oues NRG css ALEGEREA SI VERIFICAREA PUTER MOTOARELOR ELECTRICE DE ACTIONARE ‘A. Alegerea motoarclorelectrice de acfionare se face in functie de mai mull parameti care fin seams de: ‘mediul in care lucreaz parametti de ordin electric: tensiunea de alimentae, frecventa erect de ordin mecanic: pozitia exului, modul de cuplare, pozitia cutie de bome Parametrimpus de magina de lcrarespectiv de procesultehnologi: puter, vitez3,cupla, serviciu 1) In funie de mediul de lucru se alege constructia motoral: = consiructie normala = erat tie inchs (IP) penta zone umede sau cu raf IP 0.6 Ou (impotsiva patranderi corpurilo: Jraine,impotrive patrunderii ape’). IP 0—complet neprotejat = construcfie antiexploziva | Constructie navalé (pentru zone cu mediu coroziv) 12) Alimentarea on ensue contin se recomand& peru action mabile si pentru acion&ri xe su puter de pind ia 1000 KW, daca se cere regla) de viteza fin gi fm Limite larg sau realizarea wnor Gingrame cincmatice speciale. Se utilizeazi tensiuni sub 100 V sau 110, 220. 750 V. In camari speciale se tilizeaz& gi tensiuni mai mari de 1000 V. $i Samutarea cn fensiune allerativd se recomanda pentru actionarile fixe, care nu netesith regla| de vite sau pentru care costal sursi de alimentare este comparabil eu cost! restului instalatiei. ee os cnea freoveta. obignuith este de 50 Hz dar, in cazal masinilor de Iucra care sunt anette la em ie en oh pe mi, lize ee Ss sahil SO le In practise intalnesc urmitoarele solu 3 2 se! iid pe 380 V po pte dps e250 motoare de .t.~racordate le reteaua ie 0 oe OY aide linie de pnd la 6 KV pentru puteri de pin Ia 1000 KW, rmotoare de medic tensiune = feasin de Fnee 10.-20 RV pentru puteri de ordinal MW (-30MW): motoare de mare Datere (110- 220LV}inile electrificate in transportul de calatori “Toate aceste alegeri preliminare se fac pe baza'unei analize tehnico-economice in care se fing seama ali de rent movorul, de prefulechipamentelor si construcilorasoiate, de calitatea acestora si de servciile ce trebuie asigurate ulterior. eri de actio a) veri ~verificarea capocitafi de pomire ~-verificarea la suprasarcin’ mecanicd ») verifcarea din punct de vedere termic bservatie: Alegerea puterii motorului electric de sctionare reprezints une din cele mai importante probleme ale acfiontrilor electromecanice deoarece: 1. jibdimensionarea acestora duce la sclderea productiviafilinstalatei, ca urmare 8 defecfiumilor care ot sf par, sla scosterea din funcfiune « motoruiinainte de amortizarea acest; 2.x madimensionarea motoralui duce le scdderea randementula sistemului de acfionare, inrSutiires factorului de putere, cresterea investitilor ete.Cours 4 ‘4,1. Servieiile tip ale motoarelor electrice ‘Serviciul de functionare al unei masini électrice preciéeazs succesiunea gi durata de mentinere & regimurilor care fl compun, iar serviciul tip precizeaZ succesiunea standardizat& a regimurilor componente. Se definese 8 (opt) servicii tip: 1-servicitil continue S;; , > aise e abet =—' a ‘Regimuri de functionare: a et -aperiodice (81,82); My) MM -periodice: a) intermitente (S3, S4, $5); b) Pe, he |, Minter sr ti wld Serviciul continuu S; - consti in funcjionarea Boones Scone eperiodica’a motoruini 1a.un regim de iueru constant Tadd Sev s) Pipl Series MMe?) un interval de timp 4 sufcient de mare (90 min). pentru ca motorul' electric sé ating echilibrul termic (supratemperaturile de regim stationar), adicé 1>(3...4)T; (ig: 44). In acest serviciu, infiuente acestora asupra inoizirii motanzelor este neglijabl&. Acest serviciu se infest la actionarea pompelor gi ventilatoarelor cu debit constant, acfionarea ‘masinilor unelte grele, pentru efectuarea ‘operatiilor de degrosare, 1a actionarea -benzilor transportoare cu sarcina liniara constanta-etc. Servieinl de scurta durata S» - const in functionarea aperiodiea a motorului electric fa un regim de lucru constant (sarcina constanta, deci putere constanta), avind o duratd de funcfionare t, mai mick dec&t cea necesaré atingerii echilibrulul termic, t<(3..4)T, (fig. 4.5), urmat de un regim de repaus, motorul electric fiind deconectat de la refea (in grafic, pierderile sunt nulé), cu 0 durata suficient de mare pentru ca motorul electric s& atingd starea practic rece, t=>(3..4)T. Pentri intervalul activ ty sunt standardizate la noi fn jard urmatoarele valori: 10, 30, 60, 90 minute. Acest serviciu se fntalneste Ja actionarea lanjurilor cinematice ale maginilor-unelte pentru deplasarea rapidi, strangere, pozisionare, Ia acfionarea stivilarelor, ecluzelor etc. : Servieiul S; — sau intermitent periodic (fara influentarca incalzirii ‘motorului de porniri si fanar)-consti in funcfionarea. motorului electric intr-un servioiu de exploatare compus dintr-o succesiune de cicluri identice cu durata t.=10 ‘minute. Fiecare cielu se compune dintr-o durati de funcfionare in regim de lueru ‘constant ty 0 durati de repaus (motor deconectat=5p=0) te fn timpul unui cicla de functionare motorul electric nu atinge-echilibral tenmic (fig. 4.6): 1613.4): e(..4)T. Pentru acest servici, factorul de inerjie al motorului: FleGytJuc)/Iu este FI. Durata unui ciche este standardizati la 10 minute, iar durata de fimctionare activi, definita prin raportul: ; Peden Dah =—L—100, fe =1y +85 +t ‘este standardizata la valorile: DAstas15%, 25%, 40%, 60%. ‘Acest serviciu se Intélnegte la actionarca inetalafiilor de ridicat eu motoare asinerone ou rotor bobinat cu fran mecenicd, Ia actionarea lanfurilor cinematice ale masinilor-unelte pentru prelucrarea pieselor de dimensiuni mici ete.Curs 4 Serviciul S, -_intermilent periodic cu duraté_de pomire (cu influentarea incalzirii motorului de catre pornire)-consti in functionarea motorului inti-un serviciu de exploatare compus dintr-o succesiune de cicluri identice cu durata 1.=10 minute. Fiecare ciclu se compune dintr-o durati de pomire t,, © duratd de funcfionare in tegim de Iueru constant tsi 0 durati de Fepaus (motor deconeciat) (fg. 4.7). Oprirea motorului nu se face prin franare pe cale electrica, In timpul unui cichu de functionare, motorul electric nu atinge echilibrul termic, Factorul de inerjie Fi>2, Durata de functionare activi este definité prin raportul fe745_ 1992-100, te tye te Ex: ridicarea greutatilor cu motor asineron cu rotor in ‘scurtoircuit si franare mecanica etc DA% ip tly Hee Serviciul Ss - intermitent periodic cu duratd. de pomire_si_frénare_electriod consti in functionares Fnotorului fntr-un serviciu de exploatare compus dintr-o ‘succesiune de cicluri identice cu durata 1=10min. Fiecare ciclu se compune dintr-o durati de pornire tp, 0 durati de funesionare in regim de jucru constant (putere constanta) ts, 0 durata de frinare electricé t, si 0 durath de repaus t, (cand motorul este deconectat) (fig. 4.8). Jn ‘timpul unui ciclu de functionare motorul electric nu atinge ‘echilibrul termic. Factorul de inertie FI>2. ‘Durata de funcfionare activa este definit& prin raportul: dite etic 00 fe.100, 14<0-89 0 < 6A Ex: actionarea macaralelor cu motor asincron cu rotor jin sourtcireuit si franare clecrica FA Bete Hye ty thet ‘ Servieiul S, - nefntrerup! cu sarcind intermitentd periodicéinu_exisia_timp_de_repaus p#0)- consti in funcfionarea motorului intrun serviciu de exploatare compus dintr-o suecesiune de cicluri identice cu durata t-10 minute, (fig. 4.9). Fiecare ciciv se compune dintr-o durata de finetionare la putere constanta, t si o durata de _fimetionare fn gol tg, interval in care motoral nu este ‘deconectat de ia refea, fird s& intervind un interval de repaus. Pe durata unui ciclu motorul electric nu atinge echilibral temic: 1, <@u4)fh te <@.4NT, Durate de funcfionare activi este definit& prin raportul: DAY = 2 100 Pt Ex, Acest serviciu se intélneste la acjionarea we . maginilor-unelté avand lanjul cinematic conectat la uy pe motor prin intermediul unui cuplaj electromagnetic. M Servieiul S; - neintrerupt cu frdndri electrice periodice -constt in J functionarea motorului intr-un serviciu exploatare compus dintr-o Tbe. ‘succesiune de cicluri identice cu durata t=10 minute. Fiecare ciclu se ie — > ‘compune dint-o durata de pornire ty, 0 duratZ de funcfionare in regim de , Tucru constant t,o durati de franere electrica ty, fard timp de functionare ngol sav de repaus (fig. 4.10). Pe durate unui ciclu mosorul electric mu atinge echilibrul termic ‘Motoral se afla in permanenta sub tensiune. f, =ty #4 #44.Ex: Acest serviciu este specific masinilor-unelte cu miseare rectilinie alternativé, schimbarea sensului de deplasare flcdndu-se pe cale electrict; ca motoare elemente de executie 2 regulatoarelor bipozitionale etc Serviciul 88 -neinrerupt cu modificare periodic’ de turatie (neintrerupt periodic cu franari electrice si modificarea periodica a twatiei)- consti in funcfionarea motorului electric fntr-un serviei: de exploatare compus ‘dintr-o succesiune de cicluri identice ou durata '0 minute, Fiecare ciclu este format dintr-o duratl de functionare te fn regim de lucru constant, corespunzdnd unei turafii precizate, urmatz de una saw mai multe durate de funcfionare ta alte regimuri de fuera constante si In alte turati (cu trei turatii fig. 4.1 -cuplu mare, turatie ‘mice; temperatura scade in regimul stationar de viteza si creste pe perioada regimurilor dinamice). Nu existi timp de repaus (motorul find in permanente sub tensiune) sau de functionare in gol. Pe durate unui cielu motorul electric nu atinge echilibrul termic. Acest serviciu se intaineste la acfionarea maginilor de lucru automate care efectucaza fntr-un ciclu o succesiune de operafii identice, cu perametrii diferit. Usilizari: actionari cu motoare asinorone avand’un numar de perechi de poli modificabil (cu mai multe turati). Observatt: 1) In STAS 1893-72 se face procizarea urmitoare ou privire. le rnumarul de conectiri pe ori (freeventa orar& de conectare): dact aceasta este ‘mai mare decat sas, 6, (Corespunzatorservicillor SI si S2) se adopt una din valotile 60, 90, 120, 240, 360, 480 sau 600 conectiri pe ord. Pentru un numar de conectiri pe or8 superior lui £600, trebuie s& existe 0 Snfelegere speciala cu producatorul masini electrice. 2) O'miime adimensionall importants in servicile ciclie este durata relativd de functionare activi Dy, Prin definijie aceasta reprezinti raportul dintre durata funcfiontrii fn sarcind (inclusiv timpii de pornire franare clectrict) si durata total ciclului. '3) Pentru serviciile $3, ..,S7 sunt standardizate valorile 15, 25, 40, 60 %, indicate pe tbite motoarelor fabricate pentru functionarea in aceste servic, 4) in sevicile tip periodice (S3. ... $8), durata standardizatt a unui cic este de 10 minute. 5) cel mai solicitat si folosit serviiu oste SS (porir si fanari electrics. 6) pe baza conservaril puterii medii patratice, la wecerea de la o durate de functionare active (DA) la alta se poate serie: Pyagg = Af pdt = P,x{DA (ipoteza Piet). Ex.1: Un motor afineron de macata fabricat pentru serviciu!intermitent periodic (S3), are datele nominale Py= 17,5 KW si D4% = 25%, Recalculai puterea sa nominal le duratele relative de funcjionare activi D,%6 = 20% DAs%6=30%. Rezolvare, Rezolvarea exacti-e problemei necesiti cunoasterea pierderilor motorului, constante gi variabile. O ‘rezolvare aproximativa se poate efectus, apreciind e8 la trecerea de-le 0 duratd relativi de funcjionare active DA, Ia alta’ DA;, puterea medie pitratich « motorului trebuie si ramani aceeasi. Avem deci: [Das Magli =f ‘ind puterile nominale cman celor ose relative de funcfionare activa. Prin urmare (Da = 3 m1, 689% Pyy =Py mW Poy = Py, ins, fa =175 (55 58k) Interpretare: ea solicitat 30% va avea o putere echivalenta mai mica (durata mai mare de functionare in sarcing), deci mai solicita; ‘Motoral solicit: 20% va avea 0 putere mai mare decat puterea corespunzatoare de 25% (inmulire cu un cocficient supraunitar), deci fie se alege un motor cu putere mai mare flind mai putin solicit, fie putsrea echivalenta disponibila este mai mars.Curs 4 [Ex.2: Un motor cu puterea de 17.5 KW functioneaze la turatie nominale 600sec, urmand un tissp de pauza tot de 6O0ecc, Se se recaledleze poterea pentru duratele relative de functionae standardizate. So se interpreteze rezultetele. 4.2, Determinarea (alegerea si verificarea) puterii motoarelor funcfionand in serviciul continu S, In serviciul $;, ca si in oricare alt serviciu, motorul corect ales mu trebuie sa depiseascd ile (Quam =Oy) in diferitele sale pArfi, in concordant cu clasa de izolatie temperaturile limit admis folosita. 1) Dacd temperatura mediului de ricire (de obicei aeru] ambiant) nu depaseste 40° C, 6, < 40°, Py=Pa, puerea nominali Py @ motorului de acjionare va fi egall eu puterea de sarciné constanti P, 2 ‘masini de Iucru,inclusiv pierderile in transmisie; Observatii: 2). in situafia in care P, este cuprins intre doull puteri nominale standardizate, se va alege motorul de putere nominal& imediat superioars +b) Nu este necesari o verificare termic& suplimentard, supratemperaturile limit finale (O-Gaan) corespunzand aproximativ celor maxim admise. 1.1) Se verifia cuplul de pornire al motoruhsi, My. Coplul static rezistent la porite, creat de sarcind la srborele motorului, Ma, trebuie 68 fie inferior cuplului electromagnetic dezvoltat de catre motor la pomirea sa, Mg; fh ca contrar pomires sistemului motor — magind de lucru nu va fi posibili MyM, 21220 z 1.2) Daci puterea mecanici necesard actiontrii masinii de Iueru, Py, variaza relativ putin in jurul unei valor! medi Pyang cu cixca 20 ... 30% (Py Pama)! Py<0,2, se calculeazi puterea statick medie si se ‘lege, din catalog, un motor avind puterea nominala imediat superioard, fird efectuares de verificiri termice suplimentare (se alege Frass STAS): Fy = Panat Observatie: Puterea ceruté de c&tre masina de lucru, P, se determina prin formule empirice sau ealcule teoretice, Se poate recurge la aparate inregistratoare sau la normative care indick energia sau puterea specificd pe unitatea de mas& prelucrati, bazate pe date statistice experimentale. 2) In condifiile une temperaturi a mediului de ricire superioari celei de 40°C, 6,>40°, puterea nominal& Py a motorului trebuie recaiculatZ, ca devenind (puterca mecanica disponibila la arbore scade) PyPwe deci echivalent cu o putere mai mica fata de cea de pe placuta indicatoare datoritd inrdutBtirii conditiilor dde evacuare a cllduri, prin aplicarea multiplicativa a unui coeficient adimensional 41 PindPyy ‘Unde se poate aprecis c& fe) p22 (+0)<1 fn care: AO= 6, — 40° este deplgirea in grade Celsius sau Kelvin a temperaturii de + 40°C de cBtre fluidul de racire; 6; — Inedlirea (eupratemperatura) limits finali-corespunzatoare clsei de izlatie (8-Guuq); a= p/Prw — faportl dintre puteres de pierderi constante 7 si de pierderi variabile nominale py la motorul considerat Raportul a depinde de consiractia_mayinil, find cuprins,orieatatv, inte 0,3 | (Valorie inferioare corespund motoarelor 0 viteza mica). In climatul temperat, conform normativelor, se renunja la recalcularea puterii ominale # motorului peatre temperaturi ale mediului de racire infecioare temperaturii de 40°C, in sensul tnajorarii puter nominse (coeficientu 2>1, devine supraunitar-deci echivalent eu o putere mai mare fate de cca de pe placuta indicetoare pentru o temperatura a fluidului de ricire @,<40°C).« abate , fous cus euilocia Rates cy (wea Su. aA iP } Cot aie} qusya & Haden har air get) i aes $ Te Goll Mandatf = lorie its; jeje: date ashing \ £ MueMye Mf meee scala Figiliyare Crweny yudlhine — aaiyend™ aural ai wren Ty pour atti Jorn tun & A_eruinineds ~ py pie checalaica cainitineriedy tut he _obicutalin / (oe, Cred ke day & De ehetetite | de Sout gis Bett alos uirlies di, DERY H BCHD fo AboP (kya hy = 3B: fo 1 akg = Qe | ocelot elite ce cake 2 ceuertbrr ee ePecutnbey Kerth = VA day Lact gouele cg ER Ai puts “pe ee ; - Ie a poradad le AP Ca mol waet du. eum ( pegpidacrrney Reece? a eee Dittluc, Dear K yeu atge mak Aeplecanca Ace Mt od ee ee lb ute © Cmte tes) get He lei Mattecite i Stim 7 Ng ae J erwue 658 SBME A Bb. Bugler le ett * Chappe acer ae Bee Sine Edt haveing & hpeeee Ae arunele PE chat aaa