Peiu Teodor

Arta sacra anul 3

Cuvant despre contemplatie

Sf. cuvios Teodor

Cu adevarat este trebuinta de un suflet viteaz si barbatesc pentru a fugi de materie. Numai cu ajutor
mintii, al ratiunii ne putem curata sufletul, prin departarea si stergerea desavarsita a grijilor, tulburarilor
si a inclinatilor rele.

Dar dupa aceasta curatire este trebuinta si de indumnezeire, caci cel ce s-a abatut de la rau trebuie sa
faca binele.

Indumnezeirea, in ce priveste mintea este cea mai desavarsita stiinta a lucrurilor si a Celui mai presus
de ele. In ce priveste vointa, consta in tinderea si miscarea totala si necontenita spre Primul bine, iar in
ceea ce priveste iutimea, in miscarea neobosita si neslabita, atot efectiva si a tot lucratoare spre Cel
dorit.

Mult trebuie sa se impotriveasca mintea simtirii, care o trage spre cele de jos. Aceasta este lupta cu
trupul care tine pana la moarte. Sufletul neluminat, neputand fi ajutat de Dunmezeu nu poate fi nici
curatat nici urcat spre lumina Dumnezeiasca, asadar acestea sunt spuse pentru cei credinciosi.

Dintre cunostintele de aici, una este dupa fire, iar alta mai presus de fire .

Cunostinta dupa fire este cea pe care o poate castiga sufletul prin cercetare si cautare folosindu-se de
puterile firii, atat cat poate intelege sufletul legat de materie, prin urmare este nevoie de forme pe
masura mintii din trup,pentru a le putea sesiza pe acestea.

Cunostinta mai presus de fire vine numai de la Dumnezeu atunci cand mintea este bine curatita de
toata impatimirea materiala si stapanita de dragostea Dumnezeiasca, la fel fiind si virtutea. Pe cele ale
firii le poate avea si cel neiluminat, dar pe cele supranaturale, nicidecum. Caci cum le-ar putea avea,
nefiind partas de Cel ce le produce. Iar cel iluminat le poate avea pe amandoua, dar fara cea naturala nu
poate ajunge la cunostinta cea supranaturala.

Cele ce impiedica mintea sa dobandeasca virtutea sunt: Obisnuita deprinderilor contrare, care
incearca prin obiceiul indelungat sa tinda spre cele pamantesti. Altul este lucrarea simturilor care trage
mintea spre frumusetile sensibile. Al treilea este tocirea lucrarii mintale, pe care o sufera din pricina
impletirii cu trupul.

Pentru a scapa de toate acestea, zice Cuviosul, este trebuinta de 3 lucruri.

Cel dintai si cel mai mare este sa primeasca cu tot sufletul spre Dumnezeu si sa ceara de la El mana
de ajutor, punandu-si in El toata nadejdea.
 Al doi-lea, care ajuta la cel dintai, este hranirea necontenita prin stiinta, iar prin stiinta se intelege atat
pe cele sensibile cat si pe cele inteligibile.

Al treilea lucru este omorarea trupului insotitor prin post, priveghere, culcare la pamant, prin haina
aspra, prin osteneli si dureri, Astfel e cu neputinta sa fie primite aratari clari si limpezi .

Aceasta treime preacinstita, cand conglasuieste cu ea insasi, naste in suflet ceata fericitelor virtuti.
Dar nici chibzuinta, care nu este altceva decat intelepciunea, fiind cel mai puternic mijloc dintre cele ce
aduc spre cele de sus, nu lipseste de cele spuse.

Se pare ca fiecare lucru isi primeste discernamantul si ordinea de la sfarsitul sau. Deci sfarsitul vietii
noastre este fericirea, care se poate numi si Imparatia Cerurilor, fiind un fel de cerc vesnic ce incepe de
la acelasi loc si iarasi in acelasi loc sfarseste. Caci cat intelege atat doreste si cat doreste atat primeste,
atat foloseste iarasi pentru a-si intari intelegerea. Lupta de aici este cea dintre suflet si trup. Sufletul
rational a fost injugat cu un trup animalic, care se trage din pamant si atarna spre cele de jos, asadar
fiecare fire isi lucreaza in parte cele ale sale. Iar cu cat mai mult se intareste spre una cu atat mai mult o
doreste.

Un singur lucru are de facut sufletul rational in trup: sa se doreasca dupa scopul sau propiu.
Cugetarea si dorirea, pe una o numim contemplatie iar pe alta faptuire, este cu neputinta sa se afle una
din ele fara cealalta pe culmile acestor lucrari. Iar ceea ce modeleaza fiecare lucrare, fie spre mai rau fie
spre mai bine, este tinta cea mai de varf pe care o stim ca este o lucrare compusa din cugetare si voire.