Modul Detectie Incendiu - 2022

RQM CERTIFICATION
Incuboxx Business Center

Calea Circumvalatiunii, nr. 2-4
Timisoara, Romania
Descrierea cursului și a competențelor acordate
Standardul ocupațional (SO) pentru ocupația Tehnician pentru sisteme de detecție,

supraveghere video, control acces a fost aprobat de către Autoritate Națională pentru
Calificări (ANC) în anul 2009. http://www.anc.edu.ro/standarde-ocupationale/
ANC este instituție publică cu personalitate juridică, organism de specialitate aflat în
coordonarea Ministerului Educației. http://www.anc.edu.ro/
SO este documentul care precizează competențele și nivelul calitativ asociat
rezultatelor activităților specifice unei ocupații. SO reprezintă descrierea activităților
profesionale desfășurate și reflectă abilitatea, autonomia și responsabilitatea de a îndeplini cu
succes sarcinile cerute în cadrul unei ocupații, precum și aplicarea cunoștințelor, abilităților
și înțelegerii în cadrul unei ocupații.
Competența profesională poate fi definită ca deținerea cunoștințelor teoretice și a
abilităților/deprinderilor practice necesare pentru îndeplinirea cu succes a unei activități.
!!! Exercitarea unei profesii/ocupații implică și asumarea răspunderii pentru activitățile
desfășurate de către persoana care deține certificatul de absolvire/calificare, potrivit cadrului
juridic aplicabil (contravențional sau penal, după caz).
RQM Certification, CUI 34221359, J35/591/2015, www.rqmcert.com

Tel.: +40 356 173 020, Email: office@rqmcert.com
RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
În cadrul standardului ocupațional este prevăzută și calificarea profesională cu titlul:

“Tehnician pentru sisteme tehnice de detecție, semnalizare și alarmare la incendiu”.
Nivelul calificării: 3 EQF
LISTA COMPETENȚELOR:
1. Aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă
2. Alicarea normelor de protecția mediului
3. Menținerea unor bune relații de lucru
4. Pregătirea lucrărilor de instalare a sistemelor tehnice de securitate
5. Montarea tubulaturii pentru sistemele tehnice de securitate
6. Realizarea cablajului necesar sistemelor tehnice de securitate
7. Instalarea sistemelor de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu
8. Punerea în funcțiune a sistemelor de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu
9. Asigurarea mentenanței și service-ului pentru sistemele de detectare, semnalizare și
alarmare la incendiu

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Certificatul de absolvire este necesar pentru obținerea:

v licenței emise de I.G.P.R. pentru ”instalarea și întreținerea sistemelor tehnice de
detecţie şi alarmare la efracţie, control acces, TVCI şi monitorizare”;
v autorizației emise de Centrul Național pentru Securitate la Incendiu și Protecție Civilă
(CNSIPC) pentru ”instalarea și întreținerea sistemelor și instalațiilor de semnalizare,
alarmare și alertare în caz de incendiu”.
Exercitarea ocupației se face cu respectarea cadrului legislativ general și specific,
precum și cu respectarea reglementărilor și standardelor specifice.
Informații generale
privind actele normative de reglementare
Legislație națională:
o Legi
o Ordonanțe de urgență (OUG)
o Ordonanțe ale Guvernului (OG)
o Hotărâri ale Guvernului (HG)
o Decrete
o Ordine și Instrucțiuni (ale miniștrilor, secretarilor de stat, directori/șefi/inspectori
generali, etc.).
Legislație europeană: https://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro
o Tratate
o Regulamente (au caracter de obligativitate și se aplica începând cu data stabilită)
o Directive (au caracter de recomandare și pentru aplicare, acestea trebuie preluate
printr-un act normativ național)
Standardizare: https://www.asro.ro/
Definiție: Standardul este documentul, stabilit prin consens și aprobat de un organism
recunoscut, care furnizează, pentru utilizări comune și repetate, reguli, linii directoare sau
caracteristici pentru activități sau rezultatele lor, în scopul obținerii unui grad optim de ordine
într-un context dat.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Standard național = Standard care este adoptat de un organism național de

standardizare și care este pus la dispoziția publicului. Standardul național român se identifică
prin existența inițialelor SR la începutul indicativului standardului, inițiale care semnifică
standard roman.
NOTĂ: În România, organismul naţional de standardizare este ASRO.
Standard european = Standard care este adoptat de o organizație europeană cu
activitate de standardizare și care este pus la dispoziția publicului. Standardul european se
identifică prin existența inițialelor EN în indicativul standardului, abreviere care semnifică
“European Norm”.
NOTĂ: Standardele europene sunt elaborate de organizaţiile europene de standardizare: CEN
(Comitetul European de Standardizare), CENELEC (Comitetul European de Standardizare în
domeniul Electrotehnic) și ETSI (Institutul European de Standardizare în Telecomunicaţii).
Standard internațional = Standard care este adoptat de o organizație internațională cu
activitate de standardizare și care este pus la dispoziția publicului. Standardul internațional
se identifică prin existența inițialelor ISO în indicativul standardului, abreviere care
semnifică “International Organization for Standardization”.
NOTĂ: Standardele internaţionale sunt elaborate de organizaţiile internaţionale de
standardizare: ISO (Organizaţia Internaţională de Standardizare), IEC (Comisia
Electrotehnică Internaţională) și ITU (Uniunea Internaţională în domeniul
Telecomunicaţiilor).
!!! Aplicarea unui standard naţional are caracter voluntar. Aplicarea unui standard
naţional poate deveni obligatorie, în totalitate sau în parte, pe întreg teritoriul, pe plan zonal
sau pe plan local, numai printr-o reglementare tehnică adoptată de către o autoritate, în cazul
în care considerente de ordin public, de protecţie a vieţii, a sănătăţii şi a securităţii
persoanelor fizice, a mediului înconjurător şi de apărare a intereselor consumatorilor fac
necesară o astfel de măsură.
Legislație formare profesională adulți

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 *** Republicată privind formarea profesională a

adulţilor, cu modificările și completările ulterioare.
Hotărârea Guvernului nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea
profesională a adulților, cu modificările și completările ulterioare.
Ordinul comun nr. 353/5202/2003 (*actualizat*) al ministrului muncii, solidarităţii
sociale şi familiei și al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului pentru aprobarea
Metodologiei de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulţilor.
Ordinul comun nr. 501/5253/2003 al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei
și al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului pentru aprobarea metodologiei
certificării formării profesionale a adulților.
Ordinul nr. 223/IG din 17 mai 2017 , publicat în Monitorul Oficial nr. 443 din 14 iunie
2017 pentru aprobarea Metodologie privind emiterea avizului în vederea autorizării
furnizorilor de formare profesională a adulților în ocupațiile din domeniul reglementat
de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, modificată și completată prin
Ordinul nr. 4.309/IG din 1 iulie 2020.
Potrivit prevederilor OG 129/2000 *** Republicată:

ART. 7
(1) Formarea profesională a adulţilor cuprinde formarea profesională iniţială şi formarea
profesională continuă organizate prin alte forme decât cele specifice sistemului naţional de
învăţământ.
(2) Formarea profesională iniţială a adulţilor asigură pregătirea necesară pentru
dobândirea competenţelor profesionale minime necesare pentru obţinerea unui loc de muncă.
(3) Formarea profesională continuă este ulterioară formării iniţiale şi asigură adulţilor fie
dezvoltarea competenţelor profesionale deja dobândite, fie dobândirea de noi competenţe.
ART. 8
(3) Formarea profesională a adulţilor se organizează prin programe de iniţiere,
calificare, recalificare, perfecţionare, specializare, definite astfel:

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
a) iniţierea reprezintă dobândirea uneia sau mai multor competenţe specifice unei
calificări conform standardului ocupaţional sau de pregătire profesională;
b) calificarea, respectiv recalificarea, reprezintă pregătirea profesională care conduce
la dobândirea unui ansamblu de competenţe profesionale care permit unei persoane să
desfăşoare activităţi specifice uneia sau mai multor ocupaţii;
c) perfecţionarea, respectiv specializarea, reprezintă pregătirea profesională care
conduce la dezvoltarea sau completarea cunoştinţelor, deprinderilor sau competenţelor
profesionale ale unei persoane care deţine deja o calificare, respectiv dezvoltarea
competenţelor în cadrul aceleiaşi calificări, dobândirea de competenţe noi în aceeaşi arie
ocupaţională sau într-o arie ocupaţională nouă, dobândirea de competenţe
fundamentale/cheie sau competenţe tehnice noi.
ART. 15
(1) Programele de formare profesională asigură dobândirea unor competenţe
profesionale în conformitate cu standardele ocupaţionale, respectiv standardele de pregătire
profesională, recunoscute la nivel naţional.
(2) Standardul ocupaţional, respectiv standardul de pregătire profesională, este
documentul care precizează competenţele profesionale necesare practicării unei ocupaţii,
respectiv specifice unei calificări.
ART. 47
Societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, companiile şi societăţile naţionale, unităţile cooperatiste, regiile
autonome şi alte instituţii pot efectua cheltuieli pentru formarea profesională a salariaţilor,
cheltuieli care se deduc, după caz, din impozitul pe profit sau din impozitul pe venit.
Bibliografie specifică domeniului

SECURITATE LA INCENDIU
Ø Legea nr. 10/1995 (*republicată*) privind calitatea în construcții

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Ø Legea nr. 50/1991 (**republicată**) privind autorizarea executării lucrărilor de

construcții
Ø Legea nr. 307/2006 (*republicată*) privind apărarea împotriva incendiilor
Ø Ordonanţa de urgenţă nr. 80/2021 pentru modificarea şi completarea unor acte
normative în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al apărării împotriva
incendiilor
Ø HG nr. 571/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări care se
supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu
Ø HG nr. 766/1997 (*actualizată*) pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea
în construcţii;
Ø HG nr. 750/2017 pentru modificarea anexei nr. 5 - Regulamentul privind agrementul
tehnic pentru produse, procedee și echipamente noi în construcții - la Hotărârea
Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în
construcții
Ø OMAI nr. 129/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizarea şi
autorizarea de securitate la incendiu şi protecţie civilă
Ø OMAI nr. 66/2020 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind
avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă, aprobate prin
Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 129/2016
Ø OMAI nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva
incendiilor
Ø OMAI nr. 87/2010 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a persoanelor care
efectuează lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor
Ø OMAI nr. 112/2014 pentru modificarea și completarea Metodologiei de autorizare a
persoanelor care efectuează lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor aprobată
prin OMAI nr. 87/2010
Ø OMAI nr. 88/2012 privind aprobarea Metodologiei de certificare a conformităţii în
vederea introducerii pe piaţă a mijloacelor tehnice pentru apărarea împotriva
incendiilor
Ø OMAI nr. 231/2011 pentru aprobarea unor reglementări tehnice privind cerințele
tehnice generale și condițiile pentru introducerea pe piață a mijloacelor de apărare
împotriva incendiilor
Ø Normativ de siguranță la foc a construcțiilor indicativ P 118 – 99
Ø MP 008-2000: Manual exemplificări, detalieri și soluții de aplicare a prevederilor
normativului de siguranță la foc P 118-1999

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Ø Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a II-a Instalații de

stingere Indicativ P118/2–2013, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul
dezvoltării regionale și administrației publice, nr. 2.463/2013
Ø Ordinul nr. 6026/2018 pentru modificarea și completarea reglementării tehnice
"Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a II-a - Instalații de
stingere", indicativ P118/2-2013
Ø Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a III-a - Instalații de
detectare, semnalizare și avertizare, indicativ P 118/3-2015, aprobată prin Ordinul
ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 364/2015
Ø Ordinul nr. 6025/2018 pentru modificarea reglementării tehnice "Normativ privind
securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a III-a - Instalații de detectare,
semnalizare și avertizare", indicativ P 118/3-2015
Ø Ordinul Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor nr.1583 din
15.12.2008 privind aplicarea standardelor referitoare la sisteme de control şi evacuare
a fumului şi gazelor fierbinţi din construcţii şi de limitare a propagării fumului în caz
de incendiu
Ø NP 127:2009 Normativul de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru
autoturisme
Ø Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9
martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor
pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului
Ø Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie
2006 privind serviciile în cadrul pieței interne
Ø OUG nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea
de a furniza servicii în România
Ø Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din
16 aprilie 2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 842/2006 Text cu relevanță pentru SEE
Ø HG nr. 192/2020 din 10 martie 2020 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor
măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 517/2014.
Legea nr. 10/1995 (*republicată*) privind calitatea în construcții
Articolul 1

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
(1) Calitatea construcțiilor este rezultanta totalității performanțelor de comportare a

acestora în exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existență, a exigențelor
utilizatorilor și colectivităților.
(2) Exigențele privind calitatea instalațiilor și a echipamentelor tehnologice de
producție se stabilesc și se realizează pe bază de reglementări specifice fiecărui domeniu de
activitate.
Articolul 2
(1) Prevederile prezentei legi se aplică construcțiilor și instalațiilor aferente
acestora, denumite în continuare construcții, în etapele de proiectare, de verificare tehnică a
proiectelor, execuție și recepție a construcțiilor, precum și în etapele de exploatare,
expertizare tehnică și intervenții la construcțiile existente și de postutilizare a acestora,
indiferent de forma de proprietate, destinație, categorie și clasă de importanță sau sursă de
finanțare, în scopul protejării vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului
înconjurător.
(2) Instalațiile prevăzute la alin. (1) cuprind instalațiile electrice, sanitare, termice, de
gaze, de ventilație, de climatizare/condiționare aer, de alimentare cu apă și de canalizare,
exclusiv instalațiile, utilajele și echipamentele tehnologice industriale.
Articolul 4
(1) Sistemul calității în construcții se aplică în mod diferențiat în funcție de
categoriile de importanță ale construcțiilor, conform regulamentelor și procedurilor de
aplicare a fiecărei componente a sistemului.
(2) Clasificarea în categorii de importanță a construcțiilor se face în funcție de
complexitate, destinație, mod de utilizare, grad de risc sub aspectul siguranței, precum și
după considerente economice.
Coroborare cu prevederile Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanță a

construcțiilor din 08.06.1994, parte integrantă din HG nr. 261/1994
Categoriile de importanță care se stabilesc pentru construcții sunt:

- construcții de importanță excepțională (A);
Construcții cu funcțiuni deosebit de importante, a căror neîndeplinire implică riscuri majore
pentru societate și natură, pe zone foarte extinse.
Exemple: reactoare nucleare, baraje înalte sau amplasate pe terenuri dificile, cu zone intens
populate în aval.
Construcții cu caracter de unicat, cu valoare deosebită de patrimoniu.
Exemple: ansambluri și clădiri de cult sau alte monumente de arhitectură propuse pentru a fi
înscrise în patrimoniul cultural mondial. (articol abrogat, exemplificare)
- construcții de importanță deosebită (B);

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Construcții cu funcții importante, a căror neîndeplinire implică riscuri majore pentru

societate și natură, pe zone limitate.
Exemple: construcții din industria chimică; căi ferate, șosele, poduri, porturi și aeroporturi de
interes național; baraje pentru acumulări mari de apă construcții social-culturale cu
aglomerări mari de oameni; stații de emisie de radio și televiziune.
Construcții cu valoare deosebită de patrimoniu sau care adăpostesc asemenea valori.
Exemple: monumente de arhitectură, situri istorice, muzee, arhive și biblioteci de importanță
națională (articol abrogat, exemplificare)
- construcții de importanță normală (C);
Construcții cu funcții obișnuite, a căror neîndeplinire nu implică riscuri majore pentru
societate și natură.
Exemple: clădiri de locuințe cu mai mult de două niveluri; construcții industriale și
agrozootehnice curente; construcții social-culturale care nu intră în categoriile de importanță
A și B.
Construcții cu caracteristici și funcțiuni obișnuite, dar cu valori de patrimoniu.
Exemple: clădiri de cult; muzee de importanță locală. (articol abrogat, exemplificare)
- construcții de importanță redusă (D).
Construcții cu funcții obișnuite, a căror neîndeplinire afectează un număr redus de oameni.
Exemple: clădiri de locuințe parter sau parter și un etaj; dependințe gospodărești; construcții
provizorii. (articol abrogat, exemplificare)
Revenire la Legea nr. 10/1995

Articolul 5
(1) Pentru obținerea unor construcții de calitate sunt obligatorii realizarea și
menținerea, pe întreaga durată de existență a construcțiilor, a următoarelor cerințe
fundamentale aplicabile:
a) rezistență mecanică și stabilitate;
b) securitate la incendiu;
c) igienă, sănătate și mediu înconjurător;
d) siguranță și accesibilitate în exploatare;
e) protecție împotriva zgomotului;
f) economie de energie și izolare termică;
g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale.
Coroborare cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului

European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru
comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a
Consiliului

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Construcțiile trebuie să corespundă, atât în ansamblu, cât și pe părți separate, utilizării

preconizate, ținând seama mai ales de sănătatea și siguranța persoanelor implicate de-a
lungul întregului ciclu de viață al construcțiilor. În condițiile unei întrețineri normale,
construcțiile trebuie să îndeplinească aceste cerințe fundamentale aplicabile construcțiilor pe
o durată de utilizare rezonabilă din punct de vedere economic.
1. Rezistență mecanică și stabilitate
Construcțiile trebuie proiectate și executate astfel încât încărcările care pot fi exercitate
asupra lor în timpul construirii și utilizării să nu ducă la niciunul dintre următoarele
evenimente:
(a) prăbușirea întregii construcții sau a unei părți a acesteia;
(b) deformații de o mărime inadmisibilă;
(c) deteriorarea altor părți ale construcției sau a instalațiilor sau a echipamentelor
instalate ca urmare a unor deformații majore ale elementelor portante;
(d) deteriorare disproporționată față de evenimentul cauzator inițial.
2. Securitate la incendiu
Construcția trebuie să fie proiectată și executată în așa fel încât, în caz de incendiu:
(a) stabilitatea elementelor portante ale construcției să poată fi asumată pe o perioadă
determinată;
(b) apariția și propagarea focului și a fumului în interiorul construcției să fie limitate;
(c) extinderea focului către construcțiile învecinate să fie limitată;
(d) ocupanții să poată părăsi construcția sau să poată fi salvați prin alte mijloace;
(e) să fie luată în considerare siguranța echipelor de intervenție.
3. Igienă, sănătate și mediu înconjurător

Construcțiile trebuie să fie proiectate și executate astfel încât să nu reprezinte, pe
întregul lor ciclu de viață, o amenințare pentru igiena sau pentru sănătatea și siguranța
lucrătorilor, a ocupanților sau a vecinilor, nici să exercite un impact exagerat de mare asupra
calității mediului sau a climei pe întregul lor ciclu de viață, în cursul construirii, utilizării,
demolării, în special ca rezultat al oricărora din următoarele:
(a) emanații de gaze toxice;
(b) emisii de substanțe periculoase, de compuși organici volatili (COV), de gaze care
produc efect de seră sau de particule periculoase în aerul din interior sau în
atmosferă;
(c) emisie de radiații periculoase;
(d) scurgerea de substanțe periculoase în apa freatică, apa marină, apa de suprafață sau
în sol;
(e) scurgerea de substanțe periculoase în apa potabilă sau substanțe care au un impact
negativ diferit asupra apei potabile;

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
(f) evacuarea defectuoasă a apelor reziduale, a fumului sau a deșeurilor solide sau
lichide;
(g) prezența umidității în anumite părți ale construcției sau pe suprafețe din interiorul
acesteia.
4. Siguranță și accesibilitate în exploatare

Construcțiile trebuie proiectate și executate astfel încât să nu prezinte riscuri
inacceptabile de accidente sau pagube în cursul funcționării sau al utilizării, cum ar fi
alunecări, căderi, loviri, arsuri, electrocutări, leziuni cauzate de explozii și tâlhării. În special,
construcțiile trebuie să fie proiectate și executate astfel încât să fie accesibile și utilizabile
pentru persoanele cu dizabilități.
5. Protecție împotriva zgomotului

Construcția trebuie proiectată și executată în așa fel încât zgomotul perceput de către
ocupanți sau de către persoane aflate în apropiere să fie menținut la un nivel la care să nu fie
periclitată sănătatea acestora și să le permită să doarmă, să se odihnească și să lucreze în
condiții satisfăcătoare.
6. Economie de energie și izolare termică

Construcțiile cu instalațiile lor de încălzire, răcire, iluminare și ventilare trebuie astfel
proiectate și executate încât consumul de energie necesar funcționării să fie mic, ținând cont
de ocupanți și de condițiile locale de climă. Construcțiile trebuie, de asemenea, să fie
eficiente din punct de vedere energetic, consumând cât mai puțină energie pe parcursul
construirii și demontării lor.
7. Utilizare sustenabilă a resurselor naturale

Construcțiile trebuie proiectate, executate și demolate astfel încât utilizarea resurselor
naturale să fie sustenabilă și să asigure în special următoarele:
(a) reutilizarea sau reciclabilitatea construcțiilor, a materialelor și părților componente,
după demolare;
(b) durabilitatea construcțiilor;
(c) utilizarea la construcții a unor materii prime și secundare compatibile cu mediul.
Revenire la Legea nr. 10/1995

Articolul 11
(1) Certificarea performanței produselor pentru construcții cu specificații tehnice de
referință armonizate, respectiv certificarea conformității acestora cu specificații tehnice de
referință nearmonizate se efectuează, prin grija producătorului/fabricantului, de către

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
organisme notificate/ desemnate/acreditate/abilitate, în conformitate cu regulamentele și

procedurile aplicabile.
(2) Produsele pentru construcții trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător
cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor în funcție de utilizarea preconizată a
acestora.
!!! (3) La lucrările de construcții se interzice utilizarea de produse pentru
construcții fără certificarea și declararea, în condițiile legii, a performanței, respectiv a
conformității acestora.
Articolul 12
(1) Agrementele tehnice în construcții stabilesc, în condițiile prezentei legi,
aptitudinea de utilizare, condițiile de fabricație, de transport, de depozitare, de punere în
operă și de întreținere a acestora.
(2) La lucrările de construcții care trebuie să asigure nivelul de calitate conform
cerințelor se vor folosi produse, procedee și echipamente tradiționale, precum și altele noi
pentru care există agremente tehnice corespunzătoare.
Capitolul III
Obligații și răspunderi
Secţiunea 1 Obligații și răspunderi ale investitorilor
Articolul 22 Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanțează și realizează
investiții sau intervenții la construcțiile existente în sensul legii și au următoarele obligații
principale referitoare la calitatea construcțiilor:
a) stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare și execuție pe baza
reglementărilor tehnice, precum și a studiilor și cercetărilor efectuate;
b) obținerea acordurilor și a avizelor prevăzute de lege, precum și a autorizației de
construire și acordului/autorizației administratorului drumului pentru realizarea
branșamentelor la rețelele de utilități ale infrastructurii edilitare, cu plata taxelor de racordare
aferente branșamentelor;
c) asigurarea verificării proiectelor prin specialiști verificatori de proiecte atestați;
d) asigurarea verificării execuției corecte a lucrărilor de construcții prin diriginți de
specialitate sau operatori economici de consultanță specializați, pe tot parcursul lucrărilor;
e) acționarea în vederea soluționării neconformităților, a defectelor apărute pe
parcursul execuției lucrărilor, precum și a deficiențelor proiectelor;
f) efectuarea recepției la terminarea lucrărilor de construire pentru lucrările prevăzute
în autorizația de construire, numai împreună cu recepția la terminarea lucrărilor
branșamentelor la infrastructura tehnico-edilitară aferente ansamblurilor de locuințe
individuale și colective, construcțiilor de utilitate publică și căilor de acces;
g) întocmirea cărții tehnice a construcției și predarea acesteia către proprietar;
h) expertizarea construcțiilor, mai puțin a instalațiilor/rețelelor edilitare de către experți
tehnici atestați, în situațiile în care la aceste construcții se execută lucrări de natura celor

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
prevăzute la art. 18 alin. (2). Modificarea instalațiilor/rețelelor edilitare aferente construcțiilor

expertizate se realizează în baza unor documentații tehnice elaborate și avizate în
conformitate cu prevederile legale;
i) predarea către proprietar a construcției numai după admiterea recepției la terminarea
lucrărilor de construcții și punerea în funcțiune a branșamentelor autorizate și definitive la
rețelele de utilități publice ale infrastructurii edilitare, atât în cazul investițiilor noi, cât și în
cazul intervențiilor la construcțiile existente care nu au fost utilizate pe timpul execuției
lucrărilor de construcții.
Secţiunea a 2-a Obligații și răspunderi ale proiectanților

Articolul 23 Proiectanții de construcții răspund de îndeplinirea următoarelor obligații
principale referitoare la calitatea construcțiilor:
a) precizarea prin proiect a categoriei de importanță a construcției;
b) asigurarea prin proiecte și detalii de execuție a nivelului de calitate corespunzător
cerințelor, cu respectarea reglementărilor tehnice și a clauzelor contractuale;
c) prezentarea proiectelor elaborate în fața specialiștilor verificatori de proiecte
atestați, stabiliți de către investitor, precum și soluționarea neconformităților și
neconcordanțelor semnalate;
d) elaborarea caietelor de sarcini, a instrucțiunilor tehnice privind execuția lucrărilor,
exploatarea, întreținerea și reparațiile, precum și, după caz, a proiectelor de urmărire privind
comportarea în timp a construcțiilor. Documentația privind postutilizarea construcțiilor se
efectuează numai la solicitarea proprietarului;
e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuție determinate pentru lucrările aferente
cerințelor și participarea pe șantier la verificările de calitate legate de acestea;
f) stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în execuție, din vina proiectantului,
la construcțiile la care trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerințelor, precum
și urmărirea aplicării pe șantier a soluțiilor adoptate, după însușirea acestora de către
specialiști verificatori de proiecte atestați, la cererea investitorului;
g) participarea la întocmirea cărții tehnice a construcției și la recepția lucrărilor
executate;
h) asigurarea asistenței tehnice, conform clauzelor contractuale, pentru proiectele
elaborate, pe perioada execuției construcțiilor sau a lucrărilor de intervenție la construcțiile
existente;
i) asigurarea participării obligatorii a proiectantului coordonator de proiect și, după
caz, a proiectanților pe specialități la toate fazele de execuție stabilite prin proiect și la
recepția la terminarea lucrărilor.
Secţiunea a 3-a Obligații și răspunderi ale executanților

Articolul 25 Executantul lucrărilor de construcții are următoarele obligații principale:

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
a) sesizarea investitorilor asupra neconformităților și neconcordanțelor constatate în

proiecte, în vederea soluționării;
b) începerea execuției lucrărilor numai la construcții autorizate în condițiile legii și
numai pe bază și în conformitate cu proiecte verificate de specialiști atestați;
c) asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor printr-un sistem propriu de
calitate conceput și realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu execuția
autorizați;
d) convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze
determinante ale execuției și asigurarea condițiilor necesare efectuării acestora, în scopul
obținerii acordului de continuare a lucrărilor;
e) soluționarea neconformităților, a defectelor și a neconcordanțelor apărute în fazele
de execuție, numai pe baza soluțiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;
f) utilizarea în execuția lucrărilor numai a produselor și a procedeelor prevăzute în
proiect, certificate sau pentru care există agremente tehnice, care conduc la realizarea
cerințelor, precum și gestionarea probelor-martor; înlocuirea produselor și a procedeelor
prevăzute în proiect cu altele care îndeplinesc condițiile precizate și numai pe baza soluțiilor
stabilite de proiectanți cu acordul investitorului;
g) respectarea proiectelor și a detaliilor de execuție pentru realizarea nivelului de
calitate corespunzător cerințelor;
h) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C. în
cazul producerii unor accidente tehnice în timpul execuției lucrărilor;
i) supunerea la recepție numai a construcțiilor care corespund cerințelor de calitate și
pentru care a predat investitorului documentele necesare întocmirii cărții tehnice a
construcției;
j) aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse prin actele de
control sau prin documentele de recepție a lucrărilor de construcții;
k) remedierea, pe propria cheltuială, a defectelor calitative apărute din vina sa, atât în
perioada de execuție, cât și în perioada de garanție stabilită potrivit legii;
l) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor inițială, la terminarea execuției
lucrărilor;
m) stabilirea răspunderilor tuturor participanților la procesul de producție - factori de
răspundere, colaboratori, subcontractanți - în conformitate cu sistemul propriu de asigurare a
calității adoptat și cu prevederile legale în vigoare.
Secţiunea a 5-a Obligații și răspunderi ale proprietarilor construcțiilor

Articolul 27 Proprietarii construcțiilor au următoarele obligații principale:
a) efectuarea la timp a lucrărilor de întreținere și de reparații care le revin, prevăzute
conform normelor legale în cartea tehnică a construcției și rezultate din activitatea de
urmărire a comportării în timp a construcțiilor;

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
b) păstrarea și completarea la zi a cărții tehnice a construcției și predarea acesteia, la

înstrăinarea construcției, noului proprietar;
c) asigurarea urmăririi comportării în timp a construcțiilor, conform prevederilor din
cartea tehnică și reglementărilor tehnice;
d) efectuarea, după caz, de lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere,
desființare parțială, precum și de lucrări de reparații ale construcției numai pe bază de
proiecte întocmite de către persoane fizice sau persoane juridice autorizate și verificate
potrivit legii;
e) asigurarea realizării lucrărilor de intervenții asupra construcțiilor, impuse prin
reglementările legale;
f) asigurarea efectuării lucrărilor din etapa de postutilizare a construcțiilor, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare;
g) darea în folosință a construcției numai după admiterea recepției la terminarea
lucrărilor și punerea în funcțiune a branșamentelor autorizate și definitive la rețelele de
utilități publice ale infrastructurii edilitare, atât în cazul investițiilor noi, cât și în cazul
intervențiilor la construcțiile existente care nu au fost utilizate pe timpul execuției lucrărilor
de construcții, preluarea acesteia și obținerea autorizațiilor potrivit legii;
h) permiterea utilizării construcției numai după admiterea recepției la terminarea
lucrărilor și preluarea construcției, având puse în funcțiune și recepționate, de către
proprietarul investitor/proprietarul inițial, toate branșamentele la utilitățile edilitare
corespunzător avizelor furnizorilor de utilități anexă la autorizația de construire.
Secţiunea a 6-a Obligații și răspunderi ale administratorilor și ale utilizatorilor
construcțiilor
Articolul 28 Administratorii și utilizatorii construcțiilor au următoarele obligații
principale:
a) folosirea construcțiilor conform instrucțiunilor de exploatare prevăzute în cartea
tehnică a construcției;
b) efectuarea la timp a lucrărilor de întreținere și de reparații care le revin conform
contractului;
c) efectuarea de lucrări de intervenție la construcția existentă în sensul prevederilor art.
18 alin. (2), numai cu acordul proprietarului și cu respectarea prevederilor legale;
d) efectuarea urmăririi comportării în timp a construcțiilor conform cărții tehnice a
construcției și contractului încheiat cu proprietarul;
e) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C., în
cazul unor accidente tehnice la construcțiile în exploatare;
f) sesizarea proprietarului în cazul apariției defectelor calitative în perioada de garanție
stabilită potrivit legii.
Capitolul IV Sancțiuni

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Articolul 35
(1) Proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei construcții ori executarea de
modificări ale acesteia fără respectarea reglementărilor tehnice privind stabilitatea și
rezistența, dacă în acest fel este pusă în pericol viața sau integritatea corporală a uneia ori mai
multor persoane, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și
interzicerea unor drepturi.
(2) Fapta prevăzută la alin. (1), dacă a produs una ori mai multe dintre următoarele
consecințe: pierderi de vieți omenești, vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății
uneia ori mai multor persoane, distrugerea totală sau parțială a construcției, distrugerea ori
degradarea unor instalații sau utilaje importante ori alte consecințe deosebit de grave,
constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor
drepturi.
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au fost săvârșite din culpă, limitele speciale ale
pedepselor se reduc la jumătate.
Articolul 36
În sensul prezentei legi, constituie contravenție următoarele fapte, dacă nu au fost
săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să constituie infracțiuni, și se sancționează
cu amendă, astfel: … (în actul normativ sunt enumerate contravențiile)
Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 (*republicată*)

privind apărarea împotriva incendiilor
Articolul 1
(1) Apărarea împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activități
specifice, măsuri și sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar și de
informare publică, planificate, organizate și realizate potrivit prezentei legi, în scopul
prevenirii și reducerii riscurilor de producere a incendiilor și asigurării intervenției operative
pentru limitarea și stingerea incendiilor, în vederea evacuării, salvării și protecției
persoanelor periclitate, protejării bunurilor și mediului împotriva efectelor situațiilor de
urgență determinate de incendii.
(2) În sensul prezentei legi, … termenii și expresiile specifice apărării împotriva
incendiilor au următorul înțeles:

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
a) autorizație de securitate la incendiu - actul administrativ emis, în baza legii, de

inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean sau al municipiului Bucureşti, prin care se
certifică, în urma verificărilor în teren şi a documentelor privind realizarea măsurilor de
apărare împotriva incendiilor, îndeplinirea cerinţei fundamentale - securitate la incendiu - la
construcţii, instalaţii tehnologice şi alte amenajări; autorizaţia de securitate la incendiu
conferă persoanelor fizice sau juridice, deţinătoare ale construcţiilor, instalaţiilor şi ale altor
amenajări, dreptul de a le pune în funcţiune şi de a le exploata din punctul de vedere al
îndeplinirii cerinţei fundamentale securitate la incendiu;
b) aviz de securitate la incendiu - actul emis, în baza legii, de inspectoratul pentru
situații de urgență județean sau al municipiului București, după verificarea de conformitate
cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare a măsurilor de apărare împotriva
incendiilor, adoptate în documentațiile tehnice de proiectare, pentru îndeplinirea cerinței
esențiale - securitate la incendiu - a construcțiilor, instalațiilor și altor amenajări;
c) incendiu - ardere autoîntreținută, care se desfășoară fără control în timp și spațiu,
care produce pierderi de vieți omenești și/sau pagube materiale și care necesită o intervenție
organizată în scopul întreruperii procesului de ardere;
d) cauză a incendiului - suma factorilor care concură la inițierea incendiului, care
constă, de regulă, în sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material
care s-a aprins, precum și împrejurările determinante care au dus la izbucnirea acestuia;
e) mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor - sisteme, instalații, echipamente,
utilaje, aparate, dispozitive, accesorii, materiale, produse, substanțe și autospeciale destinate
prevenirii, limitării și stingerii incendiilor;
k) prevenirea incendiilor - totalitatea acțiunilor de împiedicare a inițierii și propagării
incendiilor, de asigurare a condițiilor pentru salvarea persoanelor și bunurilor și de asigurare
a securității echipelor de intervenție;
m) stingere a incendiilor - totalitatea acțiunilor de limitare și întrerupere a procesului
de ardere prin utilizarea de metode, procedee și mijloace specifice;
o) scenariu de securitate la incendiu - document, parte a pieselor scrise ale proiectului
construcţiei, instalaţiei sau amenajării, care sintetizează regulile şi măsurile de apărare
împotriva incendiilor stabilite prin documentaţiile tehnice de proiectare/execuţie elaborate;
măsurile adoptate prin scenariul de securitate la incendiu se reflectă în piesele desenate ale
documentaţiilor de proiectare/execuţie;
d1) scenariu de securitate la incendiu preliminar - document, denumit în continuare
scenariu preliminar, ce prezintă elementele tehnice esenţiale necesare emiterii avizului de
securitate la incendiu şi stabileşte principalele coordonate de proiectare şi care, pentru
emiterea autorizaţiei de securitate la incendiu, se dezvoltă în scenariul de securitate la
incendiu.
Secţiunea a 7-a Obligațiile proiectanților și executanților

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Articolul 23
Proiectanții de construcții și amenajări, de echipamente, utilaje și instalații sunt
obligați:
a) să elaboreze scenarii de securitate la incendiu pentru categoriile de construcții,
instalații și amenajări stabilite pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General și să
evalueze riscurile de incendiu, pe baza metodologiei emise de Inspectoratul General și
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I;
b) să cuprindă în documentațiile pe care le întocmesc măsurile de apărare împotriva
incendiilor, specifice naturii riscurilor pe care le conțin obiectele proiectate;
c) să prevadă în documentațiile tehnice de proiectare, potrivit reglementărilor
specifice, mijloacele tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor și echipamentele de
protecție specifice;
d) să includă în proiecte și să predea beneficiarilor schemele și instrucțiunile de
funcționare a mijloacelor de apărare împotriva incendiilor pe care le-au prevăzut în
documentații, precum și regulile necesare de verificare și întreținere în exploatare a acestora,
întocmite de producători;
e) să asigure asistența tehnică necesară realizării măsurilor de apărare împotriva
incendiilor, cuprinse în documentații, până la punerea în funcțiune.
Articolul 24
Executanții lucrărilor de construcții și de montaj de echipamente și instalații sunt
obligați:
a) să realizeze integral și la timp măsurile de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în
proiecte, cu respectarea prevederilor legale aplicabile acestora;
b) să asigure luarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul executării
lucrărilor, precum și la organizările de șantier;
c) să asigure funcționarea mijloacelor de apărare împotriva incendiilor prevăzute în
documentațiile de execuție la parametrii proiectați, înainte de punerea în funcțiune.
Articolul 30
(1) Începerea lucrărilor de execuţie la construcţii şi amenajări noi ori de modificare
şi/sau schimbare a destinaţiei celor existente se face numai după obţinerea avizului de
securitate la incendiu.
(2) Obligaţia solicitării şi obţinerii avizului de securitate la incendiu prevăzut la alin.
(1) revine persoanei fizice ori juridice care finanţează şi realizează investiţii noi sau lucrări
de modificare şi/sau schimbare a destinaţiei construcţiilor.
(5) Avizul de securitate la incendiu se emite şi pentru:
a) modificări de compartimentare nestructurală, demontabilă, realizată din materiale

uşoare;
Articolul 302

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
(1) Categoriile de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării

privind securitatea la incendiu se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(2) Normele metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu se
elaborează de Inspectoratul General, se aprobă de ministrul afacerilor interne şi se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Documentaţia tehnică care stă la baza emiterii avizului sau autorizaţiei de securitate
la incendiu trebuie verificată de către verificatori de proiecte potrivit domeniului şi
specialităţii pentru care sunt atestaţi la cerinţa securitate la incendiu de Ministerul
Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.
Articolul 52
(1) Mijloacele tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor și echipamentelor de
protecție specifice se introduc pe piață și se utilizează conform legii.
(2) În domeniul nereglementat de Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformității
produselor, republicată, introducerea pe piață a produselor prevăzute la alin. (1) se face pe
baza evaluării conformității față de reglementările elaborate de Inspectoratul General.
Abrogată prin Ordonanța Guvernului nr. 20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru
aplicarea unitară a legislației Uniunii Europene care armonizează condițiile de comercializare
a produselor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 50/2015.
(3) Metodologia de certificare a conformității produselor prevăzute la alin. (2) se
elaborează de Inspectoratul General, se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne și
se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. A se vedea nota precizată la art. 3 alin.
(1).
Articolul 53
(1) Proiectarea, executarea, verificarea, întreținerea și repararea sistemelor și
instalațiilor de apărare împotriva incendiilor, efectuarea lucrărilor de termoprotecție și
ignifugare, de verificare, întreținere și reparare a autospecialelor și a altor mijloace tehnice
destinate apărării împotriva incendiilor se efectuează de către persoane fizice și juridice
atestate.
(2) Atestarea persoanelor prevăzute la alin. (1) se face pe baza metodologiei elaborate
de Inspectoratul General, aprobată de ministrul afacerilor interne și publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Articolul 45
Constituie contravenții următoarele fapte și se sancționează după cum urmează:
IV. cu amendă de la 5.001 lei la 10.000 lei:
g) nerealizarea de către executanții lucrărilor de construcții și de montaj de
echipamente și instalații, integral și la timp, a măsurilor de apărare împotriva incendiilor,
cuprinse în proiecte, cu respectarea condițiilor de calitate prevăzute de lege;

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
h) nesolicitarea și neincluderea în comisia de recepție, la terminarea lucrărilor de

construcții, a unei persoane desemnate de inspecțiile de prevenire din cadrul inspectoratelor
pentru construcțiile menționate la art. 31 alin. (1);
k) efectuarea de lucrări de proiectare, montare, verificare, întreținere, reparare a
sistemelor și instalațiilor de protecție împotriva incendiilor, de verificare, întreținere, reparare
a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor și de lucrări de ignifugare și
termoprotecție de către persoane fizice și juridice neautorizate;
m) utilizarea și comercializarea de mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor,
necertificate conform legii.
OMAI nr. 163 din 28 februarie 2007

pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor
Articolul 1
Normele generale de apărare împotriva incendiilor, denumite în continuare norme
generale, stabilesc principiile, criteriile de performanță și condițiile tehnice generale privind
asigurarea cerinței esențiale "securitate la incendiu" pentru construcții, instalații și amenajări,
precum și regulile și măsurile generale de prevenire și stingere a incendiilor.
Articolul 2
Scopul prezentelor norme generale este prevenirea și reducerea riscurilor de incendii și
asigurarea condițiilor pentru limitarea propagării și dezvoltării incendiilor, prin măsuri
tehnice și organizatorice, pentru protecția utilizatorilor, a forțelor care acționează la
intervenție, a bunurilor și mediului împotriva efectelor situațiilor de urgență determinate de
incendii.
Articolul 3
Prezentele norme generale se aplică la proiectarea, executarea și exploatarea
construcțiilor, instalațiilor și a amenajărilor, la lucrările de modernizare, extindere, schimbare
a destinației celor existente, precum și la organizarea și desfășurarea activităților de apărare
împotriva incendiilor și la echiparea cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor.
Articolul 4
Prezentele norme generale sunt obligatorii pentru autoritățile administrației publice
centrale și locale, pentru toate celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice
aflate pe teritoriul României.
Articolul 23
Organizarea apărării împotriva incendiilor la locul de muncă constă în:
a) prevenirea incendiilor, prin luarea în evidență a materialelor și dotărilor tehnologice
care prezintă pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere ce pot apărea și a

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
mijloacelor care le pot genera, precum și prin stabilirea și aplicarea măsurilor specifice de
prevenire a incendiilor;
b) organizarea intervenției de stingere a incendiilor;
c) afișarea instrucțiunilor de apărare împotriva incendiilor;
d) organizarea salvării utilizatorilor și a evacuării bunurilor, prin întocmirea și afișarea
planurilor de protecție specifice și prin menținerea condițiilor de evacuare pe traseele
stabilite;
e) elaborarea documentelor specifice de instruire la locul de muncă, desfășurarea
propriu-zisă și verificarea efectuării acesteia;
f) marcarea pericolului de incendiu prin montarea indicatoarelor de securitate sau a
altor inscripții ori mijloace de atenționare.
Articolul 24
La stabilirea măsurilor specifice de prevenire a incendiilor se au în vedere:
a) prevenirea manifestării surselor specifice de aprindere;
b) gestionarea materialelor și a deșeurilor combustibile susceptibile a se aprinde, cu
respectarea normelor specifice de prevenire a incendiilor;
c) dotarea cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor, prevăzute în
documentația tehnică de proiectare;
d) verificarea spațiilor la terminarea programului de lucru;
e) menținerea parametrilor tehnologici în limitele normate, pe timpul exploatării
diferitelor instalații, echipamente și utilaje tehnologice.
Capitolul III Norme generale de apărare împotriva incendiilor la proiectarea și
executarea construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor
Secţiunea 1 Îndeplinirea cerinței esențiale "securitate la incendiu"
Articolul 37
Construcțiile, instalațiile și amenajările trebuie să fie proiectate și executate astfel
încât, pe toată durata de viață a acestora, în cazul inițierii unui incendiu, să se asigure:
a) estimarea stabilității elementelor portante pentru o perioadă determinată de timp;
b) limitarea apariției și propagării focului și fumului în interiorul construcției;
c) limitarea propagării incendiului la vecinătăți;
d) posibilitatea utilizatorilor de a se evacua în condiții de siguranță sau de a fi salvați
prin alte mijloace;
e) securitatea forțelor de intervenție.
Articolul 38 Cerința esențială "securitate la incendiu" trebuie asigurată prin măsuri și
reguli specifice privind amplasarea, proiectarea, execuția și exploatarea construcțiilor,
instalațiilor și amenajărilor, precum și privind performanțele și nivelurile de performanță în
condiții de incendiu ale structurilor de construcții, produselor pentru construcții, instalațiilor
aferente construcțiilor și ale instalațiilor de protecție la incendiu.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Articolul 39 "Securitatea la incendiu" are ca obiectiv reducerea riscului de incendiu

prin:
a) asigurarea măsurilor de prevenire a incendiilor în fazele de proiectare și executare a
construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor și menținerea lor la parametrii proiectați în
exploatarea acestora, în conformitate cu prevederile reglementărilor specifice;
b) echiparea și dotarea construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor cu mijloace tehnice
de apărare împotriva incendiilor, în conformitate cu prevederile reglementărilor specifice;
c) organizarea activității de apărare împotriva incendiilor;
d) asigurarea intervenției pompierilor în cazul producerii unor incendii la construcții,
instalații și amenajări, precum și a altor forțe de salvare a persoanelor și bunurilor.
Articolul 41 Satisfacerea cerinței esențiale "securitate la incendiu" pe întreaga durată
de viață a construcției, instalației și a amenajării se asigură, conform prevederilor
reglementărilor tehnice specifice, prin măsuri interdependente, privind:
a) conformarea la foc a construcțiilor;
b) asigurarea unor compartimente de incendiu, în cadrul construcțiilor, în limite
normate, și a măsurilor de limitare a propagării incendiului în cadrul
construcțiilor/compartimentelor de incendiu;
c) asigurarea stabilității construcțiilor/compartimentelor de incendiu pentru o perioadă
de timp normată;
d) menținerea performanțelor de reacție la foc și de rezistență la foc ale produselor
pentru construcții pe timpul utilizării acestora;
e) detectarea incendiilor în faza inițială prin sisteme și instalații automate de
detectare, semnalizare și alarmare;
f) stingerea incendiilor cu sisteme ori instalații adecvate și eficiente.
Articolul 42
(1) Principalele performanțe de comportare la foc ale produselor pentru
construcții se referă la reacția la foc și la rezistența la foc.
(2) Încadrarea produselor pentru construcții în clase de performanță privind
comportarea la foc se realizează pe baza criteriilor de performanță aferente claselor, a
valorilor criteriilor corespunzătoare fiecărei clase, precum și a metodelor de determinare a
acestora, în condițiile de utilizare finală, potrivit Regulamentului privind clasificarea și
încadrarea produselor de construcții pe baza performanțelor de comportare la foc, aprobat
prin Ordinul comun al ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului și al ministrului
de stat, ministrul administrației și internelor nr. 1.822/394/2004, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 27 ianuarie 2005, cu modificările și completările
ulterioare.
(3) Nivelurile performanțelor de comportare la foc a produselor pentru diferite
categorii de construcții, instalații și amenajări se stabilesc potrivit reglementărilor tehnice
specifice.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Articolul 43
Evaluarea rezistenței la foc a structurilor se poate face prin utilizarea unor metode
bazate pe încercări care utilizează scenarii de referință conform standardelor europene sau pe
bază de calcul, pe baza elementelor precizate în eurocodurile referitoare la calculul
comportării la foc a diferitelor tipuri de structuri.
CRITERII DE PERFORMANŢĂ PENTRU REZISTENŢA LA FOC
Simbol Criterii de apreciere a performanţei

R Capacitate portantă
E Etanşeitate la foc
I Izolare termică la foc
W Radiaţie termică
M Acţiune mecanică
C Închidere automată
S Etanşeitate la fum
P sau PH Continuitate în alimentarea cu curent electric şi/sau transmisie de semnal pe
durata incendiului
G Rezistenţa la combustie a funinginei
K Capacitatea de protecţie la foc a acoperirilor
D Durata de stabilitate la temperatură constantă
DH Durata de stabilitate la curba standard temperatură-timp
F Funcţionalitatea ventilatoarelor electrice de fum şi gaze fierbinţi
B Funcţionalitatea mijloacelor de evacuare naturală a fumului şi gazelor
fierbinţi
CRITERII DE PERFORMANŢĂ PENTRU REACŢIA LA FOC
Simbol Denumire
T Creşterea de temperatură
m Pierderea de masă
tf Durata de persistenţă a flăcării
PCS Putere calorifică superioară
FIGRA Viteza de dezvoltare a focului

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
THR600S Căldura totală degajată

LFS Propagarea laterală a flăcărilor
SMOGRA Viteza de emisie a fumului
TSP600S Emisia totală de fum
Fs Propagarea flăcării

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Articolul 46
(1) Pentru categoriile de construcții stabilite prin lege, condițiile ce trebuie asigurate
conform reglementărilor tehnice specifice, precum și acțiunile ce trebuie întreprinse în caz
de incendiu sunt stabilite printr-un scenariu de securitate la incendiu, conform
metodologiei elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și aprobate prin
ordin al ministrului administrației și internelor.
(2) Pot fi elaborate scenarii de securitate la incendiu și pentru alte categorii de
construcții, la solicitarea proprietarului sau a beneficiarului.
Articolul 47
(1) Activitatea de expertizare tehnică de securitate la incendiu se efectuează de către
experți tehnici atestați în condițiile legii, atunci când o reglementare sau un organism cu
atribuții de control al statului prevede acest lucru ori când se referă la situațiile prevăzute mai
jos:
a) pentru rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor proiecte sau a execuției
unor lucrări de construcții;
b) la construcțiile existente, în cazul dezastrelor sau al accidentelor datorate
fenomenelor naturale, acțiunilor umane, activităților tehnologice sau în vederea determinării,
în orice stadiu, a stării tehnice a construcției pentru evaluarea capacității acesteia de
satisfacere a cerinței "securitate la incendiu".
(2) Pentru proiecte și construcții în curs de execuție, prin expertizele tehnice de
securitate la incendiu se asigură respectarea integrală a măsurilor de securitate la incendiu
stabilite în reglementările tehnice în vigoare.
(3) Pentru construcțiile existente, expertizele tehnice de securitate la incendiu,
efectuate în situațiile în care, justificat tehnic, nu pot fi respectate prevederile
reglementărilor tehnice, stabilesc, în funcție de riscurile de incendiu actualizate, măsuri
alternative care să asigure nivelurile de performanță pentru securitatea la incendiu
stabilite prin reglementări tehnice specifice.
Secţiunea a 3-a Limitarea izbucnirii, propagării și dezvoltării incendiului și a
efluenților incendiului în interiorul și în afara incintei focarului de incendiu
Articolul 50
Limitarea izbucnirii, propagării și dezvoltării incendiului și a efluenților incendiului în
interiorul și în afara incintei focarului poate fi obținută, în principal, prin una din următoarele
măsuri:
a) asigurarea nivelurilor corespunzătoare ale performanțelor de reacție la foc și de
rezistență la foc prevăzute de reglementările tehnice specifice pentru produsele pentru
construcții;
b) prevederea elementelor de separare a incendiului (pereți, planșee etc.), adaptate la
utilizarea construcției, adică la acțiunea termică estimată în construcție;
c) protejarea corespunzătoare a golurilor din elementele de separare a focului;

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
d) proiectarea corespunzătoare a fațadelor pentru împiedicarea propagării focului către

părțile adiacente ale aceleiași clădiri;
e) instalarea de bariere contra fumului, cum sunt ușile etanșe la fum;
f) prevederea sistemelor și a instalațiilor de detectare, semnalizare, stingere a
incendiului;
g) evacuarea fumului și a gazelor fierbinți prin sisteme adecvate;
h) crearea de diferențe de presiune între zonele de construcție;
i) prevederea măsurilor de protecție la foc pentru instalațiile de ventilare-climatizare,
cum sunt canalele de ventilare rezistente la foc, clapetele antifoc și altele asemenea;
j) prevederea măsurilor de protecție la foc pentru canalele și ghenele instalațiilor
aferente construcțiilor, cum sunt: sanitare, încălzire, electrice și altele asemenea.
Articolul 52
(1) Instalațiile de protecție împotriva incendiilor fac parte din măsurile de protecție
activă la foc cu rol important în asigurarea cerinței esențiale "securitatea la incendiu" a
construcțiilor, instalațiilor tehnologice și a amenajărilor, precum și pentru securitatea
utilizatorilor.
(2) Instalațiile de protecție împotriva incendiilor pot fi:
a) instalații de detectare a gazelor inflamabile;
b) instalații de inhibare a exploziei;
c) instalații de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu;
d) instalații de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți;
e) instalații de hidranți interiori, coloane uscate, hidranți exteriori;
f) instalații speciale de stingere cu apă;
g) instalații de stingere a incendiilor cu gaze;
h) instalații de stingere a incendiilor cu spumă;
i) instalații de stingere a incendiilor cu pulberi;
j) instalații de stingere a incendiilor cu aerosoli.
Secţiunea a 2-a Măsuri generale de prevenire a incendiilor la executarea lucrărilor cu
foc deschis
Articolul 97
(1) Utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu și pe timp de vânt este
interzisă; locurile cu pericol de incendiu, în care se aplică această interdicție, se stabilesc și se
marchează de persoanele în drept.
(5) Utilizarea focului deschis nu se admite la distanțe mai mici de 40 m față de locurile
cu pericol de explozie: gaze și lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc.,
respectiv 10 m față de materiale sau substanțe combustibile: lemn, hârtie, textile, carton
asfaltat, bitum, ulei etc., fără a fi supravegheat și asigurat prin măsuri corespunzătoare.
Articolul 99

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
(1) Efectuarea lucrărilor de sudare, tăiere, lipire sau a altor asemenea operațiuni care
prezintă pericol de incendiu, în construcții civile (publice), pe timpul programului cu
publicul, în instalații tehnologice cu risc de incendiu sau explozie, în depozite ori în alte
spații cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substanțelor combustibile este
interzisă.
(2) Lucrările prevăzute la alin. (1) se pot executa în spațiile respective numai după ce
s-au luat măsuri pentru: evacuarea persoanelor, îndepărtarea sau protejarea materialelor
combustibile, golirea, spălarea, blindarea traseelor de conducte ori a utilajelor, aerisirea sau
ventilarea spațiilor, dotarea locurilor de muncă cu mijloace de limitare și stingere a
incendiilor.
Articolul 100
(1) Permisul de lucru cu foc, prevăzut la art. 99 alin. (3), se întocmește în două
exemplare, dintre care unul se înmânează șefului formației de lucru sau persoanei care
execută operațiunile cu foc deschis, iar celălalt rămâne la emitent.
(2) Permisul de lucru cu foc este valabil o singură zi.
(3) La terminarea lucrului, permisul de lucru cu foc se predă de către executant
emitentului.
Articolul 101 Șeful sectorului de activitate, atelier, secție, depozit, instalație etc. în
care se execută operațiuni cu foc deschis are obligația să asigure măsuri pentru:
a) pregătirea locului;
b) instruirea personalului;
c) controlul după terminarea lucrării.
Articolul 102
(1) Executantul lucrării are obligația de a utiliza pentru executarea lucrărilor cu foc
deschis numai echipamente și aparate în bună stare de funcționare.
(2) Toate echipamentele și aparatele pentru executarea lucrărilor cu foc deschis se
întrețin și se verifică în conformitate cu instrucțiunile furnizorului.
Articolul 103 În timpul executării lucrării trebuie să se asigure:
a) supravegherea permanentă a flăcării, a răspândirii și a traiectoriilor scânteilor sau
particulelor de materiale incandescente și a intensității fluxului de căldură;
b) strângerea și depozitarea resturilor de electrozi în vase speciale cu nisip sau cu apă;
c) închiderea robinetelor buteliei de oxigen și a generatorului de acetilenă, dacă durata
întreruperii executării lucrării depășește 10 minute;
d) interzicerea agățării arzătoarelor, chiar stinse, de buteliile de oxigen sau de
generatoarele de acetilenă;
e) neefectuarea de deplasări cu arzătoarele aprinse în afara zonei de lucru sau de urcări
pe scări, schele etc.;
f) evacuarea carbidului din generator, în cazul întreruperii lucrului pe o perioadă mai
îndelungată.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Articolul 104 După terminarea lucrării, șeful sectorului de activitate, prevăzut la art.
101, trebuie să asigure următoarele măsuri:
a) verificarea locului în care s-a executat lucrarea, precum și a spațiilor adiacente și a
celor situate la cotele inferioare sau superioare, pentru a constata dacă nu s-au creat focare de
incendiu: zone incandescente, miros de ars sau degajări de fum etc.;
b) descoperirea tuturor zonelor protejate, verificându-se dacă starea lor este intactă, și
luarea de măsuri în consecință;
c) verificarea, la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore și în timpul nopții, a
situației existente la locul în care s-a efectuat lucrarea și în imediata apropiere a acestuia;
d) depozitarea în condiții de siguranță a echipamentelor folosite la lucrare;
e) reamplasarea pe pozițiile inițiale a elementelor și materialelor combustibile la cel
puțin 6 ore de la terminarea lucrării;
f) colectarea șlamului de carbid în containere destinate acestui scop și depozitarea
acestora într-un loc special amenajat.
Articolul 127 Proiectanții și beneficiarii au obligația de a include în documentație,
respectiv de a utiliza numai mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor cu marcaj CE,
certificate sau agrementate, conform legii.
Articolul 128
(1) Producătorii, furnizorii, proiectanții și executanții de mijloace tehnice de apărare
împotriva incendiilor trebuie să pună la dispoziția beneficiarului următoarele:
a) documentele necesare conform legii pentru introducerea pe piață, după caz, a
certificatului EC și a declarației de conformitate, a certificatului de conformitate al
produsului, a agrementului tehnic;
b) documentația tehnică aferentă, conform standardului de referință;
c) schema sinoptică a sistemului/instalației, schemele bloc și de racordare și softul
necesar;
d) instrucțiuni de utilizare și pentru controlul stării de funcționare;e) măsuri care se
adoptă în caz de nefuncționare.
(2) Documentele de la alin. (1) lit. a) și b) se pun la dispoziție de producători, furnizori
și utilizatori, la cerere, organului de control pentru supravegherea pieței.
Articolul 129 Montarea, exploatarea și mentenanța mijloacelor tehnice de apărare
împotriva incendiilor se fac în conformitate cu reglementările tehnice specifice, cu
instrucțiunile de montaj, utilizare, verificare și întreținere ale producătorilor și cu standardele
europene de referință, astfel încât să li se asigure permanent performanțele normate.
Articolul 130 La stabilirea tipurilor de instalații de protecție împotriva incendiilor și a
altor mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor cu care se echipează construcțiile,
instalațiile și amenajările se au în vedere următoarele criterii:
a) condițiile și cerințele tehnice precizate în reglementările tehnice specifice;

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
b) posibilitățile de acționare în spații închise, în subsoluri, la înălțime sau în medii cu

nocivitate mărită;
c) caracteristicile și performanțele mijloacelor tehnice de apărare împotriva
incendiilor;
d) compatibilitatea substanțelor de stingere cu clasele de incendiu și cu alte substanțe
de stingere utilizate simultan sau succesiv;
e) influența substanțelor de stingere asupra utilizatorilor, elementelor de construcție ale
clădirii și mediului.
Articolul 139
(1) Proprietarii/utilizatorii construcțiilor, instalațiilor tehnologice și amenajărilor
trebuie să execute periodic controlul stării de funcționare a mijloacelor tehnice de apărare
împotriva incendiilor, cu care acestea sunt echipate și dotate, prin personal anume desemnat
și instruit în acest scop.
(2) Scoaterea din funcțiune a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor fără
luarea unor măsuri alternative de apărare împotriva incendiilor ori neasigurarea parametrilor
necesari funcționării acestora în condiții de eficiență este strict interzisă.
(3) Controlul stării de funcționare a mijloacelor tehnice de apărare împotriva
incendiilor se execută conform prevederilor cuprinse în reglementările tehnice, normele
specifice de apărare împotriva incendiilor, precum și în instrucțiunile tehnice elaborate de
proiectanți și/sau de producători/furnizori.
Articolul 140
(1) Persoanele fizice și juridice care efectuează proiectarea, montarea, verificarea,
întreținerea și repararea mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor trebuie să fie
atestate în acest sens, în condițiile legii.
(2) Periodicitatea lucrărilor prevăzute la alin. (1) se stabilește conform normelor
specifice de apărare împotriva incendiilor, reglementărilor tehnice de exploatare și
precizărilor producătorilor/furnizorilor acestor mijloace tehnice.
(3) Pe perioadele de oprire a funcționării sistemelor, instalațiilor, aparatelor și
dispozitivelor de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare și stingere a incendiilor,
pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparare ori în caz de opriri accidentale,
proprietarii/utilizatorii trebuie să asigure măsuri tehnice și organizatorice alternative pentru
evitarea producerii unor eventuale incendii, precum și de acțiune în caz de necesitate.
(4) Substanțele speciale pentru stingerea incendiilor se supun verificărilor periodice
privind menținerea calităților în timp, conform reglementărilor specifice și precizărilor
producătorului/furnizorului.
Articolul 142
(1) Proprietarul/utilizatorul construcțiilor, instalațiilor tehnologice și amenajărilor
trebuie să asigure existența unui registru de control al instalațiilor de semnalizare, alarmare,

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
alertare, limitare și stingere a incendiilor, în care se consemnează toate datele relevante

privind:
a) executarea controalelor stării de funcționare, a operațiunilor de verificare, întreținere
și reparații;
b) executarea de modificări, extinderi, reabilitări, modernizări etc.;
c) producerea unor deranjamente, alarme de incendiu, alarme false, întreruperi,
declanșări intempestive etc., cu menționarea cauzelor care le-au determinat.
(2) Datele consemnate trebuie să indice cu claritate ziua, luna, anul, ora și locul
producerii evenimentului.
(3) Modelul registrului de control este prezentat în anexa nr. 7 la prezentul ordin.
Anexa 4
Unitatea emitentă
PERMIS DE LUCRU CU FOC

Nr. .... din ...........
______________________________________________________________________________
| Se eliberează prezentul permis de lucru cu foc doamnei/domnului ..........,|
| ajutat de doamna/domnul ............., care urmează să execute .............,|
| folosind .................... la (în) ................................... . |
| Lucrările încep la data de ........... ora ...., şi se încheie la data de |
| ............ ora .... . |
|______________________________________________________________________________|
| Premergător, pe timpul şi la terminarea lucrărilor cu foc se vor lua |
| următoarele măsuri: |
| 1. Îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile din zona de |
| executare a lucrărilor şi din apropierea acesteia, pe o rază de ..... metri, |
| astfel: |
|______________________________________________________________________________|
|______________________________________________________________________________|
|______________________________________________________________________________|
|______________________________________________________________________________|
| 2. Golirea, izolarea, spălarea, aerisirea conductelor, utilajelor sau |
| instalaţiilor, prin: |
|______________________________________________________________________________|
|______________________________________________________________________________|

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
|______________________________________________________________________________|
| 3. Ventilarea spaţiilor în care se execută lucrările se realizează astfel: |
|______________________________________________________________________________|
|______________________________________________________________________________|
|______________________________________________________________________________|
| 4. Verificarea zonei de lucru şi a vecinătăţilor acesteia, înlăturarea |
| surselor de aprindere şi a condiţiilor care favorizează producerea |
| incendiilor şi a exploziilor, protejarea antifoc a materialelor din zonă. |
|______________________________________________________________________________|
| 5. Începerea lucrărilor cu foc s-a făcut în baza buletinului de analiză |
| nr. ...... din ........., eliberat de ..................................... |
| (acolo unde este cazul) |
|______________________________________________________________________________|
| 6. Respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor, specifice |
| tehnologiei de lucru: |
|______________________________________________________________________________|
|______________________________________________________________________________|
|______________________________________________________________________________|
|______________________________________________________________________________|
|______________________________________________________________________________|
|______________________________________________________________________________|
| 7. În zona de lucru se asigură următoarele mijloace de stingere a |
| incendiilor: |
|______________________________________________________________________________|
|______________________________________________________________________________|
|______________________________________________________________________________|
|______________________________________________________________________________|
|______________________________________________________________________________|
|______________________________________________________________________________|
| 8. Lucrările cu foc deschis nu se execută dacă sunt condiţii de vânt |
|______________________________________________________________________________|
| 9. Pe timpul lucrărilor se asigură supravegherea acestora de către |
| doamna/domnul ............................ |
|______________________________________________________________________________|
| 10. Şeful serviciului public voluntar/privat pentru situaţii de urgenţă este|
| anunţat despre începerea, întreruperea şi încheierea lucrării. |

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
|______________________________________________________________________________|
| 11. Controlul măsurilor de apărare împotriva incendiilor se asigură de către|
| doamna/domnul ............................ |
|______________________________________________________________________________|
| 12. Supravegherea lucrărilor cu foc se asigură de către doamna/domnul |
| ...................................... |
|______________________________________________________________________________|
| 13. Incendiul sau orice alt eveniment se anunţă la ......................., |
| prin ................................. |
|______________________________________________________________________________|
| 14. Alte măsuri specifice de apărare împotriva incendiului |
|______________________________________________________________________________|
|______________________________________________________________________________|
|______________________________________________________________________________|
|______________________________________________________________________________|
|______________________________________________________________________________|
| 15. Personalul de execuţie, control şi supraveghere a fost instruit asupra |
| măsurilor de apărare împotriva incendiului. |
|______________________________________________________________________________|
| Responsabili | Numele şi prenumele | Semnătura |
|___________________________________|_____________________|____________________|
| Emitentul | | |
|___________________________________|_____________________|____________________|
| Şeful sectorului în care se | | |
| execută lucrările | | |
|___________________________________|_____________________|____________________|
| Executanţii lucrărilor cu foc | | |
|___________________________________|_____________________|____________________|
| Serviciul public voluntar/privat | | |
| pentru situaţii de urgenţă | | |
|___________________________________|_____________________|____________________|
Anexa nr. 5la normele generale

MIJLOACE TEHNICE de apărare împotriva incendiilor
- Categorii principale –
1. Pentru echiparea construcțiilor, a instalațiilor tehnologice și a platformelor amenajate:

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
a) instalații de protecție împotriva incendiilor;

b) stingătoare și alte aparate de stins incendii;
c) utilaje, unelte și alte mijloace de intervenție.
3. Pentru întreruperea procesului de ardere a materialelor și substanțelor combustibile sau

pentru protecția celor din apropierea focarului:
a) produse de stingere;
b) agenți neutralizatori, speciali.
Anexa nr. 7 la normele generale
REGISTRU DE CONTROL pentru instalațiile de detectare, semnalizare, alertare, alarmare

a incendiilor
Nr. crt. (fişă) ..............

Denumirea instalaţiei
Producător/importator/furnizor
Caracteristici principale (loc amplasare, zone protejate, componente etc.)
Certificat CE/Certificat de conformitate al produsului/Agrement
Documentaţie tehnică aferentă certificatului
Persoana fizică/juridică ce a executat proiectarea
Certificat atestare
Persoana fizică/juridică ce a executat montarea
Certificat atestare
Persoana fizică/juridică ce execută verificarea, întreţinerea, repararea
Certificat atestare
Contract nr. ..................
Perioada contractului
Solicitare service deranjamente
Telefon, e-mail, fax
Personal responsabil
Data
Date evenimente
Nr. Data Locul Evenimentul Cauza Acțiune Numele în clar
crt. corectivă -Semnătura-

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Notă 1. În registrul de control pentru instalațiile de detectare, semnalizare, alertare, alarmare

a incendiilor se consemnează toate datele relevante privind:
a) executarea controalelor stării de funcționare, a operațiunilor de verificare, întreținere
și reparații;
b) executarea de modificări;
c) acționările în situații de incendiu;
d) evenimente produse: alarme de incendiu, alarme false de incendiu, defecte,
întreruperi, declanșări intempestive, teste, dezactivări temporare - cu menționarea cauzelor
care le-au determinat și a acțiunilor corective efectuate.
2. Datele consemnate trebuie să indice clar și precis data (anul, luna, ziua, ora, după
caz, minutele și secundele) și locul de producere a evenimentului.
3. Toate evenimentele trebuie înregistrate corespunzător.
4. Registrul se completează pentru fiecare instalație din dotare.
5. Se numește un responsabil pentru completarea registrului; numele responsabilului
este trecut în registru.
6. Se notează componentele înlocuite și cauzele înlocuirii.
OMAI nr. 87 din 6 aprilie 2010 pentru aprobarea

Metodologiei de autorizare a persoanelor care efectuează
lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor
Articolul 1
(1) Prezenta metodologie stabilește cadrul de desfășurare a activității de autorizare a
persoanelor care efectuează lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor.
(2) Fac obiectul autorizării potrivit prezentei metodologii următoarele lucrări:
a) proiectarea sistemelor și instalațiilor de semnalizare, alarmare și alertare în caz de
incendiu;
b) instalarea și întreținerea sistemelor și instalațiilor de semnalizare, alarmare și
alertare în caz de incendiu;
c) proiectarea sistemelor și instalațiilor de limitare și stingere a incendiilor;
d) instalarea și întreținerea sistemelor și instalațiilor de limitare și stingere a
incendiilor, cu excepția celor care conțin anumite gaze fluorurate cu efect de seră;
e) termoprotecție cu vopsele termospumante;
f) termoprotecție cu produse de torcretare;
g) ignifugarea materialelor combustibile;
h) întreținerea instalațiilor speciale din compunerea autospecialelor destinate apărării
împotriva incendiilor;

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
i) verificarea, reîncărcarea și repararea stingătoarelor de incendiu, cu excepția celor

care conțin anumite gaze fluorurate cu efect de seră.
j) proiectarea sistemelor și instalațiilor de ventilare pentru evacuarea fumului și gazelor
fierbinți, cu excepția celor de tip natural-organizat;
k) instalarea și întreținerea sistemelor și instalațiilor de ventilare pentru evacuarea
fumului și gazelor fierbinți.
Articolul 2 În sensul prezentei metodologii, termenii și expresiile de mai jos au
următoarele semnificații:
a) autorizație - document emis de Centrul Național pentru Securitate la Incendiu și
Protecție Civilă care dă dreptul titularului să efectueze lucrările în domeniul apărării
împotriva incendiilor prevăzute de art. 1 alin. (2);
b) persoane - persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și
întreprinderi familiale;
c) personal de specialitate - angajați cu contract individual de muncă ai persoanelor
juridice, membri și angajați cu contract individual de muncă ai întreprinderilor individuale,
membri ai întreprinderilor familiale, precum și persoane fizice autorizate și angajați cu
contract individual de muncă ai acestora, care dețin un certificat de competență profesională
pentru unul sau mai multe dintre domeniile de autorizare prevăzute la art. 1 alin. (2);
d) certificat de competență profesională - document care atestă pregătirea profesională
în domeniul pentru care se solicită autorizare.
Articolul 3 Autorizarea persoanelor care efectuează lucrări în domeniul apărării
împotriva incendiilor, denumită în continuare autorizare, se realizează contra cost, pe baza
tarifelor stabilite potrivit art. 5 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 259/2005 privind
înființarea și stabilirea atribuțiilor Centrului Național pentru Securitate la Incendiu și
Protecție Civilă.
Capitolul II Desfășurarea activității de autorizare a persoanelor
Articolul 4
(1) Autorizarea se solicită în scris, pentru fiecare dintre lucrările prevăzute la art. 1
alin. (2), la Centrul Național pentru Securitate la Incendiu și Protecție Civilă [București,
Bulevardul Ferdinand I nr 139, sector 2, tel/fax: 0212521264, e-mail: cnsipc@rdsmail.ro],
denumit în continuare Centrul Național, unitate specializată din structura Inspectoratului
General pentru Situații de Urgență, denumit în continuare Inspectoratul General.
(2) În cazul persoanei juridice, autorizarea se solicită pentru fiecare filială a acesteia,
constituită potrivit legii, care urmează să efectueze lucrări în domeniul apărării împotriva
incendiilor.
(3) Autorizația se acordă pe o perioadă nedeterminată.
(4) Modelul cererii de autorizare este prevăzut în anexa nr. 1.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Articolul 5
(1) Cererea de autorizare trebuie însoțită de următoarele documente:
Anexa 1 la metodologie
- Model -
CERERE DE AUTORIZARE
Către
Centrul Național pentru Securitate la Incendiu și Protecție Civilă
Subsemnatul/Subsemnata, ........, în calitate de ....... al ........., persoană
juridică/persoană fizică autorizată/întreprindere individuală/întreprindere familială, cu
sediul în localitatea ..........., județul ......., str. ...... nr. ...., număr de ordine în registrul
comerțului ........, solicit autorizarea pentru efectuarea lucrărilor de ................................. .În
susținerea cererii anexez dosarul tehnic care cuprinde un număr de .......... documente, ce
atestă îndeplinirea condițiilor și criteriilor prevăzute în Metodologia de autorizare a
persoanelor care efectuează lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor, aprobată
prin Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 87/2010.Declar că am luat

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
cunoștință de obligațiile ce îmi revin potrivit prevederilor Metodologiei de autorizare a

persoanelor care efectuează lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor, aprobată
prin Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 87/2010.
Data ......... Semnătura ..........LS
!!! În antet/subsol sa fie menționate, în clar nr de telefon de contact (va apărea și în lista de
pe site) și adresa de e-mail pentru corespondență.
a) copie de pe certificatul de înregistrare emis de oficiul registrului comerțului;
b) certificat constatator emis cu cel mult 30 de zile înaintea solicitării autorizării de

oficiul registrului comerțului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, din care să reiasă înregistrarea uneia
sau mai multor activități pentru care se solicită autorizarea, conform Listei codurilor CAEN
prevăzute în anexa nr. 2;
LISTA CODURILOR CAEN
Domeniul de autorizare Coduri CAEN
Proiectarea sistemelor și instalațiilor de 7112 - Activități de inginerie și consultanță
semnalizare, alarmare și alertare în caz tehnică legate de acestea
de incendiu
Instalarea și întreținerea sistemelor și 4321- Lucrări de instalații electrice
instalațiilor de semnalizare, alarmare și
alertare în caz de incendiu
limitare și stingere a incendiilor tehnică legate de acestea
Instalarea și întreținerea sistemelor și 4322 - Lucrări de instalații sanitare, de
instalațiilor de limitare și stingere a încălzire și de aer condiționat
incendiilor, cu excepția celor care conțin
anumite gaze fluorurate cu efect de seră
Termoprotecție cu vopsele 4329 - Alte lucrări de instalații pentru
termospumante/produse de torcretare construcții
Ignifugarea materialelor combustibile 4329 - Alte lucrări de instalații pentru
construcții
Întreținerea instalațiilor speciale din 4520 - Întreținerea și repararea
compunerea autospecialelor destinate autovehiculelor
apărării împotriva incendiilor 7120 - Activități de testări și analize

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
tehnice
Verificarea, reîncărcarea și repararea 3311 - Repararea articolelor fabricate din
stingătoarelor de incendiu, cu excepția metal
celor care conțin anumite gaze fluorurate 4675 - Comerț cu ridicata al produselor
cu efect de seră chimice
4778 - Comerț cu amănuntul al altor bunuri
noi, în magazine specializate
7120 - Activități de testări și analize
tehnice
ventilare pentru evacuarea fumului și tehnică legate de acestea
gazelor fierbinți, cu excepția celor de tip
natural-organizat
Instalarea și întreținerea sistemelor și 4321 - Lucrări de instalații electrice
instalațiilor de ventilare pentru 4322 - Lucrări de instalații sanitare, de
evacuarea fumului și gazelor fierbinți încălzire și de aer condiționat
c) lista cu personalul de specialitate semnată și ștampilată de solicitant;
d) copii de pe certificatul/certificatele de competență profesională însoțite de
suplimentul/suplimentele descriptiv/descriptive pentru ocupații specifice cuprinse în Lista cu
ocupațiile specifice prevăzută în anexa nr. 3 sau, după caz, adeverințe în original din partea
furnizorilor de formare profesională autorizați conform legii din care să rezulte că personalul
a absolvit cursurile specifice, precum și unitățile de competență dobândite conform
standardelor ocupaționale;
LISTA CU OCUPAȚIILE SPECIFICE
Domeniul de autorizare Ocupația/Cod COR (Cod COR valabil
până la 31 decembrie 2011)
Proiectarea sistemelor și instalațiilor de Proiectant sisteme de securitate/215119
semnalizare, alarmare și alertare în caz de (214319)
incendiu
Instalarea și întreținerea sistemelor și Inginer sisteme de securitate/215222
instalațiilor de semnalizare, alarmare și (214438) și/sau Tehnician pentru sisteme
alertare în caz de incendiu și instalații de semnalizare, alarmare și
alertare în caz de incendiu/742105
(724205) și/sau Tehnician pentru sisteme
de detecție, supraveghere video, control
acces/352130 (313210)

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania

limitare și stingere a incendiilor (214319)
Instalarea și întreținerea sistemelor și Tehnician pentru sisteme și instalații de
instalațiilor de limitare și stingere a limitare și stingere a incendiilor/742106
incendiilor, cu excepția celor care conțin (724206)
anumite gaze fluorurate cu efect de seră
Termoprotecție cu vopsele Operator termoprotecție/713105
termospumante/produse de torcretare (714109)
Ignifugarea materialelor combustibile Ignifugator/713104 (714107)
Întreținerea instalațiilor speciale din Operator în verificarea, întreținerea și
compunerea autospecialelor destinate repararea autospecialelor destinate
apărării împotriva incendiilor apărării împotriva incendiilor/723308
(723307)
Verificarea, reîncărcarea și repararea Operator în verificarea, reîncărcarea și
stingătoarelor de incendiu, cu excepția repararea stingătoarelor de
celor care conțin anumite gaze fluorurate cu incendiu/723306 (723305)
efect de seră
ventilare pentru evacuarea fumului și (214319)
gazelor fierbinți, cu excepția celor de tip
natural-organizat
Instalarea și întreținerea sistemelor și Operator în verificarea, întreținerea și
instalațiilor de ventilare pentru evacuarea repararea instalațiilor speciale de
fumului și gazelor fierbinți prevenire și stingere a incendiilor/
742104 (724204)
e) lista cu mijloacele tehnice din dotare, semnată și ștampilată de solicitant, întocmită

conform anexei nr. 4, cu precizarea seriilor mijloacelor de măsurare din dotare;
LISTA CU MIJLOACELE TEHNICE DIN DOTARE
1. Pentru efectuarea lucrărilor de instalare și întreținere a sistemelor şi instalaţiilor

de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu
1.1. Multimetru de măsură pentru mărimi electrice diverse - etalonat cel puţin pentru:
tensiune electrică (12 şi 24 V cc, 220 V ca), intensitate electrică (0 - 10 A cc) şi rezistenţă
electrică (100 Ω - 1 MΩ)

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
1.2. Truse de scule de tip electronist, electrician

1.3. Maşină de găurit portabilă
1.4. Scară, schelă
1.5. Laptop
1.6. Echipamente şi dispozitive de verificare/testare a detectoarelor de incendiu
f) buletine de verificare metrologică sau certificate de etalonare emise de laboratoare
autorizate metrologic/ atestate/acreditate pentru mijloacele de măsurare din dotare, după caz;
Certificatele de etalonare nu au termen de valabilitate. Periodicitatea etalonării este
stabilită de către solicitantul serviciului în baza proceselor și procedurilor sale.
f^1) copie de pe autorizația/atestatul/acreditarea laboratorului de metrologie și anexele
la aceasta/acesta în care sunt precizate mijloacele de măsurare pentru care laboratorul are
dreptul să efectueze verificare metrologică sau etalonare, după caz;
!!! Etalonarea se poate face la Biroul Român de Metrologie Legală prin Institutul National
de Metrologie sau Direcțiile Regionale de Metrologie – în această situație nu mai este
necesară copia mai sus menționată
SAU
La laboratoare private care pot fi
atestate/autorizate de către Biroul Român de Metrologie Legală
acreditate de către RENAR - Asociația de Acreditare din România https://www.renar.ro/
f^2) documente semnate și ștampilate de solicitant din care să rezulte perioada de
etalonare stabilită pentru fiecare mijloc de măsurare din dotare, cum ar fi: procedură, plan de
etalonare ș.a.m.d.;
g) procedura de lucru specifică activității pentru care se solicită autorizarea, care
respectă structura-cadru prevăzută în anexa nr. 5, semnată și ștampilată de solicitant, sau,
atunci când există un sistem de management al calității pe domeniul pentru care se solicită
autorizarea, dovada din care să rezulte implementarea acestuia și procedura de lucru aferentă;
h) nu este cazul pentru acest domeniu;
i) dovada achitării contravalorii prestărilor de servicii efectuate de către Centrul
Național.
(1^1) Achitarea contravalorii prestărilor de servicii privind analizarea cererii și a
documentației aferente depuse în vederea autorizării se va efectua după încheierea unui
contract între solicitant și Centrul Național.
(2) În cazul instituțiilor/autorităților publice, situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b)
se dovedesc prin prezentarea unor documente echivalente.
(3) Prin prezentarea certificatelor de competență profesională prevăzute la alin. (1) lit.
d), persoanele care solicită autorizarea trebuie să facă dovada că personalul de specialitate
acoperă toate unitățile de competență specifice.
Articolul 6
(1) Cererile se înregistrează în ordinea primirii lor.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
(2) În termen de 5 zile de la înregistrarea cererii de autorizare, solicitantului i se trimite

o confirmare, care trebuie să conțină următoarele:
a) informații privind completarea documentelor care însoțesc cererea de autorizare,
dacă este cazul;
b) comunicarea termenului de procesare a cererii de autorizare și a datei de la care
începe să curgă: data înregistrării cererii de autorizare sau, după caz, data primirii
documentației complete;
c) căile de atac;
d) mențiunea privind autorizarea tacită, în cazul depășirii termenului de procesare a
cererii.
(3) Documentele solicitate suplimentar trebuie să fie depuse în cel mult 45 de zile de la
data notificării, în caz contrar cererea se respinge.
Capitolul III Supravegherea persoanelor autorizate
Articolul 8
(1) Persoanele autorizate sunt supuse unei auditări de supraveghere.
(2) Auditul de supraveghere se planifică și se efectuează de inspectoratele pentru
situații de urgență județene, respectiv al municipiului București, în baza unei proceduri
aprobate prin ordin al inspectorului general al Inspectoratului General.
!!! Ordin nr. 159/I.G. din 29 iulie 2015 pentru aprobarea Procedurii de efectuare a auditului
de supraveghere a persoanelor autorizate pentru efectuarea lucrărilor în domeniul apărării
împotriva incendiilor
EMITENT: INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 600 din 10 august 2015
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/170415
(3) Centrul Național planifică și efectuează audituri de supraveghere, pentru a verifica

soluționarea motivelor care au stat la baza suspendării, în toate cazurile de suspendare a
autorizației pentru neîndeplinirea obligației prevăzute la art. 20 lit. g), precum și audituri de
supraveghere inopinate în situațiile prevăzute la art. 10 alin. (3) lit. b).
(4) Inspectoratele pentru situații de urgență județene și al municipiului București
desemnează cel puțin 2 specialiști pentru efectuarea auditului de supraveghere pe fiecare
domeniu de autorizare prevăzut la art. 1 alin. (2), iar Centrul Național desemnează, în același
scop, specialiști din cadrul structurii de autorizare.
(5) Lista auditorilor desemnați potrivit alin. (4) se aprobă de către inspectorul general
al Inspectoratului General după efectuarea de către aceștia a unei pregătiri specifice la
Centrul Național.
(6) Lista aprobată se afișează pe site-ul oficial al Inspectoratului General și al
Centrului Național.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
!!! https://www.igsu.ro/InformatiiUtile/FirmeExpertiAtestati
(7) Auditorii desemnați din inspectoratele pentru situații de urgență județene, respectiv
al municipiului București parcurg, cel puțin odată la 3 ani, o formă de pregătire specifică
domeniului pentru care sunt desemnați, care se organizează și se desfășoară prin grija
Centrului Național.
(8) Auditul de supraveghere se efectuează, de regulă, de un auditor.
Articolul 9
(1) Beneficiarii lucrărilor trebuie să asigure/permită accesul necondiționat al
auditorilor în spațiile în care se efectuează sau au fost efectuate lucrări în domeniile
prevăzute la art. 1 alin. (2) și să pună la dispoziție toate documentele de proveniență,
declarațiile de conformitate CE, declarațiile de performanță, agrementele tehnice europene,
agrementele tehnice în construcții, certificatele pentru introducerea pe piață sau notificările la
Centrul Național, după caz, pentru toate mijloacele tehnice din dotare, substanțele și
produsele utilizate și la altele asemenea.
(2) Modul de efectuare a lucrărilor se verifică în cadrul a cel puțin 3 lucrări alese de
auditor.
Articolul 10
(1) Auditul de supraveghere se planifică și se efectuează cel puțin o dată la 2 ani.
(2) Auditul planificat conform alin. (1) se comunică persoanei autorizate cu cel puțin
10 zile înainte de data propusă pentru realizarea acestuia.
(3) Auditul de supraveghere se poate realiza și inopinat în următoarele situații:
a) în urma sesizării din oficiu a Inspectoratului General, Centrului Național sau
inspectoratelor pentru situații de urgență județene, respectiv al municipiului București;
b) în urma reclamațiilor, informărilor și/sau sesizărilor cu privire la lucrările aflate în
curs de efectuare sau efectuate de persoana autorizată;
c) pe timpul verificării activității auditorilor de către reprezentanții Inspectoratului
General, prin structura specializată de supraveghere a pieței.
Articolul 1
(1) În urma auditului de supraveghere se întocmește un referat de supraveghere, al
cărui model este prevăzut în anexa nr. 8 în 3 exemplare, care se distribuie astfel:
a) exemplarul nr. 1, la Centrul Național;
b) exemplarul nr. 2, la inspectoratul pentru situații de urgență județean sau al
municipiului București;
c) exemplarul nr. 3, la persoana auditată.
(2) Referatul de supraveghere se comunică persoanei auditate și Centrului Național,
după caz, în termen de 15 zile de la data încheierii auditului de supraveghere.
Capitolul IV Suspendarea și retragerea autorizației

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Articolul 12
(1) Autorizația se suspendă de către Centrul Național pentru un termen de 60 de zile
dacă, în urma analizării referatului de supraveghere, se constată neîndeplinirea cel puțin a
uneia dintre obligațiile persoanei autorizate prevăzute la art. 20 lit. a)-g).
(1^1) Autorizația poate fi suspendată și în situația în care Inspectoratul General
sesizează Centrul Național că persoana autorizată nu a transmis structurii specializate de
supraveghere a pieței, în termen de 15 zile de la data primirii notificării privind necesitatea
prezentării următoarelor înscrisuri pentru produsele utilizate la efectuarea lucrărilor
autorizate:
a) declarații de conformitate CE, declarații de performanță sau agremente tehnice
europene pentru produsele din domeniul reglementat;
b) agremente tehnice în construcții, certificate pentru introducerea pe piață sau
notificări la Centrul Național, pentru produsele comercializate în mod legal într-un alt stat
membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European pentru produsele din
domeniul nereglementat (voluntar).
(1^2) Suspendarea autorizației se face în baza unui raport de suspendare întocmit de
structura de autorizare din cadrul Centrului Național.
(2) Raportul de suspendare a autorizației cuprinde:
a) abaterile constatate;
b) dispoziția de suspendare a autorizației;
c) atenționarea persoanei auditate ca în termen de cel mult 30 de zile de la comunicare
să remedieze abaterile constatate;
d) căi de atac.
!!! Plângere prealabila și ulterior acțiune în instanță.
(3) Raportul de suspendare se vizează de către șeful structurii de autorizare și se

aprobă de către șeful Centrului Național.
(4) Raportul de suspendare se întocmește în 3 exemplare, în termen de 10 zile de la
data înregistrării referatului de supraveghere la Centrul Național, și se comunică în termen de
5 zile de la data întocmirii acestuia:
a) persoanei auditate;
b) inspectoratului pentru situații de urgență județean sau al municipiului București.
Articolul 13
(1) Suspendarea autorizației pentru neîndeplinirea oricăreia dintre obligațiile prevăzute
la art. 20 lit. a)-f) încetează dacă, în termenul comunicat, persoana autorizată face dovada
soluționării motivelor care au stat la baza suspendării prin depunerea la Centrul Național a
unor documente în acest sens.
(2) Suspendarea autorizației pentru neîndeplinirea obligației prevăzute la art. 20 lit. g)
încetează numai în urma efectuării de către Centrul Național a unui nou audit de

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
supraveghere planificat, după ce persoana autorizată comunică în termenul stabilit că a

soluționat motivele care au stat la baza suspendării.
Articolul 14 Autorizația se retrage dacă:
a) se constată neîndeplinirea cel puțin a uneia dintre obligațiile persoanei autorizate
prevăzute la art. 20 lit. h)-k);
b) persoanele autorizate împiedică ori se sustrag de la efectuarea auditului;
c) nu se face dovada soluționării motivelor care au stat la baza suspendării, în termenul
comunicat cu această ocazie;
d) se constată că persoana autorizată, pe perioada suspendării, efectuează lucrări în
domeniul în care este autorizată;
e) în termen de un an, autorizația a fost suspendată de două ori.
Articolul 15
(1) În cazul în care în urma analizării referatului de supraveghere se constată existența
uneia/unora din situațiile prevăzute la art. 14, Centrul Național, prin structura de autorizare,
întocmește un raport de retragere a autorizației.
(2) Raportul de retragere a autorizației cuprinde:
a) abaterile constatate;
b) dispoziția de retragere a autorizației;
c) căi de atac.
(3) Raportul de retragere se vizează de către șeful structurii de autorizare și se aprobă
de către șeful Centrului Național.
(4) Raportul de retragere se întocmește în 3 exemplare, în termen de 10 zile de la data
înregistrării referatului de supraveghere la Centrul Național, și se comunică în termen de 5
zile de la data întocmirii acestuia:
a) persoanei auditate;
b) inspectoratului pentru situații de urgență județean sau al municipiului București.
Articolul 16
(1) Persoana căreia i-a fost retrasă autorizația poate solicita o nouă autorizare numai
după expirarea unui an de la data retragerii autorizației anterioare.
(2) În cazul în care persoana solicită o nouă autorizare fără respectarea termenului
prevăzut la alin. (1), cererea se respinge ca prematură.
(3) Persoana căreia i-a fost retrasă de două ori autorizația nu mai poate solicita o nouă
autorizare.
Capitolul V Preschimbarea autorizațiilor
Articolul 17
(1) Preschimbarea autorizațiilor intervine în următoarele situații:
a) la schimbarea formei juridice de organizare a persoanei autorizate, potrivit Legii nr.
31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
b) la schimbarea denumirii/numelui persoanei autorizate;

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
c) la schimbarea sediului social/profesional al persoanei autorizate.

(2) În vederea preschimbării autorizației, persoanele trebuie să depună la Centrul
Național următoarele documente:
a) cerere de preschimbare a autorizației, întocmită conform modelului prevăzut în
anexa nr. 9;
b) autorizația în original;
c) documente care justifică necesitatea preschimbării autorizației.
d) dovada achitării contravalorii prestărilor de servicii efectuate de către Centrul
Național.
(3) Preschimbarea fiecărei autorizații se realizează contra cost, tariful stabilit fiind în
cuantum de 50% din tariful de autorizare prevăzut la art. 3.
Capitolul VI Libera circulație a serviciilor
Capitolul VII Obligații ale persoanei autorizate și căi de atac

Articolul 20 Persoanele autorizate au următoarele obligații:
!!! Suspendare autorizație
a) să mențină condițiile care au stat la baza autorizării, pe toată durata existenței
autorizației;
b) să comunice în scris Centrului Național modificările survenite în oricare dintre
condițiile care au stat la baza autorizării, în termen de 10 zile de la data producerii acestora,
prin transmiterea de documente actualizate;
c) să certifice calitatea ignifugării efectuate prin rapoarte de încercare eliberate de către
un laborator acreditat, în condițiile legii, în cazul persoanelor autorizate pentru efectuarea
lucrărilor de ignifugare a materialelor combustibile;
d) să asigure întocmirea și ținerea la zi a evidenței lucrărilor efectuate, în registre
speciale, conform modelelor prevăzute în anexele nr. 12-16;
e) să transmită structurii specializate de supraveghere a pieței, în termen de 15 zile de
la data primirii notificării privind necesitatea prezentării înscrisurilor pentru produsele
utilizate la efectuarea lucrărilor autorizate, respectiv declarații de conformitate CE, declarații
de performanță sau agremente tehnice europene pentru produsele din domeniul reglementat
sau, după caz, agremente tehnice în construcții, certificate pentru introducerea pe piață sau
domeniul nereglementat (voluntar);
f) să pună la dispoziția beneficiarului copii de pe înscrisurile pentru produsele utilizate
la efectuarea lucrărilor autorizate, respectiv declarații de conformitate CE, declarații de
performanță sau agremente tehnice europene pentru produsele din domeniul reglementat sau,
după caz, agremente tehnice în construcții, certificate pentru introducerea pe piață sau

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
domeniul nereglementat (voluntar);
g) să efectueze lucrările în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, inclusiv
ale normativelor/normelor tehnice/reglementărilor tehnice specifice aprobate potrivit legii,
respectiv ale specificației tehnice a producătorului;
!!! Retragere autorizație

h) să asigure/permită accesul necondiționat al auditorilor în spațiile în care se
efectuează sau au fost efectuate lucrări în domeniile prevăzute la art. 1 alin. (2);
i) să efectueze lucrările numai cu personal de specialitate;
j) să efectueze lucrările numai cu produse care dețin marcajul CE de conformitate,
declarații de conformitate CE, declarații de performanță sau agremente tehnice europene
pentru produsele din domeniul reglementat, respectiv agremente tehnice în construcții,
certificate pentru introducerea pe piață sau notificări la Centrul Național, pentru produsele
comercializate în mod legal într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului
Economic European pentru produsele din domeniul nereglementat (voluntar);
k) să încredințeze lucrările în domeniul în care sunt autorizate, atunci când nu
procedează la efectuarea propriu-zisă a acestora, numai către persoane autorizate, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare.
Articolul 25
(1) Listele cu persoanele autorizate, precum și cele cărora li s-a suspendat/retras
autorizația se afișează și se actualizează pe site-ul oficial al Inspectoratului General și al
Centrului Național și/sau se publică în publicații de specialitate.
https://www.igsu.ro/InformatiiUtile/FirmeExpertiAtestati
REGISTRU DE EVIDENŢĂ
a lucrărilor de instalare şi întreţinere a sistemelor şi instalaţiilor de semnalizare, alarmare
și alertare în caz de incendiu
Nr. Date de Descrierea Contract Data Data Garanția Numele, prenumele

crt. identificare sistemului/ (număr începerii finalizării acordată și semnătura
ale instalației și dată) lucrării lucrării lucrării personalului de
beneficiarului (componente) specialitate
responsabil cu
efectuarea propriu-
zisă a lucrării

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
NOTĂ: Registrul de evidenţă va fi întocmit pe suport hârtie, numerotat şi înregistrat.

Registrul de evidenţă se păstrează în mod distinct, pentru fiecare categorie de lucrări în
domeniul apărării împotriva incendiilor, în cazul persoanelor autorizate pentru mai multe
domenii de autorizare.
ELEMENTE DE TEORIA ARDERII

Arderea. Substanţe combustibile. Surse potenţiale de
incendiu. Fazele de evoluție ale unui incendiu
Arderea este o reacţie chimică, însoţită de degajare de gaze, căldură şi, uneori lumină,
în care un material, denumit carburant, reacţionează cu oxigenul din atmosferă, denumit
comburant, într-un proces de combustie.
Prin combustibil se înţelege orice substanţă, sau amestec de substanţe, care în urma
unei reacţii chimice de ardere, produce o mare cantitate de căldură.
Arderea oricărui combustibil este precedată de aprindere. Pentru aprinderea unui
combustibil trebuie să existe o anumită proporţie locală între combustibil şi oxigen şi să
existe o sursă de energie pentru încălzirea combustibilului până la temperatura de aprindere.
Temperatura de aprindere depinde de natura combustibilului şi reprezintă cea mai joasă
temperatura la care începe arderea interna.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Aprinderea combustibilului este precedata întotdeauna de o perioada de timp, numită

perioada de inducţie, pe durata căreia, sub influenţa temperaturii înalte şi a altor factori,
combustibilul suferă procese de descompunere şi oxidare, cu formare de combinaţii mai
simple, produse intermediare active ca radicali, atomi sau molecule semi-stabile, cu o energie
de activare mică, care participă la propagarea reacţiilor de ardere.
Pentru uzul curent, Dicţionarul Enciclopedic vol. III, ed. 1999 definește incendiul
astfel: „Foc mare care cuprinde (și distruge parţial sau total) o clădire, o pădure etc”.
În ceea ce privește elaborarea cadrului normativ național în acest domeniu, definiția
asociată și acceptată pentru incendiu este: „ardere autoîntreţinută, care se desfăşoară fără
control în timp şi spaţiu, care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi
care necesită o intervenţie organizată în scopul întreruperii procesului de ardere”.
Standardele tehnice internaționale de terminologie, în speță ISO 13943, definesc
incendiul și focul făcând astfel distincția între ele, după cum urmează:
- incendiu: ardere (necontrolată) autoîntreținută care nu a fost deliberat organizată
pentru a produce efecte utile și a cărei propagare în timp și spațiu nu este limitată;
- foc: ardere autoîntreținută care este deliberat organizată pentru a produce efecte utile și
a cărei propagare în timp și spațiu este limitată.
Din punct de vedere termodinamic incendiul este o reacţie chimică exotermă, cu
emisie de lumină între oxigenul din aer şi elementele chimice combustibile (carbonul,
hidrogenul, sulful şi combinaţiile dintre acestea), care se găsesc în concentraţii diferite
împreună cu alte componente în substanţele (materialele) combustibile solide, lichide sau
gazoase. Emisia de lumină se realizează frecvent sub formă de flacără şi/sau incandescenţă.
Pentru a defini cât mai corect incendiul trebuie să se aibă în vedere etapele de evoluție
ale acestuia, precum și gravitatea consecințelor pe care le generează.
Orice incendiu este însoțit de fenomene fizice și chimice cum sunt:
- degajarea și transferul de căldură;
- reacții chimice pe timpul arderii;
- apariția flăcărilor;
- degajarea și propagarea produselor de ardere;
- schimbul de gaze.
Literatura de specialitate prezintă apariția unui incendiu prin existența a trei elemente
care, în mod reprezentativ, alcătuiesc triunghiul focului, respectiv:
- combustibil;
- comburant/oxidant;
- sursă de aprindere.
Cele trei elemente sunt definitorii pentru stabilirea măsurilor de prevenire a
incendiilor, prin înlăturarea oricăruia dintre acestea din ecuație nemaifiind posibilă apariția
unui incendiu.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Astfel, inițierea unui incendiu poate fi generată ca urmare a punerii în comun, în mod
întâmplător sau intenționat a:
- materialului combustibil;
- substanțelor care întrețin arderea (oxigen sau substanțe care prin descompunere pot
ceda oxigen);
- sursei de aprindere cu energie capabilă să realizeze temperatura de aprindere.
CONCEPTUL DE PREVENIRE A INCENDIILOR SE BAZEAZĂ PE SEPARAREA
ACESTOR 3 ELEMENTE!
Standardele americane și, relativ mai nou, literatura de specialitate de la nivel național,
abordează fenomenul apariției incendiului prin reprezentarea tetraedrului focului, care vine în
completare cu aspecte privind declanșarea reacțiilor chimice în lanț.
Declanșarea reacțiilor în lanț, ca element de noutate, reprezintă legătura între cele trei
elemente în concentrațiile potrivite pentru a iniția și susține arderea sau aprinderea. Fără
existența reacțiilor în lanț, celelalte trei componente nu pot genera aprinderea sau susține
arderea.
Combustibilul este termenul generic folosit pentru denumirea substanțelor care pot să
întrețină arderea, cele mai des întâlnite fiind cele de natură organică (de exemplu: lemn,
benzină, alcooli, materiale plastice, textile, ș.a.), sau de natură anorganică caracterizați prin
absența carbonului, care ard sub formă de pulbere (de exemplu metale precum: magneziu,
uraniu, ș.a.).
Stările de agregare în care se pot afla combustibilii, în condiții normale de temperatură
și presiune, respectiv 21oC și 1 bar, sunt: solidă, lichidă și gazoasă.
Arderea combustibililor lichizi are loc în stare de vapori, aceștia fiind rezultatul
proceselor de piroliză, respectiv vaporizare.
Comburantul reprezintă substanța necesară pentru întreținerea procesului de ardere.
Acesta este, de regulă, oxigenul din aer. Astfel, variațiile procentului normal de oxigen în
aer, respectiv de 21%, conduce la manifestări diferite ale procesului de ardere în ceea ce
privește intensitatea acestuia (procent de oxigen mai ridicat echivalează cu intensificarea
procesului de ardere).

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Energia de aprindere reprezintă cantitatea de căldură (energia termică) necesară pentru

a încălzi un material combustibil până la nivelul la care degajă prin piroliză vapori care se
aprind și ard în continuare.
Cea de-a patra componentă a tetraedrului focului, declanșarea reacțiilor în lanț, permite
abordarea incendiilor din punct de vedere al vitezelor de producere a reacțiilor chimice,
întrucât, majoritatea acestora au o viteză mai mare la creșterea temperaturii, proprietatea
caracterizată prin valoarea Q10 (creșterea vitezei de reacție la creșterea temperaturii cu 10oC).
Schema generală a procesului de ardere
Aprinderea şi arderea combustibililor gazoşi: are loc prin reacţii înlănţuite, iniţiate
termic. Combustibilii gazoşi: oferind cea mai mare suprafaţă de contact între ei şi oxigen, se
aprind foarte uşor; arderea are loc în întreg volumul amestecului de combustibil – aer.
Arderea combustibililor lichizi: se realizează mărindu-se suprafaţa de contact cu
oxigenul sau aerul, în care aceştia se pulverizează.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Arderea combustibililor solizi: este un proces eterogen şi se compune din

următoarele etape: încălzirea şi uscarea combustibililor; descompunerea pirogenică a
combustibilului cu formare de materii volatile şi a cocsului; arderea materiilor volatile;
arderea cocsului.
Transferul de căldură se face prin conducţie, convecţie şi radiaţie.
Conducţia – propagarea căldurii din aproape în aproape, din moleculă în moleculă, fără
transport de substanţă. Conducţia este caracteristică corpurilor solide.
Observaţie: Termoconductoarele sunt corpurile ce permit propagarea căldurii prin conducţie
(metalele), in timp ce termoizolatoarele sunt corpurile ce nu permit propagarea căldurii prin
conducţie (apa, aerul,...).
Convecţia – propagarea căldurii prin curenţi (ascendenţi şi descendenţi).
Radiaţia – propagarea căldurii prin raze. Radiaţia termică se poate propaga prin vid.
Nu există două incendii identice, acestea fiind condiționate în mod evident de către o
serie de factori externi, imprevizibili și imposibil de anticipat în condiții reale.
Totuși, sunt general acceptate cele cinci faze ale unui incendiu, desigur, duratele
acestora fiind predispuse unor variații generate de intervenția a numeroşi factori, precum:
forma şi dimensiunile încăperii, sarcina termică, deschiderile spre exterior, natura
materialelor combustibile, dispunerea încăperii în clădire, geometria acesteia, fenomenele ce
pot apare pe parcursul arderii, etc.
Cele cinci faze ale unui incendiu:
Faza I – Apariţia focarului iniţial – datorită unor împrejurări favorizante, în prezenţa

comburantului, sunt puse în contact materialul combustibil cu sursa de aprindere, a cărei
energie acumulată în timpul perioadei de contact duce la iniţierea incendiului.
Faza II – Arderea lentă – are o durată variabilă ce depinde de natura, cantitatea şi
modul de distribuţie a materialelor combustibile în incintă, de dimensiunile şi amplasarea

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
surselor de aprindere şi de cantitatea de căldură transmisă de acestea. Temperatura creşte

relativ lent, fără a atinge valori importante. Din descompunerea materialelor se degajă gaze
care se acumulează în atmosfera ambiantă şi formează cu aerul un amestec combustibil,
precum şi gudroane, care contribuie la propagarea incendiului.
Faza III – Arderea activă sau incendiul dezvoltat – arderea se propagă la toate
obiectele învecinate cu focarul având aerul necesar încă în cantitate suficientă. Datorită
diferenţei de densitate şi curenţilor de convecţie gazele de ardere şi fumul se acumulează sub
tavan şi ies din incintă pe la partea superioară a deschiderilor, fiind înlocuite de un curent de
aer rece care pătrunde pe la partea inferioară. Incendiul poate evolua în trei direcţii:
1. Dacă aerul necesar arderii este în cantitate suficientă, apare fenomenul de
flash-over, un fenomen punctual în care datorită temperaturii ridicate toate materialele
combustibile se aprind;
Fenomenul de flash-over
- acesta nu este o fază a incendiului, el desemnează momentul instalării
incendiului generalizat;
- este momentul cel mai periculos pentru intervenţia pompierilor;
- se caracterizează printr-o creştere rapidă a temperaturii, o masivă generare de
fum, iar nivelul radiaţiei atinge valori maxime, astfel încât sunt afectate structurile de
rezistenţă;
- este foarte dificil să se determine exact punctul de tranziţie către flash-over,
deoarece acest fenomen nu apare printr-un salt instantaneu, ci într-o perioadă de timp
delimitată, foarte scurtă, în care diverşii factori se comportă diferit;
- în momentul producerii fenomenului are loc o sărăcire bruscă a procentului de
oxigen, se produce un tiraj invers şi procentul de dioxid de carbon atinge o valoare de 20%.
2. Dacă incinta este închisă, cantitatea de aer necesară arderii devine în timp
insuficientă. Rezultă o încetinire, apoi o regresie în dezvoltarea focului, care poate să se
stingă spontan. Acest fenomen este posibil şi în cazul unei depărtări relativ mari între masele
combustibile, eliminând astfel transferul de căldură prin conducţie;
3. Dacă în situaţia de regresie a incendiului are loc o admisie bruscă de aer proaspăt
(prin spargerea geamurilor, deschiderea uşii, spărturi sub planul neutru) se produce
fenomenul de back-draft, care are manifestări similare celui de flash-over prin creşterea
bruscă a suprafeţelor în combustie la nivelul întregii incinte.
Fenomenul back-draft
- apare la deschiderea bruscă a uşii, având loc o propagare explozivă a flăcărilor,
similară fenomenului flash-over;
- ferestrele sunt colorate de fum, iar fumul iese prin mici deschideri cu efect
pulsatoriu, flăcările sunt mici şi căldura excesivă.
Faza IV – Arderea generalizată – după producerea fenomenului de flash-over (sau
mai rar a celui de back-draft) arderea se generalizează în întreaga incintă, temperaturile se

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
uniformizează spre valori maxime, transferul de căldură prin radiaţie devenind net
preponderent.
Trebuie avut în vedere că în această etapă structura de rezistenţă este cea mai afectată (
apar fisuri cu posibilitatea transmiterii incendiului în spaţiile învecinate). Regimul de ardere
se stabilizează şi poate fi condiţionat de dimensiunea deschiderilor (regimul de admisie a
aerului) şi suprafeţele de contact a materialului combustibil cu aerul. Incendiile ventilate sunt
intense, dar de scurtă durată, viteza de ardere fiind limitată de mărimea suprafeţelor
combustibile, aerul fiind în exces. Incendiile neventilate sunt de regulă de intensitate mai
redusă şi de durată mai lungă, viteza de ardere depinzând în acest caz de dimensiunea
deschiderilor din încăpere şi de forma acestora.
Faza V – Regresia – temperatura începe să scadă, datorită epuizării combustibilului.
Flăcările se atenuează mult după care dispar, fiind înlocuite treptat de jar şi cenuşă. Odată cu
micşorarea dimensiunilor flăcărilor, reapare mediul gazos între flăcări şi elementele de
construcţie.
Curbe nominale de incendiu

În figură sunt prezentate comparativ diferite curbe nominale de incendiu.
Se poate observa că, într-o perioadă de 2 ore, curba incendiului de hidrocarburi are
manifestarea cea mai severă, urmată de cea a incendiului standard, iar incendiul exterior fiind
cel mai puțin sever.
Este de remarcat faptul că, pentru incendiile standard și mocnite, temperatura crește
continuu odată cu trecerea timpului.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Pentru incendiul exterior, după aproximativ 22 de minute, temperatura se menține

constantă la 680 °C. Totodată, pentru incendiile de hidrocarburi, după aproximativ 40 de
minute, temperaturile rămân constante între 1100 °C și 1120 °C.
Clasificarea incendiilor în funcție de materialele combustibile este standardizată la

nivel european, SR EN 2, astfel:
- clasa A: incendii de materiale solide, în general de natură organică, a căror combustie
are loc în mod normal, cu formare de jar; Exemple: lemn, hârtie, materiale textile, rumeguș,
piele, produse din cauciuc, materiale plastice care nu se topesc la căldură.
- clasa B: incendii de lichide sau solide lichefiabile; Exemple: petrol, benzină,
motorină, alcooli, toluen, lacuri, vopsele, uleiuri, ceară, parafină, materiale plastice care se
topesc ușor.
- clasa C: incendii de gaze; Exemple: hidrogen, metan, acetilenă, butan, gaz de sondă.
- clasa D: incendii de metale; Exemple: sodiu, potasiu, aluminiu, litiu, magneziu, zinc,
titan.
- clasa F: incendii care implică medii de gătit, cum ar fi uleiuri şi grăsimi vegetale sau
animale, în aparate pentru gătit.
Iniţierea şi evoluţia unui incendiu sunt caracterizate prin următorii parametrii
principali:
• temperatura minimă de aprindere – temperatura minimă la care o ardere se poate
menţine în condiţii specificate [0C],
• temperatura de aprindere spontană (autoaprindere) – temperatura minimă la
care se obţine aprinderea în condiţii de încercare specificate fără surse de aprindere
pilotate;
• temperatura de inflamabilitate – temperatura minimă la care trebuie încălzit un
material sau un produs pentru ca vaporii emişi să se aprindă instantaneu în prezenţa
unei flăcări în condiţii specificate [0C],
• viteza de ardere – viteza de antrenare a frontului de flacără într-un amestec
combustibil. Viteza de ardere poate fi:
o viteză de ardere pe suprafaţă,
o viteză liniară de ardere,
o viteză masică de ardere,
o viteză de propagare a flăcării.
• timp minim de aprindere – durata maximă de expunere a unui material la o sursă
de aprindere pentru a provoca o ardere în condiţii specificate,
• indicele de oxigen – reprezintă concentraţia minimă de O2 exprimată în procente de
volum, care întreţine arderea unui material combustibil. Indicele de oxigen al

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
materialelor şi substanţelor naturale este cuprins între 20-30 iar a celor sintetice 15-
95.
• căldura de ardere (putere calorifică) – energia termică degajată în urma arderii
unei unităţi de masă din substanţa dată în condiţii specifice de temperatură şi
J
presiune [ ],
kg
• densitatea sarcinii termice – sarcina termică pe unitatea de suprafaţă a pardoselii
J
[ ]. Sarcina termică reprezintă energia termică ce poate fi produsă prin arderea
m2
completă a tuturor materialelor combustibile conţinute într-un spaţiu, inclusiv
finisajele tuturor suprafeţelor şi se determină pe baza puterii calorifice, cu relaţia:
n
SQ = å M i • Pci [J]
i =1
în care:
Mi este masa materialelor combustibile de acelaşi fel, [kg];
J
Pci este puterea calorifică inferioară a materialelor combustibile de acelaşi fel [ ];
kg
Densitatea sarcinii termice se calculează cu relaţia:
SQ J
qs = [ ]
As m2
unde AS este suma ariilor pardoselilor încăperilor ce alcătuiesc spaţiul protejat,
2
[m ]
Produsele rezultate în urma arderii
Pe durata unui incendiu rezultă anumite produse de ardere și de descompunere.

În general acestea sunt părţi componente ale fumului.
Fumul este ansamblu vizibil de particule solide şi/sau lichide aflate în suspensie în
atmosferă rezultate prin ardere sau piroliză. În general, fumul conţine particule de carbon
nearse antrenate de curenţii de aer.
Fumul este produsul vizibil al majorităţii produselor de ardere, fiind format din
particule nearse ale materialului incendiat, din vapori şi gaze care determină mirosul,
coloritul și gustul caracteristic.
Fumul degajat la incendii diferă, în mare măsură, în ceea ce priveşte concentraţia,
aspectul şi natura componenţilor. Astfel, el se poate prezenta ca o emanaţie slab colorată,
care conţine produse de descompunere sau de condensare, ori sub forma unor nori negri,

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
încărcaţi cu funingine. Cantitatea de funingine care se formează în urma unei arderi

incomplete, este variabilă şi depinde de natura combustibilului, de mărimea focarului şi de
condiţiile de ventilaţie.
În cazul incendiilor izbucnite în aer liber, produsele rezultate în urma unor arderi
complete se degajă în cantităţi mai mari decât în cazul incendiilor în spaţii închise. În aceeaşi
ordine de idei, produsele arderii incomplete sunt mai reduse.
Fumul de incendiu se compune, în general, din:
- vapori de apă;
- hidrocarburi;
- dioxid de carbon;
- monoxid de carbon;
- funingine;
- alte substanţe (clorură de hidrogen, bioxid de sulf, oxizii de azot, acid cianhidric,
fosgen, clor ș.a.).
Pericolul dat de fumul degajat rezidă în natura şi caracteristicile lui:
- inflamabil şi exploziv, deoarece acesta conţine particule nearse ale materialelor
care ard rezultate în urma unei arderi incomplete;
- toxic, întrucât compoziţia şi temperatura acestuia fac mediul irespirabil;
- opac, prin prezenţa în compoziţia acestuia a particulelor de funingine sau de
aerosoli ce duce la o ecranare a mediului, reducând vizibilitatea în zonă;
- radiant, având în vedere că transportă o mare parte din căldura degajată (cu cât
temperatura la incendiu este mai ridicată, cu atât fumul emite radiaţii termice mai
importante);
- mobil şi difuz, deoarece se comportă ca un lichid înfiltrându-se şi răspândindu-
se în toate spaţiile care sunt deschise în calea lui.
Relația risc - securitate
Dacă luăm în considerare sensurile uzuale ale termenilor risc și securitate, se poate
defini securitatea ca starea sistemului de muncă în care riscul de producere a unui eveniment
este zero.
Astfel, securitatea şi riscul sunt două noţiuni abstracte, contrare, care se exclud
reciproc.
În realitate, datorită multiplilor factori care se manifestă, nu se pot atinge asemenea
stări cu caracter de absolut. Nu există sistem în care să fie excluse complet pericolele
potenţiale, decât prin încetarea respectivei activități ce se efectuează.
Întotdeauna apare un risc „rezidual”, fie şi numai datorită imprevizibilităţii acțiunilor
factorului uman.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Dacă nu se fac intervenţii corectoare pe parcurs, acest risc rezidual creşte, pe măsură
ce elementele sistemului se degradează prin „îmbătrânire”. În consecinţă, sistemele pot fi
caracterizate prin „niveluri de securitate”, respectiv „niveluri de risc”, ca indicatori cantitativi
ai stărilor de securitate, respectiv de risc.
1
Definind securitatea ca o funcţie de risc, y = f (x) , în care y = , se poate afirma că un
x
sistem va fi cu atât mai sigur, cu cât nivelul de risc va fi mai mic şi reciproc. Astfel, dacă
riscul este zero, din relaţia dintre cele două variabile rezultă că securitatea tinde către infinit,
iar dacă riscul tinde către infinit, securitatea tinde către zero:
1 1
y= ® +¥; y = ®0
0 +¥
În acest context, în practică trebuie admise o limită de risc minim, respectiv un nivel al
riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur, ca şi
o limită de risc maxim, care să fie echivalentă cu un nivel atât de scăzut de securitate, încât
să nu mai fie permisă funcţionarea sistemului.
Reprezentarea grafică a relației risc - securitate
RISCUL DE INCENDIU
Managementul riscuri de incendiu

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Etape de parcurs în fazele de proiectare şi exploatare a construcţiilor şi instalaţiilor

Managementul riscurilor de incendiu presupune următoarele etape:
a. stabilirea sistemului sau procesului supus evaluării;
b. stabilirea nivelului de acceptabilitate a riscului;
c. alegerea metodei şi a instrumentelor de lucru;
d. identificarea pericolelor de incendiu;
e. identificarea riscurilor;
f. estimarea şi cuantificarea riscului;
g. evaluarea riscului;
h. controlul riscului;
i. monitorizarea riscului;
j) documentaţia rezultată in urma procesului de identificare, evaluare şi control al
riscurilor de incendiu.
Principalele obiective ale managementului riscului de incendiu sunt:
a) asigurarea securităţii utilizatorilor şi a echipelor de intervenţie;
b) protejarea proprietăţii;
c) asigurarea continuităţii activităţilor operatorilor economici;
d) protejarea mediului;
e) protejarea patrimoniului - monumente istorice, de arhitectură sau alte valori
culturale.
Art. 5. - Factorii care trebuie luaţi in considerare in managementul riscului de incendiu
sunt:
a) pierderile de vieţi omeneşti: numărul de decese/100.000 de locuitori, numărul de
copii morţi/100.000 de copii, numărul de morţi prin inhalare de fum, monoxid de carbon,
substanţe toxice, numărul de morţi în afara sau în interiorul locului focarului de iniţiere a
incendiului, numărul de morţi pe lună, săptămână, zi şi altele asemenea;
b) efectul asupra mediului: afectarea apei, aerului, pământului, specii lor de animale şi
ecosistemelor, costurile refacerii acestora, costurile materialelor de curăţare, suprafeţele
afectate, numărul populaţiei, fauna şi flora afectate şi altele asemenea;
c) afectarea patrimoniului, proprietăţii şi a continuităţii activităţilor operatorilor
economici, ca de exemplu: numărul construcţiilor/instalaţii lor afectate, durata de aducere la
starea iniţială anterioară incendiului sau de restaurare - în cazul obiectivelor de patrimoniu,
valoarea pagubelor incendiilor sau ale unui incendiu, costurile refacerii proprietăţii,
pierderile în procente ale valorii asigurate, perioada de timp pierdută în desfăşurarea
activităţii economice, valoarea financiară a întreruperii activităţii economice din valoarea
asigurată şi altele asemenea;
d) costul măsurilor implementate de control al riscului;
e) efectele asupra imaginii operatorului economici instituţiei.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Stabilirea sistemului/procesului supus evaluării de risc
În funcţie de obiectivele stabilite, identificarea și evaluarea riscului de incendiu pot

include un singur sistem/proces, prin evaluarea nivelului intrinsec al riscului pentru
sistemul/procesul respectiv sau prin evaluarea mai multor sisteme/procese, prin evaluarea
globală a riscului de incendiu, când trebuie avute in vedere: interdependenţa
sistemelor/proceselor, inclusiv a măsurilor de securitate la incendiu active şi/sau pasive,
efectul propagării incendiilor sau al prăbuşirii construcţiilor/instalaţiilor, precum şi alţi
factori, cum ar fi vârsta şi starea fizică a utilizatorilor, nivelul de instruire al acestora.
Stabilirea nivelului de acceptabilitate a riscului
Conceptul de acceptabilitate a riscului de incendiu se bazează pe premisa că in orice

sistem/proces supus evaluării există un anumit nivel de risc, denumit nivel de risc acceptabil,
peste care gravitatea consecinţelor unui incendiu, exprimată in pierderi umane, materiale
şi/sau financiare nu poate fi acceptată.
Nivelul de acceptabilitate a riscului de incendiu sau riscul de incendiu acceptat se
stabileşte, după caz, pe baza experienţei anterioare sau a raţionamente lor previzionale, de
către:
a) autorităţile abilitate să elaboreze şi să emită reglementări tehnice in domeniul
apărării împotriva incendiilor;
b) administratorul şi/sau conducătorul instituţiei, prin strategia de apărare împotriva
incendiilor adoptată in interiorul unităţii sale;
c) societăţile de asigurare/reasigurare.
Alegerea metodei şi a instrumentelor de lucru
În raport de fazele determinante ale sistemului supus evaluării, care pot fi de

proiectare, execuţie, exploatare sau postutilizare şi de funcţiile acestuia, după caz, civilă, de
producţie, mixtă, se utilizează următoarele tehnici, procedee si metode, denumite in
continuare metode:
a)calitative;
b)matematice - cantitative, semicantitative;
c) analitice;
d) grafice;
e) combinate.
Metodele şi procedeele matematice de identificare, evaluare şi control al riscurilor de
incendiu constau in determinarea unor valori numerice ataşate sistemului supus evaluării.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Valorile numerice se determină printr-o formulă de calcul, în care intervin ca

necunoscute pericolele de incendiu, consecinţele acestora asupra sistemului, efectele
prezumate ale măsurilor de apărare împotriva incendiilor prevăzute, precum şi posibilitatea
de activare a factorilor de pericol, fiecare dintre aceşti factori fiind cuantificaţi şi exprimaţi
prin valori numerice cu ajutorul unor scări convenabil alese.
Metodele şi procedurile analitice constau in identificarea şi analizarea, pe baza unor
algoritmi logici, a tuturor disfuncţiilor ce pot apărea in sistemul supus evaluării şi a căror
finalitate este incendiul sau un eveniment urmat de incendiu.
Metodele grafice de evaluare a riscului de incendiu se bazează pe exprimarea riscului
de incendiu ca o funcţie de 2 parametri globali şi compararea funcţiei cu anumite domenii de
acceptabilitate.
De regulă, parametrii globali acceptaţi sunt: probabilitatea P de apariţie a
evenimentului şi nivelurile de gravitate G a consecinţelor, ambii parametri fiind cuantificaţi
cu un anumit număr de valori.
Riscul de incendiu se exprimă generic printr-o relaţie de forma:
R incendiu = f (P, G).
Identificarea pericolelor de incendiu
Identificarea pericolelor de incendiu reprezintă procesul de apreciere şi stabilire a

factorilor care pot genera, contribui şi/sau favoriza producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea
unui incendiu, şi anume:
a) clasele de reacţie la foc ale materialelor şi elementelor de construcţii;
b) proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate,
manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic şi densitatea sarcinii termice;
c) sursele potenţiale de aprindere existente;
d) condiţiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea şi producerea,
dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu.
Sursele de aprindere se clasifică, după natura lor, in următoarele grupe:

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
a) surse de aprindere cu flacără: flacără de chibrit, lumânare, aparat de sudură şi altele

asemenea;
b) surse de aprindere de natură termică: obiecte incandescente, căldură degajată de
aparate termice, efectul termic al curentului electric şi altele asemenea;
c) surse de aprindere de natură electrică: arcuri şi scântei electrice, scurtcircuit,
electricitate statică şi altele asemenea;
d) surse de aprindere de natură mecanică: scântei mecanice, frecare şi altele asemenea;
e) surse de aprindere naturale: căldură solară sau trăsnet şi altele asemenea;
f) surse de autoaprindere de natură chimică, fizico-chimică şi biologică, reacţii
chimice exoterme;
g) surse de aprindere datorate explozii lor şi materialelor incendiare;
h) surse de aprindere indirecte: radiaţia unui focar de incendiu şi altele asemenea.
Împrejurările preliminate care pot determina şi/sau favoriza iniţierea, dezvoltarea
şi/sau propagarea unui incendiu se clasifică, de regulă, in următoarele grupe:
a) instalaţii şi echipamente electrice, defecte ori improvizate;
b) receptori electrici lăsaţi sub tensiune, nesupravegheaţi;
c) sisteme şi mijloace de încălzire, instalaţii de ventilare, climatizare, răcire defecte,
improvizate sau nesupravegheate;
d) contactul materialelor combustibile cu cenuşa, jarul şi scânteile provenite de la
sistemele de încălzire;
e) jocul copiilor cu focul;
f) fumatul în locuri cu pericol de incendiu/explozie;
g) sudarea şi alte lucrări cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi măsurilor specifice
de apărare împotriva incendiilor;
h) reacţii chimice, urmate de incendiu;
i) folosirea de scule, dispozitive, utilaje şi echipamente pe lucru neadecvate, precum şi
executarea de operaţiuni mecanice in medii periculoase;
j) neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operaţiunilor şi lucrărilor de reparaţii şi
întreţinere a maşinilor şi aparatelor cu piese in mişcare;
k) scurgeri de produse inflamabile;
l) defecţiuni tehnice de construcţii-montaj;
m) defecţiuni tehnice de exploatare;
n) nereguli organizatorice;
o) explozie urmată de incendiu;
p) trăsnet şi alte fenomene naturale;
q) arson;
r) neîntreţinerea elementelor de construcţii cu rol de separare la incendiu sau a
instalaţiilor şi echipamentelor de protecţie împotriva incendiilor, precum şi probabilitatea ca
acestea să nu declanşeze/funcţioneze in caz de incendiu;

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
s) izbucnirea şi dezvoltarea unor incendii în zone periurbane, cum sunt, de exemplu,

incendiile de pădure sau de vegetaţie uscată, care pot afecta construcţii şi instalaţii
tehnologice;
t) alte împrejurări.
Evaluarea riscurilor de incendiu

Evaluarea riscului de incendiu reprezintă procesul de comparare a riscului de incendiu
identificat cu un nivel limită prestabilit, denumit in continuare risc de incendiu acceptat.
La evaluarea riscului de incendiu se iau in considerare factori ca:
a) sursele de aprindere, precum şi măsurile prevăzute pentru diminuarea pericolului de
incendiu;
b) iniţierea şi dezvoltarea incendiilor;
c) influenţa sistemelor de securitate la incendiu, eficacitatea şi fiabilitatea acestora in
reducerea consecinţelor;
d) limitarea propagării fumului - sisteme evacuare a turnului şi de presurizare pe căile
de evacuare;
e) sisteme de alarmare-alertare in caz de incendiu;
f) asigurarea intervenţiei serviciilor de pompieri.
Pe baza unor criterii de evaluare a gravităţii consecinţelor incendiului şi prin
impunerea unor limite de acceptabilitate a acestora, se pot stabili 3 domenii caracteristice ale
riscului de incendiu:
a) domeniul riscului neglijabil, asociat, de regulă, inceputurilor de incendiu/cu
consecinţe de gravitate neglijabilă, rare şi foarte rare/cu probabilitate redusă, respectiv foarte
redusă de producere;
b) domeniul riscului acceptabil, aferent incendiilor minore frecvente/cu probabilitate
ridicată de producere sau incendiilor majore/cu consecinţe de gravitate ridicată rare şi foarte
rare;
c) domeniul riscului inacceptabil, aferent incendiilor majore posibile sau frecvente/cu
probabilitate de producere care nu poate fi neglijată.
În situaţiile în care riscul de incendiu existent depăşeşte limitele de acceptabilitate
stabilite, este obligatorie reducerea acestuia prin diminuarea probabilităţii de iniţiere a
incendiului şi/sau a nivelului de gravitate a consecinţelor, prin măsuri de prevenire, respectiv
prin măsuri de protecţie, care au ca scop limitarea, localizarea şi lichidarea incendiului,
precum şi limitarea şi/sau înlăturarea consecinţelor acestuia.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Controlul riscurilor de incendiu
Controlul riscurilor de incendiu reprezintă ansamblul măsurilor tehnice şi

organizatorice destinate menţinerii sau reducerii riscurilor in limitele de acceptabilitate
stabilite.
În ordinea adoptării lor, măsurile prevăzute sunt: stabilirea priorităţilor de acţiune,
implementarea măsurilor de control, gestionarea şi monitorizarea riscurilor.
Stabilirea priorităţilor de acţiune reprezintă procesul de adoptare a deciziilor
referitoare la categoriile de risc asupra cărora este prioritar să se acţioneze.
La stabilirea priorităţilor de acţiune se vor avea În vedere criteriile utilizate la
evaluarea riscurilor de incendiu, respectiv probabilitatea de apariţie şi gravitatea
consecinţelor incendiilor.
Implementarea măsurilor de control al riscurilor de incendiu se realizează, după caz,
prin:
a) asigurarea unei examinări sistematice şi calificate a factorilor determinanţi de risc;
b) stabilirea şi elaborarea responsabilităţilor, sarcinilor, regulilor, instrucţiunilor şi
măsurilor privind apărarea împotriva incendiilor şi aducerea acestora la cunoştinţă
salariaţilor, utilizatorilor şi a persoanelor interesate;
c) stabilirea persoanelor cu atribuţii privind punerea în aplicare a măsurilor de apărare
împotriva incendiilor;
d) asigurarea mijloacelor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, a personalului
necesar intervenţiei şi a condiţiilor pentru pregătirea acestuia;
e) reluarea etapelor de identificare şi evaluare a riscului de incendiu la schimbarea
condiţiilor preliminate;
f) actualizarea permanentă a listei cu substanţele periculoase utilizate in activitatea de
producţie.
Monitorizarea riscului de incendiu

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Monitorizarea riscurilor de incendiu reprezintă ansamblul activităţilor de

fundamentare, elaborare si implementare a unei strategii coerente de prevenire, de limitare şi
combatere a riscurilor de incendiu, incluzând şi procesul de supraveghere a modului de
desfăşurare a etapelor referitoare la identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor, de
analizare a eficienţei măsurilor întreprinse in raport cu rezultatele obţinute şi de luare a
deciziilor care se impun.
În funcţie de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu în clădirile civile (publice)

poate fi:
MJ
• ridicat (mare) qs > 840 ;
m2
MJ MJ
• mediu (mijlociu) 420 2
> qs > 840 2 ;
m m
MJ
• redus (mic) qs < 420 2 ;
m
În situaţiile în care nivelul de risc este asociat cu pericolul de explozie, nivelul riscului
de incendiu poate fi apreciat ca fiind foarte ridicat (foarte mare).
Riscul de incendiu se stabileşte şi se precizează prin niveluri de risc, pe zone, încăperi,
compartimente, clădiri şi instalaţii.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
INSTALAȚII DE
DETECTARE, SEMNALIZARE ȘI ALARMARE
ÎN CAZ DE INCENDIU
BIBLIOGRAFIE
Normativul privind securitatea la incendiu a construcțiilor. Partea a III-a - Instalații de

detectare, semnalizare și alarmare incendiu - Indicativ P118/3 - 2015, din 09.03.2015 în
vigoare de la 09 aprilie 2015. A fost modificat și completat prin Ordinul nr. 6025/2018.
Este necesar a se aplica forma actualizată.
Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente

clădirilor Indicativ I 7 – 2011
SR EN 54 (standard pe părți) Sisteme de detectare și de alarmă la incendiu

SR EN 54-1 Sisteme de detectare și de alarmă la incendiu. Partea 1: Introducere
SR EN 54-2 Sisteme de detectare și de alarmă la incendiu. Partea 2: Echipament de
control și semnalizare
SR EN 54-3 Sisteme de detectare și de alarmă la incendiu. Partea 3: Dispozitive sonore
de alarmă la incendiu

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania

alimentare electrică
SR EN 54-5 Sisteme de detectare și de alarmă la incendiu. Partea 5: Detectoare de
căldură. Detectoare punctuale
fum. Detectoare punctuale care utilizează dispersia luminii, transmisia luminii sau ionizarea
SR EN 54-10Sisteme de detectare și de alarmă la incendiu. Partea 10: Detectoare de
flacără. Detectoare punctuale
SR EN 54-11 Sisteme de detectare și de alarmă la incendiu. Partea 11: declanșator
manual de alarmă
fum. Detectoare liniare care utilizează principiul transmisiei unui fascicul de unde optice
SR EN 54-13 Sisteme de detectare și de alarmă la incendiu. Partea 13: Evaluarea
compatibilității componentelor sistemului
SR CEN/TS 54-14 Sisteme de detectare și de alarmare la incendiu. Partea 14: Ghid de
aplicare pentru planificare, proiectare, instalare, punere în funcțiune, utilizare și întreținere.
control și semnalizare vocală a alarmei
SR EN 54-17 Sisteme de detectare și de alarmă la incendiu. Partea 17: Izolatori de
scurtcircuit
SR EN 54-18 Sisteme de detectare și de alarmă la incendiu. Partea 18: Dispozitive de
intrare - ieșire
fum prin aspirație
SR EN 54-21 Sisteme de detectare și de alarmă la incendiu. Partea 21: Dispozitiv de
transmitere a alarmei de incendiu și a semnalului de deranjament
SR EN 54-23 Sisteme de detectare și de alarmă la incendiu. Partea 23: Dispozitive de
alarmă la incendiu. Dispozitive de alarmă vizuale
SR EN 54-24 Sisteme de detectare și de alarmare la incendiu. Partea 24: Componente
ale sistemului de alarmare vocală. Difuzoare
SR EN 54-25:2008 Sisteme de detectare și de alarmare la incendiu. Partea 25:
Componente care utilizează căi de comunicație radio
Normativul P 118/3-2015 cuprinde prevederi obligatorii la proiectarea,

executarea, punerea în funcțiune și exploatarea instalațiilor de detectare, semnalizare și
alarmare a incendiilor din construcții, în scopul îndeplinirii cerinței esențiale a
construcțiilor și de satisfacere a exigențelor de siguranță a utilizatorilor.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Normativul se aplică la proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de detectare,

semnalizare și alarmare a incendiilor din construcțiile civile, de producție și/sau depozitare și
mixte.
Prevederile normativului se aplică instalațiilor din construcțiile noi sau din
construcțiile existente supuse modernizării, schimbării destinației și/sau refacerii
instalațiilor.
Nu fac obiectul normativului instalațiile de detectare, semnalizare și alarmare a
incendiilor pentru:
• construcții subterane hidroenergetice;
• metrou, porturi și aeroporturi;
• exploatări miniere în subteran;
• instalațiile de detectare și alarmă din sistemele de transport pneumatic, etc.
• organizare de șantier;
• instalații tehnologice în aer liber;
• construcții nucleare;
• obiective în rețelele structurilor de apărare națională, ordine publică, siguranță
națională și altele asemenea nominalizate prin acte normative ale conducătorilor
structurilor respective;
La aceste instalații se aplică prevederile corespunzătoare, elaborate de structurile
respective, aprobate potrivit legii.
Aplicații tipice:
Învățământ Sănătate Birouri
Unități de cazare Producție/Depozitare

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Spații comerciale
Echiparea cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu se
asigură în mod obligatoriu la construcții și/sau spații (o încăpere sau mai multe încăperi,
inclusiv circulațiile lor comune):
a) toate categoriile de construcții/compartimente/spații prevăzute, conform
reglementărilor specifice, cu sisteme de evacuare a fumului sau sisteme de evacuare a
fumului și gazelor fierbinți, cu instalații automate de stingere cu apă tip sprinklere, sprinklere
deschise - drencere sau pulverizatoare, ceață de apă, ori cu substanțe speciale, în condițiile în
care acționarea acestora se face prin astfel de instalații;
b) construcții închise de importanță excepțională - A și deosebită - B, încadrate conform
legislației specifice;
c) clădiri înalte, cu excepția clădirilor cu destinația de locuințe, și foarte înalte, indiferent
de destinație;
d) săli aglomerate și spațiile aferente acestora;
e) clădiri închise ori spații civile având destinație:
- administrativă, cu aria desfășurată mai mare de 600 m2;
- de cultură, cu aria desfășurată mai mare de 600 m2;
- de comerț, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 600 m2;
- de sport, în care se pot afla simultan mai mult de 200 de persoane;
- de cult, cu peste 300 de persoane;
- de învățământ, care adăpostesc peste 200 de persoane;
- de turism, cu cel puțin 25 de camere sau 50 de locuri de cazare;
- de cazare a elevilor, studenților, sportivilor, având mai mult de 100 de locuri de cazare;
- de sănătate, cu paturi staționare/pentru supravegherea, îngrijirea ori cazarea/adăpostirea
bătrânilor, persoanelor cu dizabilități sau lipsite de adăpost, cu aria desfășurată mai mare de
150 m2;
- învățământ/educație antepreșcolar(ă) (0-3 ani/creșe, centre de zi) și/sau de învățământ
preșcolar (3-6 ani/grădinițe, centre de zi)/pentru supravegherea, îngrijirea ori
cazarea/adăpostirea copiilor antepreșcolari și preșcolari, cu aria desfășurată mai mare de 150
m2;
f) clădiri ori spații civile subterane, cu excepția locuințelor, cu aria desfășurată mai mare
de 300 m2;
g) parcaje subterane potrivit reglementărilor specifice;
h) parcaje supraterane închise, cu mai mult de 50 de autoturisme;
i) clădiri ori spații civile, cu excepția locuințelor, cu peste 300 de persoane sau cu aria
desfășurată mai mare de 1.000 m2;
j) clădiri închise ori spații de producție și/sau depozitare având risc mare sau foarte mare
de incendiu și aria desfășurată mai mare de 600 m2;
k) depozite închise cu stive având înălțimea mai mare de 4 m.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Trebuie supravegheate suplimentar următoarele zone:

- puțurile lifturilor și spațiile destinate transportului și transmisiei;
- canalele și puțurile de cabluri;
- instalațiile de climatizare, de aerisire și de ventilație, precum și canalele de admisie și
evacuare a aerului;
- canalele și puțurile pentru materiale și deșeuri, precum și incintele de colectare ale
acestora;
- spațiile de depozitare a materialelor combustibile;
- spațiile delimitate de tavane/plafoane false ori suspendate și de pardoseli
tehnice/supraînălțate;
- compartimente ale încăperilor în care sunt amenajate spații pentru depozitare pe
verticală la care marginea superioară se află la o distanță mai mică de 0,5 m de tavan sau de
alte elemente aflate la partea superioară a încăperii.
Fac excepție spațiile de depozitare pentru cereale în vrac.
La clădirile ori spațiile de turism, cu mai puțin de 25 de camere sau 50 de locuri de
cazare, precum și în fiecare locuință dispusă la mansardele amenajate sau realizate la clădiri
de locuit colective cu mai mult de patru niveluri supraterane se prevăd detectoare de fum
autonome, standard de referință SR EN 14604-2006/AC:2009. Detectoarele autonome de
fum se prevăd și în fiecare locuință dispusă în subsolul sau demisolul clădirilor de locuit
colective.
Gradul de acoperire cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare la

incendiu trebuie să fie cel de acoperire totală cu detectoare de incendiu și declanșatoare
manuale, fiind supravegheate toate spațiile din clădire.
Pentru celelalte construcții și spații care nu sunt indicate la pct. 3.3.1 din normativ,
gradul de acoperire cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu poate fi
și/sau:
- acoperire parțială: este supravegheat, la fel ca și în cazul acoperirii totale, numai spațiul
vulnerabil la incendiu;
- acoperire locală: este supravegheat un echipament sau o zonă locală care nu trebuie
izolată de restul clădirii, ea oferind un nivel mai ridicat de protecție decât cel al clădirii.
Gradul de acoperire parțială și locală cu instalații de detectare, semnalizare și alarmare
la incendiu se stabilește de către proiectant.
Zone exceptate de la supraveghere: !!! A se citi prevederea legală în totalitate.
a) spațiile sociale (dușuri, toalete, spălătorii, etc.) dacă în aceste incinte nu se depozitează
materiale sau deșeuri care pot determina apariția unui incendiu, însă nu și zonele comune de
acces ale acestor spații sociale;

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
b) adăposturi de protecție civilă care, în timp de pace, nu sunt utilizate în alte scopuri sau
nu au altă destinație;
c) rampe de încărcare aflate în spații deschise.
Acoperire totală:
Acoperire parțială:

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Pot constitui zone exceptate de la supraveghere spațiul gol dintre planșeu și

tavanul/plafonul fals/suspendat și spațiul de sub pardoseala supraînălțată, dacă sunt
îndeplinite simultan condițiile:
a) spațiile delimitate trebuie să aibă înălțimea maximă de 0,8 m, lățimea maximă de 10 m,
lungimea maximă de 10 m și sunt compartimentate cu elemente de construcție din clasa de
reacție la foc A1 sau A2s1d0;
b) nu sunt montate componente ale instalației de detectare și semnalizare a incendiilor sau
componente ale iluminatului de siguranță, cu excepția cazului când acestea asigură o
continuitate în alimentarea cu energie electrică și/sau transmisia de semnal pe durata
incendiului, dar nu mai puțin de 30 minute;
c) sarcina termică este mai mica de 25 MJ/m2.
O instalație de detectare, semnalizare și alarmare incendiu este alcătuită din
următoarele elemente componente:
A - detector (detectoare) de incendiu; B - echipament de control și semnalizare (ECS); C -
dispozitive de alarmare; D - declanșator/declanșatoare manual(e) de alarmare; E - dispozitiv
de transmisie a alarmei; F - stație de recepție a alarmei; G - sisteme de comandă automată
pentru stingerea incendiului; H - echipament de protecție împotriva incendiului; J - dispozitiv
de transmisie semnal de defect; K - stație de recepție semnal de defect; L - echipament de
alimentare cu energie electrică; M - modul de control și semnalizare a alarmei vocale; N -
modul de intrare sau ieșire auxiliară; O - modul pentru funcția de management
(monitorizare).

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Opțional sistemul de detectare, semnalizare și alarmare incendiu poate fi prevăzut cu

"seiful cu cheie și panoul pentru pompier".
Funcțiile IDSAI
1 - funcții de detectare și activare;
2 - funcții de comandă a acțiunilor;
3 - funcții pentru echipamente asociate locale;
4 - funcții pentru echipamente asociate la distanță.
TERMINOLOGIE SPECIFICĂ
1. instalație de detectare, semnalizare și alarmare incendiu (IDSAI) - ansamblu
complex de echipamente electrice care are rolul de a asigura supravegherea unei clădiri, sau
incinte în vederea detectării, semnalizării și avertizării asupra izbucnirii unui incendiu, în
timp util intervenției în sensul localizării și acționării împotriva acestuia.
2. afișaj alfanumeric - indicator capabil să furnizeze informații prin afișarea mesajelor
compuse din texte și/sau caractere numerice.
3. alarmă de incendiu - indicație vizuală, audibilă sau tactilă a incendiului.
4. alarmă falsă - alarmă de incendiu provocată de alte cauze decât incendiul.
5. anularea semnalizării audibile - operație manuală care permite oprirea semnalului
audibil al unui dispozitiv acustic capabil de a fi reactivat automat de un nou eveniment.
6. autoritate oficială - organism care dispune de autoritate juridică conform legislației
locale, regionale, naționale sau europene.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
7. avertizare de defect - semnal perceptibil de defect.

8. cale de transmisie - conexiune fizică, externă carcasei ECS (vezi 2.30) pentru
transmisia de informații și/sau a tensiunii de alimentare dintre ECS și celelalte componente
ale unui sistem de detectare și alarmare la incendiu (așa cum este definit în SR EN 54-1),
și/sau între părți ale unui ECS conținute în carcase diferite.
Constituie suportul de transmisie a mesajelor și a comenzilor în cadrul unei instalații de
detectare, semnalizare și alarmare incendiu.
9. circuit - ansamblu interconectat de cabluri, componente și elemente, conectat la un
echipament de control și semnalizare astfel încât singura sa legătură cu alte părți ale
sistemului de detectare și alarmă la incendiu are loc prin echipamentul de control și
semnalizare și este controlată de echipamentul de control și semnalizare.
- un circuit poate avea mai mult decât o singură legătură cu echipamentul de control și
semnalizare (ca în cazul unui circuit în buclă, conectat la ambele sale capete la echipamentul
de control și semnalizare)
- dacă două sau mai multe cabluri sunt conectate direct în interiorul echipamentului de
control și semnalizare, fără posibilitatea de control a acestei legături, aceste cabluri se
consideră părți ale aceluiași circuit.
10. circuit de detectare - calea de transmisie care leagă puncte la ECS.
11. compartiment de incendiu - compartiment ale cărui elemente de delimitare trebuie
să aibă o rezistență la foc stabilită prin reglementările specifice aplicabile construcțiilor.
12. componentă - dispozitiv definit ca și componentă de tip 1 sau tip 2 în SR EN 54-
13.
13. condiție de funcționare normală - condiție a unui sistem instalat și alimentat de la
sursa primară de energie și care nu are indicații de alarme de incendiu, avertizări de defect
sau dezactivări.
14. date de funcționare - date care se pot modifica temporar în timpul funcționării, fie
automat, fie prin comenzi manuale.
15. date specifice - date modificabile cerute de exploatarea unui ECS pentru o
configurație determinată a sistemului.
16. declanșator manual de alarmare (buton de semnalizare manuală) – componentă a
IDSAI care este utilizată pentru semnalizarea manuală a alarmei;
17. defect - defecțiune produsă în sistem, care pune în pericol funcționarea corectă a
sistemului.
18. defect de izolație față de pământ/de punere la pământ - conexiune nedorită între
pământ și orice element al ECS, căi de transmisie spre ECS sau căi de transmisie dintre
elementele ECS.
19. detector de incendiu - componentă a IDSAI care conține cel puțin un senzor și
care, constant sau la intervale regulate, monitorizează cel puțin un parametru fizic și/sau

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
chimic asociat cu incendiul și furnizează cel puțin un semnal corespunzător la echipamentul

de control și semnalizare.
Decizia de a da alarma de incendiu poate fi luată de detector sau de o altă componentă a
IDSAI, de exemplu de echipamentul de control și semnalizare.
20. dispozitiv autonom de alarmare la fum - dispozitiv prevăzut cu alimentare locală
(baterii) care conține elemente de detectare a fumului și care declanșează alarma (cu aplicații
în domeniul casnic).
21. dispozitiv de alarmare - componentă a IDSAI neinclusă în echipamentul de
control și semnalizare, care este utilizată pentru a avertiza starea de incendiu (sirenă,
semnalizator optic).
22. distanță de căutare - distanța maximă pe care o persoană trebuie s-o parcurgă în
interiorul unei zone pentru identificarea detectorului neadresabil care a inițiat un semnal de
alarmă.
23. dispozitiv de transmisie a alarmei - echipament intermediar care transmite un
semnal de alarmă de la echipamentul de control și semnalizare la o stație de recepție a
alarmei.
24. dispozitiv de transmisie semnal de defect - echipament care transmite un semnal
de defect de la ECS la o stație de recepție semnal de defect.
25. document național - document publicat de organisme naționale de standardizare,
conținând recomandări sau cerințe pentru sistemele instalate la nivel național și care nu are
aplicabilitate generală pentru toate țările CE.
26. echipament adresabil - orice echipament (de exemplu: detector, declanșator
manual, sirenă, modul) identificat printr-o adresă unică în sistem capabil să utilizeze un
protocol de comunicare cu ECS și care îndeplinește o funcție de detectare, semnalizare sau
comandă.
27. echipament auxiliar - echipament care poate declanșa sau poate fi declanșat de un
sistem de detectare și alarmă la incendiu.
28. echipament convențional - echipament realizat pe arhitectura convențională cu
identificarea stării de alarmă sau defect la nivelul liniei nu al dispozitivului.
29. echipament de alimentare cu energie electrică - componentă a IDSAI care
alimentează cu energie electrică echipamentul de control și semnalizare. Echipamentul de
alimentare cu energie include multiple surse de alimentare (sursa de bază - rețeaua electrică
națională, surse de rezervă: baterie de acumulatoare, grup electrogen, UPS).
30. echipament de control și semnalizare (ECS) - componentă a IDSAI prin
intermediul căreia alte componente ale aceluiași sistem sunt alimentate cu energie și care este
utilizată pentru:
a) a recepționa semnale de la detectoare și/sau declanșatoare manuale de alarmare;
b) a determina dacă aceste semnale corespund unei condiții de alarmă;
c) a indica optic și acustic o condiție de alarmă;

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
d) a indica locul pericolului de incendiu;

e) a înregistra (dacă este posibil) oricare din aceste informații și pentru:
f) a monitoriza funcționarea sistemului în scopul avertizării optice și acustice a oricărui
defect (scurtcircuit, întreruperea căii de transmisie/comandă, defect în alimentarea cu
energie);
g) a transmite semnalul de alarmă (dacă se cere) la dispozitivele de alarmă la incendiu
și/sau către serviciul de pompieri, direct sau prin intermediul unui echipament de transmisie a
alarmei la incendiu;
h) a transmite comanda la un echipament de protecție împotriva incendiului (acționare
pompe incendiu, sprinklere, drencere etc.).
31. echipament de protecție împotriva incendiului - echipament automat de control și
de intervenție împotriva incendiului ( de exemplu, o instalație de stingere).
32. incendiu - proces de piroliză sau de ardere care necesită investigare și/sau acțiuni
corective pentru a preveni punerea în pericol a vieții sau a bunurilor.
33. indicator - dispozitiv care-și poate schimba starea pentru a furniza informații.
34. persoană de configurare (responsabilă cu configurarea) - persoană care execută
procesul de configurare și de punere în funcțiune a unui sistem de detectare și de alarmă a
incendiilor, în condițiile legii.
35. inspecție - procese definite prin care sistemul, funcționarea și indicațiile sale sunt
verificate manual la intervale de timp predefinite.
36. instalare - lucrări de montare și interconectare a componentelor și elementelor unui
sistem. Instalarea poate fi executată de una sau mai multe părți.
37. instalator - persoană sau operator economic responsabilă/responsabil de întregul
proces de instalare sau de o parte din acesta.
38. întreținere - lucrări de inspecție, service și reparații necesare pentru a menține buna
funcționare a sistemului instalat.
39. modul - parte a unui program care îndeplinește funcții specifice.
40. panou repetor de afișare - panou care reproduce toate sau o parte din indicațiile
echipamentului de control și semnalizare.
41. panou sinoptic - reprezentare schematică a clădirii, conținând indicații active
asociate în mod direct cu organizarea clădirii.
42. personal tehnic de punere în funcțiune - persoană care execută procesul de punere
în funcțiune, în condițiile legii.
43. plan de zone - diagramă care indică limitele geografice ale zonelor și, dacă este
necesar, căile de acces către zone.
44. prealarmă - avertizare dată în cazul în care semnalul înregistrat de un detector
depășește nivelul normal, însă nu atinge încă nivelul de alarmă.
45. prima stare de alarmă - stare a unui ECS determinată de recepția primului semnal
de alarmă, pe durata căreia funcții obligatorii ale ECS pot fi inhibate.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
46. primul semnal de alarmă - semnal de la un detector de incendiu care este interpretat
ca o alarmă la incendiu, dar după care ECS intră în prima stare de alarmă.
47. program - software necesar unui ECS pentru ca el să fie conform cel puțin cu
condițiile din SR EN 54-2, incluzând inițializarea datelor, vectorii de resetare și de
întrerupere, codul de utilizare și declarațiile.
48. punct - componentă legată la un circuit de detectare care este capabil să transmită
sau să recepționeze informații referitoare la detectarea incendiului.
49. punct adresabil - punct care poate fi identificat individual prin intermediul adresei
unice în ECS.
50. punere în funcțiune (PIF) - proces în cadrul căruia se verifică dacă sistemul instalat
îndeplinește cerințele definite, se finalizează și se ajustează parametrii funcționali.
51. recepție - decizie asupra faptului că sistemul instalat îndeplinește cerințele unor
specificații anterior acceptate
52. reparație - lucrări ocazionale, necesare pentru restabilirea funcționării corecte a
sistemului instalat.
53. sarcină în veghe - putere consumată de sistem în lipsa alimentării de la sursa
primară de energie, însă în condiție de funcționare în veghe.
54. sarcină la alarmă - putere maximă (de obicei electrică) necesară în caz de incendiu
55. scenariu de securitate la incendiu - constituie acea parte a pieselor scrise ale
proiectului construcției, instalației sau amenajării, care sintetizează regulile și măsurile de
apărare împotriva incendiilor stabilite prin documentațiile tehnice de proiectare/execuție
elaborate.
56. semnal de confirmare alarmă - semnal de la un detector de incendiu sau buton de
semnalizare manuală care termină prima stare de alarmă.
57. semnal de defect - semnal destinat indicării producerii unui defect.
58. semnal de incendiu - semnal destinat indicării producerii unui incendiu.
59. service - procese de rutină ale lucrărilor efectuate la un sistem (incluzând curățarea,
realinierea, ajustarea și înlocuirea), executate la intervale de timp predefinite.
60. sistem conectat în rețea - sistem de detectare și alarmă la incendiu în care mai
multe echipamente de control și semnalizare sunt interconectate și pot schimba informații.
61. sistem de comandă automată pentru stingerea incendiului - dispozitiv automat
folosit pentru acționarea unui echipament de protecție împotriva incendiului, după recepția
unui semnal de la ECS.
62. sistem de management al situațiilor de pericol - sistem de afișare și gestionare a
mesajelor de pericol transmise de sistemele de detectare a incendiilor și de alte sisteme
conectate. De regulă, acest sistem este susținut de programe specializate rulate pe diverse
sisteme informatice.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
63. sistem ierarhizat - sistem conectat în rețea în care un echipament de control și

semnalizare este definit ca echipament principal de comandă și semnalizare și în care
echipamentul principal de comandă și semnalizare este capabil:
a) să recepționeze și/sau să transmită semnale de la/către echipamentele de control și
semnalizare subordonate
b) să indice starea echipamentelor de control și semnalizare subordonate
64. sistem instalat - sistem după încheierea instalării și punerii în funcțiune.
65. stare funcțională - stare a ECS caracterizată prin semnalizare(ări) obligatorii.
Stările de funcționare recunoscute în standardul european SR EN 54-2 sunt
următoarele:
- starea de alarmă la incendiu, când este semnalizată alarma la incendiu;
- starea de defect, când este semnalizat un defect;
- starea de dezactivare, când este semnalizată o dezactivare;
- starea de testare, când este semnalizată o testare a funcționării;
- starea de veghe, când ECS este alimentat de o sursă de alimentare electrică conformă
cu EN 54-4 și în absența semnalizării oricărei alte stări.
66. stație de recepție alarmă la incendiu - centru de la care pot fi inițiate în orice
moment măsurile necesare de protecție și de intervenție pentru stingerea incendiului.
67. stație de recepție semnal de defect - centru de la care pot fi inițiate măsurile
corective necesare.
68. terță parte - organism sau organizație, alta decât instalatorul, furnizorul sau
cumpărătorul.
69. timp de intervenție la incendiu - interval de timp dintre alarmă și sosirea
personalului specializat al pompierilor.
70. utilizator - persoană sau organizație care deține controlul clădirii (sau a unei părți
din clădirea) unde este instalat IDSAI.
71. verificare - proces prin care instalatorul sau alt contractor asigură cumpărătorul în
privința conformității sistemului instalat cu cerințele definite.
72. zonă de alarmare - arie pentru care se emite un semnal de alarmă unitar.
73. zonă de detectare - arie supravegheată de o IDSAI care permite stabilirea rapidă și
clară a poziției echipamentului de detectare care a declanșat avertizarea de incendiu și pentru
care este furnizat un semnal de alarmare unitar. Într-o zonă de detectare se pot asocia
maxim 32 de detectoare automate sau 10 declanșatoare manuale de alarmare.
74. zonă de stingere - aria la care este limitată acțiunea de stingere a unui incendiu.
CONDIȚII PRIVIND PROIECTAREA INSTALAȚIILOR DE DETECTARE,

SEMNALIZARE ȘI ALARMARE INCENDIU

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Documentația tehnică elaborată de proiectant trebuie să conțină:

a) planurile de instalare;
b) indexul zonelor de detectare;
c) lista componentelor sistemului;
d) schema-bloc;
e) identificarea echipamentului;
f) planul de verificare periodică (service).
Dimensionarea instalației de detectare, semnalizare și alarmare incendiu și
amenajarea spațiilor necesare instalării echipamentelor aferente se stabilește de
proiectant pe baza destinației construcției, caracteristicilor specifice ale produselor
utilizate și în funcție de pericolul prognozat.
Instalația de detectare, semnalizare și alarmare incendiu trebuie proiectată astfel încât
activarea sistemelor de stingere a incendiilor să nu pună în pericol persoane aflate în zona
protejată. Se vor lua măsuri de protecție a acestora atât în cazul alarmelor reale cât și în cazul
alarmelor false.
Atunci când este necesară instalarea unui echipament de alarmă împotriva incendiului
în zone care prezintă un pericol de explozie a unui gaz combustibil, praf sau vapori, trebuie
utilizat echipamentul certificat ca fiind potrivit în aceste scopuri și care respectă prevederile
tehnice naționale.
În zonele cu atmosfere periculoase se aplică reguli speciale de cablare, în conformitate
cu normativele naționale.
Exemplu buclă de detecție

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Echipamentul de control și semnalizare (ECS)
Se recomandă ca ECS să asigure monitorizarea unei arii de maxim 10000 m2, dar nu
mai mult de 512 detectoare.
În cazul utilizării unui echipament de control și semnalizare, vor fi asigurate
următoarele:
a) documentele de referință pentru ECS, după caz SR EN 12094-1:2004 sau SR EN
54-2:2000+ A1-2007, precum și reglementările tehnice echivalente pentru utilizarea
preconizată;
b) ECS cu una sau mai multe zone de stingere dotate cu microprocesor, memorie de
evenimente care poate fi descărcată sau citită de la panoul central;
c) ECS trebuie să dispună de afișaj de semnalizare sinoptic, iar cele cu afișaj
alfanumeric, cu posibilitatea afișării mesajelor și în limba română. Memoria de evenimente
va putea fi descărcată sau citită pe afișajul local.
d) liniile de comandă vor fi monitorizate;
e) în cazul defectelor sau al avariilor funcționale la un element component, doar o zonă
de stingere nu va putea fi controlată.
Dacă numărul de detectoare a căror stare prelucrată de ECS este mai mare de 512,
atunci vor fi operaționale cel puțin:

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
a) un al doilea afișaj alfanumeric care are și interfață electronică, gata de operare sau
b) un echipament de înregistrare ce permite citirea rapidă (ca de exemplu o
imprimantă).
În cazul în care unitatea centrală funcționează în regim de avarie, aceasta va trebui să
semnalizeze starea de alarmă.
Unitățile centrale de procesare, un concentrator sau un echipament de semnalizare și
de control care sunt instalate în sisteme cu peste 512 detectoare, cu o întindere totală de peste
10000 m2 trebuie sa aibă un sistem redundant de procesare. Astfel, în cazul unei avarii la
unitatea centrală de procesare, se asigură procesarea semnalelor recepționate de la zonele de
detectare.
Dacă spațiul protejat are o arie mai mare de 10000 m2 sau mai mult de 1000 de
elemente (detectoare), trebuie prevăzut un sistem de management al situațiilor de pericol,
pentru a facilita identificarea zonei de unde s-a făcut alarmarea.
Căi de transmisie
La o cale de transmisie se pot conecta dispozitive amplasate pe o suprafață desfășurată

a construcției de maximum 6.000 m2.
Proiectarea instalației de detectare, semnalizare și alarmare incendiu trebuie efectuată
în așa fel încât avariile pe căile de transmisie să nu poată determina întreruperea comunicării
cu sistemele de semnalizare, comandă și control fără semnalizarea avariei.
În cazul apariției unei avarii la cablaj (scurt-circuit, circuit deschis sau punere la
pământ al/a unei căi de transmisie), aceasta nu va putea împiedica:
a) funcționarea detectoarelor de incendiu;
b) funcționarea declanșatoarelor manuale de alarmare;
c) funcționarea dispozitivelor de alarmare la incendiu;
d) transmisia și recepția semnalelor între elementele componente fără ca defectul să fie
semnalizat;
e) activarea echipamentelor auxiliare (echipamente de stingere, uși de protecție la fum sau
incendiu, echipamente pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți, trape de fum, oprirea
ventilației, comanda lifturilor și uși de securitate).
în așa fel încât un defect (scurt-circuit sau circuit deschis al unei căi de transmisie) nu va
provoca pierderea a mai mult de o zonă de detectare cu o suprafață maximă de 1600 m2 (dar
nu mai mult de 32 de detectoare automate sau 10 declanșatoare manuale de alarmare) sau a
unei zone de alarmare. Pentru aceasta se vor folosi izolatoare de scurtcircuit (în situațiile în
care nu sunt incluse în dispozitivele de alarmare) în rețelele în buclă.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Pentru arii sub 1600 m2 numărul de izolatoare se va selecta astfel încât, în caz de
defect, să nu fie afectat un număr mai mare de 10% din numărul total de dispozitive instalate
în sistem.
astfel încât două defecte în orice circuit individual să nu poată anula protecția de pe o
suprafață mai mare de 10000 m2.
În cazul în care sistemul are în componență mai multe compartimente de incendiu,
două defecte în orice circuit individual nu vor anula mai mult de cinci compartimente de
incendiu.
Dacă zona de detectare are o arie mai mare de 1000 m2 trebuie utilizate sisteme
adresabile care să facă posibilă localizarea detectorului care a declanșat alarma.
La clădirile de locuit foarte înalte trebuie să se prevadă instalații de detectare,
semnalizare și alarmare a incendiului obligatoriu pentru spațiile comune precum: circulațiile
(orizontale sau verticale) funcționale și de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu (holuri,
coridoare, vestibuluri, case de scări/scări de evacuare închise, degajamente protejate, tuneluri
de evacuare etc.), depozite, centrală termică de bloc etc.
STABILIREA ZONELOR DE DETECTARE
Stabilirea zonelor de detectare se face astfel încât locul alarmei să fie ușor depistat în
cel mai scurt timp posibil din indicațiile oferite de echipamentul de control și semnalizare.
Stabilirea zonelor de detectare trebuie să ia în considerație planul intern al clădirii,
dificultățile posibile de deplasare și verificare, prezența altor pericole posibile precum și
situarea zonelor de alarmă.
Condiții privind stabilirea zonei de detectare:
a) aria unei zone de detectare nu va depăși 1600 m2;
b) dacă zona care trebuie supravegheată depășește 1600 m2, aceasta se împarte în zone
de detectare. Orice acțiune asupra unui detector va permite o localizare clară a zonei afectate;
c) dacă zona supravegheată este formată din mai mult de un compartiment de incendiu
suprafață totală a acesteia nu trebuie să depășească 400 m2;
d) fiecare zonă de detectare trebuie restricționată la un singur etaj al clădirii, afară de
cazul când zona este formată dintr-o casă a scării, luminator, puțul ascensorului sau alte
structuri similare care se întind pe mai mult de un etaj, dar într-un singur compartiment de
incendiu precum și în situația în care suprafața total desfășurată a clădirii este mai mică de
300 m2;
e) detectoarele de incendiu instalate în golurile din pardoseala supraînălțată și
tavanul/plafonul fals/suspendat, în canalele și puțurile pentru cabluri, în instalațiile de
ventilare și climatizare, vor fi incluse în zone de detectare separat.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
STABILIREA ZONELOR DE ALARMARE

Stabilirea zonelor de alarmare depinde de nevoia de diferențiere între tipurile de
alarmă folosite. Dacă se va folosi un semnal de alarmă unitar nu este necesară împărțirea în
zone diferite.
Stabilirea zonelor de alarmare trebuie să fie în conformitate cu procedurile de acționare
în caz de incendiu.
Mai multe zone de detectare pot declanșa o singură zonă de alarmare.
Linii de detectare colective
Linie de detecție adresabilă
TIPURI DE DETECTOARE DE INCENDIU ȘI DECLANȘATOARE

MANUALE DE ALARMARE. ALEGEREA LOR.
Detectoarele de incendiu pot fi clasificate după diferite criterii.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
După parametrul detectat:

v detector de căldură - detector care răspunde la o creștere de temperatură;
v detector de fum - detector sensibil la particulele produse de combustie și/sau piroliză
suspendate în atmosferă (aerosoli);
- detector de fum cu camera de ionizare: detector sensibil la produse de combustie
capabile să afecteze curenții de ionizare din interiorul detectorului;
- detector de fum prin aspirație: detector de fum în care aerul și aerosolii sunt atrași cu
ajutorul unei rețele de prelevare (sistem de aspirație) și îndreptați către unul sau mai multe
elemente sensibile;
- detector optic de fum: detector sensibil la produse de combustie capabile să afecteze
absorbția sau difuzia unei radiații electromagnetice în domeniul infraroșu, vizibil și/sau
ultraviolet;
Camera de detecție este o construcţie specială de tip labirint care absoarbe lumina
transmisă de un emiţător IR ce previne reflexiile accidentale. Are un finisaj lucios
(tehnologie de tip oglindă neagră) ce determină stabilitate mare şi imunitate la praf.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
v detector de flacără - detector care răspunde la radiația electromagnetică emisă de

flăcările unui incendiu;
v detector de gaz - detector sensibil la produse de combustie și/sau descompunere
termică;
v detector multisenzor - detector care răspunde la mai mult de un parametru al
incendiului.
După modul în care detectorul răspunde la parametrul detectat:
v detector de rată de creștere (velocimetric) - detector care inițiază o alarmă când rata de
schimbare a parametrului măsurat cu timpul depășește o anumită valoare, pentru un
timp suficient;
v detector diferențial - detector care inițiază o alarmă când diferența (în mod normal
mică) între mărimile parametrului măsurat în două sau mai multe locuri depășește o
anumită valoare, pentru un timp suficient;
v detector static - detector care inițiază o alarmă când mărimea parametrului măsurat
depășește o anumită valoare, pentru un timp suficient.
După configurația detectorului:
v detector liniar - detector care răspunde la parametrul sesizat în vecinătatea unei linii
continue;
v detector multipunctual - detector care răspunde la parametrul sesizat în vecinătatea
unui număr de puncte fixe;
v detector punctual - detector care răspunde la parametrul sesizat în vecinătatea unui
punct fix.
După posibilitatea de reanclanșare a detectorului:
v detector neresetabil - detector care, după răspuns, necesită înlocuirea uneia sau a
mai multor componente pentru a trece în stare normală de veghe; detector care, după
răspuns, nu mai poate fi trecut în starea normală de veghe;
v detector resetabil - detector care, după răspuns, poate fi trecut din starea de
alarmă în starea normală de veghe, din momentul în care condițiile care au declanșat
intrarea lui în stare de alarmă încetează, fără a fi necesar să se înlocuiască unul din
elementele sale.
- detector autoresetabil - care trece automat în starea normală de veghe;
- detector resetabil de la distanță - care poate fi trecut în starea normală de veghe printr-o
acționare efectuată de la distanță;
- detector resetabil local - care poate fi trecut în stare normală de veghe printr-o acționare
manuală efectuată la detector.
După amovibilitatea detectorului:
v detector amovibil - detector care permite demontarea ușoară din poziția sa normală de
funcționare pentru întreținere;

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
v detector inamovibil - detector care nu permite demontarea ușoară din poziția normală
de funcționare, pentru întreținere.
După tipul de semnal transmis:
v detector analogic - detector care generează un semnal de ieșire ce reprezintă valoarea
parametrului sesizat. Acesta poate fi un semnal analogic real (adevărat) sau un
echivalent al valorii sesizate codat digital;
v detector cu două stări - detector care generează una din cele două stări de ieșire relativ
la condițiile de "veghe" sau "alarmă de incendiu";
v detector multistare - detector care generează o stare de ieșire dintr-un număr limitat
(mai mare de două) în legătură cu condițiile de "veghe", "alarmă" sau cu alte condiții
anormale;
v detector radio (wireless) - detector care utilizează frecvențe radio (căi de comunicație
radio) pentru comunicația cu echipamentul de control și semnalizare.
Factorii care condiționează alegerea tipului de detector sunt:

a) cerințe legislative;
b) materialele din zona supravegheată;
c) configurația spațiului (în special înălțimea tavanului);
d) efectele instalației de ventilare și încălzire;
e) condițiile ambientale din încăperile supravegheate;
f) posibilitatea declanșării unor alarme false.
Nu există un tip de detector adecvat pentru toate aplicațiile, iar alegerea finală depinde
de condițiile date.
Uneori, pentru anumite aplicații, se optează pentru o îmbinare de diferite tipuri de
detectoare.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Detectoarele punctuale de fum și căldură necesită existența unui tavan (sau a unei
suprafețe similare) pentru a dirija produsele de ardere dinspre conul de ardere. Ca urmare, ele
sunt adecvate utilizării în majoritatea clădirilor, însă sunt în general inadecvate utilizării în
exterior.
Detectoarele de flacără se pot utiliza în exterior sau în incinte cu tavane foarte înalte,
unde detectoarele de căldură și de fum sunt inadecvate.
Detectoarele multisenzor se obțin prin combinarea a două sau mai multe tipuri de
detectoare (fum/căldură sau fum/căldură flacără) și prelucrarea semnalelor de fiecare tip cu
ajutorul unor calcule matematice. Astfel se poate face o distincție mai bună între alarmele
reale și cele false.
Detectoare de fum
Atât detectoarele de fum de tip optic cât și cele cu cameră de ionizare au o gamă
suficientă de răspuns pentru a fi alese în majoritatea aplicațiilor.
Detectoarele de fum nu pot detecta produsele provenite din arderea curată a unor
lichide (ca de exemplu alcoolul). Dacă arderea este de așteptat să se limiteze la astfel de
materiale, vor fi utilizate în zona respectivă detectoare de căldură sau de flacără.
În general, detectoarele de fum furnizează un răspuns mai rapid decât detectoarele de
căldură, însă pot fi mai predispuse la furnizarea alarmelor false, dacă nu sunt instalate
corespunzător.
Atunci când din procesele de producție rezultă fum, abur, praf etc. ce ar putea declanșa
detectoarele de fum, trebuie ales pentru utilizare un alt tip de detector, de exemplu de căldură
sau de flacără.
Detectoarele de fum cu camera de ionizare sunt sensibile în special la fumul care
conține particule mici precum cele produse în incendiile cu flacără deschisă și propagare
rapidă, dar sunt mai puțin sensibile la particulele mari aflate în fumul dens, care poate fi
produs de materiale ce ard mocnit.
Detectoarele optice de fum care sunt sensibile la particulele mari și active din punct de
vedere optic, regăsite în fumul dens, sunt mai puțin sensibile la particulele mici.
Detectoarele de fum prin aspirație utilizează un sistem de tuburi pentru a testa
atmosfera zonei aflată sub supraveghere și pentru a duce fumul la un detector. Un tub de
preluare a fumului are mai multe orificii de aspirație. Densitatea fumului la detector va
corespunde valorii medii a densității fumului preluat de la toate
orificiile de aspirare. Detectoarele din sistemul de aspirare a fumului sunt adesea utilizați
frecvent pentru a supraveghea echipamentele electronice, spațiile pentru arhive etc.
Detectoarele lineare sunt potrivite în cazul supravegherii, de exemplu, a încăperilor
întinse, încăperilor înalte, canalelor de cabluri sau a încăperilor cu un tavan cu valoare
artistică și istorică.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Detectoare de căldură
Detectoarele de căldură sunt în general considerate cel mai puțin sensibile dintre toate
tipurile de detectoare. Un detector de căldură semnalizează atunci când flăcările ating
aproximativ o treime din distanța de la baza focului la tavan.
Detectoarele de căldură cu gradient de temperatură sau termodiferențiale se vor utiliza
în locuri cu variații lente sau nesemnificative ale temperaturii, în condițiile activității
normale, unde alarma trebuie declanșată la creșteri rapide sau depășirea unei valori limită a
temperaturii.
Detectoarele de prag de temperatură sau termomaximale se vor utiliza în locuri cu
variații mari de temperatură, în cazul activității normale și unde trebuie semnalizată ca
alarmă depășirea unei valori maxime a acestei temperaturi.
Clasificarea detectoarelor de căldură conform SR EN 54-5-2002
Clasa Temperatura Temperatura Temperatura Temperatura
Detectorului nominală °C maximă °C minimă de maximă de
răspuns static °C răspuns static °C
A1 25 50 54 65
A2 25 50 54 70
B 40 65 69 85
C 55 80 84 100
D 70 95 99 115
E 85 110 114 130
F 100 125 129 145
G 115 140 144 160
Detectoare de flacără
Detectoarele de flacăra sesizează radiațiile unei flăcări. Pot fi identificate radiațiile în
ultraviolet, radiațiile în infraroșu sau o combinație dintre cele două tipuri de radiații.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Detectorul de flacără trebuie să fie sensibil la spectrul de radiație produs de flacăra

generată de materialele combustibile din zona supravegheată de acesta.
Detectoarele de flacără pot reacționa la un incendiu mai rapid decât un detector de fum
sau de căldură.
Detectoarele de flacără sunt utilizate în special în următoarele aplicații:
a) supravegherea unei zone mari și deschise dintr-un depozit cu materiale combustibile
(depozit cherestea);
b) supravegherea locală a zonelor critice unde flăcările focului se pot propaga rapid
(pompe, vane sau conductele care conțin combustibil lichid);
c) supravegherea unor zone ce conțin materiale combustibile în straturi subțiri
(lambriuri, suprafețe acoperite cu vopsea în ulei etc.) orientate vertical.
Detectoarele de flacără trebuie utilizate doar dacă există o linie vizuală către zona
supravegheată.
Detectoarele de flacără UV nu trebuie utilizate în încăperi cu degajări de praf,

ceață sau fum. Trebuie evitate zonele cu depuneri de ulei, grăsimi și praf.
Radiațiile ultraviolete pot să nu fie sesizate de un detector de flacără UV dacă focul
arde mocnit producând fum, înainte de apariția flăcării.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
În clădirile unde, cel mai probabil, materialele vor arde la foc mocnit, detectoarele de
flacără UV trebuie să fie folosite împreună cu detectoare de alt tip.
Detectoarele de flacără IR pot fi utilizate în încăperi unde un incendiu mocnit este
probabil a apărea în zona supravegheată deoarece radiațiile în infraroșu penetrează fumul
dens.
Trebuie luate în considerare radiațiile care pot influența funcționarea detectoarelor de
flacără.
Dacă detectoarele de flacără vor fi expuse la radiația solară directă, trebuie alese tipuri
de detectoare de flacără insensibile la aceasta sau pot fi prevăzute cu parasolare.
Depunerile de pe sistemele optice pot reduce performanța detectoarelor de flacără până
la nefuncționarea acestora. Periodic trebuie curățate sistemele optice.
Declanșatoare manuale de alarmare (butoane de semnalizare manuală)
Declanșatoarele manuale de alarmare, după metoda de activare, sunt:

- tip A - cu activare directă - la care schimbarea stării de alarmă este inițiată, fără a fi nevoie
de o altă acțiune manuală, când elementul de siguranță este spart sau deplasat;
- tip B - cu activare indirectă - la care pentru schimbarea stării de alarmă este nevoie de o
acțiune manuală separată după ce elementul de siguranță este spart sau deplasat.
Se recomandă ca în cadrul aceleași instalații de detectare, semnalizare și alarmare

incendiu declanșatoarele manuale să fie de același tip.
Declanșatoarele manuale de alarmare pentru instalația de detectare, semnalizare și
alarmare incendiu trebuie să se diferențieze clar în raport cu cele utilizate pentru alte scopuri.
Declanșatoarele manuale de alarmare trebuie să fie ușor de identificat și folosit, astfel
încât, orice persoană care sesizează un incendiu să poată transmite semnalul de incendiu prin
intermediul acestuia, fără să fie necesară citirea în prealabil a unor instrucțiuni laborioase.
Transmisia semnalului de alarmare datorat unui declanșator manual se face fără
întârziere către dispeceratul central de recepție a alarmelor.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Se recomandă utilizarea declanșatoarelor manuale de alarmare de tip B ori de câte ori

există riscul acționării accidentale sau când este necesară a asigura o protecție fizică a
acestora.
CONDIȚII PRIVIND AMPLASAREA DETECTOARELOR ȘI A

DECLANȘATOARELOR MANUALE DE ALARMARE
Detectoarele trebuie să fie însoțite de date tehnice ca să permită corecta instalare și

întreținere.
Detectoarele de incendiu trebuie amplasate astfel încât parametrul fizic și/sau chimic
asociat cu incendiul în zona supravegheată să ajungă la detector fără a fi deformat sau atenuat
și fără întârziere.
Detectoarele trebuie să fie prevăzute și în zonele ascunse, unde incendiul ar putea
izbucni sau s-ar putea propaga. Astfel de zone ar putea include spațiile închise aflate în
pardoseala tehnică și/sau deasupra plafoanelor false, canale de cabluri etc.
Declanșatoarele manuale de alarmare trebuie amplasate astfel încât orice persoană care
depistează un incendiu să poată transmite o alarma la echipamentul de control și semnalizare
cu rapiditate și ușurință.
Fiecare cameră supravegheată sau spațiu închis trebuie să conțină cel puțin un
detector.
Factorii care trebuie luați în considerare la amplasarea detectoarelor sunt:
- suprafața supravegheată;
- distanța dintre orice punct al zonei supravegheate și cel mai apropiat detector;
- distanța față de ziduri, obstacole, bariere;
- înălțimea și configurația tavanului;
- mișcarea aerului prin ventilație;
- prezența unor surse de radiații generatoare de interferențe.
Distanța dintre un detector și perete nu trebuie să fie mai mică de 0,5 m.
Tavanele cu elemente suspendate, de exemplu conductele de aer condiționat, vor fi
considerate ca fiind plate dacă există un spațiu minim de 15 cm între tavan și acele elemente.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
În cazul tavanelor cu grinzi, traverse sau cu elemente de instalații suspendate (de

exemplu, conducte de aer condiționat) care trec pe sub tavan la o distanță mai mică de 0,15 m
de acesta, distanța minimă laterală la care se amplasează un detector de incendiu va fi cel
puțin 0,5 m.
Nu trebuie să existe echipamente sau materiale depozitate pe o rază de 0,5m în lateral

și sub detectoare.
Utilizarea detectoarelor este limitată de înălțimea incintei protejate, astfel:
Înălțimea Detector Detector de căldură SR EN Detector de

camerei de fum 54-5 flacără
SR EN A1 A2, B, C,
Clasa: SR EN 54-10
54-7 D, E, F, G
≤ 4,5m 1 1 1 1
4,5. . . ≥ 6m 1 1 1 1
6 . . .≥ 7,5 m 1 1 0 1
7,5. . . ≥ 12m 1 0 0 1
12. . . ≥ 16m 0 0 0 1
16 . . .≥ 45m 0 0 0 1
0 - nepermis
1 - permis
În cazul în care este posibilă stratificarea aerului în spațiul de supravegheat (în caz de
incendiu, fumul se va aplatiza și va forma un strat înainte de a ajunge la tavan), pe lângă
detectoarele ce se vor amplasa la tavan se vor prevedea și detectoare ce se vor amplasa la
înălțimea de stratificare.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Numărul de detectoare va fi calculat în funcție de aria de detectare a unui detector

Amax.
Aria Amax se poate reduce cu:
- 30% pentru detectoarele de fum punctuale unde două detectoare (sau două zone de
detectare) se află în interdependență. Distanța minimă între detectoarele aflate în
interdependență este 2,5 m;
- 50% pentru detectoarele de căldură punctuale unde două detectoare (sau două zone de
detectare) se află în interdependență. Distanța minimă între detectoarele aflate în
interdependență este 2,5 m;
- 50% pentru detectoarele de fum și căldură punctuale atunci când zona supravegheată este
prevăzută cu instalații de stingere a incendiului.
Aria maximă (Amax) protejată de un detector punctual de căldură și fum

Aria încăperii de Tipul de detector Înălțimea Amax (m2)
protejat (m2) încăperii (m)
α ≤ 20° α > 20°
(*) (*)
≤ 30 detector de căldură clasă ≤ 7,5 30 30
A1 (SR EN 54-5)
detector de căldură clasă A2, ≤ 6,0
B, C, D, E, F, G
(SR EN 54-5)
> 30 detector de căldură clasă ≤ 7,5 20 40
A1 (SR EN 54-5)
detector de căldură clasă A2, ≤ 6,0
B, C, D, E, F, G
(SR EN 54-5)
≤ 80 detector de fum ≤ 12 80 80
(SR EN 54-7)
> 80 detector de fum ≤ 6,0 60 90
(SR EN 54-7)
> 6,0 ≤ 12 80 110
(*) - Unghiul de înclinare față de orizontală al tavanului sau acoperișului. În cazul mai multor
înclinări diferite se va lua în calcul cea mai mică înclinare.
Interdependența dintre două detectoare (sau două zone de detectare) se recomandă în

spațiile în care se pot produce alarme false datorită condițiilor de mediu, ca de exemplu:
- degajări mari de praf din procesul tehnologic;
- prezența scamelor (de exemplu în industria textilă);

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
- spații în care se prelucrează materiale combustibile (lemn, plastic, ulei, unsori, vopsele);
- spații în care se află motoare cu ardere internă (garaje, parcări subterane);
- spații în care se degajă vapori și solvenți din procesul de producție sau depozitare;
- spații prevăzute cu instalații automate de stins incendiu.
Pentru detectoarele punctuale (de detectare a fumului și a căldurii) distanța orizontală

de la orice punct din zona supravegheată la cel mai apropiat detector nu trebuie să depășească
valoarea precizată în tabelele 3.4 și 3.5 din P118-3/2015.
Detectoarele de căldură trebuie montate direct sub tavan.
În cazul detectoarelor de fum, distanța dintre detector și tavan depinde de unghiul de
înclinare al tavanului și de înălțimea camerei.
Distanțe între detectoarele de fum și tavan

Înălțimea încăperii Unghiul de înclinare a tavanului
h[m]
α ≤ 20o α > 20o
D D
≤ 6,0 0 - 0,25 m 0,20 m - 0,5 m
> 6,0 0 - 0,4 m 0,35 m – 1,0 m
≤ 12,0
În cazul unui tavan fals care permite circulația aerului (de exemplu deschizături, grilaje
etc.) într-un procentaj mai mare de 75%, nu vor fi necesare detectoare de fum suplimentare
montate sub tavanul fals.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
În cazul încăperilor/clădirilor în care tavanul/acoperișul are un unghi de înclinare mai

mare de 20°, cu una mai multe pante/ape, vor fi instalate detectoare de fum în punctul cel
mai înalt al încăperii/acoperișului.
* - dacă hs > 0,6 m,

** - dacă a >7,5 m sau dacă hs ≤ 0, 6m
D - se stabilește în conformitate cu tabelul de mai sus; h - înălțimea încăperii
În cazul încăperilor cu tavan/acoperiș de tip șed, va fi montat un rând de detectoare de

fum în fiecare vârf, dacă distanța hs> 0,6 m la o distanță D față de tavan conform tabelului.
În cazul în care distanța hs<0,6 m detectoarele pot fi instalate pe suprafața
tavanului/acoperișului care are unghiul de înclinare mai mic la o distanță D față de tavan
conform tabel 3.5 din P118-3/2015.
În cazul instalării unui al doilea rând de detectoare pe tavanul/acoperișul tip șed,
acestea pot fi instalate pe tavanul cu unghiul de înclinare mai mic de 20o.
Instalarea detectoarelor punctuale de fum și căldură sub platforme sau alte locații
similare se prevede în situațiile în care lungimea (l), lățimea (b) și aria platformei (A)
depășesc valorile limită indicate în tabelul 3.7 din P118-3/2015.
În vederea amplasării detectoarelor pe tavan cu grinzi, prezența grinzilor este luată în
considerare în funcție de înălțimea camerei și a grinzii.
Detectoarele se vor instala pe tavan sau la o distanță mai mică decât înălțimea minimă
a grinzilor ce se iau în considerare.
Amplasarea detectoarelor sub tavan cu grinzi, se face luând în considerare aria
tavanului așa cum se indică în tabelul 3.8 din P118-3/2015.
Amplasarea detectoarelor a) sub platforme, b) sub tavane cu grinzi

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Amplasarea detectoarelor în funcție de înălțimea camerei și a grinzii
Când alveolele din tavan sunt formate de grinzi cu înălțimea mai mare de 80 cm
fiecare alveolă se consideră o arie ce trebuie supravegheată.
Pe holurile înguste și în spațiile din tavan cu un diametru mai mic de 3 m, distanța
dintre detectoare se stabilește respectându-se următoarele reguli:
a) distanța dintre detectoarele de căldură va fi de maxim 10 m (5 m pentru detecția cu
interdependența între două zone sau două detectoare);
b) distanța dintre detectoarele de fum va fi de maxim 15 m (11 m pentru detecția cu

interdependența între două zone sau două detectoare, 7,5 m la acționarea dispozitivelor de
protecție în caz de incendiu.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Distanța până la capetele holurilor nu va depăși jumătatea distanțelor menționate mai

sus.
Se prevede câte un detector la fiecare intersecție a culoarelor sau schimbare de direcție.
Detectoarele se vor monta pe tavan, între grinzi, dacă distanța dintre grinzi este mai
mare de 1m.
În cazul în care distanța este mai mică de 1 m, detectoarele se montează pe grinzi.
Detectoarele nu trebuie montate în imediata apropiere a gurii de admisie a aerului

proaspăt din sistemul de ventilare/climatizare.
În cazul în care admisia aerului se face printr-un tavan perforat, tavanul trebuie să fie
fără orificii pe o rază de 0,6 m în jurul fiecărui detector.
Detectoarele amplasate în pardoseala supraînălțată vor avea aria de supraveghere
maximă de:
Ø 30 m2 dacă viteza aerului v ≤ 1m/s . Distanța maximă pe orizontală dintre detector și
orice punct de pe tavan sau podea va fi d ≤ 4 m;
Ø 20 m2 dacă viteza aerului este 1 m/s < v ≤ 4 m/s;
Ø 10 m2 dacă viteza aerului este 4 m/s < v ≤ 8 m/s .
Amplasarea trebuie să permită accesul la detectoare pentru testare și întreținere.
Distanțele de amplasare a detectoarelor de fum (vedere în secțiune și vedere în plan) când

gurile de introducere sunt amplasate pe pereți; a) viteza de introducere a aerului este mai
mare de 1 m/s; b) viteza de introducere a aerului este mai mică de 1 m/s

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Detectoare amplasate la nivelul tavanului (1), în spațiul de deasupra tavanului fals (2) și pe
conductele de aspirație montate deasupra tavanului fals (3)
Detectoarele optice de fum sau detectoarele de fum prin aspirație pot fi montate în
conductele de aer pentru a oferi protecție împotriva împrăștierii fumului de către instalația de
ventilare/climatizare sau ca element de protecție locală.
În cazul în care instalația de climatizare/ventilare nu este în stare de funcționare, fumul
provenit de la incendiu nu va ajunge la detectoare și acestea nu vor fi operaționale.
Diluarea sau turbulența fumului poate reduce eficiența detectorului de fum în conducta
unde aerul extras din mai multe puncte este combinat.
Pentru creșterea eficienței, detectoarele trebuie instalate pe porțiunile drepte ale
conductelor, la o distanță de cel puțin trei ori mai mare decât diametrul conductei față de cel
mai apropiat cot sau derivație.
Detectoarele de fum se vor alege corespunzător vitezei aerului și vor fi echipate cu
elementele constructive prevăzute de producător (tuburi suplimentare de prelevare sau
paravane de protecție).
Amplasarea detectoarelor în spațiile înalte de depozitare cu rafturi

Sunt considerate spații înalte de depozitare cu rafturi acele încăperi unde distanța
dintre suprafața pardoselii și partea superioară a bunurilor depozitate este mai mare de 6 m.
În acest caz se utilizează o IDSAI prevăzută cu detectoare de fum prin aspirație sau
detectoare de fum liniare.
Tubulatura de aspirație va fi montată pe părțile exterioare ale rafturilor, iar în cazul
rafturilor duble și pe spațiul median.
Distanța maximă față de tavan la care se prevăd orificiile pentru aspirație nu trebuie să
fie mai mare de 6m .
Distanța maximă pe orizontală dintre tuburile de aspirație nu trebuie să fie mai mare de
6 m.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Distanța maximă dintre orificiul de aspirație și suprafața exterioară raftului nu trebuie

să depășească 3m.
Aceleași distanțe se aplică și în cazul zonei de influență a două detectoare sau a două
zone de detectare.
Fiecare detector de fum prin aspirație va fi asociat unei zone proprii. O zonă de
detectare nu va cuprinde mai mult de 20 de orificii de aspirație.
Amplasarea detectoarelor de flacără

Detectoarele de flacără trebuie amplasate astfel încât:
- între acestea și aria de detectare să nu existe obstacole ce ar putea obtura vizibilitatea
acesteia;

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
- să nu fie influențate de surse de căldură (de radiație) aflate în utilizare normală;

- să poată realiza o monitorizare optimă a ariei de detectare.
Detectoarele de flacără montate pe perete și/sau colț, cu un unghi de înclinare al axei
optice de 45o față de podea, vor avea un unghi de detectare de cel puțin 90o.
Distanța maximă până la cel mai îndepărtat punct (Do) și aria maximă supravegheată
sunt date în tabel:
Tip Dimensiune Do (distanța maximă Aria maximă
detector maximă a până la cel mai îndepărtat punct din supravegheată
2) laturii(a,b,Rh) incintă)2) (m) (m2)
(m)
clasa 1 25 45 625
clasa 2 17 33 289
clasa 3 12 23 144
1) - detector conform SR EN 54-10
2) - Corespunzătoare laturii unui cub cu (a, b sau Rh) x √3
Numărul și poziția detectoarelor de flacără se stabilesc astfel încât să se asigure o
monitorizare uniformă a spațiului supravegheat.
Poziția detectorului se alege astfel încât să fie posibilă o supraveghere directă a
oricărei posibile surse de incendiu, considerându-se orice obstacol care ar putea întârzia sau
atenua radiația electromagnetică provenită de la sursa de incendiu la detector. Dacă există
obstacole, numărul de detectoare va fi suplimentat.
Detectoarele de flacără amplasate în exterior, vor fi alese respectându-se
recomandările producătorului, astfel încât, acestea să corespundă condițiilor de mediu.
Amplasarea detectoarelor de fum liniare

Detectorul de fum liniar se amplasează astfel încât între emițător (E) și receptor (R) să
existe vizibilitate.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Fasciculul optic nu trebuie să fie întrerupt prin schimbarea poziției obiectelor în spațiul
supravegheat.
Detectoarele de fum liniare vor fi instalate pe elemente de susținere fixe care să nu fie
supuse vibrațiilor și/sau variațiilor de temperatură. Acestea pot determina deplasarea sau
dilatarea elementelor de susținere (ex: o grindă de metal) și implicit deplasarea razei de
lumină focalizată pe receptorul R, ceea ce poate genera declanșarea unor alarme false.
Detectoarele de fum liniare pot fi utilizate în combinație cu detectoarele de fum
punctuale în cazuri particulare cum ar fi:
a) spații foarte înalte unde detectoarele punctuale de fum nu sunt eficiente;
b) spații unde detectoarele de fum nu pot fi utilizate din cauza condițiilor de mediu.
În cazul în care există posibilitatea stratificării aerului, ceea ce ar împiedica fumul să

ajungă la tavan, distanța Dv dintre detector și tavan va fi superioară valorilor precizate în
tabelul 3.10 din P 118-3/2015, astfel încât, fasciculul optic să se găsească sub stratul de aer
cald care împiedică fumul să ajungă la tavan.
Dacă înălțimea încăperii este mai mare de 12 m și până la 20 m, este necesar să se
efectueze supravegherea spațiului prin montarea detectoarelor liniare pe două niveluri.
Fasciculele detectoarelor aflate la nivelul inferior trebuie amplasate astfel:
a) la o înălțime aproximativ egală cu jumătate din înălțimea de instalare a detectoarelor
de la nivelul superior;
b) distanța relativă "a" dintre fasciculele de la nivelul inferior nu trebuie să depășească
25% din înălțimea de montaj a nivelului inferior de detectare;
c) distanța dintre pereți și fasciculele paralele cele mai apropiate ale nivelului inferior
nu trebuie să depășească 12,5% din înălțimea de montaj a nivelului inferior de detectare.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Distanța minimă, dintre fasciculul optic și pereți sau alte obiecte nu va fi mai mică de
0,5 m, iar distanța maximă dintre emițător și receptor, L, nu va depăși 100 m.
Amplasarea declanșatoarelor manuale de alarmare

Declanșatoarele manuale de alarmare vor fi amplasate pe căile de evacuare în caz de
incendiu, în imediata vecinătate a fiecărei uși care face legătura cu scara de evacuare în caz
de incendiu și la fiecare ieșire în exterior, astfel încât nici o persoană să nu fie nevoită să
parcurgă o distanță mai mare de 30 m pentru a ajunge la un declanșator manual de alarmă.
Distanța maximă de parcurs din orice punct al clădirii până la cel mai apropiat
declanșator de alarmă nu va depăși 20 m în cazul clădirilor înalte sau cu aglomerări de
persoane, respectiv 15 m la clădirile foarte înalte ori cu persoane care nu se pot evacua
singure.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Declanșatoarele manuale de alarmare trebuie să fie amplasate la vedere, să fie ușor de

identificat și ușor accesibile.
Declanșatoarele manuale de alarmare trebuie montate la o înălțime între 1,2 m și 1,5 m
deasupra pardoselii, dacă producătorul nu impune alte condiții.
În spațiile unde se află persoane cu dizabilități locomotorii declanșatoarele manuale de
alarmare se vor amplasa astfel încât să fie accesibile acestora.
IDENTIFICAREA DETECTORULUI
În cazul în care se folosește un sistem adresabil de detectare, trebuie să se identifice cu

precizie detectorul automat sau manual care a declanșat alarma de incendiu. Identificarea
detectorului se va face la ECS prin intermediul afișajului.
Detectoarele trebuie marcate respectându-se următoarele reguli:
a) marcarea se face conform numărului de zonă/numărului de detector;
b) se face în imediata apropiere a detectorului;
c) dimensiunea minimă în cm a caracterului utilizat va fi egală cu distanța de citire,
exprimată în metri, împărțită la 3.
Alegerea dispozitivelor de alarmare
Modul de alarmare a ocupanților clădirii trebuie să fie în conformitate cu cerințele

procedurii aplicate în caz de incendiu, din scenariul de securitate la incendiu.
Procedura aplicată în caz de incendiu poate necesita ca alarma să fie întâi transmisă
unui personal desemnat, care mai apoi se poate ocupa de punerea în aplicare a planului de
apărare împotriva incendiilor. În astfel de cazuri, o alarmă generală de incendiu nu trebuie
anunțată imediat.
După verificarea acestora, alarmele trebuie transmise pompierilor cât mai repede
posibil. Acest lucru poate fi realizat utilizând o legătură, preferabil direct la pompieri.
Dacă, în clădire, există personal desemnat, apelul poate fi efectuat prin telefon către un
număr stabilit anterior de pompieri sau către numărul de urgență național. Trebuie ca
numărul telefoanelor din clădire să fie suficient pentru a nu întârzia apelarea pompierilor.
Legăturile automate trebuie să fie monitorizate, pentru ca orice eroare de legătură să
fie semnalizată fie la stația de control de la distanță sau la ECS.
Orice alarmă destinată ocupanților clădirii trebuie transmisă cel puțin prin semnal
acustic. Acestea pot fi dispozitive de alarmare tonală și sisteme de alarmare vocală.
În funcție de destinația clădirii și/sau utilizatorii clădirii, dispozitivele de alarmare
transmit semnalul de alarmare, în moduri diferite, prin:

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
a) semnal acustic;
b) semnal optic;
c) mesaj vocal (preînregistrat sau utilizând un operator uman);
d) mesaj printr-un dispozitiv cu semnal tactil (de exemplu vibrații).
În clădirile unde utilizatorii clădirii pot fi persoane neinstruite în privința procedurilor
de intervenție la incendiu, pentru transmiterea mesajelor de alarmare la incendiu se
recomandă utilizarea semnalelor de alarmare vocală.
Dispozitive de alarmare acustice (conform SR EN 54-3).
Trebuie instalate cel puțin 2 dispozitive de alarmare într-o instalație, chiar dacă
nivelul de sunet recomandat poate fi atins cu un singur dispozitiv.
Trebuie instalat cel puțin un dispozitiv de alarmare pentru fiecare compartiment de
incendiu.
În zonele de alarmare în care semnalele sonore nu pot fi recepționate din motive
diferite (de exemplu: zgomotul de fundal este excesiv, persoane cu dizabilități fizice)
semnalul acustic va fi dublat de semnal optic și/sau tactil.
Nivelul sunetului furnizat va fi în așa fel încât semnalul de alarmare să fie auzit
imediat peste oricare zgomot ambiental.
Sunetul alarmei de incendiu va avea un nivel cu cel puțin 5 dB deasupra oricărui alt
sunet care ar putea să dureze pe o perioadă mai mare de 30 de secunde, dar nu mai mic de 65
dB. Dacă alarma are scopul de a trezi persoane din somn, atunci nivelul minim trebuie să fie
de 75 dB.
Aceste niveluri minime vor fi atinse în oricare punct în care sunetul de alarmă trebuie
să fie auzit.
Nivelul sunetului nu trebuie să depășească 120 dB la o distanță de 1 m de receptorul de
alarmă.
Nivelul sunetului se măsoară cu aparate de măsură special concepute în conformitate
cu SR EN 61672, tip 2, cu răspuns încet.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Caracteristicile sunetului utilizat pentru alarmare vor fi aceleași în toate părțile clădirii.
Pentru a preveni apariția unor niveluri mari ale sunetului care ar putea apărea în
anumite zone, se recomandă utilizarea unui număr mai mare de dispozitive de alarmare cu cu
nivel redus al intensității sunetului, decât un număr mai mic de dispozitive de alarmare cu un
nivel al sunetului mai mare.
Semnalul de alarmă de incendiu se recomandă să fie cu o frecvență cuprinsă între 0,5-2
kHz.
Dispozitive de alarmare care transmit semnalul prin mesaj vocal (conform SR EN 54-
16 și SR EN 54-24).
În cazul folosirii de mesaje preînregistrate, sistemul trebuie proiectat în așa fel încât să
nu poată activa simultan mai multe module de comunicare.
Accesul la interfața de comandă a sistemelor de adresare publică, în caz de incendiu,
trebuie limitat la persoanele desemnate în acest scop în condițiile legii.
Trebuie inițiată o alarmă potrivită (fie înregistrată dinainte sau sintetizată) care poate fi
transmisă automat ca răspuns la o alarmă de incendiu, imediat sau cu întârziere
(corespunzător procedurii aplicate în caz de incendiu); această transmisie nu trebuie să
depindă de prezența unui operator.
Toate mesajele vocale să fie în limba română, clare, scurte, fără ambiguități,
inteligibile și, pe cât posibil, prestabilite. Atunci când este cazul pot fi și într-o altă limbă.
Nivelul intensității sunetului în cazul mesajului vocal va trebui să fie cu cel puțin 10
dB peste nivelul oricărui sunet care probabil să persiste pe o durată mai mare de 30 s.
Intervalul de timp dintre două mesaje succesive nu trebuie să depășească 30 de
secunde.
Cel puțin un microfon folosit în caz de incendiu va fi instalat lângă echipamentul de
control și de semnalizare (ECS).
Dispozitive de alarmă vizuale (conform SR EN 54-23)
În zone în care nivelul zgomotului ambiental depășește 90 dB, în zone în care este
necesară o protecție la zgomot și în zonele în care se pot afla persoane cu dizabilități
auditive, precum și în alte situații stabilite de proiectanții sistemului de securitate se prevăd
numai dispozitivele de alarmare vizuale.
Un semnal optic de alarmare trebuie să fie ușor de sesizat și de recunoscut în raport cu
alte semnale optice utilizate în clădire. Trebuie să fie vizibil din orice punct al ariei protejate.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
ALEGEREA ȘI CONDIȚIILE DE AMPLASARE ALE ECHIPAMENTULUI DE

CONTROL ȘI SEMNALIZARE
ECS poate fi instalat în următoarele configurații:

a) independent;
b) cu panou frontal de comandă;
c) cu panou de comandă de la distanță.
Pentru alte configurări (de exemplu panouri cu telecomandă) trebuie definite
specificații în proiect.
Echipamentele de control și semnalizare se vor instala, de regulă, în serviciul

destinat pompierilor, în spații ușor accesibile sau, când nu există serviciu de pompieri, într-o
incintă supravegheată permanent; dacă nu este îndeplinită această condiție, ECS trebuie
conectat la o stație de control de la distanță. Aceasta din urmă va fi prevăzută cu un post
telefonic.
ECS va asigura retranslația indicațiilor în clădirile prin panouri suplimentare de
avertizare în cazul în care există mai multe intrări pentru pompieri și/sau în cazul în care ECS
se află într-o zonă necirculată.
Dacă se montează mai multe panouri suplimentare de avertizare care permit preluarea
controlului de la mai multe locații, trebuie luate măsuri pentru a se preveni operarea
contradictorie a comenzilor din poziții diferite prin retranslația comenzilor.
La intrările destinate accesului forțelor de intervenție trebuie amplasat un dispozitiv de
alarmare optică.
Condiții privind amplasarea ECS

Încăperile special destinate echipamentelor de control și semnalizare trebuie să
corespundă următoarelor condiții:
a) să fie amplasate cât mai aproape de centrul de greutate (centrul cel mai apropiat ca
amplasament de majoritatea echipamentelor deservite) al rețelei respective, asigurând un
grad de securitate corespunzător;
b) să fie situate, în general, la parter, în spații ușor accesibile din exterior, în vecinătatea
ușilor de acces de intervenție ale pompierilor. Când specificul clădirii impune, se admite
amplasarea echipamentelor de control și semnalizare aferente IDSAI la alte niveluri ale
clădirii;

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
c) accesul către încăperile unde sunt amplasate ECS trebuie să fie ușor. Pe calea de acces nu
trebuie să existe obstacole care ar putea împiedica sau întârzia intervenția personalului
desemnat;
d) să nu fie traversate de conductele instalațiilor utilitare (apă, canalizare, gaze, incălzire,
etc.). Sunt admise numai racorduri pentru instalațiile care deservesc încăperile respective;
e) să nu fie amplasate sub încăperi încadrate în clasa AD4 conform normativului I7 - 2011
(medii expuse la picături cu apă);
f) spațiile pentru ECS să fie prevăzute cu instalații de iluminat de siguranță pentru
continuarea lucrului;
g) accesul să fie permis doar persoanele specializate și desemnate în condițiile legii.
Amplasarea echipamentului de control și semnalizare (ECS) impune următoarele:
a) indicațiile și controalele să fie ușor accesibile pompierilor și personalului responsabil din
clădire;
b) iluminatul să permită citirea cu ușurință a etichetelor și indicațiilor vizuale, (cel puțin
200lx);
c) riscul de incendiu să fie mic și spațiul să fie prevăzut cu cel puțin un element de detectare
conectat la sistemul de semnalizare a incendiilor.
Dacă este necesară montarea ECS în spații care nu îndeplinesc condițiile de mai sus,
atunci amplasarea echipamentelor de control și semnalizare aferente IDSAI se realizează în
încăperi special destinate separate prin elemente de construcții incombustibile clasa de
reacție la foc A1 ori A2-s1d0, cu rezistența la foc minimum REI60 pentru planșee și
minimum EI60 pentru pereți. Golurile de acces în aceste încăperi vor fi protejate cu uși
rezistente la foc EI2 30-C. Aceste încăperi se prevăd cu minimum o priză de 16 A/230 V
pentru lămpi și unelte (scule, accesorii) portabile, alimentată din circuitele sistemelor cu rol
de securitate la incendiu.
În încăperile în care sunt amplasate ECS se va instala un post telefonic dedicat,
conectat la sistemul de telefonie interioară a obiectivului ori la alte mijloace care asigură
transmisia la distanță.
Pentru localizarea rapidă, ușoară și fără ambiguitate a alarmei și pentru a lega indicația
centralei de poziția oricărui detector sau declanșator manual trebuie furnizate cel puțin: zona
alarmată sau elementul din zonă care a declanșat alarma, un text care să furnizeze informații
de localizare a alarmei, diagrame de conectare, avertizări optice pentru indicarea la distanță a
stării elementului de detectare sau declanșatorului manual.
Legăturile automate trebuie monitorizate astfel încât orice defect să fie identificat la
distanță sau la centrală.
Acolo unde există centre de supraveghere la distanță trebuie transmise cel puțin
semnalele generale de incendiu sau defect. Dacă spațiul este permanent supravegheat atunci
se poate utiliza telefonul pentru anunțarea pompierilor.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
SURSE DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ
IDSAI trebuie să aibă cel puțin două surse de alimentare, o sursă de bază și o sursă
de rezervă.
Atât sursa de bază cât și sursa de rezervă trebuie să asigure, în mod independent una de
cealaltă, funcționarea la parametrii nominali a IDSAI.
Când este disponibilă sursa de bază, aceasta trebuie să fie sursa de alimentare
exclusivă a instalației de detectare și semnalizare a incendiului.
Sursa de rezervă trebuie să fie constituită din baterii de acumulatoare reîncărcabile de
12 Vc.c. sau 24 Vc.c. . Aceasta poate fi completată cu un grup electrogen pentru asigurarea
duratei de funcționare.
Dacă sursa de bază nu este disponibilă, comutarea alimentării cu energie electrică a
IDSAI pe sursa de rezervă trebuie să se facă automat, printr-un sistem AAR reversibil. La
reapariția tensiunii pe sursa de bază, IDSAI trebuie alimentată cu energie electrică din
aceasta și revenirea trebuie să se facă, de asemenea, automat.
Toate sursele de alimentare (interne și externe) aferente IDSAI (alimentare detectori

din surse externe, sirene, etc.) trebuie să fie certificate SR EN 54-4 și să poată permite
monitorizarea parametrilor.
Sursa de alimentare cu energie electrică a elementelor componente a ECS trebuie să fie
aceeași ca și cea pentru ECS sau să fie compatibilă cu aceasta.
Apariția unei avarii pe traseul de alimentare cu energie electrică a elementelor
componente a IDSAI nu trebuie să afecteze monitorizarea pentru o zonă mai mare de 10000
m2.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
SURSA DE BAZĂ
Sursa de bază pentru alimentarea cu energie electrică a IDSAI trebuie să fie Sistemul
Electroenergetic Național.
Alimentarea IDSAI din sursa de bază se va face respectând prevederile reglementărilor
tehnice referitoare la alimentarea cu energie electrică a instalațiilor de securitate la incendiu.
Un echipament electric care produce energie electrică local poate fi considerat sursă de
bază numai dacă prezintă același coeficient de siguranță ca și Sistemul Electroenergetic
Național sau în cazul în care nu există posibilitatea racordării clădirii la acesta.
Elementele componente ale IDSAI trebuie să fie alimentate cu energie electrică din
sursa de bază prin intermediul unor circuite electrice corect dimensionate, protejate cu
aparate de protecție adecvate, etichetate, accesibile numai personalului de întreținere al
acestora.
Alimentarea cu energie electrică a elementelor componente ale IDSAI trebuie să fie

independentă de orice dispozitiv de separare generală a clădirii.
La utilizarea mai multor echipamente de alimentare, condițiile se aplică pentru fiecare
în parte.
SURSA DE REZERVĂ
Pentru IDSAI, sursa de rezervă trebuie să asigure o durată de funcționare de 48 ore și,
în plus, necesarul de putere pentru semnalizarea unei alarme pe durata a 30 de minute.
Asigurarea cu energie electrică din sursa de rezervă poate fi redusă la o durată minimă
de 30 ore pentru construcțiile unde există personal de supraveghere permanent, dacă este
indicată imediat lipsa de disponibilitate a sursei de bază și durata reparației este reglementată
printr-un contract de întreținere cu furnizorul de energie electrică, prin care să se asigure că
durata reparației nu depășește 24 ore.
În cazul clădirilor rămase neocupate pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile,
durata de funcționare pe sursa de rezervă se mărește la 72 ore.
În cazul în care sursa de rezervă este constituită de un grup electrogen, acesta trebuie
realimentat cu combustibil în cel mult 24 de ore de la comutarea pe sursa de bază.
Alegerea și dimensionarea bateriilor de acumulatoare trebuie să se facă astfel încât să
asigure alimentarea cu energie electrică a tuturor elementelor componente ale IDSAI pe toată
durata întreruperii alimentării cu energie electrică din sursa de bază și să permită luarea unor
măsuri corective.
Capacitatea finală a bateriei de acumulatoare se va evalua având în vedere scăderea
acesteia odată cu îmbătrânirea echipamentului, folosind indicațiile date de furnizor.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Reîncărcarea acumulatoarelor trebuie efectuată pe parcursul a 24 ore la 80% din

capacitatea sa nominală și la 100% în 48 ore, cu o funcționare continuă a instalației.
Echipamentul de alimentare electrică trebuie să fie capabil să semnalizeze următoarele
defecte:
a) pierderea sursei de bază în mai puțin de 30 min;
b) pierderea sursei de rezervă în mai puțin de 15 min;
c) scăderea tensiunii bateriei sub valoarea ce o face neoperabilă și este indicată de
producător;
d) defectarea încărcătorului bateriei în mai puțin de 30 min.
Pentru montarea, exploatarea și întreținerea bateriilor de acumulatoare vor fi respectate
cu strictețe condițiile impuse de producător și de reglementările tehnice aflate în vigoare la
data elaborării documentației tehnice.
Sursă auxiliară pentru sistemele de incendiu, Sursă de alimentare pentru sisteme de detecție
montare aparentă. incendiu 24V/5.5A
Protecție: scurt-circuit, suprasarcină, supraîncălzire Capacitate acumulatori: 2x18Ah/12V
și supratensiune. Tensiune de intrare: 100/230Vac;
Ieșiri pentru condiție de defect: EPS - defect Eficiență ridicată sub sarcină și consum redus,
tensiune intrare, ALARM - defect general. Intrare ieșiri asigurate cu siguranțe separate, indicator
pentru condiție de defect. LED al stării de funcționare a sursei de
Tip: Sursă alimentare 24V/9.2A alimentare
Tensiune alimentare: 230Vac; 50 Hz Semnalizare la distanță: defecțiune de rețea și
Tensiune ieșire: 22.0V÷27.6Vdc defect baterie (trei contacte releu disponibile
Curent ieșire: 9.2A pentru fiecare tip)
Capacitate acumulatori: 2x17Ah/12V Intrare de alarmă externă
Temperatură operare: -5°C ÷ 40°C Protecție la suprasarcină a circuitelor de ieșire
Umiditate: 20-90% fără condensare și a bateriilor, împotriva inversării polarității
Clasă protecție: IP30 bateriei
Dimensiuni: 385 x 402 x 88+8 mm Dimensiuni: 395 × 356 × 96 mm
Greutate (fără acumulatori): 4.78 Kg Greutate: 4.9kg
Curent încărcare acumulatori: 0.8A

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
EXECUTAREA ȘI EXPLOATAREA INSTALAȚIILOR DE DETECTARE,

SEMNALIZARE ȘI ALARMARE A INCENDIILOR IN CONSTRUCȚII
Executantul va semnala investitorului orice neconcordanță observată în timpul

executării lucrărilor între conținutul documentației tehnice, reglementările tehnice în vigoare
și/sau condițiile întâlnite în teren.
Proiectantul va efectua orice modificare necesară apărută ca urmare a neconcordanței
apărute în execuție.
Investitorul va exploata și întreține, în condiții de siguranță, IDSAI, conform legislației
în vigoare.
Recepția la terminarea lucrărilor se realizează conform prevederilor Legii nr. 10/1995
privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare și a Regulamentului de recepție a
lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
273/1994 și a Normativului pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de instalații
aferente construcțiilor, indicativ C 56-02 aprobat prin OMTCT nr. 900/2003.
Executantul trebuie să predea beneficiarului registrul de control al instalației, întocmit
conform Normelor generale de apărare împotriva incendiilor aprobate cu O.M.A.I. nr.
163/2007.
POZAREA CIRCUITELOR ELECTRICE ALE INSTALAȚIEI DE DETECTARE ȘI

SEMNALIZARE INCENDIU (IDSAI)
Montajul circuitelor electrice ale IDSAI se poate face în tuburi, canale, ghene etc.
Circuitele electrice destinate IDSAI trebuie pozate astfel încât să fie evitate efecte
adverse asupra acesteia.
La pozarea circuitelor electrice ale IDSAI trebuie luate în considerare următoarele
aspecte:
a) protecția împotriva perturbațiilor electromagnetice care pot afecta funcționarea
corectă a sistemului;
b) protecția împotriva incendiilor;
c) protecția împotriva deteriorărilor mecanice.
Circuitele sistemului de alarmă la incendiu se separă de alte circuite electrice prin
intermediul ecranelor izolate sau legate la priza de pământ sau prin pozarea acestora la o
distanță adecvată.
Pentru protecția mecanică, protecția la foc și reducerea efectelor perturbațiilor
electromagnetice din cauza apropierii de circuitele electrice de joasă tensiune, circuitele
IDSAI se separă prin:
a) montarea în tuburi, canale, ghene distincte etc.;

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
b) elemente despărțitoare mecanice continue și rigide din materiale care au clasă de

reacție la foc minimum Bs1,d0 clasificate conform SR EN 13501-1+A1:2010;
c) distanțe de minim 0,3 m de cablurile altor sisteme;
d) utilizarea cablurilor ecranate electric.
Circuitele electrice ale IDSAI trebuie:
a) să aibă mantaua sau învelișul exterior colorat distinctiv (roșu sau portocaliu) pe
întreaga lor lungime;
sau
b) marcate adecvat sau etichetate la intervale nu mai mari de 2m pentru a indica
funcția și cerința de separare;
sau
c) pozate în tuburi, canale rezervate pentru IDSAI și marcate astfel încât să se indice
această rezervare; în acest caz, circuitele trebuie să fie închise complet, iar capacele canalelor
de cablu trebuie fixate ferm.
Toate cablurile și părțile metalice ale sistemului trebuie separate corespunzător de

orice componentă metalică care face parte din sistemul de protecție la trăznet.
În cazul în care circuitele electrice destinate IDSAI traversează planșee sau pereți
rezistenți la foc, golurile trebuie asigurate împotriva incendiului astfel încât rezistența la foc a
elementului de separare traversat să nu se reducă.
Instalarea circuitelor electrice destinate IDSAI în lungul conductelor calde ( t > 40oC)
sau pe suprafețe calde trebuie evitată. De asemenea, se evită traseele expuse la umiditate.
Pe porțiuni reduse ale traseelor apropiate de suprafețe calde ( t > 40oC) sau la
încrucișări cu acestea, distanța între circuitele electrice ale IDSAI trebuie să fie de minim 12
cm sau se iau măsuri de izolare termică.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Se evită instalarea circuitelor electrice destinate IDSAI în tuneluri sau canale tehnice în
care se găsesc circuite electrice pentru tensiuni mai mari de 1000 V. În cazul în care nu este
posibilă o altă soluție, circuitele electrice IDSAI se instalează în tuneluri sau canale tehnice
pe pereții opuși sau pe aceeași parte cu circuitele electrice la tensiuni mai mari de 1000V la o
distanță de cca 40 cm sub acestea. În această ultimă situație cablurile vor fi ecranate sau
montate în țeavă de protecție.
Nu este admisă trecerea cablurilor electrice prin spații cu pericol de explozie sau
zone în care există pericol de scurgere a unor lichide ce ar putea deteriora învelișul de
protecție al circuitelor electrice ale IDSAI destinate altor spații (zone). Atunci când nu este
posibil sau justificat tehnic trecerile respective vor fi realizate în canalizări proprii executate
din materiale incombustibile, clasă de reacție la foc A1 sau A2-s1,d0.
Circuitele de detectare și comandă vor fi respectate următoarele condiții:
a) pentru toate arhitecturile de sistem la care se realizează păstrarea funcționalității în
cazul unui defect se acceptă utilizarea cablurilor cu întârziere la propagarea flăcării;
b) pentru toate arhitecturile de sistem la care nu se asigură păstrarea funcționalității în
caz de defect se vor utiliza sisteme de cabluri cu rezistența la foc de cel puțin 30 minute.
ALEGEREA ȘI POZAREA CABLURILOR
Circuitele electrice destinate IDSAI se execută în montaj aparent sau îngropat, alegerea
conductoarelor sau a cablurilor electrice fiind conforme cu cerințe specificate de
producătorul echipamentelor.
Circuitele instalațiilor de semnalizare a incendiilor se execută în cabluri cu
conductoare din cupru cu excepția cazurilor când sistemul este proiectat să lucreze în alte
tehnologii (de exemplu, cabluri optice).
Secțiunea minimă a conductoarelor va avea diametrul de 0,8 mm.
În spațiile de producție și depozitare (cu risc mare sau foarte mare de incendiu)
circuitele electrice destinate IDSAI se realizează în cabluri cu conductoare de cupru cu
întârziere la propagarea flăcărilor, pozate în mănunchi.
Cablurile care trebuie să rămână în funcțiune mai mult de 1 minut după

detectarea incendiului trebuie să reziste la efectele focului un timp de cel puțin 30 de
minute sau să fie protejate pentru această perioadă pentru a asigura continuitatea în
funcționare și/sau transmisia semnalului.
Aceste cabluri sunt cele care asigură:

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
a) conectarea dintre ECS și echipamentul de alimentare cu energie electrică dacă se

găsesc în carcase diferite;
b) conectarea dintre părți ale ECS dacă se găsesc în carcase diferite;
c) conectarea dintre ECS și panourile repetoare pentru semnalizare și/sau de comandă;
d) funcționarea într-o zonă cu risc mare de incendiu (de exemplu activarea trapelor de
evacuare a fumului și gazelor fierbinți, clapetele antifoc, dispozitivele de alarmare).
În clădirile înalte, foarte înalte și spitale, sistemele de cabluri între ECS și

dispozitivele de alarmare trebuie să reziste la foc cel puțin 90 de minute pentru a
asigura continuitatea în funcționare și/sau transmisia semnalului.
Circuitele electrice care conectează ECS cu detectoare, declanșatoare manuale,
dispozitive de alarmare etc. pot fi în sistem radial sau în buclă.
În cazul în care căile de transmisie sunt instalate în buclă, vor fi utilizate cabluri
separate pentru căile de transmisie de intrare și ieșire.
În situațiile în care ambele căi ale buclei pot fi deteriorate simultan de un incendiu,
bucla trebuie să dispună de o protecție la incendiu, dar nu mai puțin de 30 min.
Dacă conexiunile în linii radiale sau în buclă, traversează mai multe niveluri ale
clădirii, cablurile trebuie să reziste conform scenariului de securitate la incendiu, dar nu mai
puțin de 30 min.
În clădirile înalte, foarte înalte și spitale cablurile destinate căilor de transmisie trebuie
să reziste cel puțin 30 min.
Cablu pentru semnalizare de incendiu, cu sau fără ecranare din folie de aluminiu.
Construcția - conductor masiv din cupru;
- izolație din PVC pe fiecare mănunchi;
- folie din material plastic; folie din aluminiu;
- fir de rezervă;
- manta de culoare roșie din PVC;
- mănunchiurile sunt răsucite în perechi.
Când se folosesc cabluri multipereche sau cabluri flexibile niciuna dintre perechi nu va
fi utilizată pentru alte circuite decât cele aferente sistemului de alarmă la incendiu.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Conexiunile electrice nu se realizează decât în carcasele echipamentelor. În cazul în

care acest lucru nu este posibil, conexiunile trebuie realizate într-o cutie de conexiuni,
accesibilă și identificabilă. Realizarea conexiunii nu trebuie să reducă rezistența la foc a
traseului.
Circuitul electric care alimentează cu energie electrică echipamentul de control și

semnalizare se montează pe o intrare separată în carcasa echipamentului, față de toate
celelalte circuite electrice ale IDSAI.
Rezistența de izolație față de pământ a circuitelor de semnalizare trebuie să fie minim
500 k.Q măsurată la 500V în c.c. .
Alegerea sistemelor și a cablurilor rezistente la foc se va face în concordanță cu
prevederile Normativului de proiectare I-7-2011.
CONFIGURAREA ȘI VERIFICAREA SISTEMULUI
Persoana responsabilă cu configurarea trebuie să efectueze verificarea necesară pentru

a se asigura că au fost realizate satisfăcător toate lucrările de montare, că metodele,
materialele și componentele utilizate corespund normelor și normativelor în vigoare și că
documentația finală și instrucțiunile de utilizare sunt adecvate sistemului.
Persoana responsabilă cu configurarea trebuie să testeze și să verifice că IDSAI
funcționează corect și dacă:
a) detectoarele și declanșatoarele manuale de alarmare sunt funcționale;
b) informațiile oferite de echipamentul de control și semnalizare sunt corecte și
conforme cerințelor generale exprimate în documentația privind strategia de răspuns la
alarmă în caz de incendiu;
c) orice conectare la un dispecerat de recepție a alarmelor în caz de incendiu sau a
avertizărilor de deranjament este în funcțiune, iar mesajele sunt clare și corecte;
d) dispozitivele de alarmare funcționează conform normelor și normativelor în vigoare;
e) toate funcțiile auxiliare pot fi activate;
f) au fost furnizate documentele și instrucțiunile privind poziția tuturor reperelor
instalate, traseelor de cabluri, cutii de conexiune etc.
Înainte de verificarea IDSAI, trebuie prevăzută o perioadă de funcționare preliminară
pentru a observa stabilitatea sistemului instalat în condițiile de mediu.
Verificarea și recepția IDSAI va fi realizată de către o comisie de recepție.
Recepția constă în efectuarea etapelor prevăzute de legislația și reglementările
specifice, precum și în realizarea următoarelor verificări:
a) verificarea că a fost furnizată documentația tehnică cerută de normele și normativele
în vigoare;

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
b) verificarea vizuală că instalația este conformă documentației tehnice elaborare și

verificate;
c) testele privind funcționarea corectă a sistemului, inclusiv interfețele cu
echipamentele suplimentare și rețeaua de transmisie, efectuate prin acționarea unui număr de
detectoare agreat din cadrul sistemului.
Persoana responsabilă cu configurarea trebuie să furnizeze comisiei de recepție
instrucțiuni adecvate de exploatare, întreținere și testare a instalației și un document care să
ateste efectuarea configurării.
Atunci când verificarea a fost finalizată fără observații, se poate face recepția IDSAI.
Din acest moment beneficiarul preia responsabilitatea asupra exploatării și întreținerii
IDSAI.
UTILIZAREA SISTEMULUI
Proprietarul sau utilizatorul clădirii deservite de IDSAI este responsabil pentru:
a) asigurarea conformității inițiale și continue a instalației cu cerințele reglementărilor
în vigoare;
b) asigură aplicarea procedurilor pentru abordarea diferitelor alarme, avertizări și a
altor evenimente apărute în instalație sau sistem;
c) pregătirea ocupanților clădirii pentru recunoașterea diferitelor situații, alarme și
pentru evacuare;
d) păstrarea instalației în condiții de funcționare;
e) menținerea unui spațiu liber de minim 0,5m în jurul și sub fiecare detector de
incendiu;
f) asigurarea că nu există obstacole care să împiedice propagarea produselor
incendiului către detectoare;
g) asigurarea că accesul la declanșatoarele manuale de alarmare nu este obstrucționat;
h) prevenirea alarmelor false, prin luarea de măsuri adecvate pentru împiedicarea
activării detectoarelor prin operații de sudare, tăiere metale, fumat, încălzit, gătit, evacuare
gaze etc;
i) asigurarea că instalația este modificată corespunzător dacă apar schimbări
semnificative de utilizare sau configurare a clădirii;
j) ținerea unui registru de evidență a intervențiilor la sistem și înregistrarea tuturor
evenimentelor care afectează sau au ca sursă instalația;
k) asigurarea că instalația este întreținută la intervale corespunzătoare și după - apariția
unui defect, incendiu sau alt eveniment care o poate afecta;
l) numirea uneia sau mai multor persoane pentru îndeplinirea acestor funcții; numele
lor trebuie scrise în registrul de evidență a intervențiilor la instalație;

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
m) schimbarea periodică a codurilor de acces a utilizatorilor și personalizarea acestora.
Registrul de control al instalației trebuie ținut într-un loc accesibil persoanelor

desemnate, în condițiile legii, pentru control, de regulă, în încăperea în care se amplasează
ECS.
MENTENANȚA IDSAI
Pentru a asigura funcționarea corectă și continuă a instalației, aceasta trebuie verificată
și întreținută periodic.
Procedura pentru întreținerea IDSAI trebuie aplicată imediat după recepție, indiferent
dacă clădirea este ocupată sau nu.
Datele de contact ale organizației responsabile cu întreținerea trebuie afișat vizibil la
echipamentul de control și semnalizare.
Trebuie adoptată o procedură de întreținere care să cuprindă: periodicitatea (zilnică,
lunară, trimestrială, anuală) și elementele care se urmăresc.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Prin "verificarea zilnică" se controlează dacă:

a) fiecare echipament de control și semnalizare indică condiția de repaus, dacă există
abateri de la condiția de repaus acestea sunt înregistrate și comunicate furnizorului de servicii
de întreținere;
b) fiecare alarmă înregistrată din ziua precedentă a fost tratată în mod corespunzător;
c) IDSAI a fost restabilită corespunzător după deranjament, testare sau suspendare a
alarmei sonore.
Prin "verificarea lunară" se controlează dacă:
a) grupul electrogen (sursa de rezervă) pornește în timp;
b) nivelul combustibilului este corespunzător, completându-se dacă este necesar;
c) consumabilele imprimantelor din cadrul sistemului sunt adecvate;
d) indicatoarele optice și sonore ale ECS sunt funcționale, iar în cazul apariției unui
defect acesta este înregistrat.
Prin "verificarea trimestrială" se controlează dacă:
a) sunt analizate toate înregistrările din registrul jurnal și sunt luate măsurile corective
necesare pentru a aduce sistemul în stare corectă de funcționare;
b) se acționează cel puțin un detector sau declanșator manual de alarmă în fiecare
zonă, pentru a testa dacă echipamentul de control și semnalizare primește și afișează
semnalul corect, pornește alarma sonoră și acționează oricare altă indicație sau dispozitiv
suplimentare;
c) sunt verificate funcțiile de monitorizare a deranjamentelor ale echipamentului de
control și semnalizare;
d) sunt verificate funcțiile de reținere sau eliberare ale ușilor din cadrul sistemului;
e) acolo unde este permis, acționarea liniei de comunicare către brigada de pompieri
sau dispeceratul de monitorizare;
f) sunt efectuate toate testele și verificările specificate de producător, furnizor sau
executant;
g) este analizată orice modificare structurală sau de destinație care poate afecta
cerințele privind amplasarea detectoarelor, declanșatoarelor manuale de alarmare și sirenelor
de alarmare.
Prin "verificarea anuală" se controlează dacă:
a) au fost efectuate rutinele de verificare zilnice, lunare, trimestriale;
b) a fost verificat fiecare detector privind funcționarea corectă în conformitate cu
recomandările producătorului;
c) echipamentul de control și semnalizare poate acționa fiecare dintre dispozitivele
suplimentare;
d) sunt inspectate vizual toate echipamentele și cablurile pentru a asigura că sunt
sigure, neafectate și protejate corespunzător;

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
e) este analizată orice modificare structurală sau de destinație care poate afecta
cerințele privind amplasarea detectoarelor, declanșatoarelor manuale de alarmare și sirenelor
de alarmare;
f) sunt examinate și testate bateriile.
ALARME FALSE
Este posibil ca parametrii monitorizați, de exemplu căldură, fum, monoxid de carbon,

radiații UV și IR să provoace alarme false.
Nivelul de sensibilitate se stabilește luând în considerare nivelul de perturbații atunci
când acestea se cunosc.
Pentru evitarea alarmelor false se aplică cel puțin una dintre următoarele metode:
a) alegerea corectă a detectorului;
b) alegerea unei sensibilități asemănătoare pentru detectoare(dacă este posibil);
c) integrarea a mai mult de o valoare de prag pentru a permite etape separate de non
alarmă, pre-alarmă și alarmă;
d) alegerea algoritmilor potriviți pentru procesul de luare a deciziei in sistemele
controlate cu software;
e) utilizarea în același dispozitiv de detectare a doi sau mai mulți parametri împotriva
incendiilor;
f) proiectarea instalației cu dubla incidență a detectării (dependență de două zone,
dependența de două detectoare sau detector multisenzor);
Detectoarele de căldură nu vor fi instalate acolo unde temperatura ambiantă, din cauza
surselor de căldură naturale sau operaționale, poate ajunge la niveluri unde apare un risc de
declanșare a detectoarelor.
Atunci când detectoarele de fum sunt instalate în camere joase, (cu o înălțime mai
mică de 3 m) trebuie luate măsuri pentru prevenirea declanșării detectoarelor la, de exemplu,
fumul de țigară, procesele de lucru etc.
Pentru evitarea declanșării detectoarelor și a alarmelor false pot fi introduse
următoarele măsuri:
a) evitarea poziționării detectoarelor lângă surse probabile de fum;
b) interzicerea fumatului;
c) înlocuirea detectoarelor de fum cu cele de căldură;
d) condiționarea declanșării alarmei de intrarea în starea de alarmă a două zone diferite
sau a două detectoare din aceeași zonă de detectare.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
În camerele cu un puternic curent de aer, există riscul ca praful să se așeze pe

detectoare și să provoace o alarmă falsă. În astfel de cazuri, trebuie instalat un scut de
protecție special pentru a proteja detectoarele.
Toate dispozitivele utilizate în sistemele de detectare vor avea protecție adecvată

împotriva perturbațiilor electromagnetice (CEM) potrivită pentru a evita alarmele false
cauzate de interferențele electromagnetice.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
PROCEDEE ŞI SUBSTANŢE DE STINGERE A INCENDIILOR

Nu toate incendiile sunt la fel. Diferitele materiale și substanțe combustibile, precum și
condițiile de mediu, produc incendii cu evoluție specifică care necesită agenţi de stingere
adecvați situației.
Compatibilitatea între clasele de incendiu și substanțele de stingere:

Substanța de stingere
Apă Spumă Pulbere Pulbere Pulbere Soluție CO2 Agent
Clasa de incendiu
BC ABC specială chimică curat
tip D apoasă
Incendii de materiale
solide, în general de natură
organică, a căror combustie are
loc în mod normal, cu formare de
jar; Exemple: lemn, hârtie,
materiale textile, rumeguș, piele,
produse din cauciuc, materiale
plastice care nu se topesc la
căldură.
Incendii de lichide sau

solide lichefiabile; Exemple:
petrol, benzină, motorină, alcooli,
toluen, lacuri, vopsele, uleiuri,
ceară, parafină, materiale plastice
care se topesc ușor.
Incendii de gaze;
Exemple: hidrogen, metan,
acetilenă, butan, gaz de sondă.
Incendii de metale;
Exemple: sodiu, potasiu,
aluminiu, litiu, magneziu, zinc,
titan.
Incendii care implică

echipamente electrice. Exemple:

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
motoare electrice,
transformatoare, copiatoare,
computere.
Incendii care implică

medii de gătit, cum ar fi uleiuri şi
grăsimi vegetale sau animale, în
aparate pentru gătit.
SUBSTANŢE DE STINGERE A INCENDIILOR

Pentru asigurarea protecției mediului înconjurător este important a fi cunoscute
informațiile generale despre AER.
După volum, aerul conține:
• 78.084% Azot (N2)
• 20.947% Oxigen (O2)
• 0.934% Argon (Ar)
• 0.03% Dioxid de carbon
(CO2)
și urme de:
• Neon (Ne)
• Heliu (He)
• Kripton (Kr)
• Dioxid de sulf (SO2)
• Metan (CH4 )
• Hidrogen (H2)
https://ro.wikipedia.org/wiki/Aer
APA
Caracteristici ale apei
Apa este cea mai ieftină substanţă de stingere, este uşor de procurat şi cu o capacitate
de răcire considerabilă, fiind cea mai utilizată în caz de incendiu la ora actuală.
Există şi o serie de proprietăţi ale apei care îi limitează domeniul de utilizare:
Densitate relativ mare; 997 kg/m³;

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Bună conducătoare de electricitate;

Reacţionează cu serie de substanţe chimice, care generează după caz hidrogen
sau oxigen;
La temperaturi joase, reacţionează cu unele metale (sodiu, potasiu) cu degajare
de căldură (până la 600oC) şi în unele cazuri cu degajare de hidrogen;
Reacţionează cu carbura de calciu (carbid) degajând prin reacţie căldură şi
acetilenă.
În caz de incendiu apa se poate folosi sub formă de jet compact, jet pulverizat, ceaţă de
apă şi abur.
Procedeele de întrerupere a procesului de ardere prin care apa acţionează asupra
focarului de incendiu sunt:
Răcirea zonei de ardere;
Izolarea zonei incendiate de aerul atmosferic;
Reducerea conţinutului minim de oxigen;
Diluarea gazelor din zona de ardere, care pot întreţine şi dezvolta incendiul.
Acţiunea de răcire a zonei de ardere se datorează faptului că, apa are o mare capacitate
de absorbţie a căldurii raportată la căldura specifică şi căldura latentă de vaporizare.
Efectul principal al apei la stingerea incendiului îl constituie răcirea materialului care
arde. Ea vine în contact cu materialul aprins absoarbe căldura, se transformă în vapori şi prin
saturarea spaţiului înconjurător, limitează accesul aerului spre focarul incendiului. Aceste
calităţi o fac să fie deosebit de utilă la stingerea incendiilor de materiale solide combustibile
(clasa de incendii A).
De asemenea, apa mai poate fi folosită la crearea unei atmosfere inerte, atunci când
poate fi pulverizată de 1700 ori mai mult decât volumul ei în stare lichidă, deplasând astfel
aerul şi vaporii inflamabili în zone depărtate de zona de ardere.
Chiar şi acolo unde apa nu poate stinge singură complet un incendiu se foloseşte
adesea împreună cu alte substanţe stingătoare, cum ar fi, de exemplu, pulberile stingătoare
sau lichidele vaporizatoare, pentru realizarea unei stingeri complete şi într-un timp scurt. În
această situaţie apa reduce arderea cu flacără şi răceşte mediul ambiant, în timp ce cealaltă
substanţă stingătoare continuă să realizeze stingerea completă.
Particularităţi ale jetului de apă pulverizat

Apa pulverizată se foloseşte la:
Dispersia în atmosferă a gazelor şi vaporilor combustibili grei;
Precipitarea fumului rezultat din arderea substanţelor incendiate;
Protecţia personalului care acţionează la incendiu, în zone cu temperaturi mari;
Răcirea elementelor de construcţie sau a instalaţiilor;

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Se foloseşte pentru stingerea incendiilor de lichide combustibile imiscibile,

insolubile în apă şi cu densitatea mai mică decât aceasta, şi care au temperaturi de
inflamabilitate superioare valorii de 60oC etc.
Avantajele utilizării apei fin pulverizate sunt:
Ceaţa de apă se poate utiliza la controlarea focarelor ce cresc în ritm constant,
unde se poate încă intra, dar unde focarul principal nu poate fi atacat direct;
Ceaţa de apă poate fi utilizată la crearea unei atmosfere inerte, atunci când trece
din starea lichidă în starea de vapori, producându-se o mărire a volumului de 1700 de ori,
ceea ce duce la deplasarea aerului şi a vaporilor inflamabili în zone depărtate de zona de
ardere;
Prin folosirea ceţii de apă se realizează o disipare a căldurii degajate de flăcările
din cadrul incendiului cu o eficacitate mai mare decât în cazul jetului compact de apă;
Prin folosirea ceţii de apă s-a constatat că numărul de decese este mult mai mic.
Trebuie să amintim că apa pulverizată are şi unele dezavantaje la folosire, cum ar fi:
Posibila distrugere a echilibrului termic în compartimentul incendiat;
Producerea de abur supraîncălzit cu pericol potenţial de arsuri pentru servanţi;
Generarea ideii că nu se poate controla un incendiu la fel de bine ca în cazul
atacului cu jetul compact;
Folosirea ceţii de apă poate reduce vizibilitatea şi poate crea disconfort asupra
pompierilor.
ABURUL
Ca substanță de stingere a incendiilor este recomandat atât aburul saturat (care este cel
mai eficient), cât și aburul supraîncălzit.
La o presiune dată, aburul poate fi:
v abur saturat umed, când mai conține lichid;
v abur saturat uscat, când nu mai conține umiditate, dar o cât de mică cedare de căldură
îl aduce în stare de abur saturat umed;
v abur supraîncălzit, când temperatura lui e superioară celei de saturație la presiunea
respectivă.
Aburul, ca substanță de stingere a incendiilor, este recomandat să se utilizeze în
instalații fixe și semifixe, în special acolo unde există o sursă permanentă de abur și care
asigură cantitatea de abur necesară funcționării instalației de stingere.
Efectul de stingere al aburului se bazează pe reducerea concentrației de oxigen în zona
de ardere, până la o limita la care arderea încetează. Pentru aceasta este necesară o
concentrație volumică a aburului în aer de minimum 35%.
SPUMA

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Spuma este un produs de stingere constituit dintr-un agregat de bule formate fizic sau
chimic de un lichid.
Spuma mecanică – faza dispersă este aerul, iar mediul de dispersie este apa în care s-a
dizolvat substanţa spumantă.
Foarte important pentru spumă este coeficientul de înfoiere K care este definit prin
raportul dintre volumul spumei formate şi volumul soluţiei apă + substanţă spumantă.
Astfel spuma se clasifică în:
spumă mecanică grea K=2..…20
spumă cu coeficient mediu de înfoiere K=20…200
spumă cu coeficient mare de înfoiere K>200
Spuma mecanică este recomandată pentru incendii de tip B.
Efectul de stingere se realizează prin răcire, înăbuşire, izolare.
PULBERILE STINGĂTOARE
Componentul de baza al majorității pulberilor stingătoare de incendiu este bicarbonatul
de sodiu.
Pulberea cu bicarbonat de sodiu, trebuie să fie în conformitate cu norma europeană EN
615.
În afara pulberii pe bază de bicarbonat de sodiu, se mai produc pulberi pe bază de
bicarbonat de potasiu, sulfat de amoniu, carbonat de sodiu, sulf, uree, diferite produse ale
borului. Amestecarea diferitelor tipuri de pulbere (ABC și BC) poate duce la aglutinare și
producerea de gaz va crește presiunea în rezervor la un nivel nesigur. S-a întâmplat ca aceste
creșteri de presiune să provoace spargerea rezervoarelor și să determine răniri corporale și
distrugeri.
Cu cât procentul de bicarbonat de sodiu este mai mare, cu atât capacitatea pulberii ca
substanță de stingere crește, deoarece restul componentelor au rolul de a ameliora mobilitatea
pulberii și de a o feri de aglomerare la umiditate.
Pulberile pe bază de bicarbonat de sodiu folosite în multe țări, sunt măcinate fin (1
cm3 de pulbere conține 25 de milioane de particule cu efect activ de stingere). Sporirea
fineței de măcinare peste o anumită limită nu mai duce la o intensificare a efectului de
stingere deoarece masa particulelor de pulbere fiind prea mică, energia lor cinetică devine
insuficientă pentru a le permite pătrunderea în focarul de ardere.
La descompunerea totală a 1 kg de pulbere de bicarbonat de sodiu, se degajă 0,26 kg
dioxid de carbon și se consumă o cantitate de căldura necesară pentru evaporarea a 300 cm3
de apă, căreia îi corespunde un efect de răcire de 0,11 kWh.
Pentru vehicularea pulberii stingătoare în conductele instalației de stingere a
incendiului se utilizează un gaz propulsor care poate fi aer, azot, CO2, heliu, argon.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Pulberea acționează la stingerea incendiului prin descompunerea ei în contact cu

temperaturile ridicate dezvoltate în focar, având drept efect primar întreruperea reacțiilor de
ardere în lanț și ca efect secundar, răcirea și înăbușirea focarului.
DIOXID DE CARBON
Dioxidul de carbon fiind un gaz incolor şi inodor, se recomandă ca la utilizarea lui să
se prevadă odorizarea cu gaze nepericuloase, cu miros specific.
CO2-ul se utilizează în mod eficient în spaţii închise. Este recomandat pentru incendii
din clasele A,B,C.
Se utilizează la stingerea substanţelor combustibile care prin ardere nu furnizează
oxigenul necesar combustiei sau sunt caracterizate prin ardere de suprafaţă. Nu arde şi nu
întreţine arderea.
Efectul de stingere se realizează prin micşorarea concentraţiei de oxigen, făcând
imposibilă arderea.
CO2-ul lichid îşi măreşte mult presiunea la creşterea temperaturii. Dintr-un kilogram
de CO2 lichid, după destindere la presiune atmosferică, rezultă 510 l gaz – densitatea
dioxidului de carbon în stare normală fiind de 1,976kg/m3.
La starea normală fizică (la presiunea pN = 101325 N/m2 şi temperatura absolută TN =
273,15 K), densitatea dioxidului de carbon este de 1,976 kg/l, deci mai greu decât aerul.
Temperatura critică a dioxidului de carbon fiind de 31,4oC, se poate lichefia cu
uşurinţă.
Temperatura de fierbere a dioxidului de carbon lichid la presiunea atmosferică
normală, de 760 mm Hg, este de –78,5oC.
La presiunea de 5,28 bar şi temperatura de –56,2oC (la punctul triplu), dioxidul de
carbon poate fi prezent simultan în stare solidă, lichidă sau gazoasă. Sub această presiune,
dioxidul de carbon poate fi numai în stare solidă sau gazoasă, această stare depinzând de
temperatură.
Dacă dioxidul de carbon comprimat într-un recipient de stocare se destinde până la
presiunea atmosferică, se obţine CO2 solid, sub formă de zăpadă carbonică. La descărcarea
dioxidului de carbon lichid în atmosferă, o mare parte a lichidului se transformă rapid în
vapori, cu mărirea considerabilă a volumului. Restul de lichid se transformă în particule fin
divizate de gheaţă uscată, la temperatura de –79oC.
Dioxidul de carbon, ca substanţă de stingere a incendiului, are următoarele
caracteristici:
v nu distruge obiectele şi materialele stinse;
v pătrunde în orificiile materialului aprins (fiind mai greu decât aerul);
v este rău conducător de electricitate;
v nu se deteriorează prin stocare îndelungată;

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
v nu este sensibil la acţiunea temperaturilor scăzute.

Mecanismul stingerii incendiilor cu dioxid de carbon:
• Dioxidul de carbon acţionează la stingerea incendiilor prin reducerea
concentraţiei de oxigen sau a fazei gazoase a combustibilului incendiat din atmosfera incintei
respective, până la o valoare a concentraţiei de oxigen la care combustia (arderea) încetează.
• Efectul de stingere al dioxidului de carbon constă, în principal, în faptul că
substituie rapid oxigenul şi alte gaze din aer şi răceşte mediul incendiat.
• Efectul optim în acţiunea de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon se obţine
atunci când se menţine etanşeitatea în incintele închise (încăperi, echipamente, zone etc.) şi
concentraţia minimă necesară, în intervalul de timp care permite completa înăbuşire a
focarului.
• Descărcarea vaporilor de dioxid de carbon nu este eficientă pentru stingerea
incendiilor.
• Dioxidul de carbon descărcat sub formă de CO2 lichid reprezentând 70 până la
75% din cantitatea totală de dioxid de carbon conţinută în recipiente (butelii), capacitatea
nominală a recipientelor pentru un sistem trebuie să fie cu 40% mai mare decât cea rezultată
din calcul.
ARGON
Substanţa gazoasă cu denumirea chimică argon (Ar) este folosită ca substanţă de
stingere a incendiului sub indicativul IG–01.
Argonul este un gaz incolor, inodor şi inert din punct de vedere chimic.
Argonul este un gaz ecologic (nepoluant), nu atacă stratul de ozon şi nu este toxic.
Ca substanţă de stingere a incendiului, argonul are următoarele proprietăţi:
nu distruge obiectele şi materialele stinse;
pătrunde în cele mai mici orificii ale materialului aprins;
are o conductibilitate termică redusă şi este un rău conducător de electricitate;
nu se deteriorează prin stocare (conservare îndelungată);
nu este sensibil la variaţiile de temperatură ale mediului din incinta protejată.
Mecanismul stingerii incendiilor cu argon:

• Argonul acţionează la stingerea incendiului prin reducerea concentraţiei de oxigen sau
a fazei gazoase a combustibilului incendiat din atmosfera spaţiului protejat, până la o valoare
a concentraţiei de oxigen de aproximativ 12%, la care arderea încetează.
• Argonul se utilizează la stingerea substanţelor combustibile care prin ardere nu
furnizează oxigenul necesar combustiei, sau sunt caracterizate prin ardere de suprafaţă.
Argonul nu se utilizează pentru stingerea incendiilor în profunzime (incendii mocnite).

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
• Efectul optim în acţiunea de stingere a incendiilor cu argon, se obţine atunci când se

menţine etanşeitatea în spaţiile închise (carcasele echipamentelor) şi se realizează
concentraţia necesară de stingere într-un interval de timp foarte mic (de ordinul secundelor),
care permite inhibarea procesului de ardere în atmosferă inertă şi completa înăbuşire a
focului.
• Timpul teoretic de stingere cu argon este de maximum 22 de secunde pentru incendiu
de clasa A şi 17 secunde pentru incendiu de clasa B.
Argonul este folosit eficient pentru stingerea incendiilor la:
echipamentele infrastructurii informaţionale (dulapuri cu servere, dulapuri
pentru stocarea datelor, centre de calculatoare, automate bancare, unităţi de telefonie celulară
ş.a.);
spaţii de producţie şi camere de comandă, sisteme robotice, linii automate de
producţie, echipamente şi generatoare electrice, laboratoare, vopsitorii, simulatoare de zbor,
control trafic aerian, maritim, fluvial sau rutier etc.;
spaţii care adăpostesc valori deosebite (tezaure, muzee, biblioteci, galerii de
artă).
AZOT
Substanţa gazoasă cu denumirea chimică azot (N2) este folosită ca substanţă de
stingere a incendiului sub indicativul IG – 100.
IG – 100 este un gaz inert, incolor _i incombustibil.
Mecanismul stingerii incendiilor cu IG – 100:

Efectul IG – 100 de prevenire a aprinderii și/sau de stingere a incendiului
amestecurilor de substanțe combustibile (vapori, gaze sau praf) cu aer este dat de reducerea
procentului de oxigen din amestec.
v Instalațiile de stingere a incendiilor cu IG – 100 se prevăd conform
reglementărilor tehnice în vigoare și pot folosi pentru:
v inertizarea spațiilor închise sau a instalațiilor tehnologice, prin înlocuirea parțial
a aerului din spațiile respective cu IG – 100, diluând amestecurile de combustibili cu aerul;
v stingerea incendiilor din instalații tehnologice sau spații închise;
v vehicularea pulberilor stingătoare;
v acționarea automată a instalațiilor fixe de stingere a incendiilor cu pulberi sau
gaze, etc.
Inertizarea înseamnă prevenirea producerii combustiei unei atmosfere inflamabile sau
explozibile prin adăugarea unui agent inhibator sau a unui diluant.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
PROCEDEE DE STINGERE A INCENDIILOR

Prin procedeu de stingere a incendiilor sau de întrerupere a arderii se înţelege un
proces fizic sau chimic, aplicat prin acţiuni succesive, care în final trebuie să conducă la
încetarea arderii.
În corelare cu caracteristicile/proprietățile fizico-chimice ale substanțelor utilizate, în
general, literatura de specialitate face referire la următoarele modalități de întrerupere a
procesului de ardere, fără ca această enumerare să aibă caracter exclusiv:
Ø răcirea zonei de ardere;
Ø izolarea produselor combustibile de aerul atmosferic;
Ø reducerea conţinutului minim de oxigen;
Ø reducerea temperaturii substanţelor aprinse prin amestecarea maselor de lichid;
Ø îndepărtarea substanţelor combustibile din zona de ardere;
Ø introducerea de inhibitori în spaţiile în care au loc reacţii de ardere;
Ø folosirea substanţelor explozive.
Principalele proprietăți specifice ale substanțelor utilizate în instalațiile de stingere,
trebuie să asigure în principal:
a) eficiența stingerii;
b) afectarea într-o cât mai mică măsură a obiectelor și a materialelor din spațiul
incendiat;
c) continuarea desfășurării în siguranță a activității oamenilor în spațiul protejat;
d) nedeteriorarea calitativă a substanței de stingere în timpul stocării;
e) consecințe nesemnificative asupra mediului, sănătății și a vieții utilizatorilor de către
substanța de stingere și produșii rezultați în urma acțiunii de stingere;
f) caracteristici dielectrice.
Răcirea zonei de ardere

Se realizează prin introducerea unor substanţe aflate la temperatură joasă comparativ
cu cea a incendiului şi caracterizate printr-o căldură specifică mare, astfel încât să preia o
parte din căldura necesară continuării procesului de ardere. Ca urmare, viteza de ardere se
micşorează, iar cantitatea de căldură degajată se reduce.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Pe timpul arderii materialelor solide şi a lichidelor combustibile, straturile de la

suprafaţă se încălzesc până la temperatura de aprindere. De exemplu, la suprafaţa
materialelor solide temperatura poate ajunge la 500 - 600°C, iar la lichide la 200-300°C.
În aceste cazuri, pentru întreruperea arderii prin răcire, procesul de stingere trebuie să
acţioneze pentru reducerea temperaturii suprafeţei care arde sub nivelul temperaturii de
ardere.
Eficienţa stingerii incendiilor, folosind acest procedeu, depinde de mărimea suprafeţei
de contact dintre materialul arde şi produsul de stingere, de diferenţa dintre temperatura
stratului care arde şi a produselor de răcire, de capacitatea substanţei de răcire de a absorbi
căldura (căldura specifică) şi de cantitatea de substanţă de răcire care se refulează în unitatea
de timp (debit) asupra materialului care arde.
Produsele de stingere indicate a se folosi în acest procedeu sunt: apa, zăpada - când
lipseşte apa, dioxidul de carbon - sub formă de zăpadă carbonică.
Izolarea materialelor şi substanţelor combustibile de aerul atmosferic

Procedeul constă în izolarea materialelor care ard de aerul atmosferic, care întreţine
arderea. În acest fel, se reduce viteza de ardere şi, respectiv, degajarea de căldură.
Acest procedeu este indicat a se folosi la stingerea incendiilor de lichide combustibile,
ca şi în unele situaţii de ardere a materialelor şi substanţelor solide.
Practic, se acţionează cu produsul de stingere la partea inferioară a flăcărilor. Stratul
izolant de produs de stingere, format la suprafaţa materialului combustibil care arde are şi
rolul de a întrerupe transferul de căldură prin radiaţie, având ca urmare răcirea stratului de la
suprafaţă, precum şi oprirea formării şi degajării gazelor sau vaporilor inflamabili, ceea ce
duce la întreruperea procesului de ardere.
Eficienţa procesului depinde de gradul de etanşare a vaporilor de la suprafaţa lichidelor
sau a spaţiilor în care are loc arderea.
Sistemele cele mai utilizate pentru izolarea de aerul atmosferic a materialelor şi
substanţelor care ard sunt refularea de spume, pulberi stingătoare, aplicarea de prelate ude
etc.
Reducerea conţinutului de oxigen

Procedeul constă în introducerea de substanţe care nu întreţin arderea în amestecurile
de gaze-aer (vapori-aer), care participă la ardere. Ca urmare, are loc diluarea produselor
gazoase combustibile existente în zona de ardere, fapt care conduce la scăderea vitezei de
ardere şi, implicit, la scăderea temperaturii.
Diluarea conţinutului de aer şi, implicit, a oxigenului se poate realiza cu eficacitate în
spaţii relativ închise (tuneluri, subsoluri, camere de uscare etc).
La un conţinut de oxigen sub 15% arderea încetează. Produsele de diluare cele mai
întrebuinţate sunt dioxidul de carbon, aburul apa pulverizată foarte fin.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Introducerea de inhibitori în spaţiile în care are loc arderea

Procedeul se bazează pe proprietatea unor substanţe active, denumite inhibitori, de a
încetini sau a opri reacţia. Pe timpul arderii se formează produşi intermediari care constituie
centri activi ai reacţiei în lanţ. Prin eliminarea centrilor activi ai reacţiei în lanţ se diminuează
viteza de ardere şi se întrerupe arderea.
Principalele produse de stingere prin inhibiţie chimică sunt, în prezent, înlocuitorii de
haloni (agenţi de stingere curaţi). Ei sunt caracterizaţi prin punct de fierbere coborât şi
stabilitate termică scăzută.
Reducerea temperaturii substanţelor aprinse prin amestecarea maselor de lichid

aprins
Din momentul în care combustibilul lichid se aprinde, temperatura de pe suprafaţa lui
creşte până devine egală cu temperatura de fierbere. Astfel, la începutul arderii, în apropierea
suprafeţei libere a combustibilului se formează un strat încălzit de grosime mică, care nu
depăşeşte câţiva centimetri. În straturile de adâncime lichidul rămâne rece.
Transmiterea şi egalizarea acelui lichid se face fie cu ajutorul aerului sau al gazelor
inerte introduse pe la partea inferioară a rezervoarelor, fie prin recircularea aceluiaşi lichid.
Folosirea substanţelor explozive

Procedeul se foloseşte pentru stingerea incendiilor de pădure, în special de
coronament, care se dezvoltă cu violenţă, a celor de sonde în erupţie sau la rezolvarea unor
soluţii deosebite.
Prin distrugerea sau împrăştierea elementelor existente în zona de ardere, datorită
efectului undei de şoc, se poate întrerupe procesul de ardere.
Îndepărtarea materialelor combustibile din zona de ardere

Prin îndepărtarea materialelor combustibile care vin în contact cu zonele de ardere,
propagarea incendiului poate fi limitată. Procedeul se foloseşte, de obicei, la incendii de
acoperişuri şi planşee, la grupuri de clădiri cu elemente combustibile, la depozite de material
lemnos, la incendii de pădure etc.
Pentru întreruperea procesului de ardere se pot folosi, simultan, mai multe procedee
descrise. La o combinare a acestora însă, unul din ele este principal şi hotărâtor în acţiunea
de intervenţie pentru stingerea incendiului.
Alegerea procedeelor sau procedeelor de întrerupere a arderii depinde de natura,
situaţii şi proporţiile incendiului, de proprietăţile substanţelor care ard, de calitatea
produselor de stingere, de mijloacele şi personalul care participă la stingere, de gradul de
instruire al acestuia, de condiţiile meteorologice sau de alte cauze.

RQM CERTIFICATION
Timisoara, Romania
Protecţia împotriva incendiilor este o problemă deosebit de complexă, studiată în

continuu în vederea perfecţionării.
Deşi variantele de soluţionare sunt diferite pe plan internaţional, sunt recunoscute ca
elemente de bază trei categorii principale:
elemente de protecţie pasive – elemente şi materiale de construcţie specializate
pentru asigurarea protecţiei la foc;
elemente de protecţie active – instalaţii automate de semnalizare şi stingere a
incendiilor;
elemente pasiv – active – mijloace destinate intervenţiilor la incendii, acţionate
manual.
Gradul de dotare cu mijloace de protecţie împotriva incendiilor este echivalent cu
gradul de siguranţă la foc al construcţiilor şi este considerat criteriu de bază în ţările
dezvoltate, pentru stabilirea asigurărilor.
În cadrul elementelor de protecţie active un rol important îl au instalaţiile de limitare și
stingere a incendiilor.


Modul Detectie Incendiu - 2022

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modul Detectie Incendiu - 2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RQM CERTIFICATION

Incuboxx Business Center

Descrierea cursului și a competențelor acordate

Standardul ocupațional (SO) pentru ocupația Tehnician pentru sisteme de detecție,

RQM Certification, CUI 34221359, J35/591/2015, www.rqmcert.com

În cadrul standardului ocupațional este prevăzută și calificarea profesională cu titlul:

RQM Certification, CUI 34221359, J35/591/2015, www.rqmcert.com

Certificatul de absolvire este necesar pentru obținerea:

RQM Certification, CUI 34221359, J35/591/2015, www.rqmcert.com

Standard național = Standard care este adoptat de un organism național de

Legislație formare profesională adulți

RQM Certification, CUI 34221359, J35/591/2015, www.rqmcert.com

Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 *** Republicată privind formarea profesională a

Potrivit prevederilor OG 129/2000 *** Republicată:

RQM Certification, CUI 34221359, J35/591/2015, www.rqmcert.com

Bibliografie specifică domeniului

Ø Legea nr. 10/1995 (*republicată*) privind calitatea în construcții

RQM Certification, CUI 34221359, J35/591/2015, www.rqmcert.com

Ø Legea nr. 50/1991 (**republicată**) privind autorizarea executării lucrărilor de

RQM Certification, CUI 34221359, J35/591/2015, www.rqmcert.com

Ø Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a II-a Instalații de

Legea nr. 10/1995 (*republicată*) privind calitatea în construcții

RQM Certification, CUI 34221359, J35/591/2015, www.rqmcert.com

(1) Calitatea construcțiilor este rezultanta totalității performanțelor de comportare a

Coroborare cu prevederile Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanță a

Categoriile de importanță care se stabilesc pentru construcții sunt:

RQM Certification, CUI 34221359, J35/591/2015, www.rqmcert.com

Construcții cu funcții importante, a căror neîndeplinire implică riscuri majore pentru

Revenire la Legea nr. 10/1995

Coroborare cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului

RQM Certification, CUI 34221359, J35/591/2015, www.rqmcert.com

Construcțiile trebuie să corespundă, atât în ansamblu, cât și pe părți separate, utilizării

3. Igienă, sănătate și mediu înconjurător

RQM Certification, CUI 34221359, J35/591/2015, www.rqmcert.com

4. Siguranță și accesibilitate în exploatare

5. Protecție împotriva zgomotului

6. Economie de energie și izolare termică

7. Utilizare sustenabilă a resurselor naturale

Revenire la Legea nr. 10/1995

RQM Certification, CUI 34221359, J35/591/2015, www.rqmcert.com

organisme notificate/ desemnate/acreditate/abilitate, în conformitate cu regulamentele și

RQM Certification, CUI 34221359, J35/591/2015, www.rqmcert.com

prevăzute la art. 18 alin. (2). Modificarea instalațiilor/rețelelor edilitare aferente construcțiilor

Secţiunea a 2-a Obligații și răspunderi ale proiectanților

Secţiunea a 3-a Obligații și răspunderi ale executanților

RQM Certification, CUI 34221359, J35/591/2015, www.rqmcert.com

a) sesizarea investitorilor asupra neconformităților și neconcordanțelor constatate în

Secţiunea a 5-a Obligații și răspunderi ale proprietarilor construcțiilor

RQM Certification, CUI 34221359, J35/591/2015, www.rqmcert.com

b) păstrarea și completarea la zi a cărții tehnice a construcției și predarea acesteia, la

RQM Certification, CUI 34221359, J35/591/2015, www.rqmcert.com

Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 (*republicată*)

RQM Certification, CUI 34221359, J35/591/2015, www.rqmcert.com

a) autorizație de securitate la incendiu - actul administrativ emis, în baza legii, de

Secţiunea a 7-a Obligațiile proiectanților și executanților

RQM Certification, CUI 34221359, J35/591/2015, www.rqmcert.com

a) modificări de compartimentare nestructurală, demontabilă, realizată din materiale

RQM Certification, CUI 34221359, J35/591/2015, www.rqmcert.com

(1) Categoriile de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării

RQM Certification, CUI 34221359, J35/591/2015, www.rqmcert.com

h) nesolicitarea și neincluderea în comisia de recepție, la terminarea lucrărilor de

OMAI nr. 163 din 28 februarie 2007

RQM Certification, CUI 34221359, J35/591/2015, www.rqmcert.com

Ø Legea nr. 10/1995 (republicată) privind calitatea în construcții

Ø Legea nr. 50/1991 (republicată) privind autorizarea executării lucrărilor de

Legea nr. 10/1995 (republicată) privind calitatea în construcții

Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 (republicată)