Suport Seminar IBU 01

Surse utilizate în Istoria Bisericească Universală (IBU)

- sursele biblice și apostolice [Istoria Bisericii este Istoria Noului Testament in extenso, în Biserică suntem
(d.p.d.v. al realităților teologice la care participăm în comuniunea Bisericii) în epoca Noului Testament.
De altfel, mărturisim în crezul niceo-constantinopolitan că Biserica noastră este apostolică. Acest aspect
rămâne valabil, chiar dacă multe din condițiile istorice, sociale, politice etc. ale comunității descrise în
Noul Testament s-au schimbat, unele chiar radical]. SURSE: Faptele Apostolilor, 1 și 2 Corinteni,
Apocalipsa, Epistola Sf. Iacov, Epistolele Sf. Ignatie Teoforul etc.

- literatura patristică (în larga majoritate) cuprinde texte care dau mărturie despre evenimentele
bisericești, diversele crizele spirituale, bisericești din istorie și conținutul teologic al acestor crize (erezii,
curente heterodoxe și paracreștine, schisme, interpretări diferite, școli de teologie diferite, biografii ale
sfinților și personalităților bisericești etc). SURSE în colecțiile: Patrologia Cursus Completus, Greaca (J. P.
Migne, abreviată PG), Patrologia Cursus Completus, Latina (J. P. Migne, abreviată PL), Patrologia
Orientalis (PO), Die Griechischen Christlichen Schriftsteller (GCS cuprinde foarte multe texte istoriografice
antice), Corpus Christianorum (mai multe serii: S Greaca, S Latina, S Orientalia, S Medievalia, S Concilia
Oecumenica), Sources Chrétiennes (SC, peste 600 volume texte patristice și istoriografice în original și
trad. franceză), Corpus Scriptorum Ecclesiasticorum Latinorum (CSEL), Corpus Scriptorum Christianorum
Orientalium (CSCO). Traducerile în limba română sunt disponibile în special în colecția Părinți și Scriitori
Bisericești, Izvoarele Ortodoxiei, Filocalia, și alte colecții editate recent în România la diferite edituri
(Basilica, Doxologia, Ed. Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, Renașterea, Reîntregirea, Mitropolia
Olteniei, Deisis, Bizantină, Polirom, Nemira, Paideea etc).

- sursele hagiografice (IBU este o cuprindere a vieților sfinților în istoria lumii, sfinții nu sunt excepția
vieții în Biserică, ci norma, finalitatea, cadrul care definește viața omului în Biserică). SURSE în colecțiile:
Bibliotheca Hagiographica Greaca (BHG), Bibliotheca Hagiographica Latina (BHL), Sinaxarul Bisericii
Constantinopolitane, Viețile Sfinților.

- actele martirice sunt texte/surse/mărturii ale contemporanilor martirilor, care cuprind informații
despre veridicitatea și realitatea suferințelor, jertfelor și mărturisirilor martirilor. IBU este o istorie a unui
martiraj continuu (chiar dacă au existat perioade de pace/nonpersecuție în Istoria Bisericii, viața
bisericească este o viață de renunțare, de jertfă – în situații extreme – de jertfa ultimă). Este atestat
istoric faptul că, deși cu greu se poate conștientiza cronologic, nu a existat niciun secol in IBU fără
experiența martiriului creștin (și în spațiul ortodox, dar și după despărțirea Bisericilor, începând cu sec. al
V-lea, indiferent de confesiuni). În acest semestru ne vom concentra pe actele martirice din primele 4
secole. SURSE în diferite colecții de texte patristice și de traduceri moderne [în limba română, în special,
PSB 11 SV (serie veche)]

- simbolistica comparată și actele sinodale, cuprinse în colecțiile ulterioare ale canoanelor și hotărârilor
dogmatice ale sinoadelor locale și ecumenice, editate ulterior împreună cu sursele identificate ale
sinodului respectiv: corespondență, cronici, florilegii, procese verbale, urmate de hotărâri, canoane,
simboluri etc. SURSE, în special, pentru simbolurile antice și medievale, vezi ultima ediție a Henrich
DENZINGER, Enchiridion symbolorum definitionum et declarationum de rebus fidei et morum, Petrus
HÜNERMANN (ed.), Herder, Berlin, 402009. Sursa cea mai importantă pentru sinoadele ecumenice, colecția
ACO (Acta Conciliorum Oecumenicorum, ed. Eduard Schwartz și alții.). Pentru sinoadele locale și alte
contexte istorice legate de sinoade, vezi și colecția J.D. MANSI (ed.), Sacrorum Conciliorum nova et
amplissima collectio (în general prescurtată MANSI). Vezi și sintezele de istoria dogmei creștine (Jaroslav
Pelikan, Alloys Grillmeier, cursuri universitare de teologie simbolică etc.).

- cronicile laice antice și medievale, în principal latine și, ulterior, bizantine, dar și din alte medii:
georgiene, armene, copte, siriace, france, rusești, ungurești, arabe, chinezești etc. SURSE: diferite
colecții de documente în funcție de specificul fiecărui spațiu. Pentru sursele bizantine și latine vezi PG și
PL, dar și echivalentele edițiilor critice recente.

- colecțiile de acte bisericești, în diverse forme și conținuturi (colecții de bule papale, corespondențe
episcopale etc.). Pentru istoria dreptului bisericesc, vezi colecția Ecclesiae Occidentalis Monumenta Iuris
Antiquissima și sursele perioadei iustiniane. Pentru traduceri ale surselor antice necreștine, vezi colecția
Translated Texts for Historians (University of Chicago).

- sursele liturgice (rugăciuni antice și medievale, istoria Liturghiei). Colecția reprezentativă de studii ale
istoriei Liturghiei: OCA (Orientalia Christiana Analecta), studiile lui J. Mateos, Robert F. Taft și cele
specifice studiului liturgicii ortodoxe. Studii legate de vechile manuscrise liturgice disponibile
(Euchologionul lui Serapion din Thmuis († 362), Euchologionul Barberini graecus 336 etc., Constituțiile
Apostolice etc.).

- surse monastice (diverse reguli monahale, biografiile întemeietorilor de ordine călugărești etc.). PL, PG,
colecții patericale și filocalice ulterioare sec. V, surse hagiografice.

- analiza manuscriselor și florilegiilor medievale (în special, fond de manuscrise patristice, cu notări
marginale care atestă receptarea ideilor și textelor creștine și o circulație manuscrisă amplă, care poate
recrea imaginea centrelor teologice radiante într-o anumită epocă).

- alte surse specifice metodelor de cercetare istorice: arheologia, numismatica, heraldica, epigrafia,
sfragistica, geografia, cartografia antică și medievală, prosopografia, istoria artei etc. Pentru inscripții
vechi importante: vezi colecția: Inscriptiones Christianae Urbis Romae.

- iconografia și iconologia, domenii extrem de importante mai ales pentru mărturiile dinainte de
perioada iconoclastă (v. catacombele antice creștine, icoanele supraviețuitoare crizei iconoclasmului,
siturile iconografice în mozaic din perioada iustiniană etc.).

- de sinteze moderne: manuale de IBU, cursuri universitare, colecții de traduceri ale surselor relevante în
IBU. NB!, în limba română dispunem de un manual recent editat (ed. Pr. prof. dr. Viorel Ioniță, Basilica,
vol. 1 și 2/2), superior calitativ și cu suport bibliografic adus la zi.
1) Surse de maximă relevanță în istoriografia bisericească antică:

• EUSEBIU DE CEZAREEA, Historia Ecclesiastica, G. Bardy (ed.), EUSÈBE DE CÉSARÉE, Histoire

ecclésiastique, 3 vols., coll. Sources chrétiennes 31, 41, 55, Paris, Cerf, 1952, 1955, 1958
(reed. vol. 3, 1967), pp. (1) 3-215, (2) 4-231, (3) 3-120 – traducere românească de pr.
Teodor Bodogae, în Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, Martirii din Palestina, coll.
PSB 13 (serie veche), București, Editura Institutului Biblic și de Misiune a Bisericii
Ortodoxe Române, 1987. O traducere revizuită cu aparat critic superior, apărută recent
(2020) în noua serie PSB, vol. 20.
• SOCRATES (DIN CONSTANTINOPOL, sec. al V-lea), Historia Ecclesiastica, P. MARAVAL, P.
PÉRICHON (eds.), Socrate de Constantinople, Histoire ecclésiastique (Livres I-VII), Paris,
Cerf, 2004-2007: 477:44-262; 493:18-258; 505:22-354; 506:20-158. – traducere
românească, în curs de apariție în PSB serie nouă.
• SOZOMEN (sec. al VI-lea), Historia Ecclesiastica, J. BIDEZ, G.C. HANSEN (eds.), Sozomenus,
Kirchengeschichte, coll. Die griechischen christlichen Schriftsteller 50, Berlin, Akademie
Verlag, 1960, pp. 1-408.
• THEORORET DE CYR, Historia Ecclesiastica, L. Parmentier, F. Scheidweiler (eds), Theodoret.
Kirchengeschichte, coll. Die griechischen christlichen Schriftsteller 44, Berlin, Akademie
Verlag, 21954, pp. 1-349, – traducere românească în PSB 44 (serie veche).
• A.-J. FESTUGIÈRE (ed.), Historia monachorum in Aegypto, Bruxelles, Société des
Bollandistes; 1971, pp. 4-138.

2) Surse istoriografice tematice:

• Actele martirice, studiu introd., traducere românească, note și comentarii de Pr. Ioan
Rămureanu, în: PSB 11 (serie veche), București, Editura Institutului Biblic și de Misiune a
Bisericii Ortodoxe Române, 1982.
• Eusebiu de Cezareea, De vita Constantini, traducere românească în PSB 8 (serie nouă).
• Patericul egiptean (colecția tematică), J.-C. GUY (ed.), Les apophtegmes des pères.
Collection systématique, chapitres I-IX, coll. Sources chrétiennes 387, Paris, Cerf, 1993,
pp. 92-448, – traducere românească completă ed. Bizantină (/dar și celelalte colecții,
suplimente etc.), – alte diverse traduceri românești (Reîntregirea, Polirom etc.).