Dacă sunteți un utilizator cu cunoștițe peste medie, ați auzit despre BIOS, erori de

BIOS sau plăci de bază cu Dual - BIOS, dar poate nu ați înțeles foarte bine toți
acești termeni. Ce este BIOS-ul în afară de un acronim care sună ciudat? Ce face
acesta și de ce este important? Citiți acest articol pentru a afla răspunsurile la aceste
întrebari, plus multe alte informații utile.

Ce este BIOS-ul?

BIOS-ul este un software de nivel scăzut, fiind primul program ce rulează atunci
când porniți calculatorul. Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă software de nivel
scăzut, ar trebui să știți că programele instalate pe sistemul dvs, cum ar fi
navigatorul de Internet, programele de redare media sau programele din suita
Office sunt programe de nivel înalt, deoarece interacționează cu sistemul de
operare. Sistemul de operare este un software de nivel mediu, deoarece
interacționează cu resursele sistemului prin drivere și prin BIOS. BIOS-ul este un
software de nivel scăzut deoarece controlează în mod direct modul în care
funcționează componentele calculatorului.

BIOS-ul oferă anumite servicii care permit utilizatorilor și programelor de nivel

mai înalt să configureze setările componentelor calculatorului și să primească
informații de la acele componente. De exemplu, atât utilizatorul cât și programele
instalate pot afla viteza de rotație a ventilatoarelor care se găsesc în calculator sau
temperatura diverselor componente, incluzând procesorul și placa video.

Termenul BIOS este un acronim de la Basic Input/Output System, care s-ar traduce
astfel: Sistem de Intrare/Ieșire de Bază. Puteți să îl percepeți ca pe un program care
se ocupă de transferul de date dintre componentele hardware ale sistemului și
utilizator sau programele instalate pe sistemul respectiv.

Cum funcționează BIOS-ul și cum putem interacționa cu el?

BIOS-ul este, în general, un program cu dimensiuni relativ mici, cu o mărime de

cel mult 16 MO. BIOS-urile moderne au o interfață pentru utilizator, numită Setup
Utility (utilitar de configurare), unde utilizatorul poate configura anumite setări
hardware.

Pe laptopuri si tablete există versiuni mai simple de BIOS, unde utilizatorul poate
seta doar timpul curent și alte setări minore, cum ar fi ordinea de încarcare a
dispozitivelor de stocare.
Pe plăcile de bază mai avansate, cum sunt cele din calculatoarele desktop, BIOS-ul
oferă mai multe opțiuni, cum ar fi modificarea frecvenței sau a voltajului
procesorului, cantitatea de memorie partajată între procesor și placa video, latența
memoriei RAM și altele.

Configurarea unui BIOS avansat poate fi periculoasă dacă utilizatorul nu știe exact
efectul fiecărei setări și alege valori greșite pentru acestea, deoarece componentele
unui sistem au anumite limite. De exemplu, setarea frecvenței procesorului la o
valoare foarte mare poate să îl facă să se supraîncălzească, provocând astfel
calculatorul să se repornească fără oprire. Pentru a vă asigura că modificările pe
care le faceți sunt sigure, configurați setările BIOS-ului doar după consultarea
manualului sistemului și asigurați-vă că sunteți familiar cu setările hardware pe
care le modificați dar și limitele fiecărei componente.
O altă sarcină ce cade în grija BIOS-ului este memorarea acestor setări atunci când
sistemul este oprit. Pentru a face acest lucru, BIOS-ul dispune de o memorie
volatilă CMOS de capacitate mică, ce obține energie de la o baterie ca cea din
imaginea de jos. Termenul CMOS este acronimul de la Complementary Metal–
Oxide–Semiconductor (semiconductor complementar de oxid metalic),
reprezentând procesul tehnologic folosit pentru a fabrica această memorie.

Atunci când ne referim la calculatoare, CMOS este acel cip de memorie care reține
setările hardware ale calculatorului.

Dacă bateria memoriei CMOS rămâne fără energie, BIOS-ul va utiliza setările
implicite și nu pe cele setate de utilizator.

Calculatoarele și dispozitivele nu pot porni fără BIOS

Cea mai importantă sarcină pe care o îndeplinește BIOS-ul este să facă tranziția de
la un gest mecanic, cum ar fi apăsarea butonului de pornire, la un nivel mai
abstract, ca afișarea logo-ului sistemului de operare pe ecran. Asta înseamnă că
atunci când porniți sistemul, BIOS-ul este întotdeauna primul program care rulează.
Sarcina sa este să pornească ventilatoarele, să verifice nivelurile de tensiune
electrică din sistem, să ruleze câteva teste rapide pentru a evalua starea
componentelor sistemului și apoi să încarce driverele și să pornească procesul de
încarcare a sistemului de operare. Dacă în timpul acestui proces apar anumite erori,
BIOS-ul va afișa un mesaj pentru a vă informa despre ceea ce a mers prost. În
imaginea de mai jos puteți vedea un exemplu de eroare posibilă.

Înainte ca BIOS-ul să fie inventat în 1975 de către Gary Arlen Kildall, sistemul de
operare era primul program care se executa atunci când un sistem era pornit. Asta
însemna că acel calculator putea rula doar sistemul de operare cu care era construit.
De asemenea, în cazul în care sistemul de operare ceda, întregul calculator devenea
inutilizabil, deoarece niciun alt program nu îl mai putea repara. Asta deoarece nu
avea cum să ruleze înaintea sistemului de operare.

Utilizarea unui BIOS oferă un plus de flexibilitate, permițând utilizatorilor să

instaleze orice sistem de operare doresc sau să repare sistemul de operare curent
dacă apar erori.

Ce este Dual-BIOS?

BIOS-ul se află pe placa de bază sub forma unui cip de memorie Read-Only

(memorie ce poate fi doar citită nu și suprascrisă). Programul stocat pe această
memorie este creat de producătorul plăcii de bază. Puteți vedea cum arată acest cip
în imaginea de mai jos.
Dacă acest cip de memorie se poate strica, BIOS-ul nu mai poate fi încarcat și placa
de bază nu mai poate fi utilizată. De aceea, unii producători de plăci de bază
folosesc un sistem Dual-BIOS pentru plăcile de bază moderne. Dual-BIOS
înseamnă că există două cipuri de memorie care stochează BIOS-ul: unul stochează
BIOS-ul principal și celălalt BIOS-ul de rezervă. În cazul în care BIOS-ul principal
cedează, sunteți rugat să reporniți calculatorul și BIOS-ul de rezervă este folosit
pentru a încărca sistemul.

Ce este UEFI și care este legătura dintre el și BIOS?

UEFI este un program ce poate fi privit ca un BIOS modern și mai puternic. Are
același rol ca și BIOS-ul însă are și unele avantaje față de acesta, cum ar fi
criptarea, diagnosticarea la distanță și repararea calculatorului, chiar dacă sistemul
nu are un sistem de operare instalat. Acest tip de BIOS a fost inventat de Intel și a
fost lansat în 2005.

UEFI a devenit popular după lansarea sistemului de operare Windows 8, deoarece a

fost primul sistem de operare cu un număr mare de utilizatori care a oferit suport
nativ pentru UEFI.

Ca orice BIOS tradițional, UEFI este personalizat de către producătorul plăcii de

bază pe care o folosiți. În cazul tabletelor și al laptopurilor, UEFI va afișa un număr
redus de setări. În imaginea de mai jos puteți vedea cum arată acesta pe tableta
Surface Pro 2 de la Microsoft.

În cazul calculatoarelor, UEFI va afișa mai multe setări decât cele găsite pe un
BIOS normal.

Concluzie

După cum puteți observa citind acest articol, BIOS-ul este o componentă de bază a
fiecărui calculator și cunoașterea modului în care acesta poate fi folosit poate oferi
un plus de flexibilitate și performanță.

Utilizatorii mai avansați și profesioniștii IT pot folosi BIOS-ul pentru a obține

nivelul maxim de perfomanță pe care îl poate atinge un anumit calculator sau
dispozitiv. Dacă nu sunteți un expert este în regulă. Setările implicite ale BIOS-ului
satisfac nevoile utilizatorului obișnuit și sistemul dumneavoastră va funcționa
corect chiar dacă nu ați modificat setările acestuia.

Sper că acest ghid v-a fost util. Dacă aveți întrebări sau anumite idei de agăugat, nu
ezitați să folosiți secțiunea de comentarii de mai jos.