Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Comunicare Si Cunoastere

    Încărcat de

    Popa Catălin-Laurentiu
    45 vizualizări168 pagini

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    45 vizualizări168 pagini

    Comunicare Si Cunoastere

    Încărcat de

    Popa Catălin-Laurentiu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 168
    i UNIVERSITATEA ECOLOGICA DIN BUCURESTI : FACULTATEA DE §TIINTELE COMUNICARIL Profesorul universitar doctor CONSTANTIN STROE, atu! Crangagl, Judetu Démbovita, absolvent al Heeulul ,C.A. Rosetti” din rest lleenfiat-al Facultsti de Filosofic a Universitat in Bueurest, Doctor in flosofie al Universita dim Bucuresti, ste seful Catedrel Comunicare si $tinfe umaniste din cadrul Facultiide ‘tlinfele Comunictri'a Universita Ecologice din Bucurest. Prec cursurl de filosofe general, flosofia comunicari, Filosofia dreptuls, logies jurilea, retorica si teoria argumentar, (fick lamal multe facut din iavatémantul superior particular, ate cunoseut datorta zeclor de studi, artcole, recenzil, comunicatislinfiiee publicato in volume colective gi reviste dk Spocialtateglucrailor de autor, In domeniieeticl |store til, 2x onal call trl lsat romanest oso ‘rept etril ol Retin atentia,Indeoseb, lucrrile publicate in ‘llimit ani dedieateFlosofielculturgFilosofiel droptui. ‘camtipubiicate: P"Etica. in opers lui Dimitle Gust, Editura suinticd si ‘oncielopedies, Bucuresti, 1978 + Bin gindives etics romdneascd, Casa de editura 3} pres8 Sansa”, Bucurest 1097 + Filosofia Cunoastero, Cuturs, Comunicare, Editura Lumina Lex, 2000 + Tndrumar in Filosofia cult Edtura Unversitara, Bucure3t, 2003 + Retoriea $i teoriaargumontari, Edtura Gartea Universitara, ‘Bucuresti 2004, (edits 3-2, Eaitura Pamantul Pitesti, 2007, (ecitiait's) + Moment din storia osofii dreptuul Edita Ministerulul olinterne, Bucuresti 1994 coautor) + Refleci flosofiee supra creptulul, Editura Lumina Lex, Bucuresti + Compendia de flosofia droptulul, Ealtura Lumina Lex, Bucuresti, 1998 + Prolegomene la Filosofia jurdies, Eltura Lumina Lex. Bucurest2001 Prof. univ. dr. CONSTANTIN STROE FILOSOFIE > CUNOASTERE CULTURA COMUNICARE - Edifia a Ia, revizuti si adaugita - Editura PAMANTUL 2007 ‘Referentstinife: Prof. unlv. dr. Alexandru Boboe, smembni corespondent al Academiei Romine Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei ‘STROE, CONSTANTIN Filosofie: Cunoastere ~ Cultura ~Comunicare / prof. univ. dr. Constantin Stroe,- Pitesti: Pmntul, 2007 ISBN 978.973-1750-34-7 165 316.77 os ISBN 978.973-1750-34-7 Cuvant inainte 1, FILOSOFIA - GEN DE CUNOASTERE, FORMA A ‘CULTURI, MULOC DE COMUNICARE. 1. Definrea i specificul filosofie 9 LL Filosofe gi sting. B 12 Filosofie si religie 21 13, Filosofie si art... p= 6 2, Apatitiafilosofiet si devenitea problematic si statutului 2.1. Coniile aparitiei Glosofci, 2.2, Cauzele filosoft.... 23, Tnceputurile filosofiei si devenirea problematici si statutuli ei... +3. Genuri, stluri gi forme de comunicare a ereafiei filosofice mae | 3.1. Genut de filosofie.. 32 Stilur de flosotare 3.3, Forme de comunicare a creajieiflosofice 55 4. Domenie filosofiet 58 Note bibliografice. 8 Il. CUNOASTEREA 1. Ce este eunoaster08 nen o 2, Problematica teoriel cunoasteri 70 2.1, Problema obiectului cunoasteri 74 2.2. Problema subiectului cunoscitor. 16 25. Problem eli cpntv dine cies subiect p 23.1, Desfigurarea procesului cunoasteri ‘A. Cunoasterea ca trecere de la coneret abstract 'B. Cunoasterea ca trecere dela abstract la 2.3.2. Tipuri de eunoastere ‘A. Cunoastere comund (doxa) B. Cunoastere stintifica (episteme) 2.4, Problema canostingei Problematice valori cunoasteri 2.4.1. Conceptulfilosofie de adevir 2.4.2, Caracterstcile adevarului i procesualitatea dobanditi Iai 2.43. Criterileadevirului 2.44, Tiputi de adevir 2.45. Adevirul - valoare fundamental tn spajiul comunicar Note bi ML CULTURA ‘A, Nofiuni de axiologe. 1. Orientatifundamentale in axiologie 1.1. Orientarea axiologid obiectivist absolutst 1.2, Orientarea axiologicd subiectivistrelativista 1.3. Orientareaaxiologictrelaionist 2. Valoare si valorizare 2.1 Judecata de existent gi judecata de valoare 2.2, Despre valorizare 23. Despre conceptul de valoate. 3. Gene2a valorior 4, Natura valorilo. 5. Sistemul de valori gi functionalitates lai 4 12 131 137 144 146 157 161 162 162 165 168, 175 1s 182 187 192 198 205 5.1. Clasifcarea valorilor 205 $5.2 lerarhia valrilor gi critrile sale 208 53. Rolul valorilor in viaa societ individului 216 B. Elemente de filosofiaeultarit 223 1. Definirea gi structura culturi 223 2. Culturé si natura 229 3. Cultura si societate 233 4. Cultura gi civilizatie 243 5. Culturi minor gi cultra major 251 Note bibliografice 258 IV. COMUNICAREA 1, Definirea si specifcul comunicari umane 263 2, Comunicare gi cunoastere 267 3. Comunicare $i informajie 2 4. Comunicare gi culturi 215 5. Filosofii ale comunicéri 281 5.1, Filosofia limbajului tem al ilosofiilor Comunicari| 282 52, Stcturalismal “meiodolopie oof a Comunicasi 5.3. Filosofia analiicd ~ filosofie centata pe problematicelimbajului gi a comunicdrii 299 5.4, Perspectiva pragmatist in ilosofialimbajului i cominicr 07 5.5. Orientarea fenomenologica in studi comunicSsi umane Note bibliografice. 315 329 Cuvant inainte UNOASTERE, CULTURA, COMUNICARE sant ‘Efe Cao parte apa a cel tn col ost de inciged sa tabi nei edt ae, De arn occ de a 1 propa ito volum’, dar cum tirajul acestuia s-a epuizat in anii scursi inp moo oma A se vedea Constantin Soe, Reet flsoice arpa deep Luerarea se adrescaza in principal studentilor de Ia, facultafile de jumalism, — comunicare sociala si relatii ublice, deci celor ce se pregatese s& devina slujitori ai ‘mediei - profesiune ce presupune $i reclams, de prim plan © vast cunoastere, sublimati ‘into bogatd cultura vehiculaté printr-o ampla comunicare. Dar si celorlalti studenfi ce au in programa cursului de filosofie pe care il arcurg teme vizind acesti 3C; ca, de altfel, tuturor iubitorilor de tntelepciune. Dr. Constantin Stroe FILOSOFIA - GEN DE CUNOASTERE, FORMA A CULTURI, MIJLOC DE COMUNICARE Mott: ‘La inceput nu trebuie 58 irgeleg, dar trebuie sit placa” (Bisanne de Soleil) 1, DEFINIREA $I SPECIFICUL FILOSOFIEE (Odata cu aparitia omului sia societaiilumes s-a addugat {nck o dimensiune (components), existind de atunci, dou alcstuiri structurale si functionale opuse, dar interdependente: ‘umea obiectiva, adic, lumea lucrurilr ga relaiilor dintre cle silumea subiectivd, consttité din ansamblultxitlor afective, Volitive si cognitive ale fiinfei umane. Din intretdierea si cconfruntatea acestor dou lumi se nayte o a teia- cultura = formata_ in uma subiectiviriiclementelor lumi obiective, din obiectivatile celeisubicctive, Asada, int-o prim aproximare filosofia ne apare ca un gen de creafie umand, ca o modalitae a activitai sprituale 8 omului, ca o forma 4 culturi ce se distinge - vora vedea mai departe - de celelalte genuri, modalitii si forme ale acestora sting, ara, eligie. Prin secolul al Vi-lea en. deci la aproape un mileniu distanja de epoca de inflorie a filosofiei in Vechea Elada, 9 David Armeanal face un bilan} al definiilor date fitosofci de catre cei dinaintea sa, precizénd c& pentru Pitagora filosofia este fie ,cunoasterea eelor ce sunt ea fiind cele ce sunt fie rutilor divine si omenest", tot lui aparfindndu- evenitd clasic&: ,.ilosofia este dragostea de ‘njelepeiune” (philia sophias); Platon spunea cf filosofia este _pregatte pentru moarte” sau cd filosofia este ,aseminarea eu , fd si asteptim ca rispunsurile Ia acese intrebaris ibd o uiitate oarecare, ci doar pentru c¥ ele ofera o satisfactie Intrebisile care genereazd filosofiaapar atunci cind ceca ce am luat tot timpul in considerare, ca fundament ‘eproblematic al gindiri si aciunii noastrecotidiene, a devenit problematic. Problemele filosofice sunt simptome ale problematizrii Iucrurilor de la sine ingeese si in acest mod a aplrut si flosofia in perspectivaistorics Asadar, conceputd ca telatie Mn raport cu problematizarile principale ale luerurior de la sine infelese, filosofia este pusi ‘In migcare de tntrebiri in legdturd cu lumea (ce este lumea in 35 ansamblul ei; exist ea dintowleauna sau a fost creat; putem ccunoaste lumea?; dock da, care sunt ctile dobindiit adevarului?) sau cu omul (cine suntem?; de unde venim?; are cexistenja noasta vreun sens; care este rostul omului in lume; ce se va intimpla cu noi dup moarte? s..m.d.). In expresie filosoficd acest inrebiri au fost formulate de. Immanuel Kant astfel: ce pot s8 siu? (rispunsul I-a materializat in Tuerarea sa Critica ragiunii pure"); ce pot sh fac? (gi a rBspuns seriind Critica rayiunll practice”y, ce pot s& sper? (gi a raspuns Claborind ,Critca puter de judecata”). Toate aceste Tntrebat au la Kant dreptcorolar pe accea ,ce este om”? Filosofia apare in momentul in care oamenii, punindu-si ‘ntrebirile de mai sus, incercind s& rispunda la ele, au Inceput s& conslientizeze existenja i rostul lor la nivel cosmic. Raspunzind acestor intrebiri omul a. descoperit perspectiva ‘cunoasterit lumii ca totaitate, din punctal de vedere al unci constinfeindividuale ce se raporteazi gi se justficd in fafa unei ‘constinfeabsofute gi invers. Deci, din uimire si mirare decurg intebarea gi ‘cunoasterea" — germeni ai filosofri; dar filosoferea nizuieste spre alt scop (decét stiija, de pila): ea nu cauts dobinditea unor cunostige utile pentru ceva anume, ci doar cunoasterea de

    S-ar putea să vă placă și