Codul bunelor maniere pe rețelele de socializare

Te-ai întrebat vreodată cât de mult îţi deranjezi un prieten dacă îl etichetezi pe o fotografie pe
care nu doreşte să o facă publică? De câte ori ai deschis pagina ta de Facebook şi te-ai enervat,
văzând că ai fost adăugat în tot felul de grupuri din care nu doreşti să faci parte? În societate,
toţi ar trebui să respectăm un cod al bunelor maniere: la fel ar trebui să ne comportăm şi în
„societatea virtuală” din care facem parte. Iată câteva reguli de bună purtare pe Facebook şi pe
alte reţele de socializare:

1. Inainte de a „tagui” (eticheta) o persoană într-o fotografie, cere-i acordul. Fiindcă este total
greșit să crezi că internetul, chiar dacă vorbim despre un cont personal, este un spațiu privat. Nu
este nimic mai neplăcut pentru o persoană să fie prezentată, în spațiul public celorlalți, într-o
manieră pe care nu o dorește. Fiți conștienți ca orice cont pe care îl avem într-o rețea de
socializare online, este în primul rând un spațiu public de expunere.

2. Respectă modul cum o persoana iși gestionează contul de Facebook și nu posta mesaje și
fotografii pe wall-ul (peretele) său, înainte de a cere acordul. Desigur, poate există și o
convenție verbală sau nonverbală care să permită această acțiune, de regulă, în cazul
persoanelor foarte apropiate – familie, prieteni buni. Un om pe care nu îl știi prea bine însa, s-ar
putea simți ofensat de faptul că îi invadezi spațiul virtual. Trebuie să înveți să fii atent/ă în
privința acestor detalii.

3. Nu posta fotografii cu tine, în ipostaze indecente. Sub impactul unei culturi în care imaginea
este sexualizată (deocheată), a devenit o obișnuiță pentru multe persoane de a-și posta fotografii
care le prezintă în ipostaze care nu prea le fac cinste. În loc să atragem atenția, riscăm de fapt să
creăm o impresie neplacută celor din jur, în legătură cu persoana noastră.

4. Nu cere prietenia persoanelor pe care nu le cunoști. Unii oameni au ideea gresită că numărul
prietenilor de pe rețelele de socializare este un indice al popularității și în viața reală. Acest
lucru ar putea fi adevărat doar dacă pe acei oameni pe care îi ai prieteni pe online, îi cunoști și
în viața reală, iar ei nu sunt niște străini pe care îi descoperi în seri plicticoase, când mai
survolezi internetul.
Dacă însă vrei să adaugi pe cineva cu un motiv bine întemeiat, atunci, eticheta Facebook iți cere
să intri în legatură cu acea persoană prin intermediul unui prieten comun, care iți poate face o
introducere. Sau, prin intermediul unui mesaj privat, prezintă-te mai intâi acelei persoane.

5. Mesajul privat este mai potrivit pentru informații personale. Chiar dacă în ceea ce te priveste,
ești poate o fire mai extrovertă și nu te simți prost dezvăluind celorlalți chiar și cele mai adânci
 secrete, e posibil ca foarte mulți dintre cei cu care interacționezi pe rețelele de socializare, să nu
aibă aceleași înclinații. Prietenii tăi sau persoanele apropiate s-ar putea să nu fie prea încântate
atunci când dezvălui anumite momente care ar vrea să rămână doar între voi. Decât să ai
anumite conversații intime pe wall-ul (peretele) tău de pe Facebook, folosește mai bine mesajul
privat pentru ele.

6. Nu te plânge pe Facebook în legătură cu problemele tale. Chiar daca internetul este o revoluție
în termenii comunicării, aceasta fiind acum foarte facilă, există însa și un major revers al
medaliei - faptul că multe aspecte din viața noastră privată, că ne dăm sau nu seama, devin
publice. Este recomandat să nu faceți publice opinii, pe care altfel, nu ați vrea ca anumite
persoane, cum ar fi rudele sau prietenii dumneavostră să le știe.

7. Ai mare grijă ce spui. Deși iți poate părea inofensiv faptul de a spune absolut orice gandesti pe
internet, ei bine trebuie să fii mereu conștient/ă de faptul că e foarte posibil ca printre prietenii
tăi virtuali să se afle oameni care provin din diverse medii sociale, au diverse credințe și
personalități, care se pot simți ofensați de afirmațiile tale. De aceea, este bine să ai grijă în
privința a ceea ce spui, pentru a nu jigni, chiar și fără să vrei.

8. Anunță știrile personale prin telefon, nu pe Facebook. Aceasta este până la urmă o regulă de
bun – simț. Dacă vrei să iți informezi prietenii, familia, în legătură cu un eveniment personal
important, sună-i, nu face anunțuri pe Facebook, căci acesta este până la urmă un spațiu public.
Un alt motiv pentru care nu ar trebui să folosesti SMS-ul, sau chiar telefonul este pentru a pune
capăt unei prietenii. Este nepoliticos și nesincer să transmiți mesaje importante fără să poți să
comunici prin intermediul tonului vocii și limbajului trupului.

9. Răspunde comentariilor, mai ales dacă acestea sunt întrebări. Postezi un status sau o fotografie.
Prietenii tăi iți dau like și comentează. Trebuie să participi la conversația pe care chiar tu ai
lansat-o, mai ales dacă primești comentarii sub formă de întrebare. Nu e neapărat o „regulă
bătută în cuie”, dar dacă îi vei ignora mereu, există șanse să nu iți mai dea la răndul lor atenție
sau mai rău, să se simtă neplăcut, de parcă ar fi vorbit realmente… „la pereti”.

10.Dacă urmărești pe cineva în mod special pe Facebook/Instagram, evită să îi lași comentarii și

like-uri la fiecare postare, altfel vei crea suspiciune și o stare de disconfort pentru acea
persoană. Ceea ce e și mai grav este că și prietenii tăi și ai săi pot observa că ești un comentator
„regular”, ceea ce desigur, dă de bănuit. E mai bine să ne păstrăm pe cât posibil intimitatea în
activitatea noastră pe rețelele sociale. Încearca să îți limitezi comentariile sau folosește
mesageria privată.
11.Ai grijă cu tonul pe care îl folosești în online… Asemeni celorlalte forme de comunicare
tehnologizate, și Facebook este un mediu prin care comunicam mai mult textual. Lipsește astfel
tonul vocii, limbajul trupului din ecuația oricărei forme de relaționare pe Facebook. Nu putem
auzi tonul vocii, nu putem sesiza limbajul trupului atunci când cealaltă persoană „vorbește”. Cu
alte cuvinte, este foarte posibil ca mesajele tale să fie interpretate greșit, e foarte probabil ca
cineva să creadă că ești sarcastic când de fapt nu ești. Ca lucrurile să fie și mai complicate,
fiecare are propriu stil de a se exprima în online. Unul dintre modurile prin care putem
compensa lipsa avantajelor comunicării față-în-față, este să folosim emoticoane (stickere). Un
zâmbet pus la sfârșitul unui status poate neutraliza orice urmă de suspiciune.

12.Nu te expune prea mult pe Facebook, postând status după status… Există persoane care
postează foarte multe statusuri, ceea ce devine stresant pentru prietenii săi virtuali. Nu e ok să
postezi din jumătate în jumătate de oră informații banale legate de activitățile tale, cum ar fi
faptul că intri la duș… Nimeni nu este interesat de activitățile noastre pământești, de zi cu zi;
într-o lume bombardată în adevăratul sens al cuvântului de informație pe care trebuie să o
filtrăm, ajungi de fapt să deranjezi cu un astfel de comportament pe Facebook.

13. Trimiți mesaje private oricând? Unii scriu mesaje private seara târziu, unor oameni nu tocmai
foarte apropiaţi în speranţa că le vor citi şi vor răspunde abia a doua zi. Dar se întâmplă,
desigur, să primești răspunsuri târziu în noapte. Pe de cealaltă parte, se întâmplă să primești
mesaje la ore târzii sau extrem de devreme sau în timp ce ești la lecții sau ocupat. Uneori le
răspunzi, alteori nu. Și aici se aplică codul bunelor maniere, care, în dependență de gradul de
rudenie și cunoștințe spune să nu deranjezi dimineaţa devreme, la ora prânzului, după ora
18:00 sau după ora 21:00.
Rețelele sociale au devenit o extensie a oamenilor din ziua de astăzi, iar verificarea fluxurilor de
știri nu mai are ca scop doar obținerea informațiilor de încredere sau de a te amuza copios cu
prietenii. Este ca și cum suntem atrași de forța gravitațională a disputelor interminabile cu străini
care reușesc să stârnească răspunsuri emoționale puternice care ne fac să reacționăm nepotrivit sau
să spunem vorbe dureroase.

Nimeni nu are cu adevărat voie să facă greșeli online

Accesele de furie ale persoanelor care interacționează cu postările și titlurile de pe rețelele sociale
au devenit un fenomen comun care ne afectează pe toți. O greșeală de scriere, o părere
contradictorie sau o teorie poate declanșa o sumedenie de emoții negative, care ne determină să ne
spunem oful în comentarii.

Indiferent la ce formă de dezbatere online participă oamenii, aceștia par să se enerveze din ce în ce
mai mult, adoptând comportamente nepoliticoase și neproductive care zădărnicesc dialogul de pe
rețelele sociale. În prezent, orice persoană ascunsă în spatele unui ecran poate jigni sau hărțui o altă
persoană pe internet. Această flexibilitate, alături de puterea anonimatului și de distanța fizică
dintre participanți, nu a făcut decât să accentueze conflictele dintre indivizii care rareori sunt trași
la răspundere pentru comportamentele lor nepotrivite.

De ce ne enervăm pe rețelele sociale?

Internetul ne permite să ne exprimăm opiniile contradictorii și să ne exteriorizăm frustrările fără a
suferi prea multe consecințe, cel puțin pe termen scurt. Privim rețelele sociale ca pe un joc cu mize
mari. Însă platformele online nu reprezintă altceva decât scene pe care ne ținem discursurile,
adesea fiind limitați de caracterele de pe tastaturi și de lipsa nuanțelor specifice comunicării față în
față.

„Când intrăm pe internet, cu toții suntem predispuși să simțim că este o miză la mijloc, că suntem
urmăriți de o anumită audiență și că nu putem pierde o bătălie”, explică Nansi Lungu, analist
comportamental la Bitdefender. „Sunt de părere că oamenii trebuie să-și exprime părerile. Marea
problemă este că nu mai au aceeași maleabilitate emoțională și că uită de rațiune.”

Comunicarea eficientă presupune analiza mai multor perspective, încercarea de a le înțelege, apoi
formularea unui răspuns. „Cu toate acestea, discursurile online de pe platformele de socializare
sunt interpretate în lipsa semnalelor biologice”, adaugă Nansi.

Nu poți fi sigur dacă cineva a fost agresiv sau dacă a fost ironic. Mai mult, în mediul online,
oamenii au impresia că ceilalți influențează echilibrul social, astfel încât nedreptățile și intențiile
rele sunt mai ușor de identificat.

„Este de la sine înțeles că persoanele care sunt prinse în acest ciclu vicios devin din ce în ce mai
nefericite”, menționează el. „Este greu să renunți la o dezbatere sau o conversație când nu ești tu
cel care a avut ultimul cuvânt. Există multiple rezultate negative ale acestui tip de conflict. Oamenii
devin mai puțin productivi în viețile lor de zi cu zi, deoarece duc un război continuu cu ceilalți. Nu
doar că acest lucru le ocupă timpul. Le și afectează concentrarea și capacitatea de a înțelege alte
perspective. ”

O lecție de gestionare a furiei online

Oamenii tind să-i contrazică pe ceilalți mai ușor online decât față în față.

Nansi consideră că moderarea discursurilor virtuale este necesară pentru copiii noștri, care trebuie
să învețe cum să se comporte online. „Arena rețelelor sociale nu este construită așa cum ne dorim
noi. Este construită pe fundația interacțiunilor noastre”, spune el. „Trebuie să-i învățăm pe copiii
noștri că respectul față de cei din jur este o valoare umană fundamentală. Dar și noi putem deveni
mai flexibili din punct de vedere emoțional. Trebuie să dispui de o oarecare flexibilitate emoțională
și să te bucuri de satisfacție pe plan personal pentru a sta departe de astfel de comportamente
distructive, iar oamenii nu trebuie să își închipuie că ideile lor vor schimba perspectivele celor din
jurul lor.”

Furia oamenilor este ușor de exploatat

Campaniile organizate de dezinformare și știrile false sunt adesea alimentate de emoții. Îndeosebi,
Nansi subliniază cât de ușor poate fi să manipulezi sentimentul de furie.

„Studiile IRM arată că emoțiile precum furia, frica și repulsia tranzitează foarte repede sistemul
cognitiv, paralizându-l. Aceste emoții au și manifestări fizice, în sensul că ajung mai repede în
zonele executive ale corpului nostru, blocând neocortexul.

Când auzim, de exemplu, că o părere a rănit pe cineva, putem înțelege reacția biologică din spatele
emoției. Reacțiile rapide și fundamentale, inclusiv repulsia, s-au dezvoltat pe fondul evoluției
noastre. Repulsia față de o idee stimulează aceeași regiune cerebrală ca și repulsia față de un gust
sau un miros.”

Răspândirea de știri false este extrem de populară pe rețelele sociale. Acest tip de conținut este
conceput pentru a declanșa răspunsuri emoționale puternice. Deși nu este neapărat creat pentru a ne
face rău, poate fi folosit pentru a promova pagini false care creează diverse riscuri de securitate. De
asemenea, distrag atenția de la ceea ce contează cu adevărat, uneori chiar dând naștere unor
sentimente de panică sau furie și determinându-ne să transmitem informații greșite celor din jur
fără să vrem. De aceea, este recomandat să verifici întotdeauna informațiile din mai multe surse
înainte de a scrie un tweet sau o postare pe profilul tău social. Avantajul nu constă doar din faptul
că îți cultivi gândirea critică, ci și că te asiguri că reputația ta online rămâne intactă.

Nu e nevoie să fii de acord cu cineva pentru a purta o conversație civilizată și productivă. E vremea
să învățăm că este mai bine să facem compromisuri în mediul online și să ne asumăm
responsabilitatea pentru ceea ce spunem și facem. A scrie un tweet încărcat de negativism sau a
jigni pe cineva va da curs acelorași comportamente distructive, afectându-ne societatea și sănătatea
mintală.