10.3.2.3. Clasificarea si caracterizarea bicicletelor Criteriile cele mai intalnite in clasificare, precum si categoriile de biciclete delimitate conform acestor criterii sunt: a) destinatia generala: utilitare, pentru intreceri sportive, de cons- tructie special; b) categoria utilizatorilor: cu cadrul inchis pentru barbafi; cu cadru deschis pentru femei; cu cadru deschis sau inchis, cu sau fara rofi de sta- bilizare, pentru copii; c) specificul terenului: de oras (city bike), pentru zone de ses (country bike) si pentru zone montane (montain bike). Bicicletele utilitare sunt robuste, cu linie clasici, au numér re- dus de viteze (uneori, una singura), frand tip torpedo + fran rigida pe roata conducatoare, rofi cu anvelopa si camer’, portbagaj si numeroase accesorii. In aceasta categorie poate fi inclusi si bicicleta semicursier’, care prezinta caracteristici imbunititite. Unele modele de biciclete utilitare sunt realizate in variante originale, de ex. pliante. Bicicletele pentru intreceri sportive cuprind variante multiple, in functie de ramura ciclismului: pentru curse (de sosea, de pist’, de antre- nament mecanic), pentru recorduri, pentru ciclism artistic (acrobatic), pentru ciclobal (joc cu mingea). Aceste biciclete au forme, dimensiuni si alte caracteristici strict studiate si conforme cu precizirile regulamentelor spor-tive; in general, sunt usoare, cu linie adecvat pentru pozifii de sedere medie si joas’, sunt echipate cu baieuri si au o gami larga de viteze. Preful lor este de cateva ori mai mare decat al bicicletelor comune. Bicicletele de construcfie speciala cuprind variante adaptate unor necesitafi strict specifice: tricicluri (pentru piaf’, pentru transport de mate- Tiale etc.), biciclete tandem, hidrobiciclete, biciclete de camera, biciclete »ergonomice" (pentru recuperare medical si condifie fizic4), biciclete cu motor (echipate cu minimotoare in 2 timpi) etc. 10.3.3, Autoturismul Autoturismul este un vehicul automobil terestru, care ruleazi pe minimum 4 rofi nealiniate, aflate permanent in contact cu solul, din care cel Pufin doua asigura direcfia si cel pugin doud asigura tractiunea, limbaj cotidian, expresia de autoturism defineste autovehiculele de capacitate redusd, destinate transportului de Persoane (pind la 6 Persoane). 366Evolutia automobilului incepe din sec. al XVIII-lea (vehicul cu abur), se dezvolta in sec. al XIX-lea (vehicule cu motor cu ardere interna, folosind combustibil petrolier) si se desivarseste in sec. XX (vehicule ultrmoderne, _ ingloband cele mai sofisticate elemente tehnice din numeroase domenii). Inifial considerat un articol pentru distracfii, automobilul devine, odati cu fabricarea sa in serie de catre H. Ford (1913), unul din cele mai dorite articole pentru om, simbol al libertfii personale, prilej de auto- afirmare $i mijloc ideal de deplasare. La nivelul anului 1995, in lume se aflau circa 480 milioane autovehicule, din care peste 4/5 in zonele superindustrializate (SUA, Canada, Europa de Vest si Japonia), care impreund defin numai 16% din populatia lumii. Indicatorul nr. locuitori/autovehicul variaza larg de la 1,8 (SUA) la 1374 (China). i Expansiunea extraordinara a automobilului a generat si efecte nega- tive, intre care: a) poluarea, datorita emisiilor de CO si CO,, NO, Pb si altor gaze din motoare, agresive pentru lumea vie si considerate ca principala cauzi a ploilor acide (se estimeazi cA, anual, circa 500 milioane tone CO, sunt evacuate in atmosfera din motoarele autovehiculelor). b) stres-ul, generat de aglomerarea continua a circulayiei rutiere, indeosebi in zonele cu densitate mare de autoturisme, este responsabil de extinderea a numeroase boli; ¢) criminalitatea rutier’ (anual, circa 1 milion de morfi in lume), generat’ de conditiile improprii de exploatare: stare tehnica precara, indisci- plind rutiera, sosele neadecvate etc. plus, automobilele consuma cantitati imense de resurse ale in SUA, intre 45 si 50% din cantitatea de fifei, 20% din cea de din cea de cauciuc si mai multe echipamente electronice decat alitati au dus la afirmarea unor temeri omenirii: ofel, 66% insasi industria electronica. Aceste re: cu privire la viitor. 10.3.3.1. Parfile constitutive ale autoturismului Principalele sisteme constructive ale automobilelor sunt: A) sistemul motor; B) sistemul de transmitere-rulare; C) sistemul sasiu-caroserie; D) sistemul anexe. uprinde motorul propru-zis si instalatiile acce- limentare si, eventual, de aprindere. A) Sistemul motor c sorii de ungere, de racire, dea 367Motorul este o masind termica de forfa, cu combustie interna, in care energia termicd eliberati prin arderea combustibilului se transforma in energie mecanica. Raportul dintre cantitatea de energie mecanicd (marimea cuplului motor) si cantitatea de energie consumata (combustibil) constituie randa- mentul motorului. Unitatea elementara a motorului o constituie cilindrul, in care circula liniar si alternativ un piston, miscarea find corelata cu cea a arborelui motor. Diametrul cilindrului si marimea pistonului sunt elemente principale ale capacitatii motorului. in domeniul auto se utilizeaza larg doud tipuri de motoare: motorul cu explozie si motorul cu aprindere prin compresie. a) Motorul cu explozie (motor Otto), cu unul sau mai mulfi cilindri, in 2 sau 4 timpi. Ciclul motorului cu 4 timpi cuprinde fazele urmatoare: admisia amestecului carburant in camera de ardere, situaté deasupra pistonului, com- presia amestecului datoritd ridicarii pistonului, arderea amestecului compri- mat in urma declansiarii sale prin scnteia produsa de sistemul de aprindere si evacuarea gazelor arse. Ciclul motorului in 4 timpi are curse complete, ar- derea fiind ,,faza motoare“, iar celelalte trei faze fiind energofage. Ciclul mo- torului in 2 timpi are o fazi motoare si o fazd energofaga si este un motor cu mers neuniform, care presupune acceleratii si decelaratii mari, vibrafii si uzura sporite, fenomene nespecifice motorului in 4 timpi. Conservarea energiei pentru timpii energofagi se realizeaza cu ajutorul volantului. Motoarele cu scanteie au 2, 4, 6 ... 12 si chiar mai multi cilindri, care pot fi dispusi: — in linie (cu axele in acelasi plan si de aceeasi parte a arborelui cotit, de regula in plan vertiveal); - opusi orizontal (cu axele in acelasi plan sau aproximativ acelasi plan orizontal, de o parte si de alta a arborelui cotit); — in V (in doua planuri concurente pe axa arborelui cotit); — in W (in trei planuri concurente pe axa arborelui cotit); - instea (in mai multe planuri dispuse echidistant). O varianté perfectionat’ a motorului cu scénteie este motorul Wankel. Ciclul sau are 4 timpi, iar migcarea de rotatie se obfine direct cu ajutorul unui piston rotativ. Pistonul are forma unui triunghi convex, aproape circular, iar cilindrul o forma aproximativ circulara. fn rotirea sa, pistonul inchide/deschide cu muchiile sale fantele de alimentare/evacuare, fara supape, muchiile delimitand, in rotirea lor, 3 camere al cdror volum variaza ciclic in cursul unei rotafii. Singurele piese mobile sunt pistonul si axul motor. 368Motoarele cu aprindere prin scanteie folosese pentru functionare un amestec de materiale carburante (benzind si/sau alcool si/sau hidrocarburi lichefiate) cu aer aspirat in cilindru si comprimat (raportul de compresie = = 4:1-10:1), apoi aprins de la bujie. b) Motorul cu aprindere prin compresie (motor Diesel) se deosebeste de motorul Otto din punct de vedere functional: in cilindru este aspirat aer care se comprima mult (raport de compresie 14: —25:1), incat temperatura sa creste pind la circa 900°C, fazi in care se introduce in particule fine combustibilul (motorina), care se aprinde datorita temperaturii inalte. $i motoarele Diesel pot fi cu 4 timpi sau cu 2 timpi. Din punct de vedere constructiv, motoarele Diesel se realizeaza in variantele cu injectie directa, cu camera de turbulenti si cu camera de preardere. Combustibilul folosit pentru motorul Diesel (motorina) este mai ieftin si mai pugin poluant, dar presupune constructii mai robuste. La parametrii comparabili, motorul Diesel este mai greu si mai scump, iar in sezonul rece creeaza dificultati la pornire. Cele mai importante instalatii accesorii ale motorului sunt: — instalatia de aprindere (specifica motorului Ott), care are rolul de a asigura scnteia de declangare a aprinderii amestecului comprimat; cuprinde un circuit primar (bateria de acumulatoare, bobinajul primar, bobina de inductie si platinele) si un circuit secundar (infagurarea de inalta tensiune a bobinei, fisele si bujiile); — instalafia de alimentare, care cuprinde rezervorul si pompa. Sistemul injectiei, specific motorului Diesel s-a extins si la motorul Otto, imbunata- findu-i parametrii — instalatia de racire, care variazi in functie de modalitatea racirii (cu aer sau cu agent lichid). Majoritatea motoarelor modeme au racire cu lichid, in circuit inchis, cu circulatie forfaté. Unele modele de automobile folosesc pentru incalzirea habitaclului o parte a caldurii recirculate. B) Sistemul de transmisie-rulare este compus din ambreiaj, cutie de viteze, ax si cruci cardanice, diferential si roti. Rolul acestui sistem este de a transmite cuplul motorului la organele propulsate (rofile motoare). La motoarele cu ardere inte, puterea maxima se obfine la o anu- mit valoare a turafiei, iar sub o valoare minima a ei aprinderea nu se mai produce. Rezultd ca transmisia trebuie sa fie elastic, cu mai multe trepte de demultiplicare si intervale scurte de trecere de la o treapta la alta, pentru evitarea socurilor si uzurii. Transmisiile intlnite la autoturisme sunt fie transmisii clasice, care dirijeaz cuplul motorului la osia propulasoare, cu variantele transmisie fata 369i transmisie spate fie transmisie total (4 * 4" sau 4 W"), care asigurg transmisia cuplului la toate cele 4 rofi. Cutiile de viteze asiguri demultiplicarea cuplului motor pentru soli- citarea relativ uniform a motorului, indiferent de specificul cai de relare, general, cutiile de viteze au 4-6 (cel mai frecvent 5) trepte de vitezg pentru mers inainte si inci o treapta pentru mers inapoi (marsarier). Rofile sunt elementele finale ale sistemului de transmisie-rulare. Se compun din jenti si pneuri (anvelope + camere). Dupa anul 1983 s-au extins pneurile cu structuri radiale, a caror notare cuprinde 3 elemente principale; ex. 175 SR 15 cu semnificatia urmitoare: 175 = litimea anvelopei, in mm; S = speed (vitez’); R = radial; 15 = diametrul de asezare al jantei, in inch, Durata de folosire a anvelopelor variaza de la 30.000 km pani la circa 100.000 km. Ca si in domeniul ciclismului si motociclismului, au aparut si se extind si la autoturisme pneurile ,,tubeless (fara camere de aer), foarte usoare, deosebit de rezistente si lipsite de pericolul de explozie. C) Sistemul sasiu-caroserie are o pregnanta functie de sustinere mecanicd si de asigurare a securitafii si confortului, Cuprinde: cadrul (rama), organele de suspensie, mecanismul de franare, directia si caroseria. Cadrul se confectioneaz4 din metal si/sau fibre de sticla si fibre carbon, avand un rol esenfial in asigurarea stabilitafii in mers si a protectiei la accidente. Organele de suspensie protejeazi autovehiculul si utilizatorul de vibrafiile si trepidagiile generate de denivelari. Sistemul de suspensie cuprinde: arcurile mari (pentru socuri mari), amortizoarele (pentru atenuarea oscilatiilor arcurilor), pneurile (pentru amortizarea socurilor mici) si mobilierul habitaclului (pentru asigurarea confortului utilizatorului. Se delimiteaza, ca tipuri de suspensie, suspensia clasici (cu osie rigida) si suspensia articulata (specificd variantelor ,,4 x 4“), Masinile ultramoderne pentru curse sunt echipate cu suspensii active (,,inteligente"), alcdtuite din sisteme radar de cercetare a cdi de rulare, microprocesor cu program adecvat oricarei situafii si comenzi corespunzatoare pentru elementele de comand a corectiilor privind corecfiile necesare in fractiuni de secunda, Suspensiile active sunt in curs de extindere si la autoturismele pentru piata. Mecanismul de franare cuprinde, in general, urmatoarele posibilitati de franare: ~ frana de serviciu (principal), actionata la Picior, pentru toate rotile, inclusiv dispozitivul de echilibrare a forfei pe toate Tofile si, dup& caz, dispo- Zitiv de multiplicare a forfei de pana la 1:90; 370neat frina de siguranga (secundar&) manevratai la mana, cu actiune pe o osie, pe toate osiile sauchiar Pe axul xardanic; — frana de motor, care este, in fapt, o manevr& utilizat& la coborarea pantelor si care const in cuplarea motorului intr-o viteza mica, fara alimen- tare sau in regim de subalimentare, Franele actionate hi idraulic, echipate cu multiplicator, se numese servofrane, ) trebuie si asigure stabilitatea la ilitate ridicata si o reversibilitate buna, adic& vehiculul s& tinda a reveni la Tegim de mers in aliniament dupa efec- tuarea unei manevre de schimbare a directiei (bracare), Se deosebesc, ca solutii constructive pentru directie, solutia clasica cu directia pe osia fafa (osia directoare) si directia integrala (4 D“), care asigura bracajul in fazi, marind securitatea autovehiculului. Din punct de vedere constructiv, exist directii mecanice si direcfii hidraulice (,,servodi- tecfii). Organul de comanda al directiei este volanul. Caroseria asigura amenajarea habitaclului, a portbagajului si functia estetic’. Totodata prin forma sa, asigura caracteristicile termodinamice ale autovehiculului. Habitaclul este spafiul destinat transportului de persoane, ocupat de conducatorul vehiculului si de insotitori. Principala caracteristica a caroseriei este coeficientul aerodinamic (Cx), determinat in tunele aerodinamice dupa o metodologie standardizata. Cx exprim’, sub forma de indice sau %, apropierea dintre forma caroseriei cercetate si profilul ideal al corpului aerodinamic la conditii dimensionale si de vitezi comparabile. Principalele cerinfe impuse caroseriei sunt: rezistenfi minima la inaintare si vant lateral (Cx minim) vizibilitate optima, vizibilitate corespunzitoare in condifii dificile (vreme rea sau intuneric, protectie maxima la coliziuni, confort pentru ocupantii habitaclului, izolare fonicd si termica, etanseitate si rezistenté la apa, praf, temperaturi excesive etc. in constructia caroseriilor se folosesc materiale clasice (metalice) si moderne (fibre sticl4, fibre carbon) si tehnici din cele mai moderne. Principalele tipuri de caroserii sunt: ; — ,berlina“: caroserie inchisa, rigid& (unele modele pot asigura des- chideri in plafon), 4-6 locuri pe Lanchete, 2 sau 4 usi laterale, dispunere aproape simetricd fafi de planul median transversal, se mai numeste »Sedan“ sau ,,salon‘: oo. — ,limuzina“: caroserie inchis’, uneori cu separare interioar trans- versala, plafon rigid (eventual cu deschidere parfiala), 4-8 locuri pe 2 randuri de fotolii intre care se pot monta scaune suplimentare sau 371strapontine, 4 sau 6 usi laterale (chiar si usd de acces din spate, 6 sau mai multe ferestre laterale; — break" sau ,,combi": autoturism famili cu un habitaclu voluminos, plafon rigid (sau cu deschidere parfial) 4-6 locuri dispuse pe banchete rabatabile sau demontabile, 2 sau mai multe usi laterale si deschidere in spate pentru acces in habitaclu, 2 sau mai multe ferestre laterale; — ,,cupeu“: habitaclu limitat in partea posterioara, caroserie format sport, inchisd, rigida, plafon inchis sau cu deschidere parfiala, 2 sau 4 locuri pe una sau doua banchete, 2 usi laterale, 2 sau 4 geamuri Jaterale; varianta a cupeului este ,,coach'*-ul; — ,,cabrioleta": decapotabila, cu acoperis rigid sau nerigid, avand cel putin doua pozitii — acoperit si escamotat; 2 sau 4 locuri pe una sau 2 ban- chete, 2 sau 4 usi laterale, 2 sau mai multe ferestre laterale, spafiu pentru bagaje; se intalnesc frecvent si caroserii flexibile. Unele automobile de constructie specialé au habitacluri adecvate; ex.: autofurgoneta, autoutilitarele ,,pick"-up, masinile de competifii etc. D) Sistemele anexe faciliteazi functionarea sistemelor descrise si asiguri confortul si securitatea utilizatorilor. Aceste sisteme se refera la instalatia electric’ pentru iluminare si alimentarea consumatorilor de energie electricd din habitaclu, instalatia de pornire, instalafia parbrizelor, claxoanele, bricheta, mijloacele audio-video etc.) §.a. 10.3.3.2.Clasificarea autoturismelor Principalele criterii de clasificare a autorismelor determin& urmatoa- rele grupiri astfel: A. Motorul, si anume: - principiul de functionare: scanteie, cu compresie, electric etc.; — asezarea fafa de axa vehiculului: longitudinal, transversal; — numéarul de cilindri si asezarea lor: 2-16 cilindri in linie, in V, in W etc.; - sistemul de alimentare — la motoarele cu benzind: cu carburator, cu injectie; — capacitatea cilindricd (cilindreea), exprimat in cm? (sau c.c.), in func-fie ae care se grupeazi: autoturisme de mic litraj (pana la 500 cm); miniautoturisme (500-900 cm’); autoturisme mici (900-1400 cm’); autoturisme mijlocii (1400-2700 cm’) si autoturisme mari (peste 2700 cm’). Capacitatea cilindric& se mai exprima gi in litri (1 1 = 1000 cm’). me Categoriile prezentate sunt numai orientative, ele diferind ca structurd si niveluri de separare de la o fara la alta, acest aspect fiind legiferat prin actele 372 iar, caroserie prelungita in spatenormative referitoare la impozitarea autovehicului. {n majoritatea legislafiilor, cilindreea reprezinta criteriul principal in stabilirea nivelului impozitarii, fapt reflectat in gama foarte variata a valorii cilindreelor adoptate de constructori. B. Transmisia, astfel: - natura elementelor componente: mecanica, hidraulica; - modalitatea de functionare: pe o sosie, integrala. C. Suspensia: mecanica, hidraulica. D. Destinafia: utilitare (de oras, de teren), de turism si ,,grand tourism“ - G.T., tip sport, de competitie, speciale etc. E. Direcfia: la osia conducdtoare (faf4) sau integral (,,4 D“). F. Solugia constructiva, respectiv amplasarea motorului si a organelor de propulsie: — solufia ,,totul spate“, foarte mult adoptata in ultimele decenii, oferd avantajul protectiei motorului la coliziuni, aderenjé bund a rofilor motoare, dar si multe dezavantaje; — solutia ,,totul fafa“, utilizata la autoturismele moderne, cu ten- dinj& de generalizare; echilibreaz& incdrcatura pe rofi si asigura protectia ocupantilor dn habitaclu la impact, = solufia ,motor central", practicati la masinile de competifii; asi- gurd o bund aderenfa a rojilor motoare, jinut de drum imbundta- fit& si manevrabilitate superioar’. Exist preocupari de extindere a solutiei si la masinile de turism. G. Caroseria: — tipul si profilul (v. Caroserie); = numarul de usi si modalitatea de deschidere: spre faté sau spre inapoi; - numarul de locuri: 1-8 locuri; — posibilitatea decapotarii: decapotabild, semidecapotabilA si nede- capotabila; — pozifia rotilor fafa de caroserie: incluse sau exterioare. 10.3.3.3. Caracteristicile autoturismelor Caracteristicile autoturismelor, grupate dupa natura lor, sunt: - caracteristici constructive (statice), referitoare la dimensiuni, ga- barit, masa etc.; = caracteristici functional (dinamice), respectiv parametrii de forta, accelerafie, vitez, maniabilitate, stabilitate si franare, coeficientul aerodinamic; — caracteristicile economice, care cuprind consumul de carburanti si lubrefianfi, durabilitatea diverselor componente, fiabilitatea si mentenabilitatea; 373= caractel ticile de confort si protectie: capacitaten de transport sj dimensiunile habitaclului, suspensici, vizibilitatea, climatizarea, protectin fonica, etangeitatea, incilzirea, rezistena la soc si gra- dul de securitate fn situapii extreme, facilitdti oferite de diverse echipamente, compozitia chimict a emisiei de gaze etc.; - caracteristicile estetice si de ,,personalizare“, linia, designul, nou-tatea, originalitatea, finisajul etc. In general, materialele cuprinziind informatii tehnice si comerciale din domeniul auto grupeazi aceste informafii dupa criteriile relajiilor dintre caracteristici in gradul de complexitate, astfel: 374 — model si an de fabricatie; — destinatia si diverse date generale (posibilitatea tractarii, sarcina tractatii etc.); — date referitoare la motor (tip de cilindri si dispunere, numéar de timpi ai ciclului motor, mod de ricire, cilindree, putere - kW la n rotafii sau CP, cuplul maxim - Nm la 7 rot/min., alezaj - diametru x lungime cursi, in mm, raport de compresie, viteze maxima si economici - knv/h, combustibili folositi, acceleratia sau demarajul - tn secunde necesare pentru atingerea unei viteze sau pentru parcurgerea unei distanfe indicate, vitezele, rapoartele de demultiplicare, tipul cutiei de viteze, autonomie - km, capacitatea rezervorului, modul de alimentare a cilindrilor) si la consumul de combustibil, in 1/100 km (in oras, la vitez& constanti si cel maxim); — date referitoare la tractiune, suspensie, directie, franare, tipurile constructive, raza minima’ de virare (in m), coeficientul de amplificare a forfei de frinare, distanja minima de franare, componente electronice gi alte facilititi incluse, modelele de anvelopi si camera folosite, tipul instalatiei electrice. Pentru sistemul de tracfiune se folosesc notiirile: A - fafi, P - spate, I sau 4 W - integral. Se folosesc, de asemenea, diverse notiri si pentru descrierea altor sisteme; — date referitoare la sasiu, caroserie, habitaclu: tip, numar de usi si mod de deschidere; numar de locuri, volumul si fndltimea habi- taclului, gabaritul masinii, ampatamentul (distanta dintre axele osiilor - in mm), ecartamentul (distanta intre axele rotilor de pe aceeasi osie - in mm), garda la sol (indltimea minim’ intre calea de rulare si podeaua autoturismului - in mm), volumul portba- gajului - in| etc; — pretul si condifiile de comercializare (garantia, timpul de astep- tare pentru onoarea comenzii si service-ul),