PD 43

NP-GT-01
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA INSTALAŢIILOR DE SEPARARE A

AERULUI, STAŢIILOR DE ÎMBUTELIERE, DISTRIBUŢIE ŞI A DEPOZITELOR:
DE PRODUSE OBŢINUTE PRIN SEPARAREA AERULUI, DIOXID DE CARBON ŞI
HIDROGEN
INDICATIV: NP- GT- 01
1
NP-GT-01
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA INSTALAŢIILOR INDICATIV:
NORMATIVE DE
DE SEPARARE A AERULUI, STAŢIILOR DE
PROIECTARE
ÎMBUTELIERE, DISTRIBUŢIE ŞI A DEPOZITELOR DE: NP- GT- 01
pentru
PRODUSE OBŢINUTE PRIN SEPARAREA AERULUI,
GAZE TEHNICE
DIOXID DE CARBON ŞI HIDROGEN Rev 1 2 3 4
CUPRINS
1. Scop şi obiective.Domeniu de aplicare

2. Definiţii-terminologie
3. Aspecte generale privind siguranţa şi sănătatea în muncă
4. Fabrici (instalaţii) de separare a aerului.
4.1 Considerente generale.
4.2 Cerinţe privind construirea – instalarea ASU
4.3 Prescripţii şi date referitoare la amplasare
4.4 Utilaje,echipamente, conducte, montaj
4.5 Instalaţii de automatizare şi controlul fabricaţiei
4.6 Instalaţii electrice
4.7 Instalaţii de apă şi canalizare alimentarea cu apă industrială şi potabilă
4.8 Instalaţii de încălzire şi ventilaţie
4.9 Instalaţii şi dotări pentru semnalizarea şi stingerea incendiilor
5. Staţii de îmbuteliere.
5.2 Cerinţe privind constuirea – instalarea instalaţiilor de îmbuteliere
5.3 Cerinţe suplimentare în cazul gazelor comprimate inflamabile, foarte toxice sau toxice
5.4 Dispozitive şi amenajări în instalaţiile de îmbuteliere pentru gaze comprimate cu acţiune oxidantă.
5.7 Instalaţii de automatizare
5.9 Instalaţii de apă şi canalizare, alimentarea cu apă industrială şi potabilă
5.10 Instalaţii de încălzire - ventilare
6. Staţii de distribuţie gaze din butelii/cadre de butelii
6.1 Considerente generale. Domeniu de aplicare Definiţii şi termeni specifici Cerinţe generale privind
instalaţiile de distribuţie Cerinţe privind constuirea – instalarea instalaţiilor (staţiilor) de distribuţie
6.2 Cerinţe privind constuirea – instalarea instalaţiilor (staţiilor) de distribuţie
6.3 Instalaţii de distribuţie amplasate la locul de consum.
6.4 Staţii de distribuţie ( instalaţii centrale de distribuţie gaze)
7. Depozitarea gazelor lichefiate (criogenice) obţinute din seperarea aerului la unităţile
utilizatorilor.
Considerente generale
7.2 Cerinţe privind construirea – instalarea depozitelor pentru gaze lichefiate (criogenice) obţinute din
seperarea aerului
7.3 Prescripţii şi date referitoare la amplasare.
7.4 Prescripţii referitoare la elementele de construcţii.
7.5 Instalaţii electrice.
7.6 Instalaţii ventilare.
2
NP-GT-01
7.7 Instalaţii de apă, canalizare.
7.8 Montajul (instalarea) utilajelor,echipamentelor şi conductelor tehnologice.
7.9 Instalaţii de comandă şi control.
7.10 Măsuri privind apăraea împotriva incendiilor.
8. Depozite pentru dioxid de carbon lichefiat (refrigerat) amplasate la unităţile utilizatorilor.
8.7 Instalaţii de apă, canalizare
8.9 Instalaţii de automatizare şi control.
8.10 Măsuri privind apăraea împotriva incendiilor
9. Instalaţii de depozitare hidrogen gaz comprimat, în rezervoare staţionare la unităţile
utilizatorilor.
9.2 Cerinţe generale de proiectare , instalare
9.8 Montajul (instalarea) utilajelor, echipamentelor şi conductelor tehnologice.
ANEXE
A Anexe tehnice
B Listă legislaţie, normative, instrucţiuni şi standarde aplicabile la normativ
C Bibliografie – anexă informativă
3
NP-GT-01
1. SCOP SI OBIECTIVE. DOMENIU DE APLICARE
1.1 Prezentul normativ – cuprinde condiţiile tehnice şi măsurile obligatorii care trebuie respectate la
proiectarea, instalaţiilor de separare a aerului, instalaţiilor de îmbuteliere, staţiilor de distribuţie gaze din
butelii/cadre de butelii, a depozitelor pentru gaze lichefiate (criogenice) obţinute din seperarea aerului (O2,
N2, Ar,), a depozitelor pentru dioxid de carbon lichefiat şi a depozitelor pentru hidrogen gaz.
1.2 Scopul prezentului normativ este impunerea şi promovarea cerinţelor tehnice minime specifice
instalaţiilor de separare a aerului, staţiilor de îmbuteliere, staţiilor de distribuţie gaze din butelii/cadre de
butelii, a depozitelor pentru gaze lichefiate (criogenice) obţinute din separarea aerului (O2, N2, Ar,), a
depozitelor pentru dioxid de carbon lichefiat şi a depozitelor pentru hidrogen gaz. Normativul cuprinde
deasemenea, cerinţele tehnice specifice privind:
- utilizarea echipamentelor sub presiune transportabile cerute de Hotărârea Guvernului nr. 941/2003
(modificată şi completată prin HG 1941/2004) privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi
utilizare repetată a ecchipamentelor sub presiune transportabile care transpune Directiva Europeană
TPED 99/36/EC. ,
- instalarea, autorizarea funcţionării, exploatarea recipientelor şi conductelor sub presiune ce intră sub
incidenţa HG 584/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor sub
presiune, care transpune Directiva Europeană PED 97/23/EC.
Aceste cerinţe tehnice sunt menite să asigure funcţionarea instalaţiilor reglementate,în condiţii de siguranţă
din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, al apărării împotriva incendiilor, protecţiei mediului
înconjurător şi proprietăţii şi al respectării prescripţiilor Tehnice ISCIR.
1.3 Proiectarea instalaţiilor de separare a aerului, instalaţiilor de îmbuteliere,staţiilor de distribuţie gaze din
butelii/cadre de butelii, a depozitelor pentru gaze lichefiate (criogenice) obţinute din seperarea aerului (O2,
N2, Ar,), a depozitelor pentru dioxid de carbon lichefiat şi a depozitelor pentru hidrogen gaz se face în
conformitate cu prescripţiile generale prevăzute în reglementările legislative, normativele, prescripţiile,
regulamentele tehnice şi standardele aplicabile, indicate în anexele A şi B, ţinându-se seama şi de
condiţiile specifice prevăzute în prezentele norme.
1.4 Prezentul normativ nu interzice, limitează şi nu împiedică proprietarii, furnizorii sau utilizatorii să
prevadă cerinţe de proiectare, execuţie şi exploatare a instalaţiilor ce fac obiectul normativului, mai
restrictive, impuse de caracteristicile fizice – chimice sau de riscurile potenţiale ale fluidelor de lucru.
1.5 În înţelesul prezentului normativ prin :
-a) instalaţie (unitate) de separare a aerului (ASU) se înţelege: instalaţia şi accesoriile aferente acesteia
destinată separării uneia sau mai multor substanţe din componenţa aerului atmosferic (oxigen, azot, argon,
kripton, xenon, heliu, neon), prin una din următoarele metode: separare (distilare) criogenică, adsorbţie - la
presiune alternantă (PSA) sau presiune aternată cu vacum (VPSA), difuzie (permeaţie) prin membrane.
Instalaţia (unitatea) de separare a aerului se compune de regulă din : clădirea de fabricaţie; platforme în aer
liber, pe care se amplasează utilaje legate tehnologic de clădirea de fabricaţie; anexe tehnico-
administrative şi grupul social aferent.
-b) staţie de îmbuteliere se înţelege: spaţiul special amenajat în care este amplasată instalaţia de
îmbuteliere şi accesoriile aferente acesteia,aparţinând unui operator economic autorizat ISCIR, care este
destinată umplerii recipientelor sub presiune transportabile (a se vedea şi cap 5.1).
-c) staţie de distribuţie gaz din butelii/cadre de butelii se înţelege: spaţiu special amenajat în care este
amplasată instalaţia şi accesoriile aferente acesteia(existentă la utilzatori) destinată distribuirii către
locurile de consum, a gazelor din butelii/cadre de butelii. (a se vedea şi cap 6.1) .
-d) depozit pentru gaze lichefiate (criogenice) obţinute din seperarea aerului (O2, N2, Ar) se înţelege:
instalaţia de depozitare în rezervoare criogenice fixe izolate sub vid, a gazelor obţinute din separarea
aerului în stare lichefiată (a se vedea şi cap 7.1).
-e) depozit pentru dioxid de carbon lichefiat: instalaţie statică de depozitare a dioxidului de carbon
lichefiat care include:
- rezervorul de depozitare care poate fi realizat:
 cu izolaţie clasică - ne criogenică - şi instalaţie frigorifică pentru menţinerea temperaturii în
limitele minus 30°C până la minus 15°C, cărora le corespunde o presiune cuprinsă între 15 şi 30 bar;
 cu izolaţie criogenică prin vid, fără instalaţie frigorifică; cu presiunea mai mare de 10bar
împreună cu echipamentele de comandă şi dispozitivele de siguranţă,
4
NP-GT-01
- echipamentele de vaporizare
- incinta de depozitare a dioxidului de carbon lichefiat şi zona de transfer a lichidului.
-f) depozit pentru hidrogen gaz: instalaţie statică de depozitare hidrogenului gaz, sub presiune care
include:
rezervorul de depozitare hidrogen împreună cu dispozitivele de siguranţă,
panoul cu armături şi echipamente de comandă şi de control
- incinta de depozitare a hidrogenului şi zona de transfer a hidrogenului din auto-trailer.
1.6 Prevederile normativului se aplică la proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor noi, precum şi la
lucrările de extindere, modificare, modernizare, reabilitare şi reparaţii capitale ale instalaţiilor existente,
indiferent de forma de proprietate. Pentru instalaţiile aflate în exploatare la data intrării în vigoare a
normativului, în termen de 2 ani proprietarii sunt obligaţi să evalueze, încadrarea în prevederile legale şi
să ia masurile necesare pentru respectarea cerinţelor prezentului normativ. Utilizatorii prezentului
normativ sunt răspunzători de aplicarea corecta a prevederilor acestuia.
1.7 Prevederile prezentului normativ se aplică staţiilor de îmbuteliere şi staţiilor de distribuţie gaze din
butelii/cadre de butelii, pentru următoarele tipuri de butelii:
- butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, executate din : oţel fără sudură,
aluminiu nealiat şi aliaje cu aluminiu fără sudură, oţel nealiat sudate, cu capacitate cuprinsă între 0,5 şi 150
litri inclusiv care fac obiectul prescripţiei tehnice PT C5, Colecţia ISCIR
butelii pentru aparate de respirat individuale ce fac obiectul PT C5, Cloecţia ISCIR
- cadre de butelii care fac obiectul prevederilor prescripţiei tehnice PT C12, Colecţia ISCIR.
1.8 Nu se încadrează în acest normativ proiectarea , executarea şi exploatarea instalaţiilor de obtinere a
oxigenului, a hidrogenului prin electroliza apei sau prin alte metode decât cele menţionate la art.1.2 alin.a
1.9 Nu fac obiectul prezentului normativ:
- condiţiile tehnice şi măsurile privind proiectarea, executarea şi exploatarea depozitelor pentru
butelii transportabile sau cadre de butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune
exclusiv GPL, care fac obiectul Regulamentului privind depozitarea buteliilor indicativ RG 01/05.
1.10 Nu se încadrează în acest normativ proiectarea , executarea şi exploatarea instalaţiilor de producere
sau comprimare a hidrogenului.
5
NP-GT-01
2. DEFINIŢII-TERMINOLOGIE
2.1 Termeni şi definiţii – generale

2.1.1 Butelie – recipient sub presiune (în care se poate obţine sau se dezvoltă o presiune a fluidului mai
mare de 0,5 bar la o temperatură de +15°C), transportabil, având un conţinut de apă ce nu depăşeşte 150
litri.
2.1.2 Cadre de butelii - ansamblu transportabil format din butelii legate între ele printr-un colector şi
care se transportă şi utilizează numai ca ansamblu nedisociabil.Capacitatea totală de apă nu poate depăşi
3000 litri exceptând cadrele destinate transportului de gaze toxice din clasa 2 (grupele care încep cu litera
T conform cap 2.2 din ADR) la care această capacitate este limitată la 1000 litri;
2.1.3 Instalaţia pentru umplere/ golire butelii: instalaţie specială, destinata racordării a doua sau mai
multe butelii sau cadre de butelii în vederea umplerii cu gaz respectiv golirii gazului.
2.1.4 Staţie de îmbuteliere - spaţiul special amenajat în care este amplasată instalaţia de îmbuteliere şi
accesoriile aferente acesteia,aparţinând unui operator economic autorizat ISCIR, care este destinată
umplerii recipientelor sub presiune transportabile
2.1.5 Staţie de distribuţie gaz din butelii/cadre de butelii:spaţiu special amenajat în care este amplasată
instalaţia şi accesoriile aferente acesteia(existentă la utilzatori) destinată distribuirii către locurile de
consum, a gazelor din butelii/ cadre de butelii
2.1.6 Depozit pentru gaze lichefiate (criogenice) (LOX, LIN, LAR) se înţelege: instalaţia de depozitare
în rezervoare criogenice,fixe izolate sub vid,a gazelor obţinute din separarea aerului în stare lichefiată
2.1.7 Regim de unică folosinţă - regimul în care buteliile încărcate cu fluid se distrug după utilizare şi
golire.
2.1.8 Producător - persoana fizică autorizată sau persoana juridică responsabilă pentru proiectarea şi
realizarea unui produs înscopul introducerii pe piaţă şi/sau al punerii în funcţiune, în România sau într-un
stat membru al Uniunii Europene, în numele său. Responsabilităţile producătorului se aplică oricărei
persoane fizice autorizate sau persoane juridice care asamblează, ambalează sau etichetează produse în
vederea introducerii pe piaţă şi/sau a punerii în funcţiune sub nume propriu.
2.1.9 Ehipament de muncă – orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită la locul de muncă;
2.1.10 Uilizarea echipamentului de muncă – orice activitate referitoare la echipamentul de muncă, cum
ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea, modificarea, întreţinerea,
inclusiv curăţirea lui.
2.1.11 Loc de muncă – locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau
unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul
desfăşurării activităţii
2.1.12 Echipament individual de protecţie – orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un
lucrător pentru al proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol
securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a
îndeplini acest obiectiv;
2.1.13 Marcaj de conformitate – simbolul care se aplică de producător sau reprezentantul autorizat al
acestuia, înainte de introducerea pe piaţă şi/sau de punerea în funcţiune, pe un produs, pe o placă de
marcaj ataşată, pe ambalaj şi/sau pe documentele de însoţire şi care are semnificaţia conformităţii
produsului cu toate cerinţele esenţiale prevăzute cu reglementările tehnice aplicabile: CE – marcaj
european de conformitate
2.1.14 Certificat de conformitate – document emis pe baza regulilor unui sistem de certificare şi care
indică, existenţa încrederii adecvate că un produs, identificat corespunzător, este cu un anumit standard sau
cu un alt document normativ.
6
NP-GT-01
2.1.15 Semnalizare de securitate şi/sau sănătate – semnalizarea care se oferă la un obiect, o activitate
sau situaţie determinată şi furnizează informaţii ori cerinţe referitoare la securitatea şi/sau sănătatea la
locul de muncă printr-un panou , o culoare, un semnal luminos sau acustic, o comunicare verbală sau un
gest – semnal, după caz;
2.1.16 Factori de risc – factori ( însuşiri, stări, procese, fenomene, componente) proprii elementelor
componente ale sistemului, executant-sarcină de muncă mijlocie de producţie-mediu de muncă ce
caracterizează elementele şi care, conducând la o disfuncţie a sistemului, pot provoca accidente de muncă
sau boli profesionale;
2.1.17 Noxă–( sinonim factor nociv) – agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra
organismului, în mediul luat în considerare.
2.1.18 Instrucţiuni proprii de securitate a muncii – componente ale sistemului de reglementări în
domeniul securităţii muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul
unei unităţi; elaborarea lor de către unităţi (prin efort propriu sau colaborare cu institute specializate ) este
obligatorie atunci când normele generale şi specifice de securitatea muncii nu acoperă totalitatea
activităţilor desfăşurate în unitate sau voluntară, când patronul consideră necesar pentru îmbunătăţirea
securităţii muncii detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.
2.1.19 Utilizator - persoană fizică autorizată sau persoană juridică care foloseşte în scopuri productive,
pentru sănătate sau alte activităţi, produse obţinute din separarea aerului.
2.1.20 Operator economic – persoană juridică, constituită într-una din formele de constituire
reglementată prin lege, înscrisă la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului al cărei obiect de
activitate conţine şi domeniile reglementate în prezentul regulament, în condiţiile prescrise de lege.
2.1.21 Gaz - substanţă care:
a) la 500 C exercită o presiune a vaporilor mai mare de 300 kPa (3 bari); sau
b) se află în totalitate în stare gazoasă la 200 C, la o presiune normală de 101,3 kPa.
2.1.22 Gaz dizolvat – gaz care se transportă îmbuteliat sub presiune, dizolvat într-un solvent în fază
lichidă.
2.1.23 Gaz comprimat - un gaz care, atunci când este ambalat sub presiune pentru transport, se află în
totalitate în stare gazoasă la – 50 0C; această categorie cuprinde toate gazele care au o temperatură critică
mai mică sau egală cu – 50 0C;
2.1.24 Gaz lichefiat - un gaz care, atunci când este ambalat sub presiune pentru transport, se află parţial în
stare lichidă la temperaturi mai mari de – 50 0C. Se disting:
- gaz lichefiat la presiune înaltă: un gaz care are o temperatură critică mai mare de – 50 0C şi mai
mică sau egală cu + 65 0C; şi
- gaz lichefiat la presiune joasă: un gaz care are o temperatură critică mai mare de + 65 0C;
2.1.25 Gaz lichefiat refrigerat - un gaz care, atunci când este ambalat pentru transport, se află parţial în
stare lichidă din cauza temperaturii lui joase;
2.1.26 Gaze asfixiante - gazele necomburante, neinflamabile şi netoxice, care diluează sau înlocuiesc
oxigenul prezent în mod normal în atmosferă.
2.1.27 Gaze oxidante (comburante) - gazele care în contact cu alte substanţe, în special cu substanţe
inflamabile; pot genera o reacţie puternic exotermă sau pot reacţiona astfel încât substanţele inflamabile ard
considerabil mai repede decât în aer.
2.1.28 Gaze inflamabile - gazele care, la o temperatură de 20 0C şi la o presiune standard de 101,3 kPa:
a) sunt inflamabile într-un amestec de 13 % sau mai puţin (în volum) cu aerul;
b) au o plajă de inflamabilitate cu aerul de cel puţin 12 procente, indiferent care le este limita
inferioară de inflamabilitate.
2.1.29 Gaze toxice - gazele care prin inhalare sau penetrare cutanată chiar şi în cantităţi mici, pot produce
afecţiuni grave, acute sau cronice şi chiar moartea;
7
NP-GT-01
2.1.30 Gaze nocive - substanţele şi preparatele care, prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanată prezintă
riscuri de gravitate limitată;
2.1.31 Gaze corozive - gazele care, în contact cu ţesuturile vii, exercită o acţiune distructivă asupra
acestora din urmă;
2.1.32 Gaze iritante - gazele care, prin contact imediat, prelungit sau repetat cu pielea sau cu mucoasa, pot
provoca inflamaţii.
2.1.33 Gaze cu proprietati periculoase (exceptând gazele inflamabile) - gazele care pot avea efecte
daunătoarea asupra sanătaţii.
Gazele mai sus-numite sunt clasificate in
- gaze deosebit de toxice - simbol T+
- gaze toxice - simbol T
- gaze nocive - simbol Xn
- gaze cu efect caustic (coroziv) - simbol C
- gaze cu efect iritant - simbol Xi
- gaze cancerigene, mutagene, sterilizante - simbol K .
2.1.34 Grupele de de clasificare a gazelor conform RID/ADR - în funcţie de proprietăţile periculoase pe

care le prezintă:
A asfixiant;
O comburant;
F inflamabil;
T toxic;
TF toxic, inflamabil
TC toxic, corosiv
TO toxic, comburant;
TFC toxic, inflamabil, corosiv;
TOC toxic, comburant, corosiv.
2.1.35 Instrucţiuni de utilizare - document scris privind utilizarea (exploatarea) buteliei, elaborat de
agentul economic care realizează umplerea şi care se distribuie utilizatorului.
2.1.36 Tub - recipient sub presiune, transportabil, fără sudură şi cu o capacitate de apă mai mare de 150
litri, dar fără să depăşească 3000 litri;
2.1.37 Document normativ - document care prevede reguli, linii directoare ori caracteristici pentru
activităţi sau pentru rezultatele acestora. Termenul este generic şi include standarde, specificaţii tehnice,
coduri de bună practică şi reglementări
2.1.38 Cod de practică - orice document apărut sau aprobat în conformitate cu cerinţele de realizare a
activităţilor în domeniul reglementat
2.1.39 Practici inginereşti - ansamblu de activităţi, de la proiectarea până la recepţia produsului finit,
incluzând activităţi de control şi verificare, desfaşurate şi consemnate în documentele firmei producătoare
2.1.40 Loc public - loc care este în general deschis tuturor persoanelor dintr-o comunitate ca opus aceluia
de a limita existenţa anumitor persoane. Bisericile, scolile si cladirile comerciale, precum şi orice loc
public recunoscut sau care are prioritate de trecere care este frecventat de persoane sunt locuri publice
2.2 Definiţii speciale
2.2.1 Distanta de securitate – reprezintă distanţa ce trebuie respectată între instalaţiile şi amenajările
tehnologice ce fac obiectul prezentului normativ (innstalaţii de separare a aerului, staţii de îmbuteliere,
depozite pentru gaze lichefiate,etc..) şi alte instalaţii, amenajări, clădiri sau artere de circulaţie învecinate,
cu scopul de a proteja instalaţiile şi amenajările tehnologice respective de un eveniment cu consecinţe
periculoase cum ar fi : încălzire ca urmare a unui incendiu, deteriorări mecanice. Instalaţii şi amenajări
care pot reprezenta un pericol sunt de exemplu depozite de materiale combustibile (lemn, materiale de
ambalaj) sau rezervoare supraterane pentru lichide combustibile.
8
NP-GT-01
2.2.2 Spaţiu (zonă) de protecţie – este o arie spaţială în jurul instalaţiilor şi amenajărilor tehnologice
ce fac obiectul prezentului normativîn care, nu poate fi exclusă prezenţa unor concentraţii periculoase
de substanţe periculoase (gaze oxidante, gaze combustibile, toxice sau foarte toxice) datorită scăpărilor
din timpul funcţionării instalaţiilor sau datorită unor greşeli de operare/manipulare. Pentru gaze
comprimate inflamabile acestea sunt zone cu pericol de explozie. În cazulbuteliilor pentru gaze
combustibile, toxice,sau foarte toxice spaţiu de protecţie are forma prezentată în anexa A fig.1,2,3
2.2.3 Distanţa de protecţie – este considerată distanţa dintre instalaţiile şi amenajările tehnologice ce fac
obiectul prezentului normativ şi un obiect din afara acestora , care să fie protejat de efectele scăpărilor de
gaze în cazul unei abateri faţă de exploatarea normală. Distanţa de protecţie este distanţa în afara căreia:
- în cazul gazelor inflamabile, periclitarea prin formarea unei atmosfere explozive este exclusă,
adică nu este depăşită limita inferioară de explozie (LEL)
- în cazul gazelor foarte toxice poate fi exclusă periclitarea prin formarea unei atmosfere care
poate fi vătămătoare pentru sănătate, adică valoarea concentraţiei maxim admisibile (CMA).
2.2.4 Distanţe de protecţie trebuie păstrate faţă de:
- clădiri de locuit
- alte clădiri decât cele proprii operatorului economic
- alte clădiri din cadrul propriei incinte a operatorului economic cu încăperi destinate prezenţei
permanente a persoanelor pentru care nu sunt prevăzute măsuri de protecţie în caz de avarie ca şi
pentru proprii colaboratori (plan de alarmare şi de înlăturare a pericolului)
Ca alte clădiri decât cele proprii operatorului economic sunt considerate:
- instalaţii, clădiri şi amenajări în afara teritoriului societăţii
- clădiri şi instalaţii din incinta proprie în care în mod regulat şi concomitent se pot afla multe
persoane străine de întreprindere (societăţi comerciale)
- căi de circulaţie publice
2.2.5 Zonă cu pericol de explozie – spaţiul, locul în care în condiţii normale de funcţionare se pot
acumula, accidental sau permanent, gaze, vapori, ceaţă de lichide inflamabile sau pulberi, în cantităţi
suficiente pentru a da naştere unei atmosfere explozive în amestec cu aerul.
2.2.6 Atmosferă explozivă gazoasă – amestec cu aerul, în condiţii atmosferice normale, a substanţelor
inflamabile sub formă de gaz, vapori sau ceaţă în care, după aprindere, combustia se propagă în ansamblu
amestecului neconsumat.
2.2.7 Clasificarea (zonarea) spaţiilor cu pericol de explozie
Locurile periculoase sunt clasificate pe zone în funcţie de frecvenţa şi durata permanenţei unei atmosfere
explozive. Zonele cu pericol de explozie, constituie baza stabilirii volumului (severităţii) de măsuri de
protecţie.
Zona 0
Arie în care este prezentă în permanenţă, frecvent sau pentru perioade lungi de timp, o atmosferă explozivă
gazoasă.
Zona 1
Arie în care este probabilă apariţia (este posibil să apară ocazional) unei atmosfere explozive gazoase în
timpul funcţionării normale.
Zona 2
Arie în care nu este probabilă apariţia unei atmosfere explozive gazoase la funcţionare normală, iar dacă
totuşi apare, este probabil ca aceasta să se întâmple numai rareori şi doar pentru o perioadă scurtă de timp.
2.2.8 Atmosferă îmbogăţită cu oxigen (supra oxigenată) - atmosferă în care concentraţia de oxigen
depaseste 23,5%.
2.2.9 Atmosferă cu deficit de oxigen (sub oxigenată) / atmosfera îmbogăţită cu azot -
atmosferă în care concentraţia de oxigen per volum este mai mica de 19,5%.
2.2.10 Temperatură criogenică – temperatură sub - 153°C (120K)
Notă: Această definiţie are la bază cerinţa OIML (International Organisation of Legal Metrology).Alte
regulamente definesc temperaturi mai ridicate, începând de la −90 °C (−183K).
2.2.11 Lichid criogenic - lichid extrem de rece, la o temperatură mai mica de −90 °C (−183K).
9
NP-GT-01
2.2.12 Coldbox - structură ce conţine coloane de distilare criogenica, alte echipamente tehnologice,
conducte şi material pentru izolaţie; se mai poate referi la secţiunea criogenică a unei unitaţi de separare a
aerului.
2.2.13 Sistem de control – un sistem ce raspunde la semnalele de intrare ce provin de la proces, operator
sau ambele şi care generează un semnal ce determină funcţionarea în maniera dorită a procesului.
2.2.14 Sistem instrumentat - sistem compus de regulă din senzori (de ex. presiune, debit, transmitere de
temperatura); soluţii logice sau sisteme de control (de ex. controlori programabili, sisteme de control
distribuit); şi elemente finale menite să îndeplinească o funcţie specială.
2.2.15 Sistem instrumentat de siguranţă (SIS) - Un sistem folosit pentru a implementa una sau mai
multe funcţii necesare prevenirii apariţiei unui pericol şi/sau atenuarea consecinţelor acestuia.
Termenul SIS ce implică SR CEI 61508 a fost folosit pentru a proiecta, opera şi menţine sistemul de
siguranţă.
NOTA – un SIS este compus din orice combinaţie de senzori (de ex. presiune, debit, transmitere de
temperatura); soluţii logice sau sisteme de control (de ex. controlori programabili, sisteme de control
distribuit); şi elemente finale (de ex. supapa de comanda). Termenul SIS ce implică SR CEI 61508 a fost
folosit pentru a proiecta, opera si mentine sistemul de siguranţa.
2.3 Abrevieri
ADR - Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase, încheiat
la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994 şi care se aplică
transporturilor interne în baza Ordonanţei Guvernului nr. 48/1999 privind transportul rutier al mărfurilor
periculoase, aprobată cu modificări prin Legea nr. 122/2002
A SU - Unitate (instalaţie) de separare a aerului
CMA - Concentraţia maximă admisibilă
GNC - Gaz natural comprimat (metan)
GPL - Gaz petrolier lichefiat
GAN - Azot gaz
GAR - Argon gaz
GOX - Oxigen gaz
LAR - Argon lichid
LIN - Azot licid
LIC - Dioxid de carbon lichid
LOX - Oxigen lichid
LEL - Limita inferioară explozivă
NPSH - Presiune (înalţime) de aspiraţie pozitiva netă ( Net Possitive Suction Head )
RID - Regulamentul privind transportul internaţional feroviar al mărfurilor periculoase,
Apendicele C la Convenţia cu privire la transporturile internaţionale feroviare (COTIF),
semnată la Berna la 9 mai 1980, ratificată de România prin Decretul nr. 100/1983, care se
aplică transporturilor interne în baza Ordonanţei Guvernului nr. 49/1999 privind transportul
mărfurilor periculoase pe calea ferată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 788/2001.
SIS - Sistem instrumentat de siguranta
UEL - Limita superioară explozivă
10
NP-GT-01
3. ASPECTE GENERALE PRIVIND SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ

3.1 Anumite pericole privind sănătatea şi securitatea în muncă sunt direct asociate cu industria de
producere, imbuteliere, distribuţie (utilizare) sau depozitare a gazelor tehnice provenite din seprarea
aerului (oxigen, azot, argon ),dioxidului de carbon . Aceste riscuri pot fi grupate după cum urmează:
- pericole datorate lichidelor criogenice,
- pericole datorate proprietaţilor anumitor produse gazoase care pot conduce la :
o atmosfere deficitare în oxigen (asfixiere),
o atmosfere îmbogăţite cu oxigen (pericol ridicat de foc),
o atmosfere potenţial explozive (datorate hidrogenului ).
- pericole la purificarea argonului cu ajutorul hidrogenului,
- riscuri specifice staţiilor de îmbuteliere/distribuţie gaze în/din butelii,
- zgomot,
- riscuri specifice operaţiilor de degresare .
3.2 Factorii de risc specifici menţionaţi la art. 3.1 sunt analizaţi detaliat în normele specifice de
securitate şi sănătate în muncă pentru fabricarea, transportul şi depozitarea oxigenului, azotului şi
argonului.
3.3 Pentru informaţii specifice asupra substanţelor manipulate în fabricile de separare a aerului se vor
studia Fişele tehnice de securitate ale substanţelor respective emise de producători.
3.4 Precauţiile corespunzătoare, cunoştinţele de bază în ceea ce priveşte comportamentul acestor materiale
şi echipamentele de protecţie adecvate pot reduce foarte mult expunerea la aceste pericole.
3.5 În toate etapele de proiectare şi execuţie a instalaţiilor ce fac obiectul prezentului normativ, se vor
respecta pe lângă prevederile din normativ şi cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru: locul de
muncă şi echipamentele de muncă prevăzute în:
- legislaţia specifică domeniului securităţii şi sănătăţii în muncă prezentată în anexa B,
- normele specifice de securitate şi sănătate în muncă pentru fabricarea, transportul şi
depozitarea oxigenului, azotului şi argonului,
- prescripţiile tehnice, codurile şi normativele aplicabile prezentate în anexa B,
- standardele specifice aplicabile prezentate în anexa B.
11
NP-GT-01
4. FABRICI (INSTALAŢII) DE SEPARARE A AERULUI.

4.1 Considerente generale
Domeniu de aplicare
4.1.1 Prevederile prezentului capitol al normativului se referă la proiectarea fabricilor de produse
gazoase şi/sau lichefiate provenite din separarea aerului (oxigen, azot, argon, kripton, xenon,
amestecuri neon-heliu şi alte amestecuri ale produselor enumerate ).
4.1.2 Fabricile indicate la art. 4.1.1 cuprind de regulă următoarele secţii cu rol tehnologic:
a) secţii (hale) de obţinere ( producere ) şi prelucrare a produselor de separare a aerului,care la
rândul lor pot cuprinde :
secţii de separare a aerului ( inclusiv comprimarea aerului şi a produselor de separare a
acestuia);
secţii de purificare a produselor de separare a aerului;
secţii de umplere şi depozitare a buteliilor cu produse de separare a aerului;
b) secţii (hale ) şi instalaţii de colectare, depozitare şi distribuţie a produselor de separare a
aerului,care la rândul lor pot cuprinde :
gazometre umede sau uscate pentru produsele gazoase de separare a aerului de joasă
presiune;
rezervoare pentru produsele gazoase de separare a aerului de înaltă presiune;
depozite de produse lichefiate provenite din separarea aerului;
staţii de evaporare ( gazeificare ) a produselor lichefiate de la separarea aerului,
staţii de reglare şi distribuţie a produselor;
garaje pentru autovehiculele de transport a produselor de separare aer gazoase sau
lichefiate.
Observaţie În paragrafele care urmează, pentru simplificarea formulării, se vor omite cuvintele
“produse obţinute prin separarea aerului “ etc. ( de exemplu în loc de “ fabricile de produse obţinute
prin separarea aerului “, se va formula “ fabricile “ sau în loc de “ instalaţia de purificare a produselor
obţinute prin separarea aerului “ se va formula “instalalaţia de purificare “
4.1.3 Secţia de separare a aerului în complex cu alte secţii, construcţii şi instalaţii de prelucrae,
colectare, depozitare şi distribuţie a produselor de separare a acestuia (complet sau parţial conform art.
4.1.2) se numeşte “ Staţia (UNITATEA) de separare a aerului - ASU “
4.1.4 Staţia (unitatea) de separare a aerului (ASU), se compune de regulă din: clădirea de fabricaţie;
platforme în aer liber, pe care se amplasează utilaje legate tehnologic de clădirea de fabricaţie; anexe
tehnico-administrative şi grupul social aferent. Întregul complex ce compun ASU poate fi realizat în
una sau mai multe clădiri. Se admite alipirea obiectelor din componenţa ASU de alte clădiri (instalaţii)
de producţie de care sunt legate tehnologic cu excepţia fabricilor (instalaţiilor) cu foc deschis, fabricilor
de acetilenă, carbură de calciu şi hidrogen cu respectarea restricţiilor stipulate la cap. 4.2.
Observaţie Se admite alipirea secţiilor de purificare a gazelor rare din cadrul ASU, cu fabricile de
producere hidrogen ( necesar instalaţiilor de purificare ) prin electroliza apei, având o capacitate de cel
mult 100 Nmc/h. Alipirea este admisă numai dacă fabricile de hidrogen sunt dotate cu instalaţie de
detectare a scăpărilor de hidrogen şi instalaţie de ventilare mecanică ce va fi pusă automat în funcţiune
când concentraţia de hidrogen din aer atinge 20% din LEL
4.1.5 Fabrica poate fi independentă, încadrată într-o platformă industrială sau intr-o unitate fără
caracter industrial (institute de cercetare, laboratoare, spitale etc.)
4.1.6 Proiectarea secţiilor de umplere şi depozitare a buteliilor cu produse de separare a aerului ( staţii
de îmbuteliere), se va face cu respectarea prevederilor de la cap. 5; proiectarea staţiilor de reglare şi
distribuţie a produselor se va face cu respectarea prevederilor de la cap. 6 ; proiectarea staţiilor de
evaporare (gazeificare) a produselor lichefiate de la separarea aerului se va face cu respectarea
prevederilor specifice de la cap. 7
12
NP-GT-01
4.2 Cerinţe privind construirea – instalarea ASU
Cerinţe de bază
4.2.1 Fabricile de separare a aerului trebuie să fie astfel proiectate, construite, instalate, şi amplaste
încât personalul operator, cel care le întreţine sau supraveghează sau persoanele care se află în
perimetrul instalaţiei, să nu fie periclitat.
4.2.2 Cerinţa conform art. 4.2.1 este îndeplinită dacă se respectă prevederile prezentului normativ şi
cele din reglementările conexe la care normativul face trimiteri. Locurile de muncă trebuie să
îndeplinească cerinţele minime de securitate şi sănătate prevăzute în HG 1091/2006.
4.2.3 Fabricile de separare a aerului trebuie să fie proiectate având în vedere prevederile din Normele
Generale de Apărare Împotriva Incendiilor (Ordin MAI-163/2007) şi Normativul P118.
Cerinţe specifice
4.2.4 Clădirile şi/sau amenajările constructive în care se produce, comprimă oxigen sau se gazeifică
oxigen lichid trebuie trebuie să aibă o structură de rezistenţă, corespunzătoare condiţiilor spedifice
amplasamentului (geotehnice, seismicitate, etc..) şi care să-i asigure gradul II de rezistenţă la foc.Toate
elementele de construcţie din structura clădirilor, inclusiv şarpanta şi învelitoarea, trebuie să fie
incombustibile.
4.2.5 În funcţie de procesul tehnologic al fabricii, se vor lua măsuri în proiect de zonare sau
compartimentare, care să evite formarea amestecurilor explozive. Stabilirea categoriilor de pericol de
incendiu pe zone, încăperi sau compartimente de incendiu se va face în conformitate cu prevederile
Normativului P118. În spaţiile în care sunt vehiculate gaze inflamabile sau toxice ( de exemplu amoniac sau
hidrogen ) se vor respecta cerinţele aplicabile, de la cap. 5.3 din prezentele norme.
4.2.6 Încăperile în care se produce, comprimă oxigen sau se gazeifică oxigen lichid trebuie să aibă cel
puţin un perete exterior şi să fie separate de încăperi învecinate (încăperi situate lângă, deasupra sau
dedesubt) în care există pericol de incendiu sau explozie prin elemente de compartimentare
corespunzătoare, rezistente la explozie (pereţi din beton armat minim B 200 cu grosimea 10 cm, cu un
procent de armare de cel puţin 0,1% sau din cărămidă roşie plină, cu grosimea de 37,5 cm şi mortar
marca M 25) sau prin pereţi etanşi , astfel încât în aceste încăperi periclitate de incendiu sau explozii să
nu poată avea loc o îmbogăţire a atmosferei cu oxigen.
Pereţii zidiţi şi tencuiţi pe ambele părţi sunt consideraţi în general ca fiind suficient de etanşi, la fel şi
uşile de clasă de rezistenţă la foc RF 30 dacă sunt în variantă cu închidere automată.
4.2.7 În cazul în care clădirea care se alipeşte de obiecte din componenţa ASU emană gaze şi praf care
pot impurifica aerul până la concentraţii care depăşesc concentraţiile limită indicate de furnizorul
instalaţiei, este obligatorie construcţia de prize de aer din zone neimpurificate, dintr-unul sau mai multe
puncte, în funcţie de direcţiile predominante ale vântului.
La realizarea acestor prize de aer se vor respecta distanţele minim admisibile arătate la capitolul 4.3 al
prezentelor norme.
În aceste cazuri, se interzice realizarea de prize de aer locale .
4.2.8 Alipirea obiectelor din componenţa ASU de depozitele de butelii ale staţiilor de
îmbuteliere/distribuţie se va face cu respectarea prevederilor din regulamentul privind depozitarea
buteliilor indicativ RG 01/05.
Sisteme de stocare LOX, LIN, LAR
4.2.9 O instalaţie de stocare lichide - ce face obiectul acestui capitol - este definită ca fiind ansamblul
tuturor stocatoarelor de lichide (care pot fi stocatoare izolate sub vid sau stocatoare cu fund plat) şi alte
echipamente, precum pompe, echipamente de încarcare, vaporizatoare de presurizare, comenzi şi alte
echipamente auxiliare, necesare la prelevarea produsului din stocator în conducte sau pentru a transfera
lichid din sau în cisterne şi include şi zona de transfer lichide în/din cisterne.
4.2.11 Acest capitol tratează instalaţiile de stocare în locaţii de producţie, unde instalaţia de stocare este
conectată la ASU şi capacitatea rezervoarelor individuale este mai mare de 125.000 litri. În cazul
rezervoarelor de capacitate mai mică de 125.000 litri, este decizia individuală a companiilor sau
13
NP-GT-01
proprietarilor de sisteme de stocare, dacă utilizează prevederile din prezentul capitol sau folosesc ca
referinţă prevederile de la cap. 7 “Depozite pentru gaze lichefiate LOX,LIN,LAR amplasate la unităţile
utilizatorilor”.
4.2.12 Proprietăţile oxigenului, azotului şi argonului lichefiate generează următoarele riscuri (care sunt
prezentate în cap. 3 din prezentele norme), ce impun măsuri speciale de protecţie:
- arsuri criogenice
- apariţia atmosferei sub sau supra oxigenată
- reacţia oxigenului în contact cu uleiuri, grasimi, materiale combustibile, substante organice pentru
degresare şi altele
- fragilitatea materialelor
- apariţia norilor de vapori
4.2.13 Instalaţia de depozitare trebuie să fie amenajată în aer liber, şi poatefi amplasată :
- în exterior, lângă pereţii fabricilor de separare a aerului, pentru o capacitate totală a depozitului de
cel mult 1.000 tone pentru oricare din produsele de separare ( LOX + LIN + LAR). În dreptul depozitului
pereţii pot dispune de deschideri (uşi, ferestre);
- pe platforme separate, pentru o capacitate totală a depozitului mai mare de 1.000 tone, la
distanţe stabilite prin proiect.
În cazul oxigenului, pardoseala pe care sunt instalate echipamentele şi o zonă cu o rază minimă de 1 m de
la racordurile furtunurilor va fi din beton sau din orice alt material adecvat, ne-inflamabil şi fără pori.
4.2.14 Fundaţia rezervorului va fi dimensionată pentru a susţine în condiţii de siguranţă, greutatea
rezervorului, a conţinutului acestuia şi a oricăror altor sarcini posibile aplicate de seism, vânt, zăpadă etc.
Panta fundaţiei va fi de aşa natură încât să permită scurgerea normală a apelor de suprafaţă
4.2.15 Fixarea cu buloane fundaţie a rezervoarelor se va face cu respectarea prevederilor din Codul de
proiectare seismică indicativ P 100 –1/ 2004.Se pot utiliza buloane înglobate în beton sau ancore cu fixare
adezivă.
4.2.16 Operaţia de admisie sau evacuare din/întro auto-cisternă sau vagon-cisternă, va fi în aer liber, într-o
zonă special amenajată (“zona de transfer a lichidului”) , şi nu într-o locaţie închisă care nu permite
scurgerile de lichid sau vapori. Cisternele trebuie să acceseze uşor instalaţia în orice moment (intrare,
ieşire). Se vor amenaja borduri sau bariere pentru a preveni posibilele distrugeri a instalaţiei, cauzate de
cisterne sau alte vehicule.
4.2.17 Personalul de deservire va avea libertate suficientă de mişcare între cisternă şi comenzile de pe
instalaţie.
4.2.18 Pardoseala în zona de transfer (2.5 m in vedere plana din toate punctele în care e posibilă scurgerea
în timpul alimentarii) pentru alimentarea cu oxigen va fi din beton sau din orice alt material anorganic,
neinflamabil acceptat pentru utilizare cu oxigen lichid. Asfaltul, gudronul sau alte substanţe pe bază de
hidrocarburi reprezintă pericol şi nu vor fi utilizate (saturate cu oxigen lichid, poate fi declanşată o
explozie, de ex. de obiecte căzute sau de fricţiunea cauciucurilor)
Aspecte similare se vor lua în calcul şi la punctele de alimentare cu azot, deoarece aerul poate condensa pe
exteriorul furtunelor de alimentare; aerul lichid (îmbogăţit în oxigen) având propietăţi puternic oxidante.
Materialele din care este făcut rostul de dilatare vor fi adecvate pentru utilizarea la oxigen lichid. Se va
evita acumularea de apă.
Deoarece nici un material de rost de dilatare nu este total compatibil cu oxigenul, se va evita amplasarea
de rosturi de dilatare la mai puţin de 1 m de punctele de racord a furtunurilor.
4.2.19 Zona de transfer va fi amenajată astfel încât, în caz de scurgere, lichidul să fie direcţionat spre un
bazin de acumulare, la distanţă de zonele vulnerabile sau va fi prevăzută cu un şanţ umplut cu pietris
neporos pentru a permite evaporarea.
Cerinţe generale
4.3.1 Construcţiile pentru fabricile de separare aer pot fi amplasate independent, la distanţe normate,
sau compartimentate, faţă de alte construcţii sau instalaţii, iar porţiunile de construcţie alipite, ori
14
NP-GT-01
înglobate vor fi separate de restul construcţiei, prin elemente de compartimentare conform art. 4.2.6 din
prezentele norme şi „Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor indicativ P 118“.
4.3.2 La amplasarea fabricilor de separare se vor avea în vedere:
riscurile potenţiale în exteriorul locaţiei pentru proprietăţile şi populaţiile învecinate
(spaţiul de protecţie – conform art.2.2.2.)
securitatea fabricii (distanţa de securitate conform art.2.2.1)
4.3.3 Nu este permisă extinderea spaţiului de protecţie peste proprietăţile învecinate sau peste căile
publice de circulaţie. Spaţiul de protecţie poate fi limitat pe cel mult două laturi, dacă pe partea adiacentă
se realizează pereţi de protecţie de cel puţin 2 m înălţime, fără deschideri şi confecţionaţi din materiale
incombustibile. O latură poate fi şi un perete de clădire, care în zona de protecţie este lipsit de deschideri
Aceştia nu trebuie dimensionaţi la solicitările în caz de explozie.
4.3.4 Pentru asigurarea condiţiilor de acces, intervenţie şi salvare în caz de incendiu, trebuie prevăzute
căi de circulaţie (drumuri) necesare funcţional, pentru accesul mijloacelor de transport,al utilajelor şi
autospecialelor de intervenţie ale pompierilor.
4.3.5 Fabricile de separare trebuie protejate faţă de intervenţiile unor persoane neautorizate. Acest
lucru trebuie indicat prin plăci avertizoare sau prin realizarea unei împrejmuiri.
Priza de aer
4.3.6 Instalaţiile de separare a aerului se vor amplasa pe cât este posibil în zone nepoluate în care
compoziţia aerului atmosferic este corespunzătoare cerinţelor minim necesare precizate de furnizorul
instalaţiei.
Impurităţile din aerul atmosferic, în special hidrocarburile, au un efect direct asupra operării în siguranţă a
unei fabrici de separare a aerului.
Fabrica de separare a aerului este de regulă amplasată într-o zonă industrială şi astfel se poate pleca de la
prezumţia existenţei în aer a unor impurităţi rezultate din funcţionarea unităţilor industriale şi/sau chimice.
4.3.7 La amplasarea fabricilor în cadrul complexelor industriale, în funcţie de calitatea aerului prelucrat,
se pot prevedea atât prize locale cât şi prize la distantă.
Necesitatea, numărul şi amplasarea prizelor de aer la distanţă se determină de către proiectant pe baza unor
studii de dispersie a noxelor pentru platformele industriale existente şi pe baze statistice-probabilistice
pentru platformele industriale noi.
4.3.8 Limitele maxime admis de impurităţi pentru aerul atmosferic trebuie să corespundă cerinţelor impuse
de furnizorul instalaţiei.
4.3.9 În locţiile în care aerul prelucrat este posibil să depăşească conţinutul admis de impurităţi, se va avea
în vedere efectuarea analizei compoziţiei aerului.
Analizele vor avea în vedere determinarea, cu precădere, a conţinutului de hidrocarburi care pot fi continui
sau periodice.
Tipul şi frecvenţa metodei de analiză vor fi determinate în mod particular pentru fiecare fabrică, avându-
se în vedere tipul instalaţiei (dotările privind reţinerea impurităţilor) şi mediul în care va funcţiona.
Fabricile de separare a aerului, amplasate în locuri unde există acest pericol şi unde funcţionarea nu este
asistată sau este automată, trebuie să cuprindă o funcţie de control a sistemului pentru a opri ASU atunci
când nivelul de contaminare este ridicat.
4.3.10 Instalaţia va fi amplasată astfel încât să se reducă la maxim riscurile pentru personal, populaţia
locală şi bunuri. Se va analiza localizarea proceselor cu potenţial de risc din vecinătate, care ar putea pune
în pericol integritatea instalaţiei de depozitare.
4.3.11 Se va lua în considerare asigurarea unui mod eficient de deviere a oricăror scurgeri de gaze
lichefiate către zona cu cel mai mare grad de siguranţă.
Amenajarea se va face astfel încât să asigure protecţia de scurgeri spre zone vulnerabile, precum structuri
de oţel, fundaţiile altor rezervoare, instalaţia electrică, maşini şi locuri unde se află oameni. Această
protecţie poate fi asigurată de panta terenului, prin borduri, canale înguste sau bariere de dimensiuni
corespunzatoare.
15
NP-GT-01
În situaţia depozitelor de produse lichefiate de mare capacitate la care bordurile sus menţionate nu se pot
realiza, se vor putea amenaja spaţii speciale de colectare a gazelor lichefiate.
4.3.12 La amplasarea unei instalaţii, se va avea în vedere posibilitatea deplasării norilor de vapori, rezultaţi
din scurgeri sau purjări, care pot prezenta riscuri (vizibilitate scăzută, creştere sau scădere a cantităţii de
oxigen din atmosferă). Se vor lua în calcul direcţia predominantă a vântului, topografia
locului,construcţiile din vecinatate şi existenţa unor drumuri publice , în relaţie cu instalaţia. Modelarea
dispersiei poate fi un ajutor util în determinarea locaţiei optime a sistemelor de stocatoare.
4.3.13 Nu este permisă extinderea spaţiului de protecţie peste proprietăţile învecinate sau peste căile
publice de circulaţie. Spaţiul de protecţie poate fi limitat pe cel mult două laturi, dacă pe partea adiacentă
se realizează pereţi de protecţie de cel puţin 3 m înălţime, fără deschideri şi confecţionaţi din materiale
incombustibile şi având rezistenţa la foc de 2h (RF 120 minute) .
4.3.14 Locul de amplasare se va alege astfel încât să se evite avarierea instalaţiei ca urmare a cablurilor
electrice de deasupra sau din apropiere. Toate părţile instalaţiei vor fi împământate corect şi protejate
contra fulgerelor, conform Normativului privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului I 20 –
2000.
4.3.15 Depozitele pentru gaze lichefiate trebuie amplasate astfel încât să existe spaţiul necesar de acces al
autocisternelor ce fac aprovizionarea, precum şi asigurarea căilor de acces şi intervenţie în caz de incendiu.
Distanţe de amplasare
Fabrici
4.3.16 Distanţele de securitate, minime recomandate, (definite conform art.2.2.1) dintre clădirile din
componenţa ASU (a se vedea art. 4.1.3, şi art. 4.1.4 ) sau a utilajelor aferente amplasate în aer liber –
altele decât rezervoarele de depozitare lichide criogenice sau rezervoarele pentru oxigen gaz - şi
construcţii din incinta societăţii, sunt prezentate în tabelul 4.3.16
Tabel 4.3.16
Distanţe de securitate, dintre clădirile fabricii sau a utilajelor aferente acesteia
amplasate în aer liber şi construcţii vecine
Gradul de rezistenţă la foc Distanţe minime de securitate (m) faţă de construcţii industriale
al construcţiei din cadrul din incinta societăţii având gradul de rezistenţă la foc
fabricii de oxigen I-II III IV-V
I-II 3 4 5
III 4 5 6
IV-V 5 6 7
Note:
1. Distanţele se consideră de la pereţii exteriori ai clădirii din componenţa ASU la elementul de
construcţie cel mai apropiat al obiectivului învecinat şi se măsoară în metri.
2. Pentru clădiri de producţie şi/sau de depozitare, din vecinătatea ASU, încadrate în categoria A
sau B pericol de incendiu, distanţele de securitate din tabel se majorează cu 50%.
3.Distanţele de securitate între utilajele amplasate în aer liber - şi instalaţii sau amenajări
învecinate din incinta societăţii, vor fi conform tabel 4.3.16 – utilajele amplasate în aer liber fiind
asimilate unei instalaţii de depozitare amplasate în încăpere de grad de rezistenţă la foc IV-V.
4.Distanţa de siguranţă pentru utilajele amplasate în aer liber se măsoară de la proiecţia verticală
a utilajului . În cazul unei grupe de rezervoare, distanţa de siguranţă se măsoară de la rezervorul instalat
la marginea grupei..
5.Aceste distanţe pot fi înlocuite de un perete de minim 3 metri înălţime confecţionat din materiale
incombustibile având rezistenţa la foc - RF 90 minute şi o lungime orizontala a coronamentului de circa
5m
4.3.17 Distanţele de protecţie, minime recomandate, (definite conform art. art.2.2.3)
16
NP-GT-01
dintre clădirile din componenţa ASU (a se vedea art. 4.1.3, şi art. 4.1.4 ) sau a utilajelor aferente
amplasate în aer liber – altele decât rezervoarele de depozitare lichide criogenice sau rezervoarele pentru
oxigen gaz şi vecinătăţi sunt prezentate în tabelul 4.3.
Tabel 4.3.17
Distanţele de protecţie dintre clădirile fabricii sau a utilajelor aferente acesteia amplasate în aer
liber şi vecinătăţi
Nr. crt. Vecinătatea faţă de care se determină distanţa Distanţa recomandată, m
1 Clădiri de locuit 10
2 Clădiri publice (pentru administraţie, comerţ, sănătate, 15
cultură, sport, turism, construcţii de agrement etc).
3 Limita de proprietate 5
4 Instalaţii, clădiri de producţie amenajări din afara 8
teritoriului agentului economic
5 Clădiri social administrative din cadrul incintei proprii 8
a agentului economic
6 Căi de circulaţie publice (străzi, drumuri) - distanţa se 8
măsoară de la marginea părţii carosabile
7 Căi ferate,linii de tramvai şi troleibuz (măsurarea se 9,5
face de la vehicol)
Conform prevederilor normativelor
8 Instalaţii electrice( posturi TRAFO,etc..),linii aeriene
de specialitate (NTE 003/04, PE
de energie electrică,reţele de cabluri elec
101A/85, NTE 007/08, PE 106/99)
Note:
1.Distanţele se consideră de la pereţii exteriori ai clădirii din componenţa ASU sau de la
utilajele tehnologice aferente acesteia la elementul de construcţie cel mai apropiat al obiectivului
învecinat şi se măsoară în metri.
2.Distanţa pentru utilajele amplasate în aer liber se măsoară de la proiecţia verticală a
utilajului. În cazul unei grupe de rezervoare, distanţa de siguranţă se măsoară de la rezervorul instalat
la marginea grupei.
3.Aceste distanţe pot fi înlocuite de un perete de minim 3 metri înălţime confecţionat din
materiale incombustibile având rezistenţa la foc - RF 90 minute şi o lungime orizontala a
coronamentului de circa 5m
Priza de aer
4.3.18 Distanţa care trebuie păstrată între priza de aer a compresorului şi orice potenţială sursă de
impurificare depinde de capacitatea fabricii de a îndepărta impurităţile pentru evitarea nivelurilor
periculoase de impurităţi din cadrul ASU, precum şi de viteza vântului şi alte condiţii meteorologice care
pot afecta diluarea şi dispersarea impurităţilor.
Orientativ, se indică mai jos distanţele recomandate de la priza de aer a fabricii până la anumite surse de
impurificare :
- fabrici de carbură de calciu (carbid) - 500m
- haldele de zgură ale uzinelor metalurgice şi fabricilor de carbid - 500m
- baterii de cocsificare - 500m
- fabrici de acetilenă - 300m
- fabrici de sinteză a amoniacului, acid azotic, compuşi cu sulf,
compuşi organici - 300m
- fabricile cu foc deschis (furnale, oţelării electrice, laminoare,
turnătorii de profile de oţel, etc. - 200m
- fabricile de tăiere şi sudură în masă a metalelor - 100m
17
NP-GT-01
Distante de potecţie
4.3.19 Distanţele de protecţie, minime recomandate, (definite conform art. art.2.2.3) dintre instalaţiile
de depozitare gaze lichefiate, din incinta ASU, amenajate în aer liber şi vecinătăţi sunt prezentate în
tabelul 4.3.19
Tabel 4.3.19
Distanţe de protecţie între rezervoarele de depozitare lichide criogenice amenajate
în aer liber şi construcţii vecine
Distanţa
Capacitatea rezervorului
Nr recomandată (m)
de gaze lichefiate din Vecinătatea faţă de care se determină distanţa
crt Rezervor Rezervor
cadrul depozitului, litri
LOX LIN,LAR
Între 125.000 - 400.000 10 5
1 Clădiri de locuit
Peste 400.000 20 15
Între 125.000 - 400.000 Clădiri publice (pentru administraţie, comerţ, 15 6
2 sănătate, cultură, sport, turism, construcţii de
Peste 400.000 agrement etc). 30 20
Între 125.000 - 400.000 Căi de circulaţie publice (străzi, drumuri), 10 5
3 distanţa se măsoară de la marginea părţii
Peste 400.000 20 15
carosabile
Între 125.000 - 400.000 Căi ferate,linii de tramvai şi troleibuz, 12 7
4
Peste 400.000 măsurarea se face de la vehicol 25 15
Între 125.000 - 250.000 - Sectoare continue (fără îmbinări demontabile) 8 1,5
5 Între 250.000 - 400.000 de conducte, care conţin gaze sau lichide 10 3
Peste 400.000 inflamabile. 10 5
Între 125.000 - 250.000 - Parcări (altele decât pentru vehicule autorizate) 8 4
Între 250.000 - 400.000 - Locuri unde este permis focul deschis, fumatul 10 5
Între 400.000-2.000.000 sau surse de aprindere. 15 10
6 - Instalatii de distribuţie, din butelii sau cadre de
Între 2.000.000-
butelii, gaze neinflamabile 20 15
5.000.000
Peste 5.000.000 20 15
Între 125.000 - 250.000 - Limita de proprietate 8 4
- Cămine pentru canalizări, canale şi şanţuri de
Între 250.000 - 400.000 scurgere pentru ape de suprafaţă deschideri 10 5
Între 400.000- pentru acces în subsoluri
7 2.000.000 - Clădiri de producţie* şi depozite 15 10
Între 2.000.000- - Sectoare de conducte, care conţin gaze sau
lichide inflamabile, cu îmbinări demontabile, 20 15
5.000.000 supape, ventile
Peste 5.000.000 20 15
Între 125.000 - 250.000- Clădiri social administrative din cadrul 10 4
incintei proprii a agentului economic,
Între 250.000 - 400.000 10 5
- Priză de aspiraţie compresor/ ventilator
8 Între 400.000-2.000.000 - Depozite de lichide inflamabile şi/sau gaz 15 10
Între 2.000.000- petrolier lichefiat ** 20 15
5.000.000
Peste 5.000.000 20 15
Conform normative de
Instalaţii electrice( posturi TRAFO, etc), linii
specialitate (NTE
9 Indiferent de capacitate aeriene de energie electrică, reţele de cabluri
003/04, PE 101A/85
electrice
NTE 007/08, PE106/99)
* Distanţa de la rezervoarele de produse lichefiate la clădirile fabricii de separare se stabileşte prin
proiect.
18
NP-GT-01
** Distaţele de protecţie se vor stabili conform normativelor pentru lichide combustibile sau GPL dar
nu vor fi mai mici decât cele din tabelul 4.3.19
Note:
1. Distanţa (exprimată în metri), pentru instalaţiile de depozitare amenajate în aer liber se măsoară
de la proiecţia verticală a rezervorului sau de la orice punct a instalaţiei , unde pot aparea scurgeri în
timpul operării normale, precum puncte de umplere şi dispozitive de depresurizare. În cazul unei grupe de
rezervoare, distanţa de siguranţă se măsoară de la rezervorul instalat la marginea grupei.
2. În cazul instalaţiilor de depozitare amplasate în încăperi distanţele de protecţie se pot reduce cu
50%. Distanţa de protecţie poate fi înlocuită pe cel mult două laturi cu pereţii încăperii de depozitare,
dacă în zona de protecţie aceştia sunt confecţionaţi din materiale incombustibile şi sunt lipsiţi de
deschideri.
4.3.20 Distanţele de protecţie, minime recomandate, (definite conform art. art.2.2.3) între rezervoarele
de depozitare oxigen gaz , din incinta ASU, amplasate în aer liber şi vecinătăţi sunt prezentate mai jos în
tabelul 4.3.20
Tabel 4.3.20
Distanţe de protecţie între rezervoarele de oxigen gaz amplasate în aer liber şi construcţii vecine
Distanţa recomandată măsurată în metri
Rez. cu presiunea peste 65 bar Rez. cu presiunea până la 65 bar
Nr Vecinătatea faţă de care şi produsul P (bar)x V (mc) şi produsul P (bar)x V (mc)
crt se determină distanţa PxV PxV PxV PxV PxV PxV PxV PxV
88÷ 641÷ 8001÷ Peste 275÷ 2001- 25001÷ Peste
640 8000 32000 32000 2000 25000 100000 100000
1 Clădiri de locuit
8 10 12 15 8 10 12 15
Clădiri publice (pentru sănătate,
3 10 15 25 30 10 15 25 30
administraţie, comerţ, sport, etc).
Căi de circulaţie publice - străzi,
4 drumuri, (distanţa se măsoară de 6 8 10 12 6 8 10 12
la marginea părţii carosabile)
Căi de circulaţie publice -căi
5 ferate,linii de tramvai şi troleibuz 7,5 9,5 11,5 15 7,5 9,5 11,5 15
(măsurarea se face de la vehicol)
Căi din incinta societăţii:
6 3 4 5 7 3 4 5 7
-drumuri*
Căi din incinta societăţii:
7 5 7 9 12 5 7 9 12
-linii de cale ferată*
- Limita de proprietate
- Cămine pentru canalizări,
canale şi şanţuri de scurgere ape
9 de suprafaţă deschideri pentru 5 5 6 7 5 5 6 7
acces în subsoluri
- Locuri unde este permis focul
deschis şi/sau fumatul
- Clădiri de producţie şi depozite
10 5 5 7 8 5 6 7 8
având gr. rez. la foc I-II
11 6 7 8 9 6 7 8 9
având gr. rez. la foc III
12 7,5 8 9 10 7,5 8 9 10
având gr. rez. la foc IV-V
- Clădiri social administrative
13 din cadrul incintei proprii a
agentului
3 economic, 8 8 10 10 8 8 10 10
-Depozite de lichide inflamabile
19
NP-GT-01
şi/sau gaz petrolier lichefiat **
Instalaţii electrice( posturi

TRAFO, etc), linii aeriene de Conform normative de specialitate (NTE 003/04, PE 101A/85
14
energie electrică, reţele de NTE 007/08, PE106/99)
cabluri electrice
Distanţele minime de la drumurile şi căile ferate din incinta societăţii legate de fabricarea,
colectarea, depozitarea şi distribuţia produselor de la separarea aerului, se stabilesc conform necesităţilor
tehnologice.
** Distaţele de protecţie se vor stabili conform normativelor pentru lichide combustibile sau GPL dar
nu vor fi mai mici decât cele din tabelul 7.3.8.
Note:
1.Pentru rezervoarele de azot, argon distanţele din tabelul 4.3.20 se pot reduce cu 50 %.
2.Distanţa (exprimată în metri), se măsoară de la proiecţia verticală a rezervorului. În cazul
unei grupe de rezervoare, distanţa de siguranţă se măsoară de la rezervorul instalat la marginea grupei.
3.Distanţa de protecţie poate fi înlocuită pe cel mult două laturi de către pereţi de protecţie de
minim 3 m înălţime fără deschideri şi confecţionaţi din materiale incombustibile. O latură poate fi şi un
perete al clădirii învecinate care în zona de protecţie este lipsit de deschideri.
4.Pentru rezervoarele amplasate în clădiri, se vor respecta distanţele prevăzute pentru
4.4 Utilaje, echipamente, conducte, montaj
Consideraţii generale
4.4.1 Utilajele, componentele şi dotările trebuie să asigure, din punct de vedere al materialului, al dimensionarii al
alcătuirii constructive, funcţionarea în condiţii de securitate a instalaţiilor şi anume trebuie să corespundă
solicitărilor mecanice, chimice şi termice care pot să apară în timpul exploatării. Aceste cerinţe sunt
îndeplinite dacă:
- pentru pompe şi compresoare sunt respectate condiţiile pentru introducerea pe piaţă a maşinilor
industriale conform HG.119/2004(care transpune directiva 98/37/CE);
- pentru recipienţii sub presiune, conductele sub presiune şi accesoriile acestora, din instalaţiile de
îmbuteliere, sunt respectate prevederile HG 584/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă
a echipamentelor sub presiune, care transpune Directiva Europeană PED 97/23/EC.
- utilajele care sunt amplasate într-o zonă cu atmosferă potenţial explozivă, respectă corespund HG
752/2004 – privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor protectoare
destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive.
4.4.2 Instalaţiile vor fi proiectate, realizate şi instalate în conformitate cu coduri recunoscute referitoare
la rezervoare, conducte şi clădiri, (inclusiv calcularea sarcinii date de presiunea vântului şi sarcini
seismice, dacă este necesar) cu respectarea prevederilor specifice din prezentele norme şi vor corespunde
specificaţiilor producătorului echipamentului.
4.4.3 Montarea şi instalarea, autorizarea funcţionării, exploatarea, verificarea tehnică periodică şi
repararea recipientelor sub presiune (fixe sau transportabile) a conductelor sub presiune şi a dispozitivelor
de siguranţă se vor efectua cu respectarea prevederilor din Prescripţiile Tehnice ISCIR aplicabile.
4.4.4 Instalaţiile sub presiune, componentele şi echipamentele acestora, inclusiv totalitatea racordurilor
demontabile şi nedemontabile trebuie să fie astfel realizate încât în condiţiile de exploatare prevăzute şi la
presiunea de funcţionare admisă să fie şi să rămână tehnic etanşe.
4.4.5 Toate echipamentele sau suprafeţele care pot intra în contact cu oxigenul în stare lichidă sau
gazoasă sau cu amestecuri de gaze oxidante, cu un indice de oxigen de 22% (vezi SREN 720-2/2003 sau
SREN ISO 10156-2:2006/AC2006), chiar şi numai temporar sau întâmplător, trebuie să fie degresate şi să
fie marcate :“Oxigen”.
Montaj utilaje şi echipamente
20
NP-GT-01
4.4.6 Amplasarea utilajelor în cadrul ASU se face respectându-se următoarele principii:
- utilaje tehnologice statice,( coldbox, scrubere de răcire,scrubere de purificare, baterii de
purificare cu site moleculare,recipiente,filtre de aer etc.), se monteză – de regulă – pe platforme, în aer
liber, montarea în spaţii acoperite (tip şopron sau clădiri închise) făcându-se numai la cererea expresă a
furnizorului de utilaje.
Celelalte utilaje tehnologice (compresoare de aer şi gaze, maşini de expansiune, pompe de apă, pompe şi
evaporatoare pentru gazeificarea la cald a produselor lichefiate etc) se montează, de regulă, în hala de
fabricaţie sau în alte clădiri închise şi prevăzute cu încălzire, atunci când aceasta este cerută expres de
furnizorul de utilaje.
4.4.7 În hala maşinilor şi utilajelor fabricilor mai pot fi amplasate:
a) rezervoarele pentru produse gazoase de la separarea aerului din pânză cauciucată, cu capacitate
totală de cel mult 100mc
b) rezervoarele metalice de gaze (umede şi uscate) cu capacitate totală de cel mult 100mc
c) colectoarele de distribuţie pentru aer şi produse de separare a acestuia cu presiune de maximum
200 bar, cu posibilităţi de racordare a maximum 10 butelii cu capacitate de 40 l . În locul colectoarelor, pot
fi prevăzute dulapuri metalice, care pot adăposti 10 butelii pline cu capacitatea de 40 l sau recipiente cu
presiunea de 65-200 bar, la care valoarea produsului P.V. nu va depăşi 80.
În cazul buteliilor sau recipientelor cu oxigen, se va ţine seama şi de prevederile din Prescripţiile
tehnice C5:
d) rezervoarele de depozitare a produselor lichefiate de separare a aerului, cu capacitate totală de
cel mult 8 tone pentru oxigen şi 3 tone pentru alte produse de separare a aerului:
e) vase Dewar portabile, în număr de cel mult 10 vase pline pentru fiecare bloc de separare a
aerului, din care cel mult 4 vase pentru alte produse de separare a aerului decât oxigenul;
f) instalaţiile de reglare a presiunii pentru aer şi produsele de separare ale acestuia.
g) Conductele de evacuare a produselor gazoase de separare a aerului din utilajele menţionate mai
sus, cu excepţia vaselor Dewar, vor fi scoase în exterior.
4.4.8 Rezervoarele de gaze din pânză cauciucată sau mase plastice, ce conţin produse de separare a
aerului, cu capacitatea totală de la 100 până la 1000mc se vor dispune într-o încăpere separată – hala
rezervoarelor de gaze.
Este interzisă realizarea halelor de rezervoare de gaze cu rezervoare din pânză cauciucată sau
mase plastice cu capacitate totală mai mare de 1000 mc
4.4.9 Hala rezervoarelor de gaze pentru oxigen trebuie să fie separată de alte încăperi prin pereţi
despărţitori incombustibili , impermeabili la praf şi gaze. Se admite realizarea unei ieşiri din hala
rezervoarelor de gaze, direct în hala maşinilor sau în hala utilajelor de separare a aerului.
4.4.10 Rezervoarele de depozitare a produselor lichefiate de la separarea aerului cu capacitatea totală de
peste 8 tone pentru oxigen şi de 3 tone pentru alte produse de la separarea aerului se dispun în încăperi
separate sau în exterior lângă pereţii halelor, în conformitate cu condiţiile din cap. 4.3 al prezentelor
instrucţiuni.
4.4.11 Rezervoarele, pompele şi evaporatoarele aferente gazeificatoarelor cu funcţionare la cald sau
atmosferice se instalează conform prevederilor de la cap. 4. 3.
4.4.12 Gazeificatoarele, care funcţionează la cald sau la rece, pot fi racordate la recipiente (rezervoare)
de depozitare a produsului gazos, sub presiune. Pe conducta de legătură între gazeificator şi recipientul
de depozitare sub presiune, trebuie să fie montate: o supapă de siguranţă reglată la presiunea de regim
maxim admisibilă, un manometru şi un dispozitiv automat de supraveghere şi alarmare a temperaturii
gazului la ieşirea din evaporator.
La ieşirea gazului din rezervoarele de depozitare sub presiune şi în apropierea locurilor de
consum, când acesta sunt alimentate prin conducte mai lungi de 10m, trebuie să se prevadă câte un organ
de închidere. De la caz la caz, urmează a se stabili necesitatea manevrării de la distanţă a acestor organe
de închidere în condiţii de siguranţă.
4.4.13 În încăperile maşinilor şi aparatelor din secţiile de rectificare a concentratului de kripton, se pot
amplasa gazometre uscate conform precizărilor de la cap.3.
21
NP-GT-01
Nu se admite amplasarea gazometrelor uscate pentru oxigen deasupra utilajului tehnologic,
precum şi la o distanţă mai mică de 3m de utilaje.
4.4.14 În toate cazurile în care gazometrele sau echipamentele cu produse de la separarea aerului se
amplasează în clădiri, evacuarea acestora, prin închizătoare hidraulice sau prin alte dipozitive de
siguranţă, se va face numai în exterior la minimum 1m deasupra acoperişului clădiilor
Evacuarea produselor de separare a aerului din gazometrele amplasate în afara clădirii se face prin
închizătore hidraulice şi dispozitive de siguranţă, fără ca ţeava de evacuare a gazelor să depăşească
înălţimea clopotului gazometrului.
4.4.15 În scopul protejării personalului de deservire în caz de incendii, turbocompresoarele,
turbosuflantele şi compresoarele cu pistoane uscate (fără ungere) pentru oxigen trebuie să fie protejate cu
ecrane de protecţie.
Ecranele de protecţie trebuie să fie astfel dimensionate încât să protejeze operatorii şi trebuie să fie
astfel realizate încât în cazul unei incendieri să reziste flăcărilor până când aceştia s-au refugiat în
siguranţă.
Turbocompresoarele şi compresoarele cu pistoane uscate trebuie să fie astfel construite şi echipate
încât accesul în zona dintre compresor şi ecranul de protecţie în timpul funcţionării cu oxigen al
compresorului şi cât timp acesta se găseşte la o suprapresiune de oxigen mai mare de 1 bar să nu fie
necesară.
Cerinţa privind dimensionarea ecranului de protecţie este îndeplinită, dacă între componentele
compresorului care ar putea fi o sursă de incendiu şi operatori nu există un contact vizual.
În general ecranarea trebuie să aibe aceiaşi înălţime ca şi acele componente ale maşinii (înălţime
deasupra nivelului circulabil), dar cel puţin de 2,0 m. Trebuie însă să fie analizate şi avute în vedere
eventuale măsuri speciale de protecţie a operatorilor care se pot afla pe podeste de deservire suraterane sau
în cabinele podurilor rulante din hala compresoarelor ( pentru detalieri se vor consulta IGC DOC 10/09 şi
DOC 27/01)
Cerinţa privind dimensionarea ecranului de protecţie este îndeplinită dacă acesta este executat din
beton, este zidit, este format din table de oţel cu izolaţie între ele din vată de sticlă, minerală sau plăci
antifoc sau este realizat din plăci necombustibile armate cu oţel în exterior.
4.4.16 În sala maşinilor, se pot monta dispozitive electrice de distribuţie şi pornire de joasă şi înaltă
tensiune, cu respectarea prevederilor de la cap. 5.
4.4.17 La amplasarea utilajelor tehnologice în cadrul fabricilor se vor respecta următoarele cerinţe:
- distanţele între părţile marginale (proeminente) ale utilajelor şi pereţii încăperilor, în cazul în
care este necesar accesul personalului de exploatare în aceste zone, vor fi de cel puţin 0,8m;
- distanţele apărătoarelor de protecţie pentru părţile în mişcare a utilajelor până la pereţi trebuie să
fie de cel puţin 0,8m
- în cazul utilajelor ce au părţi (subansamble) demontabile în direcţie orizontală (ca de ex.
pistoane cu tijă, fascicule tubulare pentru schimbătoare de căldură etc.), distanţele între acestea în poziţie
demontată şi pereţii clădirii trebuie să fie de cel puţin 0,5m;
- lăţimea trecerii principale în lungul frontului utilajelor, necesită pentru utilizarea instalaţiilor de
ridicat şi transport (poduri rulante, macarale etc.), se va stabili în funcţie de gabaritul elementelor de
transport, însă va fi de cel puţin 1,5m
- cârligul instalaţiilor de ridicat şi transportat trebuie să aibă acces la toare utilajele demontabile;
de la caz la caz, se va stabili necesitatea prevederii de platforme şi spaţii de aşezare ale elementelor de
utilaj demontate;
- înălţimea încăperilor se va determina în funcţie de poziţia limită a pistoanelor, la scoaterea lor
din cilindrii compresoarelor verticale, de înalţimea utilajului cel mai înalt, precum şi de înalţimea
cârligului, care este indicată de furnizorul instalaţiei de ridicat şi transportat;
- toate părţile în mişcare ale utilajelor care prezintă pericol pentru personalul de deservire vor
fi protejate conform prevederilor din normele de tehnică a securităţii şi protecţie a muncii
Conducte pentru oxigen
4.4.18 Proiectarea, execuţia şi instalarea, inspecţia şi încercarea conductelor pentru oxigen, se va face cu
respectarea prevederilor din coduri recunoscute referitoare la conducte sub presiune (ca de exemplu “SR
22
NP-GT-01
EN 13.480-1÷8 – Conducte industriale metalice“), PT ISCIR C 6 şi prevederilor specifice din prezentul
capitol.
4.4.19 Conductele inclusiv componentele lor de echipare şi îmbinările lor trebuie să fie adecvate atât ca tip
constructiv cât şi ca material pentru oxigen, precum şi pentru presiunile şi temperaturile de funcţionare.
Materiale de etanşare anorganice care nu ard în oxigen pot fi utilizate fără restricţie. Materialele de
etanşare metalice pentru instalaţii şi componente de instalaţii în contact cu oxigenul trebuie alese în
conformitate prevederile normelor europene specifice.
Materiale adecvate pentru conducte, în baza rezultatelor cercetărilor cunoscute până în prezent sunt
materialele metalice cupru şi aliaje de cupru cu un conţinut în cupru de minim 55% precum şi oţelurile
inoxidabile austenitice Cr-Ni cu un conţinut de crom şi nichel împreună de minim 22% greutate.
Aluminiu şi aliaje de aluminiu pot fi utilizate până la o temperatură de max. 80oC şi la o presiune de lucru
de până la 64 bar ca materiale pentru conducte de oxigen gazos. Aluminiul şi aliajele sale pot fi utilizate şi
pentru conductele de oxigen lichefiat. Conductele din oţel nealiat şi oţel slab – aliat, pot fi utilizate cu
anumite restricţii.
4.4.20 În conductele care servesc la transportul oxigenului gazos secţiunea ţevilor din pentru presiuni de
lucru mai mari de 1 bar trebuie astfel aleasă încât viteza de curgere admisă din motive de securitate tehnică
să nu fie depăşită.
Pentru determinarea vitezei fluxului se ia în calcul debitul maxim la presiunea de lucru cea mai joasă şi
temperatura maximă.
În tabelul 4.4.20 sunt prezentate orientativ valori maxime ale vitezei admise pentru diferite presiuni şi
materile de confecţie a ţevilor.
Tabel 4.4.20
Viteza maximă recomandată pentru conductele ce transportă oxigen gaz
Viteza oxigenului în ţevi m/s
Ţevi din oţel Ţevi din aluminiu Ţevi din
Presiunea MPa Ţevi din oţel
carbon şi oţel şi aliaje de cupru şi aliaje
inoxidabil
aliat aluminiu cu cupru
0,1MPa < P 1,6 MPa 30 50 50
1,6MPa < P 2,5 MPa 20 30 30
2,5MPa < P 4,0 MPa 15 20 20
4,0MPa < P 6,4 MPa 10 15 15 50
6,4MPa < P 10 MPa 8 10 -
10MPa < P 21 MPa 3 8 -
21MPa < P 40 MPa - - -
Notă:
În locurile de instalare a elementelor de închidere, reglaj şi măsură, pe o lungime de max.
30xDn ale conductei, se admite îngustarea locală a conductei de oxigen. Viteza fluxului de
oxigen în locurile îngustate ale conductelor de oxigen executate din oţel carbon sau inoxidabil
va fi de maxim 60m/s, iar pentru conductele din cupru viteza nu este normată.
4.4.21 În instalaţiile de oxigen conductele care funcţionează la presiuni de peste 1 bar pot fi utilizate
numai dacă s-a efectuat verificarea etanşeităţii.
4.4.22 Operaţiile de sudare ale ţevilor pot fi executate numai de către sudori autorizaţi şi calificaţi.
Ţevi din oţeluri nealiate şi oţeluri slab aliate
4.4.23 Secţiunea ţevilor din oţeluri carbon şi oţeluri slab aliate, care servesc la transportul oxigenului
gazos la presiuni de lucru mai mari de 1 bar trebuie astfel aleasă încât viteza de curgere admisă din
motive de securitate tehnică să nu fie depăşită.
Viteza necritică în cazul unui flux staţionar va fi cea prevăzută în codurile de proiectare specifice, sau cea
recomandată la art 4.4.20. dar în niciun caz nu se vor depăşi următoarele valori:
- pentru presiuni de lucru mai mari de 1 bar, dar nu mai mari de 40 bar: 30m/s
- pentru presiuni de lucru peste 40 bar: 10m/s
23
NP-GT-01
4.4.24 Ţevile din oţeluri nealiate şi oţeluri slab aliate nu pot fi folosite pentru oxigen umed la presiuni
mai mari de 40 bar (oxigenul cu un punct de rouă sub minus 15oC la presiunea de lucru este considerat
uscat).
4.4.25 Ţevile din oţeluri nealiate sau slab aliate pentru transportul oxigenului gazos, pot fi utilizate la
temperaturi de lucru cuprinse între minus 10oC până la 200oC şi presiuni mai mici de 6,4 MPa.
4.4.26 În cazul conductelor la care pot fi antrenate particole de rugină trebuie evitată periclitarea
componentelor montate în amonte (armături de reglare, armături de închidere, dacă lungimea conductei
de oţel este mai mare de 300m) prin montarea de separatoare, sau filtre cu indicarea pierderii de presiune
diferenţială.
Furtunuri
4.4.27 Folosirea furtunurilor cu componente organice, ca parte a unei instalaţii pentru transportul
oxigenului în stare gazoasă, este admisă numai dacă conductele din ţevi nu pot fi utilizate pentru scopul
respectiv sau numai dacă este vorba de o instalare temporară (de exemplu cele de şantier pe durata
lucrărilor de construcţie). Furtunurile trebuie protejate faţă de eventuale deteriorări (deteriorări datorită
efectelor mecanice, termice, sau chimice).
Furtunurile pentru transportul oxigenului, inclusiv racordurile de fixare trebuie să corespundă ca tip
constructiv solicitărilor din timpul funcţionării.
Secţiunea furtunurilor, inclusiv a racordurilor acestora, trebuie să fie astfel aleasă încât să nu fie depăşită
viteza critică a fluxului de gaz.
4.4.28 Furtunurile cu componente organice pot fi utilizate numai la transportul oxigenului gazos. La
presiuni de lucru care depăşesc 30 bar furtunele trebuie verificate de un institut de specialitate recunoscut
de Organizaţia profesională, iar rezultatul verificării trebuie să dovedească că din punct de vedere al
siguranţei tehnice sunt adecvate pentru utilizarea propusă.
Pozarea conductelor
4.4.29 Conductele trebuie astfel pozate încât să fie ferite de vibraţii, deplasări, tensionări sau încălziri.
4.4.30 Conductele care trec prin clădiri trebuie să poată fi închise din exterior într-o poziţie nepericlitată.
4.4.31 Conductele pentru oxigen umed în care apare condens trebuie proiectate cu înclinare în direcţia de
curgere de min. 3 0/00. În cazuri justificate se admite pozarea conductelor de oxigen cu pante mai reduse,
fără pantă sau cu contra pantă. În toate aceste cazuri trebuie prevăzute, în punctele cele mai joase,
separatoare pentru acumularea şi eliminarea condensului format. În cazul amplasării acestor dispozitive în
afara clădirii, acestea trebuie protejate sigur împotriva îngheţului.
4.4.32 Conductele trebuie protejate faţă de coroziunea exterioară.
4.4.33 Se interzice vopsirea interioară a aparatelor, recipientelor, armăturilor şi conductelor care vin în
contact direct cu oxigenul precum şi vopsirea exterioară a conductelor pentru oxigen lichid.
4.4.34 Conductele de transport a oxigenului pot fi pozate în canale împreună cu conductele de transport a
gazelor combustibile numai dacă este asigurată etanşeitatea acestora.
Această cerinţă este îndeplinită dacă conductele:
- sunt îmbinate prin îmbinări nedemontabile de exemplu prin sudare, lipire sau sunt îmbinate cu
flanşe cu garnituri de etanşare, cu garnituri lentilă sau cu garnituri metalice
- sunt îmbinate cu racorduri filetate la care etanşeitatea este asigurată cu materiale de etanşare moi.
Materialul de etanşare nu poate intra în contact nemijlocit cu oxigenul.
Şi-au dovedit eficienţa racordurile filetate conice cu niplu sau cu inel de strângere. Îmbinările cu inele
tăietoare cu diametru exterior mai mare de 22 mm nu sunt recomandabile.
4.4.35 Conductele din materiale necriogenice (nerezistente la temperaturi joase), în cazul în care sunt
alimentate din instalaţii cu oxigen lichid trebuie, prin amenajări speciale, (de exemplu un ventil automat
comandat de temperatură, care la defectarea încălzitorului vaporizatorului întrerupe fluxul de gaz) astfel
protejate încât să nu se producă răciri periculoase.
4.4.36 Conductele pozate subteran trebuie să fie amplasate la o distanţă de siguranţă faţă de cabluri
electrice îngropate. Distanţa de siguranţă este asigurată dacă între conductă şi cablu electric este
menţinută o distanţă de minim 30 cm sau dacă între cablu şi conductă se află componente constructive din
24
NP-GT-01
materiale de construcţii neconducătoare electric sau necombustibile de exemplu peretele exterior al unui
canal de cabluri.
4.4.37 Conductele pentru lichide criogenice, prevăzute la ambele capete cu organe de închidere, trebuie
să fie prevăzute cu supape de siguranţă.
Marcare
4.4.38 Conductele de oxigen precum şi dispozitivele pentru golire, respectiv cele de prelevarea probelor,
trebuie marcate corespunzător pentru oxigen, prin vopsirea în culori convenţionale conform standardelor
în vigoare.
4.4.39 Conductele pentru oxigen gazos pozate în canale se vor vopsi ca şi conductele pozate aparent.
Armături
4.4.40 Corpul şi componentele interioare ale armăturilor precum şi materialele de etanşare ale acestora
trebuie să fie adecvate atât ca tip constructiv cât şi ca material, pentru oxigen, precum şi pentru presiunile
şi temperaturile de funcţionare, pentru evitarea arderii acestora în condiţiile de funcţionare. Condiţiile
tehnice de calitate ale armăturilor vor fi în conformitate cu standardele şi normele interne ale
producătorului. Armăturile vor fi omologate pentru funcţionare cu fluid de lucru OXIGEN. Folosirea
armăturilor neomologate pentru oxigen sau fară certificate de calitate care să ateste acest lucru nu este
permisă.
4.4.41 Pentru armăturile care sunt astfel amplasate sau astfel protejate (ecranate) încât în cazul arderii lor
nu pot fi accidentaţi operatorii, prevederile de la art.4.4.40 nu sunt obligatorii.
Cerinţa privind amplasarea armăturilor este îndeplinită dacă:
- sunt amplasate în afara spaţiului de lucru sau a zonelor de circulaţie şi pot fi acţionate de la
distanţă
- se află în interiorul coldbox -ului
Cerinţa privind protecţia operatorilor este îndeplinită dacă armăturile sunt ecranate sau protejate de
exemplu prin scuturi solide, confecţionate din materiale necombustibile.
Aceste dispozitive de protecţie ale armăturilor trebuie să fie astfel dimensionate, încât să asigure protecţia
operatorilor şi trebuie să fie astfel construite încât în cazul arderii armăturilor să reziste la acţiunea flăcării
până când la nevoie operatorii au evacuat zona periclitată.
4.4.42 În cazul în care în conducte din oţel nealiat sunt montate armături mai mari de DN 200 şi la
presiuni de lucru mai mari de 16 bar, acestea trebuie să fie prevăzute cu dispozitive prin care înaintea
deschiderii armăturii pe ambele părţi ale acesteia este egalizată presiunea astfel încât la deschiderea
armăturilor să nu fie periclitaţi operatorii. Această prevedere nu se aplică ventilelor de siguranţă.
Dispozitivele pentru egalizarea presiunilor sunt de exemplu conductele de ocolire (by pass) a armăturilor,
în care caz însă diametrul acestor conducte de ocolire nu poate depăşi ¼ din diametrul conductei
principale.
4.4.43 Armăturile pentru oxigen lichid şi cele pentru oxigen gazos la temperaturi sub minus 10°C trebuie
să fie confecţionate din materiale adecvate temperaturilor joase la care sunt expuse.
4.4.44 Tijele de acţionare ale armăturilor trebuie să fie asigurate contra deşurubării.
4.4.45 Armăturile pentru oxigen se vor livra şi monta numai degresate.
4.4.46 Supapele de siguranţă pentru oxigen vor satisface pe lângă cerinţele specifice de la art. 4.4.40 şi
cerinţele cuprinse în PT ISCIR C 7 - Cerinţe tehnice privind utilizarea, repararea, verificarea, scoaterea
din uz şi casarea dispozitivelor de siguranţă.
4.4.47 Supapele de siguranţă trebuie să fie prevăzute cu conducte de evacuare care să asigure o evacuare
nepericuloasă a gazului (ex. în conducta de aspiraţie a compresoarelor, deasupra acoperişului etc.)
4.4.48 Supapele de siguranţă care pot îngheţa în timpul funcţionării se vor verifica vizual cel puţin o dată
pe schimb. Supapele de siguranţă îngheţate vor fi dezgheţate cu aer cald.
4.4.49 Conductele de purjare şi cele de depresurizare pentru oxigen trebuie astfel amplasate încât
operatorii să nu fie periclitaţi de jetul de oxigen.
25
NP-GT-01
4.4.50 Dacă prin evacuarea oxigenului într-o încăpere este posibilă creşterea concentraţiei de oxigen şi
prin urmare creşterea pericolului de incendiu şi periclitarea operatorilor, conductele trebuie conduse spre
exterior.
4.5 Instalaţii de automatizare şi controlul fabricaţiei
Functii ale sistemelor instrumentate
4.5.1 Sistemele instrumentate (a se vedea art.2.2.14) sunt necesare pentru a efectua funcţii legate de
siguranţă, precum şi funcţii de control tradiţional al instalaţiilor criogenice de separare a aerului.
Arhitectura sistemului variază de la circuite cu regulatoare pneumatice simple, cu releu electric logic până
la sisteme sofisticate automatizate ce permit pornirea şi oprirea automată, precum şi operaţii
nesupravegheate şi la distanţă bazate pe algoritmi complecşi de control. Sistemele instrumentate se pot
clasifica în funcţie de urmatoarele trei funcţii principale:
- sisteme de siguranţă critică, pentru a preveni o evacuare necontrolata a unor substante toxice sau
periculoase, un incendiu, o explozie sau o eliminare bruscă de energie, sau alt incident neplanificat care ar
putea duce la deces sau răniri foarte grave ale angajaţilor, antreprenorilor sau persoanelor din afara
fabricii, sau un impact puternic şi larg raspândit asupra mediului, perimetrului sau comunităţii şi care să
necesite o reacţie imediată;
- sisteme de sigurantă operaţională care să prevină un incident neplanificat care ar putea duce la
rănirea uşoara a personalului, daune limitate ale echipamentului sau un impact redus în afara perimetrului;
- control de rutină al funcţionării instalaţiei pentru operarea de rutină a instalaţiei şi protejarea
echipamentelor.
4.5.2 Sistemele de siguranţă critică vor fi autoprotejate: cedarea oricarui component critic va avea ca
rezultat oprirea şi izolarea sistemului într-o maniera determinată anterior.
Sistemele de siguranţă critică pot fi separate de controalele necesare operării de rutină a instalaţiei. Aceste
sisteme mai pot fi supuse şi redundanţei în urma duplicării componentelor sau funcţiilor critice. Sistemul
de siguranţă critică poate împarţi aceleaşi componente cu sistemul de control de rutină al instalaţiei dacă se
poate dovedi că ineficienţa sistemului de control de rutină al instalaţiei nu compromite sistemul de
siguranţă critică.
Sistemele de siguranţă critică vor fi protejate împotriva modificărilor accidentale prin folosirea de parole,
cifruri sau alte metode.
Operarea adecvată a sistemelor de siguranţă critică va fi verificată şi documentată după cum urmează:
– în timpul punerii în funcţiune a sistemului de control iniţial şi pornirii;
– după ce se efectueză operaţiile de mentenanţă asupra sistemului;
– la intervale periodice;
– după o stagnare îndelungată.
4.5.3 Sistemele de siguranţă operaţională pot fi separate de controalele necesare operării de rutină a
instalaţiei.
Sistemele de siguranţă operaţională vor fi protejate împotriva modificărilor accidentale prin folosirea de
parole, cifruri sau alte metode.
Operarea adecvata a sistemele de siguranţă operaţională va fi verificată:
– în timpul punerii in funcţiune a sistemului de control iniţial şi pornirii;
– după ce se efectueză operaţiile de mentenanţă asupra sistemului;
– la intervale periodice;
– după o stagnare îndelungată.
4.5.4 Controlul de rutină va fi realizat cu dispozitive de rutină pentru controlarea operării instalaţiei.
In dispozitivele de control vor fi încorporate practici inginereşti şi de proiectare de calitate, deşi de regulă
nu sunt necesare componenetele redundante sau operarea autoprotejată.
Operarea adecvată a dispozitivelor de rutină pentru controlarea operării instalaţiei va fi verificată:
– în timpul punerii in funcţiune a sistemului de control iniţial şi pornirii;
- dupa ce se efectueză operaţiile de mentenanţă asupra sistemului;
– la intervale periodice.
Operarea neasistată sau asistată parţial
26
NP-GT-01
4.5.5 Sistemele de control automatizat al instalaţiilor permit instalaţiilor de separare criogenică a aerului să
opereze în siguranţă fie neasistate, fie cu un numar minim de angajaţi. Operarea neasistată sau asistată de
un numar minim de angajaţi pune o presiune suplimentara asupra sistemului de control, care trebuie să
monitorizeze şi să reacţioneze la condiţiile care nu sunt necesare la un dispozitiv asistat în întregime.
Răspunsurile la condiţiile tehnologice care pot fi manipulate în mod informal într-un dispozitiv asistat în
totalitate trebuie proiectate în mod specific în dispozitivele de control pentru un dispozitiv neasistat sau
asistat de către un numar minim de angajaţi.
Sistemul instrumentat trebuie proiectat pentru a opri în siguranţă şi securiza procesul şi echipamentul
instalaţiei fără nici o intevenţie manuală în cazul unei probleme tehnologice sau unei opriri neplanificate.
Dispozitivele neasistate au un grad ridicat de automatizare, în special pornirea automată a echipamentului.
Trebuie avute în vedere procesele auxiliare şi monitorizarea stării în care se află echipamentul.
Monitorizarea la distanţă a variabilelor tehnologice selectate şi/sau starea în care se află echipamentul
trebuie de asemenea vizate.
Se va crea şi un sistem de avertizare în caz de urgenţă special proiectat. Acest sistem va avertiza personalul
din afara perimetrului în momentul în care are loc un eveniment anormal, cum ar fi oprirea instalaţiei.
Atunci când lângă instalaţie se găseste o singură persoana va fi furnizat un sistem de avertizare pentru a
alerta personalul adecvat dacă apare o urgenţă, cum ar fi de exmplu rănirea persoanei.
Operarea la distanta
4.5.6 Sistemele de control automatizate permit operarea de la distanţă în siguranţă a dispozitivelor.
Operarea la distanţă diferă de operarea neasistată prin aceea că personalul aflat departe de dispozitiv poate
porni şi/sau opri echipamentul sau schimba punctele de control al procesului prin intermediul mijloacelor
de comunicare.
Protecţia împotriva accesului şi operării neautorizate a sistemului de control se va face prin intermediul
unei parole şi asigurarea unor protocoale software de siguranţă.
Trebuie avute în vedere tipurile de modificări permise de către angajaţii amplasaţi la distantă, inclusiv
condiţiile ce previn o pornire de la distanţă.
Trebuie avuta in vedere operarea sistemului de control în cazul în care comunicaţiile sunt intrerupte pe
perioada de timp în care se fac modificările.
Măsuri suplimentare pentru sistemele de control computerizate
4.5.7 Fluctuaţiile şi întreruperile de energie pot afecta negativ sistemele de control automatizate. Pentru a
reduce la minimum impactul acestor condiţii asupra sistemului de control trebuie avută în vedere folosirea
adecvată a echipamentului şi proiectului ce condiţioneaza energia, cum ar fi regulatorul de tensiune,
legarea la pamânt a sistemului şi furnizările de energie ce nu pot fi intrerupte. Hardware-ul sistemului,
programele computerizate şi instrumentele de teren vor fi proiectate astfel încat să justifice pierderile de
energie şi să asigure o inchidere şi izolare adecvate ale instalaţiei.
Sistemul de control automatizat ar trebui sa verifice intrările ce vor avea un impact semnificativ asupra
operării sistemului, cum ar fi:
ştergerea fişierelor;
pornirea dispozitivelor;
alimentarea numerică ieşită din zona de acoperire;
limitarea ratei de schimb a valorilor de referinţă.
De regulă acest fapt necesită o a doua alimentare pentru a confirma acţiunea cerută.
Menţinerea unei versiuni la zi a programului pentru sistemul de control pe site reprezintă o bună practică.
4.6.1 Toate echipamentele şi instalaţiile electrice trebuie să corespundă categoriei de pericol de incendiu
a compartimentului şi vor fi proiectate în conformitate cu prevederile din „Normativul I 7-2002 – pentru
proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 Vca şi 1500 Vcc”şi HG./2006 –
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă.
4.6.2 În zonele cu pericol de explozie se vor respecta prevederile „Normativului NP 099-04 – pentru
proiectarea, executarea, verificarea şi exploatarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie”.
4.6.3 Instalaţia electrică montată în atmosferă îmbogăţită în oxigen, nu trebuie să fie ingnifugă,
antideflagrantă sau clasificată în alte feluri, deoarece oxigenul nu este considerat gaz inflamabil. Instalaţia
27
NP-GT-01
va fi în clasa de protecţie IP 44 sau mai mult. În cazul condiţiilor mai severe de mediu se va folosi clasa IP
55 (proiectat pentru protecţia împotriva jetului de apa) sau IP 56 (proiectat pentru protecţia împotriva
prafului şi jetului de apă).
4.6.4 În hala compresoarelor de oxigen, se admite instalarea de aparate electrice care conţin ca dielectric
aerul sau lichide incombustibile. Aparatele electrice cu ulei sau alte lichide combustibile nu se pot instala
în hala compresoarelor de oxigen.
4.6.5 Locurile de muncă trebuie să aibă iluminat natural şi instalaţie electrică de iluminat general. Execuţia
instalaţiei de iluminat şi nivelul de iluminare vor respecta prevederile din normativele: NP-061-02 –
’’Normativ pentru proiectarea şi execuţia sistemelor de iluminat artificial din clădiri’’ şi I 7-2002.
4.6.6 După caz, locurile de muncă – specificate în prezentele norme vor fi prevăzute cu iluminat de
siguranţă pentru intervenţii, iluminat de siguranţă pentru evacuare.
4.6.7 Construcţiile fabicilor, a staţiilor de îmbuteliere, distribuţieşi a depozitelor se protejează împotriva
descărcărilor electrice atmosferice în conformitate cu Normativul I 20-200.
4.6.8 Aparatele, conductele şi recipientele fixe trebuie să fie legate la pământ pentru protecţia contra
electricităţii statice şi tensiunilor accidentale de atingere.
4.7 Instalaţii de apă şi canalizare alimentarea cu apă industrială şi potabilă
4.7.1 Instalaţiile de alimentare cu apă potabilă şi menajeră se vor executa conform cu Normativul I 9.
4.7.2 Instalaţiile de stingere incendiu sau de răcire prevăzute conform prezentului regulament vor fi
proiectate şi executate în conformitate cu prevederile „Normativului pentru proiectarea, executarea şi
exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor” – indicativ NP 086-05.
4.7.3 Alimentarea cu apă industrială se face prin racordarea la sursă, care asigură debitul, calitatea,
presiunea şi temperatura cerută de procesul de producţie şi de furnizorii echipamentelor.
4.7.4 Se admite folosirea apei industriale în circuit dechis, în circuit închis sau mixt. Conţinutul de ulei
sau grăsimi şi a altor impurităţi în apa industrială utilizată la echipamente în care este prezent oxigenul nu
va depăşi valorile indicate de furnizorii utilajelor
4.7.5 În încăperile unde există posibilitatea creşterii concentraţiei de oxigen în atmosferă, la o valoare de
peste 22% şi îmbibării îmbrăcăminţii cu oxigen, trebuie să se prevadă un număr suficient de duşuri cu
apă, pentru salvare în cazul aprinderii îmbrăcăminţii. În locul duşurilor se pot prevedea şi căzi cu apă.
Păturile de stingere nu sunt adecvate
4.7.6 În apropierea locurilor de muncă în care se lucrează cu oxigen trebuie să existe chiuvete cu apă
curentă şi apă caldă.
Canalizarea apelor uzate
4.7.7 Apele uzate provenite din procesul tehnologic se vor evacua la canalizarea meteorică sau
convenţional curată, conform prevederilor din CD 41.
Apele uzate, la care există pericolul impurificării cu urme de ulei, vor fi evacuate numai după o decantare
(desuleiere) prealabilă.
4.8 Instalaţii de încălzire şi ventilaţie
4.8.1 Încăperile fabricilor şi staţiilor de imbuteliere şi de distribuţie, care necesită încălzire, se încălzesc
central, folosind – de regulă – ca agent termic apa caldă sau apă supraîncălzită.
Alţi agenţi termici (abur) pot fi adoptaţi prin excepţie în condiţiile prevăzute în „Normativul pentru
proiectarea şi executarea instalţiilor de încălzire”, I 13-2002.
4.8.2 Temperaturile interioare de calcul sunt următoarele:
- toate încăperile anexe, atelierul de verificare, încăperea AMC, camera de încălzire, încăperile
administrative,atelierul de vopsit recipiente - butelii: +160C
- încăperile în care sunt amplasate gazometrele uscate confecţionate din mase plastice: +50C
- încăperile punctelor de control pentru analize fizico- chimice: +160C
- încăperile pentru prepararea reactivilor : +100C
- încăperile cromatografului: conform prescripţiilor furnizorului
28
NP-GT-01
4.8.3 Încăperile în care pot avea loc scăpări de oxigen sau azot, la exploatarea normală a instalaţiilor sau în
caz de defecţiune, vor fi astfel ventilate încât proporţia volumetrică a oxigenului în atmosfera încăperii să
fie cuprinsă între 19 şi 23%.
4.8.4 Cerinţa privind asigurarea unei bune ventilări de regulă este îndeplinită dacă:
- în cazul ventilării naturale golurile de aerisire sunt direct spre exterior şi au o secţiune totală de
1/100 din suprafaţa încăperii (la amplasarea golurilor de aerisire trebuie să se ţină cont de densitatea
gazului);
- în cazul ventilării forţate, instalaţia de ventilaţie mecanică asigură un nivel de ventilare de min 2
sch/h .
Cerinţe privind instalaţia de ventilare forţată:
- instalaţia de ventilaţie trebuie să acţioneze permanent sau trebuie pusă în funcţiune automat de
către o instalaţie de avertizare la o anumită concentraţie de gaz (de regulă 20% din LEL şi/sau CMA).
Instalaţia de avertizare trebuie să corespundă componenţei de gaz ce se măsoară (supraveghează).
Instalaţia de avertizare trebuie ajustată la valoarea limită a concentraţiei;
- în cazul defectării instalaţiei de ventilaţie trebuie să se declanşeze alarma;
- fluxul de aer trebuie evacuat în siguranţă sau trebuie reţinut şi neutralizat într-o instalaţie adecvată.
Se vor respecta Valorile Limita Obligatorii Naţionale de expunere profesională ale agenţilor chimici
conform HG 1218/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru
asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurulor legate de prezenţa agenţilor chimici.
Se vor avea în vedere unul sau ambele moduri de ventilare:
- ventilare naturală (permanentă)
- ventilare forţată (de avarie).
4.8.5 Ventilarea de avarie nu este obligatorie ea este prevăzută doar în cazurile şi condiţiile precizate în
prezentul regulament. Realizarea instalaţiilor de ventilare trebuie să corespundă prevederilor de la articolul
anterior.
4.8.6 În cazul în care există compresoare de răcire cu amoniac, ventilarea spaţiilor în care acestea sunt
amplasate se realiză după cum urmează:
- dacă compresorul de răcire cu amoniac se amplasează într-o încăpere separată, aceasta se va
ventila mecanic conform prevederilor din SR ISO 5149-1997.
- dacă compresorul de răcire cu amoniac se montează în aceeaşi încăpere cu celelalte utilaje, aceasta
se va ventila conform prevederilor de la art. 4.8.4
4.8.7 Se va prevedea ventilaţie mecanică separată pentru fiecare din următoarele încăperi:
- subsolurile de sub blocurile de separare a aerului ( dacă există )
- nişele din laboratoarele şi încăperea specială de preparare a reactivilor
- încăperea cromatografului (dacă este cazul )
- încăperile în care se purifică produsele de separare a aerului şi există şi fabricaţie de hidrogen.

4.9.1 Instalaţii de detectare, semnalizare şi alertare în caz de incendiu
4.9.1.1 Pe amplasamentul fabricilor de produse gazoase şi/sau lichefiate provenite din separarea aerului
(oxigen, azot, argon, kripton, xenon, amestecuri neon-heliu şi alte amestecuri ale produselor
enumerate) trebuie prevăzute instalaţii de alarmare în caz de incendiu. Această cerinţă este îndeplinită
dacă în imediata apropiere se află un telefon, radiotelefon sau o instalaţie de alarmă pentru incendiu.
4.9.1.2 În încăperile din cadrul fabricilor de oxigen în care sunt vehiculate gaze inflamabile sau toxice ( de
exemplu amoniac sau hidrogen ) unde există pericolul de scăpări şi acumulări de gaze inflamabile sau toxice se vor
monta detectoare de concentraţie pentru gaze. Aceste detectoare trebuie să avertizeze optic şi acustic atingerea
pragului de 20% din limita inferioară de explozie (LEL) respectiv 20% din concentraţia maxim admisibilă (CMA).
Sistemul de detecţie se interconectează cu instalaţia de ventilaţie mecanică (dacă aceasta există).
4.9.1.3 Clădirile sau încăperile încadrate în categoriile A, B, C de incendiu, cu aria construită de peste 600 mp se
echipează cu instalaţii de semnalizare automată a incendiului.
29
NP-GT-01
4.9.1.4 Instalatiile de separare aer automatizate, în urma unei evaluări de risc, vor fi prevazute cu instalaţii
de semnalizare a incendiilor. Exemple de suprafeţe care necesită protecţie sunt: camera de comandă şi
camera cu aparatajul electric de comutare.
4.9.1.5 Instalaţiile de semnalizare a incendiilor trebuie să corespundă prevederilor din prescripţiile I 18/2-2002 –
’’Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de semnalizare a incendiilor şi a sistemelor contra
efracţiei din clădiri ’’
4. 9.2 Instalaţii de stingere
4.9.2.1 La stabilirea necesitaţii şi/sau tipului de instalaţie de stingere se vor avea în vedere condiţiile prevăzute de
normativul NP 086-05. pentru proiectarea executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor.
4.9.2.2 Următoarele secţii (construcţii – hale) din cadrul fabricii de separare a aerului vor fi dotate, în mod
obligatoriu cu instalaţii cu hidranţi de incendiu exteriori, dimensionaete conform NP 086-05:
Secţiile de purificare a produselor de separare aer în care sunt vehiculate, utilizate, prelucrate, manipulate
sau depozitate gaze inflamabile sau substanţe combustibile, ce determină încadrarea acestora (construcţiilor) în
categoriile A, B, C de incendiu, dacă suprafaţa construită este mai mare de 750mp şi
densitatea sarcinii termice este mai mare de 420 MJ/mp.
Secţiile de umplere şi depozitare a buteliilor de oxigen ( a se vedea şi cap.5.11 ).
Secţiile (staţiile ) de comprimare a oxigenului.
Depozitele de produse lichefiate provenite din separarea aerului dacă, capacitatea rezervoarelor
pentru oxigen lichid este mai mare de 30t sau dacă capacitatea rezervoarelor pentru azot sau argon
lichid este mai mare de 75t.
4.9.3 Căi de acces intervenţie şi salvare
4.9.3.1 Construcţiile din componenţa fabricilor de separare aer trebuie să fie accesibile autospecialelor de
intervenţie pe cel puţin două laturi.Fac excepţie construcţiile, cu aria construită desfăşurată mai mică de 2.000mp, la
care accesul de intervenţie poate fi pe o latură.
4.9.3.2 Căile de circulaţie interioară stabilite pentru intervenţie în caz de incendiu vor fi alcătuite, echipate şi
marcate corespunzător, astfel încât să fie uşor de recunoscut de către personalul de intervenţie.
4.9.4 Echiparea şi dotarea cu mijloace de intervenţie
4.9.4.1 Echiparea şi dotarea instalaţiilor cu mijloace de stingere adecvate, a fabricilor de separare aer, se va
face cu respectarea O. MAI nr. 163/2007 – privind Normele generale de apărare împotriva incendiilor.
Se recomandă dotarea cu un stingător de pulbere sau gaz inert, portativ, de minim 6 kg la o suprafaţă de
100 mp, dar nu mai puţin de două stingătoare pe încăpere. Dacă suprafaţa este mai mare de 500 mp se vor
prevedea şi stingătoare transportabile, un stingător de minimum 50 kg la fiecare 500 mp.
30
NP-GT-01
5 STAŢII DE ÎMBUTELIERE.
Domeniu de aplicare
5.1.1 Prevederile din cap.5 al normativului se aplică pentru instalaţiile de îmbuteliere (umplere) cu gaze
comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune din clasa a 2-a (potrivit clasificării prevăzute în
ADR/RID) a echipamentelor sub presiune transportabile definite la art.4 alin.a din Hotărârea Guvernului
nr. 941/2003 ( modificată şi completată prin HG 1941/2004) privind stabilirea condiţiilor de introducere
pe piaţă şi utilizare repetată a ecchipamentelor sub presiune transportabile,cu excepţia instalaţiilor de
îmbuteliere a acetilenei şi a gazelor petroliere lichefiate (GPL) care fac obiectul altor reglementări
(Normativ pentru asigurarea îndeplinirii cerinţelor privind siguranţa în exploatare şi securitatea la incendiu
pentru instalaţiile care produc sau utilizează acetilenă aprobat cu O. MEC nr. 321/2006 respectiv Codul
tehnic al GPL)
5.1.2 Prezentul capitol din normativ constituie o detaliere a secţiunilor privind umplerea şi utilizarea
echipamentelor sub presiune transportabile ce fac obiectul următoarelor Prescripţiile Tehnice ISCIR :
- PT C 5 Cerinţe tehnice privind utilizarea buteliilor pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub
presiune.
- PT C 12 - Cerinţe tehnice pentru recipiente cisterne, recipiente container, recipiente criogenice, şi
recipiente butoaie pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune
5.1.3 În privinţa prevederilor privind presiunile, gradul de umplere, etc. la îmbutelierea gazelor şi a
amestecurilor de gaze, se vor avea în vedere şi prevederile stipulate în regulamentele privind transportul
internaţional feroviar, respectiv rutier, al mărfurilor periculoase (ADR/ RID).
5.1.4 Autorizarea agenţilor economici pentru umplerea echipamentelor sub presiune transportabile se face
de către ISCIR-INSPECT conform PT–colecţia ISCIR–C 5 şi C 12.
5.1.5 Prezentul normativ se referă strict la instalaţiile de îmbuteliere a gazelor,( exclusiv acetilena şi
GPL) în recipiente sub presiune transportabile, şi activităţile specifice din punct de vedere al organizării şi
funcţionării acestora,nefiind aplicabil la transportul sau distribuţia echipamentelor.
5.1.6 Nu fac obiectul prezentului normativ staţiile de imbuteliere gaze pentru următoarele tipuri de
butelii:
a) butelii umplute cu gaze comprimate a căror presiune nu depăşeşte 0,5 bar;
b) butelii folosite ca părţi ale motoarelor autovehiculelor, de exemplu butelii de injecţie şi de
pornire a motoarelor cu ardere internă;
c) butelii pentru gaze naturale comprimate (GNC), precum şi componentele sub presiune aferente
acestora, din componenţa instalaţiilor de alimentare cu gaze naturale comprimate la motoarele
autovehiculelor;
d) butelii cu capacitate până la 0,5 litri inclusiv, indiferent de presiunea de lucru;
e) butelii construite din materiale nemetalice şi neferoase (cu excepţia aluminiului şi a aliajelor cu
aluminiu);
f) butelii folosite numai pe nave (aero şi maritime) şi care se supun reglementărilor specifice;
g) buteliile utilizate pentru aerosoli, reglementate prin Ordonanţa Guvernului nr. 595/2002;
h) butelii stingătoare de incendiu care nu sunt încărcate cu gaz (cele încărcate cu pulbere)
Definiţii şi termeni specifici
Pe lângă definirea termenilor de la cap.2 pentru instalaţiile de îmbuteliere se mai aplică şi:
31
NP-GT-01
5.1.7 Staţie de îmbuteliere - spaţiul special amenajat în care este amplasată instalaţia de îmbuteliere şi
accesoriile aferente acesteia,aparţinând unui operator economic autorizat ISCIR, care este destinată
umplerii recipientelor sub presiune transportabile
Instalaţie de îmbuteliere - instalaţia şi accesoriile aferente acesteia ( utilaje şi echipamente ) care servesc
la umplerea recipientelor sub presiune transportabile cu gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub
presiune din clasa a 2-a (potrivit clasificării prevăzute în ADR/ RID).
Din ansamblul instalaţiei de îmbuteliere face parte întregul echipament necesar funcţionării în condiţii de
siguranţă.
Din staţia de îmbuteliere fac parte de asemenea încăperile şi suprafeţele amenajate în aer liber:
- pe care se află montate utilaje şi echipamentele instalaţiilor de îmbuteliere;
- în care sau pe care se desfăşoară activităţi înainte, în timpul sau după îmbuteliere;
- unde se află recipienţii pregătiţi pentru imediata umplere, recipienţii racordaţi la instalaţiile de
îmbuteliere precum şi cei după îmbuteliere şi care urmează să fie livraţi;
- necesare din motive de securitate (zone cu posibil pericol datorită prezenţei gazelor).
Din instalaţia de îmbuteliere nu fac parte:
- recipienţii de presiune respectiv recipienţii de gaze comprimate din care se alimentează gazul de
îmbuteliat;
- conductele fixe dintre recipienţii de presiune / recipienţii pentru gaze comprimate din care este
alimentat gazul de îmbuteliat şi instalaţia de îmbuteliere.
- instalaţiile de producere a gazelor
- recipienţii de gaze comprimate care se îmbuteliază precum şi componentele echipamentelor
acestora;
- atelierele de reparaţie şi verificare a recipienţilor de gaze comprimate ce urmează să fie
îmbuteliate.
5.1.8 Locuri cu posibile scăpări de gaze în timpul funcţionării sunt de exemplu următoarele:
- conducte de purjare / evacuare pentru gaze
- conducte de depresurizare
- conducte de aerisire sau ventilare
- cuplaje / racorduri de umplere
- conducte / guri pentru prelevare eşantioane / probe
5.1.9 Modificări esenţiale - modificări esenţiale ale instalaţiei de îmbuteliere sunt modificări ale
amplasamentului, ale instalaţiei sau ale modului de funcţionare care pot afecta securitatea instalaţiei. Nu
este considerată a fi o modificare esenţială schimbarea unor componente cu altele care sunt echivalente.
5.1.10 Clasificarea gazelor comprimate gazele comprimate se clasifică, în funcţie de proprietăţile lor, în
modul următor:
Grupa 1
Gazele comprimate din grupa 1 sunt gaze şi amestecuri de gaze care susţin arderea, sunt foarte inflamabile,
foarte toxice, toxice, afectează sănătatea, sunt corozive, iritante, sensibilizante, cancerigene, periclitează
reproducerea, produc modificări ereditare sau posedă alte proprietăţi cronice periculoase sau au efecte
dăunătoare asupra mediului (unele dintre gazele comprimate considerate a fi inerte, ca de exemplu
substanţele criogenice sunt periculoase pentru mediu şi din acest motiv fac parte din grupa 1 ) –adică sunt
substanţe periculoase în înţelesul art.2 alin.2 din HG nr. 1408/2008 – privind clasificarea, ambalarea şi
etichetarea substanţelor periculoase.
Grupa 2
Gazele comprimate din grupa 2 sunt toate gazele sau amestecurile de gaze care nu posedă proprietăţi
enumerate la grupa 1
5.1.11 Separări constructive etanşe la gaze - sunt acelea care împiedică trecerea gazelor în cantităţi
periculoase, de exemplu pereţi din beton, din cărămidă tencuită pe ambele feţe, tablă, etc.
5.1.12 Pericol potenţial în caz de incendiu - orice substanţă inflamabilă care în caz de incendiu constituie
un pericol potenţial pentru instalaţia de îmbuteliere. Substanţele inflamabile din recipienţi de presiune sau
din butelii închise nu sunt considerate un pericol potenţial în caz de incendiu.
32
NP-GT-01
5.1.13 Racorduri mobile – elemente de legătură,demontabile, care servesc la conectarea recipienţilor
transportabili la instalatia de îmbuteliere/distribuţie;acestea pot fi: furtunuri flexbile, racorduri metalice
spiralate semi flexibile –aşa zisele „codiţe de purcel”-„pigtails”,sau îmbinări articulate.
Cerinţe generale privind instalaţiile de îmbuteliere
5.1.14 Instalaţiile de îmbuteliere trebuie să fie astfel proiectate,construite,instalate, amplaste şi exploatate

încât personalul operator, cel care le întreţine sau supraveghează sau persoanele care se află în perimetrul
instalaţiei, să nu fie periclitat.
5.1.15 Cerinţa conform 5.1.14 este îndeplinită dacă se respectă prevederile prezentului normativ şi cele din
reglementările conexe la care normativul face trimiteri.
5.2 Cerinţe privind constuirea – instalarea instalaţiilor de îmbuteliere
Acest capitol cuprinde toate cerinţele privind construirea instalaţiilor de îmbuteliere pentru toate gazele
comprimate din grupa 1 şi 2.
Cerinţele suplimentare pentru gaze comprimate inflamabile, foarte toxice sau toxice şi pentru cele
cancerigene sunt cuprinse în capitolul 5.3 iar cele. referitoare la gazele comprimate cu acţiune oxidantă
sunt descrise la cpitolul 5.4.
5.2.1 Cerinţe de bază
5.2.1.1 La instalaţiile de îmbuteliere pentru gaze comprimate din grupa 1 cu mai multe proprietăţi
caracteristice, în fiecare caz particular trebuie verificat pentru care dintre proprietăţile caracteristice
dominante trebuie luate măsuri de protecţie adecvate.
5.2.1.2 În cadrul instalaţiei trebuie să se prevedă semnalizare de securitate şi/sau de sănătate la locul de
muncă, referitoare la proprietăţile periculoase ale gazelor comprimate, conform cerinţelor din HG
971/2006.
În privinţa prevederilor privind etichetarea şi ambalarea gazelor din grupa 1 , se vor avea în vedere
prevederile stipulate în regulamentele privind transportul internaţional feroviar, respectiv rutier, al
mărfurilor periculoase (RID şi ADR) şi HG nr. 1408/2008 – privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea
substanţelor periculoase.
În cazul instalaţiilor de îmbuteliere pentru gaze combustibile comprimate, locurile unde pot apărea
atmosfere explozive,vor fi clasificate pe zone,iar punctele de intrare vor fi marcate cu indicatoare conform
HG nr.1058/2006 - privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii
lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive.
Locurile de munca se vor organiza cu respectarea prevederilor din HG nr. 1091/2006 – privind cerinţele
minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă
5.2.1.3 Instalaţiile de îmbuteliere trebuie proiectate,constuite şi exploatate având în vedere prevederile
din Normele Generale de Apărare Împotriva Incendiilor (Ordin MAI-163/2007). Măsurile privind apărarea
împotriva incendiilor incendiilor sunt prezentate la cap. 5.11 .
Măsuri de protecţie
5.2.2 Măsuri de protecţie generale
5.2.2.1 Instalaţiile de îmbuteliere trebuie prevăzute cu amenajări pentru ventilarea corespunzătoare, în
cazul în care scăpări de gaz sunt inevitabile în timpul funcţionării.
Eşapările de gaze ale dispozitivelor de depresurizare trebuie evacuate în siguranţă.
5.2.2.2 În cazul instalaţiilor de îmbuteliere pentru gaze lichefiate prin comprimare sau pentru gaze
lichefiate subrăcite pe o distanţă de min. 5m de la locurile de evacuare a gazelor în timpul funcţionării nu
se pot afla:
-canalizări deschise
-scurgeri neprotejate în canalizare
-canale circulabile deschise
-deschideri spre încăperi aflate la subsol
-guri de aspiraţie a aerului
La suprafeţele cu pantă trebuie avute în vedere necesitatea luării unor măsuri suplimentare.
33
NP-GT-01
Propoziţia 1 nu se aplică în cazul gazelor comprimate din grupa 2 în cazul în care încăperile situate la
subsol sunt bine ventilate încât nu poate lua naştere o atmosferă asfixiantă (lipsă de oxigen).
5.2.2.3 Instalaţiile de îmbuteliere trebuie amenajate pe un sol solid şi plan.
Pardoseaua instalaţiilor de îmbuteliere în zona racordurilor de umplere pentru: gaze comprimate lichefiate
şi subrăcite cu o temperatură de fierbere la presiunea atmosferică < 70K (-203oC), sau gaze comprimate
care susţin arderea, trebuie să fie constituită din materiale incombustibile şi trebuie să fie lipsită de ulei,
grăsimi sau impurităţi combustibile.
5.2.2.4 Conductele de umplere, segmentele intermediare sau cele de cuplare trebuie să poată fi
depresurizate în siguranţă.
5.2.2.5 Racordurile de umplere trebuie să fie astfel realizate si marcate (colorate sau inscripţionate) încât
posibilitatea de confundare a diferitelor tipuri de gaze comprimate care se îmbuteliază să fie evitată cu
certitudine şi ca aceste racorduri să asigure realizarea unor racordări impecabile. Racordurile de umplere
pentru recipienţii montaţi pe vehicule trebuie să fie amplasate pe cât posibil în aer liber. De la această
prevedere se pot acorda derogări dacă în timpul umplerii sunt luate măsuri speciale de ventilare, ca de
exemplu punerea în funcţiune a unor instalaţii de ventilaţie mecanice suplimentare, deschiderea uşilor şi
ferestrelor spre exterior.
Racordurile de umplere cu fixare rapidă (cuplă rapidă) trebuie să fie prevăzute cu siguranţe contra
desfacerii neintenţionate ,de exemplu, sisteme de blocare. Legăturile racordurilor pot fi demontabile numai
în starea depresurizată a conductelor.
5.2.2.6 Conductele mobile de racordare trebuie să corespundă unei temperaturi de funcţionare cuprinsă
între - 20oC şi +70, iar cele utilizate pentru gaze comprimate subrăcite trebuie să corespundă temperaturii
de fierbere a gazului respectiv.
5.2.2.7 Instalaţiile de îmbuteliere pentru gaze comprimate din grupa 1 trebuie să fie dotate cu dispozitive
care în cazul supraumplerii, sau a unor neetanşeităţi permit golirea în deplină siguranţă.
5.2.2.8 Instalaţiile de îmbuteliere trebuie astfel concepute încât în cazul unor abateri de la funcţionarea
normală, instalaţia să fie pusă într-o situaţie de siguranţă. Echipamentele care în cazul unor avarii trebuie
să funcţioneze în continuare din motive de siguranţă, trebuie să fie alimentate dintr-o reţea de siguranţă
separată sau trebuie alimentată din reţeaua de alimentare în caz de avari
5.2.3 Măsuri de protecţie pentru instalaţiile de îmbuteliere amplasate în încăperi.
5.2.3.1 În încăperile destinate instalaţiilor de îmbuteliere nu se pot afla alte amenajări care prin acţiuni
mecanice, incendiu sau explozie pot să constituie un pericol pentru instalaţiile de îmbuteliere.
Această prevedere nu exclude posibilitatea de a amplasa în încăperea instalaţiilor de îmbuteliere a
amenajărilor care sunt necesare pregătirilor înainte şi după îmbuteliere, ca cele necesare prelevării
probelor, a efectuării analizelor sau cele necesare pregătirii recipienţilor pentru îmbuteliere sau a preparării
lor pentru transport după îmbuteliere.
Materiale combustibile mărunte care datorită capacităţii lor calorice sau a cantităţii prezente nu prezintă un
pericol în caz de incendiu pot să existe ca de exemplu: protecţia cablurilor, cutii de protecţie, materialele
termoizolatoare ale conductelor.
5.2.3.2 Încăperile instalaţiilor de îmbuteliere a gazelor comprimate din grupa 1 trebuie:
-să aibă uşi cu închidere automată, dacă aceste uşi nu sunt spre exterior;
-componentele constructive ale încăperii trebuie să fie incombustibile cu excepţia ferestrelor şi altor
închideri ale golurilor spre exterior care pot fi dificil inflamabile (C2(CA2b)) ,
-să fie separate de încăperi învecinate, pereţii având rezistenţa la foc min RF60,
-suplimentar pentru încăperi învecinate destinate prezenţei persoanelor, separarea trebuie să fie
etanşă la gaz şi lipsită de deschideri.
5.2.3.3 Toate elementele de construcţie din structura încăperilor pentru staţii de îmbuteliere, inclusiv şarpanta şi
învelitoarea, trebuie să fie incombustibile (C0), de regulă din beton, cărămidă sau metal.
Condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească elementele principale ale construcţiei din punct de vedere al
rezistenţei la foc, la staţiile de îmbuteliere, sunt cele din tabelul 5.2.3.3
Tabel 5.2.3.3
34
NP-GT-01
Nr. Gradul de rezistenţă la foc
Tipul elementului
crt. I II III IV V
Stâlpi coloane, C0(CA1) C0(CA1) C0(CA1) C0(CA1) C0(CA1)
1
pereţi portanţi 2 1/2 h 2h 1h 30 min 15 min
Pereţi interiori C0(CA1) C0(CA1) C0(CA1) C0(CA1) C0(CA1)
2
neportanţi 30 min 30 min 30 min 15 min 15 min
Pereţi exteriori C0(CA1) C0(CA1) C0(CA1) C0(CA1) C0(CA1)
3
neportanţi 30 min 30 min 30 min 15 min 15 min
Sarpanta C0(CA1) C0(CA1) C0(CA1) C0(CA1) C0(CA1)
4 coperişului fără pod 45 min 30 min 15 min 15 min 15 min
C0(CA1) C0(CA1) C0(CA1) C0(CA1) C0(CA1)
5 Acoperiş uşor
45 min 30 min 15 min 15 min 15 min
5.2.3.4 Structurile metalice neprotejate sau parţial protejate la foc, în zonele expuse direct radiaţiei termice pot fi
utilizate la construcţia instalaţiilor de îmbuteliere de gradul II de rezistenţă la foc în următoarele situaţii:
- densitatea sarcinii termice nu depăşeşte 420 MJ/mp
- indiferent de densitatea sarcinii termice dacă construcţia instalaţiei de îmbuteliere se încadrează în cat. E de
pericol de incendiu
Notă: La reducerea rezistenţei la foc a structurilor metalice, se va avea în vedere rolul fiecărui element în
asigurarea stabilităţii construcţiei, categoria de importanţă a acesteia şi urmările posibile ale prăbuşirii
construcţiei.
5. 2.3.5 Pentru încăperile instalaţiilor de îmbuteliere la care există goluri de aerisire (ventilare) a gazului în
timpul funcţionării, cerinţa privind asigurarea unei ventilări corespunzătoare conform alin 5.2.2.1, de
regulă este îndeplinită dacă:
-în cazul ventilării naturale golurile de aerisire sunt direct spre exterior şi au o secţiune totală de
1/100 din suprafaţa încăperii (la amplasarea golurilor de aerisire trebuie să se ţină cont de densitatea
gazului);
-în cazul ventilării forţate, instalaţia de ventilaţie mecanică asigură un nivel de ventilare de min
2sch/h .
Cerinţe privind instalaţia de ventilare forţată:
-instalaţia de ventilaţie trebuie să acţioneze permanent sau trebuie pusă în funcţiune automat de cătr
o instalaţie de avertizare la o anumită concentraţie de gaz( de regulă 20% din LEL şi/sau CMA ). Instalaţia
de avertizare trebuie să corespundă componentei de gaz ce se măsoară (supraveghează). Instalaţia de
avertizare trebuie ajustată la valoarea limită a concentraţiei;
-în cazul defectării instalaţiei de ventilaţie trebuie să se declanşeze alarma;
-fluxul de aer trebuie evacuat în siguranţă sau trebuie reţinut şi neutralizat într-o instalaţie adecvată.
Se vor respecta Valorile Limita Obligatorii Naţionale de expunere profesională ale agenţilor chimici
conform HG 1218/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru
asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurulor legate de prezenţa agenţilor chimici.
5.2.4 Măsuri de protecţie pentru instalaţiile de îmbuteliere amplasate în spaţii deschise ( aer liber).
5.2.4.1 În cazul în care suprafaţa amplasamentului este înclinată (cu pantă) vehiculele cisternă racordate
pentru umplere trebuie asigurate suplimentar pentru evitarea deplasării accidentale, de exemplu cu ajutorul
unor saboţi.
Aceste măsuri de protecţie suplimentare sunt necesare dacă panta căii ferate este mai mare decât 1:400 sau
cea a drumului de acces este mai mare decât 1:50.
5.2.4.2 Instalaţia de îmbuteliere, recipienţii de gaz racordaţi, inclusiv vehiculele cisternă trebuie protejaţi
faţă de deteriorări mecanice din exterior, astfel încât să nu poată fi periclitaţi operatorii sau terţe persoane.
Tamponarea instalaţiilor de îmbuteliere de către vehiculele cisternă trebuie prevenită prin măsuri adecvate,
de exemplu limitare, tampoane, bariere, distanţă de securitate.
Dacă nu poate fi exclusă posibilitatea tamponării vehiculelor cisternă în timpul umplerii de către alte
vehicule, trebuie pregătite triunghiuri sau conuri de avertizare, dacă vehiculul nu dispune de propriile
marcaje de avertizare
35
NP-GT-01
5.2.4.3 În cazul în care în zona instalaţiilor de îmbuteliere pentru vehicule cisternă există un pericol de
incendiu, pentru vehiculul cisternă pregătit pentru umplere trebuie luate măsuri de protecţie faţă de acest
pericol potenţial de incendiu.
Această cerinţă este îndeplinită, dacă de exemplu între recipientul de presiune racordat la instalaţia de
îmbuteliere şi acel pericol de incendiu potenţial se păstrează o distanţă minimă de 5m, dacă este asigurată
posibilitatea scoaterii recipientului în caz de incendiu din zonă, fără periclitarea personalului operator.
5.3 Cerinţe suplimentare în cazul gazelor comprimate inflamabile, foarte toxice sau toxice
Măsuri generale de protecţie
5.3.1 La instalaţiile de îmbuteliere pentru gaze comprimate inflamabile, toxice sau foarte toxice în jurul
orificiilor funcţionale cu posibile scăpări de gaz în timpul funcţionării se vor stabili zone de protecţie a
persoanelor.
Pentru gazele comprimate inflamabile zonele cu pericol potenţial de explozie se vor stabili având în vedere
H G nr.1058/2006 şi SR EN 60079 – 10:2004
Pentru gazele comprimate toxice sau foarte toxice în jurul fiecărui orificiu cu posibile scăpări de gaz şi
instituie o zonă de protecţie sferică cu rază de 5m faţă de instalaţii sau amenajări învecinate din incinta
societăţii şi cu o rază de 10m faţă de limita de proprietate a societăţii (împrejmuire) Aceste zone de
protecţie sunt marcate conform art. 5.2.1.2
5.3.2 În zonele de protecţie pentru gaze comprimate inflamabile, toxice sau foarte toxice pot să existe
numai amenajări constructive sau alte amenajări care servesc funcţionării instalaţiei de îmbuteliere sau
aparţin acesteia.
Căile ferate şi drumurile uzinale sunt asemenea amenajări. Pe aceste căi de circulaţie pot circula vehiculele
care posedă aprobarea de utilizare.
În zonele cu potenţial pericol de explozie ale gazelor comprimate combustibile pot să circule vehiculele
echipate cu motoare de ardere internă sau motoare electrice care nu sunt executate în variante cu protecţie
numai dacă există certitudinea că în apropierea vehiculelor nu există o atmosferă cu potenţial exploziv.
5.3.3 Limitarea zonelor cu pericol potenţial este posibilă prin măsuri constructive. Aceste măsuri
constructive sunt pereţi despărţitori care în interiorul încăperilor trebuie să fie etanşi iar în spaţiul exterior
trebuie astfel executaţi încât permeabilitatea lor la gazele comprimate trebuie să fie redusă încât cantitatea
de gaze să nu constituie un pericol. Aceşti pereţi despărţitori nu trebuie dimensionaţi la solicitările în caz
de explozie. Pentru menţinerea ventilării naturale pereţii despărţitori sunt permişi numai pe una sau două
laturi. În cazul separărilor pe mai mult de două laturi trebuie luate măsuri suplimentare de ventilare.
5.3.4 Cerinţele privind măsurile de protecţie în caz de incendiu şi explozii sunt satisfăcute dacă se iau
următoarele măsuri de protecţie:
a) prevenire:
- evitarea sau limitarea formării atmosferelor explozive (protecţie primară faţă de explozie ).Acest
obiectiv poate fi atins în principal modificând fie concentraţia substanţei inflamabile la o valoare care să se
afle în afara limitelor de explozie fie a concentraţiei de oxigen la o valoare sub concentraţia limită de
oxigen ;
- evitarea tuturor surselor de aprindere eficiente posibile
- prevenirea pericolului de autoaprindere.
b) protecţie:
- limitarea efectelor exploziilor la o limită acceptabilă prin măsuri de protecţie constructive.
Eliminarea sau reducerea la minimum a riscului poate fi realizată prin aplicarea numai al unuia din
principiile de prevenire şi de protecţie de mai sus. Se poate aplica şi o combinaţie între aceste principii.
Întotdeauna prima opţiune se recomandă să fie evitarea unei atmosfere explozive.
5.3.5 Cerinţa referitoare la protecţie primară la explozie este îndeplinită dacă sunt respectate următoarele
reglementări:
- HG nr.752/2004 – Privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor
protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive.
- H G nr.1058/2006 - privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii
lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive.
- NP 099 - 04 - Normativ pentru proiectarea şi executarea, verificarea şi exploatarea instalaţiilor
36
NP-GT-01
electrice în zone cu pericol de explozie
- Nex 01- 06 – Normativ privind prevenirea exploziilor pentru proiectarea, montarea, punerea în
funcţiune,utilizarea,reparare,şi întreţinerea instalaţiilor tehnice care funcţionează în atmosfere potenţial
explozive.
5.3.6 La instalaţiile de îmbuteliere pentru gaze comprimate inflamabile, prin măsuri adecvate trebuie
evitate posibilele încărcări electrostatice care prin descărcare pot constitui o sursă periculoasă de
aprindere. Cerinţa este îndeplinită , dacă sunt respectate prescripţiile „Dispoziţii generale privind reducerea
riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice” (D.G.P.S.I – 004 ).
În instalaţiile de umplere ale vehiculelor cisternă pentru gaze comprimate inflamabile trebuie să existe
posibilitatea conectării cisternei la o centură de împământare, fac excepţie cisternele de cale ferată, la care
există certitudinea că sunt suficient protejate prin contactul cu calea ferată.
5.3.7 În zona instalaţiilor de îmbuteliere pentru gaze comprimate inflamabile, toxice sau foarte toxice
trebuie să existe instalaţii de semnalizare a pericolelor de incendiu, explozie sau toxicitate. Această
cerinţă este îndeplinită dacă este disponibilă o instalaţie de comunicare: telefon, radiotelefon sau o
instalaţie de semnalizare a incendiilor.
5.3.8 Instalaţiile de îmbuteliere pentru hidrogen fosforat (fosfină), hidrogen sulfurat, clorură de
carbonil (oxiclorură de carbon, fosgen) şi fluor, precum şi pentru acid cianhidric trebuie amplasate în
încăperi.Pentru gazele comprimate, mai sus enumerate trebuie să fie montate instalaţii de avertizare,
alarmare şi semnalizare automată a pericolelor reprezentate de aceste gaze (instalaţii de avertizare gaze).
Aceste instalaţii de avertizare pentru gaze trebuie amplasate în aproprierea racordurilor conductelor mobile
şi trebuie să emită o prealarmare şi alarma principală. La declanşarea alarmei principale, în mod automat
instalaţia trebuie pusă în stare de funcţionare sigură.Instalaţiile de avertizare trebuie ajustate pentru tipul de
gaz în cauză.
5.3.9 Instalaţiile de îmbuteliere pentru gaze comprimate combustibile, foarte toxice sau toxice trebuie
echipate cu un sistem de oprire de urgenţă, care acţionat în caz de pericol întrerupe funcţionarea
instalaţiilor de îmbuteliere şi o pune într-o stare de maximă siguranţă. Pentru acţionarea sistemului de
oprire de urgenţă, trebuie să fie amplasate butoane de acţionare în zona racordurilor de îmbuteliere, iar în
încăperile de îmbuteliere butoanele trebuie amplasate şi în zona căilor de refugiu şi de salvare.
Este suficient dacă sistemul de urgenţă acţionează numai în zonele periclitate.
Instalaţiile de îmbuteliere pentru gaze comprimate inflamabile, alimentate din recipiente stocatoare cu o
capacitate > 300t, respectiv cele pentru gaze toxice şi foarte toxice, amplasate în depozite cu stocatoare cu
o capacitate >30t în care se execută umplerea unor vehicule cisternă, trebuie să fie echipate cu dispozitive
care în cazul unei pante mai mari de 1:50 nu împiedică numai deplasarea accidentală a cisternei, ci în cazul
deplasării accidentale a cisternei activează şi sistemul de oprire de urgenţă.
5.3.10 Instalaţia de îmbuteliere în care se face umplerea vehiculelor cisternă cu gaze comprimate lichefiate
prin comprimare sau gaze comprimate lichefiate şi subrăcite care sunt inflamabile, toxice sau foarte toxice,
trebuie echipată cu dispozitive prin care, în cazul defectării conductelor de umplere mobile (sau flexibile)
se întrerup pe ambele părţi foarte repede şi cu mare siguranţă posibilele scurgeri de gaz lichefiat. Aceste
dispozitive pot să fie cu acţionare automată sau trebui să poată fi activate în deplină siguranţă de la
distanţă.
Cerinţa în conformitate cu propoziţia 1 este îndeplinită, de exemplu dacă la racordul cu conducta mobilă
sau pe conducta de alimentare este prevăzută o armătură de închidere iar o a doua armătură de închidere se
află montată pe recipientul vehiculului cisternă. Această o a doua armătură de închidere poate fi şi un
ventil de sens unic.
5.3.11 În imediata apropiere a zonelor periculoase ale instalaţiilor de îmbuteliere pentru gaze comprimate
toxice şi foarte toxice trebuie să existe echipamente adecvate de protecţie a căilor respiratorii şi la
nevoie şi echipamente de protecţie corporală.
5.3.12 În zona instalaţiilor de îmbuteliere a gazelor comprimate foarte toxice pentru umplerea vehiculelor
cisternă este necesară amenajarea unei încăperi de protecţie care este echipată cu echipament de
protecţie corporală şi pentru căile respiratorii. Această încăpere trebui de asemenea prevăzută cu iluminat
de siguranţă, telefon, întrerupător de oprire de urgenţă şi – dacă proprietăţile gazului o impun – cu un duş.
Această încăpere poate fi amenajată la nevoie, de exemplu, în încăperea tabloului de comandă al
instalaţiei, echipată corespunzător. Încăperea de protecţie trebuie să fie astfel aerisită (ventilată) încât să se
37
NP-GT-01
evite apariţia concentraţiilor periculoase ale gazelor comprimate foarte toxice.Această cerinţă este
îndeplinită dacă, de exemplu,în încăpere se menţine suprapresiune de 0,2mbar, iar aerul proaspăt este
aspirat dintr-o zonă sigură.
Măsuri de protecţie pentru instalaţiile de îmbuteliere amplasate în încăperi
5.3.13 Încăperile instalaţiilor de îmbuteliere pentru gaze comprimate inflamabile toxice şi foarte toxice pot
fi amenajate lângă, sub sau deasupra încăperilor destinate prezenţei permanente a persoanelor, numai
dacă elementele de separare (pereţii despărţitori, plaşee) faţă de încăperile învecinate sunt lipsite de
deschideri şi sunt etanşe la gaze, iar în cazul gazelor comprimate inflamabile, sunt rezistente la explozie
(pereţi din beton armat minim B 200 cu grosimea 10 cm, cu un procent de armare de cel puţin 0,1% sau din
cărămidă roşie plină, cu grosimea de 37,5 cm şi mortar marca M 25) şi rezistente la foc –minim 90 minute,
5.3.14 Încăperile instalaţiilor de îmbuteliere pentru gaze comprimate inflamabile toxice şi foarte toxice
trebuie să poată fi rapid evacuate în caz de pericol. Fiecare încăpere cu o suprafaţă mai mare de 50m 2
trebuie să aibă minim 2 ieşiri care trebuie să fie amplasate pe cât posibil pe pereţi opuşi.
Uşile şi ferestrele pentru căile de salvare trebuie să se deschidă spre exterior şi trebuie marcate
corespunzător. Uşile de tip glisant, trebuie să fie prevăzute cu o uşă de salvare. Uşile care nu dau
nemijlocit spre exterior, trebuie să fie uşi rezistente la foc 90 minute.echipate cu dispozitive de
autoînchidere sau inchidere automată în caz deincendiu.
5.3.15 În încăperile în care se îmbuteliază gaze lichefiate prin comprimare sau gaze lichefiate suprarăcite
care sunt inflamabile, toxice sau foarte toxice, şi nu este utilizat sistemul furtunelor pline, pe o rază de 5m
faţă de locurile de ieşire a gazelor în timpul funcţionării nu se pot afla guri de canalizare (nici cele cu
protecţie faţă de gaze), canale sau deschideri (orificii).
5.3.16 La standurile de umplere pentru gaze comprimate foarte toxice solubile în apă sau care nu
reacţionează periculos cu apa, ca măsură de protecţie în cazul scăpărilor de gaze se vor prevedea
dispozitive de producere a perdelelor de apă (de exemplu duze de pulverizare).
Măsuri de protecţie pentru instalaţiile de îmbuteliere amplasate în exterior
5.3.17 La instalaţiile de îmbuteliere a gazelor comprimate în stare lichidă şi care sunt inflamabile, toxice
şi foarte toxice, în zona racordurilor de umplere şi a armăturilor pardoseala trebuie să fie de aşa natură
încât în cazul scurgerilor de gaz acesta să nu poată îmbiba solul.
Panta terenului trebuie să fie de aproximativ 2% într-o direcţie nepericuloasă pentru evitarea acumulării
gazului sub instalaţia de îmbuteliere, respectiv sub recipientul stocator. În cazul mai multor instalaţii de
îmbuteliere alăturate, direcţionarea posibilelor scurgeri trebuie astfel realizată încât să se evite periclitarea
reciprocă a instalaţiilor de îmbuteliat sau a stocatoarelor.
Dacă gazul se îmbuteliază în stare gazoasă nu este necesară o pregătire specială a pardoselei.
5.3.18 La instalaţiile de îmbuteliere a gazelor inflamabile comprimate, mai grele decât aerul (densitate
relativă > 1), în vehicule cisternă, dacă la scurgeri de gaze lichefiate, prin aprinderea gazului comprimat,
poate fi afectate recipientul stocator sau cisterna, trebuie să se asigure o protecţie eficientă la foc.
Această cerinţă este îndeplinită dacă una din următoarele posibilităţi este îndeplinită :
- cisterna aflată la umplere staţionează pe o suprafaţă, care în caz de scurgere de gaz, permite
evacuarea lor într-o direcţie sigură;
- recipientul de gaz comprimat (stocatorul) are o izolaţie termică care îl protejează la pericol de
incendiu şi materialele izolatoare utilizate sunt necombustibile (clasa A1 L conform EN ISO 1182, EN ISO
1716) iar indicele de transmisie a căldurii (valoare K) a izolaţiei la o temperatură medie de 350oC nu este
mai mare decât 1,2Wxm 2 xK-1;
- robinetele de fund ale recipientului cisternă pentru golirea fazei lichide şi a celei gazoase sunt
montate ca robinete interioare.
- robinetele principale de închidere, necesare din motive de securitate sunt lipsite de materiale
nemetalice sau sunt executate în varianta fire-safe sau fail-safe.
5.3.19 Pentru limitarea răspândirii gazelor comprimate toxice sau foarte toxice în cazul unor scăpări
(avarii) măsurile de protecţie sunt îndeplinite în special prin asigurarea unor instalaţii pentru:
- producerea unor perdele de apă pentru oprirea norilor de gaze care sunt solubile în apă, de exemplu
amoniac, oxid de etilenă.
38
NP-GT-01
- producerea perdelelor de apă pentru oprirea norilor de gaze care sunt insolubile sau puţin solubile
în apă, sau
- limitarea răspândirii cu aburi.
Aceste dispozitive de limitare (duze de pulverizarea apei „pereţi cu duze de stropire) pot fi mobile sau fixe.
5.4 Dispozitive şi amenajări în instalaţiile de îmbuteliere pentru gaze comprimate cu acţiune

oxidantă.
5.4.1 Armăturile,materialele de etanşare, materialele de ungere,racordurile flexibile, conductele vor fi în
execuţie adecvată pentru oxigen conf cap 4.10
5.4.2 Instalaţia electrică montată în instalaţiile de îmbuteliere pentru oxigen, nu trebuie să fie ingnifugă,
antideflagrantă sau clasificată în alte feluri, deoarece oxigenul nu este considerat gaz inflamabil. Instalaţia
va fi in clasa de protecţie IP 54 sau mai mult. În cazul condiţiilor mai severe de mediu se va folosi clasa IP
55 (proiectat pentru protecţia împotriva jetului de apa) sau IP 56 (proiectat pentru protecţia împotriva
prafului si jetului de apă).
5.4.3 Pe amplasamentul instalaţiilor de îmbuteliere pentru gaze comprimate cu acţiune oxidantă trebuie
prevăzute instalaţii alarmare de în caz de incendiu. Această cerinţă este îndeplinită dacă în imediata
apropiere se află un telefon, radiotelefon sau o instalaţie de alarmă pentru incendiu.
5.4.4 Încăperilor de îmbuteliere se vor realiza cu respectarea prevederile de la art. 5.3.2.1 ÷ 5.3.2.5 care se
aplică şi în cazul gazelor comprimate cu acţiune oxidantă în stare lichefiată.
Cerinţe generale
5.5.1 Construcţiile pentru instalaţiile de îmbuteliere pot fi amplasate independent, la distanţe normate, sau
compartimentate, faţă de alte construcţii sau instalaţii, iar porţiunile de construcţie alipite, ori înglobate vor
fi separate de restul construcţiei, prin elemente de compartimentare conform prezentului normativ şi a
Normativului de siguranţă la foc a construcţiilor indicativ P118-99.
5.5.2 La amplasarea instalaţiilor de îmbuteliere se vor avea în vedere:
- riscurile potenţiale în exteriorul locaţiei pentru proprietăţileşi populaţiile învecinate (spaţiul de
protecţie conform art.2.2.2.)
- securitatea depozitului (distanţa de securitate conform art.2.2.1)
5.5.3 Nu este permisă extinderea spaţiului de protecţie peste proprietăţile învecinate sau peste căile publice
de circulaţie. Spaţiul de protecţie poate fi limitat pe cel mult două laturi, dacă pe partea adiacentă se
realizează pereţi de protecţie de cel puţin 2 m înălţime, fără deschideri şi confecţionaţi din materiale
incombustibile. O latură poate fi şi un perete de clădire, care în zona de protecţie este lipsit de deschideri
Aceştia nu trebuie dimensionaţi la solicitările în caz de explozie.
5.5.4 Pentru asigurarea condiţiilor de acces,intervenţie şi salvare în caz de incendiu,la instalaţiile de
îmbuteliere trebuie prevăzute căi de circulaţie (drumuri) necesare funcţional, pentru accesul mijloacelor
de transport,al utilajelor şi autospecialelor de intervenţie ale pompierilor.
5.5.5 Instalaţiile de îmbuteliere nu pot fi amenajate în holuri , coridoare, case ale scărilor sau pe lângă
scări şi porţi de acces.
5.5.6 Instalaţiile de îmbuteliere trebuie protejate faţă de intervenţiile unor persoane neautorizate.
Acest lucru trebuie indicat prin plăci avertizoare sau prin realizarea unei împrejmuiri.
5.5.7 La amplasarea instalaţiilor de îmbuteliere amenajate în spaţii deschise se va avea în vedere şi direcţia
predominantă a vântului.
5.5.8 Depozitele pentru butelii pline, din cadrul instalaţiilor de îmbuteliere, fac obiectul regulamentului
RG 01/05 (conform art.1.1.6 din RG 01/05) şi se amplasează faţă de construcţiile din vecinătate (altele
decât cele din cadrul instalaţiilor de îmbuteliere a gazelor) conform prevederilor din acel regulament
(capitolul 2.1 din RG 01/05) . Amplasarea rezervoarelor pentru gaze lichefiate (criogenice) obţinute din
39
NP-GT-01
separarea aerului din componenţa staţiilor de îmbuteliere, se va face cu respectarea prevederilor de la cap.
7.3 din normativ
5.5.9 Depozitele pentru recipientele transportabile pline, pompele, rezervoarele criogenice şi alte utilaje
din cadrul instalaţiilor de îmbuteliere se amplasează în funcţie de cerinţele procesului tehnologic, de
condiţiile de montaj şi intervenţie în condiţiile prezentului normativ (distanţele între diferitele obiecte ale
instalaţiei de îmbuteliere nu se normează).
5.5.10 Distanţele de securitate (definite conform art.2.2.1)dintre construcţiile instalaţiilor de
îmbuteliere (instalaţii de îmbuteliere amplasate în încăperi) şi construcţii din incinta societăţii (altele
decât cele din cadrul instalaţiilor de îmbuteliere a gazelor) sunt prezentate în Tabelul 5.5.10
Tabel 5.5.10 distanţe de securitate între construcţiile în care sunt amplasate instalaţii de îmbuteliere şi
construcţii vecine
Gradul de rezistenţă la foc Distanţe minime de securitate (m) faţă de construcţii industriale din
al clădirii în care este incinta societăţii având gradul de rezistenţă la foc
amplasată instalaţia de III IV-V
I-II
îmbuteliere
I-II 3 4 5
III 4 5 6
IV-V 5 6 7,5
Distanţele se consideră de la peretele încăperii în care este amplasată instalaţia de îmbuteliere la

elementul de construcţie cel mai apropiat al obiectivului învecinat şi se măsoară în metri.
Pentru spaţii de producţie şi/sau de depozitare încadrate la categoria A sau B pericol de incendiu, distanţele
de securitate se majorează cu 50%, indiferent dacă în categoria A sau B sunt încadrate instalaţiile de
îmbuteliere sau spaţiile de producţie şi/sau depozitare din vecinătate.
Distanţele de securitate între instalaţiile de îmbuteliere amenajate în spaţii deschise (în aer liber sau
construcţii deschise) - măsurate de la împrejmuirea instalaţii de îmbuteliere şi instalaţii sau amenajări
învecinate din incinta societăţii, vor fi conform tabel 5.5.10 – instalaţia de îmbuteliere amenajată în spaţii
deschise fiind asimilată unei instalaţii de îmbuteliere amplasate în încăperi de grad de rezistenta la foc
IV-V.
Aceste distanţe pot fi înlocuite de un perete de minim 2 metri înălţime confecţionat din materiale
incombustibile având rezistenţa la foc- RF 60 minute
5.5.11 Distanţa de protecţie (definită conform art. art.2.2.3) dintre instalaţiile de îmbuteliere amenajate în
spaţii deschise şi vecinătăţi sunt prezentate în Tabelul 5.5.11
Tabel 5.5.11 Distanţe de protecţie(exprimate în metri) între instalaţiile de îmbuteliere amenajate în

spaţii deschise (măsurată de la peretele exterior al celui mai îndepărtat recipient transportabil racordat la
instalaţia de îmbuteliere) şi construcţii vecine
Nr. Distanţa recomandată, m

Vecinătatea faţă de care
crt. se determină distanţa Imbuteliere gaze Imbuteliere gaze
Grupa 2 Grupa 1
1 Clădiri de locuit 10 12
Clădiri publice (pentru administraţie, comerţ,
2 sănătate, cultură, sport, turism, construcţii de 15 25
agrement etc).
3 Instalaţii, clădiri de producţie amenajări din 8 8
afara teritoriului agentului economic
4 Clădiri social administrative din cadrul incintei 8 8
proprii a agentului economic
40
NP-GT-01
Căi de circulaţie publice (străzi, drumuri) -
5 distanţa se măsoară de la marginea părţii 8 10
carosabile
6 Căi ferate,linii de tramvai şi troleibuz 9,5 11,5
(măsurarea se face de la vehicol)
Instalaţii electrice( posturi TRAFO,etc..),linii Conform prevederilor normativelor de
7 aeriene de energie electrică,reţele de cabluri specialitate(NTE 003/04,PE 101A/85, NTE
elec 007/08, PE 106/99)
Note:
1. Distanţa de protecţie poate fi înlocuită pe cel mult două laturi de către pereţi de protecţie de
perete de clădire care în zona de protecţie este lipsit de deschideri.
2. În cazul instalaţiilor de îmbuteliere amplasate în încăperi distanţele de protecţie se pot reduce
cu 50%. Distanţa de protecţie poate fi înlocuită pe cel mult două laturi cu pereţii încăperii de depozitare,
deschideri.
5.5.12 În cazul instalaţiilor de îmbuteliere amenajate în spaţii deschise pentru gaze comprimate toxice sau
foarte toxice în jurul fiecărui orificiu cu posibile scăpări de gaz se instituie o zonă de protecţie sferică cu
rază de 5m faţă de instalaţii sau amenajări învecinate din incinta societăţii şi cu o rază de 10m faţă de
limita de proprietate a societăţii (împrejmuire)
5.6.1 Utilajele,componentele şi dotările trebuie să asigure, din punct de vedere al materilului.al dimensionarii al
alcătuirii constructive, funcţionarea în condiţii de securitate a instalaţiei de îmbuteliere şi anume trebuie să
corespundă solicitărilor mecanice, chimice şi termice care pot să apară în timpul exploatării. Aceste cerinţe
sunt îndeplinite dacă:
- pentru pompe şi compresoare sunt respectate condiţiile pentru introducerea pe piaţă a maşinilor
industriale conform HG.119/2004(care transpune directiva 98/37/CE);
- pentru recipienţii sub presiune, conductele sub presiune şi accesoriile acestora, din instalaţiile de
îmbuteliere, sunt respectate prevederile HG 584/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă
a echipamentelor sub presiune, care transpune Directiva Europeană PED 97/23/EC.
-utilajele care sunt amplasate într-o zonă cu atmosferă potenţial explozivă, respectă corespund HG
752/2004 – privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor protectoare
destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive.
- pentru conductele ce nu intră sub incidenţa HG 584/2004sunt îndeplinite prevederile din SR EN
134801-6
5.6.2 Instalaţiile vor fi proiectate, realizate şi instalate în conformitate cu coduri recunoscute referitoare la
rezervoare, conducte şi clădiri, sau în conformitate cu reglementări sau normative specifice (inclusiv
calcularea sarcinii date de presiunea vântului şi sarcini seismice, dacă este necesar) şi vor corespunde
specificaţiilor producătorului echipamentului
5.6.3 Proiectarea, execuţia şi instalarea, inspecţia şi încercarea conductelor pentru oxigen, se va face cu
respectarea prevederilor din “SR EN 13.480-1÷6 – Conducte industriale metalice“, PT ISCIR C 6 şi
prevederilor specifice prezentate în cap.4.4 din prezentele norme.
5.6.4 Montarea şi instalarea, autorizarea funcţionării, exploatarea, verificarea tehnică periodică şi repararea
recipientelor sub presiune (fixe sau transportabile) a conductelor sub presiune şi a dispozitivelor de
siguranţă se vor efectua cu respectarea prevederilor din Prescripţiile Tehnice ISCIR aplicabile.
5.6.5 Instalaţiile sub presiune, componentele şi echipamentele acestora, inclusiv totalitatea racordurilor
demontabile şi nedemontabile trebuie să fie astfel realizate încât în condiţiile de exploatare prevăzute şi la
presiunea de funcţionare admisă să fie şi să rămână tehnic etanşe.
41
NP-GT-01
5.6.6 Conductele mobile (furtunele şi conductele articulate) trebuie să fie astfel realizate şi dimensionate,
încât să poată fi probate la presiunea egală cu 1,5 ori presiune maximă admisibilă de funcţionare, presiune
la care trebuie să fie etanşe
5.7.1 Instalaţiile de îmbuteliere a gazelor comprimate din grupa 1, trebuie prevăzute cu dispozitive, care
la abateri de la funcţionarea normală a instalaţiei de îmbuteliere să oprească automat fluxul de alimentare
a gazului. Asemenea dispozitive pot fi cele de oprire de urgenţă.
5.7.2 Dispozitivele AMC sunt dispozitive de măsurare, de comandă şi de reglare care sunt utilizate în
scopul funcţionării corespunzătoare a instalaţiei de îmbuteliere.
În cazul în care aceste dispozitive au şi rol de securitate, ele sunt categorizate ca fiind dispozitive AMC de
securitate.
5.7.3 Manometrele trebuie să fie astfel construite şi amplasate încât în cazul unor posibile accidente
(pierderea etanşeităţii) operatorii care se află în apropierea acestora să nu poată fi accidentaţi de către
scăpările de gaz sau de către cioburile ecranului.
Manometrele pentru gaze cu acţiune oxidantă trebuie să poarte inscripţia „A se feri de grăsimi şi ulei”.
Cântarele de control al cantităţii îmbuteliate trebuie să fie etalonate.
5.8.1 Toate echipamentele şi instalaţiile electrice trebuie să corespundă categoriei de pericol de incendiu a
compartimentului şi vor fi proiectate în conformitate cu prevederile din „Normativul I7-2002 – pentru proiectarea şi
executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 Vca şi 1500 Vcc”.
5.8.2 În zonele cu pericol de explozie se vor respecta prevederile „Normativului NP 099-04 – pentru proiectarea,
executarea, verificarea şi exploatarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie”.
În funcţie de caracteristicile gazelor vehiculate se vor stabili grupele de explozie (IIA, IIB, IIC) şi clasele de
temperatură (T1-T6) – ce trebuiesc avute în vedere la alegerea echipamentelor electrice.
5.8.3 Instalaţiile de îmbuteliere amplasate în încăperi sau spaţii deschise destinate umplerii cu gaze inflamabile care
pot forma împreună cu aerul amestecuri explozive trebuie prevăzute cu o instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului
(IPT) având nivelul de protecţie întărit I. Proiectarea acesteia se face conform Normativului I20-2000. În Anexa B
sunt prevăzute standardele de referinţă ce trebuie avute în vedere.
5.8.4 Iluminatul instalaţiilor de îmbuteliere trebuie să asigure:
- pentru încăperi un nivel de iluminare min. 50 lx
- pentru spaţii deschise sau aer liber minim 10 lx.
5.8.5 Instalaţiile de detectare a concentraţiei gazelor inflamabile şi de semnalizare a incendiilor – atunci când ele
sunt necesare – se vor proiecta şi executa conform Normativului I18/2-2002.
5.9.1 Instalaţiile de alimentare cu apă şi canalizare se vor executa conform cu Normativul I9-94.
5.9.2 Instalaţiile de stingere incendiu sau de răcire prevăzute conform prezentului regulament vor fi proiectate şi
executate în conformitate cu prevederile „Normativului pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de
stingere a incendiilor” – indicativ NP 086-05.
5.9.3 La proiectarea instalaţiilor de canalizare se va ţine cont de prevederile de la art.5.2.2.2 şi art.5.3.15
5.10.1 În încăperile instalaţiilor de îmbuteliere se admite încălzirea până la + 150C (temperatură de calcul pentru
dimensionarea instalaţiei de încălzire), instalaţia de încălzire va fi echipată cu registre, amplasate şi protejate astfel
încât să nu fie posibilă aproprierea buteliilor la mai puţin de 0,5 m, iar ca agent termic se va folosi apă caldă sau aer
cald.
Încăperile instalaţiilor de imbuteliere trebuie să fie corespunzător ventilate .
Se vor avea în vedere unul sau ambele moduri de ventilare:
- ventilare naturală (permanentă )
- ventilare forţată (de avarie).
42
NP-GT-01
5.10.2 Ventilarea de avarie nu este obligatorie ea este prevăzută doar în cazurile şi condiţiile precizate în prezentul
regulament. Realizarea instalaţiilor de ventilare trebuie să corespundă prevederilor de la art. 5.2.3.4
5.10.3 La întocmirea proiectelor pentru instalaţiile de ventilare se vor respecta prevederile din Normativul I5.
5.11.1 Instalaţii de semnalizare
5.11.1.1 În încăperile instalaţiilor de îmbuteliere pentru gaze comprimate inflamabile, toxice şi foarte
toxice unde există pericolul de scăpări şi acumulări de gaze inflamabile sau toxice se vor monta detectoare de
concentraţie pentru gaze. Aceste detectoare trebuie să avertizeze optic şi acustic atingerea pragului de 20% din limita
inferioară de explozie (LEL) respectiv 20% din concentraţia maxim admisibilă (CMA).
5.11.1.2 Sistemul de detecţie se interconectează cu instalaţia de ventilaţie mecanică (dacă aceasta există).
5.11.1.3 Încăperile instalaţiilor de îmbuteliere pentru gaze comprimate inflamabile cu aria construită de peste
600 mp se echipează cu instalaţii de detectare şi semnalizare automată a incendiului şi/sau detectoare de concentraţie
pentru gaze sau vapori conform art. 5.11.1.1
5.11.2 Instalaţii de stingere
5.11.2.1 Clădirile sau încăperile în care se îmbuteliază fluide inflamabile, încadrate în categoriile A, B, C de
incendiu, cu suprafaţa mai mare de 750 mp şi densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/mp, trebuie echipate
cu instalaţii fixe de stingere cu apă pulverizată, cu respectarea prevederilor Normativului pentru proiectarea
executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor (NP 086-05).
5.11.2.2 La stabilirea necesitaţii şi/sau tipului de instalaţie de stingere se vor avea în vedere în condiţiile prevăzute
de normativul NP 086-05 .
5.11.2.3 Depozitele de butelii , aferente staţiilor de îmbuteliere, vor fi dotate cu hidranţi în conformitate cu
prevederile de la capitolul 3.2 din Regulamentul privind depozitarea buteliilor RG 01/05.
5.11.3 Căi de acces, intervenţie şi salvare
5.11.3.1 Construcţiile destinate instalaţiilor de îmbuteliere trebuie să fie accesibile autospecialelor de intervenţie pe
cel puţin două laturi.Fac excepţieconstrucţiile, cu aria construită desfăşurată mai mică de 2.000mp, la care accesul
de intervenţie poate fi pe o latură.
5.11.3.2 Pentru accesul şi intervenţia operativă în caz de incendiu, instalaţiile de îmbuteliere amplasate în spaţii
deschise vor avea asigurat accesul pe toate laturile.
5.11.3.3 Căile de circulaţie interioară stabilite pentru intervenţie în caz de incendiu vor fi alcătuite, echipate şi
marcate corespunzător, astfel încât să fie uşor de recunoscut de către personalul de intervenţie.
5.11.4 Echiparea şi dotarea cu mijloace de intervenţie
5.11.4.1 Echiparea şi dotarea instalaţiilor de îmbuteliere se va asigura cu mijloace de stingere şi de răcire adecvate
pentru tipul de fluid umplut în butelii (stingătoare, mijloace de refulare a apei din reţeaua de hidranţi, după caz).
5.11.4.2 Se recomandă dotarea cu un stingător de pulbere sau gaz inert, portativ, de minim 6 kg la o suprafaţă de
100 mp, pentru instalaţiile încadrate la categoria A, B, C, D, E dar nu mai puţin de două stingătoare pe încăpere.
Dacă suprafaţa este mai mare de 500 mp se vor prevedea şi stingătoare transportabile, un stingător de minimum 50
kg la fiecare 500 mp.
43
NP-GT-01
6 STAŢII DE DISTRIBUŢIE GAZE DIN BUTELII/CADRE DE BUTELII.

Domeniu de aplicare
6.1.1 Prevederile din prezentul capitol al normativului se aplică pentru staţiile (instalaţiile) de distribuţie
din butelii/cadre de butelii a gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune din clasa a 2-a
(potrivit clasificării prevăzute în ADR/RID),cu excepţia instalaţiilor de distribuţie a acetilenei şi a gazelor
petroliere lichefiate (GPL) care fac obiectul altor reglementări ( Normativ pentru asigurarea îndeplinirii
cerinţelor privind siguranţa în exploatare şi securitatea la incendiu pentru instalaţiile care produc sau
utilizează acetilenă aprobat cu O. MEC nr. 321/2006 respectiv Codul tehnic al GPL) şi a instalaţiilor fixe
de stingere a incendiilor cu substanţe speciale (dioxid de carbon,azot,argon,etc..îmbuteliate) ce fac
obiectul Normativului P 086/05
6.1.2 Prezentul capitol din normativ constituie o detaliere a secţiunilor privind golirea şi utilizarea
echipamentelor sub presiune transportabile ce fac obiectul următoarelor Prescripţiile Tehnice ISCIR :
- PT C 5 Cerinţe tehnice privind utilizarea buteliilor pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate
sub presiune
- PT C 12 - Cerinţe tehnice pentru recipiente cisterne, recipiente container, recipiente criogenice, şi
recipiente butoaie pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune
6.1.3 Prezentul capitol din normativ se referă strict la staţiile de distribuţie a gazelor, (exclusiv acetilena
şi GPL) din butelii/cadre de butelii, şi activităţile specifice din punct de vedere al organizării şi
funcţionării acestora, nefiind aplicabil la transportul sau distribuţia buteliilor/cadrelor de butelii.
Pe lângă definirea termenilor de la cap.2 şi cap.5.1 pentru staţiile ( instalaţiile) de distribuţie gaze din
butelii se mai aplică şi:
6.1.4 Staţie de distribuţie gaz din butelii/cadre de butelii:spaţiu special amenajat în care este amplasată
instalaţia şi accesoriile aferente acesteia(existentă la utilzatori) destinată distribuirii către locurile de
consum, a gazelor din butelii/ cadre de butelii.
Pentru simplificare şi cursivitatea textului, în continuare in loc de „butelii/cadre de butelii” se va utiliza
termenul „butelii”.
Instalaţia de distribuţie gaz din butelii:instalaţie specială, destinata racordării a două sau mai multe butelii
sau cadre de butelii în vederea golirii gazului pentru distribuirea la locul de consum al utilizatorilor.
Instalaţia de distribuţie gaz din butelii denumită în continuare „instalaţie de distribuţie” este alcătuită în
principiu din:
- două ţevi colectoare - una activă şi una în pregătire – la care sunt legate prin racorduri flexibile
(furtunuri flexbile, racorduri metalice spiralate flexibile –aşa zisele „codiţe de purcel”-„pigtails”,sau
îmbinări articulate ) buteliile sau cadrele de butelii;
- ventile de izolare sau comutare;
- reductoare de presiune ;
- supape de siguranţă;
- conducte de purjare sau depresurizare;
- aparate de măsură şi control.
Din ansamblul instalaţiei de distribuţie face parte întregul echipament necesar funcţionării în condiţii de
siguranţă.
Instalaţia de distribuţie poate fi amplasată:
- la locul de consum (încăperi închise sau construcţii deschise),
44
NP-GT-01
- în dulapuri pentru pentru butelii,
- în staţii de distribuţie ( instalaţii centrale de distribuţie gaze)
Din staţia de distribuţie fac parte încăperile şi suprafeţele amenajate în aer liber:
- în/pe care se află montate echipamentele instalaţiilor de distribuţie;
- în care sau pe care se desfăşoară activităţi înainte, în timpul sau după golirea buteliilor;
- unde se află buteliile pregătie pentru imediata golire, buteliile racordate la instalaţiile de distribuţie
precum şi cele după golire şi care urmează să fie expediate către staţiile de îmbuteliere;
- necesare din motive de securitate (zone cu posibil pericol datorită prezenţei gazelor).
Din instalaţia de distribuţie nu fac parte:
- conductele fixe dintre instalaţia de distribuţie şi instalaţiile sau echipamentele dela locul de consum
al gazelor.
- recipienţii de gaze comprimate care se golesc precum şi componentele echipamentelor acestora;
6.1.5 Locuri cu posibile scăpări de gaze în timpul funcţionării - sunt de exemplu următoarele:
- conducte de purjare / evacuare pentru gaze
- conducte de depresurizare
- conducte de aerisire sau ventilare
- cuplaje / racorduri de golire
- conducte pentru prelevare probe
6.1.6 Golirea buteliilor - prin golire se înţelege faptul că recipienţii sub presiune pentru gaze sunt racordaţi
la instalaţia de distribuţie şi gazul este consumat.
6.1.7 Utilizare - prin utilizare în sensul acestui normativ se înţelege transportul (intern) , depozitarea,
pregătirea, golirea şi întreţinerea buteliilor pentru gaze.
6.1.8 Pregătirea butelior - prin pregătire se înţelege faptul că butelile pentru gaze sunt amplasate pe
locurile destinate buteliilor de rezervă şi sunt racordate la instalaţie în vederea consumului sau urmează să
fie racordate în scurt timp în măsura în care este necesară continuarea activităţii.
De asemenea prin pregătire se înţelege că buteliile sunt:
- amplasate la locuri de muncă pentru consum,
- amplasate pe rampele de încărcare în vederea transportului,
Cerinţe generale privind instalaţiile de distribuţie
6.1.9 Instalaţiile de distribuţie trebuie să fie astfel proiectate,construite,instalate, amplasate şi exploatate
încât personalul operator, cel care le întreţine sau supraveghează sau persoanele care se află în perimetrul
instalaţiei, să nu fie periclitat.
6.1.10 Cerinţa conform 6.1.9 este îndeplinită dacă se respectă prevederile prezentului normativ şi cele
din reglementările conexe la care normativul face trimiteri.
6.2 Cerinţe privind constuirea – instalarea instalaţiilor (staţiilor) de distribuţie
6.2.1 Cerinţe de bază
Cerinţele de bază prezentate la capitolul 5.2.1 pentru staţiile de îmbuteliere, sunt valabile şi se vor respecta
şi pentru staţiile de distribuţie
6.2.2 Măsuri de protecţie
6.2.2.1 Nu este permisă amplasarea instalaţiilor de distribuţie în :
- încăperi sub nivelul solului,
- casa scărilor, în holuri,coridoare, curţi înguste, treceri pietonale sau porţi, sau în imediata lor apropiere,
- pe treptele unor amenajări exterioare,
- lângă drumuri şi căi de refugiu special marcate,
- garaje sau parcările pentru vehicule
Sunt exceptate cazurile în care golirea buteliilor se efectuează temporar în vederea executării unor lucrări
(ca de exemplu reparaţii) şi dacă au fost luate măsurile de protecţie necesare (blocarea căilor de acces,
asigurarea căilor de evacuare, aerisire, etc.).
45
NP-GT-01
6.2.2.2 Instalaţiile de distribuţie pentru gaze, cum ar fi oxigenul şi aerul comprimat, la care sunt conectate,
in total, 50 butelii, pot fi amenajate şi în încăperi sub nivelul solului, prin derogare de la prevederile art.
6.2.2.1.
6.2.2.3 Instalaţii de distribuţie pentru protoxid de azot, dioxid de carbon sau azot pot fi amplasate în
încăperi sub nivelul solului în cazul în care:
- instalaţia de ventilare artificială asigură un schimb de aer pe oră egal cu de două ori volumul
încăperii. Instalaţia de ventilare artificială trebuie să funcţioneze continuu sau în caz contrar trebuie să
pornească în mod automat ,la comanda unei instalaţii cu
- detectoare de concentraţie pentru gaze, la atingerea unei concentraţii a gazului de 20% din LEL sau
CMA.
În cazul nefuncţionării instalaţiei de detectare a concentraţiei gazului trebuie să se declanşeze
automat instalaţia de alarmare optică şi acustică.
- instalaţia de ventilare naturală are o secţiune minimă egală cu 10% din suprafaţa pardoselii
încăperii şi asigură o ventilare eficientă a încăperii
- pardoseala este maxim 1,5 m sub nivelul solului.
6.2.2.4 Recipienţii cu un volum total de până la 70 litri îmbuteliaţi cu protoxid de azot, dioxid de carbon
sau azot pot fi conectaţi în vederea golirii în încăperi sub nivelul solului, dacă prin condiţiile de spaţiu sau
prin măsuri corespunzătoare este exclusă periclitarea persoanelor.
6.2.2.5 În cazul în care pentru golirea buteliilor cu gaze în stare lichidă se utilizează alte gaze sub presiune,
pentru crearea presiunii necesare, este permisă utilizarea numai acelor gaze care nu reacţionează periculos
cu lichidul. Pentru golirea recipienţilor cu gaze inflamabile în stare lichidă este permisă numai utilizarea
gazelor inerte sau a altor gaze inflamabile dar în nici un caz aer comprimat sau oxigen.
Presiunea de verificare a recipientului nu poate fi depăşită, ţinând seama şi de presiunea parţială a gazului
de antrenare, în timpul golirii şi nici după golirea recipientului.
6.2.2.6 În cazul conectării mai multor butelii pentru gaze în stare lichidă, la golirea acestora este permisă
închiderea robinetelor unor butelii (făcând abstracţie de apariţia unor defecţiuni) după ce acestea au fost
deschise, numai după ce toţi recipienţii au fost goliţi, pentru a evita supraumplerea unora dintre recipienţi.
În cazul cadrelor de butelii trebuie aplicată o etichetă cu următorul text: “Robinetele de închidere ale
buteliilor trebuie să rămână deschise până la golirea întregii baterii”.
6.2.2.7 Conectarea mai multor butelii la o instalaţie de distribuţie este permisă numai dacă buteliile sunt
marcate cu aceeaşi valoare a presiunii de verificare.
6.2.2.8 Buteliile pentru gaze foarte toxice pot fi golite în locurile publice numai dacă sunt supravegheate
continuu (vezi şi art. 6.3.5).
Golirea în aceste spaţii a buteliilor cu gaze inflamabile este permisă numai cu supravegherea lor continuă
sau dacă prin împrejmuirea sau închiderea lor într-un dulap este exclus accesul persoanelor neautorizate.
În cazul golirii lor numai temporare este suficientă o placă avertizoare.
6.2.2.9 În jurul fiecărei butelii conţinând gaze inflamabile sau foarte toxice, racordată în vederea golirii, se
instituie de un spaţiu de protecţie conform art.2.2.2. Acest spaţiu de protecţie pentru buteliile cu gaze
inflamabile este zona 2 conform art.2.2.7
Dimensiunile spaţiului de protecţie rezultă din tabelul 6.2.2.9. (pentru staţii de distribuţie a se vedea şi
art. 6.5.3)
Tabel 6.2.2.9 Dimensiunile spaţiului de protecţie pentru butelii care conţin gaze inflamabile,toxice sau foarte
toxice (vezi fig. 1 şi 2)
Golirea
în spaţii deschise în spaţii închise1)
Înălţime h[m] Gaze Gaze
Golirea din:
Raza r [m] mai uşoare mai grele mai uşoare mai grele
decât aerul decât aerul
46
NP-GT-01
h 1 0,5 2 1
butelii sau baterii cu 2-6
butelii r 1 1 2 2
Fază
gazoasă recipienţi cu volum >150 l h
2 0,5 3 1
sau baterii cu mai mult de
6 butelii r 2 2 3 3
h 2 0,5 3 Întreaga
Fază lichidă
r 2 3 3 încăpere
1) vezi şi art.6.4.3
6.2.2.10 Spaţiul de protecţie nu este necesar

1) în cazul buteliilor cu gaze inflamabile utilizate pentru sudare, tăiere sau procedee conexe,
2) în cazul în care buteliile cu gaze inflamabile sunt racordate la consumatori, ale căror flăcări deschise se
află în interiorul distanţelor din tabelul 6.2.2.9,
3) în cazul dulapurilor pentru butelii.
6.3 Instalaţii de distribuţie amplasate la locul de consum
6.3.1 La locul de consum în spaţii închise (încăperi) sau construcţii deschise este permisă numai
amplasarea buteliilor necesare desfăşurări activităţii.Pe lângă buteliile racordate la instalaţia de distribuţie
este permisă şi amplasarea unui număr cel mult egal de butelii aflaţi în pregătire ( vezi art.6.1.8 )
6.3.2 La locul de consum pot fi amenajate instalaţii de distribuţie la care sunt conectate cel mult 72 butelii
de 50l şi 200bar, sau cadre de butelii cu un număr echivalent de butelii pentru gaze netoxice sau
neinflamabile. Amenajarea instalaţiilor de distribuţie la locurile de consum amplasate în încăperi sub
nivelul solului se va face cu respectarea prevederilor pct. 6.2.2.2 .
În cazul în care consumul de gaz necesită cuplarea a mai mult de şase butelii pentru gaze inflamabile,
toxice sau foarte toxice, acestea, după posibilităţi, trebuie amplasate în dulapuri pentru butelii, sau în staţii
de distribuţie ( instalaţii centrale de distribuţie gaze). În cazul a mai mult de 8 butelii acestea trebuie
obligatoriu amplasate în dulapuri pentru butelii, în staţii de distribuţie ( instalaţii centrale de distribuţie
gaze)
6.3.3 La locul de consum este permisă amplasarea în vederea golirii a buteliilor pentru gaze inflamabile cu
un volum de maxim 150 litri/recipient. Această prevedere nu se aplică instalaţiilor de proces şi instalaţiilor
experimentale.
6.3.4 În spaţii de lucru este permisă amplasarea buteliilor pentru gaze foarte toxice cu un volum de maxim
150 litri/recipient numai dacă au fost luate măsuri speciale de securitate ( de exemplu instalarea de
detectoare de concentraţie pentru gaze care avertizeaă optic şi acustic atingerea pragului de 20% din
CMA, ventilare forţată, dulapuri cu exhaustare). Această prevedere nu se aplică instalaţiilor de proces şi
instalaţiilor experimentale.
6.3.5 În încăperi cu acces public nu este permisă amplasarea buteliilor pentru gaze foarte toxice.(vezi şi
art. 6.2.2.8.) Este permisă amplasarea în aceste spaţii a buteliilor pentru gaze comprimate inflamabile sau a
acelora care întreţin arderea numai dacă:
- buteliile au un volum de maxim 150 litri/recipient,
- sunt utilizate în scopuri medicale şi sunt necesare numai pentru efectuarea unor activităţi temporare şi
- sunt luate măsuri speciale de securitate, ca de exemplu ventilarea, punerea la dispoziţie a unui stingător
portabil.
6.3.6 La amplasarea buteliilor în laboratoare,se vor respecta şi prevederile din Normele Specifice de
Securitate a Muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimiceşi mecanice .
Instalaţii de distribuţie amplasate în dulapuri pentru butelii
6.3.7 Dulapurile pentru butelii trebuie să fie confecţionate din materiale incombustibile, trebuie să fie
prevăzute cu orificii, pentru ventilare naturală, în partea inferioară şi în partea superioară având secţiunea
egală cu 1/100 din suprafaţa bazei, dar de minim 100cm2.
47
NP-GT-01
În cazul dulapurilor pentru butelii, fără aerisire directă în atmosferă , la depozitarea buteliilor pentru gaze
inflamabile, toxice şi foarte toxice, ventilarea acestor dulapuri trebuie efectuată în siguranţă în atmosferă (a
se vedea art.5.2.2.2.2).
6.3.8 Interiorul dulapurilor pentru butelii pentru gaze inflamabile constituie zona 2 conform art.2.2.4.
6.3.9 În dulapurile pentru butelii pot fi conectaţi, în vederea golirii în acelaşi timp, butelii pentru gaze
diferite.
6.4 Instalaţii de distribuţie amplasate în STAŢII DE DISTRIBUŢIE (instalaţii centrale de
distribuţie gaze)
Staţiile de distribuţie ( instalaţiile centrale de distribuţie gaze) pot fi amenajate în încăperi
speciale sau în spaţii deschise (construcţii deschise definite conform normativului P118)
6.4.1 Într-o staţie de distribuţie pot fi amplasate mai multe instalaţii de distribuţie (pentru gaze diferite sau
pentru acelaşi gaz).
Instalaţiile de distribuţie pentru gaze cu autoaprindere nu pot fi amplasate în aceeaşi încăpere cu instalaţiile
de distribuţie pentru alte tipuri de gaze.
Încăperi pentru staţiile de distribuţie
6.4.2. Încăperile în care sunt amenajate staţiile de distribuţie trebuie să îndeplinească condiţiile de la
cap.5.2.2.2 şi după caz de la cap.5.3.1 şi cap.5.3.2.În privinţa spaţiilor de protecţie sunt valabile
prevederile de la art. 6.2.2.9 .
6.4.3 În cazul amplasării a mai mult de 6 butelii pentru gaze inflamabile, într-o staţie de
distribuţie,amenajată în încăpere, întregul spaţiu, dar cel mult 5 metri în jurul buteliilor este considerat
zona 1 conform art.2.2.7
6.4.4 Stratul de acoperire a pardoselii, ca cerinţe minime, trebuie: să fie constituit din materiale
incombustibile şi să fie plan, rezistent la uzură mecanică şi trebuie să asigure instalarea în siguranţă a
buteliilor.
6.4.5 Încăperile pentru staţiile de distribuţie trebuie să fie corespunzător ventilate şi aerisite. O ventilare
naturală este suficientă dacă secţiunea canalelor de aerisire este 1/100 din suprafaţa pardoselii încăperii de
depozitare. Amplasarea gurilor de aerisire este dependentă de densitatea gazului din butelii.
6.4.6 În încăperile pentru staţiile de distribuţie este interzisă depozitarea materialelor combustibile ca de
exemplu lichide inflamabile, lemn, rumeguş, hârtie, fân, paie sau cauciuc.
Ca o excepţie faţă de prevederile de mai sus, în încăperile pentru staţiile de distribuţie în care se află mai
mult de 50 de butelii pentru gaze, din care nu mai mult de 25 îmbuteliate cu gaze combustibile sau cu gaze
foarte toxice pot fi depozitate şi materiale combustibile cu excepţia lichidelor inflamabile, dacă locul de
depozitare a buteliilor pentru gaze este despărţit de un zid din materiale incombustibile de minim 2 metri
înălţime şi dacă între materialele combustibile şi acest zid este o distanţă de minim 5 metri.
6.4.7 Încăperile staţiilor de distribuţie din butelii pentru gaze combustibile sau foarte toxice care se
învecinează cu căi de circulaţie publică, trebuie, în partea în care se află căile de circulaţie publică să fie
despărţite de pereţi fără uşi şi fără ferestre până la o înălţime de minim 2m.
Această prevedere nu se aplică pentru uşi care se deschid automat şi sunt confecţionate din materiale
incombustibile.
6.4.8 Instalaţiile de distribuţie pentru gaze diferite pot fi amplasate împreună în încăperi în următoarele
condiţii:
1) Dacă numărul buteliilor cu gaze inflamabile sau cu gaze care întreţin arderea nu depăşeşte 150
(din fiecare categorie în TOTAL). În plus pot fi racordate în vederea golirii, sau depozitate butelii
pentru gaze îmbuteliate cu gaze inerte în număr nelimitat.
2) Buteliile cu gaze combustibile şi cu gaze inerte pot fi racordate/depozitate în orice cantitate.
3) Buteliile cu gaze care întreţin arderea şi cele cu gaze inerte pot fi racordate/depozitate în orice
cantitate.
4) În cazurile 1 până la 3 enumerate mai sus, se pot racorda/depozita suplimentar 15 butelii
îmbuteliate cu substanţe foarte toxice. Instalaţii de distribuţie cu un număr mai mare de butelii
umplute cu gaze foarte toxice trebuie amplasate într-o încăpere separată.
48
NP-GT-01
6.4.9 Între buteliile cu gaze combustibile şi cele cu gaze care întreţin arderea trebuie păstrată o distanţă de
minim 4 metri.
6.4.10 Încăperile pentru staţii de distribuţie în care se află mai mult de 25 butelii cu gaze combustibile sau
mai mult de 5 butelii cu gaze foarte toxice nu pot fi amplasate sub, sau deasupra încăperilor destinate
prezenţei persoanelor. Legături spre încăperile învecinate sunt permise numai dacă aceste încăperi au căi
proprii de evacuare.
6.4.11 În încăperile pentru staţii de distribuţie pot fi depozitate în acelaşi timp butelii pline şi butelii
golite. În total însă nu pot fi amplasaţi mai mult decât de 3 ori numărul recipienţilor conectaţi pentru
golire.
6.4.12 În staţiile de distribuţie în care sunt amplasate instalaţii de distribuţie pentru gaze diferite, buteliile
aflate în pregătire trebuie sortate separat pe tipuri de gaze.
Staţii de distribuţie amenajate în spaţii deschise
6.4.13 În spaţii deschise staţiile de distribuţie pot fi amenajate astfel:

- în construcţii deschise (construcţie descoperită sau acoperită tip şopron, deschisă perimetral pe cel
puţin două laturi ori delimitată de elemente neetanşe: plasă, grilaj, etc.).
- în aer liber pe platformă betonată ( în perimetre împrejmuite sau marcate si semnalizate
corespunzător)
Pot fi considerate staţii de distribuţie în spaţii deschise şi cele care sunt amplasate în construcţii, deschise
numai pe una din laturi, dacă adâncimea părţii deschise nu este mai mare decât înălţimea laturii deschise.
6.4.14 În cazul staţiilor de distribuţie amenajate în spaţiu deschis, suprafaţa de amplasare trebuie să fie
astfel constituită încât să permită instalarea în siguranţă a buteliilor pentru gaze.
6.4.15 În cazul în care buteliile cu gaze combustibile sau foarte toxice sunt racordate în vederea golirii în
spaţii deschise, atunci aceste butelii trebuie să se afle într-o zonă de protecţie . Pentru buteliile cu gaze
combustibile această zonă de protecţie este zona 2 conform art.2.2.7. Dimensiunile spaţiului de protecţie
rezultă din tabelul 6.2.2.9.
6.4.16 În interiorul zonei de protecţie nu este permisă depozitarea materialelor combustibile sau a
vegetaţiei (se recomandă o distanţă de minim 5 m). În zonele cu pericol de explozie – datorate buteliilor
pentru gaze combustibile nu sunt permise sursele de foc.
6.4.17 În staţiile de distribuţie amenajate în spaţiu deschis pot fi depozitate în acelaşi timp butelii pline şi
butelii golite. În total însă nu pot fi amplasate mai mult decât de 3 ori numărul buteliilor conectate pentru
golire.
Construcţiile pentru staţiile de distribuţie ( instalaţii centrale de distribuţie gaze) pot fi amplasate
independent, la distanţe normate, sau compartimentate, faţă de alte construcţii sau instalaţii, iar porţiunile
de construcţie alipite, ori înglobate vor fi separate de restul construcţiei, prin elemente de compartimentare
conform prezentului normativ şi a Normativului de siguranţă la foc a construcţiilor indicativ P118-99.
Staţiile de distribuţie sunt asimilate cu staţiile de îmbuteliere şi vor fi amplasate conform prevederilor de la
cap.5.5 al prezentului normativ.
6.6 Utilaje,echipamente, conducte,montaj
Se vor respecta prevederile de la cap.5.6 din prezentul normativ.
Se vor respecta prevederile de la cap.5.9din prezentul normativ.
49
NP-GT-01
7. DEPOZITE PENTRU GAZE LICHEFIATE (CRIOGENICE) OBŢINUTE DIN SEPERAREA

AERULUI AMPLASATE LA UNITĂŢILE UTILIZATORILOR.
Domeniu de aplicare
7.1.1 Prevederile din cap.7 al normativului se aplică pentru sistemele statice de depozitare, în rezervoare
criogenice izolate sub vid, instalate în unitatea utilizatorilor, a oxigenului lichid, a azotului lichid şi a
argonului lichid.
Acest capitol al normativului se referă la instalaţii cu rezervoare având o capacitate individuală între
1000 şi 125.000 de litri şi cu o capacitate totală însumată mai mică de 200t oxigen lichid (corspunzând la
aproximativ 175.000 de litri LOX).Pentru instalaţiile în care este depozitată o cantitate egală sau mai
mare de 200 t LOX se vor aplica şi prevederile din HG. 804/2007 - privind controlul asupra pericolelor
de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.
Pentru instalaţiile, montate la utilizatori, în care rezervoarele depăşesc 125.000 de litri, acest document
poate fi folosit ca şi ghid; reglementările aplicabile, cum ar fi: SR EN 13458-3:2004 sau HG. 804/2007,
pot impune distanţe de siguranţă diferite.
Instalaţiile de depozitare, conectate la unităţile de producţie, şi la care capacitatea rezervoarelor
individuale este mai mare de 125.000 litri fac obiectul cap 4
Pentru instalaţiile în care rezervoarele nu depăşesc 1.000 de litri se poate aplica pentru amplasare SR EN
1251-3:2002.
Definiţii, termeni specifici, riscuri.
Pe lângă definirea termenilor de la cap.2 pentru depozitarea gazelor lichefiate se mai aplică şi:
7.1.2 Depozit pentru gaze lichefiate (criogenice) obţinute din separarea aerului (LOX, LIN, LAR) :
instalaţia de depozitare în rezervoare criogenice,fixe izolate sub vid,a gazelor obţinute din separarea
aerului în stare lichefiată;instalaţia include:
rezervorul criogenic de depozitare împreună cu echipamentele de comandă şi dispozitivele de
siguranţă,
echipamentele de vaporizare,
incinta de depozitare a lichidelor
zona de transfer a lichidelor.
Cerinţe generale privind depozitarea gazelor lichefiate (criogenice) obţinute din separarea aerului la
unităţile utilizatorilor
7.1.3 Depozitarea gazelor în stare lichidă (criogenice) sub presiune, la unitatea utilizatorilor asigură nu
doar un mod eficient de depozitare a gazelor, ci şi îmbunătăţeşte condiţiile de siguranţă, când este utilizat
ca un sistem de distribuţie, prin eliminarea necesităţii de manipulare de butelii.
Cu toate acestea, proprietăţile specifice ale gazelor criogenice necesită luarea anumitor precauţiuni şi
respectarea anumitor reguli.
Proprietăţile oxigenului, azotului şi argonului lichefiate generează următoarele riscuri, ce impun
măsuri speciale de protecţie (care sunt tratate în cap. 3 din prezentele norme):
50
NP-GT-01
- arsuri criogenice
- apariţia atmosferei sub sau supra oxigenată
- reacţia oxigenului în contact cu uleiuri, grasimi, materiale combustibile, substante organice pentru
degresare şi altele
- fragilitatea materialelor
- apariţia norilor de vapori
7.2 Cerinţe privind construirea – instalarea depozitelor pentru gaze lichefiate (criogenice) obţinute
din separarea aerului
Cerinţe de bază
7.2.1 Instalaţiile vor fi proiectate, realizate si instalate in conformitate cu coduri recunoscute referitoare la
rezervoare, conducte şi clădiri, sau în conformitate cu reglementări sau normative specifice şi vor
corespunde specificaţiilor producatorului echipamentului
Depozitele pentru gaze lichefiate (criogenice) obţinute din separarea aerului , includ rezervoare
criogenice şi conducte sub presiune care, după caz, fac obiectul HG 584/2004 – privind stabilirea
condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor sub presiune, care transpune Directiva Europeană
PED 97/23/EC .
7.2.2 Se vor respecta reglementările legislative, normativele şi prescripţiile tehnice, aplicabile, indicate în
Anea B a prezentului normativ .
Se vor respecta cu rigurozitate prevederile din urmatoarele Prescripţii Tehnice ISCIR :
- C4/1–Cerinţe tehnice privind montarea,instalarea,exploatarea,repararea şi verificarea recipientelor
metalice stabile sub presiune.
- C6–Cerinţe tehnice privind montarea, instalarea, exploatarea,repararea şi verificarea conductelor
metalice pentru fluide.
- C7–Cerinţe tehnice privind utilizarea,repararea, verificarea, scoaterea din uz şi casarea
dispozitivelor de siguranţă.
- C12–Cerinţe tehnice pentru recipiente cisterne, recipiente containere şi recipiente butoaie
metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune.
7.2.3 Depozite pentru gaze lichefiate (criogenice) obţinute din seperarea aerului( Ar, N2, O2) amplasate
la unităţile utilizatorilor sunt amenajate, de regulă, în spaţiu deschis (aer liber) şi numai în cazuri
deosebite, în spaţiu închis.
Depozite pentru gaze lichefiate (criogenice) obţinute din separarea aerului amenajate în spaţiu
deschis
7.2.4 Instalaţia de depozitare trebuie să fie amplasată în aer liber, într-un loc în care nu există riscuri de
avariere din cauza autovehicolelor în trecere.
Rezervorul de depozitare trebuie să fie amplasat la acelaşi nivel ca şi zona de parcare a autocisternei
pentru a-i permite operatorului /şoferului să controleze operaţiunile de transfer.
Instalaţia nu va fi amplasată în depresiuni locale ( gropi ) decât dacă s-a efectuat o evaluare documentată
a riscurilor şi s-au luat toate măsurile aplicabile de atenuare a riscurilor.
2000.
7.2.6 Zona de transfer a lichidelor va fi desemnată zonă în care “PARCAREA ESTE INTERZISĂ”.
Autocisternele sau vagoanele cisternă CF, atunci când sunt în poziţie pentru a se descărca în instalaţie, vor
fi în aer liber şi nu într-o incintă închisă în care dispersarea lichidelor sau a vaporilor grei este împiedicată.
Autocisternele vor avea acces facil la şi din instalaţie în orice moment.
Zona de transfer a lichidelor se va afla întotdeauna lângă poarta incintei în care este instalată instalaţia,
orientată astfel încât să se faciliteze ieşirea autocisternei în caz de urgenţă.
Nu se recomandă transferul lichidelor în cazurile în care autocisterna se află pe proprietatea publică.
Totuşi, dacă este absolut necesar, zona de risc va fi clar delimitată cu avertizări adecvate în timpul
51
NP-GT-01
transferului. Accesul la această zonă în timpul transferului este strict controlat.
7.2.7 Se va lua în considerare asigurarea unui mod eficient de deviere a oricăror scurgeri de gaze lichefiate
către zona cu cel mai mare grad de siguranţă.
Amenajarea se va face astfel încât să asigure protecţia de scurgeri spre zone vulnerabile, precum structuri
de oţel, fundaţiile altor rezervoare, instalaţia electrică, maşini şi locuri unde se află oameni. Această
protecţie poate fi asigurată de panta terenului, prin borduri, canale înguste sau bariere de dimensiuni
corespunzatoare.
Pentru evitarea imprăştierii necontrolate a oxigenului sau a altor gaze lichefiate din separarea aerului, în
caz de avarie, platforma betonată pe care este amplasat depozitul, opţional, poate fi prevăzută cu o bordură
rezistentă la temperaturi scăzute, a cărei înălţime va fi calculată în aşa fel, încât volumul cuvei să fie:
- pentru depozite compuse dintr-un singur rezervor, 30% din capacitatea acestuia
- pentru depozite compuse dintr-un grup de rezervoare, 50% din capacitatea celui mai mare rezervor.
În situaţia depozitelor de produse lichefiate de mare capacitate la care bordurile sus menţionate nu se pot
realiza, se vor putea amenaja spaţii speciale de colectare a gazelor lichefiate.
Evacuarea apelor pluviale din interiorul cuvei, la canalizare este interzisă; prin proiecte se vor lua
măsurile adecvate pentru evacuarea în condiţii de siguranţă a apei (de exemplu: başă cu inchidere
hidraulică etc.).
7.2.8 Depozitele pentru gaze lichefiate trebuie să fie protejate cu o împrejmuire care să împiedice accesul
persoanelor ne-autorizate. În zonele controlate, pentru care există o supraveghere adecvată, împrejmuirea
este opţională.
Zona minimă dintre gardul împrejmuirii şi instalaţie trebuie să fie de 0,6 m pentru a permite accesul la
utilaje şi ieşirea din incintă.
Distanţele de protecţie prevăzute la art.7.3.8 se aplică indiferent de poziţia gardului.
Gardul va avea înălţimea de aproximativ 1,8 m şi se va realiza numai din materiale incombustibile.Porţile
ce asigură accesul şi ieşirea personalului, se vor deschide spre exterior, la 180o şi vor fi încuiate atunci
când instalaţia este nesupravegheată.
La depozitele alcatuite din două sau mai multe rezervoare se va lua în considerare asigurarea a minim două
căi de evacuare.
Depozite pentru gaze lichefiate (criogenice) obţinute din separarea aerului amenajate în spaţiu
închis
7.2.9 Amenajarea depozitelor pentru gaze lichefiate în spaţii închise nu este recomandată. Dacă totuşi este
necesară, amenajarea depozitului în spaţiu închis, atunci acesta, va fi o clădire special construită, sau o
incintă dintr-o clădire existentă, care corespunde prevederilor ce urmează.
Capacitatea totală de depozitare, a depozitelor amenejate în spaţiu închis, este de max. 60 tone pentru
oricare din produsele de separarea aerului.
Fac excepţie de la prevederile alineatului precedent instalaţiile de depozitare care sunt alcătuite exclusiv
din recipiente transportabile, izolate sub vid,cu un volum mai mic de 1.000l, care se vor amenaja şi exploata
conform, SR EN 1251 -1,2,3:2002
7.2.10 Dacă depozitul pentru gaze lichefiate se află într-o clădire separată, aceasta trebuie construită din
materiale incombustibile (CO). În cazul oxigenului, sunt necesare materiale impermeabile.
Dacă se află într-o clădire existentă ,instalaţia de depozitare lichide criogenice se va amenaja intr-o
incintă (încăpere) care trebuie să fie separată de încăperi învecinate,cu pereţi continui (fără goluri), etanşi,
( a se vedea art.4.2.6 ) având rezistenţa la foc min RF30.Cel puţin doi din pereţii incintei trebuie să fie
pereţi exteriori ai respectivei clădiri existente. .
7.2.11 Uşile se vor afla pe un perete exterior şi se vor deschide către exterior.
Uşile vor fi încuiate atunci când instalaţia este nesupravegheată.
7.2.12 Dacă pompele şi/sau echipamentele de vaporizare se află în interiorul unor incinte, acestea vor fi
ventilate adecvat. Golurile utilizate pentru acces şi/sau ventilare naturală sau forţată vor duce la un loc
unde se asigură ieşirea liberă a vaporilor reci, şi pentru oxigen, unde să nu existe nici o acumulare de
materiale combustibile care pot prezenta riscuri.
52
NP-GT-01
7.2.13 Nu sunt permise în incintă şanţuri, puţuri, guri de vizitare, uşi de acces la subsoluri.
7.2.14 Nu sunt permise în incintă cabluri electrice la suprafaţă, în afara celor care asigură alimentarea cu
energie electrică a instalaţiei.
Cerinţe generale
7.3.1 Instalaţia va fi amplasată astfel încât să se reducă la maxim riscurile pentru personal, populaţia locală
şi bunuri. Se va analiza localizarea proceselor cu potenţial de risc din vecinătate, care ar putea pune în
pericol integritatea instalaţiei de depozitare.
7.3.2 La amplasarea instalaţiilor de depozitare se vor avea în vedere:
- riscurile potenţiale în exteriorul locaţiei pentru proprietăţile şi populaţiile învecinate (spaţiul de
protecţie – conform art.2.2.2.)
din scurgeri sau purjări, care pot prezenta riscuri (vizibilitate scăzută, creştere sau scădere a cantităţii de
oxigen din atmosferă). Se vor lua în calcul direcţia predominantă a vântului, topografia
locului,construcţiile din vecinatate şi existenţa unor drumuri publice , în relaţie cu instalaţia. Modelarea
dispersiei poate fi un ajutor util în determinarea locaţiei optime a sistemelor de stocatoare.
7.3.5 Amplasarea depozitelor pentru gaze lichefiate (criogenice) obţinute din separarea aerului amenajate
în spaţiu deschis se va face cu respectarea prevederilor de la art. 7.2.4 - art. 7.2.8
Locul ales pentru amplasarea instalaţiei va fi avizat (confirmat) de furnizorului de gaze şi rezervat exclusiv
pentru depozitarea lichidelor criogenice.
7.3.6 Depozitele pentru gaze lichefiate trebuie amplasate astfel încât să existe spaţiul necesar de acces al
autocisternelor ce fac aprovizionarea, precum şi asigurarea căilor de acces şi intervenţie în caz de incendiu.
7.3.7 Distanţele de securitate (definite conform art.2.2.1) dintre construcţiile instalaţiilor de depozitare
gaze lichefiate obţinute din separarea aerului (depozite amenajate în spaţiu închis) şi construcţii din
incinta societăţii, sunt prezentate în tabelul 7.3.7
Tabel 7.3.7 Distanţe de securitate, minime recomandate, între construcţiile instalaţiilor de depozitare
gaze lichefiate obţinute din separarea aerului, (amenajate în încăperi) şi construcţii vecine
Gradul de rezistenţă la Distanţe minime de securitate (m) faţă de construcţii industriale
foc al construcţiei în care din incinta societăţii având gradul de rezistenţă la foc
este amenajată instalaţia I-II III IV-V
de depozitare
I-II 3 4 5
III 4 5 6
IV-V 5 6 7,5
Note:
1. Distanţele se consideră de la pereţii exteriori ai încăperii în care este amenajată instalaţia de
depozitare la elementul de construcţie cel mai apropiat al obiectivului învecinat şi se măsoară în metri.
2. Pentru clădiri de producţie şi/sau de depozitare, din vecinătatea instalaţiei de depozitare gaze
lichefiate obţinute din separarea aerului, încadrate în categoria A sau B pericol de incendiu, distanţele de
securitate din tabel se majorează cu 50%.
3.Distanţele de securitate între instalaţiile de depozitare amenajate în spaţii deschise (în aer liber ) -
şi instalaţii sau amenajări învecinate din incinta societăţii, vor fi conform tabel 7.3.7 – instalaţiile de
53
NP-GT-01
depozitare amenajate în spaţii deschise fiind asimilate unei instalaţii de depozitare amplasate în încăpere
de grad de rezistenta la foc IV-V.
4.Distanţa de siguranţă pentru instalaţiile de depozitare amenajate în aer liber se măsoară de la
proiecţia verticală a rezervorului sau de la orice punct a instalaţiei , unde pot aparea scurgeri în timpul
operării normale, precum puncte de umplere şi dispozitive de depresurizare. În cazul unei grupe de
rezervoare, distanţa de siguranţă se măsoară de la rezervorul instalat la marginea grupei..
5m.
6. Distanţa de protecţie poate fi înlocuită pe cel mult două laturi cu pereţii încăperii de
depozitare,sau ai construcţiei învecinate, dacă în zona de protecţie aceştia sunt confecţionaţi din materiale
incombustibile şi sunt lipsiţi de deschideri.
7. Depozitele amenajate în spaţiu deschis se pot amplasa lângă pereţii clădirilor de producţie
consumatoare, la distanţe ne normate, dacă pereţii sunt construiţi din materiale incombustibile, pereţii
pot dispune de deschideri (uşi,ferestre).Pentru oxigen, distanţele vor fi cele impuse de categoria de
pericol de incendiu a consumatorului faţă de alte clădiri de producţie.
7.3.8 Distanţele de protecţie, minime recomandate, (definite conform art. 2.2.3) dintre instalaţiile de
depozitare amenajate în spaţii deschise şi vecinătăţi sunt prezentate în tabelul 7.3.8
Tabel 7.3.8 Distanţe de protecţie(exprimate în metri) între instalaţiile de depozitare

amenajate în spaţii deschise (măsurată conform art 7.3.7 nota nr.4) şi construcţii vecine
Capacitatea Distanţa recomandată (m)
Nr rezervorului de gaze
Vecinătatea faţă de care se determină distanţa Rezervor Rezervor
crt lichefiate din cadrul
LOX LIN,LAR
depozitului, litri
Indiferent de
1 Clădiri de locuit 8 5
capacitate
Indiferent de Căi de circulaţie publice (străzi, drumuri), distanţa
2 7 4
capacitate se măsoară de la marginea părţii carosabile
Indiferent de Căi ferate,linii de tramvai şi troleibuz, măsurarea

3 7,5 5,5
capacitate se face de la vehicol
Indiferent de Clădiri publice (pentru administraţie, comerţ,

4 sănătate, cultură, sport, turism, construcţii de 12 6
capacitate agrement etc)*.
Între 1.000-10.000 - Sectoare continue (fără îmbinări demontabile) 2
5 Între 10.000-50.000 de conducte,care conţin gaze sau lichide 4 1
Între 50.000-125.000 inflamabile. 6
- Parcări (altele decât pentru vehicule autorizate)
Între 1.000-10.000 2 1
- Locuri unde este permis focul deschis,
fumatul sau surse de aprindere.
6 Între 10.000-50.000 4 2
- Instalatii de distribuţie, din butelii sau cadre
de butelii, gaze neinflamabile
Între 50.000-125.000 6 3
- Limita de proprietate
Între 1.000-10.000 - Cămine pentru canalizări, canale şi şanţuri de 5 1
scurgere pentru ape de suprafaţă deschideri
7 pentru acces în subsoluri
Între 10.000-50.000 5 2
- Clădiri de producţie** şi depozite
- Sectoare de conducte, care conţin gaze sau
Între 50.000-125.000 lichide inflamabile, cu îmbinări demontabile, 6 3
supape, ventile
8 Între 1.000-10.000 - Clădiri social administrative din cadrul incintei 6 3
54
NP-GT-01
Între 10.000-50.000 proprii a agentului economic, 7
- Priză de aspiraţie compresor/ ventilator
Între 50.000-125.000 - Depozite de lichide inflamabile şi/sau gaz 8
petrolier lichefiat ***
Instalaţii electrice( posturi TRAFO, etc), linii Conform normative de
Indiferent de specialitate (NTE
9 aeriene de energie electrică, reţele de cabluri 003/04, PE 101A/85,
capacitate
electrice NTE 007/08, PE106/99)
Note:
deschideri.
* În cazul în care cladirile publice sunt deservite de un depozit de gaze lichefiate, acestea
(clădirile publice) sunt considerate – unităţi utilizatoare – iar distanţele de protecţie
dintre ele şi depozitele de gaze lichefiate vor fi conform pct.6 din tabelul 7.3.8
** Distanţa de la rezervoarele de produse lichefiate la clădirile de prodocţie consumatoare
se stabileşte conform art. 7.3.7 nota 7 dela tabel 7.3.7
***
Distaţele de protecţie se vor stabili conform normativelor pentru lichide combustibile sau
GPL dar nu vor fi mai mici decât cele din tabelul 7.3.8
7.4.1 În cazul unei instalaţii de depozitare cu oxigen, orice pereţi de separare sau cu rol de împiedicare a
propagării focului vor fi executaţi din cărămizi, beton sau din orice alt material incombustibil adecvat.
Panta fundaţiei va fi de aşa natură încât să permită scurgerea normală a apelor de suprafaţă.
7.4.3 Pardoseala platformelor exterioare pe care sunt instalate echipamentele va fi din beton sau din orice
alt material adecvat.
În cazul oxigenului pardoseala pe care sunt instalate echipamentele şi o zonă cu o rază minimă de 1 m de
la racordurile furtunurilor va fi din beton sau din orice alt material, incombustibil şi fără pori.
7.4.4 Zona de transfer pentru autocisternă (2.5 m în vedere plană din toate punctele în care e posibilă
scurgerea în timpul alimentării) pentru alimentarea cu oxigen va fi amenajată cu material anorganic,
incombustibil acceptat pentru utilizare cu oxigen lichid. Asfaltul, gudronul sau alte substanţe pe bază de
hidrocarburi reprezintă pericol şi nu vor fi utilizate; (saturate cu oxigen lichid,acestea pot declanşa o
explozie; sursele de amorsare pot fi : scântei produse de obiecte căzute sau de fricţiunea cauciucurilor.
Aspecte similare se vor lua în calcul şi la punctele de alimentare cu azot, deoarece aerul lichid (oxigen
îmbogăţit) poate condensa pe exteriorul furtunelor de alimentare.
Materialele din care este făcut rostul de dilataţie vor fi adecvate pentru utilizarea la oxigen lichid.
Deoarece nici un material rost de dilataţie nu este în totalitate compatibil cu oxigenul, prin proiect se va
evita amplasarea de rosturi de dilataţie la mai puţin de 1 m de punctele de racord a furtunurilor. Se va evita
acumularea de apă.
Zona va fi amenajată astfel încât, în caz de scurgere, lichidul să fie directionat spre un bazin de acumulare,
la distanţă de zonele vulnerabile sau va fi prevazută cu un şant umplut cu pietriş neporos pentru a permite
evaporarea.
adezivă.
55
NP-GT-01
La dimensionarea buloanelor se vor lua în considerare următorii factori:
activitatea seismică
viteza vântului
topografia (natura terenului înconjurător)
rugozitatea terenului de bază (deschis sau protejat)
forma rezervorului (raportul L/D, ataşamentele la rezervor)
calitatea betonului şi rezistenţa la smulgere la ancorele adezive
7.5.1 Instalaţia electrică montată la depozitele pentru oxigen, nu trebuie să fie ingnifugă, antideflagrantă
sau clasificată în alte feluri, deoarece oxigenul nu este considerat gaz inflamabil. Instalaţia va fi montată la
distantele de securitate specificate la art.7.3.7 faţă de surse de incendiu ,iar echipamentele electrice şi vor fi
în clasa de protecţie IP 54 sau mai mult. În cazul condiţiilor mai severe de mediu se va folosi clasa IP 55
(proiectat pentru protecţia împotriva jetului de apa) sau IP 56 (proiectat pentru protecţia împotriva prafului
şi jetului de apa).
Instalaţia electrica montată la depozitele pentru azot şi/sau argon va fi in clasa de protecţie IP 54 sau
mai mult, la fel ca oxigenul, în cazul condiţiilor severe de mediu.
7.5.2 Toate componentele instalaţiei vor fi împamântate corespunzator şi protejate de fulgere, conform
Normativului privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului I 20 –2000.
7.5.3 Depozitele pentru gaze lichefiate (criogenice) obţinute din seperarea aerului trebuie prevăzute cu
instalaţie de iluminare.Iluminarea va fi de intensitate adecvată în toate zonele de lucru, astfel încât
operaţiile să poată fi făcute oricând, în siguranţă. Se va lua în considerare şi necesitatea iluminării în caz de
urgentă.
7.5.4 Depopzitele trebuie alimentate cu energie electrică, (necesară pentru racordarea pompei de transfer a
gazului lichefiat din autocisterna de transport) la următorii parametrii ai pompei:
- tensiune 380/230 V, trifazată,
- putere nominală motor 22kW, cu pornire directă,
7.6.1Dacă pompele şi/sau echipamentele de vaporizare se află în interiorul unor incinte, acestea vor fi
unde se asigură ieşirea liberă a vaporilor reci, şi pentru oxigen, unde să nu existe nici o acumulare de
materiale combustibile care pot prezenta riscuri.
7.7.1 În apropierea unui depozit pentru oxigen,azot sau argon lichid (la o distanţă de maxim 120m) se va
prevedea un hidrant de incendiu exterior. Dimensiunea hidrantului, depinde de dimensiunea instalatiei si
de lichidul criogenic stocat:
- 1 hidrant Dn 65mm pentru depozite de oxigen avâd capacitatea curinsă între 30 şi 75t, sau depozite
pentu azot/argon având capacitatea mai mare de 75t;
- 1 hidrant Dn 100mm penru depozite de oxigen avâd capacitatea mai mare de 75t,
7.7.2 Se vor asigura 1 racord Dn 25mm la o reţea de apă (apa potabilă,de incendiu sau industrială)
furtunuri şi duze de pulverizare, ce pot fi utilizate pentru dispersarea norilor de vapori ce se pot degaja din
orice scurgeri de lichide criogenice.
7.7.3 Evacuarea apelor pluviale din interiorul cuvei, respectiv din incintele depozitelor la canalizare este
interzisă; prin proiecte se vor lua măsurile adecvate pentru evacuarea în condiţii de siguranţă a apei (de
exemplu: başă cu inchidere hidraulică etc.).
7.8.1 Depozitele pentru gaze lichefiate (criogenice) obţinute din separarea aerului , includ
rezervoare criogenice şi conducte sub presiune care ,după caz, fac obiectul HG 584/2004 – privind
stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor sub presiune, care transpune Directiva
Europeană PED 97/23/EC.
56
NP-GT-01
Instalatiile vor fi proiectate, realizate si instalate in conformitate cu coduri recunoscute referitoare la
rezervoare, stocatoare, si conducte. Se vor respecta reglementările legislative, normativele şi prescripţiile
tehnice, aplicabile, indicate în Anea B a prezentului normativ ; se vor respecta cu rigurozitate
prevederile din Prescripţiile Tehnice ISCIR menţionate la art 7.2.2
7.8.2 La proiectarea conductelor se va lua in considerare: compatibilitatea materilelor cu fluidul de
lucru,efectul presiunii interioare, dilatarea termică şi tensiunile care pot aparea în elementele de conductă.
7.8.3 Echipamentele vor fi instalate, testate, puse în funcţiune şi întreţine respectându-se strict prevederile
PT ISCIR C4/1 şi instrucţiunile furnizorilor de lichide. Orice modificări vor fi efectuate în conformitate cu
prevederile din reglementările indicate la art. 7.2.2 şi prin consultarea furnizorilor de lichide.
7.8.4 Echipamentele vor fi instalate astfel încât să se asigure accesul facil pentru operarea şi întreţinerea
acestora.
7.8.5 Se va lua în considerare protejarea ventilelor de izolare ( închidere) de avarii externe.
7.8.6 Se va lua în considerare asigurarea unui mijloc suplimentar de izolare (izolare secundară) pentru
ţevile cu diametrul nominal de peste 9 mm
cu punctul de origine sub nivelul normal al lichidului şi
pentru care există doar un mijloc de izolare între rezervor şi atmosferă (ca de exemplu ţevile de
umplere cu lichide) pentru a împiedica orice scurgere masivă de lichide dacă este avariat ventilul principal
de izolare.
7.8.7 Al doilea mijloc de izolare poate fi obţinut de exemplu prin instalarea unui al doilea ventil, a unui
ventil de reţinere, sau unui capac fix sau detaşabil la capătul deschis al unei ţevi. Se vor asigura mijloace
adecvate (supape de siguranţă) pentru a împiedica creşterea presiunii datorată evaporării lichidului
înmagazinat intre două ventile.
7.8.8 Racordurile utilizate pentru transferul gazelor lichide nu vor fi interschimbabile cu cele utilizate
pentru alte produse.
7.8.9 Se va lua în considerare necesitatea de a include un ventil de reţinere după vaporizatorul de gaze
criogenice pentru a evita scurgerea înapoi în rezervorul de depozitare.
7.8.10 Supapele de siguranţă, se vor avea racordul de evacuare amplasat într-un loc sigur în aer liber,
astfel încât să nu fie afectat personalul de operare, clădirile din vecinătate sau structura de oţel de susţinere
a rezervorului. Supapele de siguranţă pentru oxigen vor fi poziţionate astfel încât fluxul evacuat de acestea
să nu se poată amesteca cu acelea ale supapelor pentru gaze inflamabile sau lichide de instalaţiile din
vecinătate. Se va avea în vedere evitarea acumulării de apă, inclusiv din condens, în orificiile supapelor.
7.8.11 Conductele pentru lichide criogenice, prevăzute la ambele capete cu organe de închidere, trebuie să
fie prevăzute cu supape de siguranţă.
7.8.12 Conductele din materiale necriogenice (nerezistente la temperaturi joase), în cazul în care sunt
alimentate din instalaţii cu lichid criogenic trebuie, prin amenajări speciale, (de exemplu un ventil
automat comandat de temperatură, care la defectarea încălzitorului vaporizatorului întrerupe fluxul de gaz)
astfel protejate încât să nu se producă răciri periculoase.
7.9.1 Depozitele pentru gaze lichefiate (criogenice) obţinute din separarea aerului vor fi prevăzute cu
următoarele sisteme măsură şi control –dotare minim obligatorie -:
- măsurarea nivelului de lichid din rezrvoare,
- măsurarea presiunii din rezervoare,pe conducte după pompe sau dupa reductoare de presiune,
- sistem automat de menţinerea (controlul) presiunii în rezervoarele de stocare.
7.9.2 Indicatorul de nivel va fi accesibil operatorului şi va indica încontinuu stocul rezervorului. Acest
dispozitiv va indica posibile situaţii anormale ale rezervorului, la nivel scazut şi ridicat de asemenea.
Punctele de referinţa pot fi de 5% din conţinutul rezervorului plin, în scădere şi 95% din conţinutul
rezervorului plin, în creştere.
Măsurarea nivelului de lichid şi indicarea acestuia poate fi realizată de ex, de indicarea presiunii
diferenţiale, dispozitive plutitoare, măsuratori acustice/sonice, radar sau conductivitate.
57
NP-GT-01
7.9.3 Sistemul automat de menţinerea (controlul) presiunii în rezervoarele de stocare constă din :
un regulator de presiune
o serpentină pentru presurizare
Sistemul permite reglarea unei presiuni de lucru şi menţinerea acesteia pe toată durata cât stocatorul
este umplut cu lichid (indiferent de nivelul de lichid din stocator ) este în funcţiune.
Regulatorul de presiune este uzual de tip PER ,cu reglare directă,
Serpentina de presurizare este confecţionată din aluminiu şi este amplasată sub stocator.
,funcţionează numai cu aportul de căldură din atmosferă.Pentru consumuri mari de gaz (extracţie mare
de lichid) serpentina standard poate fi suplimentată cu o unitate de presurizare amplasată separat lângă
stocator.
7.9.4 Toate aparatele care vin în contact cu oxigenul trebuie să fie în execuţie specială pentru oxigen
şi trebuie să poarte inscripţia: „ Pentru oxigen”, „Se va feri de ulei sau grăsimi”
7.9.5 Se vor lua măsuri pentru a împiedica scăderea temperaturii sistemului sub valoarea minimă
permisibilă de funcţionare.
7.10 Măsuri privind apărarea împotriva incendiilor.
7.10.1 Depozitele pentru gaze lichefiate (criogenice) obţinute din separarea aerului sunt vulnerabile la
propagarea fără control a incendiilor. Prin încălzirea excesivă a rezervorului se poate produce deteriorarea
elementelor peretului, a elementelor de echipare relevante sau a componentelor de susţinere. Recipientele
de stocare trebuie protejate, prin masuri de protecţie adecvate, de o încărcare termică excesivă. Această
cerinţă este îndeplinită dacă rezervoarele de stocare sunt protejate împotriva încălzirii prin atingerea
flăcării sau radiaţiei termice, în caz de incendiu,
Cerinţa poate fi îndeplinită prin :
- distanţe de protecţie,
- perete de protecţie,
- răcire prin stropire
Întreaga zonă a depozitului cuprinzând incinta de depozitare şi zona de transfer a lichidului trebuie să
fie protejată de un sistem de combatere a incendiilor. Tipul şi dimensiunea echipamentului de
combatere a incendiilor, depinde de dimensiunea instalaţiei şi de lichidul criogenic stocat.
Orientativ, în condiţiile respectării distanţelor de securitate prevăzute la art 7.3.7, dotarea cu
echipamente de stingere poate fi :
a) hidranţi*
- 1hidrant Dn 65mm pentru depozite de oxigen avâd capacitatea curinsă între 30 şi 75t, sau depozite
pentru azot/argon având capacitatea mai mare de 75t;
- 1hidrant Dn 100mm pentru depozite de oxigen avâd capacitatea mai mare de 75t
*
dacă depozitul este amplasat în limita razei de acţiune a unor hidranţi existenţi – max 120m-
nu sunt necesari hidranţi suplimentari
b) stingătoare portative :
- depozite având capacitatea mai mică de 15t: 1stingător de 10 kg cu pulbere sau 1stingător de
10 kg cu apă pulverizată;
- depozite având capacitatea cuprinsă între 15şi 30t: 1stingător de 10 kg cu pulbere şi 1stingător
de 10 kg cu apă pulverizată;
- depozite având capacitatea cuprinsă între 30 şi 75t: 1stingător de 10 kg cu pulbere;
- depozite având capacitatea mai mare de 75t : 2stingătoare de 10 kg cu pulbere
7.10.2 Fumatul, lucrul cu flacară deschisă şi focul sunt interzise in cadrul instalatiilor de depozitare şi in
zonele de protecţie specificate in tabelul 7.3.8 pct.4, dacă nu se iau alte masuri speciale de protecţie.
58
NP-GT-01
8. DEPOZITE PENTRU DIOXID DE CARBON LICHEFIAT (REFRIGERAT) AMPLASATE

LA UNITĂŢILE UTILIZATORILOR.
8.1Considerente generale.
Domeniu de aplicare
8.1.1 Prevederile din cap.8 al normativului se aplică pentru sistemele statice de depozitare, a dioxidului de
carbon lichid refrigerat, în rezervoare izolate termic, instalate în unitatea utilizatorilor.
Obiectul normativului îl constituie la instalaţiile cu rezervoare având o capacitate individuală de stocare
între1tonă şi 100 tone dioxid de carbon lichid şi presiunea de lucru cuprinsă între 15 şi 25 bar
(suprapresiune) .
Pentru instalaţiile, montate la utilizatori, în care rezervoarele depăşesc 100 tone dioxid de carbon
lichid, acest document poate fi folosit ca şi ghid.
Instalaţiile de depozitare, conectate la unităţile de producţie, şi la care capacitatea rezervoarelor
individuale este mai mare de 100 tone dioxid de carbon lichid, pot fi asimilate cu cele pentru aot sau
argon lichid ce fac obiectul cap 4
Nu fac obiectul prezentelor norme depozitele cu rezervoare fără izolaţie termică cu presiuni de lucru până
la 70 bar.
Definiţii, termeni specifici, riscuri.
Pe lângă definirea termenilor de la cap.2 pentru depozitarea dioxiduluide carbon se mai aplică şi:
8.1.2 Depozit pentru dioxid de carbon lichefiat refrigerat (LIC) : instalaţia de depozitare în rezervoare,
fixe izolate termic,a dioxidului de carbon ;instalaţia include:
rezervorul de depozitare, izolat termic , împreună cu echipamentele de comandă , evaporator
electric de presurizare şi dispozitivele de siguranţă,
instalaţie de răcire,
echipament de cântărire
echipamentele de vaporizare,
incinta de depozitare a lichidelor
zona de transfer a lichidului.
8.1.3 Rezervoarele de depozitare sunt proiectate pentru menţinerea LIC la o presiune cuprinsă între 15 şi
25bar căreia îi corespunde o temperatură de apoximativ cuprinsă între – 300C şi – 150C. Pentru menţinerea
presiunii în limitele admise rezervoarele sunt izolate termic şi în acelaşi timp sunt echipate cu un sistem de
răcire.
Instalaţia de răcire scoate căldura din interiorul ( masa de lichid ) rezervorului prin condensarea vaporilor
de dioxid de carbon, ce a ce conduce la scăderea presiunii. Evaporatorul instalaţiei de răcire este instalat în
spaţiul de vapori al rezervorului. Instalaţia de răcire este prevăzută cu un sistem automat de menţinere a
presiunii maxime pre-stabilite.
Pentru a menţine dioxidul de carbon la temperatură scăzută rezervoarele trebuie să fie izolate termic.
Izolaţia fără vacuum a rervoarelor poate fi realizată :
- un strat (normal având grosimea de 100 până la 200mm) făcut din spumă de poliuretan, etaşă la
59
NP-GT-01
vapori, protejat cu o învelitoare metalică – de regulă tablă din aluminiu.
- rezervor de tip ’’ vas în vas’’ , vasul interior relizat din oţel rezistent la temperaturi scăzute iar
spaţiul intertubular umplut cu perlită.
Rezervoarele izolate fără vacum sunt în mod normal echipate cu instalaţie de răcire.
Rezervorele izolate cu vacuum sunt de tipul ’’ vas în vas’’ , vasul interior relizat din oţel rezistent la
temperaturi scăzute iar spaţiul intertubular este vidat şi umplut cu perlită. În mod normal aceste rezervoare
nu sunt echipate cu instalaţie de răcire.
Proprietăţile dioxidului de carbon
8.1.4 Dioxidul de carbon în condiţii normale ( + 15 0C şi presine atmosferică ) este în stare de gaz având
densitatea de 1,87 kg/mc, mai greu decât aerul (gravitate specifică 1,53; aer = 1) . Este prezent în aerul
atmosferic la un nivel de aproximativ 350 ppm (0,035%)
Dioxidul de carbon este inodor ( cu miros uşor înţepător la concentraţii înalte), insipid şi incolor.
Nu este toxic( dar poate afecta respiraţia la concentraţii peste 1% ), nu susţine viaţa şi poate acţiona ca şi
asfixiant prin înlocuirea conţinutului de oxigen într-un spaţiu închis.
Nu întreţine arderea.
Se dizolvă în apă
Efecte fiziologice probabile la o concentraţie în vol. :
- 1-1.5 % Efecte neînsemnate asupra metabolismului după expunere de mai multe ore.
- 3 % Gazul este slab narcotic ducând la o creştere a profunzimii respiraţiei, reducând capacitatea
auditivă,cuplată cu o creştere a presiuni arteriale şi afrecvenţei pulsului.
- 4-5 % Stimularea centrilor respiratorii, apărând ca reultat o respiraţie mai mai adâncă şi mult mai
rapidă. Indici privind intoxicaţia vor deveni evidenţi după 30 minute de expunere.
- 5-10 % Respiraţia devine mai grea, cu durere de cap şi pierderea discernământului.
- 10-100 % La concentraţii peste 10% inconştienţa se va instala sub un minut şi dacă nu se vor lua
măsuri rapide de scoatere în aer liber poate interveni moartea din lipsă de oxigen. Expunerea la
concentraţii foarte ridicate poate cauza insuficienşă circulatorie rapidă cu comă şi deces. Dioxidul de
carbon este cel mai puternic dintre agenţii vasodilatatori cerebrali cunoscuţi.
Concentraţia maximală admisă şi recomandată pentru dioxidu de carbon în atmosfera locurilor de muncă
industriale, care permite expunerea de 8 ore pe zi, timp de 5 zile pe săptămână, fără efecte decelabile
pentru indivizilor este de 5.000 ppm-vol (0,5%).
8.1.3 Depozitarea dioxidului de carbon în stare lichidă sub presiune, la unitatea utilizatorilor asigură nu
doar un mod eficient de depozitare a gazelor, ci şi îmbunătăţeşte condiţiile de siguranţă, când este utilizat
ca un sistem de distribuţie, prin eliminarea necesităţii de manipulare de butelii.
Cu toate acestea, proprietăţile specifice ale dioxidului de carbon lichefiat necesită luarea anumitor
precauţiuni şi respectarea anumitor reguli.
Proprietăţile dioxidului de carbon lichefiat generează următoarele riscuri, ce impun măsuri speciale de
protecţie:
- apariţia atmosferei cu concentraţie mare de CO2 ( pericolele sunt prezentate la art. 8.1.4)
- scăderea presiunii în vasul de stocare şi posibilitatea apariţiei gheţii uscate (dacă presiunea
atinge 4 bar este posibilă formarea gheţii uscate în rezervor iar dacă presiunea scade la presiunea atm,
temperatura gheţii uscate va fi -78,50C. La acestă temperatură cele mai multe oţeluri carbon, dacă nu sunt
tratate termic, devin fragile şi cedează la stres)
- arsuri criogenice ( leziuni apărute la contactul dintre piele şi lichide sau suprafeţe foarte reci –
furtunele de transvazare, conducte reci, etc.)
- apariţia norilor de vapori (Unde a fost o degajare majoră a gazului, atmosfera va fi foarte rece şi
se poate crea o ceaţă densă formată din vapori de apă - nori de vapori – ce conduce la reducerea
vizibilităţii )
- dopuri de zăpadă uscată în conducte şi furtune, (Zăpada uscată se poate forma în interiorul
furtunelor şi conductelor când presiunea CO2 lichid scade sub presiunea punctului triplu de 4,18 bar.
Zăpada uscată poate fi compactată într-un dop care poate obtura curgerea gazului. Presiunea din spatele
sau în dop poate creşte în timp ce zăpada sublimează până când dopul este ejectat sau se rupe furtunul sau
conducta. Un dop de zăpadă uscat poate fi ejectat dintr-un capăt deschis al furtunului sau conductei cu o
forţă suficientă pentru a cauza vătămări serioase personalului de la impactul dopului de zăpadă sau al
mişcării bruşte a furtunului sau conductei de ejectarea dopului.
60
NP-GT-01
- biciuiri (mişcări bruşte) ale furtunelor (Dacă conexiunea cu furtun se defectează în timpul
transferului de CO2 lichid, furtunul poate biciui şi pune în pericol oamenii şi echipamentele din
vecinătate)
8.2 Cerinţe privind construirea – instalarea depozitelor pentru dioxid de carbon lichefiat
(refrigerat).
Cerinţe de bază
8.2.1 Instalaţiile vor fi proiectate, realizate si instalate in conformitate cu coduri recunoscute referitoare la
rezervoare, conducte şi clădiri, sau în conformitate cu reglementări sau normative specifice şi vor
corespunde specificaţiilor producatorului echipamentului
Depozitele pentru dioxid de carbon lichefiat (refrigerat), includ rezervoare şi conducte sub presiune care,
după caz, fac obiectul HG 584/2004 – privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a
echipamentelor sub presiune, care transpune Directiva Europeană PED 97/23/EC .
Anexa B a prezentului normativ .
-C4/1– Cerinţe tehnice privind montarea,instalarea,exploatarea,repararea şi verificarea recipientelor
-C6–Cerinţe tehnice privind montarea, instalarea, exploatarea,repararea şi verificarea conductelor
-C7–Cerinţe tehnice privind utilizarea,repararea, verificarea, scoaterea din uz şi casarea
-C12–Cerinţe tehnice pentru recipiente cisterne, recipiente containere şi recipiente butoaie metalice
pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune.
8.2.3 Depozite pentru dioxid de carbon lichefiat amplasate la unităţile utilizatorilor sunt amenajate, de
regulă, în spaţiu deschis (aer liber) şi numai în cazuri deosebite, în spaţiu închis.
Depozite pentru dioxid de carbon lichefiat amenajate în spaţiu deschis
avariere din cauza autovehicolelor în trecere.
Rezervorul de depozitare trebuie să fie amplasat la acelaşi nivel ca şi zona de parcare a autocisternei
pentru a-i permite operatorului /şoferului să controleze operaţiunile de transfer.
Instalaţia nu va fi amplasată în depresiuni locale ( gropi ) decât dacă s-a efectuat o evaluare documentată
a riscurilor şi s-au luat toate măsurile aplicabile de atenuare a riscurilor.
2000.
8.2.6 Zona de transfer a lichidului va fi desemnată zonă în care “PARCAREA ESTE INTERZISĂ”.
Autocisternele sau vagoanele cisternă CF, atunci când sunt în poziţie pentru a se descărca în instalaţie, vor
fi în aer liber şi nu într-o incintă închisă în care dispersarea lichidului sau a vaporilor grei este împiedicată.
Autocisternele vor avea acces facil la şi din instalaţie în orice moment.
Nu se recomandă transferul dioxidului de carbon lichid în cazurile în care autocisterna se află pe
proprietatea publică. Totuşi, dacă este absolut necesar, zona de risc va fi clar delimitată cu avertizări
adecvate în timpul transferului. Accesul la această zonă în timpul transferului este strict controlat.
8.2.7 Depozitele pentru dioxid de carbon lichid trebuie să fie protejate cu o împrejmuire care să împiedice
accesul persoanelor ne-autorizate. În zonele controlate, pentru care există o supraveghere adecvată,
împrejmuirea este opţională.
Distanţele de protecţie prevăzute la art.8.3.8 se aplică indiferent de poziţia gardului.
61
NP-GT-01
Gardul va avea înălţimea de aproximativ 1,8 m şi se va realiza numai din materiale incombustibile.Porţile
ce asigură accesul şi ieşirea personalului, se vor deschide spre exterior, la 180o şi vor fi încuiate atunci
când instalaţia este nesupravegheată.
8.2.8 Este necesară o protecţie adecvată faţă de condiţiile climatice pentru unitatea de răcire, împreună cu
instalaţia electrică şi instrumentaţia de control.
8.2.9 Este necesară o protecţie completă împotriva apei acolo unde izolaţia şi acoperirea de protecţie a
vasului sau echipamentului de cântărire sunt nepotrivite pentru folosirea în aer liber fără o astfel de
protecţie.
Depozite pentru dioxid de carbon lichid amenajate în spaţiu închis
8.2.10 Amenajarea depozitelor pentru diioxid de carbon lichid în spaţii închise nu este recomandată. Dacă
totuşi este necesară, amenajarea depozitului în spaţiu închis, atunci acesta, va fi o clădire special
construită, sau o incintă dintr-o clădire existentă, care corespunde prevederilor ce urmează.
Capacitatea totală de depozitare, a depozitelor amenejate în spaţiu închis, este de max. 60 tone.
8.2.11 Dacă depozitul pentru gaze lichefiate se află într-o clădire separată, aceasta trebuie construită din
materiale incombustibile (CO)..
Dacă se află într-o clădire existentă, se recomandă ca instalaţia de depozitare să fie amenajată intr-o
incintă (încăpere) care trebuie să fie separată de încăperi învecinate,cu pereţi continui (fără goluri), având
rezistenţa la foc min RF30.Cel puţin doi din pereţii incintei trebuie să fie pereţi exteriori ai respectivei
clădiri existente. .
8.2.12 Uşile se vor afla pe un perete exterior şi se vor deschide către exterior.
Uşile vor fi încuiate atunci când instalaţia este nesupravegheată.
sigur, unde se asigură ieşirea liberă a vaporilor reci.
Este recomandată o instalaţie de detecţie şi alarmă pentru concentraţia CO2
8.2.14 Nu sunt permise în incintă şanţuri, puţuri, guri de vizitare, uşi de acces la subsoluri.
Cerinţe generale
8.3.1 Instalaţia va fi amplasată astfel încât să se reducă la maxim riscurile pentru personal, populaţia locală
şi bunuri. Se va analiza localizarea proceselor cu potenţial de risc din vecinătate, care ar putea pune în
pericol integritatea instalaţiei de depozitare.
protecţie – conform art.2.2.2.) -
securitatea depozitului (distanţa de securitate conform art.2.2.1)
din scurgeri sau purjări, care pot prezenta riscuri (vizibilitate scăzută). Se vor lua în calcul direcţia
predominantă a vântului, topografia locului,construcţiile din vecinatate şi existenţa unor drumuri publice ,
în relaţie cu instalaţia. Modelarea dispersiei poate fi un ajutor util în determinarea locaţiei optime a
sistemelor de stocatoare.
8.3.5 Amplasarea depozitelor pentru dioxid de carbon lichid amenajate în spaţiu deschis se va face cu
respectarea prevederilor de la art. 8.2.4 - art. 8.2.9
pentru depozitarea dioxidului de carbon lichid.
62
NP-GT-01
8.3.6 Depozitele pentru dioxid de carbon lichid trebuie amplasate astfel încât să existe spaţiul necesar de
acces al autocisternelor ce fac aprovizionarea, precum şi asigurarea căilor de acces şi intervenţie în caz de
incendiu.
Distanţe de amplasatre
8.3.7 Distanţele de securitate (definite conform art.2.2.1) dintre construcţiile instalaţiilor de depozitare
dioxid de carbon lichid (depozite amenajate în spaţiu închis) şi construcţii din incinta societăţii, sunt
prezentate în tabelul 8.3.7
Tabel 8.3.7 distanţe de securitate, minime recomandate, între construcţiile instalaţiilor de depozitare
Dioxid de carbon lichid, (amenajate în încăperi) şi construcţii vecine
Gradul de rezistenţă la Distanţe minime de securitate (m) faţă de construcţii industriale

foc al construcţiei în care din incinta societăţii având gradul de rezistenţă la foc
este amenajată instalaţia
I-II III IV-V
de depozitare
I-II 3 4 5
III 4 5 6
IV-V 5 6 7,5
Note:
1. Distanţele se consideră de la pereţii exteriori ai încăperii în care este amenajată instalaţia de
depozitare la elementul de construcţie cel mai apropiat al obiectivului învecinat şi se măsoară în metri.
2. Pentru clădiri de producţie şi/sau de depozitare, din vecinătatea instalaţiei de depozitare dioxid
de carbon lichid, încadrate în categoria A sau B pericol de incendiu, distanţele de securitate din tabel se
majorează cu 50%.
3.Distanţele de securitate între instalaţiile de depozitare amenajate în spaţii deschise (în aer liber ) -
şi instalaţii sau amenajări învecinate din incinta societăţii, vor fi conform tabel 8.3.7 – instalaţiile de
depozitare amenajate în spaţii deschise fiind asimilate unei instalaţii de depozitare amplasate în încăpere
de grad de rezistenta la foc IV-V.
4.Distanţa de siguranţă pentru instalaţiile de depozitare amenajate în aer liber se măsoară de la
proiecţia verticală a rezervorului sau de la orice punct a instalaţiei , unde pot aparea scurgeri în timpul
operării normale, precum puncte de umplere şi dispozitive de depresurizare. În cazul unei grupe de
rezervoare, distanţa de siguranţă se măsoară de la rezervorul instalat la marginea grupei..
5m.
6. Distanţa de protecţie poate fi înlocuită pe cel mult două laturi cu pereţii încăperii de depozitare,
sau ai construcţiei învecinate, dacă în zona de protecţie aceştia sunt confecţionaţi din materiale
7. Depozitele amenajate în spaţiu deschis se pot amplasa lângă pereţii clădirilor de producţie
consumatoare, la distanţe ne normate, dacă pereţii sunt construiţi din materiale incombustibile, pereţii
pot dispune de deschideri (uşi,ferestre).
8.3.8 Distanţele de protecţie, minime recomandate, (definite conform art. 2.2.3) dintre instalaţiile de
depozitare amenajate în spaţii deschise şi vecinătăţi sunt prezentate în tabelul 8.3.8
Tabel 8.3.8 Distanţe de protecţie(exprimate în metri) între instalaţiile de depozitare amenajate
în spaţii deschise (măsurată conform art 7.3.7 nota nr.4) şi construcţii vecine
63
NP-GT-01
Capacitatea
rezervorului de CO2 Distanţa
Nr Vecinătatea faţă de care se determină distanţa
din cadrul depozitului, recomandată
crt
(litri) (m)
Indiferent de
1 Clădiri de locuit 5
capacitate
Indiferent de Căi de circulaţie publice (străzi, drumuri), distanţa
2 4
capacitate se măsoară de la marginea părţii carosabile
Indiferent de Căi ferate,linii de tramvai şi troleibuz, măsurarea

3 5,5
capacitate se face de la vehicol
Indiferent de Clădiri publice (pentru administraţie, comerţ,

4 sănătate, cultură, sport, turism, construcţii de 6
capacitate agrement etc)*.
5 Între 1.000-20.000 Locuri unde este permis focul deschis, 2
fumatul sau surse de aprindere.
Peste 50.000 Clădiri de producţie** şi depozite 3
6 Indiferent de Limita de proprietate 5
capacitate Cămine pentru canalizări, canale şi şanţuri de
scurgere pentru ape, acces în subsoluri
- Clădiri social administrative din cadrul incintei
Indiferent de proprii a agentului economic,
7 5
capacitate - Depozite de lichide inflamabile şi/sau gaz
petrolier lichefiat ***
Conform normative
Instalaţii electrice( posturi TRAFO, etc), linii de specialitate
Indiferent de
8 aeriene de energie electrică, reţele de cabluri (NTE 003/04, PE
capacitate 101A/85, NTE
electrice
007/08,,PE106/99)
Note:
deschideri.
* În cazul în care cladirile publice sunt deservite de un depozit de gaze lichefiate, acestea
(clădirile publice) sunt considerate – unităţi utilizatoare – iar distanţele de protecţie
dintre ele şi depozitele de gaze lichefiate vor fi conform pct.6 din tabelul 8.3.8
** Distanţa de la rezervoarele de produse lichefiate la clădirile de producţie consumatoare
se stabileşte conform art. 8.3.7 nota 7 dela tabel 8.3.7
***
Distanţele de protecţie se vor stabili conform normativelor pentru lichide combustibile
sau GPL dar nu vor fi mai mici decât cele din tabelul 8.3.8
64
NP-GT-01
8.5.1 Instalaţia electrica montată la depozitele pentru dioxid de carbon amenajate în aer liber va fi in clasa
de protecţie IP 54 sau mai mult, în cazul condiţiilor severe de mediu.
8.5.2 Toate componentele instalaţiei vor fi împamântate corespunzator şi protejate de fulgere, conform
Normativului privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului I 20 –2000.
8.5.3 Depozitele pentru dioxid de carbon lichid trebuie prevăzute cu instalaţie de iluminare.Iluminarea va
fi de intensitate adecvată în toate zonele de lucru, astfel încât operaţiile să poată fi făcute oricând, în
siguranţă.
unde se asigură ieşirea liberă a vaporilor reci.
8.7.1 În apropierea unui depozit pentru dioxid de carbon lichid având capacitatea mai mare de 75t; (la o
distanţă de maxim 120m) se va prevedea un hidrant de incendiu exterior Dn 65 mm.
8.7.2 Se vor asigura 1 racord Dn 25mm la o reţea de apă (apa potabilă,de incendiu sau industrială)
furtunuri şi duze de pulverizare, ce pot fi utilizate pentru dispersarea norilor de vapori ce se pot degaja din
orice scurgeri de lichide criogenice.
8.8.1 Depozitele pentru dioxid de carbon lichid , includ rezervoare şi conducte sub presiune care, după
caz, fac obiectul HG 584/2004 – privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor
sub presiune, care transpune Directiva Europeană PED 97/23/EC.
Instalatiile vor fi proiectate, realizate si instalate in conformitate cu coduri recunoscute referitoare la
rezervoare, stocatoare, si conducte. Se vor respecta reglementările legislative, normativele şi prescripţiile
tehnice, aplicabile, indicate în Anexa B a prezentului normativ; se vor respecta cu rigurozitate prevederile
din Prescripţiile Tehnice ISCIR menţionate la art 7.2.2
8.8.2 La proiectarea conductelor se va lua in considerare: compatibilitatea materilelor cu fluidul de
lucru,efectul presiunii interioare, dilatarea termică şi tensiunile care pot aparea în elementele de conductă.
PT ISCIR C4/1 şi instrucţiunile furnizorilor de lichide. Orice modificări vor fi efectuate în conformitate cu
prevederile din reglementările indicate la art. 8.2.2 şi prin consultarea furnizorilor de lichide.
acestora.
8.8.6 Supapele de siguranţă, se vor avea racordul de evacuare amplasat într-un loc sigur în aer liber, astfel
încât să nu fie afectat personalul de operare, clădirile din vecinătate sau structura de oţel de susţinere a
rezervorului. Se va avea în vedere evitarea acumulării de apă, inclusiv din condens, în orificiile supapelor.
8.8.7 Conductele pentru dioxid de carbon lichid, prevăzute la ambele capete cu organe de închidere,
trebuie să fie prevăzute cu supape de siguranţă.
8.9.1 Depozitele pentru dioxid de carbon lichefiat vor fi prevăzute cu următoarele sisteme de măsură şi
control ( dotare minim obligatorie ):
- măsurarea nivelului de lichid din rezrvoare,
- instalaţie de cântărire,
- măsurarea presiunii din rezervoare, pe conducte după pompe sau dupa reductoare de presiune,
- sistem automat de menţinerea (controlul) presiunii în rezervoarele de stocare.
8.9.2 Indicatorul de nivel va fi accesibil operatorului şi va indica încontinuu stocul rezervorului. Acest
dispozitiv va indica posibile situaţii anormale ale rezervorului, la nivel scazut şi ridicat de asemenea.
65
NP-GT-01
Punctele de referinţa pot fi de 5% din conţinutul rezervorului plin, în scădere şi 95% din conţinutul
rezervorului plin, în creştere.
8.9.3 Sistemul automat de menţinerea (controlul) presiunii în rezervoarele de stocare se realizează prin
comanda automată a instalaţiei de răcire
8.9.4 Se vor lua măsuri pentru a împiedica scăderea temperaturii sistemului sub valoarea minimă
permisibilă de funcţionare.
8.10.1 Depozitele pentru dioxid de carbon lichefiat sunt vulnerabile la propagarea fără control a
incendiilor. Recipientele de stocare trebuie protejate, prin masuri de protecţie adecvate, de o încărcare
termică excesivă. Această cerinţă este îndeplinită dacă rezervoarele de stocare sunt protejate împotriva
încălzirii prin atingerea flăcării sau radiaţiei termice, în caz de incendiu,
Cerinţa poate fi îndeplinită prin :
- distanţe de protecţie,
- perete de protecţie,
- răcire prin stropire
Întreaga zonă a depozitului cuprinzând incinta de depozitare şi zona de transfer a lichidului trebuie să
fie protejată de un sistem de combatere a incendiilor. Tipul şi dimensiunea echipamentului de
combatere a incendiilor, depinde de dimensiunea instalaţiei şi riscul de incendiu al vecinătăţilor.
Depozitele pentru dioxid de carbon lichefiat pot fi asimilate cu cele pentru azot/argon lichefiat ce fac
obiectul cap. 7 din normativ.
8.10.2 Fumatul, lucrul cu flacară deschisă şi focul sunt interzise in cadrul instalatiilor de depozitare şi in
zonele de protecţie specificate in tabelul 8.3.8 , dacă nu se iau alte masuri speciale de protecţie.
66
NP-GT-01
9.INSTALAŢII DE DEPOZITARE HIDROGEN GAZ COMPRIMAT, ÎN REZERVOARE

STAŢIONARE LA UNITĂŢILE UTILIZATORILOR.
Domeniu de aplicare
9.1.1 Prevederile din cap.9 al normativului se aplică pentru sistemele statice de depozitare a hidrogenului
gaz, în rezervoare instalate în unitatea utilizatorilor.
Nu sunt incluse producţia, transportul, sau distribuirea hidrogenului şi nu sunt analizate aspectele de
siguranţă privind utilizarea şi aplicarea gazului în procese tehnice sau chimice.
Nu sunt incluse depozitele pentru butelii/cadre de butelii pentru hidrogen; acestea fac obiectul
regulamentului privind depozitarea buteliilor RG 01-05.
Instalaţiile de distribuţie hidrogen din butelii/cadre de butelii la unităţile utilizatorilor se vor amenaja
conform prevederilor dela cap.6 din prezentele norme.
9.1.2 Un sistem de depozitare a hidrogenului gaz este o instalaţie în care hidrogenul, sau amestecurile
conţinând hidrogen, sunt stocate şi evacuate în conductele de distribuţie ale clientului. Sistemul include
recipiente staţionare, regulatoare de presiune, dispozitive de decompresie de siguranţă, colectoare,
conducte de interconectare şi elemente de comandă.
Sistemul de depozitare se încheie în punctul în care hidrogenul, la o presiune de operare nominală, intră în
conductele de distribuţie.
9.1.3 Sistemul de depozitare poate cuprinde recipiente de depozitare de joasă sau înaltă presiune, care pot
fi fixe sau mobile, sau o combinaţie a acestora.
În cazul sistemelor de depozitare fixe, recipientele sunt umplute pe loc. În cazul celor mobile, stocurile
sunt realizate pe baza schimbului de recipiente.
În cazul în care depozitarea de joasă presiune se face din surse de înaltă presiune, cum ar fi tuburi, butelii
sau baterii de butelii, de înaltă presiune , se va implementa un sistem de reducere a presiunii, setat la o
presiune mai mică decât presiunea nominală a recipientelor de depozitare de joasă presiune, acest lucru
fiind în plus faţă de orice dispozitive de decompresie instalate pentru prevenirea suprapresiunii.
Proprietăţile hidrogenului
9.1.4 Hidrogenul este cel mai uşor gaz cunoscut (gravitate specifică 0,0695; aer = 1) şi se răspândeşte rapid
în aer.
Hidrogenul este inodor, insipid şi incolor.
67
NP-GT-01
Nu este toxic, nu susţine viaţa şi poate acţiona ca şi asfixiant prin înlocuirea conţinutului de oxigen într-un
spaţiu închis.
Hidrogenul este extrem de inflamabil în aer (limite de inflamabilitate: 4% - 75% din volum). Energia
necesară pentru aprindere este extrem de scăzută, de exemplu la electricitate statică şi în anumite condiţii
poate apărea combustia spontană.
Hidrogenul arde în aer cu o flacără foarte fierbinte şi aproape invizibilă, care emite o căldură radiantă şi,
drept urmare, dă puţine semne privind prezenţa lui în aer.
Hidrogenul se poate răspândi rapid prin materiale şi sisteme. Răspândirea este mult mai pronunţată la
temperaturi înalte.
9.2 Cerinţe generale de proiectare , instalare

Cerinţe de bază
9.2.1 Instalaţiile vor fi proiectate, realizate şi instalate în conformitate cu coduri recunoscute referitoare la
rezervoare, conducte , clădiri, şi prevederive specifice cuprinse în prezentele norme.
Sistemele de depozitare a hidrogenului gaz includ rezervoare şi conducte sub presiune care, după caz,
fac obiectul HG 584/2004 – privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor sub
presiune, care transpune Directiva Europeană PED 97/23/EC.
Sistemele de depozitare a hidrogenului sunt considerate ca ZONE PERICULOASE ( zone cu potenţiale
atmosfere explozive ) şi trebuie să fie realizate cu respectarea prevederilor HG nr.752/2004 – privind
stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării
în atmosfere potenţial explozive, care traspune Directiva Europeană 94/9/EC (ATEX 100) şi HG
nr.1058/2006 - privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor
care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive, care traspune Directiva Europeană
1999/92/EC (ATEX 137).
Recipientele pentru stocarea hidrogenului vor fi proiectate, fabricate şi inspectate în conformitate cu un
cod pentru echipamente sub presiune acceptat ( de exemplu SR EN 13.445 Recipiente sub presiune ) şi
cerinţele specifice prevăzute în anexa 5 din documentul EIGA IGC Doc. 15/06/E Staţii de hidrogen
gazos.
Anexa B a prezentului normativ .
-C4/1– Cerinţe tehnice privind montarea,instalarea,exploatarea,repararea şi verificarea recipientelor
-C6-Cerinţe tehnice privind montarea, instalarea, exploatarea,repararea şi verificarea conductelor
-C7–Cerinţe tehnice privind utilizarea,repararea, verificarea, scoaterea din uz şi casarea
-C12–Cerinţe tehnice pentru recipiente cisterne, recipiente containere şi recipiente butoaie metalice
pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune.
9.2.3 Sistemele statice de depozitare a hidrogenului gaz, în rezervoare instalate la unităţile utilizatorilor
sunt amenajate, de regulă, în spaţiu deschis (aer liber) şi numai în cazuri deosebite, în spaţiu închis.
Sisteme de depozitare a hidrogenului gaz amenajate în spaţiu deschis (aer liber)
avariere din cauza autovehicolelor în trecere, care permite accesul facil al autotrailerlor de alimentare cu
hidrogen, asigură căile căile de evacuare, acces, intervenţie şi salvare în cazul unor incendii.
Rezervorul de depozitare trebuie să fie amplasat pe cât este posibil la acelaşi nivel ca şi zona de parcare a
auto trailerului de alimentare pentru a-i permite operatorului /şoferului să controleze operaţiunile de
transfer.
Rezervorul de depozitare va fi prevăzut cu suporţi incombustibili şi se va fixa pe fundaţii incombustibile.
Toate elementele de control necesare pentru transferul în siguranţă al hidrogenului vor fi clar vizibile din
poziţia operatorului.
68
NP-GT-01
9.2.5 Este interzisă amplasarea instalaţiilor de depozitare hidrogen sub liniile electrice de înaltă tensiune.
Toate părţile instalaţiei vor fi împământate corect şi protejate contra fulgerelor, conform Normativului
privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului I 20 –2000.
9.2.6 Zona de transfer a hidrogenului va fi desemnată zonă în care “PARCAREA ESTE INTERZISĂ”.
Autotrailerele, atunci când sunt în poziţie pentru a se descărca în instalaţie, vor fi în aer liber şi nu într-o
incintă închisă în care dispersarea hidrogenului este împiedicată.
Autotrailerele vor avea acces facil la şi din instalaţie în orice moment.
Zona de transfer a hidrogenului se va afla de regulă lângă poarta incintei în care este instalată instalaţia,
orientată astfel încât să se faciliteze ieşirea autotrailerului în caz de urgenţă.
9.2.7 Instalaţiile de depozitare hidrogen trebuie să fie protejate cu o împrejmuire care să împiedice accesul
persoanelor ne-autorizate. În zonele controlate, pentru care există o supraveghere adecvată, împrejmuirea
este opţională, dar amplasamentul rezervat pentru instalaţia de depozitare hidrogen trebuie să fie delimitat.
Delimitarea poate fi materializată pe teren prin marcare cu vopsea, plăcuţe sau panouri de avertizare etc.
Distanţele de protecţie prevăzute la art.9.3.7 se aplică indiferent de poziţia gardului. Gardul va avea
înălţimea de aproximativ 1,8 m şi se va realiza numai din materiale incombustibile.Porţile ce asigură
accesul şi ieşirea personalului, vor fi în execuţie ’’ Ex ’’, se vor deschide spre exterior, la 180 o şi vor fi
încuiate atunci când instalaţia este nesupravegheată. cheia de acces va fi deţinută de către o persoană
autorizată.
La depozitele alcatuite din două sau mai multe rezervoare se va lua în considerare asigurarea a minim două
căi de evacuare.
Sisteme de depozitare a hidrogenului gaz amenajate în amenajate în spaţiu închis.
9.2.8 Amenajarea depozitelor pentru hidrogen gaz în spaţii închise nu este recomandată. Dacă totuşi este
necesară, amenajarea depozitului în spaţiu închis, atunci acesta, va fi o clădire special construită, sau o
incintă dintr-o clădire existentă, realizată cu respectarea prevederilor din normativul P118, privind spaţiile
cu pericol de explozie categoria A (BE3a) şi B ( BE3b) şi a prevederilor ce urmează.
9.2.9 Dacă depozitul pentru hidrogen se află într-o clădire separată acesta trebuie amplasată faţă de
vecinătăţi la distanţele prevăzute la art. 9.3.7
9.2.10 Clădirea în care este amenajat depozitul pentru hidrogen trebuie să aibă următoarele caracteristici
privind reacţia şi rezstenţa la foc:
- construită din materiale incombustibile (CO),
- gradul de rezistenţă la foc I,
- acoperiş uşor, incombustibil.
Clădirea nu va avea nici o comunicaţie directă cu clădirile (încăperile) din vecinătate. Ea trebuie să fie
construcţie parter şi nu poate fi amenajată, sub sau deasupra încăperilor destinate prezenţei permanente a
persoanelor.
9.2.11 Încăpera în care este amenajat depozitul pentru hidrogen trebuie să aibă asigurată în pereţii exteriori
sau acoperiş goluri pentru decomprimare în caz de explozie.Golurile trebuie proiectate astfel încât, în
cazul unei explozii, să nu apară schije periculoase.
Aria totală a golurilor de decomprimare nu trebuie să fie mai mică decât aria acoperişului sau aria celei mai
lungi laturi, dar în orice situaţie trebuie să fie mai mare de 0,05mp pentru 1mc din volumul încăperii.
9.2.12 Încăperea în care este amenajat depozitul pentru hidrogen trebuie să poată fi rapid evacuată în caz
de pericol. Fiecare încăpere cu o suprafaţă mai mare de 50mp trebuie să aibă minim 2 ieşiri care trebuie să
fie amplasate pe cât posibil pe pereţi opuşi cu acces direct spre exterior.Uşile se vor deschide către
exterior, trebuie prevăzute cu un dispozitiv anti-panică şi realizate din materiale incombustibile cu
rezistenţă la foc de 30 min. Uşile vor fi încuiate atunci când instalaţia este nesupravegheată şi nu pot fi
deschise din exterior decât de o persoană autorizată, cu ajutorul unei chei. La realizarea cailor de evacuare
se vor avea în vedere şi prevederile art.5.3.14.
Ieşirile de urgenţă vor fi menţinute libere în orice moment.
69
NP-GT-01
9.2.13 Clădirea va beneficia de o ventilaţie naturală la atât la nivelurile de jos cât şi la nivelurile de sus.
Deschiderile vor fi localizate în cel mai înalt punct al încăperii în zidul exterior sau în acoperiş.
În zone în care nu este posibilă ventilaţia naturală, se va lua în considerare instalarea unui echipament de
analizare permanentă a atmosferei cu puncte de localizare adecvate şi/sau ventilare forţată
9.2.14 Amenajarea unei instalaţia de depozitare hidrogen gaz într-o incintă dintr-o clădire existentă, se
poate face numai în următoarele condiţii:
- capacitatea depozitului va fi de maxim 600 Nmc,
- incinta (încăpere) care trebuie să fie separată de încăperi învecinate,cu pereţi continui (fără
goluri), etanşi, ( a se vedea art.4.2.6 ) având rezistenţa la foc min RF60.Cel puţin doi din pereţii incintei
trebuie să fie pereţi exteriori ai respectivei clădiri existente.
- orificiile de intrare şi de evacuare destinate ventilaţiei trebuie să aibă o suprafaţă minimă de
0,3dmp respectiv 0,5dmp pentru 1mc de volum al încăperii.
- uşa va fi cu acces direct spre exterior. .
Cerinţe generale
9.3.1 Sistemele de depozitare a hidrogenului sunt considerate ca zone PERICULOASE ( zone cu
potenţiale atmosfere explozive ) Instalaţia de depozitare hidrogen va fi amplasată astfel încât să se reducă
la maxim riscurile pentru personal, populaţia locală şi bunuri. Se va analiza localizarea proceselor cu
potenţial de risc din vecinătate, care ar putea pune în pericol integritatea instalaţiei de depozitare.
protecţie – conform art.2.2.2.)
Notă.
În cazul sistemelor de depozitare a hidrogenului distanţa de securitate este identică cu distanţa de
protecţie.
9.3.3 Sistemele de hidrogen vor fi semnalizate ca şi zone periculoase. Întinderea zonelor periculoase este
specificată în tabelul 9.3.7.Zonele periculoase trebuie marcate prin avertizări permanente, în special la
punctele de acces sau prin linii distinctive pictate pe sol. Avertizările vor indica natura pericolului, ca de
exemplu:
HIDROGEN – GAZ INFLAMABIL
FUMATUL INTERZIS – INTERZIS ACCESUL CU FLĂCĂRI DESCHISE
9.3.5 Amplasarea sistemelor de depozitare a hidrogenului gaz amenajate în spaţiu deschis (aer liber)se va
face cu respectarea prevederilor de la art. 9.2.4- art. 9.2.7
pentru depozitarea lichidelor criogenice.
9.3.6 Se va acorda o atenţie specială la localizarea lor în apropierea unor surse de combustibil, cum ar fi
conducte sau recipiente conţinând gaze sau lichide inflamabile, sau alte substanţe potenţial periculoase
care pot pune în pericol integritatea instalaţiei.
De asemenea, se va acorda o atenţie specială la vecinătatea cu alte procese sau clădiri conţinând
echipament de procesare, unde există un potenţial pericol de incendii sau explozii. În astfel de cazuri, pot
fi necesare precauţii suplimentare, cum ar fi distanţe de separare mai mari sau ziduri d protecţia special
concepute.
Alte activităţi decât cele direct legate de operarea cu hidrogen vor fi efectuate la distanţă de echipamentul
cu hidrogen.
70
NP-GT-01
Distanţe de amplasatre
9.3.7 Distanţele de protecţie/securitate, minime recomandate, (definite conform art.2.2.1, art..2.2.3)
dintre instalaţiile de depozitare amenajate în spaţii deschise şi vecinătăţi sunt prezentate în tabelul 9.3.7
Distanţele specificate în tabelul 9.3.7 pot fi reduse prin asigurarea unor bariere rezistente la foc. Tipul şi
dimensiunile barierelor şi lungimea cu care a fost redusă distanţa vor fi determinate de condiţiile de la
sursa de hidrogen şi natura expunerii.
Tabel 9.3.7 Distanţe orizontale de protecţie (exprimate în metri) minimum recomandate
între instalaţiile de depozitare hidrogen şi construcţii vecine
Distanţa la
Nr.
Vecinătatea faţă de care se determină distanţa depozitul
Crt.
de hidrogen
1 Flăcări deschise şi alte surse de aprindere (inclusiv electrice) 5
Limita de proprietate şi zone în care densitatea oamenilor este ridicată, 8
2 cum ar fi parcări, cantine, etc.
3 Clădiri sau structuri din lemn 8
4 Deschideri în perete în birouri, ateliere, etc. 5
5 Depozite lichide inflamabile şi GPL supraterane 8***
6 Depozite lichide inflamabile şi GPL subterane
- rezervoare (distanţă orizontală faţă de echipament) 3
- guri de ventilare sau conexiuni 5
7 Depozite butelii de gaz inflamabil, altul decât hidrogen 5
8 Depozite oxigen gazos (rezervoare sau butelii) 5
Depozitare oxigen lichid (cu rezervoare având o capacitate mai mică
9 de 125.000 l şi o capacitate totală însumată mai mică de 175.000 l) 8*
**
Depozitare lichid criogenic neinflamabil, altul decât oxigenul, de ex.
10 argon, nitrogen * 5*
11 Depozite de material combustibil, de ex. lemn 8

12 Aspiraţie compresor de aer, orificii de ventilare, etc. 8
* Unde se fac amenajările necesare pentru a devia scurgerile de lichid de la sistemul de hidrogen,
aceste distanţe pot fi reduse.
** Pentru depozite cu rezervoare mai mari de 125.000 litri şi o capacitate totală însumată mai mare
de 175.000 l)a distanţa se stabili în urma unei analize de risc.
*** Distaţele de protecţie se vor stabili conform normativelor pentru lichide combustibile sau
GPL dar nu vor fi mai mici decât cele din tabelul 9.3.7
Note:
1.Distanţa de protecţie pentru instalaţiile de depozitare amenajate în aer liber se măsoară de la
proiecţia verticală a rezervorului sau de la orice punct a instalaţiei , unde pot aparea scurgeri de
hidrogen în timpul operării normale, precum puncte de umplere şi dispozitive de depresurizare. În cazul
unei grupe de rezervoare, distanţa de siguranţă se măsoară de la rezervorul instalat la marginea grupei..
2.În cazul în care echipamentul este instalat în interiorul clădirilor, distanţele la tipuri externe de
expunere sunt măsurate de la deschideri, de exemplu geamuri, uşi, etc.
3.Aceste distanţe pot fi înlocuite de un perete, confecţionat din materiale incombustibile având
rezistenţa la foc - RF 120 şi înălţimea minimă de 3m.
4. Distanţa de protecţie poate fi înlocuită pe cel mult două laturi cu pereţii încăperii de
depozitare,sau ai construcţiei învecinate, dacă în zona de protecţie aceştia sunt confecţionaţi din materiale
5. În cazul în care alte reglementări naţionale specifice unor activităţi din vecinătate recomandă
distanţe mai mari, atunci se vor aplica acele distanţe.
9.3.8 O zonă de 3 m în jurul instalaţi NTE 007/08, ei de hidrogen va fi ferită de vegetaţie uscată şi materiale
combustibile. Dacă se folosesc erbicide, substanţe chimice precum clorură de sodiu, care sunt potenţiale
surse de incendiu, nu vor fi selectate în acest scop.
71
NP-GT-01
9.4.1 Clădirile în care se instalează sistemele de hidrogen vor fi special proiectate în acest scop şi vor
îndeplini cerinţele de la art.9.2.18 – art.9.2.14 din prezentele norme.
9.4.2 Pardoseala clădirii, scările, treptele vor fi din material conductiv pentru a eliminarea pericolului
datorat încărcărilor electrostatice şi care la lovire să nu producă scântei ( pardoseli antiscântei şi
antistatice).
9.4.3 Fundaţia rezervorului pentru hidrogen, amplasat în aer liber va fi dimensionată pentru a susţine în
condiţii de siguranţă, greutatea rezervorului, a conţinutului acestuia şi a oricăror altor sarcini posibile
aplicate de seism, vânt, zăpadă etc.
Pardoseala platformelor exterioare pe care sunt instalate echipamentele va fi din beton sau din orice alt
material incombustibil.
adezivă.
La dimensionarea buloanelor se vor lua în considerare următorii factori:
activitatea seismică
viteza vântului
topografia (natura terenului înconjurător)
rugozitatea terenului de bază (deschis sau protejat)
forma rezervorului (raportul L/D, ataşamentele la rezervor)
calitatea betonului şi rezistenţa la smulgere la ancorele adezive
9.5.1 Toate echipamentele electrice dintr-o clădire în care există potenţiale scurgeri de hidrogen, şi în
cadrul distanţelor specificate în tabelul 9.3.7 , vor fi de un tip aprobat în conformitate prevederile HG
nr.752/2004 – privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor
protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive, care traspune Directiva Europeană
94/9/EC (ATEX 100) . Instalaţiile electrice trebuie să corespundă prevederilor din HG nr.1058/2006 -
privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi
unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive, care traspune Directiva Europeană 1999/92/EC (ATEX
137) şi din Normativul NP 099-04 – pentru proiectarea, executarea, verificarea şi exploatarea instalaţiilor
electrice în zone cu pericol de explozie”.
9.5.2 Toate sistemele vor fi legate la pământ pentru a se asigura protecţie împotriva pericolelor cauzate de
curenţi electrici vagabonzi, electricitate statică sau protecţie împotriva trăsnetelor.
Echipamentul electric va fi legat la pământ şi localizat, dacă este posibil, la nivelurile joase ale
instalaţiei.
9.5.3. Sistemele de depozitare pentru hidrogen amplasate în încăperi sau spaţii deschise trebuie prevăzute cu o
instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului (IPT) având nivelul de protecţie întărit I. Proiectarea acesteia se face
conform Normativului I20-2000. Rezistenţa electrică va fi mai mică de 10 Ohm În Anexa B sunt prevăzute
standardele de referinţă ce trebuie avute în vedere.
9.5.4 La sistemele de depozitare pentru hidrogen, prin măsuri adecvate trebuie evitate posibilele încărcări
electrostatice care prin descărcare pot constitui o sursă periculoasă de aprindere. Cerinţa este îndeplinită ,
dacă sunt respectate prescripţiile „ Dispoziţii generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate
de încărcări electrostatice” (D.G.P.S.I – 004 ).
Instalaţiile pentru umplerea hidrogenului în recipiente, care sunt montate pe vehicule, vor avea un
dispozitiv de împământare a acestor recipiente. Instalaţiile pentru recipientele de umplere montate pe
vehicule pe şine nu necesită un astfel de dispozitiv, dacă aceste vehicule sunt legate la pământ prin şine.
Pardoseala, scările, treptele, etc. vor fi din material conductiv pentru a obţine legarea la pământ a
persoanelor
9.5.5 . Sistemele de depozitare pentru hidrogen amplasate în încăperi sau spaţii deschise trebuie prevăzute
cu instalaţie de iluminare.Iluminarea va fi de intensitate adecvată în toate zonele de lucru, astfel încât
72
NP-GT-01
operaţiile să poată fi făcute oricând, în siguranţă. Echipamentul de iluminat va fi adecvat utilizării în zone
cu hidrogen.
9.5.6 Dacă este necesar, sistemele de depozitare pentru hidrogen amplasate în încăperi vor fi prevăzute cu un
dispozitiv eficace, adecvat utilizării în zone cu hidrogen, care să detecteze în permanenţă toate scăpările
accidentale de hidrogen şi să declanşeze o alarmă sonoră, amplasată în afara zonei periculoase. Instalaţiile
de detectare a concentraţiei gazelor inflamabile şi de semnalizare – atunci când ele sunt necesare – se vor
proiecta şi executa conform Normativului I18/2-2002.
9.6.1 Clădirea în care sunt amenajate siteme de depozitare pentru hidrogen, va avea de o ventilaţie naturală
la atât la nivelurile de jos cât şi la nivelurile de sus. Deschiderile vor fi localizate în cel mai înalt punct al
încăperii în zidul exterior sau în acoperiş.
În zone în care nu este posibilă ventilaţia naturală, se va lua în considerare instalarea unui echipament
de analizare permanentă a atmosferei cu puncte de localizare adecvate şi/sau ventilare forţată.
9.7.1 În apropierea unui depozit pentru hidrogen (la o distanţă de maxim 120m) având o capacitate
cuprinsă între 1000Nmc şi 3000Nmc se va prevedea un hidrant de incendiu exterior având Dn
50mm.
9.8 Montajul (instalarea) utilajelor, echipamentelor şi conductelor tehnologice.
9.8.1 Sistemele de depozitare a hidrogenului gaz includ rezervoare şi conducte sub presiune care,
după caz, fac obiectul HG 584/2004 – privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a
echipamentelor sub presiune, care transpune Directiva Europeană PED 97/23/EC. Instalatiile vor fi
proiectate, realizate si instalate in conformitate cu coduri recunoscute referitoare la rezervoare, şi
conducte . Se vor respecta reglementările legislative, normativele şi prescripţiile tehnice, aplicabile,
indicate în anea B a prezentului normativ ; se vor respecta cu rigurozitate prevederile din Prescripţiile
Tehnice ISCIR menţionate la art 9.2.2
PT ISCIR C4/1 şi instrucţiunile furnizorilor de hidrogen. Orice modificări vor fi efectuate în conformitate
cu prevederile din reglementările indicate la art. 9.2.2 şi prin consultarea furnizorilor de hidrogen.
acestora.
9.8.4 Proiectarea, execuţia şi instalarea, inspecţia şi încercarea conductelor pentru hidrogen, se va face cu
respectarea prevederilor din “SR EN 13.480-1÷6 – Conducte industriale metalice“ şi prevederilor specifice
din prezentul capitol.
9.8.5 La proiectarea conductelor se va lua in considerare: compatibilitatea materilelor cu hidrogenul,
efectul presiunii interioare, dilatarea termică şi tensiunile care pot aparea în elementele de conductă.
9.8.6 Nu se vor utiliza conducte şi elemente din fontă, deoarece există posibilitatea permeabilităţii
hidrogenului şi porozităţii în piesa turnată.
9.8.7 Conductele şi toate celelalte elemente se vor conforma standardelor stabilite sau specificaţiilor de
fabricaţie.
9.8.8 În anumite condiţii, unele materiale feroase cu rezistenţă mare la tracţiune pot fi susceptibile la
fragilitate datorită hidrogenului. Acest aspect se va lua în considerare la selectarea materialelor feroase
pentru operare cu hidrogen.
9.8.9 În cazurile în care este posibilă prezenţa amoniacului ca şi impuritate, sau ca şi contaminant
atmosferic, nu se va utiliza cuprul sau aliajele pe bază de cupru / zinc / cositor pentru conducte sau
elemente, deoarece aceste materiale sunt susceptibile la atacuri de către amoniac. Se va lua în considerare
şi posibilitatea prezenţei altor contaminanţi, luându-se măsurile de precauţie adecvate.
9.8.10 Conductele pentru hidrogen vor fi marcate clar prin folosirea unor coduri de culori şi / sau etichete.
73
NP-GT-01
9.8.12 Racordurile utilizate pentru transferul hidrogenului nu vor fi interschimbabile cu cele utilizate
pentru alte gaze.
9.8.13 Conductele de purjare, aerisire, inclusiv racordul de eşapare al supapelor de siguranţă, vor fi
instalate astfel încât evacuarea hidrogenului să fie făcută într-un loc sigur în aer liber, astfel încât să nu fie
afectat personalul de operare, clădirile din vecinătate sau structura de oţel de susţinere a rezervorului. Căile
de aerisire vor fi localizate individual. Acestea nu vor efectua evacuare în zone în care poate apărea
acumulare de hidrogen.
9.8.14 Racordurile de eşapare în atmosferă al supapelor de siguranţă vor fi proiectate şi amplasate astfel
încât să fie evitată acumularea de apă, inclusiv condens în orificiile supapelor, care ar putea îngheţa şi
periclita funcţionarea corespunzătoare a acestora. Materialele recomandate pentru realizare racordurilor de
eşapare sunt aliajele din cupru şi oţelul inoxidabil pentru a minimiza posibilitatea aprinderii datorate
particulelor corozive din atmosferă.
9.8.15 Robineţii de izolare ( închidere) vor fi montaţi astfel încât sursa de hidrogen să poată fi închisă în
siguranţă în cazul unei urgenţe. Acest aspect este în special important în locurile în care conductele de
hidrogen intră în clădire.
9.8.16 Acolo ude este necesară instalarea conductelor de hidrogen în acelaşi canal utilizat şi pentru cabluri
electrice, toate legăturile în conductele de hidrogen instalate în secţiunea respectivă vor fi sudate sau lipite
cu aliaj dur. Se va păstra o distanţă de separare minimă de 50 mm pentru cablurile electrice şi orice alte
conducte. Conductele de hidrogen vor fi instalate la un nivel mai ridicat decât celelalte ţevi.
9.8.17 Îmbinările conductelor pentru hidrogen ( ţevi, fitinguri, armături etc) se vor face prin sudare, lipire
cu aliaj dur (nu este recomandată lipirea moale), elemente filetate sau prin îmbinare cu flanşă.
Utilizarea elementelor de compresie, feroase sau neferoase nu este recomandată. Dacă este necesară
prezenţa elementelor de compresie în proiectarea sistemului, se vor respecta cu stricteţe instrucţiunile
producătorului privind utilizarea şi instalarea, inclusiv procedurile de reglare.
Utilizarea joncţiunilor sudate sau lipite cu aliaj dur este recomandată de câte ori este posibil. Acolo unde
sunt necesare joncţiuni casabile, acestea trebuie menţinute la un nivel minim deoarece reprezintă o
potenţială sursă de scurgere. Se va acorda o atenţie specială în utilizarea unor astfel de conexiuni datorită
permeabilităţii hidrogenului la toate presiunile.
9.8.18 Pentru protecţia contra electricitîţii statice se vor lua următoarele măsuri:
- legarea la pământ a utilajelor şi conductelor,
- continuitatea electrică a conductelor,
9.9.1 Depozitele pentru hidrogen vor fi prevăzute cu următoarele sisteme măsură şi control –dotare minim
obligatorie -:
- măsurarea presiunii din rezervoare, pe conducte după reductoare de presiune,
- sistem de menţinerea (controlul) presiunii în rezervoarele de stocare.
9.9.2 Instrumentele şi manometrele vor fi proiectate şi amplasate astfel încât, în eventualitatea unei
scurgeri sau rupturi, şi unui posibil incendiu rezultat, riscurile asupra personalului să fie minimizate. Este
recomandată utilizarea sticlei incasabile şi a unor elemente de prevenire spargerii la manometrele de
presiune.
9.10.1Sistemele de depozitare a hidrogenului sunt considerate ca ZONE PERICULOASE - zone cu
potenţiale atmosfere explozive .
Majoritatea incendiilor de hidrogen din sisteme de înaltă presiune îşi au originea în punctul de evacuare iar
flacăra va avea caracteristicile unei torţe sau unui jet. Astfel de incendii sunt extrem de dificil de stins.
Cel mai eficient mod de a lupta împotriva unui incendiu de hidrogen este de a închide sursa furnizării
hidrogenului, cu condiţia ca acest lucru să poată fi făcut în siguranţă.
Dacă hidrogenul nu poate fi izolat, incendiile de hidrogen nu trebuie stinse în timp ce hidrogenul continuă
să se scurgă, deoarece există pericolul creării unei explozii mult mai grave chiar decât incendiul. Când este
cazul, echipamentul din jur, va fi răcit cu jeturi de apă în timpul incendiilor.
74
NP-GT-01
Flăcările de hidrogen sunt aproape invizibile; poate fi utilizat un material inflamabil, cum ar fi o bucată de
hârtie ataşată unei tije pentru a detecta zona flăcărilor.
9.10.2 O zonă de 3 m în jurul instalaţiei de hidrogen va fi ferită de vegetaţie uscată şi materiale
combustibile.
9.10.3 Întreaga zonă a depozitului cuprinzând incinta de depozitare şi zona de transfer a hidrogenului
trebuie să fie protejată de un sistem de combatere a incendiilor. Tipul şi dimensiunea echipamentului
de combatere a incendiilor, depinde de dimensiunea instalaţiei. Dotarea minimă propusă este:
a) dacă capacitatea este mai mare de 200Nmc dar mai mică sau egală de1000Nmc
- 2 stingătoare cu pulbere de 9 kg:
- 2 stingătoare de 10 l cu apă pulverizată;
b) dacă capacitatea este cuprinsă între 1000Nmc şi 3000Nmc
- 1hidrant Dn 50mm:
- 1stingător cu pulbere de 50 kg (P 50);
9.10.4 Fumatul, lucrul cu flacară deschisă şi focul sunt interzise in cadrul instalatiilor de depozitare şi
in zonele de protecţie specificate in tabelul 9.3.7, dacă nu se iau alte masuri speciale de protecţie.
75

PD 43

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PD 43

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NP-GT-01

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA INSTALAŢIILOR DE SEPARARE A

INDICATIV: NP- GT- 01

1. Scop şi obiective.Domeniu de aplicare

2.1 Termeni şi definiţii – generale

2.1.34 Grupele de de clasificare a gazelor conform RID/ADR - în funcţie de proprietăţile periculoase pe

3. ASPECTE GENERALE PRIVIND SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ

4. FABRICI (INSTALAŢII) DE SEPARARE A AERULUI.

Instalaţii electrice( posturi

Operarea neasistată sau asistată parţial

4.9 Instalaţii şi dotări pentru semnalizarea şi stingerea incendiilor

5.1.14 Instalaţiile de îmbuteliere trebuie să fie astfel proiectate,construite,instalate, amplaste şi exploatate

5.4 Dispozitive şi amenajări în instalaţiile de îmbuteliere pentru gaze comprimate cu acţiune

Distanţele se consideră de la peretele încăperii în care este amplasată instalaţia de îmbuteliere la

Tabel 5.5.11 Distanţe de protecţie(exprimate în metri) între instalaţiile de îmbuteliere amenajate în

Nr. Distanţa recomandată, m

5.6 Utilaje,echipamente, conducte, montaj

6 STAŢII DE DISTRIBUŢIE GAZE DIN BUTELII/CADRE DE BUTELII.

6.2.2.10 Spaţiul de protecţie nu este necesar

6.4.13 În spaţii deschise staţiile de distribuţie pot fi amenajate astfel:

7. DEPOZITE PENTRU GAZE LICHEFIATE (CRIOGENICE) OBŢINUTE DIN SEPERAREA

Tabel 7.3.8 Distanţe de protecţie(exprimate în metri) între instalaţiile de depozitare

Indiferent de Căi ferate,linii de tramvai şi troleibuz, măsurarea

Indiferent de Clădiri publice (pentru administraţie, comerţ,

8. DEPOZITE PENTRU DIOXID DE CARBON LICHEFIAT (REFRIGERAT) AMPLASATE

Gradul de rezistenţă la Distanţe minime de securitate (m) faţă de construcţii industriale

Indiferent de Căi ferate,linii de tramvai şi troleibuz, măsurarea

Indiferent de Clădiri publice (pentru administraţie, comerţ,

9.INSTALAŢII DE DEPOZITARE HIDROGEN GAZ COMPRIMAT, ÎN REZERVOARE

9.2 Cerinţe generale de proiectare , instalare

11 Depozite de material combustibil, de ex. lemn 8

S-ar putea să vă placă și