de lucru, în
timpul activităţii.
ART.32.Locul de muncã trebuie sa permită o buna corelare între caracteristicile
antropofuncţionale ale lucrătorilor şi munca lor prin asigurarea posibilităţilor de reglare a
diferitelor elemente
componente ale acestuia .
ART.33.Distanţele si unghiurile de vedere trebuie sa fie în raport cu cerinţele sarcinii de muncă
şi în conformitate cu pozitia de lucru standard .
ART.34.Pentru asigurarea cerinţelor de securitate şi stabilitate, la locul de muncă trebuie:
a) să se reducã la minimum vibraţiile inerente sau transmise;
b) să se elimine posibilitatea basculării planului de lucru;
c) să fie posibilă reglarea înalţimii mesei fãrã risc de coborâre bruscã şi deci de
rănire;
d) să nu se utilizeze obiecte improvizate pentru fixarea echipamentului de calcul.
ART.35.Amenajarea posturilor de muncă într-o încapere trebuie realizată astfel încât să se
asigure:
a) accesul uşor şi rapid al utilizatorilor la locul lor de muncă;
b) accesul uşor şi rapid al personalului de întreţinere la toate părţile echipamentului,
la poziţiile cablurilor şi la prizele electrice, fãră întreruperea activităţii în
desfăşurare sau cu o întrerupere minimã;
c) un spaţiu de lucru care să răspundã nevoilor de spaţiu personal, de comunicare
între indivizi şi de intimitate.
(1) Conductorii electrici şi cablurile trebuie să respecte urmatoarele condiţii:
 a) să nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol;
b) să aibă o lungime suficientă pentru a se adapta la nevoile reale şi previzibile ale
utilizatorilor, inclusiv în cazul unei reamenajari a încaperii;
c) să asigure accesul uşor iar întreţinerea să se efectueze fără întreruperea
activităţii;
d) cablajul trebuie să corespundă întregului domeniu de reglare a planurilor de
lucru.
(2) Conductorii electrici nu vor traversa caile de acces fără a fi protejaţi împotriva
deteriorărilor mecanice.
ART.36.Se interzice lucrătorilor să utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc şi
pentru care nu au instruirea necesarã.
ART.37.Se interzice lucrătorilor care deservesc echipamente de calcul sã intervinã la tablouri
electrice, prize, ştechere, cordoane de alimentare, stabilizatoare, instalaţii de climatizare, sau la
orice alte instalaţii auxiliare specifice.
ART.38.La punerea sub tensiune a calculatoarelor electrice se vor respecta, în ordine,
următoarele prevederi:
a) verificarea temperaturii şi umiditãţii din sală;
b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare;
c) punerea sub tensiune a unităţii centrale, prin acţionarea butonului corespunzãtor
de pe panoul unitãtii centrale;
d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin acţionarea butoanelor
corespunzătoare de pe panourile de comandã, în succesiunea indicată în
documentaţia tehnicã a calculatorului.
ART.39.Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza în succesiunea
inversă celei prevãzute la punerea sub tensiune.
ART.40.Punerea în funcţiune a unui echipament după revizii sau reparaţii se va face numai dupã
ce personalul autorizat sã efectueze revizia sau reparaţia confirmă în scris că echipamentul
respectiv este în bună stare de funcţionare.
ART.41.Se interzice îndepartarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentelor de calcul.
ART.42.Se interzice efectuarea oricarei intervenţii în timpul funcţionării echipamentului de
calcul.
(1) Funcţionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheată pentru a se
putea interveni imediat ce se produce o defecţiune.
(2) Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci când se constată
o defecţiune a acestuia.
(3) Remedierea defecţiunilor se va realiza numai de către personalul de întretinere
autorizat.
ART.43.Dacã în timpul funcţionãrii echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite, acesta
va fi oprit şi se va anunţa personalul de întretinere pentru control şi remediere.
ART.44.Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fără legătură la
pământ.
ART.45.Înlocuirea siguranţelor la instalaţiile electrice se va face numai de către lucrători
autorizaţi în acest scop.
(1) La utilizarea imprimantelor de mare viteză se vor evita supraîncălzirile care pot
conduce la incendii.
(2) În apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingătoare cu praf.
(3) În timpul funcţionării, capacul superior al imprimantelor va fi menţinut închis;
deschiderea capacului imprimantelor, pentru diverse reglaje se va realiza numai
dupã deconectarea acestora de la sursă.
(1) La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea pãrţilor fierbinţi.
(2) Orice intervenţie în timpul funcţionării impimantelor, permisă în documentaţia
tehnică, se va realiza cu luarea măsurilor de evitare a antrenarii părtilor corpului de
către imprimantă.
ART.46.Se interzice fumatul în încaperile cu volum mare de documente.
ART.47.Se interzice consumul alimentelor pe masa suport, a calculatorului sau deasupra
tastaturii.
( 1) Utilizatorii echipamentelor de calcul prevăzute cu ecran de vizualizare trebuie să
cunoască necesitatea şi posibilităţile de reglare a echipamentului şi mobilierului.
(2) Reglările se vor efectua în raport cu cerinţele sarcinii de muncă, condiţiile de mediu
şi caracteristicile antropofuncţionale şi psihofiziologice individuale.
(3) Se vor regla în principal:
a) luminanţa ecranului, contrastul între caractere şi fond, poziţia ecranului
(înaltime, orientare, înclinare);
b) înălţimea şi înclinarea suportului pentru documente;
c) înălţimea mesei de lucru (dacă este reglabilă);
d) înălţimea suprafeţei de şedere a scaunului, înclinarea şi înalţimea spătarului
scaunului.
ART.48.Se interzice accesul personalului de întreţinere şi reparaţii la echipamentele de calcul pe
care nu le cunosc şi pentru care nu au fost instruiţi.
ART.49.Orice reparatie a echipamentelor de calcul se va efectua în conformitate cu prevederile
din documentaţia tehnică a calculatorului.
ART.50.Pentru fiecare echipament de calcul se vor întocmi grafice de control periodic pentru
semnalizarea deficienţelor şi remedierea acestora.
ART.51.Înainte de începerea oricarei lucrări de reparare se vor verifica echipamentele de muncă,
dispozitivele de lucru şi echipamentul individual de protecţie adecvat riscurilor existente.
ART.52.Personalul de întretinere şi reparaţii va verifica existenţa dispozitivelor de protecţie şi a
carcaselor şi nu va autoriza punerea în funcţiune a echipamentului respectiv decât dupã
montarea dispozitivelor şi carcaselor de protecţie.
ART.53.Se interzice curaţarea sau ungerea echipamentelor în timpul functionãrii acestora.
(1) Suprafeţele ecranelor videoterminalelor se vor curãţa periodic de depunerile de
praf sau amprente digitale, pentru a nu se reduce vizibilitatea.
(2) Curaţarea se va face numai cu produsele prescrise de producătorul
echipamentului.
ART.54.Conducătorul locului de muncă împreuna cu lucrătorii care deservesc echipamente
electrice vor verifica permanent imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune
(carcase intacte şi la locul lor, capace închise, izolaţia cablurilor nedeteriorată etc.).
ART.55.Personalul de întreţinere a echipamentelor electrice trebuie sã asigure dotarea circuitelor
cu siguranţe fuzibile originale şi calibrate corespunzator şi reglarea aparatelor de protecţie
pentru a deconecta la curentul de reglaj stabilit de proiectant.
ART.56.Depozitarea în fişete a dosarelor, bibliorafturilor se va face în mod ordonat, astfel încat
să nu existe riscul căderii lor, la deschiderea uşilor.
ART.57.Manevrarea dosarelor cu şină sau de încopciat se va face cu mare atenţie, astfel încât să
fie evitată tăierea, înţeparea degetelor în timpul utilizării acestora.
ART.58.Este interzisă depozitarea pe birou a documentelor sau altor materiale ce nu sunt
necesare în timpul desfăşurării activităţii, astfel încât să se evite aglomerarea biroului, fapt ce
ar putea produce accidentarea lucrătorului de la birou.
ART.59.Covoarele, mochetele ce au fost deranjate vor fi aşezate imediat evitându-se astfel
pericolul alunecării sau împiedicării de cutele formate.
ART.60.Este interzisă menţinerea aparatelor de aer condiţionat în timpul funcţionării la
temperaturi foarte joase, vara, pentru perioade lungi de timp (pericol de îmbolnavire). Este
interzisă ieşirea imediată a lucrătorului care a stat o perioada mai lungă de timp în încăperea de
lucru la o temperatura scăzută ca mai apoi să iasă afară la o temperatură foarte ridicată
(caniculă).
ART.61.Se va evita formarea curenţilor de aer sau statul pe direcţia curenţilor de aer formaţi, ca
urmare a deschiderii geamurilor şi usilor în acelasi timp.
ART.62.Caracterele de pe ecran trebuie să fie bine definite, cu un format clar, de mărime
suficientă şi cu spaţiu corespunzător între caractere şi între linii.
ART.63.Tastatura trebuie să fie separată şi mobilă faţă de ecran pentru a permite reglarea
distanţei de citire în funcţie de cerinţele vizuale şi de utilizarea optimă a planului de lucru.
ART.64.Înălţimea rândului de referinţă (rândul C) nu trebuie să depăşească 30 mm. Înălţimea
rândului A poate depăşi rândul B care nu trebuie să depăşească înălţimea rândului de referinţă .
CAP.2. INSTRUCTIUNI DE SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA SPECIFICE
ACTIVITATII DE COLECTARE A LAPTELUI

A)Cerinte securitate si sanatate in munca in traficul rutier (siguranta circulatiei).

! Fiti extrem de prudenti pe drum.

ART.65.Nu uitati ca unghiul mort al autovehiculului va impiedica sa vedeti utilizatorii rutieri mai
mici (autoturisme, motociclisti, ciclisti, pietoni) aflati in vecinatatea autovehiculului
dumneavoastra. Fiti deosebit de atenti :
a) cand intoarceti, in cazul in care un autovehicul va depaseste in unghiul mort ;
b) cand dati inapoi ;
ART.66.Nu depasiti decat daca sunteti siguri ca aveti suficient spatiu si nu fortati un alt
autovehicul sa incetineasca ;
ART.67.Mentineti distanta de siguranta fata de autovehiculul din fata – in orice caz, cel putin
distanta minima obligatorie.Cu cat viteza este mai mare, cu atat mai mare trebuie sa fie aceasta
distanta. Distanta de siguranta creste atunci cand ploua, este mazga, gheata sau zapada.
ART.68.Opriti-va daca franele sau sabotii de frana se supraincalzesc. Nu mergeti mai departe
inainte de a va asigura ca nu mai exista nici un risc de supraincalzire sau pana.
ART.69.Anticipati problemele.Evitati franarea brusca sau accelerarea rapida care ar putea fi
periculoase pentru ceilalti utilizatori rutieri, ar putea putea consuma un surplus de carburant si
provoaca poluare.
ART.70.Respectati in permanenta regulile de circulatie. Nu adoptati obiceiuri proaste ale altor
utilizatori. O conducere in siguranta va protejeaza propria viata, pe a celorlalti, precum si slujba
dumneavoastra.
ART.71.In caz de pana, de accident sau o alta situatie de urgenta, informati imediat
intreprinderea dumneavoastra si/sau serviciile locale de urgenta. Inscrieti numerele de apel de
urgenta in memoria telefonului dumneavoastra mobil.
ART.72.Noaptea folositi din timp luminile de intalnire atunci cand un autovehicul se apropie din
sens opus. Verificati daca farurile si catadioptriile sunt curate pentru a asigura o vizibilitate
maxima a autovehiculului dumneavoastra.
ART.73.Adaptati-va conducerea la conditiile meteorologice. Atunci cand drumurile sunt
alunecoase din cauza ploii, este mazga, zapada sau gheata(nu uitati lanturile),reduceti viteza-
acelasi lucru fiind valabil si pentru conducerea pe timp de ceata,ploaie,vizibilitate redusa sau in
tuneluri.
ART.74.Nu parcati autovehiculul dumneavoastra decat acolo unde acest lucru este permis.
ART.75.Evitati sa jenati circulatia sau sa reduceti vizibilitatea altor utilizatori si evitati zonele
rezidentiale. Asigurati-va ca autovehiculul nu se poate misca in absenta dumneavoastra. Nu
lasati motorul sa mearga in mod inutil.
ART.76.Utilizati in masura posibilitatilor parcarile securizate. Nu parcati in locuri izolate si
neiluminate, mai ales noaptea.
ART.77.Este interzisa utilizarea telefonului mobil in timpul conducerii. Daca aveti nevoie sa
comunicati in timp ce conduceti, echipati-va autovehiculul cu un sistem “maini libere”.
ART.78.La sfarsitul cursei, anuntati intreprinderea dumneavoastra asupra oricarei probleme
aparute la autovehicul, privind itinerariul sau livrarile efectuate, pentru a putea fi efectuate
reparatiile, respectiv modificarile necesare inainte de urmatoarea cursa.

B) Cerinte generale de securitate si sanatate in munca cu privire la transportul laptelui

ART.80.Incarcarea autovehiculelor se va face in conformitate cu indicatiile date de fabrica

constructoare.
ART.81.La manevrarea, pozitionarea si fixarea autovehiculelor pentru incarcare-descarcare,
conducatori auto vor respecta prevederile instructiunilor de securitate si sanatate in munca
specifice locurilor de munca respective.
ART.82.Conducatorul autovehiculului care efectueaza transportul va verifica la plecarea in cursa
si in parcurs modul in care este fixat recipientul. Se interzice plecarea in cursa daca acesta
constata ca recipientul nu este fixat corespunzator.
ART.83.Este interzis sa se transporte persoane pe partile laterale ale caroseriei, in picioare, in
caroserie, pe scari, sau deasupra incarcaturii.
ART.84.Este interzis sa se transporte in caroseria sau cabina autovehiculului, persoane care se
afla in stare de ebrietate.
Se interzice urcarea sau coborarea persoanelor in timpul mersului.
Art.45 Se interzice accesul la locul de incarcare-descarcare al autovehiculelor, persoanelor care
nu au nici o atributie la aceste operatii.
Art.46 Conducatorul auto nu va efectua controlul tehnic sau repararea autovehiculului in timpul
incarcarii sau descarcarii acestuia.
Art.47 In functie de lungimea autovehiculului in care se transporta laptele, pentru a se efectua
toate manevrele cu usurinta si fara pericol de accidentare, la locurile de incarcare-descarcare,
beneficiarul transportului trebuie sa asigura spatii corespunzatoare.
ART.48.Instructiuni de securitate si sanatate in munca in timpul operatiunilor de intretinere si
reparatii
ART.49.Intretinerea si repararea autovehiculelor se vor efectua in ateliere specializate
ART.50.Pentru ridicarea caroseriei se vor utiliza cricuri in perfecta stare de functionare, care sa
elimine total posibilitatea prabusirii generatoare de accidente grave.

Interdictii

ART.51.Conducatorului auto ii sunt interzise :

- sa transporte persoane sau incarcaturi neprevazute in documentele de transport ;
- Sa provoace socuri autovehiculului ;
- Sa fumeze in timpul transportului;
- Sa lase autovehiculul si incarcatura fara supraveghere ;
- Sa pastreze in cabina autovehiculului sau in alt loc al acestuia rezerve de combustibil ;
- Sa remorcheze alte vehicule ramase in pana ;
- Sa stationeze pe partea carosabila a drumurilor publice ;
- Sa alimenteze cu combustibil prin sisteme improvizate(turnare libera,cu sticle,prin furtunuri
racordate la diverse bidoane etc.)

CAP.3.INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

PENTRU LACATUS MECANIC

Lacatusul trebuie sa-si insuseasca si sa respecte normele de ordine interna cu referire la:
• sa respecte programul de lucru;
• sa nu paraseasca locul de munca fara acordul sefului de sectie;
• sa nu fumeze decat in locurile special amenajate pentru fumat;
• sa nu se prezinte la serviciu sub influenta bauturilor alcoolice sau drogurilor si sa nu
consume bauturi alcoolice sau droguri in timpul serviciului;
(1)In timpul lucrului, lacatusul trebuie sa utilizeze echipamentul individual de protectie (EIP)
prevazut pentru lucrul in baza de depozitare.In acest sens el trebuie:
• sa cunoasca caracteristicile si modul corect de utilizare al EIP din dotare;
• sa poarte intregul EIP pe toata durata indeplinirii sarcinii de munca sau activitatii pe
care o desfasoara in unitate;
• sa utilizeze EIP numai in scopul pentru care acesta a fost atribuit si sa se preocupe de
conservarea calitatilor de protectie a acestuia;
• sa prezinte EIP la verificarile periodice prevazute de instructiunile de utilizare si pentru
curatare sau denocivizare;
• sa solicite un nou EIP , atunci cand din diverse motive cel avut in dotare nu mai prezinta
calitatile de protectie necesare;
(2)Degradarea EIP din vina lucratorului caruia i-a fost atribuit sau instrainarea lui, inainte de
expirarea duratei de utilizare prevazute, atrage raspunderea acestuia pentru prejudicial cauzat,
potrivit legii.
 (3)Nepurtarea EIP se sanctioneaza conform regulamentului de ordine interna.
(4)EIP trebuie sa fie conform reglementarilor legale in vigoare corespunzatoare, referitoare
la proiectarea si fabricarea sa din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca. In toate
cazurile, un EIP trebuie:
• sa fie adecvat corespunzator riscurilor pe care le previne, fara a induce el insusi un risc
suplimentar;
• sa raspunda conditiilor existente la locul de munca;
• sa tina seama de cerintele ergonomice si de sanatate ale angajatului;
• sa fie adaptat conformatiei purtatorului;
(5)Echipamentul individual de protectie (EIP) se acorda gratuit lucratorului de catre
angajator.
(6)Echipamentul individual de protectie (EIP) al Lacatusului Mecanic pentru activitatea
curenta in baza de depozitare este compus din :
• salopeta
• bocanci cu bombeu metalic si talpa antiderapanta
• manusi pentru protectie generala
(7)Echipamentul individual de lucru (EIL) se acorda de catre angajator in conditiile negociate
prin contractul colectiv de munca.
(1)Lacatusul trebuie sa participle la instructajele de prevenire si stingere a incendiilor.
(2)Lacatusul trebuie sa-si insuseasca si sa respecte cerinţele de securitate privind riscurile
de incendiu sau explozie aduse la cunostinta, care pot aparea in timpul lucrului.
(1) La constatarea oricarei defectiuni sau a unei situatii care poate constitui un pericol iminent
de accidentare lucratorul va lua imediat următoarele măsuri de securitate:
a) oprirea echipamentului de munca şi/sau activităţii;
b) evacuarea personalului din zona periculoasa;
c) anunţarea conducătorilor ierarhici;
e) eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent.
(2)Sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca in cel mai scurt timp posibil
accidentele de munca suferite de persoana proprie sau de alti lucratori;
(1) Fiecare lucrator trebuie sa isi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi
instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât sa nu
expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesională atât propria persoana, cat şi alte
persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munca.

2. Cerinţe de protecţie a muncii pînă la începerea lucrului

La intrarea in schimb, inainte de inceperea lucrului lacatusul mecanic este obligat :
• sa verifice daca echipamentul de munca cu care urmeaza sa lucreze este in stare buna,
corespunde din punct de vedere al securitatii muncii si sa anunte seful de sectie daca observa
nereguli;
• sa verifice daca iluminatul este corespunzator la locul de munca
• sa verifice ca echipamentul sau de lucru este bine strans pe corp si mansetele sunt bine
stranse
• sa solicite un alt EIP daca cel existent este deteriorat;

3. Cerinţe de protecţie a muncii în timpul lucrului

Cerinte de protectie a muncii in timpul lucrului cu unelte manuale :

- Imbracamintea trebuie sa fie stransa pe corp dar fara a impiedica miscarile;

- Purtati incaltaminte solida cu talpi antiderapante;
- Lucrati numai atunci cand sunteti in forma fizica buna.Oboseala sau boala duc si ele la
neatentie;
- Uneltele de mână trebuie să fie confecţionate din materiale corespunzătoare operaţiilor ce
se execută ;
- În cazul activităţii în atmosferă cu pericol de explozie, se vor folosi unelte confecţionate
din materiale care nu produc scântei prin lovire sau frecare ;
 - Uneltele manuale acţionate electric sau pneumatic trebuie să fie prevăzute cu dispozitive
de fixare a sculei şi cu dispozitive care să împiedice funcţionarea lor necomandată ;
- La uneltele dotate cu scule ce prezintă pericol de accidentare (pietre de polizor, pânze de
fierăstrău, burghie etc.), acestea vor fi protejate împotriva atingerii accidentale cu mâna
sau altă parte a corpului ;
- Uneltele de mână rotative cu acţionare pneumatică vor fi dotate cu limitatoare de turaţie ;
- Uneltele de percuţie din oţel (ciocanele, dălţile, dornurile, căpuitoarele) trebuie să fie
executate din oţeluri corespunzătoare tratate termic, încât în timpul utilizării să nu se
deformeze sau fisureze ;
- Este strict interzisă folosirea uneltelor cu suprafeţe fisurate, deformate, ştirbite sau a
uneltelor improvizate;
- Cozile şi mânerele uneltelor trebuie să fie bine fixate, netede şi de dimensiuni care să
permită prinderea lor sigură şi comodă. Pentru fixarea cozilor şi mânerelor în scule se vor
folosi pene metalice;
- Uneltele de mână prevăzute cu articulaţii (foarfeci, cleşti, chei etc.) nu trebuie să aibă joc
în articulaţie. Ele vor fi aşezate astfel încât să aibă orientată spre exterior partea de
prindere;
- Când se efectuează lucrări la înălţime uneltele manuale se păstrează în genţi rezistente şi
bine fixate de corp, pentru a fi asigurate împotriva căderii;
- În timpul transportului părţile tăioase ale uneltelor de mână trebuie protejate cu teci sau
apărători adecvate;
Cerinte de protectie a muncii in timpul lucrului cu masini unelte:

Masuri generale :
- Oprirea maşinilor unelte la schimbarea dispozitivelor, la fixarea şi scoaterea pieselor, la
repararea, curăţirea, ungerea şi înlătorarea aşchiilor sau la plecarea de lângă maşină ;
- Folosirea ecranelor dispozitivelor de protecţie, ochelarilor şi a altor mijloace individuale de
protecţie ;
- Întreţinerea maşinii, locului de muncă şi a sculelor în perfectă stare tehnică şi de
curăţenie ;
- Verificarea stării tehnice a maşinii, sculelor şi dispozitivelor, atât înainte, cât şi după
încetarea lucrului şi anunţarea la predarea schimbului a tuturor defecţiunilor constatate ;

Masuri specifice pentru masina de gaurit :

- Se interzice ţinerea pieselor cu mâna sau cu chei, cleşti etc. Fixarea se face obligatoriu în
menghină sau în dispozitive speciale ;
- Burghiele vor fi bine fixate şi centrate în mandrine sau port-scule ;
- Sculele se scot din suporturi numai după oprirea maşinii şi după frânarea mecanică a
acestora;
- Este interzis lucrul la maşinile de găurit fără acoperirea capului sau prinderea părului sub
basc;

Masuri specifice pentru unelte abrazive :

- Transportul, depozitarea, încărcarea, montarea şi exploatarea corpurilor abrazive se vor
face cu respectarea strictă a standardelor de profil ;
- Montarea discurilor abrazive la maşini se va face numai de către muncitori instruiţi, după
montare fiind obligatorie verificarea centrării perfecte ;
- Montarea discurilor abrazive se face astfel încât să se excludă posibilitatea deplasării pe
ax, în timpul şi din cauza rotirii ;
- Corpurile abrazive trebuie protejate în timpul exploatării cu carcase de protecţie care
trebuie să acopere întraga porţiune nelucrătoare ;
- Toate corpurile abrazive vor fi supuse la verificarea la sunet pentru descoperirea fisurilor,
încercarea rezistenţei la rotire şi determinarea dezechilibrului.
- In caz de incendiu utilizati ,spuma, dioxid de carbon, nisip sau de pamant

Cerinte de protectia muncii

Cerinte de protectia muncii pentru manipularea,transportul prin purtare si cu mijloace
nemecanizate si depozitarea materialelor

¨ în timpul manipulării manuale a maselor salariaţii se vor asigura să aibă vizibilitate;

¨ se interzice transportul prin purtare a maselor care împiedică vizibilitatea;
¨ se interzice manipularea de către un singur salariat a maselor cu centre de greutate excentrice
care pot genera dezechilibrări;
¨ se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere
corespunzătoare;
¨ se interzice manipularea sau transportul prin purtare în acelaşi timp a maselor care sunt
instabile între ele (nu sunt fixate între ele corespunzător).
¨ se interzice transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzător în cutii, lăzi, etc.
¨ traseul pe care îl parcurge salariatul în timpul transportului prin purtare nu trebuie să fie cu
obstacole, instabil sau alunecos;
¨ manipularea sau purtarea manuală a maselor care au margini sau suprafeţe tăioase sau care
datorită naturii lor pot produce leziuni ale mâinilor se va face numai cu palmare;
¨ fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat va avea înscrisă capacitatea de transport;
¨ se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate cu defecţiuni;
¨ se interzice utilizarea cărucioarelor cu 3 sau 4 roţi care au sistemul de autofrânare defect;
¨ la stivuirea materialelor, greutatea stivei nu va depăşi sarcina maximă admisă a planşeului
şi/sau pardoselii;
¨ stivele vor fi constituite din materiale cu aceleaşi forme şi dimensiuni şi se va urmări stivuirea
fără deteriorarea ambalajului;
¨ se interzice stivuirea materialelor cu forme geometrice diferite;
¨ scoaterea materialelor din stivă se va face astfel încât să se evite prăbuşirea stivei;
¨ stivuirea pe mijloace de transport nemecanizate va fi astfel aranjată încât să se poată
supraveghea transportul;
¨ încărcătura nu va depăşi capacitatea mijlocului de transport nemecanizat;
¨ se interzice accesul la locul de încărcare-descărcare manuală a persoanelor care nu au nici o
atribuţie la aceste operaţii;
¨ se interzice staţionarea angajaţilor în dreptul materialelor care se descarcă, precum şi oprirea
acestora cu piciorul, ranga sau alte scule;
¨ angajaţii trebuie să staţioneze lateral în timpul descărcării;

4. Cerinţe de protecţie a muncii după terminarea lucrului

- La terminarea programului de lucru lacatusul va scoate de sub tensiune echipamentul de

lucru;
La terminarea lucrului se va face curatenie la locul de munca;Se vor respectata regulile de
igiena dupa terminarea lucrului;
 PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT

1. Organizarea primului ajutor

La organizarea si acordarea primului ajutor pot participa:

- din interiorul unitatii:

• martorul accidentului sau prima persoana anuntata;
• salvatorul;
• membrii ai serviciul de protectia muncii (intern sau extern);
• conducerea unitatii;
• membrii ai comitetului de securitate si sanatate în munca;

- din afara unitatii:

• pompieri;
• personal pregatire sanitara
• politisti
• sa cunoasca competentele umane si toate mijloacele tehnice disponibile pentru a actiona
eficace în cazul producerii unui accident de munca si pentru a limita consecintele sale;
• sa informeze si sa sensibilizeze salariatii în ceea ce priveste notiunile de risc si de pericol;

Salariatii societatii trebuie sa intervina pentru salvarea accidentatului cu cea mai mare
rapiditate, împartindu-si atributiile.
De la început, salvatorii, vor trebui sa execute relativ în acelasi timp:
a) prima examinare rapida a victimei;
b) crearea barajului de securitate în jurul accidentatului;
c) anuntarea accidentului (alerta).

Mijloace disponibile
• oprire de urgenta, întreruperea curentului electric, selectionare, îndepartare;
• telefon;
• apel verbal;
• radio, semnal de alarma;
• dispensar, cabinet medical;
• ambulanta, elicopter;
• vehiculele unitatii;
• materiale speciale: trusa de prim ajutor, targa;
• mijloace de identificare a salvatorilor;
• spitale, clinici, cabinete medicale;

2. Modul de acordare a primului ajutor

Primul ajutor în caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs
accidentul, de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta (salvator).

Asistenta medicala de urgenta ocupa un loc special în îngrijirea medicala, trebuind sa

rezolve, prompt si competent, cazurile care pun în pericol imediat viata bolnavului: accidente de
munca, de circulatie sau casnice, hemoragii, afectiuni acute cu dezechilibru respirator sau
circulator.
Pentru rezolvarea acestor cazuri, asistenta medicala de urgenta se acorda în 3 etape diferite:
• la locul accidentului sau îmbolnavirii;
• în timpul transportului;
• în unitatile sanitare;

Pentru personalul medico-sanitar, acordarea primului ajutor la locul producerii unui

accident sau a unei îmbolnaviri acute constituie o obligatie profesionala.

Toate unitatile sanitare sunt obligate sa acorde în permanenta asistenta medicala de

urgenta. În cazul în care urgenta depaseste competenta si posibilitatile locale ale unitatii
sanitare, bolnavul va fi transportat la alta unitate de specialitate, competenta în rezolvarea
urgentei respective.

În conformitate cu legislatia actuala de protectia muncii, obligatia de a asigura

securitatea si sanatatea angajatilor, în toate aspectele referitoare la munca, revine
conducatorului unitatii.

Obligatiile salariatilor în domeniul sanatatii si securitatii în munca nu vor afecta principiul

responsabilitatii conducatorului unitatii. În contextul responsabilitatii sale, conducatorul unitatii
va lua masurile tehnice si organizatorice necesare pentru asigurarea securitatii si sanatatii
angajatilor, implicit pentru organizarea si dotarea punctelor de prim ajutor în cadrul unitatii.

În scopul asigurarii primului ajutor la locul de munca, serviciile medicale si de protectia

muncii trebuie sa formeze salvatori care sa intervina rapid si eficace în actiunile de urgenta la
locul de munca, pâna la sosirea echipelor de specialitate.
În functie de pregatirea lor, salvatorii pot fi încadrati în 3 categorii:
• medicii de orice specialitate: ei vor interveni cu prioritate la locul unui accident;
• cadrele medii sanitare si studentii medicinisti din ultimii ani de facultate;
• toti cetatenii care au fost instruiti pentru a acorda primul ajutor: lucratori din
compartimentele de protectia muncii, din Crucea Rosie, din detasamentele de interventie în caz
de dezastre, alti lucratori.

Cu exceptia cazurilor de mare urgenta si / sau petrecute în locuri izolate, primul ajutor ar
trebui sa fie acordat de catre salvatorii din prima si a doua categorie.
Cel care acorda primul ajutor (salvatorul) nu înlocuieste medicul, dar, prin masurile pe care le
aplica, el trebuie sa reuseasca sa evite:
-înrautatirea starii accidentatului;
-aparitia altor complicatii;
-producerea mortii victimei.

Salvatorul de la locul de munca este important si de neînlocuit, deoarece el se gaseste la

locul si în momentul producerii accidentului si este colegul de munca al victimei.

Prima examinare rapida a victimei se va face la locul accidentului, fara a încerca sa o

deplasati.
Datorita conditiilor în care ea se executa, examinarea va fi sumara si va încerca sa stabileasca
numai daca accidentatul mai respirasi daca inima îi mai bate.
În acest moment al interventiei nu avem dreptul sa decretam decesul victimei.
Executarea rapidasi perseverenta a manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie pot scoate
accidentatul din starea de moarte aparenta.
Activitatea inimii o veti cerceta palpând pulsul arterial la nivelul arterelor carotide (pe partile
laterale ale gâtului), dar cel mai bine bataile inimii, ca si respiratia pot fi ascultate direct cu
urechea pe torace.
Examinarea pupilelor accidentatului ne ofera, de asemenea, informatii pretioase: daca stopul
cardiac este recent instalat, pupilele sunt foarte micsorate; daca a trecut un timp mai
îndelungat, pupilele se dilata mult, semn de mare pericol pentru bolnav.
Mai exista posibilitatea ca o pupila sa fie dilatata iar cealalta sa fie strânsa (inegalitate pupilara).
Este un semn de suferinta grava a creierului, deci de traumatism cranian sever. În cazul în care
constatam instalarea stopului cardiac si respirator, daca victima poate fi degajata cu usurinta de
la locul accidentului, o veti aseza la sol pe un plan tare si veti începe imediat executarea
simultana a procedeelor de respiratie artificialasi masaj cardiac; daca victima este încarcerata,
manevrele de degajare necesitând operatiuni dificile, se va începe cu operatiunea de respiratie
artificiala gura la gura în pozitia în care se afla accidentatul.
Pentru aceasta va trebui sa depunem toate eforturile, pentru a degaja cu maximum de viteza
capul si eventual toracele victimei.
Cu oarecare sansa, chiar si numai manevrele de respiratie artificiala gura la gura pot provoca
indirect si reluarea activitatii inimii.

Crearea barajului de securitate în jurul accidentatului este indispensabila pentru

îndepartarea atmosferei de panica care are cele mai nefaste efecte asupra psihicului victimei. În
plus, îndepartarea curiosilor scutesc salvatorii de interventii si pareri inoportune, care pot altera
cursivitatea actiunii de salvare.

3. Anuntarea accidentului la politie si la statia de salvare.

Scoaterea victimei de la locul dezastrului

Tragerea corpului din pozitia în care a fost gasit, de sub darâmaturi sau din cabina avariata a
unui vehicul accidentat, ca si apucarea necontrolata a corpului victimei, pot agrava leziunile
produse de accident.

Primul ajutor la locul accidentului se reduce, de fapt, la executarea unui grup

restrâns de acte medicale, care trebuie executate din primele minute ale accidentarii:

- masajul cardiac extern si respiratia artificiala (in cazul instalarii stopului cardiac si respirator);
- oprirea hemoragiilor externe (daca exista);
-toaleta sumara si pansarea ranilor;
- imobilizarea provizorie a fracturilor.
Unele din aceste manevre trebuie sa fie executate cu cea mai mare urgenta, chiar la locul
accidentului (înainte de a degaja victima de sub darâmaturi), altele vor fi executate dupa ce
accidentatul a fost scos de la locul accidentului, fiind asezat pe sol intr-un loc mai retras, în
conditii mai confortabile.

Manevrarea si transportul accidentatului trebuie sa respecte o serie de reguli.

De exemplu, una din erorile deosebit de grave, responsabila a nenumarate decese care însa pot
fi evitate, este neasteptarea ambulantei sau a unei targi.
Bineînteles ca veti recurge si la mijloacele de transport civile, atunci când accidentul s-a produs
în locuri izolate, la mare distanta de statiile de salvare.

Aplicarea garoului ne confera linistea pentru executarea corecta a toaletei si a pansarii

ranii.
Aplicarea corecta a garoului cere respectarea câtorva amanunte; în primul rând, el trebuie
aplicat numai acolo unde vasul este la suprafata, trecând totodata peste un plan osos, de care
poate fi comprimat prin apasare.
Aici garoul se aplica cu usurinta si, daca este strâns corect, opreste sângerarea ranilor,
indiferent de nivelul la care se afla aceasta pe membre si daca vasul lezat este artera sau vena.
Într-o situatie de accident, salvatorul trebuie sa fie capabil sa efectueze interventia
corespunzator starii victimei.
Salvatorul va verifica si supraveghea victima, daca rezultatul asteptat s-a produs si daca starea
se mentine pâna la preluarea victimei de catre personalul specializat.

Salvatorul va actiona dupa caz astfel:

• asezarea în pozitia de siguranta;
• supravegherea circulatiei, starii de constienta, a respiratiei pana la sosirea ajutoarelor
medicale;
• degajarea cailor respiratorii;
• respiratie gura la gura sau gura la nas; reanimare cardio-respiratorie (masaj cardiac extern
asociat cu respiratie gura la gura sau gura la nas).

În cazul sângerarilor abundente se aplica compresie manuala locala, pansament

compresiv sau compresie manuala la distanta în zona subclaviculara sau inghinala.
În cazul în care victima prezinta arsuri provocate de:
• foc sau caldura, se face spalare pentru a evita ca arsura sa progreseze si pentru racorire;
• substante chimice, se face spalare abundenta cu apa (nu se încearca neutralizarea acidului cu
baza si invers).

În cazul în care victima vorbeste si nu poate face anumite miscari:

Oricare ar fi semnele, va actiona ca si cum victima ar avea o fractura, evitând sa o

deplaseze si respectând toate eventualele deformari la nivelul: membrului superior, membrului
inferior, coloanei vertebrale.
În cazul în care victima prezinta plagi grave, se va aseza victima intr-o pozitie adecvata îngrijirii
segmentului amputat, compresie pentru oprirea sângerarii.

În cazul în care victima prezinta fracturi

Daca va temeti ca accidentatul si-a rupt un membru în timpul unei cazaturi, nu-l miscati si
chemati medicul.
Vorbiti-i accidentatului pentru a-l linisti, în timp ce asteptati sosirea acestora.
Daca trebuie sa-l transportati personal la urgente sau la camera de garda a unui spital, trebuie
sa imobilizati membrul rupt: cu o esarfa, daca este vorba de un brat, sau legati cele doua
picioare împreuna, în cazul unui membru inferior. Ridicati-l pe accidentat cu grija.
Pana la sosirea echipei de specialitate, salvatorul va urmari semnele vitale ale victimei: prezenta
respiratiei, a pulsului, starea de constiinta si va supraveghea în continuare efectele primului
ajutor acordat: restabilirea respiratiei si circulatiei, oprirea hemoragiilor, starea pansamentelor,
imobilizarea fracturilor, pozitia de siguranta.
De asemenea, va asigura interventiile necesare daca survin modificari în starea victimei, va nota
pe cat posibil datele importante privind: accidentul, evolutia starii victimei, alte informatii despre
victima, comunicând la aparitia autosanitarei medicului toate datele cu privire la accident si la
starea accidentatului ajutând la transportul acestuia la autosanitara.