GRUPUL VULNERABIL

“COPIII INSTITUŢIONALIZAŢI”

Structura

1. METODOLOGIA ORGANIZARII SI COLECTARII DE INFORMATIE

2. DESCRIEREA GRUPULUI VULNERABIL
3. CE S-A REALIZAT PENTRU GRUPUL VULNERABIL?
4. CE SE DOREȘ TE SĂ SE REALIZEZE?

1. METODOLOGIA ORGANIZARII SI COLECTARII DE INFORMATIE

Datele privind grupul vulnerabil COPIII INSTITUTIONALIZATI au fost culese într-un cadru mai larg de
documentare și colectare de informatie relevanta pentru documente strategice viitoare pentru perioada
2014 - 2020.

Listam mai jos adrese care au fost utilizate pentru fiecare grup vulnerabil și care pot fi interesante pentru
colectarea de date din domeniul general al grupurilor vulnerabile si incluziunii/excluziunii sociale –
adrese care au fost identificate prin cautari multiple, generate si lansate pe mai multe motoare de cautare
– google, googlesearch (academic), bing, carrotsearch2.

(I) Metodologia selectiei de termeni. Cautarile au fost organizate pe termenii-cheie ai REGULAMENTULUI

PARLAMENTULUI EUROPEAN Ş I AL CONSILIULUI de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul
european de dezvoltare regională , Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol
pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului
strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare
regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1083/20061.

(II) Au fost organizate cautari cu urmatorii termeni: Incluziune activă , comunită ţi marginalizate,
integrarea comunită ţilor marginalizate, Recomandarea Comisiei din 3 octombrie 2008, incluziunea activa
a persoanelor excluse de pe piata muncii, orientă rile privind ocuparea forţei de muncă , strategia naţională
de reducere a să ră ciei şi politicile de reducere a saraciei, excluziunea sociala la nivel national, Programul
National de reforma – aici că utarea s-a facut pe grupuri vulnerabile cu accentul pe persoanele varstnice –,
extinderea oportunită ţilor de angajare pentru grupurile defavorizate, reprezentare cartografică teritoriala
NUTS 3 pentru grupurile marginalizate si defavorizate, parteneri sociali la elaborarea strategiilor de
incluziune activa, ingrijirea rezidentiala, ingrijirea bazata pe comunicare, combatere segregare. 2

(III) ADRESE pentru cautarea online-cadru in domeniul problematicii grupurilor vulnerabile:

 http://www.mmuncii.ro/ro/628-view.html (Raportă ri privind incluziunea socială , ultimul
document - 16.03.2011 - Raport incluziune sociala 2010 )
 http://www.economiesociala.anr.gov.ro/pdf/Activitatea2/cercetarea_in_comunitatile_locale.pdf
 http://www.cnpv.ro/asistenta-sociala-si-egalitate-sanse-5.pdf
 http://www.scribd.com/doc/55483028/16/Strategia-Na%C5%A3ional%C4%83-Anti-
%E2%80%93-S%C4%83r%C4%83cie-%C5%9Fi-Promovare-a-Incluziunii
 http://www.dae.gov.ro/articol/961/strategia-europa-2020-la-nivel-na-ional
 http://www.tineribasarabeni.com/2010/09/europa-2020-lupta-impotriva-saraciei-sau-deja-vu/

1
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/regulation/pdf/2014/proposals/regulation/general/general_propo
sal_ro.pdf
2
Rezultatele cautarii pentru termenii cheie extrasi din continutul Contractului de Parteneriat si din Regulament (p. 149) sunt
organizate in documente separate.
 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Incluziune%20si
%20asistenta%20sociala/Proiecte_cu_finatare_externa/6%20-
%20Raportul_National_PSIS_final.pdf
 http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=parteneri%20sociali%20incluziune%20activa
%20grupuri%20defavorizate&source=web&cd=1&ved=0CBkQFjAA&url=http%3A%2F
%2Fec.europa.eu%2Fsocial%2FBlobServlet%3FdocId%3D2563%26langId
%3Dro&ei=TS2qToLoAcfNhAeWzszRDw&usg=AFQjCNE546MrOvdXDNGVCLZoPW6RU-WnjA
 http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=parteneri%20sociali%20incluziune%20activa
%20grupuri%20defavorizate&source=web&cd=1&ved=0CBkQFjAA&url=http%3A%2F
%2Fec.europa.eu%2Fsocial%2FBlobServlet%3FdocId%3D2563%26langId
%3Dro&ei=TS2qToLoAcfNhAeWzszRDw&usg=AFQjCNE546MrOvdXDNGVCLZoPW6RU-WnjA
 http://www.presidency.ro/static/ordine/SSNR/SSNR.pdf
 http://www.newspad.ro/OFERTE-DE-MUNCA-PENTRU-PENSIONARI,174941.html
 http://www.scritube.com/stiinta/stiinte-politice/STRATEGIA-DEZVOLTARII-
DURABILE92792.phphttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=OJ:L:2008:307:0011:0014:RO:PDF
 http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2010:308:0046:0051:RO:PDF
 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Rapoarte-Studii/290807raport.pdf
 http://www.adrcentru.ro/Document_Files/CDRSedinte/00000933/jjy5u_0.10.1%20PRAO-2-
august-2010.pdf
 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Rapoarte-Studii/290807raport.pdf
 http://www.oportunitati-apuseni.ro/fondul-social-european.html
 http://www.stpsudmuntenia.ro/docs/prao%20sud%20muntenia%202009-2011%20-
%20proiect.pdf
 http://www.runv.ro/docs/FinantariTransilvaniadeNord.pdf
 http://www.fsesudest.ro/271_PRAO_2009-2011_STP_SE_varianta_finala_cu_coperta.pdf
 http://www.ier.ro/documente/formare/Piata_muncii.pdf
 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Incluziune%20si
%20asistenta%20sociala/Evenimente/250809Cluj_HHauben.pdf
 http://eurex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:212E:0023:0031:RO:PDF
 http://economiesociala.info/uploaded_files/301210%20Raport%20de%20cercetare_economie
%20sociala%20in%20Ro.pdf
 http://economiesociala.info/uploaded_files/301210%20Raport%20de%20cercetare_economie
%20sociala%20in%20Ro.pdf
 http://www.amosnews.ro/Primaria_Sectorului_2_invata_somerii_cum_sa_si_gaseasca_un_loc_de_
munca-29-77958.html
 http://www.ruralestbacau.ro/wp-content/uploads/2011/02/studiu-varstnici-
http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=parteneri%20sociali%20incluziune%20activa
%20grupuri%20defavorizate&source=web&cd=1&ved=0CBkQFjAA&url=http%3A%2F
%2Fec.europa.eu%2Fsocial%2FBlobServlet%3FdocId%3D2563%26langId
%3Dro&ei=TS2qToLoAcfNhAeWzszRDw&usg=AFQjCNE546MrOvdXDNGVCLZoPW6RU-WnjA
 http://www.caritas-satumare.ro/news.php?id=11
 http://www.cnpv.ro/Excluziunea_varstnicilor_2010_versiunea2.pdf
 2010.pdfhttp://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=1527&t=Stiri
 http://www.fsenordest.ro/BIBLIOTECA/PRAO_NE_2010.pdf
 http://www.stpne.ro/documente/PRAOIS%20final%202009-2011.pdf
 http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32008H0867:RO:HTML
 http://www.catalactica.org.ro/proiecte_in_derulare.html
 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Incluziune%20si
%20asistenta%20sociala/Evenimente/250809Sinaia_Timisoara.pdf
 http://observator.sas.unibuc.ro/wp-content/uploads/2011/01/Diagnostic-exclus-de-pe-piata-
muncii.pdf
 http://www.agentiaimpreuna.ro/files/publicatii/7-Politici_de_incluziune_RO-p-ro.pdf
 http://www.fsenordest.ro/BIBLIOTECA/PRAO_NE_2010.pdf
 http://www.ifes.ro/docs/IrinaBadea-MMFPS-DPIS.pdf
 http://www.stpne.ro/documente/PRAOIS%20final%202009-2011.pdf
 http://www.agentiaimpreuna.ro/files/publicatii/7 Politici_de_incluziune_RO-p-ro.pdf
(IV) ADRESE PENTRU CAUTAREA SPECIFICA GRUPULUI VULNERABIL “COPIII
INSTITUŢIONALIZAŢI”
http://www.coe.int/t/dg3/children/childrenincare/Plaquette%20A4%20enfant%20institution
%20ROU.pdf
http://www.copii.ro/Files/Strategia%20Nationala%20in%20domeniul%20protectiei%20dreptu.pdf
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/HOTARARI-DE-
GUVERN/HG669-2006.pdf
http://www.copii.ro/Files/Manual%20INITIATIVA%20COPIII%20STRAZII_2009113441500.pdf
 http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=combaterea%20saraciei%20in%20randul
%20copiilor&source=web&cd=1&ved=0CBkQFjAA&url=http%3A%2F%2Fwww.peer-review-
social-inclusion.eu%2Fnetwork-of-independent-experts%2F2007%2Freports%2Ffirst-semester-
2007%2Ffirst-semester-reports-2007%2Fromania-1-2007-ro&ei=vl2uTv-
eFcqGhQe4pIXiDw&usg=AFQjCNFkvxmcIrvU81r88YU-zCvhhzbYOw
 http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/11/st10/st10535.ro11.pdf
 http://www.aschfr.ro/mod_detalii_proiect.php?id=1
 http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=administra%C5%A3ia%20preziden
%C5%A3ial%C4%83%20comisia%20preziden%C5%A3ial%C4%83%20pentru%20analiza
%20riscurilor%20sociale%20%20&source=web&cd=4&ved=0CC4QFjAD&url=http%3A%2F
%2Fwww.presidency.ro%2Fstatic
%2FCPARSDR_raport_sinteza.doc&ei=U5GuTuOJK42yhAfpprzODw&usg=AFQjCNGcrlDPzrBTJZ7y
rfGsQZDllSBUvQ
 http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nrp/nrp_romania_ro.pdf

INSTRUCTIUNI de utilizare pentru FIȘA DOCUMENTARĂ “Grupul vulnerabil COPIII

INSTITUŢIONALIZAŢI”
1. Fișa documentară trebuie privită ca rezultatul unei activitati de COLECTARE și ORGANIZARE DE
INFORMATIE în domeniul specific al acestui grup vulnerabil.
2. Ca material documentar, Fișa grupului vulnerabil “COPIII INSTITUŢIONALIZAŢI” propune o HARTA
CONCEPTUALĂ Ș I DE IDEI privind prezenţa subiectului de referinţă în spaţiul online – documente publice
de diferite categorii (strategii naţionale/regionale/europene), propuneri sau analize de politici publice,
studii ale instituţiilor publice și ale specialiștilor din afara acestora care se referă la subiectul fișei
documentare, că rţi și articole din reviste de specialitate, resurse web europene, legislaţie
naţională /europeană , hotă râ ri și decizii ale instituţiilor naţionale/europene etc.).
3. Dată fiind această diversitate de resurse de informaţie, Fișa documentară propune 3 axe de organizare a
extraselor, citatelor, datelor și informaţiilor de diferite tipuri – 1. Descrierea grupului vulnerabil, 2. Ce s-a
realizat pentru grupul vulnerabil, 3. Ce se propune pentru grupul vulnerabil.
4. Adresele web care se referă la informaţia – cadru organizată prin că ută ri încrucișate ce urmaresc
concepte cheie (ex. incluziune-excluziune, marginalizare, excludere de pe piata forţei de muncă etc.) și
adresele care se referă la informaţia specifică grupului vulnerabil – subiect al acestei Fișe documentare au
fost verificate ultima dată în 08.11.2011.

5. Adresele reprezintă fie link-uri directe că tre sursă (CTRL + Click), fie denumiri ale unor resurse web la
care se poate ajunge prin copierea adresei (Select + Copy) și inserarea ei in motorul de cautare, pentru
cazul în care, de exemplu, se citeaza ca sursa un document pdf – ex. inserarea documentului citat in
motorul de cautare www.google.ro, sau pe alt motor de cautare utilizat.
2. Descrierea Grupului vulnerabil „Copiii institutionalizaţi”

Organizaţia Naţiunilor Unite și protecţia internaţională acordată drepturilor copiilor instituţionalizaţi.

Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului din 1988 acordă protecţie copiilor
instituţionalizaţi. Totuşi, aceşti copii au nevoi specifice, care justifică reiterarea anumitor drepturi şi
definirea altora, specifice situaţiei lor.

Drepturile specifice ale copiilor instituţionalizaţi (Conventia ONU)

Toţi copiii instituţionalizaţi au urmă toarele drepturi specifice:
 Dreptul la identitatea lor, la şanse egale şi la respectul pentru originea lor etnică , religioasă,
culturală , socială şi lingvistică ;
 Dreptul de a locui împreună cu fraţii şi surorile lor şi de a menţine contactul regulat cu familia şi
cu alte persoane importante pentru ei;
 Dreptul la asistenţă medicală de calitate;
 Dreptul de acces la orice tip de activităţi educaţionale şi de formare profesională în aceleaşi
condiţii ca şi ceilalţi copii;
 Dreptul de a fi pregă tiţi pentru a deveni cetă ţeni activi şi responsabili prin joc, sport, activită ţi
culturale şi responsabilită ţi din ce în ce mai mari;
 Dreptul de a participa la deciziile care îi privesc şi de a fi informaţi asupra drepturilor lor şi a
regulamentelor instituţiilor de stat în care locuiesc, într-un mod potrivit vâ rstei fiecă ruia;
 Dreptul la respect pentru demnitatea lor umană şi integritatea lor fizică , în special dreptul la
condiţii de viaţă umane, ne-degradante, la o educaţie care exclude violenţa şi la protecţie
împotriva pedepselor corporale şi a tuturor formelor de abuz;
 Dreptul la o viaţă particulară , incluzâ nd accesul la persoanele în care au încredere şi la
organismele competente în a le furniza consiliere confidenţială cu privire la drepturile lor;
 Dreptul de a-şi exprima drepturile fundamentale în faţa unei instanţe identificabile, imparţiale şi
independente;
 Dreptul ca hotă râ rea de plasare într-o instituţie de stat, precum şi procedura, aranjamentele şi
condiţiile acesteia să respecte principiile enunţate mai sus.3

DATE STATISTICE privind grupul vulnerabil “COPIII INSTITUŢIONALIZAŢI”

STATISTICI REFERITOARE LA POPULAŢIA GENERALĂ după recensămîntul din 2002

Populaţie totală : 21,680,000
Copii sub 18 ani : 4,8 milioane
Copii sub 5 ani : 1,1 milioane
Copii sub 1 an : 230,000

STATISTICI PRIVIND COPIII DIN SISTEMUL DE PROTECŢIE (2004)

În 2004 numă rul total al copiilor aflaţi în îngrijirea statului era de 82.508. Această cifră se împarte după
cum urmează :
• 49.929 se află în familii (inclusiv 15.682 la asistenţi maternali şi 26.927 în familii extinse, pînă la
gradul 4 de rudenie);
• 32.579 se află în centre rezidenţiale (inclusiv 5.394 în centre de plasament private; la mijlocul anilor
1990 existau peste 100.000 de copii în instituţii rezidenţiale);

Copiii aflaţi în îngrijirea statului în funcţie de vîrstă (la 31.12.2004) :

− 0-3 ani : 1.456 (4%)
− 3-6 ani : 2.425 (8%)
− 7-9 ani : 3.583 (11%)
− 10-13 ani : 7.385 (22%)
− 14-17 ani : 12.565 (38%)
− 18+ ani : 5.559 (17%)

Procentajul copiilor din instituţiile rezidenţiale (2004) cu vîrstele cuprinse între 10-18 ani : 77%
Numă rul total de centre rezidenţiale pentru copii : 1.487 (inclusiv 383 centre private).

3
http://www.coe.int/t/dg3/children/childrenincare/Plaquette%20A4%20enfant%20institution%20ROU.pdf
Sistemul rezidenţial public include :
- că suţe de tip familial: 267
- apartamente sociale : 345
- unită ţi modulare (apartamente moderne/renovate în interiorul instituţiilor de stil vechi) : 124
- instituţii de tip vechi : 368 (din care 68 au peste 100 de copii)4

DATE STATISTICE ÎN 2007

La data de 31 martie 2007 numă rul de copii ai stră zii a fost aproximativ 1.588, grupaţi în urmă toarele
categorii principale:
- copii care locuiesc în stradă , separaţi de familiile lor, pentru perioade lungi – 502;
- copii care locuiesc cu familiile lor, dar care merg sau sunt duşi zilnic pe stradă pentru a cerşi, spă la
parbrize şi activită ţi similare – 978;
- copii care locuiesc pe stradă împreună cu familiile – 108 aceştia furnizează de obicei lideri pentru
grupurile de copiii şi încearcă să -i menţină în stradă pentru a-şi pă stra sursele de câ ştig.5

4
Educational Campaign on Family Advisory Issues and Child Rights, Drepturile copiilor sunt lege!,
www.drepturilecopiilor.ro/downloads/presskit/4_Statistici_final.pdf
5
MANUAL DE IMPLEMENTARE pentru FINANŢ AREA DE SUBPROIECTE prin Proiectul “INIŢ IATIVA COPIII STRĂ ZII”, Anexa la
Ordinul nr. 14/30.01.2008, www.copii.ro/Files/Manual%20INITIATIVA%20COPIII%20STRAZI...
3. Ce s-a realizat pentru Grupul vulnerabil Copiii instituţionalizaţi

LEGISLAŢIE

Fundamentul pachetului legislativ privind drepturile copiilor (2005) îl reprezintă faptul că pă rinţii sunt
primii responsabili pentru creşterea, îngrijirea şi dezvoltarea copilului. În îndeplinirea responsabilită ţilor
care le revin, pă rinţii sunt îndreptă ţiţi să primească sprijinul de care au nevoie din partea comunită ţii şi a
autorităţilor locale.6

Efectele reformei juridice în privinţa drepturilor copiilor instituţionalizaţi 7

- descentralizarea activitatilor specifice, o serie de atribuţii şi servicii fiind transferate, de la nivelul
judeţean la cel local (oraşe, municipii şi comune). Împreună cu întă rirea capacită ţii autorită ţilor locale,
aceasta reprezintă soluţia identificată în vederea înfiinţă rii şi diversifică rii serviciilor pentru copil şi
familie câ t mai aproape de domiciliul acestora.
- activitatea de prevenire a separă rii copilului de familia sa este realizată de serviciile publice de asistenţă
socială de la nivelul oraşelor, municipiilor şi comunelor. Acestea au rolul de a monitoriza şi analiza situaţia
copiilor din unitatea lor administrativ teritorială , de a identifica şi evalua situaţiile de risc, elaborâ nd
documentaţia pentru acordarea serviciilor şi/sau a prestaţiilor necesare prevenirii separă rii.
-copiii care beneficiază de o mă sură de protecţie specială participă la viaţa socială a comunită ţii şi,
totodată, membrii comunită ţii sunt activ implicaţi în viaţa lor.
- copiii sunt înscrişi pe listele medicilor de familie şi în şcolile din comunitate.
- orice separare a copilului de pă rinţii să i, precum şi orice limitare a exerciţiului drepturilor pă rinteşti
trebuie să fie precedate de acordarea sistematică a serviciilor şi prestaţiilor prevă zute de lege, cu accent
deosebit pe informarea corespunză toare a pă rinţilor, consilierea acestora, terapie sau mediere, acordate
în baza unui plan de servicii.
- separarea copilului de pă rinţi fă ră acordul acestora se poate face numai de că tre instanţa judecă torească .
-interzicerea plasamentului copilului cu vâ rsta de pâ nă la 2 ani în servicii de tip rezidenţial.
- dreptul copilului de a menţine legă turile cu pă rinţii, familia lă rgită şi alte persoane importante sau
apropiate faţă de copil. Pă rinţii copilului sau, după caz, reprezentantul legal al acestuia, precum şi familia
lă rgită şi alte persoane importante sau apropiate faţă de copil sunt implicate pe câ t posibil în viaţa
acestuia, astfel încâ t reintegrarea sa familială şi socio-profesională să se pregă tească şi să se realizeze în
cele mai bune condiţii.8

Politici și strategii

Programul de Guvernare 2005 – 2008.

În Programul de Guvernare, la cap. 7 Politica de protectie sociala, o atentie speciala este acordata
reformarii sistemului de protectie a copilului. Guvernul Româ niei și-a propus să acţioneze în vederea
promovarii si protejarii drepturilor tuturor copiilor, indiferent de sex, apartenenta etnica si sociala, religie,
opinie politica sau de alta natura, nationalitate, rasa, limba, infirmitate, nastere sau situatia copilului ori a
parintilor sau tutorilor sai.

Guvernul Româ niei își propune să continue reforma în domeniul protectiei copilului actionâ nd, cu
prioritate, în directia integrarii sociale a copiilor si tinerilor institutionalizati, promovâ nd masuri de
integrare sociala pentru tinerii institutionalizati în vâ rsta de peste 18 ani, în vederea integrarii acestora în
viata sociala.9

6
Bogdan Adrian Panait, Secretar de Stat, Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, Adjunct al
Avocatului Poporului, Conferinta Internationala pe tema Drepturilor Copilului România (Bucuresti), 2 - 3 Februarie 2006,
Drepturile Copilului, Rolul Familiei si Politici de Îngrijire Alternativa. Evolutii, Tendinte si Provocari în Europa,
www.drepturilecopiilor.ro/.../Bogdan%20Adrian%20Panait%20-%20...
7
Bogdan Adrian Panait, op.cit. Ibidem
8
Cf. Bogdan Adrian Panait, Secretar de Stat, Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, Adjunct al Avocatului
Poporului, Conferinta Internationala pe tema Drepturilor Copilului România (Bucuresti), 2 - 3 Februarie 2006, Drepturile
Copilului, Rolul Familiei si Politici de Îngrijire Alternativa. Evolutii, Tendinte si Provocari în Europa,
www.drepturilecopiilor.ro/.../Bogdan%20Adrian%20Panait%20-%20...
9
www.aippimm.ro/files/.../ programul-de-guvernare-2005-2008.pdf;
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/HOTARARI-DE-GUVERN/HG669-2006.pdf
În Programul de Guvernare 2009-2012
În Programul de Guvernare, la cap. 9 Familia, protecţia copilului şi egalitatea de şanse, problematica
protecţiei copilului include mă suri de guvernare care ţintesc grupul defavorizat al copiilor aflaţi în
sistemul de protecţie al statului10.

Obiective de guvernare
- Acordarea de gratuită ţi în vederea accesului la educaţia primară a copiilor din familiile să race, mai ales
din mediul rural (uniformă , rechizite, transport) şi din cadrul etniei rome.
- Creşterea calită ţii vieţii copilului în mediile defavorizate şi respectarea standardelor minime de calitate
în toate serviciile speciale acordate copilului în dificultate; creşterea alocaţiei de stat pentru copii, în
perioada 2010-2013, şi acordarea acesteia în funcţie de veniturile familiei.
- Creşterea numă rului de creşe şi includerea acestora în nomenclatorul serviciilor sociale, precum şi
încurajarea înfiinţă rii de creşe de că tre structurile societă ţii civile.
- Sprijinirea dezvoltă rii reţelei de servicii profesionalizate de îngrijire a copiilor la domiciliu.
- Stimularea structurilor societă ţii civile pentru dezvoltarea activită ţii de prestare a serviciilor sociale din
domeniul protecţiei drepturilor copilului.
- Reducerea numă rului de copii plasaţi în instituţii publice sau private prin reintegrarea lor în familia
naturală şi sprijinirea familiei extinse ca alternativă.

Strategia Naţională în domeniul protecţiei şi promovă rii drepturilor copilului 2008-2013

Strategia Naţională în domeniul protecţiei şi promovă rii drepturilor copilului, denumită în continuare
Strategie11, se desfă şoară pe perioada 2008-2013, datorită necesităţii cuprinderii întregii problematici a
drepturilor copilului în toate sectoarele care vizează copilul în societatea româ nească , fapt care nu s-a mai
realizat pâ nă în prezent la o asemenea dimensiune. Pentru implementarea Strategiei s-au avut în vedere
trei etape, care se vor concretiza în tot atâ tea planuri operaţionale pentru urmă toarele perioade de timp:
2008-2009, 2010-2011 şi 2012-2013. Planurile operaţionale 2009-2011 şi 2012-2013 vor fi elaborate
după evaluarea celui precedent şi vor fi aprobate prin hotă râ re de guvern.

Prin derularea sa în perioada 2008-2013, se realizează armonizarea acţiunilor prevă zute în Strategie şi în
planurile operaţionale aferente cu Planul Naţional de Dezvoltare, care reprezintă un instrument de
prioritizare a investiţiilor publice pentru dezvoltare şi prin care se realizează o programare a dezvoltă rii
economice şi sociale a statului româ n, similar statelor membre ale Uniunii Europene pentru Obiectivul 1
de intervenţie a Fondurilor Structurale. Totodată , se asigură armonizarea cu alte strategii şi planuri de
acţiune care sunt prevă zute pentru aceeaşi perioadă , sunt complementare acestora şi sunt prevă zute în
Capitolul VIII „Domeniile principale de interes şi direcţiile de acţiune”.12

Obiectivul general al Strategiei Naţionale în domeniul protecţiei şi promovă rii drepturilor copilului 2008-
201313 urmă reşte mobilizarea resurselor necesare, responsabilizarea factorilor relevanţi şi asigurarea
unui parteneriat eficient în vederea protecţiei şi respectă rii drepturilor copilului, precum şi a
îmbună tă ţirii condiţiei copilului şi valoriză rii sale în societatea româ nească .
Principiile implementă rii Strategiei Naţionale în domeniul protecţiei şi promovă rii drepturilor copilului
2008-2013:
1. Promovarea şi respectarea interesului superior al copilului.
2. Universalitatea, nediscriminarea şi egalitatea de şanse.
3. Primordialitatea responsabilită ţii pă rinţilor.
4. Abordarea sistemică, subsidiaritatea şi solidaritatea.
5. Intervenţia intersectorială şi interdisciplinară .
6. Promovarea parteneriatului.
7. Asigurarea transparenţei, participă rii şi consultă rii.
8. Asigurarea stabilită ţii, continuită ţii şi complementarită ţii.14

10
www.cdep.ro/pdfs/guv200912/ProgramGuvernare.pdf
11
Strategia Naţională în domeniul protecţiei şi promovă rii drepturilor copilului 2008-2013, pp.1-2,
http://www.copii.ro/Files/Strategia%20Nationala%20in%20domeniul%20protectiei%20dreptu.pdf
12
Strategia Naţională , op.cit., ibidem, http://www.copii.ro/Files/Strategia%20Nationala%20in%20domeniul%20protectiei
%20dreptu.pdf
13
http://www.copii.ro/Files/Strategia%20Nationala%20in%20domeniul%20protectiei%20dreptu.pdf
14
http://www.copii.ro/Files/Strategia%20Nationala%20in%20domeniul%20protectiei%20dreptu.pdf
Propuneri de mă suri şi politici publice ca rezultate așteptate ale Strategiei Naţionale pâ nă în 201315

- Existenţa unui sistem naţional de monitorizare a respectă rii drepturilor copilului;

- Diversificarea modalită ţilor de informare a publicului larg privind respectarea drepturilor copilului şi
promovarea unei atitudini pro-active în activită ţile de diseminare;
- Întă rirea capacită ţilor parentale prin asumarea responsabilită ţilor faţă de creşterea, îngrijirea şi
educarea propriilor copii;
- Crearea unui mecanism legal şi interinstituţional de restabilire rapidă a identită ţii pentru copiii că rora li
s-a încă lcat acest drept;
- Existenţa unor mecanisme şi proceduri adecvate de punere în practică a normelor care privesc
menţinerea relaţiilor copiilor cu proprii pă rinţi în caz de separare, divorţ, pă rinţi plecaţi la muncă în
stră ină tate, executarea unei pedepse privative de libertate, pă rinţi cu domiciliul în alte state, internă ri
prelungite etc.;
- Realizarea cadrului legislativ şi administrativ necesar pentru abordarea unitară a unită ţilor publice şi
private care mediază munca în stră ină tate în vederea monitoriză rii copiilor ai că ror pă rinţi sunt plecaţi la
muncă în stră ină tate, cu scopul evită rii consecinţelor negative ale separă rii copiilor de pă rinţi;
- Scă derea numă rului de cazuri în care se încalcă dreptul copilului la demnitate, imagine şi intimitate în
mass-media şi prin intermediul internetului;
- Creşterea nivelului de implicare a copiilor în luarea deciziilor care îi privesc atâ t în familie, câ t şi în
societate în general, precum şi în sesizarea încă lcă rii drepturilor lor;
- Dezvoltarea şi diversificarea modalită ţilor de promovare şi menţinere a specificului etnic şi cultural al
copiilor aparţinâ nd minorită ţilor naţionale;
- Realizarea unui sistem eficient de promovare şi ocrotire a să nătă ţii copiilor şi a familiilor acestora;
- Creşterea procentului de copii cu handicap care au accesat servicii de recuperare/reabilitare şi creşterea
calită ţii serviciilor pentru copiii cu handicap din instituţii.
- Reducerea numă rului de copii neşcolarizaţi şi care au abandonat şcoala pe motive socio-economice;
- Creşterea procentului de copii cu dizabilită ţi şi dificultă ţi de adaptare școlară re-integraţi în
învă ţă mâ ntul de masă ;
- Integrarea drepturilor copilului în sistemul şi în procesul efectiv de învă ţă mâ nt aşa cum sunt ele
prevă zute în Legea nr. 272/2004;
- Creşterea capacită ţii copiilor/tinerilor de a lua decizii cu privire la orientarea şcolară şi profesională şi
dezvoltarea unei cariere corespunză tor calită ţilor şi preferinţelor exprimate de aceştia;
- Diversificarea şi adaptarea modalită ţilor de petrecere a timpului liber pentru copii;
- Direcţionarea educaţiei, în special a celei timpurii, că tre dezvoltarea la potenţial maxim a personalită ţii
copilului, a talentelor şi abilită ţilor sale fizice şi mentale;
- Crearea şi dezvoltarea unui sistem unitar, coerent şi comprehensiv de prevenire, semnalare/sesizare şi
intervenţie în cazurile de abuz, neglijare şi exploatare a copilului, inclusiv exploatare sexuală în scop
comercial, exploatare prin muncă , trafic de copii, migraţie ilegală , violenţă în familie şi alte forme de
violenţă asupra copilului;
- Definirea ariei ocupaţionale, a califică rilor şi ocupaţiilor specifice, precum şi a standardelor ocupaţionale
din domeniul protecţiei şi promovă rii drepturilor copilului;
- Promovarea sistemului de evaluare şi certificare a competenţelor dobâ ndite în contexte nonformale şi
informale de învă ţare;
- Existenţa unui sistem naţional de formare iniţială şi continuă în domeniul protecţiei şi promovă rii
drepturilor copilului a profesioniştilor care interacţionează cu copilul;
- Clarificarea aspectelor care ţin de drepturile conferite de statutul de utilitate publică al organizaţiilor
neguvernamentale care activează în domeniul protecţiei şi promovă rii drepturilor copilului;
- Creşterea compatibilită ţii informaţiilor şi experienţei Româ niei în domeniul protecţiei speciale a copiilor
în raport cu alte ţă ri din regiune;16

Programe speciale pentru copii aflaţi în sistemul de protecţie al statului

Începâ nd cu 2005, o serie de 22 de programe au fost derulate (2005-2009) în domeniul protecţiei copiilor
aflaţi în sistemul de protecţie al statului17.

15
Rezultatele așteptate ale Strategiei pot fi echivalate cu tot atâ tea propuneri asumate de autorită ţile publice în domeniul strategiei,
programelor și politicilor publice dedicate domeniului de obiective, priorită ţi, axe și linii de dezvoltare în care se construiește
documentul strategic pentru perioada ce se încheie în 2013
16
Strategia Naţională în domeniul protecţiei şi promovă rii drepturilor copilului 2008-2013, Cap. IX, pp. 30-32
Anul 2005
1. Programul "Integrarea socioprofesională a copiilor/tinerilor din sistemul de protecţie al statului
2. Programul "Dezvoltarea serviciilor de zi/recuperare şi/sau închiderea instituţiilor de tip vechi destinate
copiilor cu dizabilită ţi/handicap, care nu pot fi restructurate/reabilitate"
3. Programul "Reintegrarea şi sprijinirea copiilor repatriaţi sau victime ale traficului"
4. Programul "Prevenirea şi combaterea exploată rii prin muncă a copiilor"
5. Programul "Crearea reţelei de asistenţi maternali profesionişti pentru protecţia în regim de urgenţă a
copiilor pâ nă la vâ rsta de 2 ani, separaţi de familie"
6. Programul "Crearea şi dezvoltarea serviciilor sociale comunitare pentru copil şi familie în vederea
prevenirii separă rii copilului de familia sa şi sprijinirii reintegră rii sau integră rii copilului în familie"

Anul 2006
1. Programul "Înfiinţarea de centre de plasament de tip familial - că suţe şi apartamente pentru copiii din
instituţiile cu o capacitate mai mare de 100 de locuri, care nu au fost restructurate pe module de tip
familial"
2. Programul "Dezvoltarea serviciilor alternative pentru copiii cu dizabilităţi/handicap/HIV/SIDA"
3. Programul "Dezvoltarea reţelei de servicii specializate pentru copiii victime ale abuzului, neglijă rii şi
exploată rii"
4. Programul "Promovarea standardelor minime obligatorii din domeniul protecţiei copilului şi
monitorizarea respectă rii drepturilor copilului"
5. Programul "Susţinerea reţelei de asistenţi maternali pentru protecţia specială a copilului în vâ rstă de
pâ nă la 2 ani lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea pă rinţilor să i"
6. Programul "Dezvoltarea reţelei serviciilor sociale comunitare pentru copil şi familie şi susţinerea
familiilor aflate în criză în vederea prevenirii separă rii copilului de familia sa"

Anul 2007
1. Programul "Înfiinţarea de centre de plasament de tip familial - că suţe şi apartamente pentru copiii din
instituţiile cu o capacitate mai mare de 100 de locuri, care nu au fost restructurate pe module de tip
familial"
2. Programul "Dezvoltarea serviciilor alternative pentru copiii cu dizabilită ţi/handicap/HIV/SIDA"

3. Programul "Promovarea standardelor minime obligatorii din domeniul protecţiei copilului şi

monitorizarea respectă rii drepturilor copilului"
4. Programul "Dezvoltarea reţelei serviciilor sociale comunitare pentru copil şi familie şi susţinerea
familiilor aflate în criză în vederea prevenirii separă rii copilului de familia sa"

Anii 2008-2009
1. Programul „Dezvoltarea reţelei serviciilor sociale comunitare pentru copil şi familie”
2. Programul „Perfecţionarea personalului care lucrează în serviciile de protecţie a copilului”
3. Programul „Închiderea instituţiilor de tip vechi pentru protecţia copilului şi înfiinţarea de că suţe de tip
familial şi apartamente”
4. Programul „Dezvoltarea reţelei serviciilor sociale comunitare pentru copil şi familie”
5. Programul „Servicii specializate pentru copilul delincvent”
6. Programul „Perfecţionarea personalului care lucrează în serviciile de protecţie a copilului”

Programul “Iniţiativa Copiii Stră zii”18

Luând în considerare complexitatea nevoilor copiilor stră zii, în special aspectele legate de dependenţa de
droguri, pe baza studiului prezentat de experţii în protecţia copilului ai Consiliului Europei la începutul
anului 2003, Guvernul Româ niei a elaborat “Proiectul Iniţiativa Copiii Stră zii”19.
În acest context, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei a aprobat în anul 2005 acordarea unui
împrumut în valoare de 3,3 milioane de EUR destinat co-finanţă rii unui proiect în favoarea copiilor stră zii,
costul total al acestuia urmâ nd a fi de 4,782 milioane de EURO, prin contribuţia Guvernului Româ niei, a
autorităţilor locale şi a altor donatori.
17
Informaţiile privind programele dedicate protecţiei copiilor sunt preluate de pe site-ul http://www.copii.ro/content9b05.html?
id=134, unde Direcţia Generală pentru Protecţia Copilului prezinta PROGRAMELE de interes naţional în domeniul protecţiei
drepturilor copilului
18
MANUAL DE IMPLEMENTARE pentru FINANŢ AREA DE SUBPROIECTE prin Proiectul “INIŢ IATIVA COPIII STRĂ ZII”, Anexa la
Ordinul nr. 14/30.01.2008, www.copii.ro/Files/Manual%20INITIATIVA%20COPIII%20STRAZI...
19
http://www.copii.ro/Files/Manual%20INITIATIVA%20COPIII%20STRAZII_2009113441500.pdf
Ratificarea acordului de împrumut a fost realizată prin Legea nr.388/2006. 20 Aplicarea Acordului cadru de
împrumut este realizată de că tre Ministerul Muncii, Familiei şi Egalită ţii de Ş anse, în calitate de beneficiar
al împrumutului, şi de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, în calitate de Agenţie
de Implementare.

SCOPUL PROIECTULUI: crearea de servicii destinate copiilor stră zii prin finanţarea de subproiecte,
precum şi derularea unor activită ţi orientate pe instruirea personalului de specialitate, în special în
domeniul prevenirii consumului de droguri.

Principii fundamentale ale proiectului:

 necesitatea de a ră spunde nevoilor copiilor stră zii care folosesc droguri, prin servicii destinate
copiilor stră zii în cadrul politicilor integrate de protecţie a copilului;
 nevoia de a dezvolta mecanisme şi proceduri de relaţionare şi coordonare intersectoriale la toate
nivelurile, cu scopul de a oferi servicii integrate;
 nevoia de dezvoltare a capacită ţilor, în special la nivel local, pentru a permite implementarea
eficientă a programelor pentru reducerea fenomenului copiii stră zii.

20
Datele referitoare la structura, scopul si principiile proiectului sunt preluate di Manula de implementare, op.cit. ibidem,
www.copii.ro/Files/Manual%20INITIATIVA %20COPIII%20STRAZI...
4. Ce se propune să se realizeze pentru grupul vulnerabil Copiii instituţionalizaţi

Rezultate asteptate ale implementării Strategiei naţionale în domeniul protecţiei şi promovă rii
drepturilor copilului 2008-2013

- Prevenirea separă rii copilului de pă rinţi şi protecţia specială a copilului separat de pă rinţi21
- Protecţia specială a copilului separat de pă rinţi – Mă suri propuse pâ nă în 2013
- Creşterea capacită ţii autorită ţilor administraţiei publice locale în asumarea problematicii copiilor din
punct de vedere financiar, al profesionaliză rii resurselor umane şi dezvoltă rii serviciilor în funcţie de
nevoile specifice identificate;
- Creşterea numă rului de centre de zi şi alte servicii de prevenire a separă rii copilului de pă rinţi, servicii
de sprijin ale familiilor, înfiinţate la nivelul comunită ţilor locale în vederea apropierii serviciilor de
beneficiari;
- Creşterea eficienţei parteneriatelor centrale şi locale, interinstituţionale, public-private, inclusiv prin
crearea cadrului legal necesar pentru contractarea serviciilor sociale publice pentru copii de că tre
organismele private acreditate;
- Creşterea numă rului de servicii rezidenţiale pe model familial, concomitent cu scă derea numă rului
instituţiilor de tip clasic, precum şi a serviciilor rezidenţiale cu numă r peste 100 de copii;
- Scă derea numă rului de copii pă ră siţi de pă rinţi în unită ţile sanitare;
- Creşterea calită ţii serviciilor prin dezvoltarea sistemului de standardizare, acreditare, licenţiere şi
inspecţie;
- Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de tip familial;
- Scă derea duratei de şedere a copiilor în sistemul de protecţie specială prin realizarea cadrului legal
necesar pentru integrarea copilului separat de familia sa într-un mediu stabil permanent în cel mai scurt
timp posibil de la luarea sa în evidenţă în cadrul sistemului de protecţie a copilului;
- Existenta unei contribuţii semnificative a ANPDC la asigurarea compatibilită ţii, complementarităţii şi
continuum-ul de servicii oferite copiilor şi adulţilor cu dizabilită ţi;
- Creşterea numă rului de servicii specializate pentru copiii separaţi de pă rinţi care necesită o atenţie
specială, copiii stră zii, copiii delincvenţi, copiii cu dizabilită ţi, HIV/SIDA şi boli cronice grave/pronostic
limitat, tinerii.
- Scă derea numă rului de copii ai stră zii
- Reglementarea aspectelor care ţin de finanţarea sistemului de prevenire a separă rii copilului de familie
şi sistemului de protecţie a copilului, la nivelul consiliilor judeţene, al consiliilor locale de la nivelul
municipiilor, oraşelor şi comunelor, precum şi al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

Propuneri ale societăţii civile privind legislaţia domeniului

Propuneri de modificare a Legii 272/ 2004 privind protectia și promovarea drepturilor copilului22
Legea 272 a fost adoptata in anul 2004, raspunzand, la vremea respectiva, necesitatilor de protectie si
promovare a drepturilor copilului. Avand in vedere dezvoltarea sistemului de protectie a copilului si
implicarea susfinuta a societatii civile, realitatea romaneasca a evoluat si se simte nevoia unor servicii noi
destinate copilului.

1. Dreptul la identitate al copilului

2. Gratuitatea expertizei medico-legale
3. Protectia copiilor lipsiti de îgrijirea parintilor pe perioada in care acestia se afla la munca in strainatate
4. Protectia copiilor cetateni romani aflati in strainatate neinsotiti
5. Obligatia de inscriere a copilului la școala
6. Tratarea copilului cu respect de catre cadrele didactice
7. Responsabilitatea DGASPC in protectia copiilor carora le-au fost aplicate pedepse fizice cu gravitate
redusa
8. Masurile de protectie speciala cu referire la drepturile si indatoririle parintesti
9. Termenul de 48 de ore pentru validarea masurii plasamentului de urgenta
10. Dreptul parintelui decazut din drepturile parinteşti,sau caruia i s-a aplicat pedeapsa interzicerii
drepturilor parintești, de a consimti adoptia
11. Sanctionarea nerespectarii obligatiilor angajatilor DGASPC
21
Strategia Naţională în domeniul protecţiei şi promovă rii drepturilor copilului 2008-2013, Cap. X, pp. 32-33
22
Vezi textul complet cu propunerile de modificare organizate pe cele 14 capitole în care este organizată inţiativa juridică a
organizaţiei Salvaţi Copiii, http://www.salvaticopiii.ro/?id2=0001000100120001
12. Insotirea copilului de catre un reprezentant SPAS in fata organelor de cercetare penala
13. Avocatul Copilului