https://biblioteca-digitala.

ro
 OMAGIU·

Versurile de MIRCEA BLOCK Muzica da TEMISTOCLE POPA

Moderato

rrr
nif ---====

.
-----

7+

.......___.

f. f'e fi - ne, __ În li iul om #in

- -

2. fi - ne, __ ur - ma-ful ma- rl-

== r
r· �

Mim7 La7

fa- ra mea,_·_ prin vre-me __ in ver-sul me11 le

lor slra-huni, _ spre m1η-ne __ Îi pv- nem ta-� rii
J

r'-r
-

https://biblioteca-digitala.ro
 Re 1• Re7 7+

"-__/

pe ' a - le-su-n-fre-gv -
voi cin - fa; fi - ne, --
loa-fa o - me -
__

pe fi - ne, si
noi ev- nuni; __
-- ,

Lr
==

Mi4 3

.
-...__/
iu - hi- rea noas-fri--a fu-fu -ror, - 8 fu-lu - ror... -
cu i - ni-ma le 11oi dn- fa, -- /e voi cin- fa ... -

REFREN
La7 Mim7/La La7 Rii 7•

Ori - un-de m-aş a-fla pe-a-·

MWn7 La7

mi - ne; __ ori -

https://biblioteca-digitala.ro
 La7 Mim7 La7

fap-lă -!' cu..:.�inl,

· --- �;fi /În.-· gă

7+

Ori un- de m-aş a- fla f ă-

,

J'- J
____ __

Re6 Re7 Sol6 7+ Fa�4

.* 7

.a -
proa - pe, ______ ori - un ·_ de-n -

Sim7 Fa#�

gi'r1<I .:;1 tau, _____ ori - vn - de.

https://biblioteca-digitala.ro
Dai� al

2. Prin m-aş a - f'la - · te simt, cu drsg ----

Sol Re
t;'I

proa pe
-
, ..

https://biblioteca-digitala.ro
 CÎNTĂ.M UN IMN
Versurile de: AL. ANDRIŢOIU .
Muzica de: RADU SER
.
BAN

În cea-sul glo n' - ei-sl-al ma'--re --

Gtnd lu - mi - nat si
,
i ni -ma- vi

-j I l
.
I
- - - -·
- -
- -
-
-
- - - - - -
t.
fi - ei Ci'n- făm un imn, un imn al lu- fu - ror, Cu-n-fi - iul
'tea - ză, A -� pre - cum din vea-curi ni-/ vi - 5am., Om !Îl - fre

I
h I
-

·�
- - . �
- - - - - - - - -· � �
' �
-
T6 0 - - - . - � - -· - � - - -· -

f
- - -

r· r
„
�
JFLl* r·
„.
� i
.
I I I -·
n T6
I
�
- - . - -
-· - - - - - -
- - - T6 • -
- - . -
„ . I
-
I I
('
r
· -

-
-·
- . - -
I I I I .
I I I ..,
- - - - - - - . - - - -
-
- -- . -
41!
Pre �e - tlin
.�
fe a/ Ro-mB
„

nJ -
I•
e1, g
Ste- ;ar spre co - m.u-ni.sm, .5pre vi -i �
-
- - - - ___

oa - em ca - re În - fru :_ pea -ză __ Cu m-sfe ge - nt - ul a ce.s - fw

'l I I
-
J. „
- - -
I I
� �
I I I
- .
....
� - - - - -· -
� .
' "
-�
--
:. = •6 .
-·
-
-
-
-
-
-
-
-
-
.
.
.
-
-
-
-
- - „-
-· -
"' •
r
·
�
#� r r 'LI
�
� , , �
.

! I .J u.I L I
„_ []- « .... -

�
. - --
-· - - - � „ ,.... -- -
_, .....
- - · .- - ...
\ -
I I
I I t-J
„

Meno mosso
rit.

Cl'n făm un imn, _

.
_ un imn al tu-fu - rar, 5/ă -

r
https://biblioteca-digitala.ro
 re. Sub glo-r/-o-sul nos-fru fri - co· -

jar bi - ru - i - foa - re. _____

foa - re. Sub glo- ri-o-sul nos-fru fri- co - Sub fla-mv-

,'or
, ,

rit. mol to

de bi - ru - i - loa - re. ----�����--

r
https://biblioteca-digitala.ro
 REVISTA UNIUNII COMPOZITORILOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂN IA
ŞI A CONSILIULUI CULTURII ŞI EDUCAŢII:! SOCIALISTE
Anul
Trei decenii de eforturi Şl izbinzi creatoare
Intîmpinăm istoricul moment jubiliar cu
sentimerutul corwingerii că sîntem slujitonii
devotaţi ai unei arte care şi-a dovedit necesi­
tatea, şi-a a�at pe deplin rosturile şi şi-a afir­
mat prestigiul în ansamblul activităţii spiri­
tuale a poporulwi nostru, în anii plini şi lumi­
nosi, care au urmat Eliberării - ainii social is
.
-
mului victorios în patria noasrbră.
Mă simt mi nd ru că în paginile ilustre, pe
care poporul nostru le-a s.cris în ultimele trei
decenili. în cartea de aur a istoriei sale, răm'ine
consemnată la loc de cinste contribuţia pe
care oamenii de aA'tă si cultură au adăugat-o
efortului unanim, celo� mai nobile strădanii,
pentru înflorirea ţării şi fericirea oamenilor
care trăiesc pe aceste meleaguri.
Mă simt onorat că pot s.ă mărturisesc, în
numele obstei. muzicienilor din ţara noastră,
bucuria pe care o simt slujitorii artei sunete­
lor cirul văd. că toată truda 10r sinceră, -
conştientă, neprecupeţită, esite luată 'În seamă
şi preţuită după cuviinţă, considerînd că nu
p oa te fi o mai mare şi a1tă răsplată deci t
aceasta.
In cuvîntarea rostită la conferililţa pe ţară
a cadrelor de cond ucere din unităţile ag!'i'cole
de stat şi cooperatiste, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu spunea:
„ „.O dată cu dezvoltarea industriei şi agri­
culturii au cunoscut o puternică inflori['e în­
văţămintul, şthlnţia, arba şi cultura„." „Crea­
ţia literar-artistică acţionează ca un factor
im;portant în lărgfrea orizontului de cultură
al maselo r, în dezvoltarea conştiinţei noi,
.
socialiste, în formarea omului nou şi îmbogă­
ţirea vieţii spirituale a întregului nostru
popor„."
„Partidul acordă o atenţie deosebită perfec­
ţionării şi Wlori:ni.i în OOil'tinuare a învăţămîn­
tului, ştiinţei şi culturii, ca factori de bază ai
progresului social ail societăţii româneşti, al
edifi'căriii noii orînrluiri pe baza tezaurului
universal de valori spirituale , a folosirii celor
mai noi cuceriri ale gen iului uman, ale gîn­
di:rii înaintate contemporane.„"
https://biblioteca-digitala.ro
XXIV nr. 8 (261) august 1974
.
de Ion DUMITRESCU
Preşedintele Uniunii Compozitorilor
Şi mai departe :
Doresc să evidentiez activitatea rodnică şi
rol�l important al intelectualităţii, care, în
strînsă unitate cu clasa muncitoare şi ţărăni­
mea, acţionează pentru înfăptuirea politicii
interne si externe a partidului..."
,fo ca iitate de sluj�tor al artei, de veohi
cadru .didactic .şi aotivist ipe tărîmul culturii,
socotesc că altele mai potrivite, mai bune şi
îmbărbătătoare cuvinte despre rolul, menirea
şi în:diatori['ile oamenilor de artă nu se puteau
spune.
Referi['ile care se fac în toate împrejurările
la rosturile şi sal".ciinile activităţii noastre,
înţelepciunea, prestanţa, nobleţea gîndurilor
şi ia îndemnurilor ne onorează şi ne îndato­
rează mult.
La fel - sînt înoredinţat - gî111desc toţi
colegii mei, nu numai din Uniunea compozi­
torilor, ci din toate domeniile de activitate
muzicală, ale căiror strădan�i şi aspiraţii le
cunosc de multă vreme.
Slujitorii muzicii sînt nenumăraţi şi de
toate vîrstele, activitatea lor se întinde pe tot
cuipri1I1Sul ţării, in multe locuri şi împrejurări :
compozitori, muzicologi, interpreţJ din toate
categoriile, cadre de invăţămînt de toa i te gra­
dele, toţi cei care lucrează în insUtuţiile mu­
zicale, la Radio, la Televiziune, alături de
imensa masă a amatorilor care cîntă în ansam­
bluri corale şi instrumentale, apoii muzicanţii
populari şi melomanii.
In anii de după Eliberare, Uniunea .l·ompozi­
toPi!Lor - infti1inţaită în 1 9 4 9 - a :sitrî,ns !înltr--'Un
mănunchi unitar pe compozitorii şi muzicologi�
de toate genurile, vîrstele şi temperamentele.
Muzica simfonică, vooa1-simfonică, de operă,
de balet, de operetă, de cameră, muzica corală,
muzica uşoară, de fanfară au reprezentanţi ac­
tivi, organizaţi în secţi� de creaţie, iar ştiinţele
muzicii - muzkologia -, cuprinzînd estetica,
istoria, critica, folclorul, didactica, s-au înfiri­
pat pe încetul, ÎIIl anli.i care au decurs după
înfiinţarea Uniunii.
!l
 Tiparul muzical, pentru prima dată luînd
fiinţă în ţara noastră în anii de după Eliberare.
a oontriibuit în mod efectiv la răspîndirea
partituriti şi cărţii muzicale în ţară şi peste
hoitare.
[n UniUJnea compozitorilor ne străduim de
mulţi ani pentru o muzică legată de tradiţiile
naţionale şi unive:rsale, ne ostenim cum putem
mai bine să ajungem şi să ţinem pasul cu
mersul înainte al artei si culturii mondiiale,
vrem să oferim poporului nostru, în domeniul
artei pe care o ÎIIldirăgeşte de cînd s-a născut,
creaţii care să-l reprezinte, să-l satisfacă, să-l
înalţe, să-i dăruiaS'că sublima bucurie, pe c are
numai arta mare, arta adevărată o poate oferi
oamenilor.
Am pus şi punem mai presus de toate, în
preocupănile noastre de creaţie, îmbogăţirea
tezaurului muzioii româneşti cu noi lucrări,
inspirate din trecutul glorios al patriei şi din
avîntul constructiv al contemporanilor. In ulti­
ma vreme, multe cintece corale şi melodii de
muzică uşoară au fost îin:drăgtite de masele de
oameni ai muncii, de tineret, de ostaşi, de
corurile ţărăneşti, devenind cu prilejul Festi­
valulUi Cîntecului os1ăşesc, al festivalului
,;Cîntare patriei" şi cu pri1lejul altor numeroa­
se manifestăiri muztic.ale din judeţe, mesagere
ale sentimentelor de dragoste fierbinte pentru
conducătorul partidului şi ţării noastre, tova-
răşul Nicolae Ceauşescu, pentru partid şi pen­
tru patria socialistă. Eforturile
îndreaptă, de asemenea, sipre 'trahspunerea pe
scenele teatreloir de operă şi balet a imaginilor
şi problemelor vieţii contemporane, precum
şi a marilor figuri şi momente ale istoriei na­
ţionale, obiectiv a:rrtistk de mare complexitate,
care cere multă răbdare şi o conlucrare rod­
nică din partea unui mare grup de creatori şi
interpreţi. Vom consacra şi în viHor întreaga
noastră putere de muncă înfloririi acestor
domenii de frunte ale muzicii româllleşti, sp r e
care ne orientează documentele de partid.
Ştim, am văzut şi sîntem convinşi, că ohiar
atunci CÎlnd parCUTgem etape aneVl()ioase, chiar
atunai cînd escaladăm piedici şi înfruntăm
nedumeriri, ne călăuzeşte steaua dragostei faţă
de oamenii noştri, ne fortifică simţul datoriei,
ne umple sufletele mulţumirea lucrului îm­
plinit - folositor oamenilor noştri - ne sus­
ţin îndemnurile şi sprii.jinul part1dului.
După toate cele pe oare m-am străduit să
le exprim în modestele mele cuvinrte, socotesc
neoesar să afirm în ooncluzie că noi, muzici­
enii, ne aflăm alături de poporiul care îşi con­
struieşte o viaţă mai bună su:b conducerea
p artidului, - mergînd din i2'1bîndă în li.zbîndă.
Ştim că Româinia va înflori ca o grădină, că
oamenii VlredniJci şi cinsti ţi care trăiesc pe
pămîntul ei se vor bucura din plin de bine­
f.acer�le strădaniilor actuale şi că generoasele
teme de inspiraţie pe oare ni le oferă această
vi,aţă şi activitate intensă vor naşte opere ne-
noastre se pieritoare.

Înalte distincţii

La Palatul Consiliului de Stat a avut loc solem­ Prin acelac;i d ec r e t , pentflU activitate îndelungată
nitatea decorării unor personalităţi de seamă ale şi mer.ite deosebite în domeniul publicisticii consa­
vieţii noastre culturale. crate istoriei teatrului românesc s-a conferi-t Ordinul
llll altele distincţii au fost înmînate de t ovarăşul ,.Meritul oulturail" clasa II-a toV1a1TăşiuLui Ioan H.
Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliuilui de Stat. Massoff, cercetător în istoria teatrului românesc, cu

La solemnitate au lu.art parte tova r d.şii Dumitru prileju1 împldnfrii vîrstei de 70 de ani .

Popescu, preşedin tele Consilliuilui Oulturii şi Educa­ Com;pozitol'Ul Ioan Chirescu a mulţumit călduros
ţiei Socialiste, Constantin Stătescu, secretarul Consi­ conducerii de pa'rtid şi de s tat, personal tovarăŞIUlui
liurui de Stat, Ion Dumitrescu, preşedintele Uniunii Nicolae Cea�escu, pentru inalrta ddstincţie acordată,
compozitorillor, Radu Beligan, viceipreşerli111te al Aso­ triansmiţîndu-i, împreună cu sentimentele de pro­
ciaţiei oameniilior de artă din instituţiile teatrale şi fUndă gratitUJdjne, •urări de sănătate, viaţă îndelun­
muzicale. gată, noi şi mari succ ese în munca p e cal'e ţara şi
P�·in decret prezidenţial, pentru activitate îndelun­ fiii săi i-au Îlilcredinţat-o.
gată şi merite deosebite în domeniul creaţiei muzi­ In numele con.ducerii de partid şi de stat, al to­
cale, s-a conferit Ordinul „23 A�t" clasa I com­ varăşului Nicolae Cea�escu, secretar general al
pozitorului Ioan D. Chirescu, artist al popo rului , cu Par tid.Uilui Comunist Român, preşedintele RepublicH
prilejul implini'rii vîrstei de 85 de ani, Ordinul Socialiste România, towrăşul Ştefan Voitec i-a fe­
,.MerHuJ cultural" clasa I compozitorll'lui Dumit'ru licitat pe cei decoraţi şi le-a urat noi succese în
D. Botez, maestru emerit al artei, cu pirilejuil împli­ acti'Viitatea de C'rea,ţie pe care o desfăşoară pentru
nirii vîrstei de 70 de ani. înflorirea vieţii spirituale a poporului nostru.

2
https://biblioteca-digitala.ro
 • ;;...
Istoria patriei, izvor de inspiraţie
noastră contemporană
Generoasă sursă de inspiraţie pentru creaţia
barz�lor anonim� ca şi pentru numeroase cîn­
tece, cantate, oratorii, poeme simfonice, sim­
fonii, opere, operete şi balete realizate de com­
pozitorii din trecut şi de azi, tema istorică a
fosrt înţeleasă şi promova t ă din totdeauna în
cultura noastră muzicală în aocepţ �unea ei mi­
litantă, pa1triotică şi umanistă. In fo11olor ca şi
în lit eratura şi arta româneaSică din toate epo­
cile, apelul la va1:orHe istoriei n aţionale a con­
st>ituit nu un procedeu de conjunctură, o atitu­
dine de moment, o deviză de şcoală artisVcă şi
de epocă, ci o permanenţă, o trăsătură care în­
mănunchiază într-o conoepţie unică, într -un
crez comun, pe toţi exponenţii creaţiei şi vieţii
s,pirituaile di n ţara noastră. Departe de orirce
sţfriit arhaizant, de orice tendinţă de reconsti­
tuire paseistă, excursul! î:n iS'torie înseamnă în
mod prog rama ti1c un vibrant ·aict de actu:aliizare a
înaltelor virtuţi ilustrate de 1ţo�orul român în
lupta sa pentru eHberare naţională şi progres
social, a virtuţiilor întruohiJparte de marile figuri
ale ercHor, ale conducă1torilor acestei lupte, de
toţi cei care au jpUS mai presus <lecit viaţa lor
însăşi, libertatea şi înflorirea acestui pămînt.
S-a spus pe bună dreptate despre baladă şi
doină, despre rolinJd.ă şi bocet, desipre j1oc şi
strigătură că ele e xiprimă istoria nescrisă a nea­
mului, ooncretizînrl în versuni. şi viersuri ;pagiini
de vitejie pe care băt rî nii cronicari le-au Jăcut
nemuritoare, punî nrl în slova ilor tot atîta pa­
tos şi c uloa re de epocă. kcesta este i zvorul viu
al istoriei noas tre, care perpetuează, împreună
cu întreaga d viliza�e materială transmisă de
înaintaşi, gloria trecutul ui naţional, dind pu­
tere de lege atributeLor fundamentale <lile fiin-
1.ării poporilu ui român pe aceste meleaguri :
vechime, C'Ontin uitate şi origfoalita te .
Preluîn d t radi �ia '(_foteceilor care proslăveau
fapbele lui Ştefan cel Mare, oîntece semna . late
la în('eputul veac'U . lui al XVT-lea pînă la Vene­
ţi a şi trăi111d puternic în conş tiinţa muzicală a
poporului nostru, după mărturia unui d'Hau­
terive care le-a înim lnH în secolul XVIII, pre­
luînld de asemenea tradHiile baladei haiducesti
şi antiotomane, ale oînt�icului solemn cu ca�e
barzii populari însoţeau intrarea în Alba Iulia
a lui Mihai Vitearul, preluînd tradiţiile cînte­
cu�ui de luptă ale clasei muncitoare, predece­
sori� muzidi noastre moderne, de la Anton
Pann !PIÎnă la Fletahtenmacher. M uresi anu, Po­
rumbescu, MusiC€SIC'll, Kiriaic, Vildu, Dima, Cucu
au cultivat oînteouil. patriotic şi creaţia vocal­
sim!onică şi muzical-dramatică inspirată din
lupta pentru Unire şi pentru Independenţă,
precum şi din mişcarea de eliberare a claselor
asuprite. Jertfa sUJblimă a eroilor neamului, cri-
https://biblioteca-digitala.ro
'
ID muzica
de Dr. Vasile TOMESCU
tica nedre ptei orînduiri sociale din trecut, fru­
museţea plaiuri1or natale, nobleţea sufletească
a popoflU!lui care şi-a făurH -istoria înfruntînd
cu bărbătie tJate ·�urtunile ei - iată t eme oe
străbat c �eaţia noasitră muzicală 'în peri,oada
modemă a afirmării sale, în:ceipî'l11d cu aoele
pie tre de hotar care sînt Poema Română şi
Rapsodiile române compuse de George Enescu
la întîlnirea secolului 'trecut cu seco l ul nostru.
Cit de putern ic palpită în cea de a doua rap­
s odie enesciană legen'da lui Ştefan afJat în Jaţa
Cetăţii Ne-amţUJlui, în flăcărîndu -<ne de patrio­
tism, de istorie naţion ală ! Cit de viu nuanţată
psihologiic şi muz ical esrte figura lrni Alexandru
Lăp uşneanu în opera rcu acelaşi nume realizată
de Alexandru Zirra după im;:resionanta nu­
velă a lui Cos tache Negruzzi !
Pornind de la aoeastă boga tă ex perienţă a
genef'aţiilor de creatori în frunte ou Enes cu ,
Jora, Drăgoi, Aindr.'.cu, Chirescu, Cudin, Ne­
grea, Paul Constantinescu, muz1c1 enii epocii
contemporane au pus în valoare cu dăruire şi
cu o remarcabi!lă măiestrie tematica �storică,
canfeJ"i111du-i o puternică semnificaţie actuală,
prin însuşi adevărul că istoria noastră din toa­
te epo cile cunoaşte astă:z;i marea sa împli ni re.
înalita f1ina'liza�e a destiinului său. De aice ea vom
putea distinge în muzica românească contem­
porană, � nspirată din trecutul istori'c. trei ipos­
taze unite într-un flux comun al desfăsurării
şi într-un sens comun al mesajului : a) · tema
is torh:ă consid erată pe un a m bit us cronologic
vast, pornind de la gen e za poporului nostru şi
aj ung înd pînă în etapel e constitUliflii slatului
român independen t şi unoi1tar ; b) tema istori(·ă
a glor ioas elor lupte duse de naţiunea noas tră .
în frunte cu partidul com unis t pentru elibe ra­
rea patriei de sub d o m ina\ia fasdstă şi pen­
tru edificaf'ea u n ei societăţi noi ; c) L·rna isto­
riei celor trei de cen i i în c-.re Riemânia a deve­
nit republică socialistă înfloritoare, d1!namizînd
is toria spre prezentul şi vii t o r u l său de a ur .
spre triumful civilizaţiei şi progresului necon­
te ni t al naţ�runii socialiste.
Aoest trecut prin de s ubstanţă într-una din
legendarele figuri ale s tatului dac, Zamolxe.
discipol al lui Pitagora, simbol al u nei v,echi
cu lturi de sinteză orientală, greacă �i autohto­
nă, ale c ărui vfrtuţi m orale .şi filozofice sînt
evocate în opera radiofonică icompusă de Liviu
Glodeanu în 1969, pe iun libret bazat pe texte
ale l ui Lucian Blaga. Opera resU1Scită miticul
personaj dac într-o viziune mod ernă cu înţe­
lesul filorzofic al s acri ficiului pentru � zbînda
gîndirii şi a cunoaşterH, ca o încoronare a fa­
cultăţilor cu care este înzestrat omul. Exist ă o
an umită înrudire între destinul lui Zamolx e şi
destinul lud Oedip, din trage dia lirică cu ace­
laşi nume, a lui George Enescu. Opera Zamol­
xe dezvăluie considerabile mij1oaoe de COIIl­
vertire a ideii în cuvînt, a cuvîntuilui în sunet,
a sllilietului în acţirune dramatic-muzicală, mer­
gînd de la monotlia i ncantatorde însoţită chita­
rodic, pîn ă la complexit ăţi coral-orchestra�e
care a ting limi,tele î runănu ch ieril or sonore
n
comprehe nsibile.
.AJceeaşi epocă de afirmare în istorie a dorin­
ţei de l�bertate şi indep endenţă, ca ideal esen­
ţial al strămoşi l or noştri, oferă temeiuri de in­
spiraţie ipentr u opera Decebal de Gheorghe
Dumitrescu, adevărată dramă muzicală popu­
lară din ciclul bogat şi valoros de creaţii cu
subiecte istorice reailii.zat de maestrul amin'tit.
In opera Decebal co ndu cătorul Dacilor face
dovada supremă a devotamentului pentru
cauza neatîrnării, jertfirea de sine , iar popo­
rul încarnează eroul permanent al istoriei, fac­
torul unificator al luptei pentru libertate, care
va cunoaste apoi to t prJn aport ul compozitoru­
�
lui Gheo ghe Dumitres cu alte şi alte aipoteoze
ale eroismului naţional. Unitatea de idei şi
sentimente exprimată în oiclul de oratoriii şi
opere realizat de Gh. Dumitrescu îşi află echi­
valenţa în însăş.i structura poetidi şi sonoră
elaborată de autor, porninJd de la pr i ncipi i şi
uneori chiar de la date concrete ale tezauru lui
folcloric. Acest material de bază este însă
transfig:urait crea tor în spir i tul unei diversităţi
de caractere psiholog.�ce şi sociale şi de situaţii
dramatice dominate de eroismu l impetuos, de
lirismul şi �i:ca pline de culoarea epocii, �a
cum ne r el evă de p ildă tabl oul V, Cornul de
aur al lui Decebal, din opera amintită .
Pe un plan mai abstract, de termin at de speci­
ficul genului dar cu remarc aibi l e valenţe de
plasticitate tematică şi de epocă se înscriu cre­
aţii care evocă, în l umi na personalităţii poetu­
lui Ovidiu, ce .�i-a petrecut ultiilna parte a vie­
ţii la Tomis, sinteza de istorie şi de cultură
daico-romană din care s-a zămislit apoi istoria
şi cultura poporului român. Avem în vedere
creaţii ca Elegia Pontică de T h eodor Grigoriu,
pentru bas - bar i ton, cor de femei şi orchestră
de cameră, compusă în anul 1969, precum şi
Simfonia a III-a „Ovidiu" de Sigismund Todu­
ţa în care intonaţii de străveche rezonanţă,
teme cu un profil modal seV'rer, aspru, se înlăn­
ţui e cu acorduri cromatice, ipline de fast, spo­
ninid forţa de evocare a unei lumi care şi-a lă­
sat cu generozitate vestigiile pe m eleagurile
noas tre.
RidicÎIIldu-se cu swfletul însorii de dragostea
pentru libertate peste neguntle istoriei, poporul
român a ştiut să-şi apere 1Hnţa şi legea sa îm­
potriva tuturor celor care a·tentau la neatîrna­
rea lui şi doreau să culeagă floriile grădinii sa­
le. Operele lcn Vodă cel cumplit de Gh. Dumi­
trescu , Pană Lesnea Rusalim de Paul Constan­
tinescu,_ Stejarul din Borzeşti de Teod or
Bratu ; Balada pentru orchestră, solo de bari­
ton şi cor de Mihail Jora, baladele despre Pim.­
tea Viteazul de compozitorii N icol ae Brînduş
4
https://biblioteca-digitala.ro
şi Vasile Herm an , desipre Gheo �ghe Do a j de
Con:Slta ntin Palade ; opera Horia de Sabin
Drăgai şi orerboniul ou 'acel!aşi nume de Alfl"ed
Mendel:shon ; oratoriul Tudor Vladimirescu de
Gh. Dumit rescu , baletele Iancu Jianu de Mir­
cea Ohiriac şi Haiducii de Hiltla Jerea; opere­
le Doamna Chiajna de Niiicolae Buicliu, Neamul
Şoimăreşti.lor de Tudor Jarda, Apus de soare
de Mansi Ba:riberis şi Ecaterina Teodoroiu de
Emil Lerescu; operetele Lăsaţi-mă să cînt de
Gherase Den.drino şi Spune inimioară, spune
de Elly Roman şi muLte alte lucrări pun în ,lu­
mină actuală ohlipuri şi momente de seamă
ale istoriei noastre. De la tema luptei haiduci-
1or, care după cuvintul lu i Aleicu Russo erau
chem aţi de istorie „pentru a stabili cumpăna
dreptăţ il " , pină la temele luiptei împotriva îm­
pilărlt naţionale şi ale luptei pentru afirmarea
unităţii de teritoriu , limbă şi cultură a popo­
rului - acesta este orizontul de inspiraţie a
unor creaţi'i valoroase realizate de compozitorii
noştri în ultim ele trei decenii. Modalităţi sti­
listice de o infinită varietate creează interes
în jurul aJCes'tei tematici şi în măsura în care
autorii au ştiut să-şi consacre întreaga măies­
trie şi trăire artistică ex.primării idealurilor şi
sentimentelor evocate, op erele lor au intrat în
c onştii nţa compatrioţilor adutoînd un mesa j pu-
1:ernk al trecutului prin prezent spre viitor.
Şi cine oare n-a deslu şi t simbolul de liber­
tate n aţiona:lă şi sociaiă pe care -l cuprinde aria
de u n lirism cald, c cer i tor , al lui Ciprian Po­
u
Tumbescu din opereta Lăsaţi-mă să cînt de
Gherase Dendrino, ca o dovadă peremptorie a
virtuţdor genului de a re fleota major tema is­
torică?
Această bogată şi aleasă lume de teme şi
eroi, de im.agiini şi sentimente, această impor­
tant ă experienţă de creaţie d:oibindi tă de com­
pozitorii noştri îşi vor afla implinfrea în direic­
ţia acelei tematici istorice care rprefigure2ză
etapa contemporană.
*
Odată ou tr ece rea de la vechea orînduire so-
cială întemeiată pe exploatarea omului de că­
tre om, la orînduf re a superioară, socialistă,
s-au sohimbat atit factorii obirotiNi ci't şi fac­
ftor1i sUtbieotivi rare detemiină direcţia şi for­
mele d€2Jvoltă:riii creaţrlei şi vieţii noastre
m112ica!le in ansamMu. Spărgînd cercul î1111chds
al publ icului de indţia.ţi . de odinioară, muzlica
a căpăta t aistăzi un J.:a.rig rfllld.ament de mase.
referă at'iit la sfera conţinu tului
.AJoeasta s e
expresiv, la lumea de dldei şi sentimente care se
adresează întregii naţiuni , cirt şi la modaHtă­
ţiJe de T1ealfaare artistică adecvate d!i.feriltelor
straturi ale puJb1iculrui. Eromoivind afirmarea
unei nelimirtate varietăţi de stiluri şi tempera­
mente creatoare, compozitorii se străldudesc să
apropie 'în permanenţă arta de înţelegerea
şi cerinţJele ascultă;tori1lor, aflaţi în continuă
ascensiune a vrieţii spirituale. In procesul.
de creaţie ianigajaită, compo7liitoriii pornesc de
la pr1ruciipiu1 legăturili de nedesfăcut între
valoarea artistică si înalta menire socială a pinirii burghezo-moşiereşti. In epi sodul Cu du­
muzicii. lmp a
linire aicestei meniri nu este cu
putinţă decit orii.entînd toate ef orturile în direc­
ţia subiectelor şi problemelor de maximă sem­
nificaţie, de profundă actualitate.. In acest con­
text de idealuri şi pr eocup ări, tematica istoric ă
a perioadei moderne şi contempo r an e, aiceea
privind realHăţile din patria noastră în preaj ­
ma si in moment ul eJiberărLl. patniei de sub do­
a
min ţia fascistă a devenit fo modul cel mai
f iresc un domeniru esenţial al activităţi� de cre­
aţie muzicală, îmbogăţind lucrările noi inspi­
rate din lupta dusă de poporul român de-a
1.ungul muiltor secole ale e xiS>tenţei sale. Puter­
nica vibraţ�e patriotică şi umanistă pe care o
transm i t contemporanilor paginile eroice şi
dramatice ale mişcăil"'ii m urucitoreşti din timpul
reg im ulm bughezo-moşieresc, ale luptelor pur ­
tate sub conducerea fermă a partidului comu­
nist român, ale răscoalelor ţărăneşti şi ale con­
tri buţiei militante ad'lllSă de intelectualitatea
cu vederi înnoitoare, democratice, a generat
va'loroase poeme simfornice, u verturi , simfonii,
cantate, oratorii, opere, reflectîrul sensibilita­
tea şi gîndirea a ctuală în lumina cărora sint
evocate artisticeşte evenimente istorice, fapte
petreoute aevea.
Formele cele mai larg îmbrăţişate ale crea­
ţiei cu temă isto�ă sînit suita şi cantata, balada.
poemul. Valorificind res urse lirice, epice, şi
dramatice, ele folosesc, în cadrul unor pro­
porţii rela·tiv restrînse, bogatele posibilităţi a!le
scr iitur ii vocal-corale şi orchestrale de oare
d isp une arta contemporană.
Una dintre cele mai reprezentative lucrări
ale ge n Ullui suitei vooal -5d mfon ice este ciclul
de şapte cînt ece Din uliţa noastră r ealiza t de
Paul Constantinescu pe ver suri de Cicerone
Theodorescu. Compus şi pre zentat în prima
audiţie în anul 1960, în cadrul manifestărilor
în cinstea celui de a'l treilea Congres al Par­
tidului, ciclul amintit reliefează imagini puter­
nice, răscolitoare ale luptei 1poporu[ui în frun­
te cu clasa mruncitoare pentru libertate şi drep­
tate. Impres ion ează modul în care compozito ­
rul conturează o atmosferă expresivă, unică,
perfect î nchegată, dar care în a·oolaşi timp
prezintă nuanţie distiocte, ohiar contrastante,
pornind de la arhetipuri ale muzicii pop ulare.
Elementul liric - acel pastel, acea Inchinare
din primul cintec - îşi află corespo ndentul
său final, liedul Hrisov de rrw.i, car e redă opti­
mismul bătrînei mame ce scrutează plină de
speranţă viitorul.
Asipectuil tragic conţinut în liedul După
mort, este realiza t prin transfigurarea intona­
ţiei de bocet. Revărsarea unei dureri profunde,
exprimînd tabloul trist al unei înmonnîntări
în mahalaua săracă de odinioară, este i nvestit ă
cu o importantă {Wl!Cţie dramatică, fă!eînd pe
auditor să participe cu propria sa simţire la
acuzarea realităţii vechiului regim. Elementul
umoristic capătă de asemenea o iputernică
elocvenţă, surprinzin:d în piesele Colonelul şi
Pitpalacul, chipurile groteşti ale slugilor S'tă-
https://biblioteca-digitala.ro
bele die pîine procedeul epic, enunţat mai înti i
în Grevă, rievine pentru a reda, prin dezvo1ta­
rea variată cu aspect de pas:sacagl�e. avîntrul
erok al clasei muncitoare.
Poemele Mama de Matei S ocor, rpe ver sur i
de Mania Banuş şi Mierla lui Ilie Pintilie de
Anatol Vieru, pe v ers ur i de Veronica Porum­
baicu se ÎlnSoriu ipr'intre cre aţiile care au affr­
mat a:cest gen în perioada de î nc eput. Poemul
Mama expr imă, printr-o muzică de oaldă pasi­
une liric ă, în care accentele deolamatorii se
îmb in ă cu elem ente melodice avîntate, efortul
de a consolid a pacea şi fericirea pentru toţi
oamen�i . N eî n frioatu.l er oi sm al c omuniştilor ,
a c ăr or dragoste pentru popor şi dîrzenie în
luptă au fost mai tari de ci t suferinţele Dofta­
niei, c o ns tit uie firul conducător în dramatur­
gia poemu lui Mierla lui Ilie Pintilie, pen tru
voce de alt'istă, cor m ixt si �r chestră, realizat
de Aruatol VQeru în perioada de tinereţe a cre­
aţiei saile. Imaginea întunecată, răscolitoare a
înid1isor ii, redată printr-o melodie de lamento
dramatic, determină o c reşte re polifonică im­
pr e sionant ă, care cucereşte zările optimismu­
lui, ale încrederii în victoria pop orului asupra
împil atoril or : „Pe deal un alt cin te c răsare I
Tu, m ierlă , să-nalţi bucurii I, căci mîndru un
steag p e închisoaire I se urcă în zori de zi." Va­
loarea de simbol a păsării care aduce solia
eliberării îşi află o conv�ngătoare subliniere în
muz ică prin de zvo ltare a elementelor tematice,
viguroase, prin creşterea inspirată şi inge n i­
oasă a plastici tă ţi i orchest r ale .
Balada steagului de Si gJ smund Toduţa, pe
versuri de V iictor Tulbure, expri mă un drama­
tism sobru, interi ori zat , datorită în special dez­
voltărilor p oli fonice ale melos ului modal, în
care re cun oaştem cu pr edi lecţi e teme de boc2t.
Părţi ca recitativul, passacaglia şi fuga re dau
durerea adîncă a mamei care şi�a pierdut fiul
în lupta pentru dreptate soc i a l ă , apoi î ncrede­
rea în v ii to rul luminos al patriei . Măiestria
creatoare a a ut orulu i se afirm ă prin densitatea
şi .conJCizJa disc ursulu i, prin relieful imagi nii
poetirce şi mruzicale.
Probleme specifice de reali �a re suscită genul
v ocal-simfon ic de maximă amploare şi comple­
xitate al oratoriul uli . Formă ciclică, oratori ul se
caracter i z e ază prin conţinutul său epic-drama­
tic, r edat fără r eprezentare saemca, tratînict
prin eJGcelenţă tematica istorică şi fil o z ofică
cu mij'loace oferite de ansamblul coral-orches­
tral ş i de participarea soli ştilor .
Folosind experienţa dobîndită în cantata
Prind visele aripi şi într-o altă lucrare de ace­
laşi gen pe veTsuri ciiangăieŞ'ti, compozitoru'!
Tibe riu 01ah a r ea li zat oratoniul Constelaţia
omului pe versuri de Vladimir Maiacovski. Bl
reuşeşte să sintetizeze lirismul avintat şi ex­
tatic cu tumultul viguros şi dlinamic al acţiunii
tran&.formatoa,re desfăşurată de omul el.!berat.
Din tematica luptelor Clasei muncitoare din
ţara noastră, care au culminat cu greva cefe­
riştilor din februarie 1933 s-a inspirat corn-
pozitorul Gh. Dumitrescu a1egind versurile lui
Cicerone Theodorescu pe baza cărora a alcă­
tuit or atr i ul Griviţa noastră. Spre de os ebi re
o
de oratoriul Tudor Vladiniirescu, co nceput în
ese n ţă ca o des făş u r are epică, oratoriul Griviţa
noastră a fost plămăldit ca un po em liric-dra­
mattic, a mibe le lucrări avînd comun oararcteirul
e ro ic. Structurat î n t r ip tic, oratori ul Gr�viţa
noastră z ugrăveş te imagini din realită ţ ile sod­
ale d in trecu t (partea centrală), apăsătoare,
î n tunecate, în contras t cu im a gi ni din Griv�ţa
nouă (pr olog -ep ilog ) . Elementul d i n am ic. mili­
tant es·te redia t prin cin tecul La luptă, Griviţă,
la luptă, ecou d e oaldă vibraţie revoluţionară
a cunoscutului cin tec muI11c it oresc Alarmă,
alarmii la CFR !, genera t d�·rect de even imen­
te.le greve i . Este un epi s od tematic care stră­
bate ca un r e fre n î n t reg oratoriul. hrănind d i n
resurise-le sa l e ritm1ce ş i inton a ţ io nia.le energic :,
viguroase, suibstan ţa lucrări i . Oratoriul s.e dis­
ti nge pr i n for ţa em oţ.!o n a: ă , prin carac t erul
pătrunzătm al expresie i .
O concep ţie asemănătoare o vădeşte orato­
riul Scînteia eliberării de O vi di u Varga dedi­
cat l uptei partidul u i în i legalitate, avînd ca
text o baladă de V1ictor Tru1lbu re . Compus î n
c i nstea cel e i de a XV-a a n i ve rs ăr i a Eliberăirii,
oratoriul Pe lespedea eroilor d e Sergiu Sar­
chizov este a lc ă tu i t pe v e rs u ri a le cîtorva poeţ i
contempor a n i . Personaje:e siint poporul - re­
pre zentat prin masa corală - �i o pereche de
ti ner� l upt ă tor i com u n işti. Lucra!'ea z ug ră veş t e
într-o a mpl ă epopee anii de s u f e r i n ţă petrecuţi
de oei mai bra\·i fii ai poporulu i intre zid urile
Dofta nei . apoi episodul dramatic al ră zboiu l u i
provocat de fa sci şt i . Ea glorifică libertiatc:a ,
i mpru n î n:d u - s e prin sufl ul d ram atic re z u l t a t d i n
dezvol tarea riesu r.selor cî n tecu1ui re\'o'. uţ ionar
� i foilclori c int.r- o co ncepţ i e uni tară.
Cantatele 1 93 3 de Liv i u Glodeanu. Co1nunis­
tul de Andrei Porfutj e , Pămînt u l acesta de U­
v i u fonescu, oratorii l e Ştefan Furtună d e W i l ­
h elm Beirger, Lazăr ele la Rusca d e D i a m a ndi
Gheciu, Griviţa luptătoare de Coru; tantin Pal a­
de şi Oratoriul Eli berării de R ad u Pa'1adii între­
gesc apontull ac:estor g e n ur� la rerprezentarea te ­
matici i istorice contempornne. Prin operele
Răscoala, du'J ă rom anul lui Li viu Reb rean u s i
Fata cu gar �fe pe l ibre t d e Nircoale T ăuit� .
compozitorul G h . Dum it res cu a da t măsura
considera b i l ă a artei S'ale î n a c es t domer..; u . In
cea de a doua operă am in tită este pus în re­
l k �f p r i ntr -u n melod :sm p:in de pa tos revolu­
ţicn a r, ohipul eroului anonim, a l omului din
popor. ca!'e la chemarea par t i dului Î Ş•; consa­
'Cră tot ce a re mai scump p entr u cauza elib:­
ră rii p=i tr i e i .
S-au rem a rcat de asemenea pri ntre luc r ăr i l e
care c o n tu r eaz ă convingător figuri şi mome nte
ale is t o r i ei contemporane, operele Pădurea
vulturilor de Tudor Jarda, Trandafirii Doftanei
de N :nibeirt Pet ri ' si Ecaterin2 Teodoroiu d e
Em i'l Lerescu , prec um ş i ba l·e tele Primăvara
de Cornel Trăilescu şi Văpaia de Mircea
Chiriac.
https://biblioteca-digitala.ro
Nu mai puţin .fecundă s-a dovedit tematica
istorică oontemporană pe n tr u genurile orches­
trale. Am.i n tim astfel poemele simfonice Pră­
buşirea Doftanei de Alfred MenJdelsohn, Evo­
care, Filimon Sîrbu şi Monumentul de Dumi­
tru Bwg.hici, Noapte de august de Irina Odă­
gescu, ln memoriam de Alex. P a ş:ca nu , poeme­
le vocal-sfanfonice Visul lui Bălcescu de Ion
H a r tuliary Darde, Remember de Walter Kle.p­
per pe veirs u["i de Ana B landian a , Noapte de
august d e Doru Popovi ci , Balada ce lui fără nu­
m e d e Serg� u S arohizov, Monumentum de Au­
rel Stroe, Sim,fonia eliberării de D i amandi
G heci u , e tc.
*
A:ctu1al i z î nd artistioest•e evenimentele ca re a u
d us la afirmarea în i �tori e a natiunii române
'
1.�bere şi independente, evodnd momente şi
fig ur i die seamă aile luptei poporul ui pentru o
v i aţă demnă, creaţia noastră muziroolă apropie
•astfel trecutul de prezent, făicînd să vibreze
î n conştiinţa contemporanilor va lorile înal1:e
de ordin patriotic şi umanist înscrise în cro­
noca naţională. Suprema fina:li�re a acestei
lup te, apoteoza valorilor istoriei reprezintă ca­
racteristica erei socialiste, drud stăpînul bogă­
ţiilor patriei devine poporul, iar făuritoarea
propl"Îei sale istori1i este î nsăşi n aţiunea socia­
l i s t ă . T răs ătu r a ca li t a t iv nou ă pe oare o pre ­
z i n tă is toiria României contemporane în raport
cu trecu tul este a şa dar înţelegerea profundă
şi ac t i vă a rolului pe care sînt chemat2 s ă- l
joace mas e le de oameni ai munci i , întreg po ­
porul ca r e , sub cond uce r ea înţeleaptă şi fermă
a Part idu lu i Comu nist Român, edHică societa­
tea nouă, stijperioară. Acestui adevă·r funda­
mental ii sînt consacrate valoroase creaţii mu­
zicale î n genul vocal-.si mfonic, simfonic, dra­
matic, în gen u l muzici i corale şi uşoare, pen­
tru teatru ş i pe ntru mm, m en i.te să e xp ri m e
în marea lor bogăţie de nuanţe, în ad'încul tră­
irii em aţi o n a1l e şi a l înţelegerii fBozofd1ce, dru­
m ui) s u ito r pe oare-1 străbate astăzi is'.torfa Ro­
mâniei socialiste, cuceniri·le î n p lan ul vieţii
materiale şi spii.ritoole. Din sentimentul că pa­
tr ia se i deintHică cru tot ce este creator, cu tot
ce mi l i t ează pentru p a ce şi prietenie, pentru
libertaite şi fodependen ţă, :pentru respect şi
conlUJcrare întrie toate naţiunile lumii, pentru
tcit ceea ce în a: ţ ă pe om p e cu lmile cuHurii şi
civHdzaţiei, di n acest s e ntimen t au luat naş­
tere lucrări oa imnul Mărire ţie, patria niea,
de Mihai l Jora, pe versuri de Ma ria na Dumi­
trescu, un dntec de adevăra tă ele1Vaţie spiritu­
ală , de profundă vibraţie p atri o tică.
O concepţie de manifest dinamiism ne relev ă
cantata Prind visele aripi de Tiberiu O lah , pe
ve rsuir i de Maria Banu�, oompUJSă în cinstea
oelei de a X V-a aniversări a Eliberării patrii. e i.
Dramatismul îmbracă a id aspectul conflictului
între a tmosfera sumbră a războiului de agre­
siune, de zl ă n ţ u i t de dictatura fascis tă şi pagi­
mi.le gilorioase ale întoarcerii armelor împotriva
ia.gresorifor hitlerişti. La polu l luminos, de o
aleasă i nspiraţie poetică , seaflă tema corală
a introdulC€'I'ii, care redă metaforic Îll!ceputul
noii istorii a Ro mâ nii.e i eTiherat·e : . ,Trec anii
ca valul, ca sip u mele măll"ii I Ce leagăn-o l ume­
ngropată I O stincă se- nalţ ă de asupra uităr i i
I O vară f ierbi n te , curată" . In partea a doua -
pesantie - un motriv 'l"itmic-armonic de expire­
sie s fi şi eitoare este dez vo lta t pînă î n apog eu l
tensiunii saile i nterioare, pentru ca secţiunile
a treia şi finalul să pună 'în lumină me rs ul
adevă ra t , drept al istoriei . De la î nceputul fu­
g•ii corale, pe o temă ide o eneJ:1g1ie asce ndentă
asistăm la amplii.fkarea emoţionail.ă care culmi ­
nează c u o rpassaooglie în oare elementul vioto­
r i os , optimist se a.firmă cu impetuozitate. Incă
din ace astă l uorare, procedeele de de zvolta r e
ri tm i că ş i a:rnnoniică precum şi sol u ţi i:le unei
orchestraţii de vie p lasti citate descriptiv-emo­
ţ ională fac să se desprindă lin i ile s tilu lui voca�­
s imfo n ic viguros şi personal aJl 1ui1 Tiberiu
Ol ah .
Dintre cantatele inspirate de av î n tu l cons­
trUJcţiei socialiste s-a remarcat prin for ţ a ex­
pr esiei Cantata anilor-lumină de Anatol Vieru,
pe versuri de Nii.na Cassian . Textul aduce elo­
g i ul efo r tul ui rodnic pe care pop o ru l eliberat
îl face p e ntru desăvîrşire>a cuceriiri1lor sal e .
Compozitorul foloseşte într-o concepţi·c liberă
principiile formei de so nat ă , soH�H ind aces teia
ma r i le po�ii.lbi'lităţi de a red a clocotul de vi1aţă
şi e lanul creator. Cele d o u ă teme - d i n tre
caire a doua preia m e lo d i1a cunoscutului cintec
Ţară scumpă, să trăieşti, compusă de A n a tol
Vieru pentru muzica filmuJui Pe dru m u rile
României. - sint două ipostaze diferHe doar
ca n u an ţ ă ale ace[u i aşi mater i a l t ema,f,;·c vol i ­
tiv, stenic. Se remar·că dezvo lta rea , am s pune
explozi•vă, a po t e n \ e lo r temelor. subliniată
prin tr-(1') ri tmică al terna'livă şi pri n tr-o i nstru­
men t a ţ ie de efect pe n e tr·a n t şi activ. Ca n ta ta
anilor lumină, ev i t înd înch€�erea fes tivă deve­
n i t ă convenţională, conchide într-o atmosferă
destinsă, în raport cu pl an u J emo\ion a l al în­
treg i i lucrări.
Cantata patriei de La u renţ iu Profetia . pe te x t
d e Eugen Frunză, cuprinde de asemenea, r eda­
te simbolic, momente d e se a m ă a l e i s to r i e i
ţ ă r : .i ; ea se d ist i nge prin cons•trucţia l impede,
echil ibrată şi p r in tr -o orchestraţie vie. dinia­
m ică. O oî ntare COIIlvi ngătoare prin expresia
cizelată, concisă .şi densă emoţional o aduce
patiriei socialiste Cantata festivă de Aurel
Stroe, pe versu r i de V i ctor Tulbure. omag�u la
un deC€n i u şi j um ătate de 11a Eliberarea ţării
de sulb j ugul fasciS't : „Oriunde aş fi . te intil­
nesc în oale/O ţara mea cu timple d e argint/
Mă- na l ţ în piscul frumuseţii tale/ Te apăr, şi
te l aud, şi te cînt" . Tratarea în cuilori pu ter ni­
ce a materialului tem at ic de rezonanţă
populară, cu o structură modailă ingeruios rea­
l izată reliefează o esenţă 1irkă, de conv i ng ător
elan sărbătoresc.
Trăsături asemănătoare, în aceea i categ orie
a cantatei l irice pe tema patriei, prezintă
https://biblioteca-digitala.ro
Cantata festivă de Ştefan N icu l es cu , pe ver­
suri de N i r. a Cassian, lucrare de o vi br a ţ i e
caldă, l u mi noasă, precum şi ca n ta tel e Mai
m.ultă lumină si Povestea bradului de Sab i n
Dr:igoi , Mineri i J iului de Teo d o r Bratu, Can­
tata Partidulu i de Emi l Simon, care pun în
p ri m pla n d i sc urs u l corial. Sem ni f1ca't i v ă pentru
creaţia de cantate i nspir:a1:e d i n vfaţa şi năzu­
i nţele tine.retului este Cantata de cameră de
And re i Portfetj e, t ă lmăci re muzi.Jcală perso­
n1ailă a uinor v ers uri din ciclul Primele iu biri
de Niicol!ae Labiş. Alte cantate sînt dedkat e
unor locuri şi o am en i de pe meleagurile pa t r i ­
ei n oas tr e care a u î n Cor i t sub soa rele Repu­
blicii . P r intre acestea menţionăm Odă oraşului
meu, can tată de Theodor Gr i gori u , inspi rată
din C'locotul prefac2rdor înnoitoare oare au
Clllprins în ain i i social ism u 1 u i o rasul Gala ti.
I mpr eu n ă cu poeta Ni n a Cassian, comp o z i to r�1l
exprimă prinosul de adm iraţJie ofaţă de omul
contemporan, făuri tor de frumos şi d e bi ne î n
Galaţiul de azii..
I ntregesc peisajul creaţiei vocal-si mfonice
ins p'i ra tă din tematica i s tori că a ztlelor noias­
tre Cantata patriei de Constanti n Arvinte, Odă
de Dumitru Capoianu, Cantate de CoTn eli u
Ceziar, oantaita Izvoarele păcii de Nicol·a e Co­
ma n , Odă pentru repu blică de Cziki Boldiszar,
·can ta·ta Liberta tea de Wilhelm Demi1an, can ­
ta ta Se construi·eşte lumea noastră de Geo rge
Driagia, Cantata festivă de Theodor D r ăg ul escu ,
cantata Drapelul de Grigore Ni c a , Can­
ta ta pentru pace de Franz Xav er Dressler.
cantata Jnscripţi.c de VasHe Herman, cantata
Casa de Ş t efa n Mangoianu, cantata Românie,
ţarii de vis de VasH e Sp ăt ărelu . cantata Cîntare
unu i ev apri n s de Cor nel Ţăra n u , cantate de
A l a'dar Zoltain , ca n tat a Ţara mea de Ştefa n
Zorzor, Cantata Bucurestiului de A l fred Men­
delsohn precum şi o rat'or i i' le Zorile de aur şii
Pămînt dezrob i t de Gh. D um i trescu si Sub ·
soarele păcii de Hilda J e r ea .
Punind în valoare v irt uţ i le specif.\ce de
adî n ic ire a trăirii emoţionale, a gîndirii fi loz o ­
fice, c reaiţi1a simfon ică a găsi t î n tema v i e ţii con­
temporane. în tem ele istor.iei Româ1Diei noi, bo­
gate motive de in sp ir a \ie . Ami ntim astfel Rit­
muri citadin,e de Nicolae Beloiu, Jrnagini bu­
cureştene 1 9 5 9 , triptic sim,fonic de P asca l Ben­
to� u . Fi 'c de Letopiseţ, l u cr ar e dedicată Iiaşu­
lu;j nata1l rec-Jns truit şi i n flo ri nd in z i lele noas­
tre, de cărt:ire compoz i tmu l Dumitru Bughici ;
Simfonia Ploieşteană in spirată din epopee a
eroică şi din viaţa creatoaTe a acestu� impor ­
tant c.entru muncitoresc şi punct i ndustrial al
,pa trie i, oraş natal al compozitorului PauJ Con ­
sban.t inescu ; acela� i creator a real i zat rapso­
dia lnfrăţirea, dedioată prieteniei dintre poporul
român şi naţ ionalităţile conlocuitoare ; Simfo­
nia a XVI a „Triumful păcii" de Dimiitrie Cu­
clin , Simfonia a III a „Reconstrucţia" d e Al­
fred Mendelsohn, Sui1tele simf on i ce Impresii
din Reşiţa de W·aliter Mihai Kleppe r, Imagini
hunedorene de Ada1bert Wink l er si uv ertu r a
O zi de vară de Zeno Vancea reda� imagini şi
senitimente ale vieţii plină de avînt co ns tructi v
din domenii diferite ale realirtăţii contempora­
ne. Simfonia a II-a a Republicii de Nicolae
Budcliu şi Simfonia a IV-a „Apelul pădi" de
A!lfr ed Mendef!solm precum şi Simfonia a II-a
de Gheorghe Dumi11Jr escu îşi oonc�itiz2ază me­
sajUJl actual p d n fuziunea cu stihuri ale poe­
ţilor noş1tri. Dediiciată iceiei de a 1 5-a aniversări
a repuibHicio� , Simfonia a II-a de Gh. Dumit rescu
este axată pe un oîntec de mase linsptirat de veir­
sur i ailie lui NitCoiae Labiş, aductnld cllintare paitri­
e·i socialis.te. ffil cons titui e materialul temalt�ic
perntru impetuoasele constriucţM polifonice aile
ultimei părţi - andante maestuoso - susţinută
de solişti vocali, cor şi orahestră ; „Pe pămîn­
tul acesta se-nalţă fumale/iCu lava fierbinte
î n miez clocotind/ Sub păminrtu1 acesta îşi talie
o calei Minerii, spre roca de fier şi de-arginrt"/.
Genurile operetei şi al ope,rei sînt strlns le­
gate de tematica v.'.eţii co ntemporane. Aceasta
a inspirat operetele N-a fost nuntă mai fru­
moasă de Nicoliae Kir:culescu , Plutaşii de pe
Bistriţa şi Tîrgul de fete de F i l aret Barbu, Cu­
legătorii de stele de Flodn Comiş el , Colomba
şi Fetele din Murfatlar de Elly Roman, Se mă­
rită fetele de G eorge G r igor.iu . Cele mai ofru­
moase pagini din ia.ceste creaţii exprimă un li­
rism tinereoc şi dragoste de viaţă. In domeniul
o perei s-au r em arc a t creaţii ce realizează cu
mijloace spec.ifice o adevărată s i nrteză a mo­
me n telor ierudale, a figurilor de seamă. a gene­
r· aţiilor care au înfăptuit şi care reprezintă is­
toria patriei . Amintim astfel opera Trei gene­
raţii de Sergiu Sarchlizov pe libret de Lucia
Demetrius şi opera Trepte ale istoriei de Mi­
hai Moldovan. Ope ra -f rescă Trepte ale istoriei
este o creaţie aparţinînd cOIIlcl epţiei moderne de
structurare a genului, caracterizată rprfotr-o
d i nam ilcă aparte a elementelor sinoretice. A­
ceasta înseamnă că acţiunea operei se depla ­
sează d i n zona lrLric-dramatică c onsf i nţi tă de
https://biblioteca-digitala.ro
marea tradiţie ra genului, dn zona simboluni.lor,
a metaforelor cupr in zdnd într-un viu dialog
spaţiu l şi timpu l. Din punct tle vedere muzical,
looul formelor determiniate n iiau fluxul ele­
men telo.r improvizate, formele rprin excelenţă
deschise. Opera Trepte ale istoriei de Mihai
Mo1dovan dezv ol tă ideea unităţii istoriei noas ­
tre 1ca o continuitate a voinţei de libertate ş i
demn itate manifestiată într-o diversitate de
momente şi fliguri care ·alcătu1esc istoria. Pe
p 1an muzical, deve n ir ile ide la lfiaza de etn o ge ­
n-eză pînă la lupta pentru unire, pentru inde­
pernd en ţă şi ,pînă la mo mentul contemporan ral
i ns u reicţiei şi al triumfulu i zorilor noi sînt în­
truchipate de către solişti , cor şi orchestră in­
tr-o acţiu ne muzicală de remarcabilă elastki­
tate şi viaţă, în timp ce ideea un ităţii este per­
m anen t sU!blini1ată de o formaţie coral-instru­
mentală rest:rirusă ca re activează de-a lungu l
lucrării. Blem€'Ilte muziiK:ale autentic folol o rice
apar ca premise ale constrUK:ţiei dTamat ice ,
i n tr.înd apo i .într-o ingenioasă sinteză cu ele­
mente sonore, noi, insO'li'te, ceru·te de fir.ul eve­
nimentelor evocate.
Remarcintl de asemenea aportul muzkii de
fa n•liară, reprezentată prin lucrări ca po e mu l
Yocal-simfonic Victoria die Dumitru Eremia,
a.portul muzicii co r al e şi al muzioi i uşoo re ale
că ror va[ori d e fru nte sf ot în linii esenţiale lins­
pirate di n realiităţile patriei socialiste, din isto­
rria care se s:crie sU1b ochii noşt.rli , s u bli niem 'in
c o nclu z i e ică sub toate ce'le trei a�pecte la (la re
ne - am referit - şi a n ume inspiraţia di111 tre­
cutul i J11depărtat, din �storia modernă şi con­
temporană a României -, .reahtăţ U.e istonice
a u generat un ibograt orizont de idei ş i senti­
mente, oferi nd muzidi substanţă poetică şi
dramatiJCă generoas ă. Această îngemănare în­
tre isto r i e şi iactul d e creaţie muzicală are şi
va avea î n v�aţa de az i şi de mi i ne a poporu­
lui n os tru n emărg inite perspiecUve de afirmare.
Cercul prietenilor muzicii helm Berger, secretar al Uniunii oompozi.torilor, Ni­

colae K ir"Culesou, Zaharia Popescu, .Jon Chioreanu şi

româneşti la Clubul Elena Hai tă, bill:fildtecară a clubului, cîţiva candidaţi

au diat în scris răspunsuri capabile a ciocumscrie n u

Uzinelor ,,Republica" n umai suma d e i nformaţ i i ci şi opinii,le l o r cu pri­

vire Ja o serie de l ucrări din diferite domen i i ale

După ani în care prin inerţiile unor filarmon ici con­
certele - lecţii, şi tn general formele concertistice - creaţiei simfonice, camerale, cintecu1ui de mase, mu­
educative s-au degradat pînă la anulare, genul cu­ zicii uşoare.
noaşte în uiltirrn ele două stagiuni un revi riment mai
ln domeniul simfonic-cameral, di ntr-o listă de 10
mult decît imbuoură.ltor.
lucrări (cuiprinzînd pirintre a[tele Sonata III-a de
Noua generaţie de tineri, care a i nvadat literal­
George Enescu, Simfonia de Mihail Jora, Variaţiuni
mente sălile de conoert, a impus insti tuţiilor reedi ­
tarea unor formule educative , ref�rea arsenalrului simfonice pe o temă de Anton Pann de Theodor Gri­

de mijloace menit să pregătească multilateral dru­ gO'ri U, Concertul pentru vioară şi orchestră de Pascal
murile iubitorilor de muzică sp re marea artă, spre Bentoiu, Concertul pentru orchestră de A natol Vieru
înţelegeirea capodoperelor creaţiei muzicale naţionale
etc.) toţi co ncurenţii, spre bucw-ia j uriullu i , au recu­
şi u n iversale. Şi ca întotdeauna, cuvîntuil. s-a dove­
orddn
noscut exemplificările din Sonata lui Enescu şi Vari­
dit un ajutor de prim al muzicianului şi pro ­
fesioni,stului dornic să atragă spre arta sunetelor noi actiunile lui Theodor Grigoriu.

auditori . Cu totul eloovente pentru nivelul p r egăltirii con-

Dar în acest reviriment al genurilor educativ - curenţilor, pentru temeinicia audiţiilor făcute în
muzicale trebU!:ie să focem o menţiune specia1ă pentru curnul anilor, pentru statutul lor de „meloman" , au
o iniţiatwă semnată de Uniunea compozitori lor, ini­
fost răspunsurile la seria de întrebări 'in care li s-a
ţiativă capabilă, fără discuţi i , să contribuie mai mu1t
cerut să prezi nte momen te din vi a\ia şi c reaţia unor
deci"it orice alte manifestări, l a o largă pătrundere a
m uzi cii în mase, la fo r marea publioulru i. muzideni ca M i hai� Jora , G heorghe Dum itrescu şi Elly
A:cum trei ani, în urma unui colocviu p e care un Roman. în care l i s-a cerut să vorbească despre legă­
g r up de creatori - în fl"lUilte cu maestrul Ion Dumi ­ turile dinrtre aceşti c reatori şi alte d omen i i a le ar te i ,
trescu, p•reşedinteile Un i un i i compo zi torilor - î l avea în c are li s-a cerut să d efi nească cHeva d i n t răsă­
cu cî�iva muncitori de pe platforma indust r i ală „23
turile c0 racteris tice a l e muzidi lor.
A ugius t , la clubul
" Uzinelor Republica a fos t înfii n -
Dup ă o temeinică selecţionare -a
ta t, c u spri jinul
răspunsurilor, ju­
Co nsili llllui Sfo1dicatelor d in scctol"'ul
riul a decernat premii şi men ţiuni u rmătorilor con­
3 al Capitalei, primul cerc ide „Prieteni ai muzk i i
cure n ţ i : Elena .Brebu, calcula toare la Uzinele Pro­
româneşti" .
gresul - Premiull I ; Valeriu Pet.rovici, i ngi ner la
Lună de Lună, nu meroşi compozitori şi muzicol o gi
ofidul de ca lcul al Uzin e lor 23 A ug ust - Premiul
s-au întîlnit cu sute de munc i to ri şi tehnid e n i ; s-au
I I ; Cecilia Tănase , pla nificatoare la Uzinele Progre­
stabi lit cu acest pri.lej contacte de mare utilitate
sul-Premi llll. III ; Ion Călinescu, tehnidan la FMUAB,
pentru c rea tO'ri, în verif.icarea valorilor lor a r ti sti ce ,
-Menţiunea I-a ; Cristina Scurei, fila toare la F.R.B.
contacte care s-au transfornna t, pentru audienţi, în­
- Menţiunea a I I-a şi Aurel Popa, munc i tor turnă-
tr-o reală şcoaJă muzkală, şcoală în care su te de
tor la Uzinele de Maşini Unelte - Menţiunea I I I -a .
participanţi au fost îndruma.ţi spre înţelegerea crea­
L a încheierea celui de-al treilea a n , „Cel"'Cul prie­
ţiei con temporane româneşti , a locului ei în contex­
tenilor muzici i româneşti" , i ni ţia t pentru muncitorii ,
tul vieţii artistice internaţionale.
tehnicienii, inginerii uziii:lelor de pe p latforma indus­
Şi an de an, după o suită de convorbitri, de a udi­
trială „23 August" se doveideşte o acţiune de mare efi­
ţii , cîţiva dintre cursanţii ·care se simt mai bine pre­
cienţă î n popularizarea w.lorilor muzicii româneşti , în
gătiţi participă la un i nedit con•curs sub genericul
stabi!lirea un'Or legăturri trainice, ou ample implicaţii
„Recunoaşteţi tema ?" , conours care permite partici­
creatoare şi educa tive şi indiscutabil, acest fructuos
panţi.lor să-şi verifice cunoştinţele asimilate de-a
diailog trebuie augmentat, trebuie să servească drept
lungul unui „an şcolar" , iar organ.izatorifor să testeze
model în organizarea unor acţiuni simillare în alte
stadiul JX"egătiri.dor, să întocmească, pe haza rerulta­
rn.ari întreprinderi, trebuie să stea la baza unui plan
telor acestui concurs, liniile direoboare aJe activită­
bine gînld'i't de activităţi organizate de Uniunea com­
ţilor viitoare.
pozitorilor şi Radioteleviziunea R'Ollllâ nă perutru răs­
Am avut bucuria de a prezenta conoursul din acest
pindirea muzicii în mase, pentru culti'Vairea dragostei
an.

In faţa unui jurLu compus din Dr. Vasile Tomescu,

pentru muzica românească în rîndul ti nerei generaţii.

secretar al Uniunii compozitorilor, compozitorii Wii- Iosif SAVA

https://biblioteca-digitala.ro
 • • •

Personalitatea muzicu româneşti

de Viorel COSJ.\!�

oTiginal ,
J,d€ea ex istenţei unei şcoli muzicale româ­ d e iradi ere a tot ceea ce se năiştea
nesti încă din secolul trecu1t nu mai consti ­ person al .
'
tu i e astăzi doar eJ\1})resia unuii sentime n t de Prezen ţa lui George Enescu, Sta�
Goiest an
.
mîndrie naţionailă. ci o re a.Jiita te con�retă, i n­ si i
Ma ree Mihalovilci î n g1rupa rea m ternaţ10 �
dubi'tabi lă. Chiar în faţa reprezentanţilor unor nală Ecole de Paris (1'9 25), 5) sau. î.ni drr a re.c:i lw �
u
culturi m zical e de îndelungată tradiţie artis­ Filip Lazăr şi Marcel Mihaloviic � m � oCll eta­
tică, muzica românească contemporană es t.c tea Triton ( 1 928), reflec tă acelea1ş.1 � dm e d.e � �
conti nuarea unei vech i şcol i de compoz1- păitrun dere a compozi'torifor roman i m crrcm ­
ţie . 1) A recunoaşte însă indivikluaHtatea este­ tul artistic universal.
t ică, originalitatea şcolii româneşti, mai a le � Muzica românească se găse5te azi - re­
în contextul muzicii veacului XX, înseamna �
m roa George B re a zu l , în l;iicrarea Pa_t��u rri: _

a conferi atribute de universal itate, daică nu Carmen ( 1 94 1 ) - î n plin avmt a l cautărn ş1

afi rmării originalităţii e i . (subl . n . ) . Nu se pot
i n tiregii m işcări artistice din perioa\da inter­
belică, cel puţin citorva repr�en ta n i de sea: ţ ascunde .tendinţele ei de a-şi însuşi idealuri le
mă, î n frunte cu George Enescu. Socotim ca de artă ale occident ului muzical, de a rezolva
putem revendica astăzi ceva mai mul1t : per­
sonalitatea muzicii româneşti în peil5aj ul artei
î n spirit române!SIC problema i:r �ţiei pro­ m:iei
prii arte oul te şi d e .a va l?r 1f 1oa i:rnz1ca, po­
contemporane. Şi aceasta cu atît mai mul1t, cu i
t rivit naturii şi pute r lor e1 deoseb1rte , ca fac­
cit înşişi străinii o recunosc descfuis. 2) tor ed ucaltirv în formaţia omului român " .6)
Aşadar, naţional, original, personal sînt trei In sfirsit
creaitori� etapei co ntemporane
atribut2 artistice maj ore, trei noţiuni estetice
( 1 9 44-1 9
.
7'4 , )
avînd d ej a cişitigate atribUltele
fund'amen tale inseparabile, egail.e. necesare, şi
de maturitate ale şco l i i n a ţ i on a le şi chiar de
totusi în rea l i tate , . t repte" diferite ca ierar­
afirmare in ternaUiona1lă , s--iau con:cen trat spre
h i za�e arLsitică a muzi:cii cul te româneş ti.
atingerea sintez i �
spiri1tuaJe : per:so na1li.tat � a
m
In pri a etapă de închegare şi m ait u r i z a re
artistică. Plural'i"batea 1:�mbre!l or parhculare, di­
a şcdlii noastre muziicale ( 1 8 5 9-1 9 1 8), princi­
versitatea şi originalitatea st i l ur lor componis­ i
pala asipiraţie a c reatorilor a fost afirma r2a
b
tice, s u o rd on aite însă aspiraţiiJor majore ale
fiinţei naţionale, pri n intermediul artei sune­
i
idealului comun a1 soc e tă ţ i n o as tre socialislbe, i
a
telor. Foliolorul (chiar d că nu initotdeauna cel
au oonturait tot mai pregnarnt personalitatea
mai autent ic) a consti tui t teme iu l e e n ţ i a l de s muzici i româneşti .
inspfr·a ţie a compozifo.ri lor. Apelul lia cîntecul
popular a i nsu f'la t creaţiei cul1te semn i ficaţi i
Oare sin t de fapt c o n
s t a n t e I e def i ni,to­
asi d i f e­ se
.

rii ale creiaţ.ieii n o tre ? Prin ce

prof.und patriotice, în strinsă concordanţă cu
r e n ţ i a z ă, s e .recun oaşte dar totoda1tă se
lupta maseJ.or pentru oucerirea independ enţei
naţ i onale. Bazele clasicismului nosifriu m u zi ca l
i d e n t i f i c ă geniul muzical cult românesc,
ră:mî n deci strîns legate de even imenteile po­ fată de alte culturi muzicale ?
Dacă person a­
lit :co-sociiale aile epocii . Căci aşa cum remar­ �
l ii t tea -si ntieză oumuleiază un summum d e
case GoetJhe, autorul clasic naţional se iv�te personaHtăţi, de
stiil uri, de voci n econfunda­
atunci cind „în isrtoria poporulu'i său s·2 pe­ bile d e prestigiu u nhnersa1 , dispune oare mu­
,
trec eve nimente majore " . cind . găseş te u n i­ i zioa. contemporană românească de aceste forţe
a rtis t ice ?
tatea î n sînUI poporului" , cind descoperă
„adîncime în sentimentele neam u lu i " si cind Muzica noastră rultă a :izvorit din două :fi­
pătruns de patriiotism - „crea torul e&te oa­ loane na:turale, peste ciare s-au suprapus i ne ­
pa bi'l să iubească şi trecutul şi prezentul" .3) rentele i nfl uen ţe rvenite din es t ua şi vestul
A doua etapă istorică ( 1 9 1 8- 1 944) este mo­ a e
continentului (fără a-i Lt ra fi i n ţa naţională) :
mentul de contu ra re a unor ind ividualităţi muzioo populară şi muzica p.saihică bizantină.
creatoare autentice ca : George Enescu, Mi­ Surse de o infi nită bogă i e ia1itistică , folcloTul ţ
hail! Jora, Saib in Drăgoi , Mihail Andricu, Paul şi cintaTea de strană, au păstrat d i n moşi-stră­
C onstanti nescu , al căror ideal estetic depă şis e moşi fondul spLri:tuail arncesbral al t raioo-xfaco . ­

faza fo„ klorismulu � " îngus·t, local. Abordarna i

geţ lo r . Da.că m elosul popul:a:r românesc
aJtîit de u n i t a r î n ansaimbluil său şi totuşi
şi promovarea forme'lor mari (simfonia, opera,
aitîit de d i v e r s în formele şi genurile pro­
baletul, oratori ul), încercarea de asi m ilare a
moviate 1n d i fenite regiu n i aJe ţării - a
t
es etici i curentelor înnoitoare (impresionism, consti.tui't co'1oana vert ebr al ă a vieţii artistice
verism, neoclasicism, expresionism) şi a teh­ d in evul mediu pînă in epoca modernă, asi­
n�.di:J.or de l1imbaj muzicaiJ. modern (atonalism , guirîndu-ne c o n t i n u i tatea graiului autoh­
politonalism"), într-un cuvmt s trădania de t o n , acelaşi folclor a oonrtinuat să slujească şi
sintetizare a di1ve rselo r elemente de culitură compozitorilor d i n sec. XIX - XX ca sursă
mode rnă , se uneau cu dorinţa nemărturil:frtă de unificare a Hmbaijulu'i muziool naţional.

10

https://biblioteca-digitala.ro
Astăzi, surprinzătoarele soluţii de ritmică, he­
terofonie, culoare timbrală, melodie, armonie,
formul(> a rhetipale, teh îică alieatorkă, caden­
ţe ş.a. de:nonstrează vi1balibatea folclorului
n os tru.
Cealaltă sursă străveche (muzica bizan­
tină), afirmaită odată cu apar-i ţia creş.timis­
mului în zona sudld unăireană încă d i n pra­
gul sec. II e n . , 7) folosiind iniţial ca 11\mbă de
.
cult latina (nu excl usiv greaca veche, cum se
ştia pină azi) ,8) apoi slaivona şi greaca. i ar din
sec. XVI-XVII limba română a coferit c u ­
loairea orien tal-europeană a melosului nostru.
Lumea sonoră de o rară originaHtate a mo­
nodiei vocale bizantine a menţinut �i a cul­
t1V1at gustul creaitorului român pentru nielodie,
altă cons.tantă fundamentală a personal i tăţi i
muzicii româneşti. Multă vreme soootiită ri ­
gi:dă, îngheţată, împletri t ă, cintarea d e strană
a devenH astăz'i sorgintea sonoră a inedi.telor
isoane, pedale, serii specifice de i n·terv1a le, de
sunete netemperate şi nedetermi1I11a te, dar nu
mai puţin izvoru l melodic de multiple suges­
tii modale. Poate că şi factura prepon1derent
v o c a l ă, nu i nstrumentală, a melodismului
iromânesc porneşte tot de la originea cln­
tuiui de s trană şi a melosului nostru popu­
lar. Prioritatea genurilor şi formelor vocale
în foldorul românesc (intoomai oa în ce.lelal te
culturi orientale sud-est-europene), talentul
înnăscut al ţăranului nostru pentru cin l, pre­
cum şi ar.ta unanim recunoscută pe plan mon­
d ia1l a cintăreţHor români. n u reflectă in ul­
tima analiză o trăsătură specifică a C"UHurii
muzicale româneşti ? Oarie „mult du ioasa
limbă românească " n u a împrumutat şi ea pair ­
ti cularităţi timbrale acestei melodii ? „Româ­
nii au în timbrul lor vocal o predis:0oziţie
specială" ... - remarcă regizorul de operă vest­
german Hermann Wedekind , într-un recent
i nterviu d i n revista Ramuri - care , .vine d i n
mPlodicita:t0a limbii române" .9)
Istoricii literaturii si Wozofii au demonstrat
că sentimentul dorului reprezintă uima din con­
stantele majore ale literaturii române.to) Ter­
men ul răm î ne - în ciuda încercărilor de tăl­
măoire riguroasă, chiar a lingviştiilor ţărilor
latine - intraductibil. Lirismul nos:talgi.c al
m uzicii româneşti. este fără � nidoi.ailă , echiva­
lentul sonor a:l sentimentului de dor. „Rou­
manie, terre du dor" - a devenit de aproape
o jumătate de veac o expresie curen tă pe
maipamo n d Dar, aşa Clllm foaJ.'"lte bine au re­
.
maJ.'"lcait unii exege•ţi (Lucian Blaga, Miricea
Eliade, Mi hail Rialea, Tudor Vianu, Constan­
tin Ciopraiga), lirismul românesc îmbracă două
forme opuse :pastoral şi prometeic. Ele îşi au
originea în străvechiul mit orfeic, peste care
s-a suprapus mitul mfori tiic.11) De aci, bogă­
ţia de nuanţe expresive, origina.le, proprii per­
sonaliltă1ţii m uzi'OH române.ştti : vigoarea, opti­
mismu l , vitalilate,a interioară.
Aşezat geograficeşrte la un punot de inter­
secţie a cul.turilor occidenitale si ori-en.tale,
poporul rom â n a ştiut să se adapteze şi să
https://biblioteca-digitala.ro
asim i:leze tot ceea ce i s-a potrivit spiritul u i
său cumpănit, măsurait, ponderat. D e aici şi
legătura permanentă cu triadiţia vie. ,.Marea
noutate în arta noastră muzi:ca1lă de azi -
scria Geoirge Breazul un 1 94 1 - es·te tocmai
tradiţia, ale cărei vafoir i pMrund în pa trimo­
niul culturii ro mâ neşti şi-şi doved esc roadele
î n cr ea ţ ie" . 12) Pe bună dreptate s-a ·re·narcat
că e c h i I i b r u l solar. structural, de es enţă
clasică, constitu:ie o altă cc;mstantă a culturi�
noastre. Trăs:ăitura lSe identi fică perfeot şi i n
muzica românească, opera e n esci aină d e pildă
ilustrind în chip m agistral ace.st alrilbut al
personaHtăţi1i artistice. In areati a l ui Enescu,
i n ed i tul, revoluţionarul , .n oul, reprezi ntă un fe­
n omen lipsit de spectacu1loazitate exterioară,
care nu conţine „ n i mic senzia ţi onal sau chi a1r
socant - ca mur:te d i n lucră ri le-'Cheie aile se­
�olului nm:tru - degajirnd totuşi - subl i n ia
muzicologul Ulri:ch Dibeli us - o în drăzneală
conştientă de sine, care surprinde şi fasci­
nează" . 13)
Şi 1ot acelui'aşi s ol natural geografic, Mit de
variat şi de colorat, dominat de pădurile imen­
se de brad şi de codri i de stejair de odin i1oară,
d i n care s-a născu t sentimentu l naturi i (admi­
rab i l :transpus de geniul popul a r în si mbolicul
viers românesc de . ,frunză verde"), i se poa;t�
atrihui acea policro mie sonoră, ee d')m i nă per­
sona1 i.t>atea-sinteză a muzi c i i române<;; t i con tem ­
porane. Există un autentic simţ a l cu l o ri i t i m ­
brale în creaţia românească . Bogăţ i a d e nuanţe
- de la ceil e mai pale şi moi , pi nă la ceLe mai
,·i i culori - ·reprezi n tă. î n tocmai ca măiestre.l e
cuis ătur i ţărăneşt i aile portulu i nia ţional, o sim­
foni e luxurian t ă rle fan tezi e, de imaginaţie so­
noră.
De.sigur că acEas t ă lume a ideilor ce defi­
n c>şlte personaliitatea muz:c 1 1 româneşti, nu
poate fi concepută în afo.,ra creartorillor ce au
priod us lucrări'le. Mari le pers o na l i.tăţi siin t de
rcgulă i•rnpetabi le, un i ce. Pe d rept cuvint s-a
constatat că toţi „marii" au fos t în primul
rind naţionali. 1'1) că cei mai origi nal i creatori
s-au impus printr-un stil propriu de expri­
mare. Astăzi. în con textul exploziei informa­
ti onale şi al n evoii permanenite de autodepă­
sire a canoanelor. a tehnidlor, se mai pot
idenrtifka individualiităţile artisttice ? Nu cumva
adaiptabiH.tJatea permanentă şi ·rapidă la siste­
me. curente, limbaje a compozitonilor va duce
la estomparea şi chiar J1a dispariţia persona­
LUăţilor ? Răspunsul ni se pare limpede : pa­
trimoniul universal. istor:a culturii vor reţine
numai capodoperele şi n um e le acelor muzi­
cieni care au exprimat ideHe majore ale epo­
ci i lor, în li mba i personal, fără a-şi trăda
.
ethosul naţional. Prezentînd „operele caracte­
ristice ale marilor oorenite ·care ani.m ă muzica
epocii noas tre în tendinţele cele mai diverse
şi cele mai avansate" - spre a fol osi exact
:formularea din catalogul ed iturii panz1ene
Saliabeil'!t
- criUoul muzical francez Claude
Rostand r ecun oaşte în cele peste 50 de lucrări
11

ale compozi,torilor nostri, o „şcoală româneas­
că" care a abordat „Cu. îndrăzneală şi imag i­
naţie posibilirtăţi'le artei noi" .:15)
• .
Personaiirtaitea-sinteză a muzidi roma neşti
nu se mai exprimă azi printr-un corifeu genial,
ci prin măJI'lunchiul de personalităţi . 'artistice ,
capabi le să comun ice sintet ic ideaLur1le
colec­
le societă ţii timpu ­
tive ale poporului nostru , a
lui nostru.1 6)
Stillu[ muzical eterogen din secolul al
XIX-1ea (acest pluralitantum alcărtuit din lu­
crări promiţătoare, dar fără alit numitt:o r co­
mun <lecit folclorul TOmânesc, prezen.ta1t ade­
seori în „s tare brută" ) a atins astăzi o esenţă
personală universală,17) in care pînă şi origi­
nalitatea individuală se contopeşte ou natura
spiritruailă general-wnană a românulu i într-o
expresie nouă, superioară . 18) „Cred în creaţia
muzicală românească şi în valoarea ei .univer­
sală" - mărturisea în aprHie 1974 dirijorul
Ed!gand Doneux, după ce prezentase în primă
audi ţie o lucrare a unui excepţional st i li st (M.
Andricu) . 19) „Descoperirea cea mai uluirt:oare
- constata în 1970 un alit ex eg et occidental
al artei, muzicologul Uirli:ah DL'belius - este
aioeea că muzica românească modernă dispune
astăzi de o bază largă Şi traini'Că de talente
cum nu există poate în nici o altă ţară din
[urne" .20) Este desigur şi explicaţia surprin­
zătoorelor dedaTaţii ale unor şefi de s1tart€, care
nu au ezitart să perifrazeze denumirea statului
România ou „Patria muziic:<ală a lui Enescu" .
TdentifiicaTea ne mă,guleşite, d ar fără îndoială,
ne obligă să apărăm şi să impunem personali­
tatea muzicii 111o mâneşti contemporane.
I). In catalogul editurii muzicale Salabert din Pa­
ris (1969), criticul francez Claude Rostand remarca
în prefaţă : „Le present catalogue nous revele un
secteur encore mal connu de la production actuelle :
la j eune ecole roumaine" . Aşadar, tînăra şcoală ro­
mânească presupune existenţa şi implicit recunoaş­
terea vechji noastre şcoli muzicale.
2) . Ocupîndu-se de creaţia lui Tiberiu Olah, Şte­
fan Niculescu, Anatol Vieru şi Aurel Stroe . criticul
muzical al ziarului Silddeutsche Zeitung, Ulrich Dibe­
lius, afirmă : „Toţi patru, profund deosebiţi ca tem­
perament şi tendinţă artistică, reprezintă o coordo­
nată hotărîtoare a muzicii româneşti actuale. Dar
alături de acest grup, cîmpul talentelor se deschid �
larg în diferite . direcţii - Pascal Bentoiu (1927) ,
Wilhelm Berger (1929), Adrian Raţiu (1928), Dan
.
Constantmescu (1931) , Cornel Ţăranu (1934) Alexan­
dru Hrisanăde (1936), fie ei mai conservato ri
sau mai
tentaţi de experiment, dar posedînd întotdeauna te­
n:iein � oţa I?eşteş � gului solid în punctele de plecare
ş1 oz:i gm aµtatea i� concluzii" . Apud : Şansele muzicii
romaneşti. Impresii. de la Festivalul Enescu. In : Pris­
ma, Bucu reşti, nr. � l-12, 1970, p. 79. Iar în privin­
. .
ţa artei mterpretative, cronicarul spaniol X. Mont­
salvatge scria : „Parece evidente que Rum.an ia es
actualmente un centra musical extraordinario activo
que posibiliza la expostaci6n de autenticos talento
s 1')
tanto en el campa de la musica vocal como instru �
mental " . In : La Vanguardia espanola Barcelo
' na 24
noiembrie, 1 970, p. 50.
3) . Felix Werner. Konzer tbuch, Berlin, Henschel
Verlag, 1960, p. 121.
"> · Dacă Alfred Alessandrescu, Ion Nonna Otescu,
Alfonso Castaldi, Theodor Rogalski, Dimitrie Cuclin,
12
https://biblioteca-digitala.ro
oiu nu au ră i:11as
George Enacovicl, Constantin Brăil
sionis mul franc ez, Alexandru Z1rra
străin i de impre
ra de verism ul i ta??-n (opera
şi Constantin C. Notta
M a;­
La drumul mare), Filip Lazăr de neocla.51� 1sn:i,
rnsm , l�
vici şi Ionel Perlea de expres 1o
cel Mihalo
, Matei
schimb unele lucrări ale lui Zeno Vancea
Socor şi Constantin Silvest;11 rE'.flectă. însuşir
ea cîtor­
va elemente de atonalism ş1 politonalism.
5) . Pittion, Paul. La musique et son histoire. Vol.
2, Paris, Les Editions ouvrieres, 1 961, p. 405-408.
6) . Breazul, G. Patrium Carmen. Contribuţii la stu­
diul muzicii româneşti. Craiova, Ed. Scrisul Româ­
nesc, /1941/, p. 8-9.
î) . Radu, Dumitru. Inceputul creştinismului în Da­
cia (I). In : Tribuna României, Bucureşti, 2, nr. 22,
1 octombrie 1 922, p. 1 1 . „Sigur este faptul că în Da­
cia au existat creştini chiar de la sfîrşitul secolului
I şi la începutul secolului al Ii-lea. In rînduril�
populaţiei daco-romane creştinismul a pătruns pe
diverse căi. In primul rînd, prin colonişti aduşi din
ţinuturile sud-dunărene, anume din Moesia, din
Iliria şi mai ales din Asia Mică şi Siria. D e aseme­
nea, prin soldaţii unităţilor militare (de pildă, Legiu­
nea XIII-a „Gemina" , aşezată la Apulum - Alba
Iulia şi Legiunea V-a „Macedonica" , aşezată la Po­
taissa - Turda) . Aceştia, după eliberarea din arma­
tă, se căsătoreau şi stabilindu-se aici, întemeiau fa­
milii creştine" .
8) . Daicoviciu,
C. Care este adevărul ? In : Tri­
buna, Cluj, 1 6, nr. 9 (793) , 2 martie 1972, p. 1 2 .
„Aproape toate piesele paleocreştine aflate pe teri­
toriul fostei provincii în sec. IV (ev. şi V) nu sînt
orientale, ci după cum s-a observat. . . fie sud-dună­
rene, deci romano-bizantine, fie din occidentul illiro­
roman. Ambele zone sînt latinofone, iar terminologia
de bază a acestui creştinism dacic e latină şi, desi­
gur, şi propovăduirea s-a făcut în a c eastă limbă.
I mportanţa excepţională a acestei propagande c reş­
tine în limba Romei pentru desăvîrşirea romanizării,
nu poate scăpa nimănui" .
9) . Moldovan . Claudiu. „Arta nu cunoaşte graniţe" .
In : Ramuri, Craiova, 1 1 , nr. 4 (11 8 ) , 15 aprilie 1974,
p. 1 3. Şi cronicarul spaniol J. Roman Vicedo scria
despre şcoala noastră de canto : „Cîntăreţele ro­
mânce sînt înzestrate cu acea superioritate care le
conferă, în cadrul respectivelor ţesături vocale, o
amploare şi robusteţe unită cu o anumită frumuseţe
timbrală, care le situează printre cîntăreţele de prim
rang" . ln : Diario de Elche, Elche, 22 februarie 1 974.
10) . Recent, istoricul literar Constantin Ciopraga a
efectuat o amplă sinteză în problema Personalităţii
literaturii române, remarcînd : „Starea „dor" e aşa
particulară şi aşa de mult împletită din nuanţe, 'incit
de ea ţin pînă şi vocala şi consoanele înşile ale
cuvîntului dor... Literatura aspiră să le împrumute
voci, dorul fiind o modalitate specifică poeziei, artei :
un meta-limbaj" , Iaşi, Ed. Junimea, 1 973, p. 55.
1 1) . Ciopraga,
Constantin. Personalitatea literaturii
române, op. cit., p. 86.
12) . Breazul. G. Patrium Carmen, op. cit., p. 557.
13). Dibelius, Ulrich. Şansele muzicii romdneşti, op.
cit„ p. 78.
Pompiliu Mareea citează pe G. !brăileanu : „Toţi
scriitorii socotiţi mari sînt tocmai cei socotiţi şi mari
' naţionali" . Despre personalitatea literaturii române.
In : Luceafărul, Bucureşti, 17, nr. 14 (623), 6 aprilie
1974, p. 3.
15) . Rostand , Claude. Preface. ln : Jeune ecole con­
temporaine. Catalogue. Paris , Ed. Salabert, /1969/,
p. 4.

16) . „L'oeuvre apparah ainsi t� pique de l'actuel
de
courant " maJ·oritaire" de la mus1que des pays
l'Est comme s'appropriant tous Ies moyens d' expres-
sion de la musique contemporaine au service d'une
idee humanist e de la culture, et s'appuyant volontiers
sur le patrimoine culturel c<;>llectif ou nati � nal" :
Je.an Louis Martinoty. L'Opera contemporame a
Marseille. „Hamlet" de Pascal Bentoiu. în : L'Hu­
manite, Paris, 9 mai 1974.
17) . Intr-o cronică muzicală germană, privind o
primă audiţie de Ştefan Niculescu, lucrare fără apel
de folclor, autorul remarca totuşi „culoarea
nală" a piesei : „Sein Triplum fi.ir Flote, Cello und
Klavier, das mi.ihelos das neue Vokabular der plu­
sierenden Klangbănder und schnell wechselnden
Gruppen mit nationalen Farb (s.n.) verbindet, fand
fi.ir sein spontanes Sti.ick wenigstens eine
Darstellung" . J.qu. Konzert das Studiois Neue Musik
in der Akademie der Kunst. In : Die Welt, Berlin,
30 aprilie 197 1 .
Problematica actualităţii
în teatrul muzical românesc
contemporan
de Grigore CONSTANTINESCU
[n muzica , fără îrudoiaJ.ă, cele mai aprinse
de:zJbateri conti nuă să le su.scite teatrul muzi­
cal, consilderat în permane nţ ă document artis­
tk al contemporaneităţii în strins d ial og cu
publicul. D ivers i.Jtate a pe care o cons1baităm ac ­
tua1mente în formele de manifestare c upr i n s e
în ideea de te atru muzical 1) mă tndreptăţeşte
să delimitez, de la început, una din zone, pro­
pusă observării - creaţia şi spectacolul de
operă. Nu este o de'lirnitare va l.JOr ic sel ec t i vă ,
ci o proporţiona re a abordării problemel or la
d imens iunile prezentei cercetă ri.
Retrospectiva oelor itrei deceni i de viaţă ar­
tistică românească se dovedeşte extrem de bo­
gată şi, mai ales, demon tr ează elocvent con­
s personali1tăţi, pîn ă la frescă, de l a plasarea în
tinui<taitea armonioasă a unei tradiţii, a unei
experienţe româneşt i în do me n iul operei , ex­
perien ţă ce urcase pri n dteva creaţi i , trep­
tele un1versaJ.itătii. Ceea ce î ncerc acum este
i
analizarea s i tuaţ ei t eatrului muzical co ntem­
poran prin prisma unui aspect care îi condi­
ţionează î ns ă ş i existenţa - actualitatea.
PTin iffiiPerativul actualităţii , compoziito:rul,
poetul, inte:ripretul, publicul, se afl ă cuprinşi
într-o aicţiune comună, de determinare recipro­
că, de formarre şi evo luţie simultană. Şi, numaii
astfel se poate justifica dreptul de a intra în
istorie al operelor create in ultimele trei dece­
n ii , iPreoum şi dreptul spectatorului să le judece
ca un răspuns valabil la problema tiica ex i-
u1) . I-t amlet"
„ de Pascal Bentoiu est une oeuvre
bien moderne mai� harmonieusement belle, meme
dans Ies moments Ies plus tragiques, Ies plus pathe­
tiques. Et cette oeuvre est toujours riche d'humanite
vraie... Les compositeurs d'aujourd'hui y ont une
conception de la musique plus „humaine" (et peut ­
etre humaniste) , plus communautaire, plus populaire,
au vrai sens du mot. que celle de bien des auteurs
d'avantgarde en Europe occidentale. Jean Abel.
„Hamlet" de Bentoiu a l Opera : Une grande reus­
site, audacieuse avec intelligence et gout. în : Le
Proveni;al, Marseille, 27 aprilie 1 974.
naţio­
19) . Ioan, Angela. Edgard Doneux : Profunda mea
simpatie pentru România In : Contemporanul, Bucu­
reşti, nr. 19 (1434), 30 aprilie 1 974, p . 9.
20) . Dibelius, Urlich. Şansele muzicii româneşti, op.
intensive cit., p. 79. Iar compozitorul polonez Witold Lutos-
1awski declara recent : „Cred că muzica românească
trăieşte momente de mare dezvoltare şi în mod cert
de mare viitor" . In : Tribuna, Cluj, 18, nr . 1 1 (899),
14 martie 1974, p. 13.
stenţei sale. Iată de ce primatul actual ităţii
po ate , fără exagera re , deveni un cri.teri u de
a nali z ă a cercetăi�orului, de o ndo nar e a co ndu­
zii.11 or după o metodolo g ie specifică. Es e ceea
ce propun, alegind patru i!PDStaze ce
t
mi se
par esen ţ iail e : Actualitate a tem.aticii ; Actua­
litatea l imbajului ; Actualita tea interpretării ;
Actualitatea mijloacelor de difuzare a operei
de artă.
Să remairc ăm , de asem enea, tot pe ntr u fixa­
rea principi i l or pe oare se barzează preze ntel e
consideraiţii , că u[timele ·trei dece ni i oieră u n
mate r ial capabil s ă reflecte cond iţ iile d e afir­
maire a şco li i comp o n istic e româneş.ti. Marele
avînt a l creaţiei şi al i nterpretăr i i , orienta:riea
plină de î rw ăţ ămi n te spre p roblema t Lca con­
temporam.ă, exprimată în di f erite grade de pă­
trundere a es enţe i , caraoterizează peisaj ul cul­
tu ri i noas·tre muzicale, în care teatrul muzical
este o prez enţă de cerită va lo are , un semn al
progresului artistic, al anga j ăiri i m i l i tante a
cre atorNor.
Tematic, op era i nspiorată d i n istorie oferă
cele mai multe aspecte, de la evo ca rea unor
trecutul îndepărtat, uneoiri chiair în Legendă,
pînă la even imen te de c a,re ne despart puţini
ani 2). Răm î ne însă stăruitoare întrebarea pri­
vitoare la actuali tatea tematicii ' alese di n acest
fond, că'C i nu „d ecorat iv ul " , tabloul de „epo­
că", piklia moralizatoare de patriotism specta­
culos, i nteresează . Acestea aiparţin recuzitei de
efecte ale secdluilui trecut (efecte a tun ci ac ­
tuale în opera Tomaint i că) , pe .care astă z i le
credem destul de puţin, toomai datorită arti­
fi!ciaJ.i.tăţii temaiticii. Să recunoaştem, adesea
operele istorice create în aicest răstimp con­
temporan au evadat dim adtuaJ.Hate, r ec u rgî nd
la „trăsături general·e" aplicate unei ambianţe,
la c onfJi cte de scenariu ce om it semnificaţia
reală a faptelor, practidnd un stil de 1lus t:ra-
13
https://biblioteca-digitala.ro
 fără ev ad a r e a d i n spaţiul spiri.Lual r omâ n �:,,� .
în m a n i eră Ppina l. i a.tă de ce. cu
tot nu­
ţ�e Cred că n u greşesc co nside rîn d această a doua
r aceas tă arie tema­
măru l mare de lucră i din
opţiun e drept mai potrirvită actualiit ăţii ope r� i
a ut icel figur i de eiro i ,
e
tică, puţin e s î n t , e nt e _ opera s te un tip
au ca gen, dacă ţ i n em seama ca
puţ i ne sint şi împre jurări 'le istoric e oare
d e creaţie care presupun e o continuă confrun­
d evenit si tuaţ�e si'In1b0 11ică şi n u pri lej d e ,,a

face " t ea t r u . Bi neînţe les , nu tre b u ie ne .g ate în t are a elementelor expresi·ve, d incolo de limi­
tele sp2'Ci f ic u lui autohton, n umai astfel putînd
u e r­
ansam blu unele reuşite , unele seoven ţe p t
să reprezin•te u n pcipor, o epocă (aşa cum o
n ice - constit ui ndu-se uneori sponta n ca n u­
cleu interesant al rc:s p e c ti v e i opere - în c a•r
e l
demons1brează de a t fe l şi istoria genului ) . Ope­
ra are nevoie de o aictual itate a l imbaju lu i ,
i deea se comuni că •cu p r egn a niţa mijl l oacelor
fără de care epigonismul şi descoperirea u n or
drnmei muz�oaJe. Dar, inspiraţ ia d i n istorie,
lumi' ş t iu te, grandilocvenţa romantică şi obse­
fi'Hrată prin viziunea u nor concepţi i contem­
porane, rămîne încă maj oritar o problem ă a
u
sia mon menta lul ui , fac din cre aţ i i aipărute
prea tirziu, doar documente:e muzeistice. For­
cărei rezolvare determi nă posibilitatea ca noi
mulele con t e mporan e î n operă nu sînt legate
generaţii să cunoască şi prin intermed i u l tea­
n um a i de tehn ica de l imbaj , de soluţia arhi­
t l'u l u i muzical f i i eile de glorie ale vieţi i popo­
rului - de la trecut pin ă in zi l el e secolului
tectonicii, a prozodiei ; efe tind spre noutatea
cadrului orferH spre receptare - dimensiunea
X X . Bste pr i nrcipa1la di'l'ecţie c ă t re care ar tre­
bui orientate efiorturi l e c•I'ea1to are. radiofonică (Jertfirea lfigenie i de Pa3·cal Ben ­
A1ceeaişi actual i1t a t e - în a l te d imensiuni - t o iu ) , oori:ltura de m adr i ga l dramatic ( Maria7Ul
rămîne un element ce condiţionează ideea va­ Pineda de Doru P opovici) sau cea a montaju­
lidări i s i tuaţiilor diverse cupri nse î n comed ia lui a ud i o-vi z ual (Trepte ale istoriei de Mihai
m uzicală, comed ie ce nu poate rămîne un joc Moldovan ) . Este şi î n caz u l oipere i t?-re.nu� cel
în sine, amuzant, ci t rebuie să urmeze sensu­ mai l abi l , în care de multe ori· ac t uaJ i ,ta t ea
r i le şi opţiun i'le unei anumi.tie ati tuldi n i mora­ este confundată cu moda trecăltoare, cu expe­
le :1). Doar că, în această di recţie, teatrul muzi­ dmenrtul facil. Ori opera nu trebuie să devină
cal nu a depăşit î 11Jcă unica sa capodoperă ro­ ca mel onu l e
istoiriej muz11.1c11 contemporane,
mânească, Noaptea furtunoasă de Paul Con­ numa i de teama d ispariţ iei prin co ncurenţă
s tan t i nescu , ceea ce î ns ea m nă de fapt o situa­ cu manifestă,ri mai apropi a te gustului publi ­
ţie foair te l i m itată faţă de d inam ica vieţii cului. P rag ul ce� mare - pentiru temaitkă şi
noasttre contemporane. Absenţa camediei , ope­ limb aj - aparţine rezoJrv ării a î ns uş i prhci­
rei bufe, inspi ira te d i n viaţa actuală, lipseşte p iulu i vi tail de ex istenţă a geruu l ui (un ic î n
deocamdată literatura românească a genul ui eompl ex i batea sa), aotuali.tate devenind în acest
de o d imensi1U ne vital n ecesară. sens un nou fel de a crea, un nou fel de a
Literatura universală si românească. dome­ exista şi de a se adresa unui nou fel de public
. - cel de astăz i , neconifundahH cu cel a.I soo�­
niu de dezbatere a unor principii de estet ică
şi filozofie, de condiţie a omului , es te u n alt l elo r trecute.
as pec t imporbant al tema ticii , pritv i nd pe'l'ioa­ Dar, at iing aiJCi d i m ens i u nea aotualHătii in­
da de care ne ocupăm . Şi aici, anterior s-a terpr�ri'i. Adică, dimensiunea prin car ope­ e
m a n i fesita:t creaţia românească pri n tr-u n n ivel ra de:."me sau nu aocesibilă p ublioolu i , prin
maxim. datorat O edip - ul u i en escian . Ati tudi­ r�:J..uli:1; care îi este pre zen tată. I nterpretul -
nea activă, interpretarea actuală a m ult i tu d i ni i .
fie diriJor, regizor sau c î n.tă1reţ ool care - este
de t em e pos ibile, rpar a ca r ac te.r i,za mai de a înţeles-o primul (1sa u
d oreşite să o înţeleagă)
gra!bă cr-ea ţ i i le ultimului deceniu , în pag i n i l e p2nitru a faci lita acc es ul publiloulu i prin inter­
opere�or lui Doru Popovici sau Pasca l Ben­ medi ul vizi u n i i sale asupra lucrării. V:zi unea
to iu 4) . :faţă de prelucrăr i anterioare a unor trad i ţionalistă în regie a c o ndamna t m aj o r i ­
subiecte mai mult i1lustrate. Iar vari a n ta lite­ tJatea morntă r1lor de opere istorice la speeba­
rar-muzicală a operelo r basm , ca .şi în ca zul :01� de f �t de ambianţă nesi nceră ,
inutil şi
comediei , pr in a tî t de restrînsa arie a J.ucră­
i
t nd 1 �e.r�n.t a . Doar de
cîteva ori , pe parcursul
,r i l or de pînă acum nu poate sluj i drept argu­ s tag ! u n iilor, unii regizori au trc>cut peste for­
ment de div e rs i tate a tematicii 5) , de act ivi­ m alismul acesta, ti n zînd spre un teatru a c t ual6 ) .
zare a unu i an umi t c l i mat sp i•riit ual, formaiti v '
Dar nu este at itud inea majoritară , care air face
eduoaţional, IJ)enbru ti neiret.
d i n i1niterpretare o şansă a creaţ iei comipozi•to­
Numai pentru urmărirea mai lesnicioasă a
rului. I n terpretarea: apare astfol îrucă drept
o bservaţii lor, se cuvine a despărţi act u ail i t atea
tematicii de a c tual ita tea l'im bajulul muzioaJ, o eJGp u nere obiectivă, neang ajată , sor<tinld
ele altfel existînd în t r �o l impede unitate
de abandonului luorareia în chiar aceeaşi stagi­
expresivă. Aş deosebi aici două căi - bine­ une. Cîţi di ri j ori , pe de ·a l tă parte, şi-au con­
înţeles nimic nu se af1lă în „sitare puiră". de
sacrat numele prin versiuni•l e unor parti turi
lab1raitor - urmate de creatorii de tea:tr�u mu­
z i:cal. Pe de o pal' te drumuii tradiţi e i , preluat liirice creaite în aiceste trei decenii , cî ţ i sîn t
ca atare, cu î r:tregul cortegi u de modali tă\i ce m arii cî nit ăre ţi care ,aiti , în opere românesti
au consacirart tipu[ d e operă na ţi o n ală . Pe de au avut cele mai m ari creaţii ? Nu sin1t înb-e �
aLtă parte , t end i nţel e de evoluţie în tempoul bă!ri retoriice, d căutări p entru a explica de
istoric al teatrului muzical universaJ, prel1Uat ce nu trebuie invLnuiţi numai şi numai corn-

https://biblioteca-digitala.ro
·pozitori i
şi l ibretiş ti i . l nterpretarea cere o p\a­
sare în a ctua 1 i taitea sens i bi lităţii timpului nos­
'
tru, ou curaj, cru un stiol plin de vibraţie şi
incisivLtate. Depăşirea aiU.tudinii de con tem ­
plare, constatare şi fo rnrnl ism în îin t1ilnirea cu
opera creată acum, p,en t ru acum, nu es•te o
i l uzori:e pretenţie. Fără asigurail'ea condiţiilor
de viaţă, fi reşte, genul i ntră î n legendara sa
criză, este părăsit de sipeciJa<tori, greu îşi ["eC0-
păită vigoarea.
Mi se pare firesc să leg problema actuali­
tăţi i i nitenpretăTi i de ce.a a mij'1oaicelor actuale
de difuzare. Ele a r trebui să difere mu11't de
oele ale secolelor preoedenrte. Principala di­
mensiun e r ămf o e încă scena teatrului , dar
conce r t ul , înregist•rarea pe bandă şi discul pot
deveni· voci arlemeni1toia1re de silrene. Cine alege
însă ac�le pagini care să convingă şi să pJe­
d eze pentru o operă românească păstrată pe
un disc ? C i ne exploatează şansa de a se f:ace
- cu destulă uşuTinţă as1tăz i o fi lmotecă
- Pădurea vulturilor d e T. Jarda, Zamolxe d e L. Glo­
a tel ev iz iun i i cu selecţiruni inteligente şi expre­
sive ale operelor noast1re ? Nu cunosc nici aici
un răspurns mu l ţumitor. Tot ce înseamnă în
seoolul XX v:i.aţă teatrală , viaţă scen ică , de
fapt relaţia art istică ou publicul, se organi­
zează în jurul faimei cuceri te de o producţie,
d e o montaire, de o i nterpretare, difuzaită cu
inventiviitate pentru a caipta şi convinge spec­
tatocul. In trei decenii, aleg cu greu faima
unor oreaţii porni·te de La vreunuJ dintre tea­
trele noastre de operă. Insu.şi re perto riul o
dovedeşte - Ion vodă cel Cumpl it d e Gh. Du­
m itrescu şi Motanul încălţat de C. Trăi lescu
sînit, îmi pa re , s ingiurele Utlruri caire au rezis­
tat mai mulrte stagiuni pe aicee.a ';)i scenă !
I n aceste trei decen i i s-a scris imens d�
mu!ltă muzică de operă, nu pu ţ ine lucrări me-
Cîntăreţii români
în concursurile internaţionale
de Michaela BARON
Ar,t a l i ri că românească contemporană, m ar­
l'ată de o dezvo l,tare impetu oasă, reuşeşte s ă
impună î n fiecare an, pe plan n aţional şi in­
ternaţional noi nume de i nterpreţi de marre
v aJ. oar e .
Drumul asicendenit al şcol ii r om âne ş t i de
carnto se înscrie ca o oontinua re a frumoasei
tradiţii a.rtistke, fundamen'1Jaită în secolul tre­
cut de o ple:adă eXJcepţiona.ilă de interpreţi
cunoscuţi şi apreciaţi pe toate merild ianele
- de la Milano si Paris la Boston si Buenos
A '.1res : HaTiclea Hartulair y Dairele.;, Tra ia n
·
Groză·v escu, Dimirt:rie Popovici Bayireuth, Ele­
na Teodorini, George Folescu etc., majorita­
tea descoperiţi sau îndrumaţi d e George Step-
https://biblioteca-digitala.ro
r i tă adm kaţla noas tră, deseori actual i tateâ
apar e oa o esenţă a vi z i u nil o r creatoare. I ntre
compozi tor şi cel care trebui e să-i primească
munoa, d:rail:agul s-a înfkipait însă g reu şi spo­
r:aidilc. Sînt conrvins că se mai pot foce multe
lucruri pentI"'u c-a opera să aparţ i nă publicului,
care î ncă nu cun oaşte tot c e s-a creait bu n
de că tre muucien i i n oştri. Şi, î n aces t sens,
actualitate poate însemna viitor pen tru teatrul
muzical românesc.
1) N u este o noutiate această diversi tate, cupri n­
zînd opera şi bîlciul, vodevilul şi divertismentul co­
regrafic, comedi a muzicală şi drama coregrafică, ope­
reta şi musicalul, filmul muzical ş i monta j u l de te­
leviziune, într-o policromă şi continuă variaţie, d e
secole.
2) A mi ntim Ion vodă cel Cumplit, Decebal, Răs­
coala, Fata cu garoafe, Meşterul Manole de Gh. Du­
mitrescu, Stejarul din Borzeşti de T. Bratu, Doam­
na Chiajna d e N. Buicliu, Neamul Şoimăreştilor şi
deanu, Pană Lesnea d e P. Constantinescu, Ecaterina
Teodoroiu de E. Lerescu, Apus de soare de M . Bar­
beris, Trandafirii Doftanei şi Idolul sfărîmat de N.
Petri, Trei generaţii de S. Sarchizov, Trepte ale is­
toriei de M. Moldovan, etc.
3) Amorul doctor d e P. Bentoiu, Geamgiii din To­
ledo de T. Olah , Secretul lui Don Giovanni d e C.
Ţăranu.
"> Jertifirea Ifigeniei, Hamlet de P. Bentoiu, Pro­
meteu, Mariana Pineda d e D. Popovic i .
5) Povestea ţapului de M. Eisicowitz, Păcală de
S . Drăgoi, Motanul încălţat d e C. Trăilescu.
G) Spre pildă Mariana Pineda, montată de George
Zah arescu ( l aş i ) , Secretul lui Don Giovanni, monta­
tă de Ilie Balea (Cl u j , Ti mişoara) , Amorul doctor,
montată de A. I. Arbore (Conservatorul din Bucu­
reşti ) .
hănescu, Iondait.orul Operei
scJ" a 37 ser i i de .cintăreţ i .
Române, profe­
ŞtiafetJa. gl ori oasă a cîntecul u i românesc a
f ost aipoi preluată de George Niculescu-Basu,
Ni:colae Secăreianu, Petre Ştefănescu-Goangă,
Zenaida Pa!ly, Ar.ta F:Lorescu şi purtată în
con tinuare 0u străluci1re de Nicolae He.rlea,
Dan Ioooăchescu, Ludovic Spiess, Luda Sra­
nescu, Magda I aruculescu, Valentin Teodori1an,
Teodora Luca.ci u ş.a.
·Ln ultim i i ani, alături de i ntEmpreţi co nsacraţi ,
recunoscuţi în ţară şi pes.te hotaire, o nouă ge­
neraţie de al'ltişti li ric i îşi afirmă cu tot mai
mul.tă insistenţă ta1len tul .
Importanţa acordată artei în societatea
noaistră, grij a şi i nteresul pentru dezvolta.rea
artistului , sînt factorii care aiu generat con­
diţiile d eosebiit:e de s tud iu şi pooibilii tă ţi le de
a se evidenţia ale t1nef!Hor cintăreţi . Şcolile
e lemen tare de muzică, Liceeil.e de muz i că, Con-
15

servaboarel e ronstiituie cadrul în care elevii
si studenţii înzesitraţi bene!ficiază de o pregă­
tire de înalt nivel al.'ti.s:tic, aJVintl prHejull să
se man.ilfeste şi în s,bagiunHe anuale de con­
c.erite, în re.ci'taluri şi spectacole de operă, siau
să UI'IJTleze cursw-i de specializare în vede-rea
partilC'ipărH la manife:sitările i n ternaţionale .
Concursurile initern ationale au deven ii, în
ultimul timp, adevărat� rampe de lansare ale
tinerilor interpreţi, tit'lul de laureat oferind
un cel't ificat valoric făiră de carre �eu mai
poate tnoope astăzi o carieră artistilcă de ră­
sunet. Şi dacă aotuialia şioo ailă :românească de
can to se bucură de un prestigiu deosebit în
lume, arceasta se idaitoirează, in mare măsură,
bogatei prezenţe a cîntăreţiilor noştri pe po­
dlurrmrile oelor mai importanrte ooilOUI'Slll ri
internaţionale de canto.
La unele dintre competi1ţii, cunosioute pen­
tru nivelul exitrem de ridimt al întrecerii ar­
tistilce şi pentru marea exLgenţă a juriilor,
inlterpreţii români au reuşit, de multe ori , să
intre în posesia celor mai impoctante dis­
tincţii. Astfel, la concursurile de la Toulouse,
în 12 ediţii (1957, 1959, 1961, 1962, 1964, 1 966,
1 9u 7, 1968, 1969, 1970,
obţinute 20 de premii : 7 premii I, 5 premii
II, 2 premii III, 5 premii lV, 1 premiu V ; la
Her,togenbosch, în 8 ed iţii (1963, 1965, 1966,
1968, 1969, 197 1, 1972, 1973) au fost obţinute
2 1 de premii : 7 premi i I, 6 premii I I , 1 men­
ţiune, 7 premii sipeicia�e ; la Barcelona („Fran­
cisco Vi n as " ) î n 7 ediţii (1967, 1968, 1969,
1970, 1971, 1972, 1973) au fost obtinute 18
premii : 3 premi i I , 6 premii I I , 6 premii III,
3 premii S!Peciale ş i tot la Bal'Celona („Ma.rila
Si1tuaţia statistică a tuturor premiHor obţi­
nute de cîntăTeţii români arată că între anii
1 956 şi 1973 (ioolusirv), 64 de concurenţi au
obţJinut 205 premii la 89 coiliCurs.uTi interna­
ţionale de oanto, după .cum uruneiază : 53 pre­
mii I, 45 premii I I , 31 premii I I I (129 premi i
I-III), 13 premii IV, 1 3 premii V, 2 premii
VI, 1 premiu VII I , 18 menţiiuni ş i 29 premii
speciale şi d.iipl10 me de onoare. ''
Statisticile anuale ale revistei. Deutscher
Musikrat (R. F. Ge.rmania) situează România
pe primele locuri î n lume, ca numă r de pre­
mii I-I I I cîştigiate la concursurile i nternaţi­
onale de i nterpretare. Si.tuaţi181 se prezintă
astfel, în special d atorită numărului· impre­
sionant de premii obţinute la conJCursurile de
canto.
[n numărul 17, aprilie 1971, al reivistei ci-
1tarte, care face cunoscut totalul premiilor I
şi III aoordate î n perioada 1956-1970, Ro­
mânia se află pe Locul VI (du,pă U .R.S.S.,
Franţa, U.S.A., Italia şi R. F. Germania) cu
100 piremii : 42 premii I, 32 premU II, 26 pre­
mii III. Din'tlre acestea, 8 7 au fost obţinute
la canto : 4 1 premii I, 28 premii I I , 1 8 pre­
197 1, 1972) au fos,t mii III. In continuare este expusă s ituaiţia
anu lui 1970 ( 42 ooncursuri i nternaţionale în
18 ţări) care
demonSitrează că Român�a se
a.fila în acel an pe locul III în lume (după
U.R.S.S. şi Frranţa), cu 1 5 premii (5 premii I ,
5 premîi I I , 5 premii I I I ) . Dintre aoestea, 11
premii I-I I I au fo&t obţinute l a oanto (4
premii I, 5 premii I I , 2 premii III).
ln statistica anu1ui 197 1 (42 concursU!îi in­
ternaţionale in 17 ţări) Românria este Slituată
pe lOICllll VII în lume (duipă U.R.S.S., Franţa,

Camws ") în 5 ediţii (1966, 1968, 1971, 1972, R. F. Ge.rmani'.a, U.S.A., Japonia şi 1'talia) cu
10 premii (2 premii I, 5 premii I I , 3 premii
1973) au fost obţinute 6 premii : 3 premii I , III). La canto au fost obţinute 5 premii (2
3 premii I I . premii I, 1 premiu II, 2 premii III). O altă
statistică a premiilor I-I I I prezentată de De­
• ) SITUAŢIA STATISTICA A PREMIIL OR OBŢINUTE DE
utscher Musikrat nr. 24, octombrie 1973 (ana­
INTERPREŢD ROMANI LA CONCURSURILE INTERNAŢIO­ lim anulud 1972 - 39 ooncurur i in 15 ţări) s

NALE DE OANTO 1 951 - 1973 sLtuează Româniia pe locul V în lume (duipă

:;:I U.R.S.S., U S .A , Fra111ţ a şi · olanda) cu un to­
� .!9 §
. .

tail de 13 premii (1 premiu I , 7 premii II, 5

§ ! .�
tl

IH �� �s i� 1� �� 1� î
:::i :::l �
�Sl premii III), dintre care la cantio 10 premii .

n il
•

Anul G.> ;:i

§ fi � -

... I Cele d e mai sus demonstrează că în Ro­

E ?. ... .�g
z \S � mânia sociailistă există o viguroasă şcoală de
canto ce reuneşte ar!tişti excepţLonal înzes­
-

19 1 1 2 2
-

1
traţi vocal şi oare posedă o Sitătpinire deplină
51 - - - - - -

1966 1 4 2 I 7 8 1
- - - - -

1966 1 1
- - -

1
- - - - -

a mijJ.oocelor tehnilce necesare abordării unui

-

1956 3 2
6 6
-

3
- - - - - -

1967 6 4 1 1 2 1 14
9
-
- -
6
1959 -
1 l 1 - - - - -
2 3 s
reper,toriu de mare diversitart:e stîlistiioă, de­
1960 -
1 s l l 4 6 8
în toaite genurH.e, o egală măies­
- - - -

1961 4 -
2 -
2 - -
6 -
6 14 s
mollSltrînd,
1962 -
l
1 1
-

1
- - - - - -

1963 1 - - - - - -
1 3 1 6 2
trie. Magdalena Cononovtici, Gh. Crăsnaru,
1964 4 1 2 1 2 6
-
- - -
10 %
1966 s 1 1 - - - - -
2 6 7 4 Eugenia Moldo,veanu, Emil Gherman, Maria
1966 6 2 1 1 2 2 3
- -
8 16 8
1967 4 s 2 2 1 - - -
2 9 14 6 Slătinaru, Eduard Tumageani:an, Gema Spi­
1968 2 6 1
9 9 6
- - - - - -

1989 8 s 3 1 1 -
1 -
6 12 21 9 reanu, Mihaela Măi"ălci neanu, Rod.ilca Mitrică
1870 4 6 2 3 s 1 11
- -
18 6
sîn1t numai de solîşti din tină­
-

1071 2 1 2 1 2 - - -
1 6 o 7 oî1teva nume
1072 3 6 2 3 2 10 111 7
- - - -

1078 li 7 6 - -
2 - -
7 18 27 11 ra generaţie de cinJtăreţi români afirmaţi în
TO'ItAL -
- - - -

GENERAL 118 46 81 18 18 2 1 18 20 ţară şi confirmaţi pe scene'le liri:ce din întrea­

120 206 80
ga lume.

16

https://biblioteca-digitala.ro

PROFIL
Dumitru Eremia
de Ion PELEARCA
I nt egiri ndiu s e orga nic in fliu x u l di niami1c de
- caracteristice ale creaţiei sa'le, desti nate în ex­
î n n olire şi îmbogă ţ i re a c r naţi e i muzi1c.ale ro­
mâneŞ1ti ieon1tempoir ane, muz i1ca de fanf\ară -
gen cu veche ['ezonanţă în cuJ1tura muziJcală a
poporului ncsbru - a c unoscut o fr um oasă
evoluţie ,aitît in priiv inţa c<mţinutu'Jiui, a tema­
tici i abo rd a te cit si pe l i nia
, ex ploră rii u nor
p
n oi sipaţii· [n c îm ul m i j l o a ceJor de e x pr es.ie,
înregiis trînd în a n i i din urmă importan te s1Uc­
ces.e. Mllllrte d in tre ia.ces te a îşi găs esc expresia
şi în cireaţia compozi tor ulu i şi diirijorului Du­
mi1tiru Erem ia , insp2ctorul general al muzi-
cifor ml liltare .
Pooed�nd d eosebi1te cal i1tă ţi de organ i zatorşi
conduoMor, aotivi1bate0 sa sinitetlizează armo­
nios virtuţile interpretative şi crea toare ail.e
unei întreg i pleia:die de predecesorii. . Nume­
roase succese obţ i nu te de fanfareJe noasitire
în ultimele decenii, precum şi marea .popu­
lari1taite d e care acesit g en se ibuoură az,i în
cele mai largi pătuir i ale populaţiei', sînit sitrîns
legate de aoti Vlitat ea sa. O succirntă caraote­
ri z a re a maestrului Ion Dumitrescu es te edi­
ficatoare în privinţa locului OCl.llPat în muzica
noastră d� Dumiitru Eremia . . „ Un vechi şi
. atitudinea nouă faţă de maniera care a dăainuit
neobosit truditor înrk�ale afltei· sunetelor, un
https://biblioteca-digitala.ro
vrednk animator ş i isousit organii :zia.tor al mu­
zicii în armiart:ă'":· . . .
S -a consilderat înt otdea una u n cr e aitoir anga­
jat, rrwbilizat, arta sa manirfie.stîlndu-se ca o
a rt ă de aiti tudine, red'l eotînd reali1tăţi şi mo­
mente semn ifl cruUve ale epoci i noas.bre. Multe
dintre ele SIÎnt inspkait e şi .poair.tă semnlifi.caţia
unor impoTtanite momente po l it iice şi sociale
ce au ,avut loc mai cu seam ă în ultimele trei
d ecen i i, o simplă enurrnernre a cîtorva tiitluiri
fii nd echlficatoarre în 1acesit s e ns : poemele vo­
cal-simfonice Victoria (s�ri s cu pri l e j u l celei
de a 1 0-a aniversări de la victoria împotriva
fascismu.lui - 9 mai 1 955), 1n slujba patriei,
Evocare, Luptă şi biruinţă (fiecare din ele l e­
gait e de alite asemenea evenimente) ; marşu­
,
ri.le : Făurim o viaţă nouă, Biruitorii, Mereu
uniţi, 1n slujba patriei, ln pas de defilare, Marş
ju biliar, Parada, „Mihai Vit'eazu" , 25 Octombrie
ş . a . ; dntecele [patriotice ostăşeşti : Ţara mea,
Vitează eşti, armată, Naltă-te, ţara mea, Strîns
uniţi, Cîntaţi ostaşi, Spre comunism, Partid
iubit, Trec coloanele în ma rş ş i mul1te a1.tele.
Cu noş tin ţ el o r căpătate în anii de Conserva­
tor, tn cair 2 s-a bucurat de îndrumarea uno r
p edagogi ca : Alfonso Casitalid i , Dimi trie Cuc­
lin, Constantin Brăiloiu , George Breazul, I. D.
Chi:rescu, Ni:col1ae Oanicea, VasiJe Tecuceanu
ş .a. li s-a
· adăugat meş t e şugu1l compuneri i
unor pi ese penitru. fanfară - împrumu t at d e
la st.ră l uciiţi îooinrta şi, 1cu1I1 oscuţi şe f i de mu­
zică (I. I v ainoviioi , M. M ărgă riltes cu G. Fotino,
· ,
Al . Vlădruţă) şi aidaiptait unora dintre el emen ­
tele tehnicii componistice con t empo r ane , VIέ
zmd ma i ales domeniile or.chestraţiiei, armoniei ,
oonitiriapurnctuJui şi cel a l formelor.
Prezentiind cîteva dintre compartimentele
c l us i vi ta te franfarei şi corului, vom încerca a
,
rehlefa acele particularită ţ i proprii l ucră!'ilor
sale.
Ne vom referi, mai întîi, la unele probleme
pri vind orchestraţia, do men iu în oare fanfara,
prin co mpon e n �a sa i ns t rumenta l ă, oferă u n
l arg cimp de e xpl oră r i creatoare. In ac es t sens,
lucrările sa l e reprezintă un i nte resan t mate­
r i al de s tudi u . Vech i ş i bun c u n os c ă t o r al in­
s tvumen:telo r de suf la t ş i de pe rc uţ ie (remar­
căm ş i preocupări le s a le ped ag og ice -a scris
un Manual de trompe t ă) manifestă fantezie şi
spirit inovator în întrebui nţarea cu maximum
de . eficienţă a d ifer i tel o r instrumente sau partide
instrumentale. Combinaţii timbrale diverse,
inedite, adesea cu UIIl !Ilumăr mii. n im de i nstru ­
mente trad i ţ io na l e oferă o paletă co lo ri s t ică
bog at ă, co ncurînld şi depăş i nd uneori efecte
obţililute de Oflchestra s im fo nilcă . Fiecare ins-
trument est� tratat potrivit posibili t ăţ i l or sale
expresLve, exploatîndu-se regis trele cele mai
alese şi destinîndu--se rolurilor solistice sau de
acompaniament, în funcţie de neces ită ţi şi
i ntenţi i . In a.cest sens se cuvine s ă remarcăm
mult în orches tra ţia de fanfară, conform căreia
17
anumite instrumen te erau destinate numai
pas d e defilare, Glorie ]Xltriei, Marşul gărzilor
melodiei oni con trame lod ie i în timp ce altele
patriotice, Cîntăm patria socialistă, Eroii, Ac­
(corn ii , trombonii, tubele) executau exclusiv
vila ş.a.). Paralel cu î mbun ătă ţirea f�!lmei s-a
preocupat şi de aflarea unui nou conţinut mu­
acompaniament ritmic-armonic. Aflîndu-se
pintre primii rare au ireinunţiat la acest sistem, zical, mai ales a unei lirai melodice apropiată
a impus în acelaşi timp un nou stil de orches­ de melosul popular cu u n suflu eroic, cu rit­
muri alese (un eor i desprinse din dansul popu­
traţie, evidentt mai raţional, mai elevat şi oo
s po rite resurse expresive. lar) mai evoluate alf'moniic şi polifonic.

La aceas ta a contribuit şi îmbogăţirea apa­ O contribuţie asemănătoare a dus la de zvol­

ratului orcl1estrail cu unele i nstrumente din fa­ tarea si cristalizarea formelor ba:mte pe clnte­
mHia clarinetelor (sopram, alto şi bas), fago ţ i l
cele ş jocurne populare, ÎlnCepÎ n d cu dansul
şi contra:fiagoţi, oboi, corn englez, toată familia cărufa i-a imprimat un vizibil oaracter simfo­
saxofoane1or. cornete, suzafoni, contrabru?i, nic şi mult mai resimţit în suită, fan tezie şi
chiar h arpa şi, binînţeles, toată gama instT.u­ rapsodie, forme bogate repezentate în creaţia
m en tel or de percuţie. sa. Mai vizibil în ultime!e suite (a IV-a şi a
V-a) ş i în fantezia „Amintiri" se vădeşte ten­
In acest mod a fost pus la îndemîna compo-
dinţia unei structurăd aproape programatice a
2li torilor un vast aparat oochestrial care a per­
mis abo:rd area unei tehnici instrumentale, mer­ materialulu i sonor, dublate de u n deosebit
gînd pînă la virtuozitate, şi a UJ11e i o rchestraţii meşteşug î n prel ucrarea şi oohestrarea cit mai
mai îndrăzneţe, fapt res i m ţi t în densitatea ma­ artistică a citatului popular.
terialului muzical, în utilizarea unor armoni!i U:runînd oalea promovării şi adaiptăni i pentru
ş i sonorităţi i n edi1te, gî ndti te direct pentru fan­ fanfară a unor forme mai evoluate, după asi­
fară, în accentuarea po l ifo ni z ăr ii structurii or­ dui st.răduinţe şi căutări a reuşit să dezvolte ,
chestrale, în cromatimrea şi lărg�1rea la maxi­ po em u l vocal-simfonic, gîndit şi scris direct
mum a fu ncţi onalismu lu i tonal, î n abordarea pentru fanfară, cor bărbătesc şi solişti. Cele
cu curaj a unor soluţii modale ( m a i cu s eam ă cinci lucrăd scrise în acest gen se girupează în­
în lucrările rapsodice, bazate .pe melosul popu­ tr-un adevărat ciclu, b az at pe tema eroismuluii
lar). Acest fapt a .permis şi trianscrLpţia pentru şi luptei de veacuri a poporului şi armatei n oa s­
fanfară a unor luorări celebre, scrise iniţial tre, a comunişti[ar, sub conducerea partidului
pentru orchestra s imfon ică - relevîndu-se pentru libertate şi i ndependenţă. Forma fiecă­
faptul că absenţa cvartetului de coarde poate rei loorări este d ictată de co nţ inut ul ei tematic,
ofi suplinită cu succes printr-o măiestrită do­ în general urm ărin du- se l i niia tradiţională a a­
zare a resurselor coloristice ale instrumente­ cestei forme, impusă şi d e destinaţia lucră.r ă­
lor de suflat. lor : prezen tarea aces tora în concerte publice
Un alt domeniu în oare aportul personal al de amploare, intel'p["etarea de mari an1Sambluri
compozitorului Dumitru Eremia a avut un rol instrumentale şi corale, m ergi n d pî nă la 4.000
hotăritor este cel a l formelor. Se ştie că fan­ de oameni .
fara, cu o d es t inaţie de masă, de l argă răspîn- U n a dintre ce l e m a i recente lucrări din acest
dire, a preluat de la orchestră cele mai simple ciclu, Luptă şi biruinţă - pe text de Nicolae
foI"lllie : dansurile, marşul, formel e rapsodke, Dumbravă, se detaşează prin su bst an ţ a muzi­
fantezia, s u i ta şi într-o măsură mai mică altele cală şi pr i n măiestria tratării temelor, pa rte
mai evoluate ca poemul simfonic sau s im fonia . din ele originale, iar ·a ltele citate d in cîntece
Pornind de la o moştenire redusă la citeva revoluţionare. Compo z i ţi a îşi propune şi reu­
modele, deven ite st ere oti pe , a purces la dezvol­ ş eşte să reli!Pfeze o anumită etaipă din luiptia
tarea celor de laT-gă răspînidire, avînd şi meritu l poporului nostru pentru libertate - de la 1 907
creăr�i unor forme noi cum este cel al poemu­ pînă l a eliberarea .patriei de sub domina ţia fas­
lui vocal-\Simfonic, conceput şi scris direct pen­ cistă . Se desluşeşte s trăduinţa de a i mp r im a
tru fan fară şi cor. un plus d e expresivitate d isc ursu l u i muzical,
ln acest sens, pri ncipala direcţie asupra că·re­ i z:isistînd mai cu seamă asupra partidelor vocale,
ia şi-a îndreptat atenţia a constitut-o marşul, soliştilor şi corulu i , asupra folosiri� cu maxi­
pornind de la ponderea pe oare a cesta o are î n mum de efic ie n ţă a sonor ităţilor şi combinaţi­
repertoriul fanfairei, mai cu seam ă a l celei mili­ ilor i nstrumentale, ailtemării părţilor vocale cu
tare, domeniu î n oare se perpetua un fel de cele insi�rumentale - totul în slujba re l iefărH
şabl o n , o modalHate u n i late rală de structurare pregnante a conţinutului de idei, a sensului
a materialului sonor, s ăracă şi stereotipă. l i bre tul ui.
In cele peste 50 de lucrări scrise în genul Un capitol i mportant în opera muzicală a
marşului de fanfară a căutat şi a găs it moda­ lui Dumifu-u Eremia îl constituie creaţia corală,
lităţi in te res ante de structurare a acestuia de­ gen în care s-a înscris ou o seamă de suooese,
monstrind perfecta adaptare la unele forme ca mai cu se amă în domeniul dntecului de masă
rondoul, liedul , variaţiunea şi duar su it a (ln patiriotic, aducind o serioasă contribuţie la

18

https://biblioteca-digitala.ro
cristalizarea cinteculul ostă.şesc. Ca vrohi m i l i ­ MUZICA ROMÂNEASCĂ ÎN LUME
tar, cunoscă tor a l vieţii, activităţii şi trăsă tur i ­
l o r m or al -pol i tice ale ostaşilor, compo zi torul
s-a s imţit profund legat de viaţa lor s.pirituală,
dăruindu-le lucrări frumoase, melodioase, g e ­ Marsii ia: Opera românească „ Hamle t "
neratoare de entuziasm şi fo rţ ă . Dă-l tui te cu
m Lga l ă şi ta l e n t , lucră.rile sale cora�e s-au im­ S-a pus mereu problema unei versiuni de
pus printr-o putemică plasticitate a imagini ­ opeiră valabile a lui Hamlet de Sh'ake;peare,
lor mu z ica le , prin refrene viguroase, printr-o u litilma dată în 1 9 68, cînd au aipăru t d eodat ă
cUJCeritoare acces ibi li tat e oare le confe.ră i n te­ do u ă oper e cu acest t i t l u (de Humphr e y Sea­
res, preg n alil. ţ ă şi vitali t ate - fiarpt C€ l,e �a asi­ rle şi SandOT s�okolay). Insă rămî n ea me­
gurat o l argă popularitate. reu un sem n de î n:trebare. Duipă prem i er a
Ca d i ri jor , Dumitru Eremia are meritul rea­ m onJd i a ! ă a operei a c ::, m p0Zlilt o r ul1u i
Hamle t
lizării unui sa.lt ca'li bativ evident atît în pr i v i n ­ româln Pasaall Berntoiu la Opera d i n MarsiHa,
acest semn de în treb ar e , cMa r d aică n u a
ţia ab o rdă r i i u n u i repertoriu de i nco ntestabi l ă
d isp ăr ut cu totul , pare să fi deven i t cu mult
calitate, oit şi pe linia ridicării nivelului inter­
mai m ic .
preta1�v al fanfarelor mi li tare, cu prioritate al Benttoiu, în vîrstă de 4 7 de a n i , ar e o cre­
Muzicii reprezentative a armatei . S u b directa aţie cuprinzătoaire : muziică de came ră , con­
sa îmlrlliffia re s-a rea li zia t o simţitoare cre.ş1tere certe c u omhestră, muzi1că de soenă, apo i o

a ca1i'ficării profiesionale ia membrilor fanfare­

operă rachofonLcă (Iphigenia) şi o operă co­
m i1că după M<Yl i er e , Amorul doctor ; el a ob­
lor, în rîndiul cărora se află in s trument işt i de
ţinut c u Hamlet în anul 1 9 7 0 , P rem iul La Con ­
reală valoaire , fapt ce a ipermi1S şi ahordarna Cll!rsul IntJernia ţiQ\Illa l d e Operă „Gurildo V·a Loa­
UJnwi. repertoriu mai pretenţios, precum şi or­ r enJgih i ", pe icare l-a f o ndait Mlargiheri t a Wal l ­
gan�zaireia unor conceinte de .ţ i nută arit isltică, man , î n .a m i n ti re a soţurlui eli , f o st ul direictor al
im p ri mă ri 'lia iradio şi televiziune, ca şi evo l u­
Editurii R iicoridi .
J uri UJl - pritfll bre i0are Milhaud, A1uri1c, Bl aic h e1r
ţia în oaldrul unor festivaluri d i n străinătate a
ş . a . - a selecţion a t , în unanimi1t'a t.e, oper a l u i
fanfarelor şi s-au bucurat de frumoas e
care Be.ntoiu ca demnă d e a f i prem i ată . P rem i era
aprecieri. I n ·acest sens Tema ocăm prezenţa îin s ce n i1că a fast am'Î'niată, con form dairi n ţei com­
conoerte simfon ice, susţii nute p e oele mai repu ­ po z i t or ul ui , pent·ru ca 11u crarea să poa!tă fi pre­
sub f.ormă de conice.rt l'a Bucu reş t i ,
tate scene , pe liinigă l UJCră.ri specifilOe d e fanfară ,
zentată
pr e zeMJa:r e oare î nt r-e t i m p a a v u t l o c şi. care
a unor pretenţioase piese destinate i niţial o r ­
chestre i şi altor i nstrumente cum a r fi : poe­
mul simfonic Preludiile d e Liszt, Toccata şi
Fuga în re minor Ide Baah-Stokoviski, Rapsodi­
ile române ale lui George Enesc u, suditele Pri­
velişti moldoveneşti şi Cînd strugurii se coc
de Mihail Jo�·a şi multe altele. Tot în aceas t ă
i dee se �nscriu şi s tr ădui nţele, -înoununiate d e
succes, a1e preze n tăr i i unor arii din oipe.re sia u
lucrăTi vocale cu 'acom:pani:aiment de fanfară ,
m ergîind pînă la ample ipoeme vo ca� -'Siirnfo nJc e .
Departe de a cupr inde totail i t·atea meritelor
artis tice alie compozitorului ş i d irijorului Du­
mitru Erem i1a vom evilde n ţi a, :în înche ie r e , fap­
tul că pooa sa a rămas viguroasă, că proiectele
sale V''.:ooază cotele Îllla lte ale s i m fo n ie i pentru
f,anfur-ă, că în mod statorndc întîmipiină m ari l e
evenimente politiice şi soci a le din ţara noastră
cu no i Tealizări pe tărîmul c reaţ iei . D i ntre aces­
tea vom r.emarca recentul poem voca l- si m fo n i c
Cinstire ţie, -patrie - dedicat celiei de-a 30-a
Aniversări a eliberări i rpatriE1;. , o nouă suită de � <iitn<11• lJI .\•Til i li h • '°'
Cfll1kMn ' dc"l\lf
,....,fnj<t • •
'"'" �1 MNrnu 1 tt. v. 1,
.......MA"«l�
dansuri, cîntece patriotice şi ostăşeşti, marşuri .... hl'J< d..• ·'""' ,,. fi.�
.
. •

scr is e în cins te a celui de-al XI-lea Congres al

Partidulu i şi a celei de a 30-a aniv·ersări a Zi­
lei Armatei noastre.

19

https://biblioteca-digitala.ro
a fos,t pr.i mHă cu entuziasm . Bento1u s-a con­
cent ra t exclusiv asu p a drame i i nt er i o are a
r
lu i Ham le t , e l i m:iniÎnd tot ce era s uperf l u u .
Opera , sc1r,iisă î n tr-un s i n g ur aot , pu t î n d î nsă
i
fi j uicaită ş i în două a cte, şi d u1rJ:rud oca . d o u ă
ore, î nce pe cu cele trei momente care sub­
l i n i1ază baza des,t i niJcă : a p ari ţia spe:otru1llii , în­
C€rioarea regelui bănuitor de a afla , cu aju­
tmul Ofeliei, dacă n e bun i a lui Hamlet esrt:e
sim.ula!tă , şi de ma scwbor ul „te:atiru î n teatru "
despre ueiiderea regelui . 1 n a ctuJ doi asist ăm
la întîlniir·e a lui Ham let cu m am a sa şi l a
moar:tea lui Polo n ius, l a nebun i a şi. m c1artea
O feliei, la sos i r ea l1ui Laerte şi î n ţ e l ege re a lui
cu regele spre a-l ucide pe Ham l e t , precu m
şi l a duelul fatal perntru .to ţ i .
AooaJStă ooruee111trare, pent.ru care Berutoiu
nu foloseşte din f i ecare scenă de c î t n uclee de
i ( Die B u h ne, Junie 1 974, Viena)
fa';aze, !J1•a5ează o J.i n ie a desitti nu1ui i1neviitabil.
Fomiurl este î ncred i n ţat c:u pr ecăder e confi­
g.urării muzioaJe ; uneoiri se ren u n ţă ch iar ou
totul l a ouvîn t, ca în î n tîlni1rea d i:n.tre Hamlet
şi m ama sa, 00111Cepută pu r pantomimilc.
Benltoiu ac.cept ă siporntan boaite m i j loaceile
pentru a cond'eri i nituLţ i eli sale s tructur.a cea
mai a cce 111t ua1 tă : pred i>lecţia evide n t ă pen tru
Mban Berg (Jn special pe ntru Wozzeck) este
dezvoltată m a i de pair;t e i nrldvid1uiail , prin i ndu ­
derea - S:tăipî n iit ă cu suverani taite - a tu1tu­
ror m i •j lo�Jior moderne de oompoziţie (de
la cele s eniale, .polit on a l e, aleatorice, pi nă Ja
oele elootronilce). El UJrmăreşte o sinteză în tre
traidiiţ;ie şi contempo.ran: eH aite. El opune viari.a­
tului „Spreohg€1Sa ng" al solistilor
. . ' întrebu-
rnţat cuprecăder e, înimUJChipare.a modern-
arios:o a pa ntitu rii l lo ir lui Hamlet ş i a Ofeliei.
Es·te de aldm i rat Reynlallrl G iovam.inetrt:i care
a. r eu ş i t să atmgă cu ord1esitma mărr-iită, îilltr -u n
. .
�
timp scu r de repetiţi i ( dou ă săjptămîni) , o
prec1z1.e ş1 o nuanţaire maximă. M•argheri1tia
Wallm:an:n a creat, hnipreună ou scenografut
20
https://biblioteca-digitala.ro
A nd r e Ac quair t , s ugesbi·v e efecte sceµice.
C onducere a so liŞt i1 lnr es te bine ronc epută şi
pl i n ă d e fantezi·e. Tînă1r:ul te.nor mexican,
SallVJador N ovoa, cu glasiul său m i niuruait şi jo­ ·
cul elasti,c, a f1.oot iun Hamlet al zilelor noootire.
Anidlree Es posi o a îruvins, cu vocea ei fru­
t
moasă de soprană, toate gireutăţiille partiturţi
Of.elieli . Ireproş.a1bi1l d in toate pun:ctele de ve­
deire basul Mairc Ve n to (Regele), mez zo-sopra:­
nia Heli!a T'Hezan (RegÎIIlia) , Dany Bama.ud· ş i
P h iiitpjpe Benan:ml (Per echea regială î n piesă),
comicul Lucien Caibti n (Osrilok) , blaTitonul Mi­
chel . Philippe (Laerite) şi tenoriul . Francis
Dresse (PoJonius).
In ge n era· l : o sea1ră de .îna1t rniv e l .
Carola ECKART
De la mod e rn la clasîc
D e curînd Opera d in Marsilia a pus î n scenă,
p en t ru prima oară, Hamlet,
operă bazată pe
piesa lui Shakespeare, autorul libretului şi mu­
zicii fiind un tînăr compozitor român, Pascal
Bentoiu. Textul original este în româneşte, dar
lucrarea a fost dată în premieră în traducere
franceză.
E o lucrare de o forţă dramatică neîndoiel­
nică. Libretul este decupat abil, acţiunea rămîne
destul de clară, dar e mai bine să cunoşti dina­
inte tragedia lui Shakespeare pentru a-i aprecia
meandrele. Am putea spune că necesara con­
centrare e cîteodată prea mare, că unele scene
rămîn insuficient motivate, ca de exemplu cea,
ca pi t.ală , a actorilor. Unul din principalele per­
sonaJ e ale tragediei, şi dintre cele mai tulbură­
toare, Horaţio, prietenul lui Hamlet ' a dispărut
din libret .
Sce n e din spectacol

https://biblioteca-digitala.ro
(foto : C h a rles S i n c l a i r )

https://biblioteca-digitala.ro
 Acest tratament oarecum chirurgical aplicat
piesei originale a re drept rezultat o lucraTe
scurtă : fă.ră arntract, ne aflăm în faţa a cinci
sferturi de oră de muzică, dar posibi litatea unei
pauze a fost prevăzută d e autor, şi utilizată la
Marsma.
Muzica evoluează liber intre scrii tura atonală,
modală şi ohiar tonală . D a·r nu acesta este esen­
ţialul. Cum am mai spus-o, Bentoiu are simţul
dramei, şi de asemenea . şi al mişcării. Ritmul său
este puternic, lirismul său arzător, mergînd
pină la expresionism - Berg nu e departe -
scenele de bază sînt bine a:duse, far crescen­
do-ul lor irezistibil. Astfel de pildă scena finală,
în care duelul între Hamlet şi Laerte, otrăvirea
reginei, moartea regelui şi în sfîrşit a lui
Hamlet şi a antagonistului său se desprind, c:i
o mimodramă, pe fundalul unei pagini sim­
fonice de o forţă ascensională incontestabilă.
Am apreciat mai puţin faptul că scena între
Hamlet şi regina mamă a fost concepută în
acelaşi fel : aici cuvîntul, înaripat de cînt, îmi
pare absolut necesar. Aşa cum este însă, lucra­
rea este de o calitate certă pe plan teatral cit
şi muzical.
Opera din Marsilia a rezervat acestui Hamlet
o prezentare de foarte înalt nivel scenic şi
muzical. Decorurile lui Andre Acquart îi con­
sti'tuie un cadru grandios şi sălbatic, evocînd
o lume barbară în care meditaţia filozofică a
lui Hamlet abia de-şi găseşte locul. Punerea în
scenă a Margheritei Wallmann este aceea a
unui balet al morţii, acea moarte irevocabilă
către · care de la început totul tinde, şi cărei a
nimeni nu i se poate sustrage. Cele m a i mă­
runte detalii sint puse la punct ou o meticulo­
zitate rar întîlnită : din toţi cîntăreţii , Wallmann
a făcut tragedieni care se exprimă atit prin
corpul lor cit şi prin glas. Duelul între Hamlet
şi Laerte este o piesă de valoare antologică.
Din punct de vedere muzical, Reynald Gio­
vaninetti, la pupitru, a ştiut la rîndul lui să
scoată în evidenţă motoarele tragice ale acţiunii.
Muzica este expresionistă, şi Giovaninetti a
avut dreptate să opteze pentru cit mai mult
dramatism în interpretare. Cîn tăreţii au făcut
la fel : Salvador Novoa, în rolul rti tul ar, con­
1 Dar frumuseţea cri ticii mai are şi un alt
ceput ca al unui ins în delir, gata de orice ;
Andree Esposito, o îndurerată Ofelie ; Marc
Vento, rege al cărui suflet putred păstrează
tot timpul, în exterior, o demnitate înspăimîn­
tătoare în ipocrizia ei ; Helfa T'Hezan, o regină
care nu e decît o nesăţioasă căţea în călduri ;
Dany Barraud, replica ei în scena piesei în
piesă, nebună frustrată care instigă la asasinat.
Vocal, şi pentru toţi, interpretarea a fost de o
intensitate care pe tot parcursul nu a scăzut
nici o clipă ; şi admiram felul în care T'Hezan
ştia să-şi întrebuinţeze vocea obosită pentru a
caracteriza şi mai bine personajul reginei. In
ansamblu, a fost o reprezentaţie de o coerenţă
desăvîrşită şi de o justeţe de ton fără greş.
ANTOINE G OLEA
<Cli-rtefour, .30 mai 1974)
https://biblioteca-digitala.ro
PUNCTE DE VEDERE
Menirea actuală a criticului
muzical
de Alfred H OFFMAN
Critica muzicală din zilele noastre are pre­
mergători i l uştri ; Schumann, Berli oz, Ceaikov­
ski, Debussy - pentr u a nu o;ta d ecît patru
d i ntr-un şir impunător d e nume - au ilustrat
acest domeniu al gîn d irii despre artă prin pa­
gini devenite clasi ce şi păstrate oa modele.
Primul d intre cei patru, Schumann, a susţinut
şi a dovedit că pagina de critikă trebuie să
fie tot atit de frumoasă ca si fenomenul mu-
·
zical oare a inspirat-o.
In ce constă oar-e a ceastă frumuseţe ? Ea nu
poate fi asem ănătoare cu a unui lied sau a
unei simfo n i i . Dar e·a poate fi paralelă, expri­
mată prin alte m i j loace. In primul rînd. cri­
ti�cul este chemat să se poată î n flăcăra. să nu
u ite că deşi asi starea, seară de s eară, l a con­
cert sau spectacol poate fi obositoare, e l se a flă
î n primele rînduri ale luptei pe n t ru propăşi­
rea artei pe care o sl u j eş te De aceea, n u i s�
.
poate ierta să son;e cu pl ictis sau blazare -
mai cu seamă cînd opera de artă pe care o
comentează este de calitate, cînd a izvorît
dintr-un i m pu l s creator autentic. Atun ci. c o n ­
deiul lu� trebu i e s ă găsească acele cuvinte în
stare să evoce cit mai colorat. cit mai sesi­
zant, muzica ascultată, să uşureze celor care îl
citesc sau îl ascultă pătrunderea însuşirilor ei
primord1;_,a le, să le arate cu mai multă l impe­
zime decît au putut ei discerne, î n ce constă
valoarea ei. Critica are rolul, pe care poate
nu toată lumea îl vede, de a crea curentul
fertil de opinii în j urul muzici i . I n momen tul
d e faţă al dezvoltării istorice .5i s ociale, o Vi; aţă
muzicală fără critică se năruie, devine palidă.
izolată d e pub l i c, fără r el i ef, l ips i t ă de criterii
ca'liitati vc.
aspect. Ea rezi dă. î n aceeaşi măsură, în cu­
raj u l opiniei, în fermi tatea a t i tudini i , î n ata­
carea fron�ală a raci lelor, a mediocrităţi i , a
r mposturi i. Actul criti c poate deveni sublim
a tunci cind criticul face dovadă de atitudine
uman ă şi cetăţenească în altă, asumî1I1du-şi
chi ar riscul unor antipatii personale sau al
pierderii unoT presupuse avantaje pen tr u a
roGti cuvîntul răspicat ş i aducător de lumină
într u n domeniu îin care lucrurile nu merg
-
prea bine, sau în cazuni.le în care ierarhizarea
valorilor se cere stabilită cu mai multă r igoare.
DLn .experienţa mea de critic vă pot împăr­
tăşi că cele mai adevărate satisfacţii le-am
încercat fie cîn:d am reu5it să evoc la o ten­
siune destul de înaltă semnificaţia unor ma.ni
evenimente artistice, fie cind m i..Jam expri mat
21
tăios o 1art i t ud i ne - fără să pres up u n că u na ­
nim itatea reacţi ifor imii va fi f a vor a b i l ă - reu­
sind în cele din urmă să contribu i la o p unere
ia punct în probleme în ca•Pe opi niile se scăl­
d au. de regulă, î n tr-o băltoaică călduţă şi co­
mcdă. No bletei a si dem n i 1a tea profes iun i i de
t
.' ' . . . . . " ei.
crdic stau, 1 11 m an:� .parte, ş1 m „spmn .
Dar aceşti spini s2 pot transforma îin ro ze , cel
puţin din punct de ve de re sufletesc, atunci
c i n d cri t i cu l dobîndeste autoJ'i t ate, a tu noi cînd
el reuşeşte, pr in a ti t�:d1; ne consecventă în timp,
să incredinveze opini1a pub l i c ă de ci nste a lui.
de faptul că judecăţHe emise - şi ca r e î n mod
inevitahB vor conţi ne şi un graid de s ubi ec ti ­
vism, propriu person a l i'tăţi i fiecăruia - sînt
izvorîte din c on v ililgeri pro fu n d e , u m an e ş i
a r t i s tice .
Am ·e nume:rat la î n ce pu t nume de mari m u ­
zicieni străini. Dar îndatori rea criticilo r mu­
zical� români poate fi desprinsă şi d i n ex pe r i ­
enţa î n ai n taş i lo r noştri de pe aceste meleaguri .
Incepind cu Cez ar Boliac şi Nicolae Fil imon,
care au activat in con diţi i er o ice pentru ză­
m is l i rea eul tun!i mu zical e româneşti, pot fi
ci taţ i o seamă de cărturari şi airtişti ca.re a u
mili1t:iat c u pasi une n ea bă tiuită p2 ace l aş i .tărîm,
fiecare constituind o ogli n d ă fidelă a epocii
trăite şi redate în pagi nile sale . Desigur, m u lt
t.; mp cri tica noastră a avu t . î n genere vorbi nd,
un nivel în care diletantismul se răsfăţa oare­
cum n estinjen i t. Dar pen tru cercetătoru l sau
lectorul de astăzi . întotdeauna se vor impu ne
cu evi d e n ţ ă va lo r il e , poate nu mul t e la număr,
dar sem n ificative, care au izbu t i t să se r i d i ce
de::: s upra med ici. să găsească accentele vi brante
şi defi n i tor.! i . Mărt u risesc că luerînd, de pildă,
l a r ed ac tan�a m o nogr a fi ei George Enescu ală­
t u ri de co l eg i i mei de La In s t i t u t ul d e I s t or i a
Artei a l Acadc:11i•ei d e Ş t. H nţ'C soda l e ş i Po l i ti c e ,
am rămas uneori uim i t de c o mpet e n ţ a şi s u ­
geshivi t a t e a m ă r t u ri i l or unor critici ca Ventu­
ra sa u l\Iărgăritescu, ca:re ne-au ajutat m u l t
l a reconstituirea u nor epi soad<' semn i fica t i ve
din a c t i vi ta t ea luceafărului muzic i i rom â nes t i .
M i hai1l .J ora, Ge orge Breazul. Constan t in Br ă i-
1 Jiu. Alfred Al es -;a nd resc u . Emane.ii C i o m ac ,
Cel l a Delavranc ea, sînt de asemenea p i l de de
mari muzicie n i şi oameni de cultu ră îin s::-rie­
riJ.e cărora pă t ru n d erea artistică s-a u ni t cu
c• n c s t i ta te a omenească şi a de văr u l spuselor cu
darul ex p u n eri i a tr ăg ă t oa re . Fără măr t u r i i le
l or, c u m am putea cunoaste astăz i vremuril e
muzi1cale pe care le-au tră;\t ş i le - au ogl i ndit ?
Dec i, pilde ne st·au î n faţă. des t ule . Le ur­
măm no i oare imbo}dul ? Am putea spune că
d i n ce î n ce mai mult. I n coind i ţii le făuririi
cultur ii noastre noi, fără îndoială c ă si deta­
ş a me n tu l criti'cilor muzicalii, r e cru ta ţ i · d intre
02.me;-i i i tineri, caire s-au afirmat odată cu noua
societate , a cunoscut d i fi c u l tăţ i le de c eştere.
Mult t i mp s-a manifesta t u n amatoris11 , destul
de vag ş i m ai cu seamă o prudenţă !XCesivă
în spunerea lucrurilo r p e n ume. A r JSt o pe­
ri oadă î n care toate artkolele si cronicil e
ajuns·eseră s ă semene - dom inan't fi i n d u n
22
https://biblioteca-digitala.ro
ton bl înd, paşnic, inodor, inoolor, decis 5ă n�
_
c reeze probleme şi să nu SUIP€I"e pe nimeni.
Se poate spune î n genere că din această fază
am iesit si se cuv i ne să I"ecunoaştem că am
fost s ti muLaţi în aicest sens. Astăzi, o a titudi­
ne cr i t ic ă desohtsă nu m a i constituie o exc e p ­
ţie susc ep t ibi l ă să aducă pe criti1CUl aşa - zis
, ,cu1paibil" sub re:filectoruJ u nde, bine văzut ş i
descoperit, să s e poată aştepta la cele mai di­
verse ş i neaşteptate n eplăceri. Asta nu în­
seamnă că î n treaga lume a rtis tică s-a adaptat
bine şi in tegiral acestei sd1iimlbări nete de ati ­
t u di ne care se manifest ă în critica noastră.
Mai sînt multe de făcut în ac e as tă privinţă şi
nu toobulie să ostenim în a repeta că insti tu ţia
criticii mru zioale face parte dintre apanajele
oricărei naţiu n i ci vi l i za te şi că a rti•ş t i i trebuie
să se obi ş nu iască cu sch i mbu l viu şi prompt
de opin H , chiar dacă n u es te totdeauna comod.
Sperăm că reacţia violen tă şi neipriinicilpială l a
critică va deveni , treptat, un fen ome n pe cale
de d ispar iţi e .
Pe de altă parte, se cuvine să afirmăm că
î n c ri tic ă nu se p o ate face carieră uşor, dacă
ţii la propria -ţ i demnitate şi te con�iideri răs­
punzător în primul ·rin1d în faţa muzkii. Tre­
bu i e să fi deschi'S tuturoT m odal i tă ţi l or de a
s l u j i această ar tă cu autenticitate, d ispreţu i nd
şi demascînd doar „făcă turi le", adică falsunile
a rtistice. Este ma i bine să nu te afiliezi prea
s t r ic t n ic i unu i grup prea restTins, căJCi pierzi
li be r tat ea d e ex p r i ma r e şi nu mai p oţi fi sincer
cu t in e însuţi. Iar dacă vrei să par V'i;i făoînd con­
cesii în srt înga şi in dreapta, te menţ�i u n
timp De l i nia de plutire dar iţi pierzi î ncre ­
d erea cititorilor, ceea ce înseamnă, în această
n o bi lă pro fes i u n e , descalificare. Critioa n u
poate fi nici o trambuli nă pentru lansarea pro ­
priei c r e aţ ii , căci o asemenea te ndinţă devine
de î n d a t ă sesizabilă cititori'lor şi face pe res­
peoti v u l cri t i c să - ş i piardă credibilitate.a în
fa ţa lo[".
R adiod i fuziun ea, poate î n pr imu l rind, a
f ăcu t mult pe n t ru stimularea tonului viu al
critici i m u z ioa l e şi la m icrofonul nos t ru a în ­
cepu t să se manifeste o consecvenţă l ăudabilă
1n ace as t ă pnivinţă. Acelaşi lucru se poate spu­
ne ş i despre o seri e de rubr'ici, din păcate
puţine la nu m ăr şi î n u ltima vreme p e cale
de aLairm an t ă împuţinare, a l e unor ziare şi
reviste din Bucuresiti si d i n alte ce n tre cultu­
.
rale ale ţări i. Este neresar să evidenţiem me­
reu adev ăru l că o bună critică m u zica lă nu se
poate c ons t i t ui\ <lecit prin prezenţa ei abso l u t
regulată, în rubrici respectate cu s tricteţe . Ca­
racterul temporar sau î n timpl ărtor al cron ici l or
duce, î n mod in evitabH . 'la di.let an hlsm , la pier­
derea poziţiilor cr irti1ce. Pro!fes.ia de critic se .sUe
bi ne , n u este stimulatoare, nu se poate ex"er­
cita <lecit pri n continuitate a e i , criticul nu i
se va d e d i ca cu pa s iune dedrt dacă va ş ti cu
si gura n ţă Ld r îndu ri '.e sale sînt aşteptate pen­
tru a fi pub l ic ate cu operati v ita te . De aceea,
p robJ.em a spa ţiu lui grafic aoordat oritidi mu­
zicale es·te absolut vitală pentru propăşirea
aces t ui sector atit de impor.tant in.tr-o vreme Nu se cade să avem însă n umai preten ţi i ,
cind Statul acordă atîta spr ijin activităţilor ci, î n aceeaşi măsură, ş i autoexigenţă . Ade­
artistice. Critica fiind un stimul hotărHor al \. ărul este că un bun cr i t i c trebuie să fie -
acPStor aJOt i vităţ i , ea trebuie privită ca înca­ istoria o dovedeşte ·:ără put�nţă de tăgadă -
d rată organic lor şi de aceea ilocul ei se cu vi111 e şi un muzician. Num ai cel care a trăit el în­
să fie direct .prop orţi onal ou ponderea ma1'Hes­ su ş i muzica, care o cunoaşte dinlăuntrul ei,
tărilo r muziaale, atîrt de frecventate. care con­ poate să o lumineze în ahi p mulţumi tor şi
stituie un pu nct esenţial al vie ţi i spkituale a cel'Orlalţi. Altm i n teri, dacă are talent l a scris,
p u'bl ilculu i româinesc. In perspectLva t impu lu i , artfoolul său va părea bun celor ce n u simt
să n u uiiităm că oriaînd critica es·'te un sprij in muzi ca , dar va fi total fals în esenţa lu i . Ple-
indispensabil al istoriculll.!Î de airtă şi că a dăm, de aoeea, fără să obosim, pentru profesio­
nu-l aooiida l ooul meritat ar însemna să ne
nali:i'Jarea criticii muzicale, pe111 tiru permanenta
lipsim pe viitor de posibilitatea cercetăn!i şi
triere a noilor condeie, astfel ca numai ce i
cunoaşterii unei epoci atît de hotădtoare în
existenţa muzicii rom âneşt i ca cea pe care o c hema ţ i - artisticeşte dar şi omeneşte - să
trăim 1în momentul de faţă. ne reprezinte breasla în faţa opiniei publice .

DIN ŢĂRILE SOCIALISTE tat această orc h es tră care prezintă indiscutabil cali ­
tăţile d ef i n itori i ale mariilor a n sam bl u ri simfonice -
o mogen i tate, precizie, va l oa rea înaltă a in str u m ent iş­
Festivaluri n1uzicale tilor din toate com p crr ti m ent e le - sub ba ghe t a u n u i
tî n ăr d i rijor sovietic, !uri S i mo n ov . cali tatea instru­

la Praga şi Bratislava mentelor de coarde a fost d e mo ns t ra tă

de Suk, c î n t a tă cu un excepţional raf,i nament al so­
în Serenada

norităţ i lor, pen tr u ca în Simfonia a V-a de P roko f i ev

d e A. RATIU ansamblul ceh să strălucească în toată plenitudinea.
sa ; tălmă�irca a fost impresionantă prin avîntul ire­
O. L. COSMA
zistibil al mom e n tel or de imp e t u o zi ta te şi nobleţea
expansiunilor lirice - tobul realizat cu o s upl eţ e di­
Festivalul muzical i n t ernaţ i o n a l ,.Primăvara la
namică rar întîlnită, cu deosebire în c azul i nstru­
Praga" , aflat la cea d e a 29-a ed iţie , a rezervat în
mentelor de alami. Filarmon ica de stat din Brno a
acest a n un ·loc cu totul deosebit creaţiei comp oz i to ­
su s ţi n u t un concert în Catedrala Sf. Vit, sub condu­
'rilor cehosloviaci . A n u l 1974 a fost recunoscut ofici al ,
cerea l u i Jiri Wiaildhans, u nde m u l te m i i de auditori
de către o rg a n i za ţ ia UNESCO. ca an al muzicii cehe,
a u u r m ări t emoţio nan te l e misse d e Martinu şi Jana­
datorită mai multor aniversării importante care au
cek (Missa glagolitică) şi un alt c onc e r t condus de
loc concomitent : 150 de a n i de l a naşterea şi 90 de
c u noo cutu l d i rijor grec M iHiad es Carid:is. Tempera­
ani d e la moartea lui Smeta n a , 70 de ani de l a
ment menid ionial, înclinat spre d emo ns tra ţi i spectacu­
moartea lui Dvorak, 1 20 de a n i de la n aş t e r ea lui
l oase de a g ifrbat e fizică, (am putea spune chiar atleti­
J a nac e k şi 100 ani de la naşterea l ui Suk. Desi g u r
că, in ciuda ·Celo r 50 d e ani a i săi ), Caridis este nu
că în afara acestor patru nu m e de frunte ale muzici i
mai pu ţ i n un muzician autentic, posesor al u n ui re­
cehe, niu au lipsit ni1c i ce i l al ţi comp ozi t ori p r oe mi ­
marcabil simţ al stilurilor . In Simfonia a III-a d e
nenţi ai şcolii naţio na l e : Novak, Fibich, Foerster,
Schubert el a şti ut să des"Copere şi să reliefeze lot
Haba, Ml:l·rti nu, Jeremi1as, Ost!'cil şi unii creatori
famnecul c u .adevărat schubertian al acestei partituri
contemporani , au fost bine rep1r ezentaţi. P rogra mu l
j uv en i le , î n timp cc Mandarinul miraculos de B ar t ok
deosebit de bogat al festival ului, ouprinzînd trei pînă
a fost o muzică ·ardentă, cu paroxisme de nuanţă
la şase co n ce>r te sau sp ec tacole p e zi de-a lun�uJ a 24
expresionistă. I n teresantă a apărut Fantezia simfoni­
de z i le, a acordat u n spaţiu larg şi capodope·r elor
că „Drumul vieţii" de Alois Haba. Ac e st opus 43,
m uz i c i i universale. Desfăşurindu-se co nc o m i t e n t în
cLa tînd din anii 1933-1934, relevă a fin ităţ i l e muzicia­
mai m u l t e săli d e concert şi teatre de operă, precum
n ului ceh, cu n osc u t îndeobşte ca un ce r cetăt or te­
şi în i ncinta unor vechi monumente arhitectonice, în
merar al microtoniei, cu muzica neoclasică de tip
m uzee sau în paromi , toa t e aceste m a n i festăr i muzi­
Hmdemi th-Honegger. Admirabil orchestrată, l ucra­
cale au a t ras un pub1ic numeros, cul'tivat şi e x i ge nt
rea sa îşi pă5trează actualitatea şi este d em nă de a
şi totodată cu u n neobosit entuziasm p entru artă.
figU!ra în reperitoriul simfonic curent.
Pentru a avea o imagi n e asupra amploarei mani­
Prin tre principalele evenimente ale fes ti v al u l u i se
festărilor din domeniul muzicit simfonice trebuie ştiut
si tu eaz ă cele două conc er te ale Orchestrei simfonice
că au parti c i p a t 10 ansambluri orchest ra l e (dintre
,.Con cert-gebouw" din A ms te rd1am . Sub di recţia lui
care 3 o l'C'he str e străine de mare p r esti g iu ) la pupi­
t r u l cărora s-au pe ri nda t 23 de dirijori . Conform tra­ Be r n ard Ha i t i nk , u n ul din marii d i ri j ori de astăzi ,

diţiei , concertul inaugural a fost consacrat ciclului această orchestră de vec he tradiţie atinge d i n nou
de p oem e simfonke Patria mea de S meta n a , pr ez en - înaltele c ulm i i nterp•retative din vremea lui Mengel­
tat în acest an de Filarmonioo cehă s ub conducerea berg sau Van Beinum. D e la Haydn la Ravel, de la
eminentului ei d ir i j o r Vaclav Neumann. Am ascul- Bruckner şi M ah l e r pînă la savuroasele Dansuri

23

https://biblioteca-digitala.ro
slave ale lui Dvorak, oferite în supl iment, concerte­
le au dovedit o impresionantă stăpînire a unor vari­
ate stiluri 1 neiiipsind nici muzică d·e avangar<lă, re­
pre�entată aiici p'ri n , Simfonia . pentru suflători, o
expresivă lucrare . a compozitorului olandez Ton de
.
Leeuw. Sol istul
. Hermann Prey, în ciclul liedunlor
.
d e Mahler, îşi confirmă locul de frunte pe care-l
ocupă p rin tre baritonU mari ai zilelor n oa5tre.
ln domeniul muzicii de ca me'ră, festivalul a gă:od1,1it
l:J arusamblmi dJferite, acoperind prin :repertodu'.I.
lor 0 airie de patru secole din istoria muzicii. Au fost
de asemenea numeroase recitale de muzică i n stru ­
mentală s�u vocală, susţinute de artişti r ep u taţi, pre­
cum şi u n ci�lu în paralel de recita.le ale tine>rilor
i nterpreţi cehoslovaci. Un eveniment ·î n dlomeniul
muzidi de cameră l-a constitu i t prezenţa formaţiei
arrn er.i cane „Beaiux Arls 'Drio", care se d i stinge p r i n
căldur.a cantabilităţii şi rafinamentul culorilor, . c u .
ega1 succes în lucrări de Haydn , Ravel sau DvoTak.
Quartetul bulga r „Dimov" a i nterpretat cu con v i n ­
gere rcel d e aiI treilea Qitart"t d e coarde d e Pan.il Hin­ PTof. Jan Cikker
demith şf Quartetul „Scrisori intime" de Janacek,
care rămîne o operă permanent modern ă . D i n epooa p r i ncipale , cîntăre aţa Emi l i a M a rty - care pare a
barocă a muZicii cehe cele trei Sonate pentru an­ fi învins moartea fă'ră a putea cunoaşte adevărata
samblu cameral de Pavel Josef Vejvanovsky, cîntate feri>Cire - domină întreaiga aicţiune a dramei imagi­
în admirabilul parc al palatulrui C er n i n , au comple­ n a tă de K arel Capek ; i ntruziunea elementului fan­
tat festiva.Jul cu pa.gini mai puţin ounoscute. In ace­ tastk în tr-o dramă cu aspecte realiste îi conferă
iaşi concer't, Partita în Re d e Frantisek Xaver Brixi acestei a o maire bogăţie de s i mboluri , i a r muzica lui
aducea farmecul unui limbaj clasic în plin p roces Janaicek urmăJr,e<?te cu o uimitoare plasticitate jooul
de consti tluire, iar Muzica de concert pentru 13 in­ s tărilor . sufleteşti plin de nuanţe delicate sau con­
strumente de suflat de Jiri Pauer p unea în valoaTe t raste vioJente. Soli sta Elena K i ttnarova , în fruntea
call i tă ţi le deosebi te ale soliştior d i n Filarmo n i 'c a cehă, unei d�'Sbr.ibuţii excel ente, a realiZJa.t, atît din punct
cărora le este dedicată lucrarea. Toate a.ceste m a ni ­ de vedere v o c a l c i t ş i s·cenic, o creaiţ ie d e n e u i tat. Un
festări muzicale aiu colorat atît de divers sfîrşitul me6t decsebit î n reuşita spectacio!lrului (prezentat de
u nu i festival în ·care mai a p iiruseră oaspeţi c a vio­ a n samblul de operă din Bratislava) rev i n e şi d irijo­
lonicelistul Pierre Fournie'r, ·oare împreună oo Zuzana rului Z.denek K.osler, cunoscut ş i l a noi din concerte
Ru�ickova oferise o memora b i l ă seară Bach , dirijorul simfonice, cu o gestică de mare p'recizie şi eficienţă.
Rudolf Kempe, care cu „Royal Philharmo n i c Orches­
Opera Ienufa, a n terioară cu peste două decen i i ,
tra" lăsase amintirea u ne i e xcepţionale Eroice, teno­
•confirmă cu a<:eeaşi pregnanţă iremarcabiJa forţă
irul Peter Schreier, violoni stllll Ion Voicu, repr€zen ­
d rama tică a lui Janacek. Expresia este p ll..ILSă în slujba
tantul muzi.'Ci i 'româneşti în cadrul acestui festival
d efi nirii uno r caractere puternice, angrenate într-u n
(împreună cu oboistul Radu Ohişu, cîştigăitor al Ma­
co nflict ce se desfă�oară î n tlr-o ţ.eS'ătură complexă.
i:.elu i Premiu la concursul de i n terpretare organizat
Parti•tura acestei opere evide n ţ i ază legătur-a · 1ui J a n a­
î n p a rale l ) .
cek cu muzica popu1ară, ·1a carre recurge a d eseori
De-a lungul celor mai bine de t r e i săiptămî n i , in î n tr-o manieră p rofund creatoare.
fi ecare seară, u n a d i n scenele l i rice pragheze, istori­
Spiritul n a ţional al m u zicii operei I enufa, ca şi
cul Teatru Naţional] sa. u eleganta sală, recent i:eno­
î ncă'rcăit ura croma•tică a sp umoasei opere Cazul
vată, a· Teatrului ,;smetania" oferea iubitorilo r genu­
Makropulos îi atribuie şi aistă?:i lui Janacek un loc
lui Cite u n spectacol de operă. Crea ţia lui Smetana,
important în galeria creatorilor de operă a i secolului ·
substa nţial reprezentată cu un n umăr d_e 7 l u crări,
nostru.
precum şi dte 2 lucrări de Dvorak, Janacek . ş i Cik­
Opera lui Jan Cikker (1911) Poveste despre dra­
ker, că'r ora l i s-aru mai adăugat lucrări de Jeremias,
goste şi moarte reia o nuvelă a Jru.i Romain Rolland ,
N edlbal, Fli bich şi Suohon, a u întregit prezenţa masivă
înfălţişînd destinul savantului J. Courvoiisieir şi al
a operei naţionale pe scenele l irice . Wagner, Ceaikov­
soţiei sale Sofia, în zilele m arii Revoluţii f rance�e.
ski şi Prokofiev mai apăreau in coonpletarea rep erto-
Calli tăţile parti turii rezidă în tensi u n ea dramatică p e
riului. D e<? i prezent oo numai d10uă lwarări din crea­
care o creează a t î t pr.in i ntermediul recita tivelor, cit
ţia sa atît de vastă, J a n acek a aipărut oa o figură do­
mai ai.Ies p r i n tr-o ţesătură orichestrală de mare v i r:.
minantă, ocupînd o poziţie cu totul specială atit în tuozitate. Cikker este adeptul primatului suflului
contextllll muzicii oehe cît şii în cel al muzicii contem- orchestral în opera contemporană, fapt ca.re îi per-:.

1Porane în general . O lucrare ounn este Cazul Makro­

mite să vehi'CUleze un tematism oo bogate potenţiale
ca şi a unor citate specifice epocii revoluţionare. Opera
pulos nu ar trebui să lipsească din repertoriul nkiu­
aceasta n u se impune a tîit prin organicitatea dis- ·
nei scene Hri1ce , constituind una din rarele reuşite cursului sau bogăţia p remisel'or dramatice,· cît · prin
ale operei secol�lui . . XJX. Figuira patetică a er·oinei· măiestria . gîn'<i iri.i orch�strale. . . _ . . .o . , ::. :

https://biblioteca-digitala.ro
 In cealaltă operă a sa , Coriolarius - pe un l i bret l i rkă a lui Smetana, D vo rak, F.ibich şi Janacek ca
şi p entru creaţia a u torilor sl'Ovaci contemporani­
după tragediia lui Shakespeare - impresiionează mai
Suchon şi Cikker merită toată consideraţia. Adevă­
a l es scienele de a n sa m blu , rea1 i zate cu o mare măies­
rul este că numai atitudinea de d i f1UZJare siis'tematiică
tri e a scri i t u r i i vocal -O'rches l r a l e . E x cel en ta montare a lucrărilor n aţiona.le are darul să i mP'rime cu rs.ul
viu al creaţiei au to h to ne, să determine o traiectorie
istorică în conşti i n ţa ascul tători lor contemporan i .
L a Bratislava se desfăşiura concom i te n t u n festival
i nteirnaţional de muzică uşoară - Lyra 74, aflat la
a IX-a ed.i ,ţ ie.
Lyra Brati.Slavei s e bucUJră de o bu nă reputaţie
i n ternaţfonală, ceea ce' explică prezenţa unor i n ter­
preţi de faimă şi marcanţi oaspeţi de pe s te hota.re„
Festivalul s e desfăşoară pe mai multe p lanuri :
concurs naţional de creaţie şi i nterpretare, concwrs
i nternaţi9nal de cî nitece ·la ca·r.e p a'rt:i d pă ţări socia­
l i ste. Regulamentul acest u i concurs care are un juriu
i n ternaţional p revede ca p i esa prezentată s3 fi fost
d isti nsă cu un premiu naţionaJ. ·R o m â n i a a fost
reP'r:e zentată d e Adrian Rome.eseu în a cărui i n ter­
pretare s-a cînitat „Chemarea d ragostei" de Mar-iu s
ŢeiCIU. Din j uriu a făcut parte Radu Şerban .
Seară d e seairă, după piesele af1l�te in competiţie,
aveau loc recitaluri şi concertele unor solişti ai an­
samblului. La acest capitol participarea a fost ma­
si vă, în primele seri au apăirut pe scena bine utilată
cu i nstalaţii so no re ul t ra mo derne, cîte patm solişti.
de renume. O i mpresie deosebi tă au produs-o for­
maţiile „The Hu mph ries Singers" (S.U.A), „M l.a.d i
Bal0 1 i " (Jugos.Iavîa) şi „Sca rabeu s " (Cehoslovacia).
Concursul naţional a rel evat un bun n i vel profe­
sional, mai ales în privi n ţa a·ra njamentelor O'rches­
trale . Cit p ri1veşte expresia p i eselor din conclll"S, ere�
dem că în numeroase d i n cele 24 de compoz i ţi i n u
s-a depăş1it o a.numi.tă monotoni·e. Dj ntre interpreţ i ,
î n m o d deosebi t s-a remarcat talen taba Helena Von­
d raickova, care de altfel -a şi obţi nut premiul I.
Helena Von drackoi;a
Lyra '74 s-a bucurat de o mare reclamă şi afluenţă
de public, care răsplătea cu aplauze generoase
a ac es t ui spectacol, atît de viu, benef i c i ază de ava n ­
t
i n erp reţi i p referaţi . Martori la un asemenea entu­
tajele u n e i scene t u r n a n te deoseb i t de mob:i[e. zi asm spontan, ne-am gînd.it cu nostalgie la Cerbul
CuHul pe ca<re cehoslovacii îl au pen tru moşte n i rea de aur şi la Festivalul d e la Mamaia.

https://biblioteca-digitala.ro
 V I A TA
�_a:·
M WBltUA& &ra

Zilele muzicale tîrgumureşene

I ntre 8- 1 7 iunie a.c. s-au de.sfă.'?urat Zilele muzi ­

cale tîrgumur_eşene, festival afilat la cea de a patra
ediţie a sa, p res·tigioasă manifestare anuzicail.ă care
reuneş te la înoepUJtul fiecărei wd, în săJile de con­
ce·rt din Tg. Mureş, i n terpreţi - �lişti, dirijori, for­
maţii oorale şi instrumentale, orches tre simfoniice -
d in ţară ş i d i n străinătate. Festivalul tîrgumureşean
constituie, la fiecare ed1ţie, un mJolmen t remarcabil în
bogaita viaţă cultiurală din Tg. Mureş , prin m od.u l în
care .reuşeşte •să p olarizeze în j urllll său i nteresul
unui mare număr de auditori , atraşi de prograrne>le
variate şi .interesante, precum şi de garanţia unor
i n terp retări de aleasă ţinută.
De l a debutul său, în 1971 , ş i pînă azi , festi valul
iîrg u m ureşean şi-a căutat un prof.ii! proplri u : o anu­
mită structură şi sUJOCesiune a concertelor, p referinţa
perutru a n umite categorii de i n terpreţi şi Jucrăr-i . Ast­
fel, alternează concertele simfonice şi vocal -simfonice
cu <X>ncerte de muzică de cameră şi recitalur.i. In­
tenpreţii - solişti şi an&amb!1uri· - se pot grupa în
două ca tegor.ii : a celor oare sînt i nvi taţi fa fiecare
ediţie şi a celor tineri, auten tice spera nţe sau ahiar
certitudini ale artei in tenpretatiwe româneşti, care se
i mp u n , astfel, o dată în plus atenţiei pu bHcuil ui. In­
vi taţilor din ţaTă sau de peste hotare Ii se alătură,
î n tr-un conicert dedilOat creaţiei compozitorilor ·tîr�u­
mureşen ·i , interp reţi din lo'Calitate. De altfel, icelle mai
n lllm eroa<se apa ri ţii aparţin furmaţii lor fiJarmon icii
tîngumureşene : orchestra simfoniică, orchestra de ca­
meră şi co rul mixt.
Repertoriul ooncertelor şi reci ta�urilor est e ales c u
gr i j ă , cuprin zî1nd l lliCrări rnmâneşti, de fiecare dată
şi prime a ud i ţi i , precum şi l ucrări dintre cele mai
reprezenta ti:ve :ale muzicii uni:versale .
A i n trat în tradiţia festiMallru l ui ca la primul co n­
cert să fie invitat un tînăr solist. D upă ce la cele
tr ei ediţii anterioare au evoluat în această postură

Corul şi orchestra simfonică a Filarmonicii din

Tîrgu-Mureş, dirijate de Mircea Cristescu, solistă Emi­
lia Petrescu (1) ; Orchestra simfonică dirijată de Mir­
cea Cristescu, solist Ştefan Ruha (2) ; Cvartetul
„Brahms" din R.D.G. (3) ; Organistul Lehotka Gabor
din R. P. Ungară (4).

26

https://biblioteca-digitala.ro
Orchestra Filarmonicii din Tg. Mureş,
dirijată de Szalman L6rant, solist
Ale:i:andru Preda.

violonistele Silvia Maroovki, Gaib'riela J j ac şi Cor­ certul pentru orchestră de coarde de Rem us Georges­
n elia Vasile, în acest a n , rolul de a deschilde festi­ cu, este o remal'cabi.Jă p ag i nă d.in creaţi1a compo7ito­
valud i-a revenit tînăirului pi0nis·t AITexandru Preda, r u l u i şi în acelaş i t iJI1'1G) o certă reuşi tă a mu.: iic i i
care a i n te!r'Pretat C once r t ul nr. 5 de Beethoven, în noastre. Lucrarea s e i mpune P'riintr-o mare densitate
compania orchestrei simfonice tîr�umureşene, di.r ijată ş i vervă ri t m i că, printr-omelodică capnc1oasă şi
de SzaJman L&.rant. Alegerea s - a dovedit i nspirată, printr-un perfect ochUi:bt'U ; piesă de virtuozi ba te ca re
deoarece Allexandru Preda, care s-a afrrmat prin con­ a pus în via1oare depli nă cal ităţile oTchestre i .
certe şi recitaluri susţinute în ·udtima !Perioadă a re­ La festival a fost d e asemenea p rezentă A rs N o va
uşit o i nterpretare doosebi:t de convingăt.oare a mo­ ·a f i larmonicii clujene, d i r i j a tă de Co.mel Ţăran u ,
numenb<:Llei LUbrări beethoveniene. formaţie biinecunioscută p r i n orientarea sa spre m u ­
I n tr-un ait concert, în compan ia aceleiaşi orchestre zica se co �u lui X X . I n lucrări de Debusisy, de Fallia ,
şi a aceluiaşi d i rijlOr a apărut p i a nistul france �
Rave1, Berio şi Boulez, concep u te peint'ru diverse al­
Frarn;ois-Joel Thiollier cu Concertul nr. 4 de Beetho­
cătuiri vocale şi i nstrumenta. le, u n eori solisticc, for­
ven şi Concertul nr. 2 de B rahrrns . A fost un adevă­
maţia clujeană dovedeşte o temei ni1că cultură a d ife­
rat tur de forţă, parcurs cu dezinvoltură de pian:stul
r i telor stillllri sau m�da l i tă�i creatoare. De o p -r i mire
francez, înzestrat cu o tehnică 13trălocitoare.
deosebită >S-au bucurat l uicrările româ neşti ale lui
D i n t re aipariţiile solistice s-a det aşat d i n nou aceea
Ştef.an Ni c u.1e:sc u
: , .EcL uar.d Terenyi, Ad-r i a n Ra ţ i 1 1
a lui Ştefan Ru1h a , unu!l dintr e fo1vita ţ i i permanenţ·i
ai festivail u lu i , de astă dată în Concertul în Re ma­ şi Cornel Ţăranll!, m i•găilos elaborate ş i tot a t i t de
Jor d e Braihms. L-am revăw t pe Ruha tot mai muJt atent in tenpretate. Ars Nova Iaice un mare servidu
c rea·ţiei co n tem.p orane, prin ca-li tatea 1 n terpretări i a­
p-reocup0t de a tăllmă.ci profiunzimHe pagin 'idor bram­
siene, care îi stat atît de aipropdiate. cesl'eia, dezvălui ndu-i sulbli1 ităţiJe într-un m od oa r e
o face i n teli g i b i lă.
Un loc rimiportant i-a fost rezervat şi de a s tă da:tă
ln p'rogramul fest 1 vaJu l u i a figura:t ş i un co n c e r t
muzidi de ·caimeră, putînd fi ascuiltJate lucrări precla­
sice, clasice, moderne şi ·Contemporane, în i nterpreta­ c a m e:ra1l di n
c reaţia tiir'gumureşeană, cu m uzică
rea u nor excepţionale formaţii. La această ediţie a veche şi mai recentă , de Kozma G ezia , Nicolae Chi l f,
festivalului a fost invitat şi cvartetul „ B rahms" d i n Trzner Josef, 'Rudolf Wagner-Regeny şi Zeno Van­
R . D . Germană, care 111e-a oferit o reallă satisfacţie cea, p recum şi de Sz;ab6 Csa b a , Kozma M a t yas, Hencz
prin inte r p retarea, a.l ături de două cvartete de Moz,ar t J6zsef şi Zoltan Aladâr. Concert u l a dezvălui.t preocu­

ş i Beethoven, a unuiia dintre cele mai izbutite .cvar­ pările creaboare ale creatori lor d i n Tg, M u'reş de

tete diin erea ţia româneas'Că contemporoană, Cvartet u l acum patru-.cinti decen i i , preoum şi reo1 i zări recente
nr. 6 de W . G. Be•rger. alle compozi to rHor t ineri. I n acelaşi timp , concertul,
p r i n interpreţii săi - p·rofesori de l iceu de m u zică
O rchest-ra de came'ră a frl1armonicii d i n Tg Mureş­
şi i nst11umentişti la filarmoniică - a demonstrat că
colecitiv tînăr , dar cu o deoseb i:t de fructuoasă activi­
există reale resurse interpretative la Tg. Mureş.
tate şi frumoasă reputaţie - a oferit iun memora.bi !
conicert, •CU lucrări de Hayd n, Viivakl i , Boccherini, Un recital de orgă a fost susţi nut de Lehotka Gâ­
Britten, Remus Georgescu şi Csiky Boldizsâr. bor d i n R. P . Un.gară, u n u l dintre cei mai b u n i orga­
Varietatea stilistică a lucrărilor aJbotl"date a relevat n işti din cîţi. au conice'rtat la Tg. M ureş. Lehotka con­
i ncontestaibi!la măiestrie a a cestiui entuz1i ast colectiv, feră o deosebită vigoare, străluicire şi pregnanţă l i ­
condus de conicer:trnaestrul I ul i u Hamza, măii estrie niilor p olifonice, mai ales în lu:cră:ri de J .S. Bach .
concretizată J>Ti ntr-o perfectă om'Ogeniziare a Un moonent ori.gi nal l-a consti tuit şi concertul for­
partidelor, a sunetului, prin inteligenţa frazării maţiei Musica da camera di n Prarg a, mai ales . prin

şi a nuanţărid. Din creaţia românească, or­ lucrărille unor compozitori clasilCi eehi.
chestra a inclus în program Cîntece şi dansuri Ma·i m ult decît la celelal te ediţii, în aicest an a
ardeleneşti de Csiky Boldizsar, o inspire.tă transpunere fost prezeilită muzica simfo n ică şi vo.oal-simfonică
şi prelucrare pentru orchestră a unO'r melodii de românească,în special l ucrări ou tematiieă patriiotică
dntec sau de joc d-i n vechi codke, în oare compozi­ şi revoluţionară, precum şi p i ese i nsp i rate d i n con­
torul a reuşilt să imbine armonios culoarea specifiică temiPoraneitate. I n primă audi;ţiie, Sza.lman L6rânt
a melodiiilor prelucrate, cu sonorităţi îndrăzneţe, as­ şi oI'Clhestria simfoniJcă au prezentat prologul simfo n i c
pre uneorii .Cea de a doua lucrare prezentată, Con- Bălcescu de Zeno Vancea. Cu concursul coruJui au

:2 7

https://biblioteca-digitala.ro
fost prezenbate cantatele Se construteşte lumea noas­ ca Zeno Vian<:ea, p reşedintele de onoare al fest i val u­

tră de George Draga şi, în concertul finai!, Balcuta lui , Romeo Ghirreoiaşiu, vicepreşedinte al Uniunii

.rteagu lui de Sigismund Toduţă, sol istă fiind Emilia compozitorHor, George Driagia, WHhelm Berger, lliu­

Petrescu, iar d irijor Mircea Cristescu. Corul fitanno­ ard Terenyi şi alţi i .

n i cii, dirijat de Birtalan Jrud i t, a susţinut cu fermi­ Festivalul tîrgumureşean s e dovedeşte a f i u n mă­

tate partidele corale destui! de dificiJe din lucrările nu nrohi de va'loroase man i festări m u zicale, al căror

Prima noapte val­

su.5-<almin tite, precum ş i din balada i n teres a depăşit cadrul local , i llltegdndu�se fira;c

purgică de Felix Mendelssohn -Bartholdy realizată c u în bogata viaţă spirltuafl ă a ţării, aducindu-şi con­

participarea cintăreţirro r Martha Kessler, Geor.ge Lam­ tribuţia la vasta operă de culburaHzare şi apropiere

brnche, Dan Zanicu şi Pompei Hărit5teanu. de artă a unui număr tot mai mare de oameni ai

Actuaila ediţie a Zilelor muzoca'le t îrgrumureşene s-a mUI11C ii, fapt ce rei ese şi ddn entuzias m ul numerosului
bucur.a t d e prezenţa unor compozitori şi muzicologi, public care . l -a urmărit ou consecvenţă.

BUJOR DANŞOREAN

Simfonia a IX-a de Beethoven la Filarmonica

cit şi manifestările artistice ; s-a avut în vedere o

,,George Enescu" vastă acţiune

ascultători ; s-a
de
mers
culturalizare
în uzine
a marilor
şi fab rici de
mase
cîte o r i
de

a existat prilej ul şi s-a u rmă'r i t regu lari tatea con­

certelor d a te exclusi v pen tru s t u de n ţ i . Programele
I n c h iderea stag i u n i i l a Fila rmon i c a „George Enescu" au fost comentate toate, în detaliu Î;"t revista Mu­
a fost f.lcută, conform tradiţiei i naugurată cu dece n i i zica şi nu vom reve n i asupTa lor. T i n em i nsă să
h urmă de maesl!r'u l G eo rge G eorges.c u . cu Simfonia s u bl i n i em printre acţ i u n i le pozi t i vf' ale Fila rmonicii,
a I X-a de Beethove n , dirij ată de Mihai Bred i ceanu prezenţa permanentă a muzicii româneşti, l ucrările
şi avînd ca solişti pP soprana Em i l i a Petresc u , aflîndu-se adesea în primă a udiţie. Unul d i n aspec­
rnezzo-'soprana M a rth;i Kessler, t enorul G heorghe tele relevabi1e şi pe care îl apreciem ca f i i nd de
Lamhrache şi basul I o nel Pantea . Corul a fost. p re ­ mare importa n ţ ă , este locul de seamă acordat muzi ­
găti t de Vasile Pintea. Dirijorul M i ha i Bred icea n u a cii d e cam eră şi totodată tinerielor el e men te i n plină
C'o nd u s l u crarea în stilul clasic ceru t , a dominat bine nScensi u ne, că'rora l i !i-a CJlferit din plin posibilitatea
î n treg apa1r.atuJ i n strumental şi voca l . Am g!isi t po ­ să se afirme nu numai în salra d e studio sau cea
t ri v i t faptul că a grupat în treaga masă cora l ă femi­ mică a Palatului Republicii da r ş i în marea sală a
n i nă deopa r te şi cea bărbătească de a l t ă parte - de Ateneului, u neori chiar ca solişti ai filarmoni c i i .
unde omogen ităţile maselor vocale rezu ltante. Lucra­ l'�aptul constituie un imbold de seamă pentm t i ne­
rea a fost frumos prezentată dar execuţia s-a resim­ rele talente ale şcol i i i nterpreta t i ve româneşti care
ţi t de o anium�tă oboseală, de al tfel explicabilă. se afi nnă cu tot mai multă vi gioa1re.
La o încheiere d e s taeiune avem datoria să relevăm Chiar şi d�n această sumară punc\.Jare numai a unora
cl teva aspecte ale activităţii Fi larmonicii pe care le din n umeroasele aspecte privind ·activitatea de-a
socotim esenţiale. Jn primul rînd violo n i stul Io n lungul stag i unii 1973-74 se poate trage concluZi.a că
Voicu, venind la condrucerea instituţiei, a majorat prima instituţie si mfonică a ţări i s-a afirmat şi se
comprartimen bul viorilor. Orchestra dispune de două­ afirmă ou presti g i u , fiind încred i n ţaţi că în viitoarea
zeci de viori prime a căror contribuţie activă, uni­ stagiune, 1974-1975, va valorifica şi mai eficient bo­
tară şi d e mare eficienţă, s - a făcut simţită o r i de gata experienţă acumulată cu deosebire în cei trei­
cite ori a fost cazul, spre satisfacţia dirijorilor ca şi zeci de ani �urşi de la Elibeirare : că vor fi găsite
a ascultătorilor. n oi forme de afi.rma're compatibile ou viaţa noastră
InstitJuţia a urmări t şi a reuşit realizarea unor de artă, atît de înflori toa•re în epoca socialistă pe'
i mportante obiective î n ceea ce priveşte programele care o trăim.

28

https://biblioteca-digitala.ro
Concert de concerte p us
simfonice
de [ os i f Co n t a
a
pri n tr-un
Rad i otelevizi u n i i
concert
dedicat
al
marelui
Orchestrei
sim­
fonism clasic vienez, reprezentat p r i n două d i n lu­
Filarmonica a avut, în stagiunea oare s-a încheiat,
crările sale Simfonia nr. 39 în M i bemol
capitale :
atenţiiie sale faţă de ·activ�tatea unor muzicieni -
major KV 543 de Mozart şi Simfonia nr. 7 în La
compozi,tori şi interpreţi disti nşi prin activitatea lor,
major op. 92 de Beethoven .
d e-a lungul u no r decenii - sărbătorindu-i în concerte
şi chiar cicluri de concerte. A fost ca-;.rul maestrului Ambele s i mfon i i s-aiu bucu rat de in terpretări axa­

Ion Dumi trescu·, a� pianistului Valen tin G heorghiu te în principal pe valorile ri tmic e şi dinamice ale

şi violonistului Ion Voicu, al maestrul.ui Dumitru partiturilor, evidenţiate de d i r i j or şi orchestră cu un

Botez ş.a. simţ p•r ecis al progresiei dia lectice . La Mozart, o

La sfirşitul stagi unH, a fost încheiat şi ciclul „Con­ asemen ea viziune a apărut fi resc legată de cel e două

certelor Ion Voicu " , printr-un con cer t d e concerte. A llegro-uri extreme, străbătute de o v ia ţă orchestrală
A f os t prilej ul ca Ion Voicu să arate mai mu lt decît intensă, fertilă î n even imente ; îndeosebi A llegro�u.1

recunoscuta ş i apreciata sa măiestrie i n terpretativă, final a impresion at p r i n stricta articulaţie a textu­

in Concertul nr. 1 în si minor, de Paganini, precum lui şi pl'in modul i mperios în care au fos t eviden­

şi în Simfonia spaniolă de Lalo. El a făcut o adevă­ ţiate trăsă turile sale fulgurante. In Andante, melo­

rată .,baie de ti nereţe" cîntind i.aala'ltă cu trei vio­ dia moz;a•r tiană a fost însă privată de „respiraţia"

lonişti aflaţi în plină afirmare : Radu Iencovic i , sa specifică, iar Menuetul a sunat prea marţial pen­

Ştefa n Rodescu ş i Mădălin Voicu, Concertul pentru t!"u acest decora-Uv dans de epocă.

patru viori şi orchestră de Vivald i , sub bagheta In Bee thoven, Iosi.f Co n ta a renunţ•at la orice so ­
d irijorului I. Ionesoo-Galaţ i . lem nitate decorativă în favoarea unor tempi de mare
A fost mai mult deci t o afirmare artistică : un dinamism. Simfon ia a avut astfel o desfăş urare plină
spectaool impresionant. Ion Voicu , cu expel'iienţa sa de inte n s i ta t e r i t mică şi de nerv, oulminînd într-un
de trei decen i i ş i j umă tate, a tutelat ou prestigiu Allegro fina l , domi nat de o trăiire prod.igioasă „a la
şi cu o dragoste realmente paternă buna prezentare Rubens" , care a dat conolwziei conicertului un ca·roic­
solistică a concertului. ter exal tan t de brav U'r ă, d upă ce Scherzo-ul a im­
Radu Iancovici a cîntat cu seriozitate ş i ou o fr u ­ presionat prin co n l ra<>tele sal e de tempo şi de
moasă ţinută violonistică. Ştefan Rodescu a dovedi t n uanţe.
o dată mai m ul t aleasa sa sensibiliitate, acea căldură I ntre cele două simfon i i , un intermezzo concertant
comu n icativă pe care o aduce în joc ori de cite ori original a fost realizat ou concursu l a doi pianişti
apare într-un concert. Cit priveşte pe Mădălin Voicu, oaspeţi din Italia, Fa usto Zad'fa şi Mar ia Lu i sa Bas ­
care beneficiază de permanenta îndr-urnare şi, am tyns Zadra : Concertul nr. 10 pentru două p iane şi
spune strunire, a lui Ion Voicu, vom sublinia alături orchestră în Mi bemol major KV 365 de Mozart.
de însuşirile sale native - j usteţea şi frumuseţea F'austo Zadra ne era bineounoscut din vizi tele sa.Ie
tonului - trăsătura plină de siguranţă a arcuşuiLui iar, anterioare (şi din cele două discuri realizate Ia
uneoTi, severitatea cu care se afirmă (aşa cum l-am „Electrecord" sub bagheta lui Carlo Zecchi) ca un
văzut de a l t fel şi în Concertul pentru două viori de i n terpret mozartian d e ţi nută. Soţia ş i pa rtenera sa
Bach). de cuplu muzi·cal - formată, la rîndul ei sub îndl"u­
Găsim prilejul să recomandăm însă acestor ti neri ma rea lui Carlo Zecchi la Academia , .Santa Cecilia"
violonişti de ta'lent, o muncă artistică susţinută ou d in Roma - a dovedit însuşirea în profunzime a
mu l tă pers e v eren \ă , ii de zi. Ei nu se vo r putea ca racteristicilor stilistice ce definesc muzica de pian
reaLmente reaJiza în toată plen i tudi nea, decit st ud i i nd a lui Mozart. Impreu nă, soţii Zadtiu real.i zează uni­
:d .J n i c, cu metodă, cel puţin şase ore, aşa cum au tatea de con1cepţie necesară de-a lungul u n e i exe­
făcut ş i fa c toţi cei c e s e consacră cu to t sufletul cuţii pline de viaţă, de farmec, de antren, de sensibi l i ­
v io ri i . Aşa au făcut Enescu, K reisler, David Oistrah, tate, a tingînid punctul culm inant în f:rumoasa ca­
! sac Stern , R i cci, pentru a nu c i t a decît pe aceşti denţă comună a celor două piane din finalul con­
mari violo n i ş ti . Aşa a făout, fare şi astăzi, I o n Voiou. certu lui, în care am apreciat ou deosebke i n terven­

I . Ionescu-Galaţi a condus cu multă pondere şi cu ţiile Mo r i ei LtUisa Bastyns Zadra, pentru rafi namentul

grijă pentru echilibrul sonor dintre orchestră şi so­ lor muzical şi instrumental. La pupitru, Iosif Conta
l i şti. Este un artist d e o muzicalitate deosebi tă că­ a şti u t să asigure fermitatea ritmică şi bri-0�ul soli­
ruia îi sugerăm însă să se păstreze cit mai drept la citate de această fermecătoare pagină concertantă
pupitrul di•rijoral, nu aplecat peste pa rtitură şi mo:l'lartiană, din păcate atît de rar ascultată.
chiatr d inoolo de ea, sp re„. orchestră.
J.-V. P. EDGAR ELIAN

Concert Mozart - Beethoven Mircea Cristescu -

la Radioteleviziune Cristea Zalu
După o stagiune bogată în evenimente, care a Dirijorul M i rcea Cristescu a prezentat la Filarmo­
atras în sala din strada N1uferilor - fapt deosebit n ioa „George Enescu" , în primă audiţie, piesa Valenţe
de semnificativ şi de îmbucurător - un pubHc for­ de Liana Şaptefraţi. Tînăra compozitoare este foar te
mat în majoritate din ti neret, punctul final a fost prolifică, îndeosebi în genul cameral. Piesa asc ul-

29

https://biblioteca-digitala.ro
 L.i t ă este scrisă pentru orch('stra mare, da r fără lem­ re n ţ i aite.
Cu cea stingă stim ulează cu un gest l a rg
ne. A fost intitulată Valenţe. A l eg înd acest termen, i nte nsi tatea v iori'lor pr ime (oare s-au comportat, de
specific î ndeosebi l imbaj ului chimiei, şi care înseam­ altfel, străludt) pen tru a ae potol i apoi ou au toritat e ,

nă capac i tatea un ui element ou altul .

de combinare a in vreme ce bagheta sa se înăl1ţa, uneori, sprre Cupola
nu putem şti ce a aviut în vedere compoz i toarea . D e A te ne u Lui, n epărăsind însă nidcind i nd ica ţii l e de
altfel termeni c a poliedre, parametil'i , p ol khro m i i , r i tm, de tempo ale parti t u r i i . El are darul de a mula
u ngh i uri , diecke, ek. etc. împrumutate şt i i n ţelo r, fac expresiiv fraza m u zi cal ă , c u o elocinţă comunicativă.
azi mare modă. Dar să trecem. Avansează doi paşi spre a întoarce UnJa sau ma i mul­
Lucrarea ascultată s-a prezentat ca o pînză sonoră te file din partitură, pentru a se retrage i mediat
aproape uniformă în care sonori tăţile, îndeos ebi ale d upă a c eea, într-o ţinută exempila•ră, luind d ist a n ţe
i nstrumentelor de coarde, au apărut bine amalga­ cit mai avan tajoase faţă de o rc hest r ă . Supl u , precis
mate - totul desfăş-u rîn:du-se calm, ponderat, cu o şi cu o mar-e pondere, s-a afi rmat şi în Concertul atH
curbă oarecum ascendentă a i n tensităţilor care de r:omânes c, de frtllll1os cizelat orchestrul, al lui
apoi a coborît, d even ind trep tat, p lat ă, etail.ă. Pe acest Valentin Gheo rghiu , în c are solist a figu rat, cu stră­
fundal. pe această suprafaţă sonO'ră contin11..1 ă , agre­ lucire, însuşi compozitorul. (De a l t fel, Sergi u Comis­
menta tă la răsti mp u ri de
i n tervenţi il e u nor instru­ siona ş i V1alentin Gheorghiu sînt programaţi ambii
mente de culoare (clopote, marimbafon , etc.) răsăreau să cînte la Dall as în Texas şi nu a u l ipsi t î n sala Ate­
sau mai bin e zis i ZJbuonea u ou mare for ţă, cind şi ne ul ui reprezentanţi ai mruziicii di n oraşul texan,
cînd, sonori tăţi viguroase la a l ă m u r i . Erau singurele veniţi să-i urmărească pe ambi i protagonişti).
„eveni ment e" d e -a -l u ng ul desfăşură rii acestei placide Incheierea a fost făcută cu Simfonia I d e Brahms,
lucr ă ri care de aJ.tfel a ţ i nut ci rca un sfert de oră. priJlej de a preţui o dată mai mult pătrunză­
Noi o aşteptăm pe co mpoz Ltoar e . care pare să dis­ toarea i n teligenţă muz icală a dirijorului şi spil"itul,
p u nă de a n um i te posibilităţi mai importante de ex­ i-am spune clasic, în care a prezentat lucrarea. Efer­
primare, cu o luc ra re de semnificaţie majoră, o vescentul, exuberantul di rijor a avut însă şi acea
compozi ţie care să ne spună realmente ceva. „ Pînza " contenenţă cerută, l a răsti mpuri , de buna interpretare
sonoră despre care am fdicut menţiune s-a stins î ncet, a l ucrări i .
aşa cum apăruse, la început, lăsind11..1 - ne cu senti­ Simfonia a fost red at ă , p e rînd, cu dramatism ş i
mentul că va mai urma ceva.„ Orchestra şi d i rijO'rul frămintare, c u o sedl\.l.Cătoare sen ină tate , apoi ou ca­
nu a u trădat. - sîntem conv i nşi - d impotrivă , a u rncteri stica m ela ncol i e brahmsiană şl răs col itoarea
spr i j i nit inte nţiile compozitoarei. energie ce caracterizează f i nal ua .
Pianist u l Cristea Za1lu a cîntat apoi Concertul no. 1. Sergiu Comissiona a legiti mat pe dep li n preţuirea
în Do major d e Beetho ven . I nterpretul a doved i t, şi deosebită pe care ş i �a c uce ri t-o pretuti n den i .
de data aceasta, calităţile pe ca re i le cunoaştem :
forţă (deşi atacul i n i ţial a fost „ moa�e" ), p rec i zie ,
fluenţă în expunerea d iscursu l ui muzicaJl şi tre cerea Christoph Eschenbach dirijor
frUiffiOs
O ă a pasaj elo r de virtuozi tia:te pe care a1c 1
B eethoven le-a scris c u „. blîndeţe (vrem s ă sp unem C hr i stoph Eschenba:oh este un p i an ist de mare
o virtuozi1tate mai elementară) ne refe rim atit Ia talent, judecind dUipă man.ife stăr id e sade ante r i oa r e ,
cadenţa d i n al legro con b r io unde solistul a di spus din ţară şi de peste hotare. (Ne aan�nrtim, că în 1966
de toate l i b ert ăţ i le , ci l şi la dialogu r i le sale cu or­ n um el e său fi.grura cu Jitere enorme, afişat pe toate
chestra. p lac arde le de concert ale Parisulu i ) . El a fă cu t şi
In fi nal, piani·st ul şi consecu t i v orches t r a s- a u face o carieră strălucită şi îndreptăţ i,tă , ca p ia n ist.
grălbi t puţin, lufod un t empo mai v i u . L-am urmărit şi în ipos taza de diiirijor, la Filarmoni­
D i ri1j or ul M i rcea Cristesc u a î n c heiat p rogram ul ca „G eo rge .Enesou" . Se p are că luiase bagheta pen­
său cu Simfonia în Do major („Li nz" ) de Moza r t d i n tru prima oară. Cel p u ţi n la no i . Ch itpu l în care ş i-a
care am reţinut îndeosebi m işcarea ga la ntă impri­ a lcătuit programul (şi pe caire Filarmonica l-a accep­
mată menuetu lu i şi vivacitatea din Presto fi nal . tat) l - am socotit cu rios : două lucrări de Dvcra k şi
Si mfo n ia a III-a ,,E'l'oica" de Bee thove n . In p ri mul

J.-V. P. rînd e de făcut observaţia că diouă lucrări ale u n u i

acelaşi compozi11lor - fie el ch iar Dvorak, pentru cal'e
avem to at ă preţuirea, des ig u r !nseamnă totuş i , prea

Sergiu Comissiona mllilt, în acelaş i program. Cind aceste lucrări sînt

Serenada şi Concertul de pian şi orchestră, lăsate
mult în urnn ă de a lte lucrări de valoroasă semn ifi ­
la Filarmonică caţie ar.tistiică ale aceluiaşi compozitor, lucrul pare
cu aitit mai ciudat.
Concertul prezentat la Filarmonica „George Enes­ A-ţi faice d ebut u� cu ac estea ca dir i jor, i n ochii
cu" d e Sergiu Comissiona ne-a d ezvă Lui t noile val en ­ noştr·i n u îşi află ·j ustifilCa!rea. A m urmărit ou multă
ţe di'ri1jorale dobîndite în boga ta- i şi rod ni ca- i activi­ p l ict i1s eal ă desueta Serenadă - pe care dirijorul a
ta te. A reailiziat u vertura „Corsarul" de Berlioz cu conrdius-<>, am zice cu pasi u ne , o lUC'rare i nterminabilă
o impetuozitate şi înflălcărare care au antre nat puter­ cărei a i-a succedat ConceTtul pentru pian şi orches­
n ic p e toţi membr i i orohest rei. Sergiu Comissiona tră mai sus men ţ i onat. Ni se va îngădui să spunem
este un temperament deose b i t de d i nam ic , de-a d!re p ­ că nu am av ut p ri l ej uii de-a lung111l u nei j11..1 mătăţi de
tul vulcanic. Este relevabilă diversitatea şi eficac ita­ veac (şi mai bi ne) de consecventă urmărire a vieţ ii
tea gesUcei sa[e. Fieca1re mi n ă împli n eş te r o l u r i d ife - muzicale, cel puţin a Bucureştiulll.li - să ascultăm

80
https://biblioteca-digitala.ro
l:lcest co n ce r t . Şi nu •regretăm. A fost de ase m enea o în d uble co;:irde cu o p u r i t a te cc po;:i te stTvi de e·
l u crar e i nterminaibilă, cu influenţe Chopin, cu m elo ­ xemplu. Int'reab>ia Son2tă a î n semn a t o revărsare de
dii fără un profil p·regnant, orchestrată, desigur, cu m el o d ie cantabilă, rea l i zată la cel m a i înalt n ivel ar­
măiestrie dar care nu a r euşi t să ne suscite i n teresul t is t i c . S-a cîn ta t într-o bună colaborare. Aceeaşi ob­
şi mai puţin entuziasmul. Solisbul, tinărul şi talenta­ servaţie e de fă cut şi pentru i n te r p re t a r ea Sonatei a
tul pianist Justus Franz s-a af i rma t îndeobşte cu o doua, în La major, scrisă cu multă conci z i e şi pe
gingăşie fem i n i nă ş i , u n eo1r i , cu forţă j uvenilă, stă­ care i n terpreţii au atacat-o cu hotărîre, desfăş urY n d
pîn p e o t eh n ică elaborată, excelent p usă la p u n c t . A l legro cant a b i l e cu pasiune. Remarcabile a u fost
D espre el vom mai VOI"b i . Cit p r i veş t e „Eroica" , a tranziţiile care p e n d u l a u succesiv de la major la m i ­
fost condusi în tr - un tempo v i u şi r ea l mente „ . eroic. n o r în tema secu ndă ş i a căror frum useţe de nesecată
Eschenbach a realizat contraste d i namice mari şi i n sp i r a ţi e a prins pe o r i ce asc ultător. Totul s-a î n ­
Scherzo a fos t luat într-un tempo prea repede„ . Pia­ c h e i a t c u a c e l A l l egro f i na l care.redat cu grnţ ie. ne-n
n istu'! Eschenbach p rom i te şi în oeea ce priveşte d i ­ lăs a t o i mpresie de pace netulburat ă . î n d u dD. unor
rij•a tul. C u timpul, el îşi va po ndera , credem, gestu­ momen te d e vivacitate în care p i a n i stul s-a a fi'rm:1t
rile, cont:ors i unile, ţilfluta - lucruri car{' contează î n d i n nou cu a c c en t e mai tari, căci l a Esc h en b ac h stă­
sala de concert. ruie acea pas i u n e a sol istul u i , ob işn u i t să cî n t e m a i
Fi!larmonica s-a aplicat cu seriozitate, r ă·sp unzînd m ult c a a tare.
p erfec t ( i n cl usi v în trio de oo r n i din Scherzo, de Inoheierea a fost Licută cu So n a t a a 3-a în l a mi­
c a re ne-am temut puţin) ;tuturor solicitărrilor di rijoru­ nor că r e i a i n terpreţii i-au redat cu dep l i n succes vi­
lui pe care îl preferăm însă ca p ian is t . talitatea, melodicitatea, strălucirea . Aici ţi nem să
relevăm cîteva elemente ce ne-au i m p re s i o n at deose­
bit de plăiout ; de pildă, acea ondula['e m ol•oom ă , ca
o îngîn are, cu care I o n Voicu a ag remen t a t •r epriza
RECITALURI temei din mi şcarea i n i ţ ial ă A l legro, p o ezi a i ntensă cu
care a fost reda t Adagio şi acea fugărire neobosită.
Ion Voicu - dar cit de b oga t expresi \·ă, d i n mişcarea f i n a lă . A
fost o seară de înal t ă a rtă c 1 1 care am dori să ne

Christoph Eschenbach î ntîl n i m cît m;:ii de:;.

La sărbătorirea a 3 5 de ani de a cti v i ta te ar ti stică
ne b UJcu ră p er form:mţele i n terpretative ale l u i Ion
Tot ma i m ult Ion Voicu îşi îndreaptă atenţia că tre
Voicu, muzici a n de caldă şi p rofundă simţi re, nu
m u z iic a de eră pe c are o cu l t ivă c u aceeaşi pasi ­
cam
numai strălucit v i rtuoz, ca re prin stud i u l său i nd i \· i ­
une pe care i-o cunoaştem în m a n i fes t ă r i l e sale so­
d u a l , urmărit c u o exemplar�1 .[enaci tnte, a ajuns să
llsti ce sau di·rijorale.
se s i t ue ze p r i n t r e \' iJloro•;; i i e x p o n e n ţ i ai v i ol o n i sti c i i
De data a ceas t a l-am urmă rit într-un recital de
contemporane.
Somate de Br ah m s, avînd ca par te ne r pe tînărul dar
d eja reputatul pianist Christoph Eschenbach .
Brahms a scris · de t i mp u ri u sonate pentru un i ns­
trument reci ta n t - vioară, v ioloncel - şi So nata Ch ristoph Eschen bueh -

I-a în Sol major p entru vioară şi pian este un u l d i n

cele ma i elocvente exemple p rivin:d arta compoz i to­
rului de a con s t itu i o asemenea lucrare pe tema
Justus Frantz
u n ui lied (scris p e n t'rlu tenor) în speţă L iedul plo i i ,
deş i tema acestuia v a apărea integral în fi nal. I n să Cupl•11l p i a n is t i c C h r i s lo p h r:s<'hen bach - Justus
ch� r în pri m a mişcare - Viva c ·e no n troppu motivul F'r a n tz a u prezentat la A teneu µ i ese scri SL' de ma r i
r i tmic e de ri vat din l i e d . Ne�au imp·resionat extrem compozi tori, a n u1ne p e n t !'U două p i a ne sau pentru

de pl�ut unele elemen te i nterpretatiive ale lui I on patru m î i n i .

Voi·cu, p e care i •le cu noa ş te m de altfel mai de mult, In principiu nu s in l e m p e 1 1 t 1 · u a seme ne a „combi­
dar car e acum şi-au aflat, tocmai a i c i , o afirmare n a ţ i i " - n e refer i m î n d eosebi l a i n terpreta•rea p i ese­
desă'Virşită : călltl•ura tonului şi nobleţea frazări i care lor scrise pen t r u două p i a n e - p e n t r u a n u m a i
ni l - a u amintit, n u o dată, c h ar
i pe Geor.ge Enescu. vorbi de cele scl'ise p e n t r u l rt> i � i ·C'h i•a r P�itru p i a n t> .
A fost un cînt li n iş t i t , p rofu nd şi chia r
în p a s ajele De ce ?
mai frărnîntate a dom i nat spiritul liedu'Lui b rahmsi ­ Cei doi parteneri urmăresc - şi a fost cazul ş i î n
an, cu momente de r om ant ică reverie în Adagio, recitalul ascultat - în primu l rînd precizia i n failibi­
Ufllde ambii il1iterpreţi au cintat cu rec ul ege re , în mez­ lă a i n tr ă ri l or şi sincron ia desfă.c/urărilo r - ceea ce e
za-voce. Subliniem acea vi bra ntă p art i ci pa re lăuntri­ evident î n ordi nea l ucrurilor. Dar totul se petrece,
că a lu i Ion Voicu, care ne-a dezivăluirt dincolo de mai mult sau mai puţin, în dauna unei i nterpretăori
cunoscutea.e-i însuşiri de virtuoz şi acea latură a sen­ n uanţate cu o mare subti l i tate. Cei doi p i a n işti, de
si bilu'lui muzician. In acelaşi timp, pianistul a sub­ altfel excelenţi, trebuiau să fie a tenţi tot timpul în
liniat cu aorpeg i i1le sale (poate uneorri prea viguroase, p•r imul rînd la elementele de execuţie m a i sus speci­
dat" totdeauna pătrunse de o via ţ ă bogată) li n i a me­ ficate. Cu totul a l tfel s-au prezentat fiecare c înd au
lodică de o atit de minunată ca n tab iil. i t a te. cîntat î n recital sau l a concert. Noi rămînem l a pă­
AcordurHe la pian ale lui Eschenbach, muzician rerea că e l ementu l , î n tr-o mă.sură ş i d e spectaculozi­
de rare potenţe i n terpretative, au fost uneori apăsă­ tate, al unui asemenea reci tal, n u e de na tură să
toare, dramatice, în vr eme ce ·Ion Voicu cînta tema favorizeze p rezentarea muzicii î n n ua n ţele ei cele

31

https://biblioteca-digitala.ro
 cabile ca pe d ago g şi ca promotor a l c rea ţ ie i d e g e n
ma i g i ngaşe şi mai expl i c i t de ta l i a te . O d a tă cu aces­
tea, vom a r ă ta că Lotuşi Sonata în Re major pen t r u a compozi torilo r ro m ân i . pe n t r u omagi.ul
Mul ţumi nd

d ouă p i an e de Moza rt, n e-a ofe'r it p rille j ul , da tori t ă ce i s-a adrus, Constantin Stroescu a d ep ă na t apoi fi­

fact u rii sal e, să apreciem însuşirile celor doi inter­ rul amintirilor s a le ca p ro feso r la Conservatoru l „Ci­
p reţi, Aşa bunăoară dacă în Allegro con spirito, d e ­ prian Poru.mbescu" , relatînd - ou no ta sa de umor
butul a fost la unison, au u rma t reluări ale temei , atît de caracteristic ă - împ re j ur ăr i 1 e primelor sale
de către fiecare i n te rpret în parte, ca un ecou. A ces­ contaote cu st ude n tul său de acum două dece n i i , Dan

tea ca şi d ifuritele imitaţii ne-au arătat că şi Jus t u s
Franz este la rindu-i un desăvîrşit pianist. Dar nu
o dată rolurile ceilor doi in te r preţi se suprapunea u şi
nu i-am putut diferenţia decît în acele reprize care
aveau loc în contrap u nc t, ori în cintul expresi,v expus
de Esc<henbaich în Andante (la mina d reaptă) şi pe
Iordăchescu. Liedul Estrenne ci Anne di n ciclul Cîn­
tecelor pe versuri de Clement Marot de Enescu -
cărora Constantin Stroescu le-a da t, încă d e la p rima
l or a ud i ţ i e, o i n ter pre t are de ne u i t a t - a fc s t u n dar
neaşteptat, ofe ri t de maestrul sărbătorit publicului
p rezent în sala Ateneului. T eh n ic a sa v ocal ă impeca ­

ca•re l -au acompa n ia t celelalte„. trei mîi ni. Nu am b i lă, neumbrită de scurgerea anilor, frumuseţea fra ­

fost d e arorid ou schimbările aduse, pe loc , în p ro­ zări i , c l ar i ta t ea dep l i n ă a d i cţ i u n i i , aru stîrnit pe bună

gram, oricît de va loroase au fost ele. De pildă, s-a dr eptat e apl a uze u na n ime .
anunţiat că vor cîn ta Fantezia în fa minor (op. 1 03) D upă ac est prolog emoţionant, Dan Iordăchescu
de Schubert. ln sch imb au scos din prog ra m Rondo şi-a începu t recitalu l cu o p agi n ă de bravu·ră vocală
în do minor pentru două p i a ne 0 de Chop in - pe c a re - Vittoria de Ca r i ss i m i -, urmată de un m ănun ch i
un ascultător din sală l-a reclamat totuşi la sfîrşitul de l i edu ri d e Schubert şi Sc h uma nn , cărora l e-a i m­
programului (lucru care a dimi nuat, la rîndu-i, ţinuta pri ma t o i nterp r etare p u te r n i c con trasba n tă , cu tre­
de data aceasta a p ub licu lu i ) . Trebuie să recuncaş­ ceri d e mare efect d e I a p i a n issime abia pe rceptibile,
tem că au oferi t „Mama mea gîsca" de Ravel , ro re adeseori realizate cu voce de cap, l a i zb uc n i r i impre­
era deja p ro gr am a t ă, în supliment - (piesă pe c are sionante în fo r t i ss i mo . Li ed•urile acestea i -au da.t p r i ­
de asemenea o etl i mi na se r ă din pro g ram) într-o i nter­ lejul să d emo ns tre ze în ch ip e lo c v e nt că este deopo­
prebare de mare s ub til i ta t e, de desă,vîrşi't 'rafinament. t r i vă la l argul său în el a n u l E r i c . ca şi in pO\·estirea
Partea a doua a p rog ra m u l u i a fos t respectată : surîzătoare sau în evo c a r ea u n o r se n ti me n t e de mare
Sonata în fa minor, pentru două piane d e Brahrns. g i ngăşie . Celor c.:irora l i s-a p ă r u t poate c.:i D a n IO'r­
Este o piesă b i necu nosc u tă , populară, scrisă ulterior ş i dăchescu a dep ăş i t p e a'locu r i măsura, este bine să le
pentf'u cvintet (coa rde cu pian). Aici ce i doi artişti reamintim că extazul, fervoarea pasionată, elemen ­
ne....au ofe'l'it pos ibi lităţ il e lor de a reda cu deplină tele de fantast ic sau de epos romantic sînt fa c to r i
eficienţă patetiSllTllUl din p artea l-a, A llegro, c u cu­ constitutivi ai li ricii schubertiene şi schumanniene,
noscutele momente de ele vat ă i nspiraţie brahmsiană. p ret i n zî rud din p artea i nterpretu lui � u atî.t 1Un t imb ru
Andante a fost re al izat , pe a locuri, simfonic, cu mult „frumos" da'r mo n o t o n . ci m a i degrabă o e x pres ivi ta­
sent ime n t, cu ardoare. Scherzo a fost r ed a t cu tu­ te vie, cu frecvente schimbări de volum şi de culo a­
mult, unoor,i ca o cawi'1cadă. D ar au fost ş i mome n te re, în conformi tate cu ev olu ţ i a tex tului poetic şi a
de c i nt în piano de o infinită poezie. I n general, in­ d isc u rsu l ui muzical. Es te ceea ce Dan Iordăc hesc u
terpretarea a avu t mul.tă plastici tate iar cînd a fost a î n ţ el es a şa cum se cu v in e , reuşind să fi l tr eze emoţia
c.azuil, b rav u•r ă şi totJdeauna reali aită în stilul cerut. unei subiectivităţi romantice şi să-i u r m ăr ea sc ă în­
Pe pi an i st ul Just>us Franl care s-a do ved i t pe cit de d eap roape i n fi n itele f l uctuaţii de e x p res:e şi de at­
tînăT pe atît de matur ca gîndiire muz k a l ă , demn mosferă.
partener al lui Ohristoph Eschenbach, îl aşteptăm D u p ă pa u ză , p rog m m u l a a v u t un caracter î n t•ru­
fntr-un recital în care să a p a ră d e s i ne s tătă t or . cîtva mai compozit : o E l egi e de MiC'hel M i chelet ( ? ) ,

c i n t a tă î n l i mba engleză (!) ş i amintind d e fa c t u r a a­

J. - V. PAN DELESC U riilor din operete anglo-americane, apoi cunoscutele
l i edu ri Sou pir şi lllvitation a u voyuge de D u p ar e , p·re­
ze n bate cu u n s i m ţ poet i'c învăluitor (dar în t emp o
prea l e n t ) , un nou cîn tec de mare br a v ur ă (Cavale­
Dan Iordăchescu rul d'Olmedo d e Lazzari), dteva i zbu t i te lieduri de
·
Geo11ge Sbîrcea P e versuri ide Baco v i a . i mp regnate de
Un ciilltăre ţ aj uns la deplina maturitate a vîrstei şi a tmosfera specifică l i r i c i i poetului, urma te de n aivul
a evol uţie i sa1e artisti1ce, ca re dedică un reciOO.'l ma­ dar fermecătorul Cinel-Cinel de Skeletti p e vers u ri
es trului său aflat la wrsta senectuţi,i , î n t i mp ce aces­ de Al ecsa ndr i , de i mp resio n a n t u l Prizonier de Gre­
ta din urmă, prezenit în sa lă , prefaţează recitalul d is­ c ia n i nov şi în fine de Balada purecelui de M usorg s k i .
ci.p o lu l ui său, uimind publÎJC'Ul prin p rospeţimea gla­ punctul culminaILt al serii în ce priveşte măiestria
sului său de cvasi-nonagenar, - iată o manifestare interipretativă a lui Dan 1J oro ă1chesc u, revelîndu-1 p e
cu tot u l ieşită d.in comu n, ai cărei eroi au rost bari­ „ e m u l d e tea tru" , înzestrat cu capacitatea d e a evoca
to nul Dan IordfrohesC'll şi profesorul său, Constan t i n i n siba n ta neu o vas t ă gall. erie de perso n aj e d int re cele
St roesc u . ma i p i toreşti .
Sareina omagier ii prin cuvinte a deca nul u i de Din loja av a nscen ă a A te ne u l u i , Constanti n Stroescu
vîrstă al c in tăreţi lor români şi-a asumat-o pentru in­ îl urunărea cu at e nţi a încordată pe fostul său disci­
ceput compozitorul Doru Po p ovi ci . A fost un portret pol, îndinînd aprobativ din cap, in timp ce b uzele
evocator al „seniorului l ied ului românesc" , a mi n t i nd sale formau adeseori cuvintele l iedurilor i n t erpre ta te
- într-un limbaj colorat - principalele etape ale pe p odium şi de a t ît ea ori rep eta te cindva în orele
carierei sale de interpret, da•r şi meritele sal e rem ar- de stu d i u de l a dl.asă. In chip ev i de n t, maestrul trăia

32

https://biblioteca-digitala.ro
s3ti sfaC'ţia d e a constata că înd rum ăril e sale au rod i t Un cuvînt şi desp re Variuţiuni şi fugii pe o lemă d e
pe ter en ul p ri eln ic aJ un ei persona1lJtăţi artistice ca­ Hanidel, unde am găs i t un adevărat c urcubeu de
pabi le nu n u ma i să le înţeleagă aşia cum se cuvine, culorii care să redea plurali.tatea artei va ri a ţ ionale în
ci şl să le du că mai departe, !Îmbogăţindu-le în mod care Brahms era maestr u - fără să a frrmăm însă că
cr eator . aceste var.iaţii sîn t chiar d i n tre cele mai b i ne real i­

La p ian , Wol fgang Scheringer (R.F. Ge rma n i a) s-a zate de compozi tor. Consta n t i n Io nescu-Vovu are me­

„lup tat" c u u n instr men t ca re răspu ndea doar apro­

u
ri tu l de a fi reuşit să n e mobilizeze atenţia aproape
x i mati
v i nt en ţ ii lor sale de rafinament coloristic. S-a do u ă ore, făcindu-ne să gustăm d i n pli n , o dată ma i

simţit totuşi că acompani ator u l preferat al lui Dan mult, muzica lui Brahrns, într-o subtilă şi artistică

Iordăchescu este un artist autentic şi un mu zician i nterp•r etare . El îş i merită p e dep l i n frumoasa rep u ­

e xpe ri m entat , în măSl\.lră să creeze fun:dalul pianis­ taţie d e care s e bucură l a n o i ş i peste hohtare.

tic adecvat în sti'luri şi genuri di ntre cele mai vari ­ J. - V. P.

ate.

F.. E.
Radu Chişu
Personal, nu am avut pri lejul să u rmă,resc toa te
obo i s tulu i
Con�tantin lonescu-Vovu etapele devenirrii
cunoşteam însă - oa ide
artistice a
a ltfel mulţi
Radu Chişu ;
al ţ ii - că ac est
i n terpret d i spune de i mportan te res urse i nstrumenta­
D o u ă ca racteristici a m desluşit în i n terpre �area dată le, de o 0Illume alură tipic solisti că pe care o i mpiri­
de pianistul Constantin Ionescu-Vovu bogatului său mă evoluţ;i i lor muz ica l e. Tocma i în acest sens recen ta
rec i t al , consacrat e xclus iv muzi c i i lui Brahms . Inain­ d i st i nc ţ i e - obţi nerea ti ill u l u i de prim laureat al
te de a l e expune , ne simţ i m da to ri să relevăm uri­ Concursului de interpretare d e l a Praga - a activat
aşa m u ncă depusă de i n terpret, care şi-a î nsuş i t i n teresu l unui l a rg public faţă de re c i talu l pe care,
e xempla r o seam ă d e luc răr i d e mare exigenţă teh­ zilele treoute, oboistul Radu Chişu l-a oferi t , ,}a Sa la
n ică. Car-acter:isti1eile la care ne referim consta u primo Mică, în compania pi ani ste i Carmen Frăţ ilă .
în asimilarea acel u i sp i ri t ail l i edului bra hrns i an, ce Mărturisesc că nu a m avut p rilej u l să asist deseori
stă,ruie la baza aproape a întregii sale creaţ i i , îndeo­ la evoluţii sus ţ inu te de instrumentişti suflători de un
sebi în m işcăr i-le lente ; secundo, asirni[area tehnicii, asemenea nivel muzica!l artistk.
de mare e x ige nţă, P e alocuri de-a-dr ep tu l savantă, Radu Chişu este - în adevăra bul înţeles al c uvîn­
reclamată de l ucr ăril e aduse în joc. Aceste două com­ tului - un a rti s t
de rafi nat spirit, d e sigură i ntu iţi e
pon ente le-am aflat inex wicaibi!l sudaite. u�măTind şi mu l t bun gust da r, mai mult decît atît, el dispune
Sonata I-a op. 1 în Do major ne-am amintit de chipu l de o gîndire muz kală scrupukasă ş i operativă, la
spiritual şi cu to tu l j ust în ca re celebrul Hans von n ivelul frazei muzkale.
Bililow a caracte ri za t stilul scriiturii pentru pian a lu i Mai mult, se poate disti nge la Radu Chişu o rea lă
Brahims. El spunea : „Cînd Bach compunea pentru aderenţă stiHstică faţă de muzi,ca unor epoci di sti nc­
p i a n, se gindea totdeauna J.a o rgă ; Beethoven cîn d te de c U!litură .
comp u nea , se gîndea la orchestră. Brahm s, la a mbe­ I mpresionantă a a!Părut, de exemplu î n execuţia
le . . . " Şi într-adevăr ! Sonatei în Re bemol major, de Jean Baptist Loeillet.
Cu toate că în prim a sonată nu se întîlneşte acea a rta sub tilă a o rnam entaţ i ei pe care i nterpretul o
mistui toare pasiune beethovenjană, în mişcarea ini­ deţine în <:el mai înal t grad, dezvol tind-o firesc,
ţ i al ă A llegro i nterp retul a atacat din capul locu lu i fără osten t aţ i e, ou un rafiname n t de mare n obleţe, în
cu multă vigoare apoi a lăsat să t ranspară in tema spec·ia l în desfăş u rarea părţiJor len te. Aceeaş i elo c ­
secund ă , dar m ai aJes în mişcarea succedentă Andan­ venţă a dec lamaţie i muzicale - o ver i tabi l ă calig1·a­
te, fă u ri tă pe temeiul unui vechi cîntec german, o fi e a frazei , urmărită pînă în contururile ei cele ma i
d u ioş ie atrăgătoare. Cele patru variaţii au fost red a te fine - o dezvo lt ă interpretu l şi în reali zarea s t i l u­
cu distincţie şi cu mul t sentiment. Scherz o a fost �ui mo zar ti an ; mă refer l a ounoscuta Sonată în Si
cintat con fuoco, d eşi interpretul are stilul său pia­ bemol major pentru oboi şi p ian.
nistic personal, totdeauna p o ndera t, care î l fereşte Caraoteristică m an ierei i n ter:ipretative a oboistul u i
de orice exagerare. Cu toate acestea în Final a dat Rad u Chiş u îi este, d esigur , printre altele, acea evi­
friu l i be r unui di nam i,sm de mare vitalitate în con­ dentă tend inţă de evHare a ed ul corărrii culorii sonore.
formLtate cu i ndka ţ ia de tempo din partitură . Sub­ 'ri<mbrul este ferm structurat, consi s tent, m.a1leabil în
l i ni em admi rativ munca de asimilare a acelor Fan­ toa t e regJstrele, chiar în cel supraac ut , d1ar niciodată
t ezii op. 1 1 6, oare au urma t şi pe care int er pr et u l d u l ceag, depersonalizat. Marea versa t i l i t ate t im brail ă
le-a stăpini l nu n uma i cu o tehnlică fuarite cizela tă a i nstriumentistului, atacul ferim , aproape tr om pet i s­
dar şi cu o păti,undere a serusihiQităţi,i brahmsi ene t i c, reaHmt în nuanţele dinamke cele mai subtile, î l
specifirce. Constanti n Ionescu-Vovu a fost pe ri nd e­ fa c - cred - ai p t pe Radu Chişu s ă devină u n s u b­
nergic şi pasionat , visător şi gi ngaş ; apoi în Inter­ ti l i nterpre t aJl muzid i veahi a Renaşterii şi Baro­
mezzi şi în Cappriccio aşa cum se cerea : tumu1tuos , cului.
năval nic - cee a ce nu ne-a surpri ns , întriucît Cons­ L-am urm ări t - pe de altă parite realizînd două
tantin Ionescu-Vovu este un temperament vibrant opusuri contemporane : Sonata pentru oboi şi pian
care însă reuşeşte să-şi domine, �a exterior, rafinata de Paul Hi ndemith, o lucrare de fa ctu ră neoclasică şi
sa sensibilitate. o p ies ă aPa rţ i nînd tinerei compozitoare Maia Badian

33

https://biblioteca-digitala.ro
 Antoni-0 Vivald i - muzl.că faţă de care dansator'i i
i n t i tulată Monodie ; aceasta din u:rmă este o c'reaţie
cc demonstrează maturizarea s lilruil.ui componistic al respectivi au văd�t o ireceptivitarte , o comprehensi une
autoarei, o structurar e fermă a gîndirii muzicale. ce ne-au prirlejuit depline satisfacţii arti1sti1ce.

Maia Badian obţine aci o deli mitare netă a sp aţiilor Cunoscuta cantată „Carmina Burana" de Carl Orff
sonore ; scriitura muzicală este sp ec ifi c o boistiică, ne-a obligat să ne divizăm admira•ţ ia intre minunata

atît în momentele i nioan.taitorH cit şi în ceile în care înregistrare a celebruLui Leopold Stockowski cu or­
diferenţierea planurilor sonore se realizează alert. c hestr a sa din Boston şi corul de la Metropolitan şi

Conchid, men ţionînd natu:ra frt11C tuo.asă a colaboră­ unele captirvante secvenţe concepwte cu ingeniozitate

rii protagonistului serii cu pianista Carmen Frăţilă, de coregraful John Butller, deşi trebuie să recunoaş­

o muziciană cu care Radu Chişu a dialoga t eficient tem că nu tot ce a scris Orff se preta uşor la o t'r an s­
în acest concert de muzk ă de cameră. punere dansantă. Dar i n terpreţ i i au dat viaţă i nteli ­
gentă la acele ritmuri scandate, apăsătoare c e repre­
D . AVACHIAN zintă nota dominantă a muzicii lui Orff. E de menţi­
onat aici dansatoarea care a fă•cut o adevăTată de­
monstraţie extrem de exigentă de dans în poante -
reprezentînd o afirmare a măiestriei şi în domeniul
Spectacolele baletului dansului clasic.

T-0ţi dansatorii ne-au apărut nu numai eleganţi şi

Alvin Ailey de-a dreptul... î n.al'ipaţi, dar şi animaţi d e o .flacără

puternică, vie, partilcipanţi cu dăruir e la prezentarea
unor spectacole care au închis în c h ip strălucit sta­
Spectacolele date pe scena Operei Române, apoi în
giunea noastră artistică ş i pentru care Alvin Ailey
marea sală a Palatului, precum şi fa Timişoara, ne-au
merită toate elogii!le.
arătat i nte:resantele, origi nalele preoclllp ări care ani­
mă acest grup dansant şi pe înldriumătorul şi condu­
cătorull său.
Este de făcut din capul locului observaţia, că ma­ Formaţia " Orera"
rea majoritate a realizărilor coregrafice are un car..cc­
ter modern. S-a renunţat aproape total la vocabula­ Tînăra forunaţie vocal-intsriurrnentală gruzină O.rera
rul clasic, cu piruetele, „plutirile" tradiţionale şi acele s � bucură de o mare circulaţie în sbrăinătate, j ude­
purtări . „ în triumf ale diansa:toarelor etc. etc ., care cind după faptul că în u l timul deceniu de cînd
au un caracter stereotip şi îndeobşte formalist. S-a fiinţează s-a produs în circa 60 de ţă'!'i, din N-0ua
renunţat, de asemenea, la vedetismul aşa-ziselor Zeelandă pînă în Cuba şi Canada. La noi a concer­
,,stele" în favoa!rea unor dansuri de bogat conţinut, tat la Sibiu, Braşov, Buzău etc. precium şi la B trou­
de o ddnamică vie, intensă şi expresi.vă la care parti­ reşti .
cipă întreg c"Olectivul. Desigur. au fost dansuri ca de oEs.te o formaţie rest•rînsă care cultivă î ndeosebi
muzica populară , apr<>ap e e x clusiv gruz;ină, precum şi
pildă „!nălţarea cio cîr liei " pe muzica reputatului
compozitor Ralph Vanghan Wiilliams sau „Strigăt"
muzita de estradă. Orera cîntă ti nereţea, dragostea
( muzica Alrice Coltrane şi Laura N y ro) exeoutate de
de viaţă, frumuseţea patriei.. Soliştii vocali a u vădi t
cărtre o si ngură dansatoare, fi i nd de ci tat pentru vi1r­
voci grave, frumos timlbrate, fiirud de relevat pentru
tuozi tatea suges tivă a i n terpretări lor atît Judith Jarn­ dntul său de mare prospeţime, forţă şi plăcută cu­
mison dt şi Sam Yarbovough. Aceste da nsu ri au avut
loare, cîntăreaţa Nani D regvadze, care a i n terpretat
un caracter si n,guJ.ar, o anumită unicitate. Dar colec­
cu dramatilSm, cu o deo sebi tă vi•tali·tate şi uneori cu
tivul a văidit participarea i ntensă, vie şi pregnantă,
ex uberanţă, cîntece g,ruzine, rUiSe, romanţe vechi ţi­
l a toate dansurile, care s-au desfăştu.rat de preferin.ţă
găneşti etc. redate cu mul t patos, acompaniată de un
într-un plan mai mult orizontal, nu vertical ca acele
cvartet vocal, precum şi de mi1ca formaţie i nstrumen­
de mai sus cu simbolica lor specifică (îndeosebi „lnăl­
tală (pian, chitare, suflă1tori şi o tamburi nă). Cîntă­
ţarea ciocîrliei" ).
reaţa s-a afirmat şi ca p iand stă. De aJLtfel , fieoare din
Este de a rătat că evoluţiile rapide, de un dinamism membrii .formaţiei a doved it că stă1pineşte mai multe
uneor.i frenetic , sugerînd adesea î nsuşi di namismul instrllil11en te .
şi vi tJall.H:atea t'repidiantă a existenţei de peste ocean, Repertoriuil. foarte bogat ouprinde îndeosebi cîntece
au avut loc mai ales la podium ; uneori î n genunchi , gruzine ou sp ecificul lor melodic , deseor i polifonic.
alteon în rostogoliri d e desăvîrşită supleţe şi mare Acestea aJU ocupat cea mai mare parte a programulu i .
fantezie, ele exprimînd cu discreţie şi delicată lej er·i ­ Am urmăr i t atrăgătoare cin tece <l u caracter popular
tate, sentimentele cele mai diverse. Grupu:ril� de doi, din C aucaz , romanţe vechi ruse {Te iubesc, Rusia de
patru, şase etc. dansatori, apăreau, executau secven­ A. Tuhmanov) cintec despre Tbili:si de Lagh�dze, pre­
ţe diiverse de mare va3.oare sugestivă în dansuri ou
cum şi o seamă de cintece străd ne cu1'-'se de pretutin­
titl ud poeti!ce ca de exemplu „Curcu beu deasupra deni pe .unde a călătorit formaţia .
umărului meu" sau „Revelaţii" etc . Sînt de menţionat sdl i ş t i i Gheno Haidiraşvili, Tei­
Au fost Tedate in termeni coregrafici „Cîntece de muraz Davitaia şi Robert Dardziwaşvili - acesta din
dragoste şi inimitabilele „Blues-uri" cu mişcarea lor urmă conducătorul formaţ iei. SUIOCesul acestui mic
specifică şi ou aicea notă nostalgi'că atît de caracteris­ dar bine închegat ansam:blu ou oaracter mixt-popu11ar
tică . Alte dansuri s-au desfăşurat pe muzică clasică şi de estradă - a fost slllb linfat de vii şi călduroase
- ne refer.im 1la „D an s de şase" în care coregraful aplauze, în sala Teatrului satiric „C. Tănase" .
Joyce Trisler a făcut apel la muzica preclasicului
J.-V. P.

34

https://biblioteca-digitala.ro
Ansamblul de pînză, · care
me d i n cele mai va·riate.
filfîi e în timpul da n s.u l u i ,
Cust umele dansatoarelor, în
lwnd for­

porllooaliu sau mov, bogat ornamentate cu cusături

,,Miho Nagato Opera" aurii sau negre şi ·CU brîie mul t i colore , contr i b u ie l a
efeotu l de a n samblu al atmosferei. In trei dansuri
M ttl'i oa japoneză, cu farmecu l ei exotic atît de spe­ caracteristice sti h.r1ui „Kabuki " , s-au afinnat cele
ci filc, a atras un n umeros public în studioul de c : n ­ două sol iste Ao i Nanae şi N a n a ka, apărînd separat
certe a l Radiotelevi z i u n i i , dorn ic s ă petreacă o seară sau în cuplu.
în compania i nstrumentiş1ti lor, cîn târe;i lor şi dansa­ Suita finală, l a car e şi-au dat concU'rs u l toţi ins­
t.oria.tir ansamblului .,Miiho Naigato Opera" din Tokio. trumentişti i , alături de solista vocală şi de c e l e două
Evident, nu trebuie să judecăm arta sunetelor din dansatoa re, a p r i l ej u i t evidenţi erea măiestriei tuturo r
Extremul Orient drupă criterii1le încetăţe n ite în Eu­ membrilor colectivul u i - fiecare în domeniul l u i -
ropa veacului XX, pentru a n u risca să ni se pa'ră reprezenta n ţ i remarxab i l i ai a r tei j aponeze, de stră­
piesele folclor iice japoneze - u nele vechi de trei veche trad i ţie.
secole - exagerat de lungi sau de monotone. Ca în­ E . E.
totdeauna, la contactul cu o artă necunoscută sau
prea puţin faim Hiară, este necesar să facem efor tul
de a ne transpu n e în atmosfera creată de artiştii Cvartetul „Academica"
respectivi, fără a î n treprinde comparaţii cu arta care
ne este ma1i aprop iată prin trad1ţie ş i educaţie. Pro­ I ndiscutab i l , ceea ce impresionează - în p r imul

ced1nd în acest fel, am urmJ.Tit mi u n deoS<.>bi t i n ­ rînd în evo luţia interpretativă a membri1or C \'ar tetu­

teres evol u ţ ia oaspeţilor din Ţara Soarelui Răsare, lui „Academica" este culti�area frumuseţii sonore,

atraşi fi i nd de i neditul facturii muzicale propriu-zise realiz,rută cu multă scrU1P uJozitate, sens i b i l ataşa tă

a pieselor executate, dar şi de acela a l instrumen te­ s e nsului m uzical poetic a l textulu i .

l or, a1l da nsurilor, al costumelor. Membrii formaţiei creează a c i un efid e n t echi� i b ru

De la începu t, atenţia ne-a fost captată de cele în tre valoarea cvasisolistică a p r imei v i o l i n e - sus­

trei fel uri de i nstrumente folosite : , . koto" , de tipul ţi n u te de Mariana Sîrbu, muziciană de mare rafi n a ­

ţi terei mari sau al ţ.amba l u lu i , avînd 12 coarde cu m e n t a rtistic - şi, p e de altă parte, senti mentul an­

căluşuri mobile, pe care le ci l.lipeşte cu plectrul un samblul ui preţios conturat de cei l a'lţi membri a i fo r­

i n strumentist aşezat p e jos, în genunc h i , apoi .,san­ maţiei . In p l us cvarte-tu l .,Academica" deţine un ·re­

gen" , un fel de chitară ou trei coarde, c a racte riro tă peTtori u cameral vast în raport cu care aceşti tiner i

pirintr-o cutie mică de rezo n a nţă, de form ă pătrată, şi şi pasiona i ţ muzÎlcieni s e cu l tivă pe e i î n ş iş i , se au­

un gît lung, în f i ne „shalmhach i" , un fluier l u n g de toperfec ţioneazâ. Şi tocmai de aceea includerea atît

tLpul şi sonori.tatea caval�ui nostru. Acestora li se de t i mp u r i e în repertoriu a u neia d i n tre u l timele

adaugă, d upă caz, lin instrument de pe�uţi e asemă­ c reaţi.i beethoveniene, Cvartetul op. 1 27, a apărut ca

nător cu „claves" din muzica sud-ame1icană, alcătuită f i i nd cu totul temerară ; căci, în afara acurateţei exe­

d i n două bucăţ i mLci de lemn de abanos, care prcduc cuţiei, î n afara expunerii sen s i b i le, în afara conturăr i i
p r i n lovire reci procă un sunet penetrant. La con<.'ert, logice a fiecărei fraze î n p a rite, aceste ultime opus u r i

un ele p i ese au fost executate de g r lllp u ri de 3-4 i n­ alle compozitorului îi sol i ci tă pe interpreţi su:b rapar­

terpreţi Ia „ko to" , de 3-5 la , ,sangen" şi de un si ngur tul defi n i rii a('elui specific p rog ramatism psihologic, u l

f i u i eraş din „shakuhachi" . Laolaltă, aceste i nstru­ i ntu i r i i sentimentul u i formei l ucrării . Sînt atribute

mente creează o sonoritate d ul1ce, învăLuitoa•re , în cîn­ pe care un muzician le dobîndeş·te în urma unei vas­

tecele nostalgice, da r şi un antren viiuros î n piesele te experien ţe, în urma unei ma t u r i zări a rt i s tice pe

vesele, în care cei ce mînuiesc „koto" îmbogiţesc po­ care memb rii formaţiei „A cademica" tind - în mod

s i bi l i tăţile expresive ale instrUJmen tuliui l o v i nd cor­ lăuidlabil - să ş i-o formeze.

zile C'U degetele goale a�e mîinii stingi, în tin1p ce In schimb, realizarea cvart e t u l ui de C la ud e Debussy

ci upesc a.lte corzi cu p leotrul �inut î n dreapta. De un a beneficiat de o lumino z i ta k• sonoră calmă, de tu�e
s ucces pe dep l i n meritat s-a b ucurat p iesa pentru ti mbra/le conturate omogen , malea b i l ; rezidă aci, în

„shiakuhacki" solo i nterpretată de M i yasihita Fuun, un cîntUJl celor patru rnu�icieni ai cvartetului „Academi­

fe l de bocet, început într-un pianissimo abia percep­ ca", o sensibi l i tate luci d orientată în defi n i rea v i zi u ­

tibil în stînga scenei , conti nuat î ntr•un crescendo nii poetice a acestei muzic i . Ş i nu este exagerat să

permanenrt - pe măsura apropieri i treptate a solis­ con:sider că această i nterp reta·re a opusului debussist

t u l ui de centrul scenei - spre un apogeu de i ntensi­ poate constitui, la noi , o veritab i l ă versi une de refe­

tate, pentru a descreşte apoi pînă la stingere totală rinţă.

odată cu ieşirea i ntertpretului din scenă, .prin d reapila. D. A.

Alături de pieselle pur instrlll1Tie ntale, un interes
deosebi t l-au stir n i t cînteoole cu solo voca l şi dan­
surile. Cîntăreata Nagato Miho, ou voce amplă şi v i ­
brantă, a încheiat ambele părţi ale p rogramul u i , vă­
Tribuna tinerilor solişti
dind o emisie curr t ivată, destul de apropiată de cea
practicată Ln Europa . Latura coregrafi{:ă a spectaco­ la Radioteleviziune
l u l ui a fost asigurată de două dansatoare soliste' re­
marcabile prin mişcările unduiboaTe alle mîi nii şi cor­ Oferind periodic unui mănunch i de t i neri solişti
pului, realizate cu m�tă graţie şi feminitate. D upă extraordinara „tribună" pe care o ireprezintă prezen­
caz, sînt folosite evantaiuri , wnbrele sau fişii lungi ţa într-un „ co nce rt de concerte" î n sala din strada

35

https://biblioteca-digitala.ro
N ufer.i lor. radiodifuzat şi telev izat - deci putînd fi profurud decit cel ce poartă numărul 1, dacă pianis­

urmărit de publi cul d i n întreaga ţară -, Radiote.le­ tul şi dirijoI'lul ştiu să valorifice expresia, reculeasă

viziunea i.şi inideplineşte ou cinste una din misiunile sau vibrantă, care îl caracterizează. Este tocmai ceea
sale cele mai nobile : aceea de a constitui o aclevă­ ce au reuşit să realizeze Andrei Tănăsescu şi diri­

rată ,,rampă de lansare" a celor mai va.Jloroase ele­ j orul Ludovic Baci, cu adăugirea că tînărul solist i-a
mente solisfrce produse de liceele de muzică din conferit în pJ1us caracterul unui fel de maraton pia­
Bucureşti ş i din alte oraşe. Dat fidnd că aceste ele­ nistic, aoc�ntuîndu-i vi rtuozitatea şi „paniaşul". Mari'le
mente sînt - din fericire - foarte numeroase, dar reci tative au fost declamate ou toată elocinţa şi li­
că in tr-o asemenea manifestare nu se pot prodUJCe bertatea care se impun, demonstrînd că Tănăsescu
de regulă decî t 3 solişti, programarea lor implică o posedă un tempe'ramen t viguros şi o tehnică solid
mare răspundere, deoarece trebuie într-adevăr se­ aşezat&
lecţionaţi cei mai buni dintre cei foarte buni. In ge­ Tot absolvent di n acest an al aceluiaşi Jiceu de
neral, aşa S""<i şi î ntîmplat în cazul ciclului de trei muzi!că este şi Adrian Vasilache, oare s-a produs
concerte prezentate suocesiv în acest sfîrşit de stagi­ într-o 1U1Crare foarte pretenţioasă SUJb as.pectiul gus­
une, ou concursul Orchestrei de studfo a Radio televi­ tului artistic : Concertul nr. 2 în do minor, op. 18
ziunii, dirij ată de Ion Drăcea, Ludovic Baci şi Carol de Rahmani n ov. Intre cele două stiluri extreme
Litvin, prilej ou oare am putut u rmări patru pianişti, practicate de diferiţi� solişti - al(lCentuarea latll'rii
doi claTinetişti, un flautist, un vidlonist şi un vio­ exterioare a romantismului rahmaninovian, cu efu­
loncelist, în vîrstă medie de 19 ani, adiJcă aflîndu-se ziuni sentimentale şi eferwescenţe subiifie, sau SUJplt"a­
- cu trei excepţii - într-u n moment hotărîtor al lici tarea virtuozităţii tehnilce - Aldrian Vasilache
carierei lor şcolare : absolvirea liceului şi candidatura a ales o j udicioasă cale de mijloc, cu obsennaţia că
la .oontinuarea studiilor în învăţămîntu!l suiperioir. in Adagio - probctJbil din teama de a nu aluneca pe
A udierea a 9 asemenea ti neri în condiţiile de maxi­ panlta dultcegăriei romanţioase - a căzut în extrema
mă solicitare pe care le reprezi ntă prezenţa pe un cealaltă, a unui cint sec, i n suficient de expresiv şi
podium d e concert, cu o orchestră simfonică în spate de poetic . Părţile rapikie ale Ocmcerbului aru fost însă
şi cu pădurea de microfoane ş i de camere de luat rezolvate cu o tehnkă impecabilă, un simţ precis
vederi în faţă, n u ne permite s ă tragem ooncluzii ge­ al frazei şi o viri1it.ate salutară.
neralJ.e cu privire la reZJUltatele învăţă.Im.în tulu.i nos ­ Aflată de-abia pe prngull UJltimullui an de liceu ,
tru mediu muzical. Daică la tineri i urmăriţi cm aceas­ Ina Macariie a fost n u ruum.ai cea mai tînără dintre
tă ocazie îi ad ăugăm însă şi pe cei care s-au produs cei patru pianişti, ci şi cea mai sensibilă, cea mai
în vremea d i n urmă cu alte prilejuri , putem conchide discipl!inată muzical. lJUJCrarea aleasă, Concertul în
că oele mai sp ectaculoase rezultate s-au obţinut In la minor op. 54 de Sahumann, s-a pdtrivit de altfel
direcţia pregătirii unei noi generaţii de pianişti, şi pe depJin personalităţLl artistice a solistei. Scrisă
aceasta mai ales la liceele de muzică din Capitală. pentru a fi in'tertpretată în primă audiţie de o femeie
Afirmaţia aceasta ne-o îndrep tăţesc chiar şi nu­ (Clara Sclrnmann), lucrairea este străbătută de o
mai cei patl"u tineri pianişti ascultaţi la concertele gingaşă tandreţe .sufletească, fără a da �mare mo­
de care ne ocupăm, cu toţii dispunînd de o înzestrare dei virtuozităţii exterioare, care făcea ravagii în
artistică şi tehnica ieşită din comun , ce anunţă cari­ epoca respectivă. ln acest sipiri.t a şi cinrt;at-o Ina
ere maTcate de succese pe deplin meritate. Macade, simp!lu, delicat, cu o nobilă gravitate şi cu
Cel mai evoluat dintre ei, atît ca vîrstă (este, de o înţelegere evidentă a poeziei scihrumaruuene.
altfel, singurul dintre cei 9 care se află de pe acum Singura reprezentantă a tinerill or violonişti în acest
pe băncile Conserva ooruJui, în anul 11), cit şi ca posi­ ci'Clu de corucerte a fost Maria Isalbela Ordnung, la
bilităţi tehnico-expresive, este fără îndoială Alexan­ rîndul ei o artistă sensibilă, deliloată, capai�lă de t..

d ru Preda . Demonstraţia sa s-a produs în condiţiile expresie lirică deplin JCOnvingătoare, aşa cum a
uneia dintre cele mai pretenţioase şi mai dificile lu­ apărut în Concertu l nr. 2 în mi minor, op. 64 de
crări ale în tregii literatll'ri concertante universale : Me�n-Bar!tholrly. ctntul ei degajat, destins,
Concertul nr. 2 în Si bemol major, op. 83 de Brahms. dominat de o eleganţă naturală, s-ar cere însă com­
Impozanta partitură - care ridică probleme chiar şi pletat de o mai scrupuloasă gl"ijă pentru corectitu­
unor maeştri consacraţi ai pianuLui , aşa cum ne-a do­ dinea in tonaţiei, oare a fost pe alooud în suferinţă.
vedit-o, mai recent, in teI"PretaTea discutabilă a lui Pentru apariţia ei in :faţa publicului , ,Tr1bunei" ,
Nikiltla Magaloff în actuala stagiun,e b ucureşteană - violoncelista Anca Vartol.bmei a ales o lucrarre care
a fost dominată de A1lexandru Preda cu o d epll i nă de­ solicită din plin toate resursele solistului : Concer­
zi nvoltură. Pianistica .sa păstrează un echilibru şi o tul în si minor, op. 1 04 de DvOTak. Pentru a putea
plenitJudine expresivă rar întîlnită la o asemenea vîrs ­ face faţă oorusiderabiilelor drificultă.ţi ale acestui
tă. Acestora li se adaugă, după necesităţi, o vitalitate, „concert al concertelor" de violoncel, se cere ca so ­
un elan comba1tiv, dar şi un simţ ail momentelor de listul să posede nu numai toate tainele tehnicii in­
destindere, care vădesc laolaltă un g ust aTtistic ş i o strumentului, simţul frazăirii, un ton nobiO. şi cald ,
capacitate de gîndire într-adevăr :remarcabile. ci şi volumul necesar, 1P entru a ţÎJne piept dezlăn­
O impresie d eosebită a stîrnit-o şi Arudrei Tănă­ ţukilor unei orchestre a cărei discreţie nu este, de
sescu, absOilvent din acest an al Liceului de muzică la un capăt la celăJailt al Concertullll i , pri ncipalla
nr. 1 din Bucureşti, de asemenea într-o lucrare de virtute. Daică, în privinţa priimelor condiţii, Anca
un înalt grad de dificultate, Concertul nr. 2 în La ma­ Var.t.olomei a părut înze.strată cm calităţile necesare,
jor de Li.stt z . In ciuda foI"IIl ei sale oarecum dezlînate realizinrl o i nterpretare dominată de o eleg antă dis­
şi a de-zvoltărilor sale adeseori excesi;ve, Con­ tincţie, în schimb a apărut deficitară sUJb i!l'aportJul
certul acesta poate să impresioneze auditorii mai volumllll. ui sonor, din <:are cauză o bună parte din

36

https://biblioteca-digitala.ro
interven ţiile sale au putut fi urmărite mai mult cu raţă" ) . Orchestra Simfonică a Conservatorului di r i ­
privirea. jată d e Grigore Iosub, a tălmăcit cu vervă şi dăr u i re
Dintre cei trei suflători , cel ma:i inlteresant ni s-a Concertul pentru orchestră de coarde, Vals simfonic
părut a fi flaiutistul Tomel Nedelcu , mezinul griupu­ şi Trei tab louri simfonice (.,Furtună în munţi" , „Po­
lrui 1celor 9 solişti, în vîrslă de abia 17 an i, elev al veşti dobrogene" , „Tabloul muncii" ) .
Liceului de muzică şi arte plastice din Iaşi. In CONSTANTIN RASVAN
Conce-rtul nr. 2 în Re maior, KV 314 de Mozart, el
a clntat cu o graţie, o eleganţă, o uşurinţă tehnieă Concert coral
şi o calitate a suneliului, care-l anunţ ă de pe acum
ca pe un artist ou remarcabile perspective de afir­
Şi în acest an, Liceul de Mu zică Nr. 1 din Cap i ­

mare. tală a dedicat zilei d e „ 1 iu ni e" o reuşită manifes­

tare corală, pe scena Săm mici a Pa l a tul u i R.S.R„
Cei doi clarinetişti , deşi formaţi la şcoli diferite, a u
demonstrat ambii că la absolvirea. liceului d e mu­
l a oare au pa rbi cipa t peste 300 de pionieri şi elevi.
La început a ev·o l uat cG'rul celor m i ci (clasele II­
zică posedă o ciu1'trură profesională temeinică. In
Concertul în La major, KV 622 de Momrt, Ilie La­
IVJ, dirijat de p ro fesoa ra Ana Motora-Ionescu. For­

<:ăr - absolvent din acest an ail. Li'ceu1ui de muzică

maţia a impresionat în primul rînd prin aourateţea
din Cluj - a avut o luminoasă profunzime expre­
interipretării lucrărilor şi prin tr-o perfectă disciplină

sivă, un ton cald şi o siguranţă tehnică deplină.

de ansamblu. Prezenţa în sală a maestrmui
Ioan D. Chi rescu , căruia m i c i i i nterpreţi i-au cîntat
Colegul s ău de la l iceul de muzkă n r. 1 d in Bucu­
în primă audiţie un canon la două voci, i nt i tulat
reşti, Leontin Boanţă, a vădit calităţi asemănătoare
în Concertul nr. 1 în fa minor de Weber : sunet de
ln zori, şi cunoscuta p iesă lnalţă-te frumoasă ţară,

calitate, fraze frumos construi·te, precizie ritmică.

a însemn.:it u n mom en t vibrant, de adevărată desfă­
tare sufletească . In afară de lucrări de Love, Wey­
Pe alocUri au existat mici scăpări ale buzei, p e care
rande, Danga, şi Anton D o gar u, corul el. II-IV a
solistul a ştiut însă să le redreseze imediat.
mai prezentat încă două prime au d iţii : Făt frnmos,
Dacă la call.ităţile soliştilor, mai sus comentate, adă­
ugăm grija orchestrei şi celor trei dirijori de a
cor pe trei voci egale aparţinînd dirijoarei, şi Suita
a
de cintece pentru copii de Liviu Co m es, o partitură
oferi tineri10T artişti condiţii cit mai avantajoase de
afi rmare, putem conchide că scopul iniţiatorilor în care, î n afru-ă de cor, sînt prevăzute evoluţii a

,,Tribunei tinerill or solişti" a fost fără îndoială atins

numeroşi „solişlli", travestiţi în răţuşte, b ro scu e, bon­ ţ
dari , moş i ma r ti n i , iep ura ş i , vînă to r i . . .
cu p r isosi n ţă .
A urmat apoi corul claselor V-VI I I, diri ja t de
E. E.
p rof. Eleonora .Tomescu, care a •oucerit prin cizela­
rea în cele mai mici detalii şi resp ectarea riguroasă

Concert omagial a stilului [ucrări lor interpretate

bel dorit de Hăndel, Siciliana d e Bach, Sosirea pri­
(Vino pace, porum­

Victor lusceanu măverii de Sc hrum an n , Z b uraţi porumbei de Duna­

ieviski, Plaiuri părinteşti de L. Profeta, Patria de I.

Conservatorul „Ciprian Porumbesou" a organi2Jat Midea, Pionierii României şi Drumul d e S. Cioroiu,

în l una iulie un concert omag.ia! dedi :cat profeso­ Limba românească d e I. cartu), precum şi prin reda­

rului Victor Il\JS{:0anu cu oc az ia împlini rii a 45 de rea cu dezinvoltură a p r imei aud i ţ ii Suita pentapar­
ani de activii. tate d1d.a:c t ică şi a•rtistică. tita de A . Dogaru.

Virc'tor Iusceanru desfăşoară de citeva decen ii o In final, corul claselor IX-X I I dirijat de p rof. N i ­
susţinută activitate în cadruil catedrei teoretice a colae N i{'olescu. Fo rma ţia a evidenţat calităţi in te r ­

Conservaitorului bucureştean. In decurs� anilor a pretative deosebi te (omogenitate, supleţe, ri tm, echi­
dat la iiveală lucrări didactice ca : Tratatul de teo· libru, şi c u loa re timlYra lă specifică) în lucrări de

rie a muzicii (în col'3JbO'rare ru prof. V. Giulean u), Thornson , Starer, Siegmeister, Ohrw all, D. C uclin, P.
Tratatul de dictate melodice, Moduri şi Game, trei Constanti nescu, V. G r ef i ens, A . Doga ru , D. Dumi tres­
volume de Solfegii, Tratatul de armonie de N. Rim­ cu. MomentuJ. culminant l-a ·Constituit in terpretarea
ski-Korsalrov - traducere -, Cercetări asupra ar­ opusuri[or La mulţi ani, Partid al faptei şi Dar de
murii, Cvinta perfectă ş.a. De as em ene a, pe tărîmul nuntă de Radru Paladi, cu aportul la pian al c o mpo ­

compoziţiei, a realizat : Trei tablouri simfonice, Cvar­ zitorul ui.

tet de coarde în re minor, Pastel de toamnă pentru Un concert 'reuş i t sub mulitiple aspecte, cum am

şase violoncele, operetele „Piatra din casă" şi „Harţă dori să ascultăm cit mai des, aplarudat cu multă căl­
Răzeşul" , Fugă şi opt piese pentru pian, lieduri, mu ­ dură de un pUJblic n umeros şi entuz iast.
zică .pentru scenă, l ucrări coraJe ş.a. C. R.

In cadrull concertului omagia[ am ascultat întir-o

interpretare expremvă dată de Corul de Studio
rijat cu SIUpieţe de Armand Ghedoian (la pian
di­
�ma­ Muzică elisabetană
randa Toscani), piesele : Cîntec de intrecere şi Su­ In revoluţia noastră culturală, înfăptuită în cei
flecată pînă la brîu. Carul de copii al Radiotelevi­ XXX de a n i scurşi de la Eliberare, a u fost evidenţi­
ziunii Romdne, condus cu o gestică pregnantă de ate, între altele, talente nebănuite în multiple dome­
Ion Varu.ca (la pian Ioana Dornatz) a OU1Cerit îndeo­ nii. Au fost pola ri zate totodată energiile, i nmă nu n­
sebi prin puritatea intonaţiei şi expuberanţă în i nter­ chindru-le în cele mai variate formaţii ar tisti ce , ma­
pretarea cîntecelor din Suita pentru copii („Bună nifestate deseori cu succes în ţară, şi peste ho tare.
dimineaţia" . „Zina fl.o'.rilo r" , Veveriţa" , „Bobocul de Revista noastră a acord�t , pe măsura posibili tăţHrn.-,

37

https://biblioteca-digitala.ro
 levî 11Jdu-se c a u n a di n cele mai de preţ din în treaga
aten ţie acestor mcin itfestări şi ar fi sufiici en t să c i tăm
stagiune. Călldura învăl u i toare, l argheţea calmă dar
pe cele cile medidlor sau ale i n gi ner.i lar pentru a da
doar aces te e x emp l e de notcr ieilatc. I n această ordine
vibr<antă cu care muzitianul îmb r ăţişează parcă totu l
în gestu ri d e ampl ă sugestie dre modela re sonoră, au
s t> cuvine să relevăm. d e asemenea, ş i mani festă•rile

Caselor de cu.Jtu•ră, d e sub oblăduirea Comitetu l u i cre<:1t un suflu i n terpre tativ generos î n•t regului con­

pentru CulturJ. ş i Educa ţie Social istă a M u ni c i pi u l u i cert.

Bucureş t i , f i i nid de m en ţ i on a t Concertul de muzică Privelişti Mokloveneşti a lui M i h a i l Jora, suită sim­

elisabetană susţi n u t la Ateneul Român de for­ fonică de tine'reţe, în care înd ră1gi tul pămî n t al Mol ­

maţ i a voca l - i nstrumental ă Lira, aparţi n î nd Casei de dovei apare în toate b l î nldeJ e şi fi e r bi n ţile lui farme­

cul tură a sectorului I . A ft>Slt o mani festare artistică ce, au evocat emoţionant pana d e înavuţitor tempe­

de ţinută. prefaţată de substanţial u l şi competent u l rament şi păltru nzătoare poezie a le ac es tui neuitat în­

cuvînt al compozitoru•lu i Doru Popov ici care este, naiillJtiaş şi îndrumător al mu�idi şi mu�den i�or no ş ­

de a l tfel, a u torul Jucrării Muzica elisabetană apirută tri .

l a Ed : t ura muzicală. A ces te i al es e a mb ianţe i s-a creat o străluci re în

Am aprecia t chipul simplu şi de o mare purita te plus p r i n prezenţa sdlistă, î n Concertul 71lT. 2 în do
î n care vocile femini ne, acompaniate de cilteva i n s­ minor de Rachmaninov, a lui Dan Grigore. Tînăra
trumente iar uneori de orgă, au reda t madrigalele şi dar ui mi toar ea sa măiestrie, de cea mai neînfricată
piesele deosebit de melod i oase a le u nor compozitori v i rtuozitate ima.ginabiilă e trecută p ri ntr-.un f i l wu
\'es tiţi, de epocă, exponenţi ai şc::- 1li i madrigalis+e muzical apN>ape sobru în condensarea şi dozarea l u i
engleze : Thomas Morley, Thomas Weelkes, apoi l u t i ­ expresi v ă , deşi fără a stîn1j eni cu nimic străfulgeră­
stul ş i compozitorul Joh n Dowla n d . madrigalistul ş i ri le unui temperament att ent ua t şi unui si m ţ foarte
vi·rginalistul Thomas Tomkins ş i î n că ailţi i , i n traţi î n personal al el o cinţei în expresie, fidel ali ate între­
istoria muzicii el isab eta ne. g i i interpretări .
Este lăudabil şi se cuvine c i ta t tineretul care 1ş1
Piesă terminală, Simfonia în Mi bemol major de
<.""O nsacră timpul l i ber de care dispune unei acti v i tăţi
Mozart, a apărut în m işcări d in cele mai fericit gă­
artistice ce s-a dovedit rodnică : Octavia Noaghe,
s i te , în tr-o sti[izare pe cl:t de conse'cve n t ă, pe atit de
Ileana Raţiu, Gabriela Tu rcea-Cou l i n , Magdalena
i n t im afiliată spi r i tu[ui mo zarti an .

capodop ere,
Bălan, Ligia Ardelea n u , Cr i sti n a Brich, Catrinei
Ultimul conC'ert a fost consaJCrat u nei
Papado poL Elena Stănescu, Monica Ranetcscu, fi i n d
i mp u n ă toare pl"in gen iali tat e a de făurire. i nepuizabila
de menţionat, de a sem e n ea va1lo ro1sa con tr i b u ţ ie a i n i ­
d iversi tate de idei şi de ,chi p u ri d e a le ex.prima ca
m os u l u i şi ta lenta:t ului orga n i s t I os i f Gerslenengsl
şi p r i n tr-o cuiceri!toare v i ta l i tate creatoare : Anotim­
ca're a cinta t d e altfel ş i piesa cu cara c ter sol istic.
p u rile de Josef Hayd n .
A fos t o man ifestare artistkă apreciată la mo d u l
Emi l Simon, cu o suvera n ă stăpînire ş i m t r-o hotă­
cel m a i pozitiv de numeroscil publ i c participant.
J. - V. P. ritoare coordonJare a neobişnuit de vastulu� cumul
instrumental. c-oral şi solistic al celeb rului orato riu ,
a obţi n u t o vie tra nsmutare în muzi•că a t ut uror aces­
DIN ŢARĂ tor m uil t i pJe vaiJ.o·r i , rostindu-se astfel cu glas ferm şi

Braşov s ărbă'tor esc închiderea

pri nzătoare şi de V<!loroase.
u nei stagiuni deosebit de cu ­

D :!pa r t e de a manifesta semne de obosea•lă sau V i rg i n i a Ma n u , soprană şi i nte rp retă atît de armo­

vreo g ra b ă de a încheia s tagi u nea, reedi tînd c-o n ­ n ios înzestrată, aflată constant la un grad eX'Cepţio­

fortabi l p rezen tări recente, concertele Filarimonidi n a l de puritate î n em isiune şi de firească facultate

G . D i m,a au sus ţ i n u t în su bsta n ţ ia l i t at e ultimele lor d e a reda esen ţa şi mă'rturia sensi b i l ă a fie c ărei fra­

programe. ze, tenorul Florin Diaconescu, al că r u i glas a evi­

In p r i m ă aud i ţie. lm pro1·i - aţ i i l e D rama t ice d e I r i n a denţiat ou m u l t mai mult docil simple, fl"umoase î n ­
Odăgescu-Ţu ţ u i a n u au dezvăh1 i t o fluen t ă stăp î n i rf' suş ir·i de cint şi basll'l de omogene, ma'turi-zate şi
şi conducere a ide i lor, desfăşurate î n tr-o l i ber1 ate superior cumpănite mij loace inter.pretatiive - M ircea
de ac \ i un e ce sugt>rează în adevăr i mprovizaţia. Tn Mo isa, c-oruri 1le, calit at ive , excelent pregăitite, stilizate
a celaşi timp . simţul eviden t a l bunelor gradaţi i ş i a l şi pHne de ela n , şi-au îmbi nat arta ş i forţele î n c-on­
continu i tăţii aduc şi consistenţă magmei sonore, fră­ d j ţ : ile unei izbînzi oatego'r ice. N u p.ot om ite , după
mîntată d e vii e xpans iu n i în vocile oIT'hestrei. Autoa­ ac este relatări de p r i m plan ale vieţii muzicale bra­
rea şi d i rijorul Mircea LU1Cescu au obţi n u t cu aces t şovene şi pe cel e privi nd unele crestări valorice mai
priJej î ncă un cîşti:g de cauză t i n e rei C'reaţi i româ­ ad.î nc i pe răb oj ul principial al r eci ta lurilor de cadru
n eş t i . l i ceal, d oved ind stadii artistice în1ai n ta te şi intere­
Simfonia „Ursul" de Hayd n a fos t tîlcu ită cu nu­ sante.
a n ţată şi clară măiestrie de acelaşi d i rijor, care i - a Este vorba în pri mul rî nd de violoncelista Meli nda
desprins în vie stili2lare m i nunata desfăşurare. Papp, ca're a d ov ed i t in repetate rîniClur.i so noritate
Concertul în Re major pentru vioară şi orchestră p l i nă, caldă şi sensibilă şi o sig uran ţă teh n ică ş i
de Beethoven a adus apoi înălţa:rea spirituală ce-i muzicală de p e acum cu totul remarcabile.
î nsoţeş te asou[tarea, mai a1les cîniCI e comunicat cu Intr-o bună t ransc r1pţ ie a u nui Studiu de C hop in ,
vibranta şi nobila identitiate de sim ţ i re şi p uritatea cu .colaborarea binevenită a p ianistei Lilliana Iacobes­
violonistică strălucite ale u n u i artist ca Ştefan Ruha. cu a a ti ns un niivel oore ar fi putut satisface exigen ţe'le
Di'fli1j orului Ion Baciu i -a reven i t o altă seară simfo­ oricărui pub l ic de conicert, dlliPă exc ele nte afirmări
n i că, î nfăţişată în p l e n itudinea cup r i nsul u i ei , şi re- în Concertele de Saint-Saens şi Eduard Lalo.

38

https://biblioteca-digitala.ro
 l n tr-un reci tal propriu D i a na Apan şi-a făcut de ambele lucrări fi i nd prem ia te de Ministerul invăţă­
aseme nea ap recia te î ns uş i ri pia n is ti ce şi de expresi­ mîntului şi Academia română. Tot lui Al . Ionescu
\'itate care îi deschid pen>pective foar te favara b il e.
Butaş îi a p arţine şi ou lege rea de 1 1 3 coruri pe două
l n conduzJe, durpă unnări rea desfăşurării aportu lui
şi trei voci egale, „Li ra î n văţ ă toru lui " (pul)licată î n
de muzică a l stagiunii c e- ş i înc hide porţiJ e - cc
se vor redeschide înisă pentr u a pri m i cu nespusă bu ­ 1 939) c a ş i c u nos cu tele piese corale Trandafir crescut

curie oaspeţii FestLvall u lui de wi. ră al muzicii de ca­ în vie, Du-te dor cu dorurile, La Oglindă ( v ersu ri de
m er ă - se poate oonstata o neîncetată îna i n tare în G. Coşbuc) sau populara romanţă Pe Mureş şi pe
cimpUJJ. repertorial, în aportul valoric a:l m an i fes tări­
Tirnave ( 1 922) . O pa rte diin l ucră ri l e sale de i nspiraţie
lo'r' şi î n ecoul găsi t în rîndurile c rescînd e al e p u bli ­
folclorică ( Bătrînul în horă, Suita din Năsăud, Suita
c u l ui .
din Prova) au fost tra nscr is e şi în notaţie braille.
Romeo ALEXANDRESCU
Abnegaţia animatorului vieţi i muzÎJC'ale , d iscreţia

Ploieşti a'r tistului, dragostea pentru arta populară, marchează

î ntrea ga activitate a l ui Al. Ionescu Butaş, piliduitoa­

La sf"1.r şitUil l un i i februarie, .Ail.exandru Ionesc u Bu­
re person a l itate de muzic ian ca re ş i - a î n ţel es pe de­
taş a împ l i nit 80 de a n i . Compozitor, profesor, di•ri­
jor, pasionat cUilegăl:Jor de follclor , animator al unei p l i n misi u n ea uma n i s tă.

fo:rirnaţi i camerale - printre membrii căreia s-a şi

n umăra t ani de-a riillCl.u l - A. Ionescu B utaş face I o n FLORIAN

parte din marele detaşament ai oelor ra re slujesc c u

credrinţă muzica co ral ă româneas·că. Născut în anul
1 894 la Buoureşti, va unna l iceul şi apoi Conservatorul
în o ra şul natal. După absolvi rea cu succes a Con­
INTERVIURJ
serva torului , unde i-a avut ca profesori pe D. G . Ki­
riac, I . Nona Ottescu , Alfonso Castaldi, Dim i tr ie Cuc­ Sergiu Comissiona
lin şi alţi i , Al. Ionescu Bu ta ş a plecat la Viena pe n­
t ru s tudirull. compozi ţie i cu Eiusebie Ma ndi cevs ki . Se Am revenit, dup ă mai m ul ţi ani , în B ucu r eştiu l
p er fecţ ion ează apoi în studiul viorii la Praga cu meu de baştină - ne spune Sergtu Comissiona -
Ond'ri·oek, iar la Budapes ba se va b uc ura de îndru­ cu sentimentul că l-am părăsi t ieri, j1udecînd după
mările p rofesorului de mU2Jică de camera, Hubai. co l eg ii şi pr i et en ili care m-au întimpinat cu afecţiUJn.e.
Deşi grava infirmitate a pi e rderi i vederi i , în tirmrpul Dar, î ncepind •cu ae roportu l Otopeni şi pînă la mă­
celui de-a:l dbilea război mondi1al i-a pridnuit grele reaţa sală a Parlat ului cite schimbări .uriaşe, la tot
suferinţe, muzix:: iarn u l nu va î�eta să activeze i n ten s pa s u l ! Şi pe .ur m ă , acest aspect p re1rutindenj, de
grădi nă. da tori t ă profuziei de flori, care cred că re­
pe tărîmul artei.
prezintă una din caracteristicile Bu:c ureŞt irU!l ui şi pe
După desăvirşirea studriilor, tînăxul muzician şi-a
care nu l-am mai întîlnirt n ici unde in anii mei de
afi rmat val oarea prin actiivi tatea desfăşurată la Clruj ,
Oom i ss ion a-v o iaj or muzical ca să mă exrprim astfel.
apoi la Oradea, la Năsăud, Gherla, Ploieşti şi BUJCu­
reş1 i. Din perioada n ăsăudea n ă reţinem seria de con­ - Vă revăd încă şcolar, urmărind, cu partiturile
ce rt e publice prezen tate în scopul realiză·r i i fonduri ­ pe genunchi, în fundul Ateneului, pe maeştrii noştri.
lor care a u sl uj:i t la ri dioarea u n u i bust î n memoria intraţ i în istoria muzicii : Enescu, Georgescu, Silvestri
l ui George Coşbuc ( 1 927), înfii nţarea soc iet ă ţi i „ Li ra şi care au fost, în fond, profesorii dv. Debuturile dv.
Rod nei " - car e şi -a desfăşu rat act i v i tatea în tre a n i i la rwi, mai întîi ca violonist, apoi ca apreciat diri­
1 926-1 !}32 -, precum ş i îniiinţlarea unui , . Qua rt et a l jor la Operă, Filarmonică, etc. au fost confirmate ln
l'< ăsăudiul.ui" oare, î n peri oada 1 926-1935 a con certat chip strălucit prin premierea dv. la Concursul tine­
atît în ţară cit şi peste hotare (Ungaria, Ger ma n ia , ri lor dirijori de I.a Besani;on, în 1 956. Dar după aceea,
Fra nţa, Elveţia, Austria şi I talia). activitatea dusă în străinătate ?
Profesorul Butaş a nutr i t o caldă afecţiune pentru - Am colindat, pe scurt, prin pa tru conti nente în­
Tiberiu Brediceanu şi Constan tin Bră.iloiu, pr ec um şi tre Sidney şi N ew - Y or k . ln Is rae l am pre1 U1at d i recţia
pentru Beia Bartok, al cărui însoţi tO'r a fost nu o da­ FHarmonidi din Ha i fa, unde arm format ş i orchestra
de cameră . In 1 966, am dev e n i t directorul ar tistic şi
tă în peregrinările a cestuia pe me l eagurile Trnnsil­
p rimul şef de orchestră al Filarm onicii d i n Gt:iteborg.
vaniei, în culeger i l or 1940 ,
Pen tru aJCeSt post s-a ţinut însă conrcurs. S-au pre ­
scopu[ de foldor. După

Al. Io nescu Butaş se stabileşte defini1tiv în P loieş t i , z en tat zece dirijori. Cuvî nt u l l-a avut orchestra şi...
unde va activa c a profesor l a Lirceul „ Petru şi Pav el" , intîmplător, am avut 96% din vo tu'ri . D e ci nci ani
pînă în 1952. Paralel cu aceasta, a p redat pină î n împlinesc funcţia de di.r ector artistic şi p'rim şef de
orahestră aJ F i la rmon icii din BaUimor e i ar sărptăllnin a
19:;,5 .cursu'ri de Tiflopedagogie m uzri1ca l ă în B uc ureş t i ,
tn.-cută am semnat un contract pe încă trei ani. D.
l a Şcoala spec ial ă pentru cei lipsiţi de vedere , „Va­
Jos eph Mayerho f, preşedi n tele Filarmon,ic i i d i n Bail­
tra luminoasă." t imore, unUil din ma rii mecena aritistici din S.U.A.,
I nrlrăgos ti t de folclorul românesc, compozi to r ul Bu­ a venit în mod special la Bucll!reşti pentru concertul

laş semnează în 1938 cu1egerea de 18 coruri mixte ; pe c aTe l-am dat la filarmonica „ G eorg e Enescu" -
acestui ca ie t îi vor urma 1 5 coruri mixte pe teme ceea ce a co nstituit pentru mine, evident, o mare
populare, cu titlul „Privigheto<LTea satului" (1938), ci nste şi o buc.u rie.

39

https://biblioteca-digitala.ro
 - O între bare banală dar oare nu poate lipsi : care datorită l u i George S i mo ni s - d irectoru[ Universită­
este muzica pe care o îndrăgiţi şi care este muzica ţi i din Ti m işoa!ra - precum şi, m ai ales, lui George
iubită în mod deosebit de marele public de pretutin­ Enescu. Maestrului George Enescu îi d ato rez foarte
deni ? m ulte din re aliz ă>r ile mele în domenh1il compoz i ţiei şi
- L\3 Ba l t i mor e am 40 de t i tluri în repertoriu. i nt erp r et ăr i i . In 194 1 , cu ocazia trecerii sale prin Ti­
Dar m-am ferit să fiu e tichetat, reuşi nd să- i , . p ă că ­ mi ş oara, am fost ales să-i prezint cîteva locrări. A
lesc" pe ascultători - ne spune cu mult umor Sergiu aprec iialt Poemul simfon ic şi m-a invitat să vin la
Cornissiona - dirij înd ori und e muzica cerută . De Bucureşti , oc upî nldu -se personal de aceasta. Era un om
piMă : Manfred de Ceailrovsk i la Chicago, Mahl e r neobiŞ1I1uit . M.;a impresionat în mod drosebit momen­
la New-York, Bach (Matheus Passion) la Ma d ri d e t c. tul cînrd, sosit în Capitală, i -a m făcut o vizit ă şi, duipă
etc . c e fusesem anu.nţiat, l-am surprins cîntînd fragmente
- Dar muzica românească ? din lucrarea pe care i-o arătasem la Timişoara . Din
- O p op llilariz ez cu d ra g şi cu co nsecve nţ ă ! Rap - acea clirpă am păstrat legături permanente cu dînsul.
sodhle şi Suitele de Enescu, apoi Jora, Vi eru , Olah. In 1944 am susţinurt ma i multe concerte şi recitaluri
Am cîn ta:t de cite ori am aVlllt pril ej ul cu soliştii la Bucureşti ; foarte imrp Olrbante pentru mine au fost
români, Ion Voicu, Liana Şerb es c u , iar în lunile conc er tu.I dat la 6 d ecembri e , în sala ARO, la p upitrul
următoare cu Valentin G h eorghiu la Dallas î n Texas. Orch estr ei Radio - (avînd în program Rapsodia litu­
- Cite concert e d irijaţi anual ? aniană şi Concert de vioară - de Ka rloviz , soHst Vi•r­
- „Rata" mea a n uală este de circa 130 concerte gil Pop, Patru poeme pe veI'SIUri de Ion Minulescu -
dintre care 60 la Baltimore ; restul... în lume. solist Consta ntin Stroescu şi Poemul Simfonic, semna­
In legătll'ră ou ac ea sta ţin să arăt că in ianuarie te de mine) şi recitalul de p i an cu lucrări p ro pri i ,
viitor voi dirija la Stok hol m Oedip de Geo rge Enes­ dat la Saila Dalles, în colaborare cu Sandu B rut eanu ,
cu, sub formă de operă-con·cert, cu FiJarmonica şi Virgil Pop ş.a.
corul de aco lo dar cu pri mii solişti a i operei din Prezenţa lui Stanislaw Wislocki la pupitrul Fi­
Bucureşti. Este demn de s u b l in iat faptul că op era va larmonicii „George Enescu" se înscrie pe agenda
fi c'întată în româneşte ; în acest soop, dirijorul Ste­ unei f oarle bogate activităţi internaţionale din care
lian Olariu va pleca î n cap itala Suediei spre a face i-am cerut să ne precizeze dteva amănunte.
repetiţ iile necesare cu corllll . - De FilJ.anno nica. „Georige Enescu" mi l e ag ă
- Apreciem această arţiune a Dt'. - pe rare n e -a mu'lţi ani · de oola bora re . In 1 956 pe cînd ansamblul
relatat-o cu satisfacţie - însuşi directorul Filarmoni­ se af:la sub di rec ţi a lui George Georgescu, am realizat
cii d i n. Sto kholm, Nills Wallin, venit specia l V1 p ri mUil concert împreună. Orchestra de azi c up rinde
B u c ureş ti . foarte p u ţi n i irustrumentişti din airea perioadă, majo­
- Cum aţi găsit Filar monica d i n Bucureş t i ? ritatea membrilor ei fiind ti ne ri , deosebit de- talen ­
- Este o o rc h es tr ă alcă tui tă d i n muz icieni t i ne r i taţi , pli n i de voinţă. I mi face plăcere să recunosc că
şi înzestraţi ca're au răspuns cu o pr<>rnJptitudi ne, efi­ mă simt foarte bine în m �j locul lor, vă zindu-i atî:t
cienţă şi muz icalitate ce nu pot fi i n tîl n it e la multe de roce p t irv i. Din p ăcate, otrHgaiţiile mele internaţio­
orchestre simfonice. Aceşti admi rabili artişti s-au n ale şi catedra de l a Oonservatorul din Va rşovia mă
arătat sensibili la c el e mai var i a te solicitări ş i , tre­ fac aproape indisponibil, n epu tînd să poposesc mai
buie să rC'cunosc s l avă domn ului, de-a lu ngul con­ des la B ucur eş ti . La c onice r tul pe care 1-aan susţinut
certului nu au fost puţ in e ! acum vin d up ă ce am prezentat şaipte concerte în
- Ce af i avea de spus în încheiP·rea convorbirii A nglia cu ;programe mixte, f o duzind lucrări de Stra­
noastre ? uss, C e a i k o vs k i şi autori englezi ele avangardă. Săp­
- Aş dori , din i nimă, să exp r im p ublic ulu i , care tămîna v iHoare voi pleca în Mexic pentru un turneu
m-a p rim i t cu a tî ta căldură, senti mente1e mele de de co nc e rte , urmînd ca apoi să m ă reîntorc la Var­
profundă gratitudine. Şi, după ce a m rolindat atita şovia, unde am de urunărit e x a men el e de la clasa de
l ume, pot să vă sp u n că n u am î n tiln it un popor mai dir i j at. Duipă aceea , pentru prima dată în ultimii ani,
ospi bali e r ca popor ul român, înzestrat cu o rară capa­ i n triu în vacanţă de vară. Spun „prima da tă" fiindcă
citate de a se d ăr ui cu generozitate . Sîn t mîndru că în anii p recedenţi , vara, a veam de susţ i nu t turnee
p retu ti nde n i sînt anunţat „di'I'ijor d e origine din Ro­ p rograma te în America latină. După vacanţă, în sep­
:nânia" - şi-a încheiat de cl a ra ţ i ile sale Sergiu Co­ tembrie, voi pleca la B uenos Aires şi la Liubliana,
missiona . în ultimllll c az arvîntl de i n teripretat ciclul simfoniHor
J. - V.P. de Beethoven cuplate c u muzică de avia ngard ă polo­
n e ză şi iugosla.vă.

Stanislaw Wislocki - Am vrut

opiniile l-ui
să cunosc, în continuare, cîteva
Stanislaw Wislocki asupra muzicii ziile­
din

lor noastre.
Muzician complex, de largă reputaţie, Stanulaw - Nu vrea u să fac un ti tlu de glorie din fa p tu l
Wisloclci este un statornic prieten al ţării noastre, al că diri'jez mUilte partituri apa rţiin Lnd muzicii de ava n ­
publicului sălilor noastre de concert. l·am solicitat, gardă . In muzica nouă m-au atras, în totdeaun a , pre­
în discuţia pe care am avut-o, să ne precizeze rădă­ ocurpărille creaboare legate de d�namica gîndirii şi
cinile acestei consecvenţe. emoţiei, şi de aceea chiar opusur i le lui Ligeti, Boule�
- I n ţara dumneavoastră, la Ti mişoara şi BUICu­ sau Xenakis le apr eciez , dincolo de tehnică, de pe
reşti , am p e trecut anii celui de al do i lea război mon­ această po zJ ţ ie. un compozi tor care vrea să
A stăzi,
dial, stabilind nu meroase legături şi prietenii. lncă creeze ceva origina/J. trebuie să se i zoleze de o r ice
d i n l 939 am i n tr at în cercuri'le muzka[e româneşti , i n fluen ţ ă , Din acest motiv, cred eu, nu poa te să-Şli

40

https://biblioteca-digitala.ro
permită l u xul să asculte radioul, să frecventeze con­ dare ! La noi , in Polon ia, muzica nouă se bucură de
cer tel e . Ca dirijor, sint foarte strins legat de aceste o bună apreciere. Festivalluri spiec.iall consacrate mu ­
mijloace de comuni care şi info rmar e şi, absorbit fi­ zicii de avangardă fac săli pline. Un real i n teres îl
i nd de ele , nu mă mai pot ded ica creaţiei personale. coru;tituie discuţi�le care completează programele, în
Nu se poate face şi una şi alta ! Bou�ez, de cind s-a special afirmaţii[e fă10ute d e melomani, n u de că t re
dedicat di rij1atului, n-a mai SOI·,i s nici o notă ! Eu am specialişti , pe baza comparaţiillor, a experienţei pro­
păşit deliiberat pe acest drum, pentru a mă pune în prii . Dirijorii au dat or i a să i niţieze şi să Siusţină ase­
. .

slujba valorifică!r.i i l ucrărifor colegilor mei. Cel mai menea acţiuni, dozînd pr ude n t procentul de muzică
bi ne mă simt in ambianţa lucrăriilor semnate de Lu­ de avangardă - care trebuie, în orice caz, prezenta­
toslawski, Serocki, Penderecki, Baird . De asemenea. tă impecabil. Pe acest d rum e necesar să fie an t re­
găsesc că, pentru compozitorii şi publ icul de pre tJU- nat şi secto11uil. didactiic. Mare importanţă atre faptiul

tindeni. un rol foarte i mportant n j oacă lucrărme că în Polonia, la Conservatoare, clasele de compoziţie

compozitorilor români, chiar dacă cei mai val <Yroşi sint conduse de personalităţ i ale muzicii zi l elo r noas­

d intre ei nu mari sint aşa de tineri. Spiritul lor des­ tre. Penderecki la Cracovi 1a, Ba�rd l a Varşovia şi al­

c-his, iscoditor, i mpres io nea ză ca şi vigurozi tatea gîn­ ţii. D e aceea, t iner etul studios are senzaţia certi tu ­
d i ri i şi pmcti� id creatoare. Mă refer la nume ca Ti­ di nii. Pe de altă pa rt e , pre.găti rea ddridO'riUor acoperă

beri u Olah, Ştefan Nioulescu, Anato l Vieru, Cornel şi sectorul mu zici i noi. O rch estra ca re ne s tă la dis­

Ţăranu, Aurel Stroe, Alexandru Hrisanide. Am avut poziţie piatturge, cu studenţii, repertoriul mondia�. i n ­

marea plălcere să prezint în Polonia, cu ani în urmă, terpretind în special cele ma i freovent p rezen ta te
multe p r im e aud�ţii ale lucrăriJor sem nat e de aceşti lucrăiri. La clasă, lucrez c u studenţii cu banda sau

compozito ri . Fără discuţie, numele menţionate a duc cu partitura şi corepetito!'ul o mare p arte din tre cele
certe contribuţ i i la arta con temporenă moilldfală. mai noi opusur i, căci, la pup i t rul orchestrei cu care
vor lucra, tinerii dirij ori V<Yr avea de făou t faţă i n­
- Ca interpret - aflat în fruntea şefilor de orches­
d i S<:lU taib il , şi aces tor oolic.itări, de m i1c ă sau mare
t ră care se preocupă sincer, cu toate disponibilită­
a nve rgur ă.
ţile, de prezentarea celor mai noi partituri - Stanis­
- A preciind deosebit de favorabil evoluţiile sale la
law WisLoc1oi m-a pus în contact, în continuare, cu
Bucureşti, aşteptindu-le cu maxim interes, i-am
experienţa şi convingerile sale în acest domeniu :
cerut maestrului Stanislaw Wislocki să precizeze con­
- Pentru mine stilurile, în muzică , nu au prea
cluziile cu care inchie scurta sa etapă la Bucureşti.
mare i mportanţă. Foarte însemnată este însă prezen ­
- Ort:lhestrele trebuie să se reîn nnoiască prin a n ­
t-a. in luc ră r i , a muzid i însă.şi. V r eau să dau un
gajarea ti neretului - mi-a declarat domnia-sa - dar
ed ucaţia serioasă
exempltL Mehul, era, în timpul revoluJţiei franceze,
treb tlli. e neapărat urmărită şi a aces­
�nul d�ntre cei mai en vogue compozi tori (ca Be e t­
tuia. De'litateţea, p rudenţa şi responsabil i tatea cred
hoven Ceai kovski astăzi) . Fap' bul că nu se ma i
şi
că sî nt d imensi un i necesare ale acestei educaţi i . Jn
dntă aproape deloc, are o singură explicaţie : era un
acest sera;, a nsamb[ul nu trebuie atras pe un d r um
muzician de co njunttură. Important este, drupă mine, cu prea mul te ob l i gaţ i i - fapt care �-ar dezorienta,
ca cel c .:i r e are talent, şi este convins că poate să con­ transformindu-1 într-un colectiv superfdcial care se
\"ingă la rî ndull lui şi p e alţii de p rezenţa acestor ap ­ achită fără s trăluc i re şi chiar fără satisfacţii , de sar­
t i htdini, să faeă acest lucru, i ndHerent cu ce mijloace cini. In structura actuallă, ansamblul Filarmonici i
se exprimă. De aceea, nu m ă feresc să p rezi n t in „George Enescu" , ocolind acest drum riscant, va
c o nce r te lucrări de Beethoven alături de muzică de putea să devină peste ciţJiva a ni , la fel de bun ca cel
avangardă. Noi trăim azi prima revoluţie a i stori ei � a re a fost pe vrem u ri - cînd Ia c o nd ucerea sa se
muzicii. Deoda tă s-a rupt c u tradi ţ i a şi ne-am situat aflau George Georgescu, şi u lterior, Mircea Basarab.
în tr-un goL Nu şti m ix-ea bine unde mergem. Nru se iE•u doresc sincer ca, peste 4-5 ani', cînd mă voi
g ă seşte P'rea uşor drumul. Astfel, de exempllu, dife­ întoarce în România, să-l găsesc pe această treaptă
rite feluri de a nota gîndurile m uzicale diferă atît de a evolluţiei suJe.
mult, sînt aşa de relative îndt, pentru aceiaşi i nter­ Anton DOGARU
preţi, soluţi,i1le sînt extrem de d iverse, contrastante,
producind panică, deru tă , chiar în ca:wl aceleiaşi par­
t i tu ri. S-a incereat găsi'rea de soluţii la congrese in­
ternaţiona1e, dar n u s-a ajruns l a nici un rezultat. RECENZIE
Trebuie să aşteptăm ! Timpul va selecta , va aşeza . . .
Deocamdată, în l upta de descifrare a partiturii şi de Monografia ,, Rameau"
con'Vi.ngNe a muzilcienill.or, se provoacă nerv ozi ta te
care însă, de multe ori, este transfo'rmată imediat -
după familiarizarea cu efectele ş i eficienţa lo r - în
de Alice Mavrodin
satisfacţie. Cam acelru;i drum îl parcurge şi publicul.
Nu putem conta pe un succes miare în acest sens, dar După o carte bună, închi nată lui Verd i , Alice
în fiecare zi se pro gresearză , im specia'l bazindu-ne Mavrodin a scri,s o nouă carte, foarte bună de data
pe tineret, (este de fapt, arta lui !). Epoca noasbră se aceasta, un vibrant omagiu pentru un mar e exponent
ca'racterizează printr-o
mare revoluţie tehnică. Arta al barocului sonor francez : Jean Philippe Rameau.
trebuie să oglindească acest lucru, în mod necesar, ca Pe de o parte, expresivul stud1u tratează opera
t ehnlic să-i s imtă influenţele. Acelaşi d rep t pe care -l componistică a creatorului, pe de altă parte, pe cea
acordăm revoluţiei şti i nţifice trebuie să 1 acredităm şi ..1 muzicologi'Că. In primul rînd se cuvine a aprecia
artei noi . ln plus, este nevoie de foarte multă răb- secţiunile închinate teatrului liric şi m uzi cii pentru

41

https://biblioteca-digitala.ro
clave'Cin. A litc Mavrod i n d e f ineş t e - a dm�rabiJ ! - multor luni (din oc tombr ie 1974 p în ă ln mai 197a),
t i mp în care î n tre aga creaţie a compozi'torului va
tehnica airtislului, a nal� zea z ă aisp ecte�e literare, ca•rac­
putea fi p'rezentată în co nce r te . Comitetul de onoaire
terizea 1 ă personajele tragedi i•lor, cărora „niatura şi
care patronează acest F estiva l clllp ri nde n umele iluş­
dest i n u l le-a dăru i t misterul de-a se as'c unde noap tea
tri�or d iri'jJOri Leopold Stokowsky, Leonard B ernstein,
să doa·r m ă ' n tra nd a f i r i " „ . In a l doilea rînd. a u toarea
E ug e ne Ormandy, Pierre Boulez precum şi 01celea ale
monogra fiei a p rof'l.1nd ea ză şi ne descrie cu m ă i e st ri e
com,pozitoriJlo r John Cage, Aaron Coplarnd, Eill i ott Car­
Tratatul de armonie al l u i Rameau, a rătînd p r i n c i p i ­
ter, Mil'ton Babbitt, Walter Piston, Virgil Thomson,
i'lc d e bază ale acestuia şi re Hefî nd justeţea tezelor
sale , în co n t ex tul acerbei lui llllpte cu Encicloped iştii.
G i an Carlo Menotti, Vincent Pemirchetti ş.a. Printre
In aces t capitol, A[ice Mav rod in ni se înfăţişează ca p r omotori i Festi;vallliluri se a:filă doi dintre vechii ad­

o em i n e n tă muziciană, o b ună cunoscătoare a l egi lo r miiratori .şi cu n osc ător i ai lui I ves şi ai opere i sale :
acusticii şi î n l ăn ţui ri i ac.ordurilor, eu a lte c uv i n te, o pianistul Joh n K i rkipatrick şi d iri j o rul şi muzkologul

admi.ratoare a fr u mo sul u i ce p re s u p u ne formă, echi­ N i,oolas Slonim5ki.

libru, raţiune, ştiinţă. l• Societatea I nte rn aţiona l ă de Muzicologie va ţine

Monografia are meritul d e a î mbi rna subtil consi:de­ cei de al XH-lea Congres în au ust 1977, la U niver­g
rentele pur muzicale cu cele l i te rare . StiluJ este l im ­ s it atea di n California (Berke!ley). Preşedintcl e Comi­

pede şi re ţi nu t ; din cînd în cînd a utoarea dă frîu li­ tetului de organizare este P rofeso ru l Lewis Lockwood,
ber fan tezie i , iar stilul d ev i n e i ncande;;c ent, aseme­ de la Depairtiamentul de M uz ic ă al U n iv ersită ţ i i Prin­
nea unui prundiş „roşu de-atîta a m urg" „ . ceton (Pirinceton N . J. 08540 USA ) . Tema cent rală a

Nu este lipsit de i n te res să reliefăm că stilul rea li­ Congresului es te : Intrepătrunderi în studiul tradiţiilor

zat de Alice MavrOd i n n u are niimic com u n cu acel mu: ical.e, Est şi Vest. U rm ă toarele subiecte au fost
tip de opus edulcorat m eloo r a matic. sugerate de Oomitetuî de orgarniZJare şi aprobaite de
Doru POPOVICI că tre oonducerea SIM ; orice spec'Îlalist doritor să
partidpe la dezbater i este invitat să trimită o scuirtă
expunere a p roiectatei sale contribuţii, P reşe di n tellu i
Note Cornitetuil.ui de organizare, înainte de 30 iunie 1 975 :
1 . Festivaluri ib er iK:e în Europa şi America.
e Festivaluil muzical i ntemia1ţ ion al de la Lucern a .
2. IJ'ransmitere ş i formă în tradiţiile orale.
desfăşurat în acest a n între 1 4 august ş i 6 sep te mbr ie ,
va cupri nde 1 1 oo ncerl e simfonice, cu p art ic i p a re a re­ 3. Probleme curente ale notaţiei.
n urnitelor o rc h esl 're : Filarmonica d i n Berl i n . F'i1ar­ 4. Progrese actiuale ale folosirii computer u l u i .

monica din Los Angeles, Orchestra RJaJdiodifuz'iunii 5. Opera secolului XIX .ş i simJb olismu'l rom anti c .

Austriece şi Orchest ra Fes t iva l u l u i din Luoerna, care 6. Căi ale percepţiei muzircale.

i naugurează p resti g ioa sel e ma ni fe.stă ri m uz ical e prin 7. U m a n iism şi muzică.

concertul dirijat de Sergiu Celibidache. Ceilalţi diri­ 8. DansUJl de C Ull' te în Ră.ls ăr,i t .ş i A p us .

jori vo·r f i Herbert von Karaj an, Zub i n Me h ta , Wolf­ 9. Căi s p r e înţelegerea muzidi contemporane.
gang Sawalisch, Stanisl'a\v Skrowacewski, M i lan Hor­ 10. S1.Jadiull actual al cereetărilJor ioo n og rafice.
va t . Reci tale de pian vor susţ i n e : Alfred Brendel, 1 1 . Răspînd irea în lume a genu r i lor de divertisment
R udol p h Fi r k us n y , Jorg Demus şi Pi -Hisien C he n ( l n a m e ric an e .
memor i a m C lara H ask i l ), i a r Dietr,ioh fisc her-Dieskau 1 2. Muzi1oa în cen trele u rbane, în trecut şi astă ' Î .
va p r eze nt a o seară de lieduri conte mpora n e (Kr€'nek 1 3 . CeI"ce tarea recentă a t radi ţ i ilor m uzicale ameriica­
şi Sehonbe'rg). Pri ntre celel a l t e personal i tăţi p re zent e ne.
la Fest i val se n u m ăr ă \' Î oloniş t i i Yehudi Me n uh i n , 14. Stud i i est-aisiatice.
Wolfgang Schneiderhahn şi Salva tore A ccardo, vio­ 1'5. , . Renaşte re a " ca un c o n!c ep t is tori c .
lo nceli stul Antonio J a n i gro , p i 3 nişt i i Paul Badura
16. Co nc ep ţi i ră5ăritene şi apusene asupra modului.
Skoda, Makolm F'rager şi Da n i el Barenboim, c i n t ă ­
1 7. Aspecte culturale şi istorirce ale term i n ologi ei
re a ţa Colette Henog precum şi t i năra Horiana Bră­
m uzi c a le .

n i şteanu ca re va interpreta rolul Juliete i din op P ra

I Capuleti e i Montecchi de B e l l i ni . Repertoriul Fes­ 18. Muz ioa Ocea ni e i .

l 1 \' a l ului, deoseb it de va riat , a cordă u n loc deoseb i t 19. Studi i m ed itera ne e ne.
c reaţ ie i l u i A r nold Schonberg, c u pri1lej ul centenaru­ 20. Muzică şi arheologie.
lui naşterii s ale. 2 1 . Influenţe islamice.
I• Un alt centenar săribatorit în anu[ 1974 este
22. M uzic a şi Mass Media.
ace la al naşterii marelui eompozi tO'r america n Char­
23. D rama muzicală a secolului XVI I.
les Ives, al căru i loc în muzic a contemporană îşi ca­
pătă o recunoaştere crescî ndă. OrCi.'iul Miami anu nţă 24. Concepţii ale istO'riei muzicii în Est ş i Vest.
un i n t er es an t Festival , des ffu?ura:t pe parcursul mai 25. Op era ş i Iluim i ni smu11 .

I. R.

https://biblioteca-digitala.ro
Bulletin d 'lnformations
de l ' Union des Compositeurs
de la Republique Socialiste de Roumariie
•

L 'enseignement n1usical violoncelle et, a partir d ' u n certain âge, d ' u n q uelcon ­
q u e des i nst'rumc n t s â ve n t . Le b u t de ccs ecoles spe­

general dans la Republique c i a l es est l a formation du

profession nel, d e l'a·rtiste de diema i n .
spec i a lis te, d u m u s icien

Socialiste de Roumanie I I est eviden t q u e pas to us I es d i plomes de� ecoks

speciales de musique (qui comp rennent deux cycles :

VICTOR GIULEA N l l c l e m e n ta i rc et mo:ven) freqi i r n tc n l , par la suite, Ies

IOSIF OllIB cou rs de l 'ensPi g n em e n t m 1 1sical s u pericur (Ies co n ­
servei toi.res) ou le cri t c r c de rece p t i o n est ex treme m C' n t
Element i mpor t a n t de l ' eduoa t i o n soc i a le-es t.hetique
e x i gPa n t ; m a i s . !'energ i e male riel l e C't s.p irri t u e l l e i n ­
d u peu.ple l 'ensei g n e ment muskal constitue, en Rou­
\'Pst ie d a ns l e deveJoppemen t des e!eves n'est j a m :i is
manie soc i a l iste, une preoccuipa t ion de prE"mier ord rC'
perd u e : â d efault d ' e t rc I es delenteurs d ' u n d ipl&me
� t u· I es a u tor ites de l'Elat l't du Pia r ti , a i n si quC' pou r
s u p fri eu r , i ls seront tout au moins des propagateurs
Ies organ i smes d(' masses et co!lectifs : o·rgani smes
de l a musique dans di fferen t s domai nes de l ' a c t i v i tc
d es ec-o l i e rs de l'en seignement pl'irmai re, organ ismcs
soc i a l e - com ml' e t.a n t de ceux qui a u ro n t penetre
ck l a jeu nesse, e tc. sans d o utc, auss i , pour I es i n s­
,.Ies secrets" de cct art - C'L . dans de n ombreu x cas
t i t utions artis t i q ues speciali sees : p h i l harmonies, thc­
ci u ss i i ls p o u r ront prnt iq uer l a musiquc de chamhre,
fl tres d'opera. theâLres m usic a u x , ensembles a rl i s t i q 1 1e1;
g en r e m usi('al q u i embel l i t pa·r ses t ra i L'i e s t het i q u es
d e m usiciens profession nels ou d 'ri mateurs.
de ba sC' la vie de 1 " 11.0rn me de nos j o u r s leq 1 1eL helas,
La par/ie .�ystemat i q u e rle cel. t e acti vite est •:onfiee
est le plus so uve n t sou stra i t . par I es ex igeancC's d ' u n
d ep u i s le p l u s jeune âge au maj orat - aux ecoles rle
quot i d ien trepi d ant, â la sphere de p reoccu p a t i o n s
c u lture gi>nerale et aux ecoles speria les de m us i q u e ,
sp i r i t uelles. La soc iete soc i a l i s t e est d'a i l l e u rs i n terC's­
c e s de1· n i eres e t a n t p r i nc i palement c<>n t rees s u r I ci
see 8'11 p )'llS haut po i n t da n s l'organ i sa t i o n de cettP
formation des futures c ad r es professionnel les qui,
m a n i ere et ii ccttc fi n du loisi r de ses m e m bres.
pou r ac h ev er ku r i nst r ud i o n , devro n t siu'i-v1r e Ies
c ours de l '·u n des trois Conservatoires du pays (â Les p r i n c i pes q u i r e s i d e n t a la base de l'ensei gne­
Bu1carest, Cluj ou Jassy ) ou ceux de !'un des tro is ment mu5i1cal p rofessio n n e l de·r ivcnt tout natu relle­
I n stituts pedagogiq u es po u r professeurs de rn u s iq uc ment du .role et de l ' i mpo'r ta nce a l t r i bues pci r la soc ie­
(a Br a ş ov, Tîrgu-Mureş ou Ti mişoara). te soc i a l•iste rou m a i n e â l ' ed uc a t ion estheti quc de l a
La conception et l 'orga n i sa tion de l'ense i g nern e n l j e u nesse et, e n general , des masses. C'cst pourquoi,
musical different essenii elleme n t s.uivant q u'il est l ' Etat accortl.e des fonds co n s iderables â son develop­
applique dans le oadrre des ecoles de culture generale pern ent, l u i assurant des moyens corresipondants a u x
ou d a n s cel u i des ecoles specia les de musique, p uis­ exigeances con tempora i nes.
qu'aussi bien leurs buts en s.ont d ifferents. L'ecole En faisantt ces affi rml:l'tions n otre i n tention n'est
generale se p ropose de developper, depuis le plus p<is d'en trer dans Ies details de l'ensei,g n emen t m u s i ­
j e u n e âge, le gout et l ' arrrou r de l a musique, l'enten­ cal p rofessionnel. mais. s i mplement, de sou ligner q u e
dement du messa ge a rtistique musical et des moyens l'Eta't d ispose d'une pepinie re adequate de cadres
d'cxpression speci fiq ues ; l'ed ucaitJion musicale a, donc, destines a repondre de la meilleure ma niere aiux ne­
ici, un caractere general (elle s'appli q u e a tous Ies cessites i mposees par ce gem·e d'education a tout âge
eleves, sans excep tion). Dans Ies ecoles spec i ales de et dans tous Ies doma i nes de la vie sociale - j usqu'
m u siq ue, Ies eleves s.o n t selection nes d'apre s leurs aux plus varies. C'est ai nsi qu'il entend assurer le
a p ti'tudes ; l'education musiicale est donc fondee sur deroulement op t imal du p roe€s s\.is d'education des
l ' etulde d'un instrument de musi que : violon, p i ano, masises.

43

https://biblioteca-digitala.ro
 C'est clonc a l'ecole generale q u'est comfie l'en.� ei ­ progirammes de l'ecole generale de 10 claS1Ses (1-X)

gnement musical systematique dans so n sens le pJus approuves p8!!' le Mi n istere de l'·IDdiuication et de l'En­

Iaxge, pu iisq u ' a ussi bien l'eco le gene ra le concerne lcis seigneme n t et p uhl ies en 1972 par Ies Editions Didac­
m illli ons d'eleves du pays ; le but pri n c ipal - et la t i ques et P ed a go gi q ues d e B uc a res t .

miss io n - de l'enseignement m usi'C a l y se ro n t le de­ Dans Ies l ocalites, entreprises de l'Ebat et instituti­

v e loppe me n t du gout pour la mus i q ue et l'o rientation ons ou fonctionnent des jardins d' enfants, l'education
i ntelligente sur la voie de l'entendement, des le plu s mus itca1e oommence a l' âge de 3-4 ans et co ntinue
j eune âge, des moyens utilises pa r le liangage musi- a l'eoole generale .
cal. „La deis ti nee de la musi q u e se decide a l ' e c ole" Dans I es classes de p remiere annee, j usqu'a la qua­
disait avec beaucoup de j'llStesse D imitr i e Kiiriac, ce trierne, la matiere „musique " prevoi t deux h eures p ar
digne devander de la mus i que rOU1T111ai ne d'il y a un s ernaine , totalisant 64 hoores pair an dans Ies I-II
'
demi...isiecle, en fonn u 1ant de ia ·sorte un imperatif qui classes et 68 heures a n nuellement dans Ies III-IV�
ne cesse d'etre actuel et de gouvel:"ner n'importe quel­ emes ; l a situation se modifie quelque peu d an s Ies
le e ntrepri s e nationale sur ce p la n . V-X-ernes class es : la mus i q ue est e ns eig n ee â rai'."
Sans doute, 1'00U1Cation m usilcale d a ns l'eco'le gene­ son d'une heure par semai n e, soit 32 heures par an_,
rale n 'a pas pour but de forme r des sp ecialis te s, tout reparties rationnellement en cours th eoriques, aurli­
comme l'etude des langues, des sciences mathemati­ tions rnusiocdes et h eu res p ra tiqiue s â la di spositîon
ques et physiques, de l 'histoi !l'e et de la geogr aphie, du professeur.
etc., elle non plus n'a pas pour finelite de fo rmer des Dans le caldre de la systernatisation generale des
sp0ci.alistes mais simple men t l'homme contemporain, hoo r es de musi q ue, Ies I-II classes co ns tituent l ' etape
util e a la societe au sein de IaqueMe i1 est appele a p repa ra toke, p receda nt celle de l a notation ; c'est
vivre, en lui forgeant une p<-'rson n al i te i ntellectuelle une etape orale-intui tive, p oursuivant l'aJCcoutuman.ice
developpee de man iere multiple . (la prise d 'habitudes ) au chant et au j eu i nstrum en ­
Dans ce sens, le systeme ro uma i n d'enseignement tal. Les m e thdd es utilisees sont fondees S'l.lr le jeu

se pr opo se - par ses ramifications extremement va­ des enfants, autrement dit sur le mouvemen t ; elles
riees - de repondre efficacement sur le plan de l'e­ s'as.5ocient aux recibations, capa:bles de forrner chez

ducation estheti q ue a ux problemes comple x es po ses ll'enfant des habitudes music ales e1eme nt aires . Les
par le developp eme nt des q u a l ites ethiques du c ito­ exercices comportent un m ateriei sonore simple

yen de demain - son amou!l' de la patrie, son patri­ (quelques sons di atoniques), centree su r des durees

o t isme in tel'Jlationaliste, son a rdeu r au travail et rythmi ques egel erne n t simples ( noi re = la d u ree

t.ant d 'autres vertus comprises dans la sphere d'une d'un temp et croc he = la d t11ree d'un 1/2 temps). Le
mor a le humaine socialiste. repertoire des auditions musioa[es de oes classes re­

Etant de n ature a influencer p ositivernent et a presente un choix de chants p o u r enfants, enregistres

former la c on sc:ienc e de l'etre hum a i n , la musique sur disq ues ou bandes magnetiqu� dument prep a r es

rernlplit la nob le tâche de completer, d'amplifier et de a cette fin. Poursuivant le de v elo ppe me n t d 'aptitu­
c iseler la personnahte de l'homme „nouYeau" , en des musi'carres chez l'enfant, ces auditions compren­

agissant sur tous Ies âges, depu is les plus j eunes , nent des b e ric eu se-s de d i fferentes regions du peys,
tout d'abord en fa mi ll e - avant mâme que l'enfa n t des chants ou des ad.!l"'S instrumen ta u x du folklore

eut articule S e5 premie'rs mots -, a l'ecole en s ui te - rouma in , dont le fond arti s tiq u e app roohe le fond

avant toute autre matiere du p rograme -, jusqu'aux �eptîf enfant i n .

plus avances, comme un acte de culture pe rma ne nt, Les H I - 11\7-ernes Cll ass es prevoien t. le p ass age a
i ntimernent mele a la vie de to us Ies j o u rs . A l'eco1e l'etap e de l a notation, lorsq1.l e Ies eleves cornme n­
et dans la we sociale, la musiq ue joue pa r conse­ cent â app r end re '1'0cribure et J.a lect urc m usi ca les.
q uent un râle formatif et non pas un de simple di­ La perception des elements sonores se fait tout
vertissement. d'a bord par voie auditive et ce n'est qu'ensuite qu'on
Nous nous permeUro n s d 'enumerer Ies q uelques y associe des signes graphiques correspondants -
princirpes Q'lli resid en t a la base de l ' educ ati o n musi­ c'est-ci-dire des notes inserites sur la portee. Le chant
cale dans l'ecole generale rouma i ne : en growpe constitu e l a regle, mai s c'es t m ai n ten an t
- debuts de l'eduication musi cale sys temat i q ue des que ['on commence a i nsiister at11Ss i sur le chent

le jardin d'enfants ; i nd ividue l, afin que le professe ur p u i sse faire Ies

- le jeu (en tant que concept luc ide ) : base m e thod o­ co r!l'ections de rigueu.r et se rend're mieux comp te
logique de cette oo't!Cation ; des aip tit udes musioales de chaque ele v e.
- le chant (dans Ie deroulement des lei;on-.; de mu­ A cette etap e , Ies a udritio ns ont lieu egalement
s i q ue) : point de depart su r la voie de I'entendcmen t pendant toute l'a n nee scolaire, soit a chaque lec;on,
theorique du beau, et non vi1ceversa soiit toutes Ies d eux ou trois l ei;ons. C'est â present,
- IJ.e repertoire des chants se nourri t au folklore et suivant 1'âge des enfa nts et �e b u t edUJCatif poursuivi,
ce n'est que · peu a peu qu'iil s'enrkh it de mor­ le tour ldes a uditions cornrnentees de peti tes pieces
ceaux de Ja li ttera tu re musicale roumaiine et uni­ instrumenita[es, de la littterature musicale sarvante
vemel1e savantes ; rownaine pour comme111cer, iuniverselle ensuite. Pour
- facteur decisif : le professeur (pedagogue) de mu­ tous Ies exemples musicaux utia.ises - meme pour
sique. ceux qui sont pris au folk.lare -, on tient cornpte
de la valeur esth e ti q ue des melodii.es et du texte, de
1. PLa.ns d'enseignement, programmes et manuels
[eur adcessio n au chant.
L'ed:ucation musioalle dans Ies ecoles d'ensei.g nement La periode suivante (les V-VIII-emes classes)
genera!] s e developpe confo.rmemenit aux plia.ns et aux r epres en te une etape sup erieu re pendant [aq uelle on

44

https://biblioteca-digitala.ro
PO'Ursuit la fo rma tion du gout es the lique des eleves, l i te que roumaine ia bien le droi t d'etre ensejgn e
de lewr am o u r et de Ieur i nteret pour la m usi que. Le dans s·a langue ma ternelile, ă n'importe quel ech elon
p erfecti onnem en t de 1'ouie musicaile, le developp e­ de l'enseignement, depuis le j a rdin d'enfants ă l'uni­
ment du sens d u Tythme et l'obtention d'habi tudes versi te e t ensuite sous les di verses forrnes de la spe­
correspondantes dans l'interpretation des e xemp les ci:alisa tion p ost uni ve rsitai.re . Dans Ies ecoles et Ies
musicaux - beaucoup plus iri ches ă present en com­ seoti ons dont la langue d 'enseignernent es t le hon­
paraison de ceux pratiques d a n s Ies Cilasses a n teri ­ grois, l'allemand, l e serbe, etc., Ies e leves rec;oivent
eures - constituent autant d'obj e c t i fs de l'etape gratuiltement des manuels de toute sorte, y compris
resp ect ive . Le p ri ncipe „ă partir du c ha n t vers les des manuels de musique, mater iaux didactiques, re­

notio ns musicales t heori qu es, et non pas i n versement" cueils de chants et de choeurs, disques didactiques
se mainrti en t et l'enseignement continue de le res­ spec:ialemen t elabores ă cet effet, etc.. tous rediges
pecter alors meme que l'on exerce Ies solfeges , au­ d a ns 'la langue requise et se fonrdian t sur la specif i­
treme nt dit des exerdces d'intoruation et rythme cite du chant populaire et de la creation musicale
depoun·us de texte. savante employant la lan gue respective.
Satisfaisant de cette ma n iere aux buts poursuivis
Dans l'ensemble des quatre annees d 'e tudes , Ies
par l'edu1cation musicale <roumaine, deux caracted sti­
eleves ont de plus l'obligation de pra t i q uer une acti­
q ues ont ete a tteintes qui , d'ailleurs, pretent ă cette
v i te chorale, ayant pour but de completer de maniere
heureuse l'eduoatrl.on musicale rec;ue en classe. La ed ucartion sa note distinctive : son humanisme et son
i n ternationalisme, lesquells se iconjuguant l'un
serie des auditions mu.sicales commen tees par le
professeur se poursuit ave.c, maintenant, des oeu;v·res
l'autre - constituent l'une des plus nobles q uaHtes
de I'art musical en general.
chorales de la creation un.iverseHe et irournaine (ma­
dTigaux, motets, arrangements de chansons popUJlai­ 2. Preparation des cadres didactiques necessaires a
r es, ·choeurs d'opera, choeurs d'operette, etc.)., sans la mise en pratique des objectifs de l'education mu­
o mettre Ies danses classiques (l'aHemande, la co uranrte, s i <'ale de masse.
la sairab and e, ia gi gue ou des mazurkas, polonaises,
Le pro.g:rarnme d'education musicale, vaste et com­
ocheardachs, boleros, valses, etc.).
bien complexe, d eorit ci -dessus et oon<;-u â l'i ntention
L'ed'lJIC8tion muskale des IX-X-emes dlasses, Ies
des ecol es ge ne ral es , exige un nombire coni!riderab!e
dernieres ă compor-teT des heures de musique au
de cadres d id ac t i ques qui le mettent en pra ti qu e et
prograJJnme, poursuit la forrna tilon d'une c UJltur e mu ­
le rendent viable. Suivant Ies vues des autorites rou­
sicale avancee, au rnoyen de le<;ons d'histoire de la
-maines, toutes I es etapes du p rocessus d'enseignement
musique. L'activite y est principalernent greffee
mus�cal general - depui s le jardin d 'en fan t â la
sur l'acte de la creation, envisage d iachron iquernent
facu.lte - doivent ertre dir.igees par des pro fesseurs
et visant des aspecls de forme, style, genre, facture
competents specialises dans la p edagogie m usi('ale. A
(ha'rmonique ou polyiphonique), tout ceci a trevers le
p a r tir de 'l 'annee scola i re p rooh ai n e ( 1 974-1975) un
prisme des phenomenes socio-cul turels iles ayant
premi e r p a s sera fait surr l a voie d e l'accompli sse­
engendres. Les el eves s'attaquent maintenant, aides
ment de cet objec tif : 1a matiere „musique" sera
par la techniqu e des reproductions (disque ou bande
enseignee, meme dans Ies c:lasses de 1-I V-eme, par
mag ne t iq ue) , aux ouvrages de grandes proportions : des professeurs de musique et n on pas , com m e j us­
ces
s)'lmphonies, poemes symph o n i ques, p ioces vocales­
q u'a p resent dans classes, pair des ·institu teurs -
syrnpho niques ; con1certos in:strumen taux, o peras,
ces derniers n'etant pas di p l o mes des sections peda­
operettes, etc. Sont ainsi parcourus - sans donte a u
gogiques des conservatoires.
moyen de l'aUJdition musicale et de l'interpretation
L'instruction des futures professeUTs de mu siq ue
d es ouvrages significaitifs - le pr e c'lassic isme, le clas­
s'a,ocomplit dans Ies t r ois conse!'Vatoiires (dont le
sici91Tle, le romantisme, Ies ecoles nationales (russe,
d eg r e est assimile a celui des uni versites) de Bucarest,
polona1se, hongroise, tcheque, etc.). U ne place de
Cluj , Jassy (au cho ix) , ains i que dans Jes facu l tes de
choix est reservee a la conna issance de l'evolution
mus ique des instituts pedagogiques (de Timişoara,
du p henomen e createur roumain, etudie t out au long
Braşov ou Tg. Mureş) dont la duree est de t rois ans.
des annees, Ies analyses et Ies references etant no­
Les fois roumaines admetten t qu'apr es avoir fini de
tarnmen t centrees sur Ies creatio ns voca!les et instru­
suivr e les c ouirs de l'un des trois i nstituts pedagogi­
men tales de Georges Enesco - fondateur de l'ecole
ques sus-i ndi qiues , en ayant sans doute obtenu le
de composition roumaine moder ne et peirsonnaHte
diplome respectif, les eh1diants poursuivent leur
remarquable sous l'i nfluence benefique d e l a que l le
speciallisation p a r des oours - sans f requ-ence - au
se sont de velopp ees ;tou tes Ies genera ti o ns de com­
Conservato i re de B ucarest, dont ils pounront obte n i r
positeurs J.ui ayant succede.
un d i plome u nivers i taire a conidi tion de passer lf's
Bn Roumanie, l'eduoation genemle, quelque s oi t l e examens requis.
domaine d 'enseignement envisa ge, tient particuliere­ Les ecoles generales et Ies professeurs de mu sique
ment compte de la sipec i ficite de la oomposition na­ disposent de man uels pour tous les âges, de recueils
tionale dru. peuple. A cote des habitants de nationalite de chants et d'autres instruments de travail a udio­
rournaine v-ivent en effet aussi sur le territoire d u visuels, elabores par des s pecia'listes hauternent q u a­
pays d'autres citoyens d e nationalliies d'ifferen t es : liffies, ayantt une longue et profitable experie nce di­
hang.roise, allemande, serbe , etc. La pol itiq ue du dactique .
Parti Communiste Rouma:in , du gouver nement de l a Faisant du chant le principa l moyen dlans l'etude
Republique Socialiste d e Roumanie, legifere par la de �a musi que, les au teurs de manuels et d'autres
Constitution, etablit que tout enfant d 'autre nationa- materiaux auxilJ.iaires utilises dloivent au p realab le

45

https://biblioteca-digitala.ro
operer un tel cho i x d'exemples musicaux, qu'ils de dignes devanders q u i . chac un a s on epoque, se

puissent effectivement represente.r la qui n tessence du !.ont co n s ac res de to u te leur âme ă l a recherche des

developpement des moyens musica u x d'exp1·ession methodes d'enseignement musi.lca l Ies plus attractives.
artistique en meme temps qu'un guide, accessible En rapp elant ici que1ques noms seuJement - tels
comme forme de p res e ntat ion , des valeurs est h e tiq ues les i l'lusbres professeurs I. Costescu , Marcel Botez,
Ies plus significattives en matiere d'oeuvres musicales Manya Bote?., George Breazul, Ma1ri a Cernovodean u
de styles et genres differents. etc. -, nouog voudori ons relever l'effort de tous ceu �
qui on t etudie, ch&1che et appl1que des methodes
1 1 :resuite de la combien grande est la responsabi­
origina'les d 'enseignement de la musique, en se fon­
�ite des aruteul'S de manuels et en general des pro­
f('sseurs de musique, appeles Ies uns comme les au­ dant sur le c-aJM1ctere specifiquement roumain de l'e­

tres a auv'l'iT la voie aux enfants et aux eleves vers ducation - q ui part du jeu a genice au folklore mu­

un art q ui ne se laisse pas fac i lement conqueri r , sical. enfantin -. Cette trarlition est ·conti n uee et

m a i s . tout a u contrai re, exige de la p atience, de la enri1ah'.ie sans cesse par des generations successives

pe r sev erence, beaucoup de tacte pedagogique, une de p rof€sseurs, dont certai ns se font 'remarqruer pour

fine connaissance des pairticllll ari tes de chaque âge, leurs pr€oocupations speci'ales, tenJdant a elaborer

etc. , avant q ue d 'aboutir a ce qui s'appele l'art des syntheses entre Ies methodes d'enseignement uni­

d'enseigner la musique e t de la rendre comprehensi ble. versel1"1es (Orff, Koda!ly, Dancroze, Willems, Martenot,

A tout ceci , faut-i:l ajouter, sans doute. la passion q u i Jode, M. Chevais etc.) et les metihodes ir o umain es.

doit toujours accompagner le pedagogue dans sa De la sorte, au prix de cet effort permanent, a p'ri.s
na issance a upres du Con servatoke de Bucarest un
C
noble tâche.
cabinet de recherches pedagogi q ues musiicales dil:'i­
,Telil.es son t pa.r conseq uen t Ies coordonnees sur
ge par le prof. d ' u n i,v . Al. Tri:f.u), dans le cadre
lesq uelles Ies chai res de methodologie et de pratique
d uq uel ont lieu des conferences, des debats, des
pediagogique des trois cons ervato i res et des fa.cultes
e�rimentations pratiq ues de methodes d iverses dont
de musique des trois instituts pedagogiques cent·rent
l'orLgine, parfois, resi'de dans l e processus de l'en­
leurs activites. Professeurs-methodiciens d'elite y sont
seignement meme, de p rofesseur a eleve. Interesses
employes a qui rev ien t la charge de mettre l'etudian t
dans le tleveloppement permanent du systeme d'e­
en contact imroia t avec Ies eleves et de l u i app ren­
ducation mU1S1ioale, ces speciaUstes d0piosent un zeae
dre - en se servant de sia grande expe ri e n ce - :i
remarquable afin d'optimiser ['actuel n irveau de l 'i n ­
elaibo.rer une lei;on de musique a parti r des princi­
s truction musicale roumaine.
pes verifies par la pra ti qu e et pro u ves comme ef­
fi caces. Le Cabinet e n q uestion - suggestivem ent appele

Dans ce sens, ces dernieres decen nies ont enregis­ „labora toi1re des reche['lches ped agog iq ues musioales"

tn� l 'e labora t i o n d'un cours de met hodolo9ie de - comprend des professeurs de musique des ecoiles

l 'enseignement m usical, deja inelu dans Ies pla n s generales et des lyeees speciaux de m usique, ainsi

des conservatoires et e n vue duquel des manueils o n t q ue des memh'res du corps d idaictique du Conser­

deja ete 'r oo iges (ci. Me todica preddrii m uzicii du vato i re, qui - ensemble - OOJillPosent un faisceau

Prof. d 'u n iv. I o n Şerfezi). de chercheurs passionnes de pedagogie musicale, le

bu l de certe der.niere etant la proopec'tion de l'aven[r,
La forma tion du futur pi·ofesseur de musique est
l'emission d'hypotheses et meme de solution pour
com:p1etee pair des cours die psycholog i e , de pedago­
tant de pooblemes ined'its pasei (ou sucr· venus) au
gie generale ; apres deux ans d 'etude t heor i q ue , sui­
c:ours de l'ense.i gnement musica� . De l'arsenial
vent des le<;ons pratiques de pedagogie effec t i ve q ue
d ' idees nouvellles - issues d'1lme longue experienc e
chaque etudiant va enseigner dans des ecoles gene­
ed uca ti.ve - nous afilons detaiah er quie'lques unes des
rales et des cliasses de differents âges, tel un couron­
plus importantes et des mieu x predsees, qu1
nement de l'i nstrut'1�on acquise au Conservatoi re .
d 'a i1leurs - consttit uent pou'r l'heure des projets
C 'est un teste destine a prouver Ies a p t i tudes du
d 'edwoat i o n musitiale (Ies a i nsi �nommes „pro'jets
futur professeu r a rel i e r la tiheorie a la p'rati q u e .
anterieurs " ) . Une verification dans la p ra ti que leur
De la sorte, des premisses so n t crees afin de ren-
donnera une valle u r defi nit1ve.
dre aussi efficiente que possiible l a prepa ration pe­
Chaicun de ces projets a sa caraicteristique propre,
dagogique des etud iants ; en s'ajK>utant ă la prepa­
le defi nissant, et chaicun offre des modalites et des
ration musicale, ene les rend aptes de s'en.gager
voies d�fferentes pour l'albord et la so'llut ion des pro­
immed:ia.tement - .une fois le diplâmE> obtenu
blemes q'll ' il concerne, mais la fina:J.ite de tous J.es
dans l'activi>te d'enseigna:nts a laqueHe ils se devouent.
proje ts est la meme : a i.Jder les ecoliers et la jeunesse
La judicieuse organisation des sections de p·rofes­
du pays a s'approcher de la mu si que et de la pra­
se urs de rnusique des oonservatoires roumains con­
t ique musLoa'le, cet art f.a isant part.ie in tegrante de
sti tue une garantie de !'augmentat-ion a n nuelle de
la civilisation des peUiples et pouvant agiir positive­
cad res d i dactiq ues ldument p repares pour assUJrer en
ment su'r l'etre humai n .
„mafi:bres" l'ed'UIOatio n musirole des enfants et de la
Voici '1es p rojets anterieurs , arvec leurs idees et
jeunesse d u pays.
leul'S co nceptions fondamentales :
3. La recherche scientifique specialisee. Experimen­
1. Le systeme d'education musicale ,roumaine con � u
tations des pedagogues roumains dans le domaine de
.et elabore par un groupe de profess eurs ayan t
l'edrucation musicale.
rune 1lon1gue h abirtude de l'enseignement, forme
La pedagogie musi cale roumai ne dispose d'une par Ana Motora-Ionescu, Elisabeta Suciu et Vasile
longue tradition caracteristique, formee par l'effort Nicoiescu. Le systeme, largement OO!mprehensif

46

https://biblioteca-digitala.ro
 <le tous ·1es âges, s'aidresse aux enfants et a u x vocales ou i n st r u menta.Ies savan tes choisies dans l3
ecoliers, depu is ja1rdins d'enfants, aux ecoles
Ies creation rornnaine e t un·iverseille.
generaJe.s et aux lycees, en sol1i'citant meme l a La methode, quant ă son con tenu, represente u n
collaboration des i n stitutions de culture musicale renfol'Cement et u n ela·rgissement de l a correlation
extra-scoJ.aire. En tant que but, le systeme Sl' e ntre les elemenL<> d'expression musicale et ceux dlll
p ropose de developper l'amour et l"i nteret pour psycho-physique humain, en mettant !'accent sur
l a musique, en meme temrps qu e de realiser l'e­ !'aspect affectif e t i n tellectuel de l 'enseignement.
ducation esthetique et ethique comme une com­ 3. Le projet anterieur elabore par Gabriela M unteanu
posante de la personnali te humaine. poursuit le developpement interdisciplinaire dans le
En ce qui con<:erne la structure et le deroulement, cadre de l'ed ucation musicale, ce qui d'ai!1eurs, est
le systeme reconunande 3 etapes clairement del i ­ essaye actuelilement sur le p l a n i nterniationiail , avec des
rnitees par d es criteres d'âge e t p a r le degre de 'resultats dignes d'etre releves (voir : Robert Werner,
d ifficulte dans l'obtention de l'accoutumance a la Traitement inte-rd isciplfoaire de l'edu cation musicale
musique : aux E.U.A.).
- l'etape orale-intuitive, de la pre-notation, reservee Le systeme de l'ediucation musi:oa:le propose par
aux debuts de l'education musicale aiux jardins l'auteur cidessus envisage un lairge deploiement, utili­
d'enfants et dans Ies premieres classes (I-II) de sant plusieurs disciplines existentes d an s Ies plans
l'ecole generale d'ensei g nement des ecoles et ides lycees, chaque dis­
l'etape de la notation, reservee a u x I I I-VII I-emes cipline contribuant harmon ieusement au developJi>e­
classes, au cours de laque1'le la perception visuelle men t et ă la comprehension de l'autre et toutes en­
- a l'aide de la graphie musicale - est m ise au semble ă la formation de l a culture generale et
�ice de la formation des habitudes concernant mame specialle-professic-nnelle de l'eleve.
le 1chan t ou 1le j e u i nstrumental ; Au centre du systeme reside .,.l'etoile i nterdi scipli­
- l'etape de la culture musicale proprement-d i t l' naire" - formee par l'in terferen:ce de „n" d i scipli­
reser\'ee aux I X - X I I-emes classes. nes - ou la musique Tepresente le centre autour
Des modal i tes di fferentes sont employees coim me d uquel tournent Ies p rublemes de l'education - au­
moyens de reruHsation,dans un cadre ambiant aussi trement dit des idees et des problemes tenant de la
libre que possible, ces modal i te s ayant un caractere sphere d'autres d i sciplines - si eloignes soient-ils
ludique prononce. Pour etre plus efficaces, i l est op­ com1me preoecupations, mais dans le cad:re desquels
portun que Ies aclivi tes musicales se p roduisent dans une subtile l i aison i n terd i scipl ina ke existe ap te d�
une sallle specia.lement amenagee - la salle de mu­ contribuer au developpement multJi ple du sujet.
siq ue -, dotee Ci 'appareils et d'equipements audio­ Le probleme central qui se pose est cel ui d e faire
visuels CO'flrespondants (mass media), 1c'est-a-dire avec eprou.v er au sujet (enfant, eleve de lycee) de mani­
toute la technique moderne de trav a i l . ere globale I es effets bi enfaisa n ts. pour sa cul ture et
sa formation p'rofess i o n n el1le, de plus ieurs dornai nes
Les cadres didactiques doivent avoir 1une ronnai s­
d idac tiq ues s'etayant et s'a ffi rma n t mu tuellemen t
sance prealable du systeme afin de resoudre avec
dans sa conscience.
succes la traversee des d i fferentes etapes qu'il recom­
A cole des moyens classiq ues de travail ( i n s t ru­
mande et d'obten ir de bons resultats a n'i mporle quel
âge. ment de rnusique , voix, apipan•ils audio-visuels, l iv1·es.

2 . Le systeme d'education musicale fondee sur lf'

folk /ore, elabore par I es professeurs
Er11a A rţăreanu.
Synthese de la bonne tradition pedagogique rou­
rnaine , ce systeme part du caractere specifique na­
tional de l'edUJCation musicale - qui prend sa source
partitions, l'tc.), un râle a part rev ient a la ciberne­
tiq ue, domaine qui engage sur un p'l an technique SL1-
Ed ith Visky et
perieur le travai l du pede1gogue.
La methode Sllippose des pedagogues p repa-res to u s
!:.pecialement en vue de l'education interd iscipli naire
- all'anl\. meme jusq u'a des eeoles cen1trees sur ce
systeme - qui - i i faut le 'r.ec.o n n a i tre - reste une
,

dans 1e folklore - , sur lequel il greff.e d es idees l'l

des metJhddes empruntees a des systernes
largement utilises sur le plan europeen, tout en les
enri·chissant par de rnultiples procedes originaux
destines a renldre aussi attractirves que possible les
heures de musique. Il concerne tous Ies enfants, de­
puis Ies plus 'jeunes âges.
En tant que but, i1 poursuit 1'0dn.Lcation
esthetique de l'enfant, de son amour pour l a musique
et en fin de compbes l'inf,luence et le developpement
des ţ raits humanistes de l a personnalite de l'enfant,
comme une compensation ă la technicite ă outrance
de nos jours.
Des fonnes multiples de jeu - avec ou san s jou­
ets ou instI'Ulllle nts muskaux -, adaptees pour des
âges et des etapes varies, sont utilisees. Apres une
premiere etaipe consacree aux moriceaux du folklore
enfanti n, les preooc upations commencent a s'elargir,
le pooagogue faisant peu â peu apipell ă des pieces
p ro�nesse de l'aven i r m ais n e co ns t i t ue pas moi rus iun
edrucatifs
bu t vers lequel aspire avec certitude I'enseignement
de main .
111 nous semble que c'est l e projet le pl u s t emeraire,
mais aussi le plus delicat en ce qui concerne la mois ­
son des resultats, exigeant des reconsiderations suc­
·Cessives du contenu de certaines disciplines qui n e se
du sens ,sont pas encore deli·wees des rnoules dasstl ques en
depit des progres techniques, scientifiques et artis­
tiques du monde contemporein .
4. L e projet an terieur i ntitule l'Education musicale
emotionne lle-centrique - auteur : maître de conf.
Cire Iosif - s'oppose ă l'education musicale theor i­
que-centrique q u i con<;oit l 'art sonore comme u n sim­
ple dlvertissement, yoiire une diexterite. Ce systeme
voit l 'education musicalle ă travers le prisme d 'une
con:ver-gence de ses elements vers un meme but : l e
developpement d e l a capacite generale de l'enfant,
l'elargissement de sa personna'lite par des elements

41

https://biblioteca-digitala.ro
esthet iqiu es- e thli q ues fondamentaux, n ecessai res a la de fa portee e t dJes clefs qui l'acoompaignent, en rem­
oreatfon d'1un eq u i li bre sp irituel entre sa forrnatio n p lac;ant la .graphie tratlitionnelle par un nouveau code
reailiste-scientifique et sa fonnation human iste. des durees. Le domaine audible est divise en riegis­

Les objectifs poursuivis se . realisent au moyen tres sonoir es (en etages) separes par des limities oc­

d'aictlivites artistiques syncretiques, qui reunissent taviees, chaque regi,stre recevant u n e graphie mathe­

dans les ainsi-nommees „prem ieres S>C'Olaires" la musi­ matiq ue facile a etre interpretee par la voix ou par

que vocalle (chant vocal e t chora'l). les mauvements un i nstrumen t quelco nque.

choregraphiq ues (bal1et classiq ue , danse popu laire) , L'alphabe tisation generale de la musique - piropo­

des elements de theâtre (['ecit at io ns , j eu de scene), see par le prof. Niţă Hintea - est aussi non traditi­
etc. Oomme instruments , on utilise : le blockflOte, la onnelle. Dians une premiere et ap e de ·1 '0d1UJOO tion musi­
note, le xylophone, la citha,re, la gui ta!re , diverses 'cale CI-IV el). - apres l'assimilation auditi.ve des
l nstruments de p e rc ussii on et, suivant les possibiHtes, hawteur'S - la notation se realise tres facilement (sans
quellques i nJStrumenbs classiques : violon, violon'Cel1e utillisation des po rtees et des clefs) par des maj us­
et piano. cules pour Ies blanches (SOL-M I -DO), par une pre­
Le travaiil. se deroule, tout comme pour les scien­ miere lettre majuscu�es pour Ies no i res (Sol-Mi-Do),
ces physiques-chimiqoues ou ! 'ana tomi e, da.ns un cabi­ pa r toutes les lettres e n caracteres mi niuscules pouc
net speciailement amenage, dirige par un pedagogue­ les croches (soll-rni-do) et rien que les iniitiailes mi­
musicien ayant une forrnation profess i onnelle et cul­ n uis c ules pour les dloubles croches (s-m-d). Le reste
turellle multiple (il maestro) et pouv ant au besoin s'a­ des signes - le point de prolongement, la paU1Se, la
dresser auss i ă des spec iali s tes dJu domaine du baillet couronne, le legatto, l'alteration, etc. - s 'u tilise pa­
et de la danse, du theâtre et de la mise e n scene. reil lement que dans la notation traditionnelle . De la
S'i1 est premature de concl ure sur l'efficience de socte, le passage ulter i eur a la notation traditionnelle
c es projets anterieurs - a rrives a une phase d'expe­ n e c reera poi n t de dâfficulte specia!le.
rimentation - il n 'e st pas denue d'interet et de pri x Le di r ecte ur d 'orchestre Oonstantin Bugeanu, pro­
de releve r ici le fait que Ies speciaHstes rownains - fesseur d'un iversiite, propose une nouvelle m e t hod e de
pedagogues, professeurs de mu si qru e, psyichologues, solj. e ges a b s o l us, qwi n'est qu'une sy n thes e entre le
mll5i.cologues, compositeu rs, etc. - sont decides a so'lfeg e de G u i d'Arezzo (la ton ique-Do) et Jale (R.
a pp rofo nd ir le p rob lem e co ntempoca i n - .co mbien Milnich ) .
comp le x e - de la modernisation et d u perfectionne­ Dans ce solfege, Ies denominations (Do R e M i Fli Go
ment de la stru.cture et de la meth.odologie de l'edu­ Lu Sa-Da) rendent pour toute drconstance la nota­
cation musicale dans Ies ecoles gen erales. tion req uise, avec exactitude , en i n.di q ua nt en per­
Si que1 q ues chercherurs - groupes autour du labo­ manence les enidtroit s des demi-t0111s di atoni q ues et
ratoire pedagogi que du Conservatoilre de Buc.arest - ,chromatiques, desiignent rigo u reuseme nt Ies relations
se sont fixes comme obj ecti f de l eu rs irecherches le entre Ies so ns , etc. Par un systeme logique de muta­
perifectionnement de tout le systeme de l'education tion des voyefile.s soUegiees proposees, on reaHse des
musiicale, d'autres - profess eurs, psychologues, peda­ al teratio ns ascendantes et descendantes simpiles et
gogiues, etc., tous gens ă jouir d'une riiche et longue doubles, dont Tesultent 35 voyeLles solfe giee s corres­
cx perie nce de la chaire se preocc upent i ntensement pondain t ă toutes les possibilites de notation.
du probleme de l 'amel iora tio n et de l'actualisation de Le vi.deophone, creation citu prof. Bar b u Mihai, est
que1q ues aspects seule men t dru de veloppement et de un jnstrument musicail electronique representant une
la fonnation mus iicalle : l a no ta tion , Ies sol feges , les synthese, ou le tratl<itionnel clav i er, le son, ia fonn e
rnateriaux didactiques au x ili ai res , etc. Leurs idees g r ap h iq ue aposee sur la pO'rtee, le petit ecran , etc.
sonţ, pour le moment, en cou rs d'e:>QPerim.entation et sont ie.o nc; u s de telle maniere pour converger vers les
leurs travarux - pairbiellement publies - sont dans buts dida�tiq ues de l'ed ucation musicale. Instrument
l'attention de-s musiciens et des cerlOles didactiques a u xrn a i.re, le videophone est encore dans une phase
c ompe te nts. d 'e xiperimentatio n et de perfectionnement.
Sur cette ligne, une i n teressante initiat.Lve est ceHe En restant fideles au rythrne et a l'leffervescence
d u Pr of. Dr. Anatolie Bircă, c harge de recherches a crea t r ice depiloyes s u r de mulltiiples plans par l'ecole
l a SecHon d',Educat i o n de !'Institut des Sciences pe­ rowna i ne et ses facteurs Ies plus ·competents qui en­
d:agogiqru es du Mtinistere de l',Ed ucation et de l' Ensei­ gagent da n s ce domaine des fOI'ICes, sains oesse nou­
gnernent de Bucarest. L'auteur po lllrs u it l'enseigne­ ve'11es, riche; d'une longue experience, iî faut esperer
ment de l'eoriture m us icail e a l'aide d'une relation que les resultat.s ne tardecont a se fa ire voir e t re­
immediate en tlre le p henomene sonore et le s.i g n e cuJeilHr. C'est ai ns i que les musiciens pedagogues de
graiphique qui le syrnboli se. Pen.ldant Ies premi ere s Roumaruie entendient partidper et contlr!i.buer ă la so­
classes, on evi te le solfege classique, aux denomina­ lution d ' u n des p roiblemes Ies pl1us poigna nts de la vie
tions connues : do-re-uni-fa, etc., ou c-d-e-1, etc. musiicaile co n temp orai1n e : l'educa.tion musicale gene­
Les resultats de la pre m i er e e taipe d'experimentation rale des enfants et de la jeunesse. En ce«a, comm� en
ont ete p ubl ies sous le t i t re Sist ematizări reflexe în 'loutte autre de leurs actions, Hs partent des paroles -
predarea scrierii muzicale (Eid. Didact. et Pedagogi­ louroes de sens et de generosite - prononces par
ques, Bucare'st, 1970) .
George Eruesco q ui estimait q ue „la musique a la
Dans le but de simpliifier la notation musicale, l'ini­
sai nte tâohe d'etein.dre Ies h ai ne>, de caLmer les p as­
tiati'Ve du p!rOf. Alexandru Russiin - le Systeme ab­
solu. de notat ion mu.sicale - propose l'eloignement
si0Il8 et d'approc he r Ies coeurs dans une chaleureuse

des dirffi!cultes de lecture des partitions musicales fratemisation, telle que 1'a comprise la grand iose
notees dans le sys teme traditionnel par l ' el imination Antiquite quand elile a cree Ie mythe d'Orphee" .

4·8.

https://biblioteca-digitala.ro
 CUPRINSUL SOMMAIRE

TEMISTOCLE POPA (muzica) şi Temistocle Popa ( i\ f usÎ! [ u c) ct 1\1 ircea Bloch ( ,·ers)
MIRCEA BLOCK (versuri le) H o m mnge . (pla nch e)
Omagiu ( planşă) fladu .)crban ( m u s i q u c) ct Al. Andriţoiu (vers)
Nou� chan t o n s un h y m n e • (planchc)
RADU ŞERBAN (m uzica) şi
Ion D u m it rescu
AL. ANDRIŢOIU (versurile)
Tro i s d ecen n i cs cl' efforls et de L riom phcs crea­
Cintăm un i mn (planş:l) tcurs 1

ION DUMITRESCU
Trei decenii de eforturi şi izbînzi creatoare 1 *

2
* Distinctions

D r . \'asile Tumcsczt
Inalte distincţii 2 L'h istoire d e la pa tri e , source <l " i nsp i r a t i o n p o u r
la m u s i q u e c o 1 1 l emporaine 3
Dr. VASILE TOi\JESCU
frJsij Sm·n
.).,
Istoria p a triei, izvor de inspiraţie în muz: c 3
I .c c r 1·c l c d e s n 11 1 i s d e l a n1 1 1 s i q 11 e rouma111 e a u
noastră contempor ană 9
C l 1 1 h d e s 1 T s i 1 1 1•s , . T1 Pp 1 1 l i l i c a ··.

IOSIF SAVA \ "iun·/ Cos m a

Cercul prieteni lor muzicii româneşti la Clu­ L n Jl<'I"io 1 1 n al i 1 !� de la musiqne ro11 m n 1 11 e . 10
b u l Uzin elor „Republica" !)
(,'rigure Co11 sl a 1 1 1 i11cscu
VIOREL COSMA La p ro b l e m a ! iq u e d e l'actu alite dans le thcâ l rc
10 m u s i c n l ro u m ain e on tem p orai n 13
Persona l i tatea muzicii româneşti
.\/ idrnd11 B11ro11
GRIGORE CONSTAN1'INESCU L<'' c h a n l c u rs ro u m a 1 n s da11s Ies concours 1 11 -
Problematica actualităţii în tcatr;.i! muzic<ll lcr11:11 io11a11x 15
româ nC'sc contC'mporan 1 .;
' " " / '„fr-11.-ctl
MICHAE L . l T3 :1 RO N l > 1 1 111 Î l ru Ere 1 1 1 i a 17
Cîntărc ( i i rurntm i în concu r s u r i le i nter n a -
ţ iunalc 13 L.\ M U � T l} U E R O L ' M . \ l.\'E DJNS LE /\10.\ /J E

C a m /a E1·hnrl
I O N PELEARCA 19
l\larsei l lc : L"opcra r1 1 1 1 m a i 11 , , l l a m let"
D u m i tru Erem i <1 17
. \ 1 1 1 u i 1 1 c Goft:a
l\IUZICA ROMÂNEASCA IN LUl\IE Du 1 1 1odcr11e au classÎ<p1c

C.t1li'O L A ECKART POINTS /JE VUE

Marsi l i a : Opera românească „Hamlet„ 1!1
. \lfr('(l flo{{111r1 1 1
ANTOINE GO LEA
La m is s i o n a cl u e l lc du c ri tiq u e m u s ic a l 21
De la modern Ia clasic 20

1\"0 U VCU.ES D ES PAYS SOCIALISTES

PUNCTE DE VEDERE
, \ . H11t itt ct O. L. Comw
ALFRED HOFFMAN Fcsti v a l s musicaux a Prague et a Bratislava. 23
Menirea actuală a criticului muzical 21
LA VIE MUSICALE
DIN ŢARILE SOCIALISTE
Signent :
Bujor Dân şorean, J. V. Pa ndeles c u , Edgar Elian,
A. RA ŢIU şi O. L. COSMA
Festivaluri mu;-icale la Praga şi Bratislava 2l
D. Avachian, Con stanti n Răsvan, Romeo Alex­
a ndrescu, Ion Flori a n , An t o n Dogaru
VIAŢA MUZICALA
COMPTE R ENDU
Semnează : Bujor Dânşorean, J.-V. Pande­
lescu, Edgar Elian, D. A vachian, Constan­ Dorn l'opovici
tin Răsvan, Romeo Alexandrescu, Ion Flo­ La mon ographie „nameau" d 'Alice Mavro d i n . 41
rian, An ton Dogaru
I. R .
RECENZIE Notes 42

DORU POPOVICI NOUVELLES MUSICALES DE ROUMANIE

Monografia „Rameau·• de Alice Mavrodin 41 (en fran�ais par Col r• t t e Ghimpc(canu)

I.R. Victor G i u l e a n tt et Iosif Cire

Note 42 L'enseignement musical general dans Ia Rcpn­
blique Socialiste d e Rouma n i e 43

https://biblioteca-digitala.ro