2. LIMBA ROMANA A.NOTIUNI DE SINTAXA 28 Sintaxa este partea gramaticii care cuprinde regulile privitoare la imbinarea cuvintelorin propozitii sia propozitillor in fraze. * Unitatile sintaxei a) propozitia - cea mai mica unitate a sintaxei care poate constitu singur’ o comunicare; se caracterizeaz& prin prezenta unui singur predicat. b) fraza - este alcatuit’ din cel putin dou’ propozitii ©) partea de propozitie: - principals (subiect gi predicat) —secundar’ (atribut si complement) + Raporturile sintactice (atat in propozitie, c&t siin frazé) a) de coordonare - se stabilesc intre parti de propozitie de acelasi fel sau intre propozitii de acelasi fel (principale sau secundare). b) de subordonare - se stabilesc intre parti de propozitie diferite sau intre propozitii diferite. Exist 0 corespondenta intre partile de propozitie si proporitiile subordonate * expansiunea: Téndrul este optimist - subiect Gine este tandir‘/ este optimist. "/— propozitie subordonat subiectivi * contragerea: Cartea /pe care am citit-0 ‘/m-a impresionat. *|- propozitie subordonatd atributiva Cartea citita m-a impresionat. — atributPropozi SINTAXA FRAZE1 Av inteles de sine statator. ‘Sunt insofite de conjunctii gi Propozi subordonate/ secundare Tocutiuni conjunctionale subordonatoare, de pronume si adjective pronominale relative sau nehotirate, de adverbe relative si se raporteazi la un element regent. Este cuvantul din alt3 propozitie decét cea subordonati lvat ca Elementul regent referint, pe care subordonata il determin’. Propozitia regent& este cea care contine elementul regent. Nu stiv unde voi pleca vara vittoare. */ Propozitia 2 = principald (nu are conjunctie subordonatoare) Propozitia 2 = subordonaté (este introdusé prin adverbul relativ unde); elementul regent este verbul nu stiu (Ce nu stiv? Unde voi pleca vara viitoare.). Reprezinta transformarea unei functiisintactice intr-o propozitie Expansiunea Contragerea subordonat’ cu aceeasi valoare sintactic’, adSugéndu-se o conjunctie subordonatoare si un predicat. Copitul se joacé cu masinute. (copilul = subiect) Cine este copil ¥/se joacti cu masinute. 3/(Cine se joacdi? Cine este copil = propozitie subordonats, reprezint3 expansiunea subiectului copilul; elementul regent este verbul se joacd) Reprezintd restrangerea unei propozitii subordonate la o parte de propozitie/ Functie sintactic&, eliminand conjunctia subordonatoare sipredicatul. ‘M-am plimbat /cu ce imi place. #/ M-am plimbat cu magina. 29Relatille dintre propozitille unei fraze sunt stabilite cu ajutorul conjunctilor si al elementelor regente. Astfel, propozitiile pot fi in raport de coordonare sau subordonare, fiind insotite de conjunctii care stabilesc acest tip de relationare. Coordonarea se realizeazi intre dou’ propozitii de acelagi fel (intre dous principale sav intre dou’ subordonate) In functie de elementele care realizeaz’ acest tip de raport, coordonarea poate fi Prin juxtapunere (prin Am vizut lista, 1/m-am bucurat, #/am plecat. ?/ virguls) ‘Am decis # sd ne antrentim, 3st luptiim ¥ $i sa castigam. / Coordonare copulativ’. Nici usturoi n-a méncat, ¥/nici gura nu-i miroase. 7 (si, nici) Ma gandesc ¥/ cd se va termina +/ $i cd vom vita totul. / Coordonare ‘As fimers sieu, dar am mult de lucru. 7 adversativ’ (dar, jar, Nu vreau /sti abandonez, 7/ci sd lupt in continuare. 3/ inséi, ci) Coordonare conclusive (deci, ‘Ma doare mana, deci nu particip. asadar, prin urmare) ‘Coordonare disjunctiva Analizeazd textul'/ sau treciinbancé. (sau, ori, fie) Voi astepta ¥ sii rezolvi?/ sau s& abandonezi.}/ ‘Subordonarea este tipul de raport care se realizeaz8 intre o propozitie subordonata siregenta ei (indiferent dacd regenta este propozitie principals sau secundara). Tipul propozitie! subordonate se stabileste in raport cu elementul regent, pe care il determin’. Raportul de subordonare se realizeaz8 prin: Conjunctii subordonatoare: cd, sti, Nu stiv /dactt voi ajunge la timp. #/ casi, cdci, deoarece, fiindct, desi, Casi plec la mare, ¥/trebuie #/si fu Incit, intrucit, de, dact etc. ascultéttor.*/ Locutiuni conjun ‘Am plecat din cauzéi ci m-am plictsit. 77 subordonatoare: pentru cti,cu Chiar dacd plovd,¥/ eu tot voi merge pe toate cd, chiar dact, fart st, paind stadion. 7/ sii, din cauzii cd, din pricina cd etc. Pronume (adjective pronominal) _ Voi merge la plaja/cu cine imi place. 77 relative: care, cui, cine, ce, cat, Cea ce mi deranjeaza ¥/este limbajel tau. 3/ ce0eace ete.Adverbe relative: unde, cdnd, cum, Spune-mil/ unde este locul intdlnirii cu precum etc. instructorul.7/ And voi afta cum se comporta in asemenea situagil, /te voi anunta $ipe tine. 97 Unele pronume (adjective _ ‘Orice vei spune,}/ nu te voi crede. */ pronominale) nehotirate: orice, Ma voi bucura din suflet,¥ oricare va fi oricine, oricare, orisicare, oricui _rezuttatul. / pleca’/ si ‘Adverbe nehotirate compuse: oricéind, oriincotro, oriunde, oricum oricét voi lips.?/ Atentie! Pentru a imparti corect o fraz8 in propozitii,trebvie s& respecti urmStorii pagi: 1. sublinierea predicatelor (verbele la infinitiv, gerunziu si supin nu au functia de predicat); 2. marcarea conjunctilor (diferentierea celor coordonatoare de cele subordonatoare); 3. delimitarea propozitiilor (tinand cont de faptul c& o propozitie se termin’ inaintea conjunctiei); 4. umerotarea propozitillor (tine cont de predicatul din propozitie si de sensul acesteia); 5, stabileste elementul regent pentru fiecare subordonaté in parte; 6. in functie de elementul regent, precizeazs felul propoziti 3142 2. LIMBA ROMANA A.ATRIBUTUL ‘Atributul este partea secundard de propozitie care determina un substantiv, 0 locutiune substantivals sau un inlocuitor al substantivului — pronume sau numeral Tipuride atribut | Exemplu 2. Atribut substantival Atribut substantival lon, colegut din liceu, a ajuns geful meu. apozitional Oragul Sibiu a fost capitalé culturala european. Olimpicii ta matematicd vor fi premiati de primar. (Ac) Atribut substantival Imi doresc pantofii din vitrina magazinului. (Ac) prepozitional Copacii din fata scoliivor fi tdiati. (6) Desene asemenea picturilor din pesteri au fost expuse. (D) Atribut substantival _Petrecerea campionilor va avea loc maine. genitival Ma relaxeazd parfumul floritor de cmp. Atribut pronominal Floarea de colt, aceea protejatd, ma fascineaza. apozitional Copii, e, m-au ajutat foarte mult. Mia plaicut plimbarea cu tine. Discutia cu acestia s-a cam aprins. Atribut pronominal Parerea despre sine s-a imbundtatit. prepozitional Surpriza pentru ai mei a fost stricata de ploaie. Revolta impotriva lor nu a schimbat nimic. ‘Am rezolvat exercitii asemenea acestora. Pairerea lor este important pentru mine. Atribut pronominal Notele fiecdiruia vor fi comunicate parintilor. genitival Glumele aceluia nu au fost gustate de colegi ‘Am aflat ctirui om 7 trebuie asistenta medicalé2. Atribut adjectival Pe lang faptul c3 determina un substantiv, pronume sau numeral se acorda cu acesta in gen, numar gi caz Exprimat prin adjectiv propriu-zis Exprimat prin adjectiv provenit din verb la participiu (adjectiv participial) Exprimat prin adjectiv provenit din verb la gerunziv ‘Un soare striilucitor m-a trezit de dimineata. La expozitie, liceul a prezentat ia roméneascd. Locurile pérasite imi dau fiori. Sufletulimbsétrénit se bucura de cémpia inflorit Se aud zgomotele crescande ale ploii de vari. La tot pasul intélnest fetele oamenilor suferinzi Aintins ména tremuréinda spre cosul plin cu fructe. 3“ B. PROPOZITIA SUBORDONATAATRIBUTIVA Propozitia atributiva este propozitia subordonatd care are ca element regent un substantiv sau un inlocuitor al acestuia (pronume sau numeral) si constituie expansiunea functiei sintactice de atribut la propozitia subordonata aferent ‘Am cules fructele coapte. ‘Am cules fructele care s-au copt. */ Termenul regent Substantiv Dorinta¥ pe care o avea/ era de a cintape scend.¥/ Pronume Acela ¥ pe care tu |-ai vézut 3/ este cel mai bun. / Numeral cu valoare ‘Am cumpiirat trei, #/ care péreau mai pottiviti. / substantivala i ci, 58, ca... $8, dacé, de deea */ 8 am gresit®/ nu-miiese din cap. Pronume sau adjective care, cine, ce, cat pronominale relative Cartea Y despre care vom discuta %/e premiati. / Pronume sav adjective _oricare, oricine, orce, oricui pronominale nehotérate —_Voialege oferta ¥/oricui e mai bund. Adverbe relative unde, cénd, cum, incotro Locul ¥/ unde ne-am intélnit */ imi va rémane in memorie. ¥/ Atentie! ‘Atunci cdnd ai de construit o propozitie atributiv’ introdus8 prin pronumele relativ care trebuie s& fii atent la functia sintactic8 a acestuia in subordonata din care face parte. Cartea #/ care imi place ?/ cost cam mult.¥/ (Cine fmi place? Care = subiect ) Cartea/ pe care mi-ai darvit-02/imi place.¥/ (Ce mi-ai darvit ? Pe care = complement direct)2. LIMBA ROMANA A.COMPLEMENTUL. COMPLEMENTRUL DIRECT Complementul este partea secundara de propozitie care determina un verb (aflat la un mod predicativ sau nepredicativ), un adverb, un adjectiv sav o interjectie predicativa. Atentie! Pentru stabilirea functiei sintactice de complement, te raportezi la cuvantul determinat sinu la prepozitia care insoteste cuvantul Zgomotul puternic se aude din casi. (Este complement pentru ci determina verbul se aude.) Zgomotul din cast ne-a speriat pe toti. (Este atribut pentru c& determing substantivul zgomotul.) Intrebarile folosite in cazul complementelor au rolul dea stabil tipul de complement, Daci folosesti doar intrebirile in stabilirea functiei sintactice de complement, atunci trebuie s8 adresezi intrebarea complet, impreuna cu verbul (de ex.: De unde vine?, Cum danseaza?, Cu cine te-ai intalnit?, La ce te gandesti? etc.) * COMPLEMENTUL DIRECT * poate fiidentificat cv ajutorul De dimineatd am ascultat o melodie frumoasé. intrebarilor ce?, pe cine? L-am prins pe hot tocmai cind voia sd fuga. Atentie! Nu sunt urmate de complement direct verbele cu valoare copulativa, deoarece cuvantul care poate raspunde la aceasté intrebare este nume predicativ. Jon a.qjuns pilot. — pilot are functia sintacticd de nume predicativ oB. PROPOZITIA SUBORDONATA COMPLETIVA DIRECTA, de complement direct in raport cu verbul din regent3. Siacum port rochia de la tine. Si acum port ¥/ ce mi-ai cumparat. #1 Termenul regent ~ Mira promis'/c&ivaveni./ Nu am béigat de seamit'/ cdi Andrei lipseste. ?/ Uite+/ ce am primit de ziua meal?/ Elemente de relatie Conjunctii subordonatoare cd, sf, ca...s8, dacé, de Pronume sau adjective care, cine, ce, cat pronominale relative Pronume sau adjective oricare, oricine, orice pronominale nehotarate Adverbe relative unde, cénd, cum, incotro Atent Stiv 3 €& nu-ti vei tine promisiunea. ¥ (Propozitia 2 = completiva direct) Se stie¥/c& nu-ti vei tine promisiunea. »/ (Propozitia 2 = subiectiv8) Vede #1 ¢& nu are de ales. 2/ (Propozitia 2 = completiv8 direct) Se vede | c& nu are de ales.» (Propozitia 2 = subiectiva) Ater Verbele copulative nu sunt tranzitive, deci nu primesc complement direct. Dupa acest tip de verbe, urmeaza subordonatd predicativ’, nu completiv’ directd. Elementele regente ale subordonatei completive directe sunt si verbele predicative personale tranzitive care se afla la un mod nepredicativ (gerunziy, infiniti, supin).. Vazind ¥/ €& a gresit, 2) s-a fécut rosu la fat. 1 and maine poate tnvata ce nu stie. 2) Aavut de facut ¥/ ce nu-iplace.*]