Dintre toate, colaborarea în echipă om-maşină este nivelul care maximizează,
deocamdată, eficacitatea şi capabilităţile întregului sistem. Acesta se referă la proiectarea şi realizarea unor sisteme cu interfeţe inteligente care permit oamenilor şi maşinilor să lucreze în echipă şi să facă ce ştie fiecare să facă mai bine, producând un rezultat mult mai bun decât orice om sau maşină poate face în mod individual. Şi, pentru că aproape nimic din ceea ce facem în zilele noastre nu este pur manual sau complet automatizat, ci undeva între, colaborarea în echipă dintre om şi maşină este cea care găseşte echilibrul dintre ceea ce operatorul trebuie să facă şi ceea ce maşina poate face mai bine. În principiu, fiinţele umane ar trebui să fie responsabile de şi eficiente în luarea deciziilor, în efectuarea de judecăţi, în a avea şi a exprima preferinţe şi în a empatiza, fiind în măsură să funcţioneze în situaţii ambigue, adaptându-se contextual, în timp ce maşinile ar trebui să fie responsabile de şi eficiente în efectuarea calculelor, în efectuarea de comparaţii şi aplicarea raţionamentelor logice, în gestionarea unor seturi foarte mari de date, cu o viteză foarte mare, fără a obosi, fără a se plictisi sau a se plânge de executarea unei anumite sarcini, char şi de miliarde de ori la rând, în condiţii, însă, de certitudine maximă şi lipsă a contextului. În domeniul militar, deşi nu există dovezi ştiinţifice care să susţină ideea că războiul ar fi în natura fiinţei umane, oamenii au fost întotdeauna incluşi în procesul de luare a deciziei în iniţierea, planificarea, pregătirea, organizarea, executarea şi evaluarea, ulterioară, a fiecărei acţiuni militare, iar preocuparea de a avea în permanenţă omul în mijlocul acestui proces rămâne de strictă actualitate. Deşi se fac eforturi de a profita din plin de avantajele utilizării IA în domeniul militar, ne dorim, încă, să păstrăm judecata umană în responsabilitatea comandanţilor care vor trebui să ia ei decizia în ceea ce priveşte utilizarea sau nu a maşinilor, exercitând astfel autoritatea de comandă-control. Bibliografie 1. https:// ro.wikipedia.org/wiki/ Site_web 2. https:// www.alstensoft.ro/blog/ despre-web-development- si-diferente-fata-de-web- design 3. https:// www.academia.edu/ 36623607/ Proiectarea_dezvoltarea_şi _întreţinerea_siturilor_web 4. Autor https://www.academia.edu/ 2819850/Tehnologii_Web 5. Autor SetThings (6 septembrie 2009). „Dezvoltarea web”. SetThings.com. Accesat în 23 Octombrie 2019. 6. Autor SetThings (10 martie 2009). „Industria dezvoltării web”. SetThings.com. Accesat în 23 Octombrie 2019. 7. https:// ro.wikipedia.org/wiki/ Site_web 8. https:// www.alstensoft.ro/blog/ despre-web-development- si-diferente-fata-de-web- design 9. https:// www.academia.edu/ 36623607/ Proiectarea_dezvoltarea_şi _întreţinerea_siturilor_web 10. https:// ro.wikipedia.org/wiki/Siri 11. https://www.giz.ro/ software/siri-ce-este-si- cum-functioneaza- asistentul-vocal-de-pe- iphone4s-12821/ 12. https:// monitorulapararii.ro/ inteligenta-artificiala- invata-alaturi-de- operatorii-umani-cum- sapreia-controlul- mijloacelor-blindate-de- lupta-in-campul-de-lupta- modern-1-2485
Contribuţii ştiinţifico-didactice ale profesorilor şi colaboratorilor USARB 2020-2021 [Resursă electronică] : Expoziţie / Bibl. Şt. a Univ. de Stat „Alecu Russo” din Bălţi ; realizare: Anna Nagherneac, Diana Găină, Tatiana Pogrebneac. – Bălţi, 2021.