1. În sensul Legii Nr. 215 din 04.11.

2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii

Moldova, relatați conținutul controlului în prima linie și controlului amănunțit
pentru cetățenii Republicii Moldova (Legea Nr. 215 din 04.11.2011, art. 20, alin. (1),
(2), (3)).

(1) La efectuarea controlului la trecerea frontierei, toate persoanele şi mijloacele de

transport trebuie să fie supuse unui control în prima linie pentru stabilirea identităţii acestora în
baza prezentării actelor de călătorie. Controalele în prima linie presupun verificarea, rapidă şi
imediată, prin folosirea mijloacelor tehnice corespunzătoare şi prin consultarea, în bazele de date
relevante, a informaţiilor cu privire la documentele furate, deţinute fără drept, pierdute sau
anulate, a valabilităţii actelor de călătorie care îl autorizează pe posesorul legitim să traverseze
frontiera de stat şi a prezenţei semnelor de falsificare sau contrafacere.
(2) Controlul în prima linie stabilit la alin. (1) constituie regula în cazul cetăţenilor
Republicii Moldova și al mijloacelor de transport pe care le conduc. Pe parcursul efectuării
controalelor în prima linie, poliţiştii de frontieră pot consulta bazele de date naţionale pentru a se
asigura că acele persoane nu reprezintă o ameninţare reală, prezentă şi suficient de serioasă la
adresa securităţii naţionale, ordinii și sănătății publice.
(3) În caz de necesitate, pentru cetăţenii Republicii Moldova, controlul în prima linie va
include şi controlul amănunţit, care constă în:
a) cercetarea completă a actelor de călătorie în scopul depistării unor semne de falsificare
sau contrafacere, precum şi a altor documente aflate în posesia persoanelor;
b) examinarea ştampilelor de intrare şi ieşire, precum şi a altor menţiuni ale autorităţilor
străine aplicate în actele de călătorie ale persoanei;
c) solicitarea informaţiei privind punctul de plecare şi de destinaţie, precum şi verificarea
actelor însoţitoare care conferă dreptul de intrare sau de şedere într-un stat străin.

2. În sensul Legii Nr. 215 din 04.11.2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii
Moldova, relatați conținutul controlului amănunțit pentru cetățenii străini la intrare în
Republica Moldova (Legea Nr. 215 din 04.11.2011, art. 20, alin. (4)).
Pentru străini, controlul amănunţit la intrare include verificarea îndeplinirii condiţiilor de
intrare şi, cînd este cazul, a documentelor care autorizează şederea şi exercitarea
activităţilor profesionale. Controlul amănunţit include examinarea detaliată care să
acopere următoarele aspecte:
verificarea faptului că străinul întruneşte condiţiile de intrare şi şedere pe teritoriul
Republicii Moldova;
b) cercetarea completă a actelor de călătorie cu scop de depistare a unor semne de
falsificare sau contrafacere;
c) examinarea ştampilelor de intrare şi ieşire aplicate pe actele de călătorie ale persoanei
pentru a verifica dacă nu s-a depăşit termenul legal de şedere în Republica Moldova, în
acest scop fiind consultat Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră, aprobat
de Guvern;
d) verificarea punctului de plecare şi de destinaţie, a scopului intrării şi verificarea altor
documente însoţitoare;
e) verificarea faptului dacă persoana, mijlocul de transport şi obiectele pe care le
transportă nu prezintă pericol pentru securitatea statului sau pentru ordinea publică.
Această verificare presupune consultarea directă a informaţiilor şi consemnelor la
frontieră referitoare la persoane şi, în caz de necesitate, la obiecte, introduse în Sistemul
informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră şi în alte baze de date naţionale şi
internaţionale, precum şi acţiunile care trebuie întreprinse, dacă este indicat, în urma unui
consemn la frontieră.
3. În sensul Legii Nr. 215 din 04.11.2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii
Moldova, relatați conținutul controlului amănunțit pentru cetățenii străini la ieșire din
Republica Moldova (Legea Nr. 215 din 04.11.2011, art. 20, alin. (5)).
(5) Pentru străini, controlul amănunţit la ieşire cuprinde următoarele aspecte:
a) verificarea faptului dacă persoana este în posesia unui act de călătorie valabil pentru
trecerea frontierei de stat;
b) verificarea actelor de călătorie, inclusiv a vizei sau permisului legal de şedere, pentru
depistarea unor semne de falsificare sau contrafacere;
c) verificarea faptului dacă persoana nu este considerată a fi o ameninţare la adresa securităţii
statului şi a ordinii publice;
d) examinarea ştampilelor de intrare şi ieşire aplicate pe actele de călătorie ale persoanei la
verificarea dacă nu a depăşit termenul legal de şedere în Republica Moldova, în acest scop
fiind consultat Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră;
e) consultarea consemnelor la frontieră cu privire la persoane şi obiecte, introduse în
sistemele informaţionale automatizate naţionale şi internaţionale.

4. Relatați modalitatea de transmitere de la controlul în prima linie la controlul în linia a

doua (Instrucțiunea privind activitatea patrulei Poliției de Frontieră, capitolul VI,
secțiunea 1, pct. 283, 284, 285).
a)la identificarea indicilor, decide efectuarea controlului în linia a doua;
b) informează șeful de schimb (superiorul patrulei) sau persoana responsabilă de
efectuarea controlului în linia a doua, despre apariția situației și necesitatea
efectuării controlului în linia a doua, care la rândul său va prelua actele de
călătorie, persoana sau mijlocul de transport de la prima linie de control și o va
conduce spre locul sau încăperea destinat controlului în linia a doua;
c)poliţistul de frontieră din prima linie, care a decis efectuarea controlului în linia a
doua, informează persoana supusă controlului cu privire la scopul şi procedura de
efectuare a unui asemenea control și obligatoriu îi eliberează formularul
informativ, conform Anexei nr. 4 (partea de sus până la locul de decupare), cu
indicarea cifrei corespunzătoare și selectarea obligatorie în partea respectivă a
motivelor dispunerii efectuării controlului, în corespundere cu punctele prevăzute
de formular sau în baza analizei de risc (partea de jos a formularului va rămâne la
polițistul de frontieră);
d) la finalizarea efectuării controlului în linia a doua, polițistul de frontieră va
întocmi procesul-verbal privind controlul de frontieră, conform Anexei nr. 5
(persoanei i se eliberează copia procesului-verbal).
283.În cazul în care la PTFS, nu sunt desemnate persoane pentru controlul în linia a doua,
acesta se efectuează de către poliţistul de frontieră cu capacităţi practice avansate de
examinare a actelor de călătorie şi de control al mijloacelor de transport, numit pe perioada
serviciului.
285.Polițiștii de frontieră vor asigura păstrarea documentelor ce au fost îndeplinite pe timpul
serviciului (conform Anexei nr. 4, 5), într-o mapă separată.

5. Relatați situațiile în care persoanele, mijloacele de transport și actele de călătorie pot fi

supuse unui control în linia a doua (Instrucțiunea privind activitatea patrulei Poliției de
Frontieră, capitolul VI, secțiunea 1, pct. 279).
 a)apar dubii relevante referitor la legalitatea trecerii frontierei;
b) forma sau conținutul actelor de călătorie prezentate, precum și a documentelor
justificative nu corespund actelor normative și/sau cerinţelor legislației în vigoare;
c)din verificările efectuate cu echipamentul din prima linie nu s-a reușit stabilirea cu
exactitate a îndeplinirii tuturor condițiilor legale privind trecerea frontierei;
d) sunt necesare alte activități sau verificări suplimentare, cu aplicarea mijloacelor
tehnice speciale, care nu pot fi efectuate în prima linie de control, avînd deficiențe
de acces la sisteme și surse informaționale suplimentare, la modalităţi și spații de
control, dar care trebuie a fi realizate și implică, neapărat, creşterea timpului de
procesare și aşteptare;
e)persoanele și mijloacele de transport nu îndeplinesc una sau mai multe condiţii
pentru intrarea sau ieşirea în/din RM prevăzute de lege;
f) sunt identificați indicatori de risc asupra actelor de călătorie, persoanelor și
mijloacele de transport sau cad sub indicatorii și profilurile de risc elaborate;
g) în actele de călătorie ale persoanelor și mijloacelor de transport sunt depistați
indici de falsificare sau contrafacere, care nu pot fi probați în prima linie de
control;
h) persoanele nu pot fi identificate în urma confruntării cu fotografia din actele de
călătorie sau există suspiciuni temeinice privind substituirea titularului;
i) se impune necesitatea efectuării controlului corporal al persoanelor, în scopul
depistării actelor de călătorie false, falsificate sau străine, ascunse de la controlul
la trecerea frontierei;
j) apar suspiciuni de transportare în mijlocul de transport a persoanelor ascunse de la
controlul la trecerea frontierei, a obiectelor interzise sau care fac obiectul
contrabandei;
k) survine necesitatea identificării persoanelor și mijloacelor de transport sosite în
PTFS fără acte de călătorie;
l) la constatarea de către polițistul de frontieră a unui consemn în Sistemul
informațional integrat al Poliției de Frontieră (dacă se solicită în SIIPF);
m) alertelor, orientărilor, suspiciunilor sau altor abateri de la prevederile legale.

6. Relatați ce presupune controlul in linia a doua (Instrucțiunea privind activitatea patrulei

Poliției de Frontieră, capitolul VI, secțiunea 1, pct. 282).
a)consultarea bazelor de date naționale și informațiilor publice despre acte de
călătorie pentru persoane și mijloace de transport;
b) identificarea potențialilor indici de falsificare a documentelor;
c)identificarea apartenenței titularului actului de călătorie prezentat la control;
d) efectuarea chestionării persoanei, în scopul verificării veridicității declarațiilor
oferite / documentelor confirmative;
e) solicitarea prezentării altor acte, documente prezente asupra persoanei care este
supusă controlului în linia a doua;
f) înregistrarea în Registru de evidență a cazurilor de transmitere de la prima linie de
control la controlul în linia a doua, a actelor de călătorie, persoanelor și
mijloacelor de transport;
g) efectuarea, la necesitate a controlului corporal al persoanei în conformitate cu
actele normative și legislative în vigoare;
h) identificarea temeiului șederii persoanei pe teritoriul țării, respectarea regulilor de
intrare / ieșire / ședere și aflare pe teritoriul RM;
i) verificarea vizelor;
j) întocmirea, după caz, a actului de refuz al intrării / ieșirii în / din țară a persoanei
sau mijlocului de transport;
 k) controlul mijloacelor de transport în scopul depistării locurilor special amenajate
pentru tăinuirea persoanelor și obiectelor interzise sau care fac obiectul
contrabandei, precum și depistării reutilării ilegale și verificarea elementelor de
identificare a autovehiculelor, în baza analizei de risc;
l) completarea ulterioară a actului de cercetare tehnică, în cazul identificării indicilor
de falsificare a actelor de călătorie.

7. Relatați obligațiunile patrulei ce efectuează controlul documentelor în punctele de trecere

a frontierei de stat (Instrucțiunea privind activitatea patrulei Poliției de Frontieră,
capitolul VI, secțiunea 2, pct. 289).
a)atent şi repede să efectueze controlul documentelor prezentate pentru traversarea
frontierei de stat, precum şi să efectueze în ele însemnările de serviciu necesare;
b) să autorizeze trecerea peste frontiera de stat persoanelor şi mijloacelor de
transport în baza documentelor valabile, de model stabilit şi recunoscute de către
Republica Moldova, ce nu creează dubii la identificare;
c)să depisteze documentele false, falsificate, perfectate greşit şi cu defecte, precum şi
impostorii, să reţină persoanele care au prezentat documentele sus numite şi să le
transmită pentru controlul în linia II;
d) să depisteze persoanele cărora le este interzisă intrarea sau ieşirea în / din
Republica Moldova;
e)să folosească eficient mijloacele tehnice speciale ale controlului de frontieră;
f) să manifeste o atitudine grijulie faţă de actele luate la control, să nu le deterioreze şi
să nu admită pierderea acestora;
g) să efectueze profilarea persoanelor şi mijloacelor de transport ținând cont de
indicii profilurilor de risc, comportamentul persoanelor ce au prezentat actele la
control, precum şi de prezenţa în acestea a însemnărilor organelor străine ce
prezintă interes de serviciu.
8. Relatați succesiunea efectuării controlului documentelor la persoanele ce traversează
frontiera de stat (Instrucțiunea privind activitatea patrulei Poliției de Frontieră, capitolul
VI, secțiunea 2, pct. 290).
1) Salută persoana şi se prezintă cu amabilitate cu formula: „BUNĂ ZIUA, POLIŢIA
DE FRONTIERĂ, VĂ ROG SĂ PREZENTAŢI ACTELE LA CONTROL”;
2) Preia actele de călătorie şi identifică persoanele individual, pe fiecare în parte,
solicitând înlăturarea din actele de călătorie a obiectelor ce nu fac obiectul controlului (bonuri,
cecuri, bani, etc.);
3) Examinează documentul prezentat, stabilește tipul şi statutul lui, corespunderea cu
modelul stabilit (formă şi conţinut) şi statutul persoanei ce la prezentat;
4) Stabilește cetăţenia persoanei pe baza actului de călătorie şi verifică dacă acesta nu
este expirat;
5) Acordă atenţie deosebită fizionomiei persoanei/conducătorului (şoferului)
mijlocului de transport sau, după caz, a pasagerilor, cu scopul de a reţine cât mai multe trăsături
importante ale acestora (forma feţei, inserţia părului, fruntea, ochii, urechile, nasul, gura, bărbia
şi oasele zigomatice, etc.);
6) Identifică persoana după fotografia din document şi din cip (în cazul documentelor
electronice) pentru a confirma faptul că, pe fotografie este redată anume acea persoană, care a
prezentat documentul la control, după caz cu aplicarea Sistemului de recunoaștere facială. La
identificarea persoanei, folosește metoda portretului vorbit, căutând întotdeauna deosebirile şi
urmărește dacă:
a) există deosebiri între persoana care a prezentat actul de călătorie şi cea din
fotografia aplicată în document;
b) datele de identitate înscrise în document corespund cu ale persoanei: sex, vârstă,
înălţime, culoarea ochilor, semne particulare;
7) Stabileşte vizual sau prin utilizarea tehnicii speciale de control, autenticitatea
aplicării fotografiei în actul de călătorie, prezenţa indicilor de falsificare, urmărind dacă:
a) este necesar şi există timbru sec sau ştampilă pe fotografie şi pe fila actului de
călătorie;
b) fotografia este conformă modelului (formatului) folosit de autorităţile competente
ale statului căruia îi aparţine documentul de trecere a frontierei;
c) segmentul timbrului sec sau al ştampilei de pe fotografie are continuitate cu cel de
pe fila documentului;
d) conţinutul segmentului timbrului sec de pe fotografie corespunde cu cel de pe
spatele filei;
e) facsimilul timbrului sec sau al ştampilei sunt cele folosite de organul emitent;
f) fotografia a fost schimbată folosindu-se una din metodele: dezlipirea foliei
protectoare, înlocuirea capselor - prin aplicarea numai a părţii fotosensibile (gelatinoase) peste
vechea fotografie sau pe locul ei; prin decuparea în jurul segmentului timbrului sec sau al
ştampilei de pe fotografie; prin decuparea ştampilei de pe vechea fotografie şi aplicarea acestei
părţi (gelatinoase) peste noua fotografie, rescanare etc.;
g) fonta de siguranţă a filei pe care este aplicată fotografia este deteriorată ca urmare a
dezlipirii vechii fotografii;
h) datele de identitate înscrise în paşaport corespund cu ale persoanei care îl prezintă
pentru control;
i) datele de identitate înscrise în paşaport corespund cu fotografia aplicată;
j) semnătura titularului din actul de călătorie corespunde cu cea a posesorului.
8) Stabileşte autenticitatea înscrisurilor din documentul de trecere a frontierei,
urmărind dacă:
a) există însemnările necesare, semnăturile şi ştampilele, valabilitatea documentului
după termene şi baze de date;
b) s-au efectuat ştersături chimice sau mecanice, adăugiri de litere, grupuri de litere la
nume sau prenume sau sunt adăugate nume sau prenume, data naşterii, semnătura titularului, la
data emiterii şi valabilităţii documentului;
c) sunt modificate, corectate, adăugate cifre la seria, numărul sau pagina documentului
de trecere a frontierei;
 9) Verifică prezenţa filelor şi numerotarea paginilor în document, precum şi
traversările precedente ale posesorului și examinează ştampilele aplicate în document în vederea:
a) culegerii de date de interes operativ privind călătoriile pe rute susceptibile traficului
de droguri, armament, terorism etc.;
b) descoperirii de vize sau ştampile false, falsificate sau şterse;
c) descoperirii eventualelor ştampile de interdicţie a intrării în RM;
d) stabilirii dacă nu a depășit termenul legal de ședere pe teritoriul RM (pentru
cetățenii străini), în conformitate cu Metodologia de calcul al perioadei de aflare a străinilor pe
teritoriul Republicii Moldova fără vize, aprobată prin Ordinul MAI nr. 153 din 02.06.2017;
e) identificării menţiunilor organelor de frontieră din ţările prin care a călătorit şi a
respectării în călătoriile anterioare a termenelor de şedere în RM;
f) identificării altor aspecte de interes operativ.
10) Verifică dacă toate persoanele incluse în document traversează frontiera de stat;
11) Stabileşte dacă persoana are sau nu nevoie de viză, verifică dacă datele indicate în
viză şi alte documente adiţionale coincid cu cele din actul de călătorie prezentat la control;
12) Înregistrează actul de călătorie în SIIPF, folosind tehnica specială de citire a zonei
mecanolizibile sau manual, concomitent cu menţinerea contactului verbal/vizual pentru
observarea comportamentului şi reacţiilor pasagerului (nervozitate, atitudine agresivă,
neîncrederea în declaraţiile sale etc.);
13) În cazul documentelor electronice, verifică coincidenţa datelor din document cu
datele ce se conţin în cip, la necesitate comparaţia amprentelor digitale care se conţin în cip cu
cele a persoanei ce a prezentat documentul;
14) Verifică dacă pentru persoana controlată nu este stabilit un consemn nominal
privind interzicerea intrării sau ieşirii în/din RM în conformitate cu legislaţia în vigoare sau alte
sarcini ale consemnului nominal (la semnalarea consemnului, poliţistul de frontieră acţionează în
conformitate cu procedura stabilită în acest scop);
15) Aplică în actul de călătorie ştampila PTF, intrare sau ieşire, conform legislației în
vigoare, iar, după caz, face şi alte însemnări necesare;
16) Înmânează actele de călătorie fiecărei persoane în parte, cu efectuarea identificării
repetate şi folosind formula: „CONTROLUL DE FRONTIERĂ S-A TERMINAT, VĂ
MULŢUMIM, URMEAZĂ CONTROLUL VAMAL”.

9. Relatați obligațiunile superiorului patrulei primind și executând dispoziţia de serviciu la

controlul frontierei (Instrucțiunea privind activitatea patrulei Poliției de Frontieră,
capitolul IV, secțiunea 4, pct. 55, 56).
2. Superiorul patrulei este responsabil de îndeplinirea exactă a dispoziției de
serviciu la controlul frontierei, supravegherea sectorului de frontieră încredințat, de acțiunile și
disciplina membrilor patrulei, de efectuarea controlului la trecerea frontierei în conformitate cu
actele legislative şi normative în vigoare, de menținerea cooperării cu organele de control din
cadrul punctului de trecere și reprezentanții statului vecin.
3. Primind și executând dispoziţia de serviciu la controlul frontierei, superiorul
patrulei este obligat:
1) să precizeze misiunea şi să cunoască sectorul şi locul efectuării serviciului, itinerarul
şi ordinea de deplasare, durata şi metodele de efectuare a serviciului;
2) să mențină legătura cu serviciul pe subdiviziune la un interval de timp de nu mai rar
de o dată la 30 minute, iar la apariția schimbărilor și observațiilor – să raporteze imediat;
3) să cunoască ordinea de aplicare a armamentului, forței fizice, tehnicii şi mijloacelor
speciale, locul de amplasare a patrulelor vecine şi ordinea menţinerii cooperării cu ele, de unde şi
peste cât timp va sosi ajutor (susținere), parola-răspuns şi semnele de recunoaştere;
4) să analizeze şi să aprecieze datele despre făptuitori, terenul, calităţile lui favorabile
de mascare, căile de acces pe ascuns spre locul efectuării serviciului, itinerarele probabile de
deplasare şi locurile unde se pot ascunde făptuitorii, barajele de geniu şi obstacolele naturale, să
ţină cont de influenţa anotimpului anului, zilei și condițiilor climaterice asupra executării
serviciului;
5) să primească hotărârea privind controlul frontierei, să determine sarcini minorilor
patrulei, să organizeze cooperarea în interiorul patrulei.

10. Relatați sarcinile care le determină superiorul patrulei în hotărîrea privind executarea
serviciului (Instrucțiunea privind activitatea patrulei Poliției de Frontieră, capitolul IV,
secțiunea 4, pct. 61).
4. În hotărârea privind executarea serviciului, superiorul patrulei determină:
1) ordinea de executare a dispoziţiei de serviciu;
2) sarcinile subalternilor;
3) ordinea de acţiune în caz de schimbare a situaţiei;
4) ordinea de cooperare.

11. Relatați sarcinile care le determină superiorul patrulei pentru deplasare la locul de
serviciu (Instrucțiunea privind activitatea patrulei Poliției de Frontieră, capitolul IV,
secțiunea 4, pct. 62).
În timpul stabilirii sarcinii pentru deplasare spre locul efectuării serviciului la
controlul frontierei, superiorul patrulei determină: itinerarul, ordinea de deplasare,
observare şi examinare a terenului; măsurile de mascare şi securitate; ordinea de acţiune
în caz de depistare a făptuitorilor şi indicilor de încălcare a frontierei de stat ori în caz
de atac asupra patrulei; semnalele de conducere și cooperare.

12. Relatați sarcinile care le determină superiorul patrulei sosind la locul de efectuare a
serviciului (Instrucțiunea privind activitatea patrulei Poliției de Frontieră, capitolul IV,
secțiunea 4, pct. 63).
Sosind la locul efectuării serviciului, superiorul patrulei indică următoarele
sarcini: ordinea de primire a sectorului; ordinea şi modul efectuării serviciului; ordinea
de utilizare a armamentului, tehnicii, mijloacelor tehnice şi specifice; semnalele de
conducere și de cooperare (modelul prevăzut în Anexa nr.1), precum şi ordinea de
acţiune a patrulei în caz de parvenire a semnalelor de serviciu/informaţiei sau depistarea
făptuitorilor ori indicilor de încălcare a frontierei de stat.
 13. În sensul Legii Nr. 269 din 09.11.1994 cu privire la ieșirea și intrarea în Republica
Moldova, relatați regulile de traversare a frontierei de stat de către minori.

Minorii au dreptul de a ieşi şi de a intra în Republica Moldova numai însoţiţi de unul dintre
reprezentanţii lor legali sau de un însoţitor, desemnat prin declaraţie de către reprezentantul legal
a cărui semnătură se legalizează notarial. În declaraţie se indică scopul călătoriei, durata acesteia
şi ţara de destinaţie.
(3) Minorii (elevii şi studenţii) care au împlinit vîrsta de 14 ani şi sînt înmatriculaţi la studii
în instituţii de învăţămînt din alte state, la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova, prezintă actul
de înmatriculare la instituţia de învăţămînt respectivă şi declaraţia eliberată de unul dintre părinţi,
autentificată notarial, care conţine consimţămîntul acestuia pentru ieşirea şi intrarea minorului în
Republica Moldova, cu indicarea ţării de destinaţie, scopului călătoriei, perioadei de aflare a
minorului în ţara de destinaţie, iar în cazul altor reprezentanţi legali - consimţămîntul acestora,
exprimat prin decizie a autorităţii tutelare. Declaraţia este valabilă pe o perioadă de un an de
studii.
(4) În cazul în care minorul pleacă să se domicilieze în străinătate, este necesar
consimţămîntul, exprimat prin declaraţie, al ambilor părinţi ale căror semnături se legalizează
notarial, iar în cazul altor reprezentanţi legali - consimţămîntul acestora, exprimat prin decizie a
autorităţii tutelare.
Copiilor în vîrstă de pînă la18 ani şi persoanelor supuse măsurii de ocrotire judiciare sub
forma tutelei li se eliberează paşapoarte în temeiul cererii unuia dintre reprezentanţii lor legali.
(3) Copiii în vîrstă de 10-18 ani care pleacă să se domicilieze în străinătate îşi prezintă
consimţămîntul exprimat prin declaraţie, în care semnătura lor se legalizează notarial.

14. În sensul Legii Nr. 273 din 09.11.1994 privind actele de identitate din sistemul național
de pașapoarte, relatați noțiunea de ,,Acte de identitate”, tipurile actelor de identitate și
termenele de valabilitate a acestora.

Actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte sînt: toate tipurile de paşapoarte,
de buletine de identitate, permisele de şedere, documentele de călătorie ale apatrizilor
(Convenţia privind statutul apatrizilor din 28 septembrie 1954), ale refugiaţilor
(Convenţia cu privire la statutul refugiaţilor din 28 iulie 1951) şi ale beneficiarilor de
protecţie umanitară.
(11) Pașaportul cetățeanului Republicii Moldova și documentul de călătorie pentru apatrizi se
eliberează persoanelor cu vîrsta sub 7 ani pe termen de 4 ani, cu vîrsta de la 7 pînă la 16 ani – pe
termen de 7 ani, iar celor cu vîrsta peste 16 ani – pe termen de 10 ani.
Documentul de călătorie pentru refugiaţi se eliberează pe un termen de 5 ani. Documentul de
călătorie pentru beneficiarii de protecţie umanitară se eliberează pe un termen de 3 ani.
(10) Buletinele de identitate se eliberează pe termen de valabilitate:
a) de la naştere pînă la 10 ani;
b) de la 10 pînă la 16 ani;
c) de la 16 pînă la 25 ani;
d) de la 25 pînă la 45 ani;
e) de la 45 - pe viaţă.
(11) Buletinele de identitate pentru refugiaţi se eliberează pe un termen de 5 ani.
(111) Buletinele de identitate pentru beneficiarii de protecţie umanitară se eliberează pe termen
de 3 ani.

15. În sensul Legii Nr. 273 din 09.11.1994 privind actele de identitate din sistemul național
de pașapoarte, relatați cazurile cînd actele de identitate sunt considerate nevalabile.
(1) Se consideră nevalabile actele de identitate:
a) cu ajutorul cărora nu poate fi indentificat titularul;
b) modificate nelegitim sau cele ce urmează a fi modificate;
c) în care lipsesc unele date reglementate legal sau care nu corespund adevărului;
d) al căror termen de valabilitate a exprirat;
e)ce nu corespund statutului juridic al titularului;
    f) ce conţin numărul de identificare de stat al persoanei fizice şi ai căror titulari au renunţat
la acest număr şi la evidenţa automatizată în Registrul de stat al populaţiei;
g) care au fost deteriorate, declarate pierdute sau furate.

16. În sensul Legii Nr. 273 din 09.11.1994 privind actele de identitate din sistemul național
de pașapoarte, relatați acțiunile care se consideră fiind încălcare a legii menționate.
) Se consideră încălcare a prezentei legi:
a) transmiterea către altă persoană a paşaportului sau a altui act de identitate ori a unei părţi a
acestuia în scopul comiterii de acţiuni ilegale;
b) sustragerea, distrugerea, deteriorarea sau dosirea actelor de identitate;
c) falsificarea, vînzarea sau întrebuinţarea actelor de identitate false;
d) nerespectarea regulilor sistemului de paşapoarte;
e) comunicarea tardivă despre pierderea sau găsirea actelor de identitate;
f) comunicarea de informaţii vădit false pentru a fi introduse în actele de identitate;
g) neprezentarea actelor de identitate la cererea persoanelor oficiale din autoritățile
competente;
     h) eschivarea de la controlul actelor de identitate în timpul efectuării controlului pentru
trecerea frontierei de stat;
    i) întrebuinţarea actelor de identitate nevalabile, inclusiv a celor găsite;   
j) refuzul neîntemeiat al autorității competente de a elibera acte de identitate;
k) faptul premeditat ce a produs scoaterea din uz a Registrului de stat al populaţiei;
l) extragerea nelegală a datelor despre titularii actelor de identitate din banca de date.
      m) ridicarea ilegală de către persoana cu funcţie de răspundere a actului de identitate,
luarea sau predarea acestuia drept garanţie.

17. În sensul Legii Nr. 200 din 16.07.2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova,
relatați condițiile de intrare a străinilor pe teritoriul Republicii Moldova.
(1) Intrarea pe teritoriul Republicii Moldova este permisă străinilor care întrunesc următoarele
condiţii:
    a) posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, recunoscut sau acceptat de
Republica Moldova, dacă prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu se
prevede altfel;
    b) posedă viză acordată în condiţiile prezentei legi sau, după caz, permis de şedere valabil ori
buletin de identitate pentru refugiați sau pentru beneficiarii de protecţie umanitară, dacă prin
tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu s-a stabilit altfel;
    c) prezintă documente care justifică scopul intrării şi fac dovada existenţei unor mijloace
corespunzătoare atît pentru întreţinere pe perioada şederii, cît şi pentru întoarcere în ţara de
origine sau pentru tranzit către un alt stat în care există siguranţa că li se va permite intrarea;
    d) prezintă garanţii că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinaţie sau că vor
părăsi teritoriul Republicii Moldova, în cazul străinilor aflaţi în tranzit;
    e) nu sînt incluşi în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interdicţiei de
intrare în Republica Moldova conform art. 9  sau care au fost declaraţi indezirabili conform art.
55;
    f) nu  prezintă pericol pentru securitatea naţională, ordinea şi sănătatea publică;
    g) nu a fost instituit un consemn nominal de nepermitere a intrării în Republica Moldova.
      (2) Intrarea străinilor pe teritoriul Republicii Moldova se poate face prin orice punct de
trecere a frontierei de stat deschis traficului internaţional.
    (3) Trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova de către străini se poate face şi prin alte
locuri, în condiţiile stabilite prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    (4) Străinii care staţionează în zonele de tranzit internaţional ale aeroporturilor, în zonele de
tranzit de la frontiera de stat sau în centre de cazare cu regim de zonă de tranzit ori pe
ambarcaţiuni ancorate în porturi fluviale nu cad sub incidenţa prevederilor prezentei legi
referitoare la condiţiile de intrare şi de şedere a străinilor pe teritoriul Republicii Moldova.
    (41) Străinilor care fac parte din personalul navigant și din echipajul navelor maritime și
fluviale și care călătoresc pentru a se îmbarca pe navă li se permite intrarea, șederea și tranzitarea
teritoriului Republicii Moldova, în intervalul de timp necesar îmbarcării pe navă, fără a îndeplini
celelalte condiții de intrare prevăzute de prezenta lege, în cazul în care se demonstrează că nava
pe care urmează să se îmbarce străinul se află în escală într-un port din Republica Moldova sau
va fi în escală atunci cînd străinul va ajunge în portul respectiv și că străinul are un angajament
de îmbarcare pe navă în calitate de membru al personalului navigant sau de membru al
echipajului acesteia. Permisiunea de intrare va fi acordată cu condiția că străinul deține paşaport
naţional și act de identitate pentru personalul navigant valabile.

    (5) Străinii care domiciliază legal în Republica Moldova şi care părăsesc temporar teritoriul ei
au dreptul de a reintra în ţară, fără viză de intrare-ieşire, pe toată durata valabilităţii permisului
de şedere

18. În sensul Legii Nr. 200 din 16.07.2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova,
relatați cerințele față de documentele de călătorie a străinilor.
(1) La data intrării străinului pe teritoriul Republicii Moldova, durata de valabilitate a
documentului de călătorie trebuie să depăşească cu cel puţin 3 luni data stabilită pentru părăsirea
teritoriului Republicii Moldova.
    (2) În situaţiile de excepţie prevăzute la art. 21 alin. (1), precum şi în cazul funcţionarilor
internaţionali care urmează să participe la evenimente de anvergură cu caracter naţional sau
internaţional, organizate de către autorităţile publice centrale, se permite intrarea în Republica
Moldova în baza unui document de călătorie a cărui valabilitate va depăşi cu mai puţin de 3 luni
data stabilită pentru părăsirea teritoriului Republicii Moldova.
    (3) Documentul de călătorie  trebuie să conţină cel puţin două pagini libere.
    (4) Documentul de călătorie trebuie să fie eliberat în ultimii 10 ani.
    (5) Prevederile alin. (3) şi (4) nu se răsfrîng asupra cărţilor de identitate acceptate pentru
trecerea frontierei de stat.
 19. În sensul Legii Nr. 200 din 16.07.2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova,
relatați care poate fi durata interdicției de intrare în Republica Moldova.
(1) Împotriva străinilor care au intrat legal în Republica Moldova, dar a căror şedere a devenit
ilegală, durata interdicţiei de intrare va fi:
    a) de 1 an - în cazul unei şederi ilegale de la 3 luni la 1 an;
    a1) de un an – în cazul nerespectării scopului pentru care le-a fost acordat/prelungit dreptul de
şedere provizorie;
        b) de 2 ani - în cazul unei şederi ilegale de la 1 la 2 ani;
    c) de 3 ani - în cazul unei şederi ilegale de la 2 la 3 ani;
    d) de 5 ani - în cazul unei şederi ilegale de peste 3 ani;
    e) de 3 ani - în cazul practicării ilegale a unei activităţi de muncă;
    f) de 5 ani - în cazul comunicării cu premeditare de informaţii personale false;
    g) de 5 ani - în cazul expulzării.
    (2) În cazul străinilor care solicită returnare voluntară şi/sau care pleacă cu mijloace financiare
proprii sau care rambursează ulterior autorităţii competente pentru străini cheltuielile suportate
pentru îndepărtarea de pe teritoriul Republicii Moldova, termenele interdicţiilor de la alin. (1) lit.
a)–d) se reduc la jumătate.
    (3) În cazul străinilor care au comis pe teritoriul Republicii Moldova infracţiuni cu intenţie sau
infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave din imprudenţă, durata interdicţiei
de intrare în Republica Moldova este de 5 ani, iar cînd aceştia reprezintă o ameninţare gravă
pentru ordinea publică sau pentru securitatea naţională, durata interdicţiei se stabileşte pentru un
termen de pînă la 10 ani.
    (4) Împotriva străinilor care au intrat ilegal în Republica Moldova, durata interdicţiei este de 5
ani.
    (5) Străinilor care au fost îndepărtaţi de pe teritoriul Republicii Moldova pe cheltuiala statului
li se adaugă un spor de 6 luni la perioadele de interdicţie aplicate anterior, care însă nu trebuie să
depăşească în total 5 ani, iar în cazul străinilor care reprezintă o ameninţare gravă pentru ordinea
publică sau pentru securitatea naţională, perioada de interdicţie nu trebuie să depăşească în total
10 ani.
       (6) Sub incidenţa prevederilor alin. (1) nu cad străinii care sînt căsătoriți cu cetățeni ai
Republicii Moldova sau cu alți străini cu drept de ședere permanentă în  Republica Moldova sau
care au copii minori ori copii inapţi pentru muncă comuni cu persoanele care au drept de ședere
pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia cazurilor în care străinii au fost decăzuţi din
drepturile părinteşti

20. Relatați modul de aplicare a ștampilei de interdicție (Instrucțiunea de aplicare a

interdicției de intrare a străinilor în Republica Moldova de către Poliția de Frontieră, pct.
19-30).
19. Stampila de interdictie va contine numárul de ordine a punctului de
trecere, numarul de evidentà, durata interdictiei, data, luna, anul expiräri
termenului interdictiei aplicate, data, luna, anul aplicárii stampilei, semnätura
politistului de frontierà care a aplicat aceastà màsurà.
20. Modelul stampilei de interdictie se stabileste conform anexei nr.2 la
prezenta Instructiune.
21. Stampile de interdictie pentru fiecare punct de trecere se stabilesc
conform ordinei consecutive din anexa r,3 la prezenta Instructiune.
22. Stampila de interdictie se aplicà pe actele de cälâtorie valabile de câtre
persoana responsabilà din cadrul Politiei de Frontierà numai dupà ce este emisã o
decizie privind aplicarea interdictiei de intrare in Republica Moldova.
23. in cazul iesirii din tarà stampila de interdictie se aplicà in actul de
calâtorie a strainului, sub stampila de iesire.
24. in cazul intrarii in tarà stampila de interdictie se aplicà in partea stingà a
filei din actul de calatorie, vizavi de stampila de refuzul intrarii in Republica
Moldova.
25. Stampila se aplicã in pozitie orizontalà astfel incit sà poatà fi citità cu
usurintà.
26. Stampila nu se aplicà peste alte stampile deja existente, inclusiv peste
cele aplicate de alte state. In cazul cind nu existà loc pentru aplicare, stampila de
interdictie se aplica pe o filà nouà. in cazul cind pe actele de calatorie valabile nu
existà posibilitatea de a fi aplicatà stampila de interdictie, politistul de frontierà va
elibera doar decizia privind aplicarea interdictiei de intrare in Republica Moldova.
27. Stampila de interdictie nu poate fi aplicatà pe datele personale si pe alte
pagini pe care sunt trecute observatiile formale generale.
28. Stampila de interdictie se numeroteazà in ordine cronologicà si
consecutivà.
29. Evidenta numärului de ordine pentru stampila de interdictie aplicatà, se
tine intr-un registru manual + decizia.
30. Stampila de interdictie se pästreazà in safeu, iar accesul la aceasta il
detin numai persoanele responsabile in conformitate cu prevederile prezentei
Instructiuni.

21. Relatați acțiunile polițistului de frontieră care a primit decizia de aplicare a interdicției de
intrare în Republica Moldova. (Instrucțiunea de aplicare a interdicției de intrare a
străinilor în Republica Moldova de către Poliția de Frontieră, pct. 13-18).
13. Pinã la luarea deciziei privind aplicarea interdictiei de intrare, politistul
de frontier va efectua verificari in SIIPF si Sistemul- informational automatizat
integrat in domeniul migratiei si azilului, iar in cazul imposibilitätii consultarit
sistemelor informationale, persona care va lua decizia urmeazà sà contacteze
subdiviziunea centralà din cadrul acestora.
14. Politistul de frontierà elibereazà decizia privind aplicarea interdictiei de
intrare in Republica Moldova, conform anexei n.I la prezenta Instructiune, in
douá exemplare cìte una pentru fiecare parte, ambele in original, cu aplicarea
consemnului nominal in SIIPF si aplicarea stampilei de interdictie pe actele de
calatorie valabile de trecere a frontierei de stat.
15. in cazul in care strainul refuzà de a semna decizia privind aplicarea
interdictiei de intrare in Republica Moldova, persona responsabilà este obligatà sà
efectueze o inscriptie, in partea de jos a formularului, dupà cum urmeazà:
„Persona vizatà a refuzat sà semneze decizia". Cel putin doi martori, persoane
dezinteresate, cu capacitate de exercitiu deplinà, trebuie sà participe si sã ateste
prin semnâturà refuzul semnârii deciziei de cätre sträin. Pentru cercetari ulterioare,
datele de contact ale martorilor urmeazà a fi atagate la formular. Un politist de
frontierà, sau reprezentanfii altor autoritäti publice prezente in punctul de trecere a
frontierei de stat, nu pot avea calitatea de martor.
'16. Responsabilul pentru emiterea deciziei privind aplicarea interdictiei
strainilor la intrarea in Republica Moldova, este obligat:
1) in termen de pinà la 3 ore sà transmità subdiviziunii responsabile din
cadrul Departamentului Politiei de Frontier prin intermediul postei electronice
departamentale copia deciziei si copia actului de cälàtorie al strainului;
2) in termen de pinà la 5 zile lucrâtoare de la emiterea deciziei sã transmità,
prin intermediul postei (curier special), decizia pe suport de hirtie, câtre
Departamentul Politiei de Frontierà.
17. Departamentul Politiei de Frontierà, la receptionarea prin intermediul
postei electronice a informatiei privind copia deciziei si copia actului de callàtorie
al strainului, va aplica imediat consemnul nominal in SIIPF. Materialele parvenite
in original, ulterior aplicärii consemnului nominal, vor servi dept temei pentru
aplicarea consemnului si vor fi transmise pentru pästrare in secretariatul
Departamentul Politiei de Frontierà.
18. Decizia privind interdictia de intrare si datele personale ale persoanei
vizate trebuie inscrise in registrul de evidentà.
 22. Relatați termenul de valabilitate a procurii (Codul Civil al Repuplicii Moldova art. 376
alin. (1), (2), (3) ).
(1) Dacă termenul valabilității nu este indicat în procură, ea este valabilă timp de 3 ani de la data
întocmirii. De asemenea, termenul valabilității poate fi indicat prin stipularea unei condiții la
îndeplinirea căreia procura încetează.
    (2) Este nulă procura în care nu este indicată data întocmirii.
    (3) Procura eliberată pentru încheierea unor acte juridice în afara Republicii Moldova și
autentificată notarial este valabilă pînă la revocarea ei de către persoana care a eliberat-o.

23. Relatați situațiile în care se anulează viza străinilor. (Regulamentul cu privire la

stabilirea procedurii de refuz al intrării/ieșirii în/din Republica Moldova aprobată prin
ordinul șefului IGPF nr. 589 din 29.08.2017, pct. 7).
Viza se anuleazà conform actelor normative in vigoare, inclusiv in
situatia in care strainul;
a) a obtinut vizà de intrare pe bazà de documente sau de informatii false;
b) a introdus ori a incercat sã introducà ilegal in Republica Moldova alti
sträini, ori a inlesnit transportul sau cazarea acestora;
c) a incälcat reglementärile vamale sau cele ale frontierei de stat;
d) nu mai indeplineste conditiile cerute la acordarea vizei;
c) nu respectà scopul pentru care i-a fost acordatà viza de intrare:
f) dupà acordarea vizei, a fost declarat indezirabil.

24. Relatați acțiunile polițistului de frontieră care a primit decizia privind refuzul
intrării/ieșirii în/din Republica Moldova a persoanelor și mijloacelor de transport.
(Regulamentul cu privire la stabilirea procedurii de refuz al intrării/ieșirii în/din
Republica Moldova aprobată prin ordinul șefului IGPF nr. 589 din 29.08.2017, pct. 2, 3,
4, 6, 8-14).
Politistul de frontierà decide cu privire la refuzul intrarii sau iesirii in/din
Republica Moldova in conformitate cu prevederile art.8 si 12 al Legii nr.200 din 16
julie 2010 privind regimul strainilor in Republica Moldova, art.24 al Legii r.215 din
4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova si actele
normative in vigoare.
3.in cazul refuzului intrarii persoanelor in Republica Moldova, politistul de
frontier completeazà formularul standard conform modelului stabilit in anexa r.1 la
prezentul Regulament, iar in cazul refuzului iesirii persoanelor din Republica
Moldova - formularul standard conform modelului stabilit in anexa n.2 la prezentul
Regulament.
4.in cazul refuzului intrarii mijlocului de transport in Republica Moldova,
politistul de frontier completeazà formularul standard conform modelului stabilit in
anexa nr.3 la prezentul Regulament, iar in cazul refuzului iesiri mijlocului de
transport din Republica Moldova - formularul standard conform modelului stabilit in
anexa nr.4 la prezentul Regulament.
Formularele mentionate de refuz al intraril/iesirii pot fi tipárite sau completate
manual.
5.Politistul de frontiera anuleaza viza prin aplicarea stampilei cu inscriptia
„ANULAT" in conformitate cu actele normative cu privire la vize. in acest caz,
elementul optic variabil al autocolantului de vizà, elementul de securitate „efectul de
imagine latentà" si termenul „viza" se marcheaza cu o cruce, pentru a impiedica
folosirea ulterioarà a vizei in scopuri ilegale. Politistul de frontiera informeazà imediat
Ministerul Afacerilor Externe si Integrärii Europene si autoritatea competentà pentru
straini despre anularea vizei.
6.Politistul de frontier este obligat sà inregistreze orice refuz al intrarii sau
iesirii in registru, stabilit in anexa nr.5 la prezentul Regulament, unde se inscrie data
refuzului inträrii sau jesirii, datele de identitate a persoanei, datele actului de cälätorie,
motivul argumentat legal al deciziei de refuz.

25. În sensul Legii Nr. 200 din 16.07.2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova,
relatați metodologia de calcul a termenului de ședere în Republica Moldova pentru
străini, concomitent relatați sancțiunile pentru încălcarea regulilor de ședere și
nedeclararea faptului intrării pe teritoriul Republicii Moldova de către cetățeni străini,
prevăzute de Codul Contravențional al RM.
26. În sensul Legii nr. 257 din 01.11.2013 privind resortisanții statelor terțe care au obligația
deținerii unei vize și resortisanții statelor terțe care sunt exonerați de obligativitatea
deținerii unei vize la traversarea frontierei de stat a RM, relatați regimul de vize în cazul
apariției unor state noi.
. Regimul de vize în cazul apariţiei unor state noi
    (1) Resortisanţilor unui stat terţ nou-format care anterior au fost cetăţeni ai statelor, entităţilor,
autorităţilor teritoriale sau regiunilor administrative speciale indicate în anexele nr. 1 şi 2 li se
aplică acelaşi regim de vize în Republica Moldova ca pînă la formarea noului stat.
    (2) În cazul în care statul nou-format a fost constituit prin fuziunea a două state care anterior
cădeau sub incidenţa unor prevederi diferite ale celor 2 anexe, resortisanţii noului stat trebuie să
deţină o viză la traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova.
 27. În sensul Convenției asupra circulației rutiere nr. 87 din 08.11.1968, relatați condițiile
generale care trebuie să fie îndeplinite de automobile și de remorci pentru a fi admise în
circulația internațională.
            1. a) Pentru a beneficia de dispoziţiile prezentei Convenţii, orice automobil aflat în
circulaţie internaţională şi orice remorcă, cu excepţia unei remorci uşoare, trebuie să fie
înmatriculat de una din Părţile Contractante sau de una din subdiviziunile acesteia, iar
conducătorul automobilului trebuie să deţină un certificat valabil, eliberat în scopul atestării
acestei înmatriculări, fie de către o autoritate competentă a acestei Părţi Contractante sau de una
din subdiviziunile sale, fie în numele Părţii Contractante sau a subdiviziunii sale, de asociaţia pe
care a însărcinat-o în acest scop. Certificatul de înmatriculare trebuie să cuprindă cel puţin:
            — un număr de ordine, numit număr de înmatriculare, a cărui compoziţie este indicată în
anexa 2 a prezentei Convenţii;
            — data primei înmatriculări a vehiculului;
            — numele complet şi domiciliul titularului certificatului;
            — numele sau marca fabricii constructorului vehiculului;
            — numărul de ordine al saşiului (numărul de fabricaţie sau numărul de serie);
            — dacă este vorba de un vehicul destinat transportului de mărfuri, greutatea maximă
autorizată;
            — perioada valabilităţii lui, în cazul în care ea nu este nelimitată. Indicaţiile referitoare la
certificat sunt scrise expresiv cu caractere latine sau cu litere cursive, denumite şi engleze, fie
repetate în acest mod.
            b) Părţile Contractante sau subdiviziunile lor pot, totuşi să hotărască indicarea pe
certificatele eliberate, pe teritoriul lor, a anului fabricării, în locul datei primei înmatriculări.
            2. Ca o abatere de la dispoziţiile paragragului l al prezentului articol, un vehicul articulat,
nedecuplat în perioada în care el se află în circulaţie internaţională, va beneficia de dispoziţiile
prezentei Convenţii, chiar dacă el constituie obiectul unei singure înmatriculări şi al unui singur
certificat pentru tractorul şi semiremorca care-1 formează.
            3. Nimic din prezenta Convenţie nu va fi interpretat ca limitând dreptul Părţilor
Contractante sau a subdiviziunilor lor de a cere, în cazul unui vehicul în circulaţie internaţională
care nu este înmatriculat pe numele persoanei care conduce, justificarea dreptului conducătorului
de a deţine acest vehicul.
            4. Se recomandă Părţilor Contractante, care nu au încă, să înfiinţeze un serviciu însărcinat
pe scară naţională sau regională cu înregistrarea automobilelor puse în circulaţie şi cu
centralizarea datelor cuprinse în fiecare certificat de înmatriculare.

Numărul de înmatriculare
            1. Fiecare automobil în circulaţie internaţională trebuie să poarte în faţă şi în spate un
număr de înmatriculare; totuşi motocicletele nu sunt obligate să aibă acest număr decât în spate.
            2. Orice remorcă înmatriculată, aflată în circulaţie internaţională trebuie să poarte în spate
numărul său de înmatriculare, în cazul unui automobil care are o remorcă sau mai multe remorci,
remorca mică sau ultima remorcă, în cazul în care aceasta nu este înmatriculată, trebuie să poarte
numărul de ordine al vehiculului care o remorchează.
            3. Compoziţia şi modalităţile de fixare a numărului de înmatriculare, vizat în prezentul
articol trebuie să fie conforme dispoziţiilor anexei 2 a prezentei Convenţii.
Semnul distinctiv al statului de înmatriculare
            1. Orice automobil în circulaţie internaţională trebuie să poarte în spate, în plus faţă de
numărul său de înmatriculare, un semn distinctiv al statului în care este el înmatriculat.
            2. Orice remorcă ataşată unui automobil şi care în virtutea art. 36 al prezentei Convenţii
trebuie să poarte în spate un număr de înmatriculare, trebuie să mai poarte un număr distinctiv al
statului de înmatriculare a vehiculului tractor. Prevederile punctului prezent se aplică şi în cazul
când remorca este înmatriculată într-un stat diferit de statul de înmatriculare a vehiculului la care
el este aţâţat; dacă remorca nu este înmatriculată ea trebuie sa poarte în spate semnul distinctiv al
statului de înmatriculare a vehiculului tractor, cu excepţia cazului în care el circulă în acest stat.
            3. Compoziţia şi modalităţile de fixare a semnului distinctiv vizat în prezentul articol
trebuie să se conforme dispoziţiilor anexei 3 al prezentei Convenţii.

Semnele identificării
            Fiecare automobil şi fiecare remorcă în ciruclaţie internaţională trebuie să poarte semnele
de identificare definite la anexa 4 a prezentei Convenţii.
Prescripţii tehnice
            Fiecare automobil, fiecare remorcă şi întregul ansamblu de vehicule în circulaţie
internaţională trebuie să corespundă dispoziţiilor anexei 5 a prezentei Convenţii. Ele trebuie,
printre altele, să fie în stare bună de circulaţie.

Dispoziţie tranzitorie
            Timp de 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei Convenţii, conform paragrafului l al
art. 47, remorcile în circulaţie internaţională beneficiază, oricare ar fi greutatea lor maximă
autorizată, de dispoziţiile prezentei Convenţii, chiar dacă ele nu sunt înmatriculate.

28. În sensul Convenției asupra circulației rutiere nr. 87 din 08.11.1968, relatați condițiile
care trebuie să fie îndeplinite de biciclete și motorete pentru a fi admise în circulația
internațională.
Vehiculele fără motor aflate în circulaţia internaţională, trebuie:
            a)să aibă o frână eficace;
            c) să fie înzestrate cu un claxon care să se poată auzi de la o distanţă suficientă şi să nu
aibă un alt avertizor sonor;
            d) să fie prevăzute în spate cu un dispozitiv reflectorizant, roşu şi cu un dispozitiv care să
asigure existenţa unui semnalizator luminos alb sau galben în faţă şi roşu, în spate.
            2. Pe teritoriul Părţilor Contractante care, conform paragrafului 2 al art. 54 al prezentei
Convenţii nu au făcut o declaraţie prin care motoretele să fie asimilate motocicletelor, motoretele
aflate în circulaţie trebuie:
            a) să aibă două frâne independente;
            b) să fie înzestrate cu un claxon sau cu un alt avertizor sonor, care poate fi auzit de la o
distanţă suficientă;
            c) să fie înzestrate cu un dispozitiv de eşapament tăcut şi eficace;
            d) să fie prevăzute cu dispozitive care să asigure existenţa unui semnalizator luminos alb
sau galben, în partea din faţă, a unui semnalizator roşu şi a unui dispozitiv reflectorizant roşu, în
partea din spate;
            e) să poarte semnalele identificării, definite la anexa 4 a prezentei Convenţii.
            3. Pe teritoriul Părţilor Contractante, care, conform paragrafului 2, art. 54 al prezentei
Convenţii au făcut o declaraţie prin care motoretele sunt asimilate motocicletelor, condiţiile pe
care trebuie să le îndeplinească motoretele pentru a fi admise în circulaţie internaţională sunt
acelea definite pentru motociclete în anexa 5 a prezentei Convenţii.

29. Relatați metodele de securizare a fotografiei în actele de călătorie.

Fotografia fixată cu ajutorul adezivului.
Fotografia fixată cu ajutorul adezivului şi ştampilei umede
Fotografia fixată cu ajutorul adezivului şi timbrului sec
Fotografia fixată cu ajutorul capselor şi timbrului sec
Fotografia fixată cu ajutorul agrafelor şi timbrului sec
Fotografia fixată cu ajutorul ştanţării liniare
Fotografia realizată cu ajutorul imprimantei laser
Fotografia realizată cu ajutorul imprimantei cu jet de cerneală
Fotografia realizată cu ajutorul imprimării prin metoda termosublimare
Fotografia aplicată pe desenul de fond prin metoda fototehnică
Fotografia securizată cu kinegramă sau hologramă
Pe fotografie este aplicată o imagine de tip guilloche
Pe fotografie este aplicată o imagine codată (IPI)
Pe fotografie sunt decupate imagini sau simboluri ce permite vizualizarea desenului de
fond
Pe fotografie este aplicat elementul optic variabil
30. Relatați metodele de laminare și tipurile de protecție a laminatelor.
Laminarea – prelucrarea produsului imprimat prin presarea unei pelicule speciale pe foaia
imprimată pentru atribuirea luciului, rigidităţii şi pentru o protecţie mai sigură la influenţările
exterioare şi manipulării.
• Laminatul liber – laminatul acoperă fotografia şi pagina cu datele personale şi se termină
la cusătura cotorului paşaportului
• Laminatul cusut – laminatul este protejat prin broşarea comună a paşaportului, pe partea
opusă putem vedea o fîşie îngustă a laminatului
Există următoarele tipuri de protecţii a laminatelor:
• supraimprimarea laminatului
• imprimarea elementului cu reacţie în lumina UV
• laminate cu protecţia 3M, laminat retroreflectiv
• ştanţarea
• laminate TKO™ (cu kinegrame transparente integrate în el) sau cu elemente optic
variabile

31. Relatați tipurile de perforare și indicii lor caracteristici în actele de călătorie.

perforare - un proces de finisaj poligrafic care constă în găurirea hîrtiei sau substratului polimer
în formă de text sau imagine, format din orificii minuscule.
La fabricarea documentelor se foloseşte perforarea mecanică sau laser.
Perforarea mecanică este realizată cu ajutorul rolei-ac speciale.
Indiciu caracteristic:
• dimensiuni stabile.
• prin intermediul perforării mecanice sunt realizate doar numerele de serie a
documentelor.
• ele pot fi numerice sau litero-numerice.
Indiciile caracteristice specifice a perforaţiei laser sunt următoarele:
• urme de ardere pe marginile găurilor;
• pe partea verso (partea străpungerii) nu sunt proeminenţe în locurile găuririi;
• micşorarea conică a diametrului găurilor perforate de la pagină la pagină.

32. Relatați noțiunea și tipurile de ștanțare a actelor de călătorie.

ștanțare - proces poligrafic, efectuat cu ajutorul dispozitivelor de presare manuale, semiautomate
şi automate, bazat pe presarea la cald sau la rece a foiţei metalice, pigmentate sau a peliculei
polimere cu pulverizarea substanţei necesare.
Putem diferenţia următoarele tipuri de ştanţare:
• Ştanţarea oarbă
• Ştanţarea cu foiţă metalică metalică – ştanţarea în procesul căreia între clişeul încălzit şi
suprafaţa de imprimare (hîrtie, piele, plastic ş.a.) se întinde foiţa metalică şi se presează.
Sub acţiunea clişeului încălzit pulverizarea metalică sau pigmentă se desprinde de pe
pelicula suport şi se prinde cu stratul adeziv pe suprafaţa materialului ştanţat.
• Ştanţarea în relief fără foiţă metalică
• Ştanţarea în relief cu foiţă metalică
• Ştanţarea în relief invers

33. Relatați metodele de legare a foilor din pașaport. Explicați procesul de broșare.
Tehnologia de broşare şi copertare – este un proces de transformare a foilor imprimate în
documente în formă de cărţi, broşuri acoperite cu copertă.
Există cîteva metode de legare a foilor din paşaport:
• cu agrafe – una din metodele de legare paşaportului folosit în general pentru
fabricarea documentelor simple;
• încleiere la cald – cotorul paşaportului se cufundă în rezervorul cu adeziv;
• broşarea – metodă de legare a paşapoartelor cel mai des folosită.
Broşarea - constituie operaţiunea prin care se realizează prinderea (coaserea) filelor de
coperţile paşaportului, care diferă de la stat la stat (cusătură cu pasul mai mic sau mai mare
sau cu fire din materiale diferite).

34. Relatați metodele de tipar și descrieți indicii cararcteristici a fiecăruia.

1. Tiparul înalt.
La tiparul înalt, suprafeţele imprimative sunt mai ridicate faţă de suprafeţele neimprimative
Cînd tipărim, vopseaua este presată spre exterior.
Caracteristic acestui tipar este reprezentat de marginile perlate sau afluxul de vopsea care
poate fi văzut la mărire.
Apăsarea cu putere a cilindrului modelator pe suprafaţa hîrtiei determină evidenţierea unui
efect de timbru sec.
2. Tiparul adînc.
Tiparul adînc este o metodă de tipar diract, imaginea este imprimată direct de pe forma de
imprimare pe suprafața imprimabilă.
La tiparul adînc elementele imprimabile sunt dispuse în plan inferior, față de cele
neimprimabile.
În tipărirea intaglio (tipar adînc), se utilizează o cerneală (vopsea) vîscoasă care se
dispersează în spaţiile (şanţurile) cilindrului de tipar. Sub acţiunea unei presiuni mari de
ştanţare, cerneala este absorbită de suprafaţa ce urmează a fi tipărită.
O caracteristică a tiparului adînc o reprezintă stratul gros de cerneală care este reliefat, fiind
palpabil. Grosimea stratului de cerneală se evidenţiază în lumină oblică.

3. Tiparul plat (ofset).

Tipărirea offset este un proces de tipărire indirect: matriţa imprimă imagini şi texte, în mod
indirect, cu ajutorul unui cilindru, pe o suprafaţă de tipărire.
În tipărirea offset, părţile imprimate sunt la acelaşi nivel cu cele neimprimate.
Tiparul ofset are marginile imprimate foarte bine definite.

4. Tiparul trafaret (rastru).

Tiparul sită este o metodă directă de imprimare, cerneala fiind aplicată direct pe suprafaţa de
imprimare prin utilizarea şablonului.
Datorită ţesăturii, imaginea tipărită are margini zimţate și acest lucru poate fi controlat prin
schimbarea mărimii găurilor și fluidității cernelei.

35. Relatați indicii caracteristici a imprimărilor cu jet de cerneală, laser și a imaginilor

realizate prin metoda termosublimării.
IMPRIMAREA CU JET DE CERNEALĂ Indicii caracteristici:
 vopsea opacă;
 vopseaua se îmbibă în stratul exterior al hîrtiei;
 pe marginea fîşiilor pot fi formate pete de cerneală;
 la unele imprimante de tip jet vopseau se dizolvă în apă;
 imaginea este formată din puncte de vopsea aparte (culorile vopselei sînt deosebite de
culoarea văzută).
IMPRIMAREA LASER Indicii caracteristici
 vopseaua are luciu metalic;
 vopseaua se află pe suprafaţă hîrtiei;
 fîşiile sînt compuse din particule de vopsea aparte (aranjate şi fixate la o distanţă anumită
una de la alta) sau mulţimea de vopsea topită;
 pe fon pot fi particule de toner în formă de puncte;
 tonerul se dizolvă în acetonă;
 4 culori de bază (cîteodată particulele de vopsea sunt amplasate în liniile paralele create
în urma rastrificării imaginii vopseaua este formată din patru culori de bază.

IMPRIMAREA PRIN TERMOSUBLIMARE Indicii caracteristici

• la imaginile de culoare neagră marginile sunt zimţate;
• imaginile colorate sunt compuse din linii estompate;
• imaginile sunt rezistente la interacţiunea cu apa şi deteriorare;
• la imaginile colorate trecerea dintr-o culoare în alta este lentă;
• imaginile au o suprafaţă lucioasă.

36. Relatați tipurile de cerneluri și măsurile de protecție fizico-chimice.

1. IMPRIMARE CU CERNEALĂ REACTIVĂ EVIDENŢIATĂ ÎN LUMINĂ CU RAZE
ULTRAVIOLETE - ACESTE CERNELURI SUNT ACTIVATE NUMAI ÎN LUMINA
CU RAZE ULTRAVIOLETE – ÎN ALTE SITUAŢII IMPRIMĂRILE SUNT
INVIZIBILE
2. IMPRIMĂRI VIZIBILE CU CERNEALĂ FLUORESCENTĂ - CESTE CERNELURI
SUNT VIZIBILE ÎN LUMINĂ ALBĂ-NORMALĂ DAR ÎŞI SCHIMBĂ CULOREA
LA EXPUNEREA ÎN LUMINĂ CU RAZE ULTRAVIOLETE
3. CERNEALĂ METAMERICĂ - este numit efectul fizic la care două materiale diferite au
aproximativ aceeaşi culoare la o iluminare şi complet diferă la iluminare cu lumina de o
anumită lungime de undă (raze UV, raze IR ş.a.) şi sunt folosite la imprimarea diferitor
porţiuni a aceleiaşi imagini.
4. IMPRIMAREA CU CERNEALĂ FOTOCROMATICĂ - sunt vopsele care îşi schimbă
culoarea la fel ca materialele incolore care îşi capătă culoare anumită sub influenţa
expunerii unui diapazon spectral anumit.