I Titeratura de tranaille de Ja jluminism la romantism ' ¥ Literatura englext Literatura germand Literatura franceza Literatura romind © Young ‘Sturm und Drang (Furtund Doamna de Staét V, Grdova 3. Thomson Ii aviny Fr R, Chateaubriand Gr Alexandreseu Th Gray ‘I. W. Goothe Tin Radulescu 5. Macpherson (Ossian) Te Schiller Sean Paul [Ep Holdertin IE von Kleist ROMANTISMUL Nijcare artslich qi Mlerard, dezvoltata tn primele decenil ale secolulul al 26DGiea ia Buropa, extinsi in alle continente fe ea 0 reacie fala de claselsmut rigid 7 Prineipii estotice generale = Interes pentra folelor = Cultiva sensiviitatea si fantezia ereatoare = sxpansiamea eulul individual = Personaje din tonte medile sociale = Hteabilitarea personalitals wane in complexitatea sa = Brau exceptional, aelfonind in Imprejurdel exceptionale = Eibertatea torala‘in-ereatie = Evaziunes fn teacut, store, traditie, vis, Coniemplaren naturil;culoarea local rginea qt imbogatiren Iimbit terare S_Ditusnrea curentulul, Reprezentantl = z r i i z : x onniira ANGLIA FRANTA TALIA _RUSIA AMERICA UNGARIA POLONIA ROMANIA ‘Geoala A. W. Schlegel |] W. Scot® “A. de’ La> jal Mand[AL Puy]| Bd. A. | S. Petofi |) A. Mte- ]| Gr. Ale in Tena Fr. Sehlogel W. Wordsworth || “martine” ||" zon || kin“ |] “Poo. Teiewiee || xandreseu Novalis Sr, Colerigge || Arde Vigny || G- Leo-|| at Ler-|] W. Whit- ic) Negruza| Le. Teck G.G. Byron |] Arde afusset]| pardl |] montov |] man ne SeomaC. Brentano ‘\. Hugo ‘Hagdew din Het- Aw. Arnim P.B. Shelley || G. de Nerval Ve alee fdelberg BY. A. Hottmans]| A, ‘Tennyson sandr ‘Scoala’ H, Heine AG, Swinburne| a Emi- ‘din N. Lena. “i. Keats mhesel, Berlin H. Kaeist L: Unlana ‘Scanned with CamScannerPe putredele scinduri. . we eee (Al ment of zise ca. AI meu atu gh Vien i Dind chiot in trei rinduri. Mintle eyth Bere . | je bali tn (read, Loon Lowitelit) He GEORGE GORDON BYRON (17110-1124) won, Hale ston iv al romantion ti line Hatin yh Greece, Miriivegte dito Himngutuh, Leordut Byron jupla ponte otihernre ste poctul cet mai repre fizantul migeBrilor de eliberare Anglia in 1816, dupli uncle conflicle cu soriol deri ta idealurile revo! oareton caro si moare In Missolongh poeme romantice de m rul, Corsarul, Don Juan gi poemele dramatic Prin Peregrindrile Iui Childe Harold se eonturendi raul hyrontinn eA thlor neobosit, al unui ideal nou de existen{t. Calatoria tub Childe Murali este un simbol al evadr delestathi de poet gl eontriiniaren ‘eu marile drame ale omeniri Manfred gh Cin, can (1824) Poemut abordeazi mitul biblie, eZruia poclul fi di o interpretare mousy prin aecentele umanist-revolutionare. ‘Adam $i Eva, izgonifi din rai, continu sil preamfreaxeh pe Dumne- zeu, Cain, fiul lor, nut infelege atitudinea piriniilor gi a fratelui wi Abel. Tn ceasurile lui de indok Jhipul ingerulut lune feat din Paradis, el fiind intruchiparea nesupunerii yi a sefei de libertates care prefer’ si renunge la fericire decit si fie sluza lui Dumnezeu. In eon Stiinta lui Cain giseste risunct dorinja de libertate a lui Lucifer 9) pore hhese in zbor prin univers, prile} pentru eroul poemulul de a eunonyle nom hnumiratele lumi de stele si de a Infelege ei in lume exist moarte (in ecarta Uintre el si Abel, Cain igi ucide fratele), Périn{il Hl blestemé, dar Ada, sora si sofia sa, ii rimine eredincioass. Lucifer Un muritor! Cain ©, spirit! cine esti? Lucifer ‘Mai mare peste duburi. 232 ‘Scanned with CamScannerCain Desi asa De ce cobori lings pimint? Lucifer ‘Tarinti Ii stiu durerea, Cain Gindul micl cunosti? Lucifer Da, ti-l cunose. Se zbate nemurirea Intr-insul, Cain, Nemurirea? 0, nu cred. Noi n-am aflat-o. Pomul vietii-a fost Pierdut pe totdeauna din greseala ‘Tatalui meu, iar pomul cunostintei, Din graba mamei mele, prea din timp S-a strecurat si fructul Iui e moartea, Lucifer ‘Te-au ingelat; tu vol tral. Cain Tritese Pentru-a’ muri. $i nu-nteleg de ce Mi-e hirdziti moartea; doar atit Ca m-am ndscut spre a-i sluji drept tint. Si nud scdpare. Demn sint de dispret Cici darul vietii 11 urasc si, totus, Eu nu-i curm firul, ci triiese. Mai bine Neag mai fi fost. Lucifer ‘Tralesti. Si-ai s& traiesti Intotdeauna, Nu-ncerea si crezl Ca trupul tau cioplit in Iut inseamna Intreaga viati. El pieri-va, Insi ‘Tu vel tréii nu mai putin ¢a azi. Cain Nu mai putin? Mai mult de ce nu? iii i ‘Scanned with CamScannerIncifer Poate: Atunei ai fi ca noi Cain Ca voi? Adici? Lucier Nemuritor Cain i sine eric? 51 Lucier eteun eee titan, Dialogul: Lacier fine Calg Er elfer veia proble- ‘ma fericini, fun- damental tn Faust de Goethe Sintem puternic. Cain Fericiti? Lucifer Nu, Oare, Tu esti? Cain Cum a5 putea? Priveste-mt chipall Lucifer Biet ut! Te crezi nefericitt Cain Tu ce esti, Cu marea ta putere? Lucifer Sint acel Ce-a nizuit si-{i sufle fie viat Facindu-te intr-altfel Cain ‘Ah! Tu pari ‘Un zeu, aproape, Lucifer Zou nu sint, Cici iat’, ‘N-am izbutit s& fiu si sint ce sint, El m-a infrint, Deci si domneascl... (rad. Virgil Teodoreset) 238 ‘Scanned with CamScannerPERCEY BYSSHIE stEtey (17021622) sur pte emer yn oma ca fv aisarle de oropertiy care curinde ver innate fate Wane Jeo pene iltraren Gan In el seg pentru fiii Angliei si Mascarada anathiel, PROMETEU DESCATUSALT (Prometheus Unbound (1820) Foemul dramatic Prometeu deseitusat, eapodopera ‘uit reali rmenilor sia fost erunt pedepsit de sei, capth o interpeelare nou Goethe si Byron Prometeu este simbolut revolte fata de o fort tian, Jn poemul dramatic al tui Shelley simbolizes24 vieloria geniului uman, Bu ‘in poemut siu, Prometeu este eliberat de orice vind gi apare un now persona}, Demogorgon, simbolul vitorui, al fortei mul(imily eapabilt 35-1 ibereze pe binefietorul sii, In aceasta acceptic, poctul este un clogin ‘adus onl, capabil si dobindeases propria Uibertate, Prometew Nu ma cunoasteti care? Sh Tisnile Cel ce din agonia lui facut-a Prometen tgl re © stavili in calea tiraniei cana suc Dugmanulul, altminteri nelavins. Fa ttanich gh te ©, pajigti prinse-n stinc’, si torenti Ju Iuptet la idm oma pe care-acar vid Pan cork nit deporte — alata ame stabatat dural umbroase Goutsarmpreunt,sorbind vias Din ect et fob. De ce na vrea A etry tn de vob Taine el ce, sigur, ope — Choma psn car iat de ool — Fafa si puterea coll Care va umple limpesile tart Si vail, qu gemete de ro? " 8 Tatler de ce tmnt dat spins? Pinned Mad Eine ulead Mercur ‘ur stil o taind : Pe cate niment altul n-o cunoaste Scare (ar putea aduce schitril Cel pentru care tremura Tiranul. Inbfaco in eovine, te slueste ‘De ea, ca de-un mijlocitor 1a tront-. ‘Scanned with CamScanner 235} musart renmonzov (18141841) Prozator, poct si dramaturg rus, reprezentant al. roman We temele universului si natura cons sale epieo-I jee, Mri trate smului, Tubirea ie al poeziei sale. Dintre poemele tema setei de libertate, lar Demonul pre= inti drama geniului singuratic gi neinteles, In drama ‘versuri Masearada enunt& coruptia nobilimit ruse. BL este si aulorul romanului Un erou al timpului nostra, prin eare se anun{ precursor al marilor realist rusi. DEMONUL (Demon) (1840) =D In poemut Demonul, geniul singuratic este simbol ‘culuk inger elzut, Izgonit din Paradis, el fyi amint Iucea ea heruvim, ,setos de-a st". nirunt pimint’, 1 se indeBgostesto fliea Iui Gudal, incercind astfel si f El intr’, dornic si iubeasci, Spre bine-i sufletul deschis, Dee ‘ubiren purificatoare i poate ae blestem: Doar un cuvint, atita-ti cer! Cu el poti si ma-ntorei, copila, Din nou la bine si la cer. Cu valu-i sfint, a ta iubire mi-nvesminte, iar si £0, Acolo, inger nou si Vit; Patrons de-o noua stralucire. ©, numat si maasculti cersese, Sint robul tau si te iubesc! De cind ti-am intilnit privirea ‘Am inceput ca $4 urdse 11 crestomayie de Mteratara univer Proscris, el iticeste, ‘de frumoasa Tamara, printesa georgian’, eda condifia primordi i solitudines. Gindind: de-acum 0 s& tréiasci © viatd doug, sa renascd. Fe eee ee i ‘poate salva Puterea mea gi nemurirea. Bu bucurile lumestt Le plamuiese, desi-s desarte; Mi doare cd nu-s viu cum esti, ‘Mice groaza si te stiu departe, [ vos 1 Co-i vesnicia-mi fara tine? $i nesfirsita-mi fort’, ce-i? Cuvinte goale si straine, Un templu vast, dar {ara zel! ey 257 ‘Scanned with CamScannerROMANTISMUL, ROMANTISMUL EUROPEAN in prima accept a termena al XVil-ia sin primete decent a (Garactoristict — ‘omantiemal este un curent Merar dezvoltat In Europa la Stiri escola le Secolulu al XIXea, aparut cao reacieImpotva clascismulul _ [Reprezentangi F alemarea original ia liberi de ceati;reacfe_| Germania: Heinich Heine, Fiedron von Seiler, ‘impotiva ierarhiei genurlor gi a doctrinelor ciasi ‘i ee coc hse ceca | domenile de create prediect: trea si drama, Rusia: Winall Lermontov = revaloniicarea afecivnati, [Angla: Percy Bysshe Sheley, George Gordon Byron, | reagezarea eulu tn central lumi; {tam Wordsworth, Samuel Taylor Coleiige |- wecerea de la rajonal spre zonee tainice ale Fran: Victor Hugo, Aphonse de Lamartine sufletut Rall: Giacomo Leopardi + cutvare tare, enebrelor, monica, [La not: anal Eminescu, Vasile Necsandi,Dimire |-preditectia pentru mits simbot [Boinineanu, Barbu Stetnescu Delawrancea - surse de inspiratje: folctor,istoria, natura; | contemplarea spatula cosmic (nn * rospingerea prezeriuil fad st decadent (mantic Cautd universuri compensator: fe se Inore spre lvecut, mai cu seama spre Evul Mediu fe se cutunda inlumea visulu,a revert sa iubiri, + cutivarea staiior de melancole, nostalge,suernt, dar sia ionie, |-apetenta penitu solitudine (rol romantic sunt iste mat singuratic) |. prezentafigurlrtutlare:ttanul, gen, pote, regele, demonul si ingerul -[anivel stiatic, 86 obser flostesfecvent& a antiteze. Romavrismut ROMANESC ee Faia sn pra pajopil, b orma un ronaritn cre ila pul sais 5 toes ee epics 9 somone deste. Da omens 8 era Ju ga mart ator din a dua ona Tarot onanisnaTea nano ing oem ore pans constute ie aneacand oo cee a secolulu al XD%lea. (Caracteristici rire domain (oon nat aoa vs lt ves pe es tS ee ye nso modal dopa), | crater etoric cecurge do MENSANO ct ago pnd la rinesc, aera anu ctl eantonsat cane ar casa goa ns ‘Scanned with CamScannerParticularitati ale prozei romantice Prezenta unui narator implicat afectiv, ce renunfa uneori (aga cum se int&mpla In proze fantastica) la atributy, omniscientei, * aofiune bogata in intamplari neobisnuite ascensiunea $i prabusirea unor personaj * personaje exceptionale, inzestrate cu calitati sau defecte iegite din comun; * cultivarea pitorescului (pitoresc este cea ce place ochiului, cea ce e singular, neobisnult), + intrebuintarea frecventa a antitezei, atat ca procedeu compozitional, cat si ca mijloc de caracterizare a personajelor); bal care mizeaza pe expresivitate, bogat in figuri de sti; * interes manifestat fata de specii cum ar fi nuvela istorica si romanul istori fantastic, memoriile de calatorie. i rstumari de situatie spectaculoase, legate cel mai adesea de nuvela fantastic si romanul [Teme si motive romant }+ Tema naturii si a iubirii: tel ru, Motive: lacul, marea, izvorul, codrul, stelele, luceafarul, noaptea, ,sara-n asfintit’, teiul, nufarul, intalnire: indragostitilor, chemarea iubitei, asteptarea infrigurata, nostalgia, dorul, femeia-inger $i femeia-demon, voluptatea suferintei. + Tema (supratema) timpului : : ‘ Motive: .exorabild a timpului, momentul genezei si al extinctiei universului, istoria, epocile vechi sau mi istoriei nationale (Dacia, Egiptul antic, Evul Mediu s.a.), timpul s al iubirii, impul cosmic (al Luceafarului) si timpul uman-terestru. + Tematica filosofica _ | Motive: clatoria cosmic, geniul (cu ipostazele: ,batranul dascal” din Scrisoarea |, tanarul voievod, Luce: ‘indragostitul ,cufundat in stele”, magul, profetul, regele, ,imparatul si proletarul"), conditia umané, viata vis, viata ca teatru. poezia eminesciana REALISMUL Scanned with CamScanner