> AN. ESEURI STRUCTURATE BACALAUREAT a PE we INVATA CU SUCCES All right reserved ® & copyright © YAU aa clasele 9-12a a Se ae .S. Ohare e Povestea lui Harap-Alb - pagina 5 @ Moara cu noroc - pagina 10 @ Alexandru Lapusneanul - pagina 15 @ Ion - pagina 20 © Ultima noapte de dragoste, intdia noapte de rdzboi - pagina 25 @ Enigma Otiliei - pagina 30 © Baltagul - pagina 34 Cellet - pagina 40 © Oscrisoare pierdutaé - pagina 45 Ce (olaro} - pagina 49 @ Floare albastra - pagina 53 Le ivinile) - pagina 56 Laie tale - pagina 59 © Eunu strivesc corola de minuni a lumii - pagina 65 Distribuirea, copierea sau piratarea in orice fel acestei carti nu este pedepsita numai prin lege, dar contravine gi tuturor normelor si principiilor etice $i sanatoase pe care un astfel de titlu le promoveaza. ImpGrtdsiti cu ceilalfi informatiile importante, valorile gi lectiile pe care le-ati aflat din acest material, intr-un mod corect si responsabil. Sea ORR rsa) A7Pr 2 WePA ra vee Inainte sa citesti..... Vrem sa iti multumim pentru ca ai achizitionat ebook-ul nostru. Scopul nostru prin acest ebook este sa te ajutam pe tine, elev de liceu, in pregatirea pentru BAC. Am fost si noi in aceasta postura si stim cat de stresant poate sa fie totul in aceasta perioada. In acest ebook am adunat toate eseurile de care noi am avut nevoie in BAC si credem cu siguranta ca iti va fi de folos si vei avea un avantaj foarte mare fata de cei ce nu au acest ebook si isi pierd timpul cautand materialele de care au nevoie pentru a rezolva subiectul III de la BAC. MULT SUCCES! ar 3 WSPovestea lui Harap-Alb de Ion Creangaarr eh oN Povestea lui Harap-Alb De lon Creanga + Viziunea despre lume intr-un basm cult - lon Creanga este unul dintre marii clasici ai literaturii romane. El a contribuit esential la dezvoltarea acesteia prin scrierea romanului autobiografic ,Amintiri din copilarie”, a povestilor si a povestirilor. Opera »Povestea lui Harap-Alb” , publicata in revista ,Convorbiri literare”, este o,sintez4 a basmului nostru si cel mai frumos basm romanesc” (Pompiliu Constantinescu). Pornind de la modelul basmului popular, lon Creanga reactualizeazi »teme si motive de circulatie universala cu 0 vechime aproape mitica” (George Calinescu), dar le organizeaza conform proprii viziuni. Astfel, pe langa trasaturile speciei (conflictul dintre bine si rau , incheiat cu victoria binelui , schema si formulele tipice , triplicarea personajelor pozitive, negative, ajut3toare , etc.) apar si elemente de noutate ce ofer’ textului caracter de opera culta : umanizarea fantasticului, arta narativa, umorul si oralitatea. Originalitatea lui lon Creanga se regaseste la toate nivelurile textului, vizand atat elementele de continut. in primul rand , autorul se dovedeste inovator la nivel tematic peste tema traditionala- lupta dintre bine si rau , incheiata cu victoria binelui. Creanga suprapune si tema initierii, a destinului , conferind astfel operei caracter de roman al formarii (bildungsroman). Dincolo de eterna lupta bine-rau, tema basmului vizeaza conditia eroului care inainte de a deveni imparat trebuie s cunoasca si statutul de slug’ , tocmai pentru a invat’ sa-si inteleag’ supusii si s3-si exercite responsabil puterea. Doua episoade sunt relevante pentru ilustrarea viziunii autorului din perspective temelor : supunerea prin viclesug (proba fantanii) si demascarea raufacatorului (finalul). Episodul cobordarii in fantana dovedeste naivitatea fiului de crai, incapacitatea de a distinge esenta de aparenta. Antagonistul il inchide pe craisor in fantana si ii cere pentru a iL lasa in viata sa faca schimb de locuri, punandu-l sa ji jure credinta pana cand va muri si iar va invia. arr 5 WKarr eh oN jn scené finala, eroul este inviat de catre fata cu ajutorul obiectelor magice (smicele de mar dulce, apa vie, apa moarta) , iar Spanul este ucis de cal, semn ci initierea s-a finalizat. Creanga se departeazi de modelul popular prin faptul ca raul a fost eliminat, dar nu total , pentru ca ‘imparatul Ros ramane in viata. in al doilea rand, viziunea asupra lumii este pusd in lumina prin elemente de structura si compozitie. La nivel structural, basmul respecta tiparul narativ al celor populare. Situatia initiala de echilibru este anuntata prin existenta celor doi frati: craiul si imparatul Verde, care traiesc departe unul de altul. Dezechilibrul coincide cu lipsa unui mostenitor la tronul imparatului Verde (care are doar fete), iar calatoria are scopul de a reface echilibrul. Aici , Creanga inoveaza tema calatoriei prin tehnicd racordului/a ramificat , drumul devenind din ce in ce mai complicat. O distinctie dintre basmul popular si cel cult se face si la nivelul formulelor tipice. De exemplu , formula de la inceput ,Amu... cica era odata” este vizibil inovata. La fel, formula finald contine 0 comparatie dintre lumea basmului si ce reala , in care exista stratificare sociala : iar pe la noi, cine are bani, bea si mananc, iar cine nu, se uita si rabda. Personajele operei sunt construite intr-o maniera realista, fiind victime ale umanizarii fantasticului, procedeu implementat de Creanga in opera sa. Personajul principal, in jurul c3ruia are loc actiunea, este Harap-Alb. El este uman din toate punctele de vedere, fapt dovedit mai ales in scena fantanii. Antagonistul principal al basmului este Spanul, care va fi omorat in final de catre cal. De asemenea , apar si personaje ajut&toare si donatoare care il vor ajuta pe protagonist. in opinia mea , tema basmului este concentrata in numele personajului si implicit in titlu. Numele este alcatuit din 2 cuvinte unite: harap” si ,alb”, nume care are o structura oximoronica si reprezint’ tema basmului : lupta dintre bine (alb) si rSu (harap trimitand la culoarea negru). in concluzie , lon Creang’ exprima o viziune profund inovatoare. Plecand de la modelul popular, el creeazd o opera culta de valoare incontestabila. arr 6 wtarr eh oN - Particularitati de constructie a lui Harap-Alb - lon Creanga este unul dintre marii clasici ai literaturii romane. El a contribuit esential la dezvoltarea acesteia prin scrierea romanului autobiografic ,Amintiri din copilarie”, a povestilor si a povestirilor. Opera »Povestea lui Harap-Alb” , publicata in revista ,Convorbiri literare”, este 0 ,sinteza a basmului nostru si cel mai frumos basm romanesc” (Pompiliu Constantinescu). Pornind de la modelul basmului popular, lon Creanga reactualizeaza »teme si motive de circulatie universala cu o vechime aproape mitica” (George C&linescu), dar le organizeaz& conform proprii viziuni. Personajul principal al basmului, in jurul cSruia se construieste firul epic este mezinul Craiului, Harap-Alb. El reprezinta categoria pozitivului, fiind situat in ipostaze antagonice cu Spanul si imparatul Ros , simboluri ale maleficului. Personaj fictiv individual eponim, Harap-Alb este un personaj tridimensional (rotund), surprinzand permanent lectorul. El este erou de bildungsroman (suporta o aventura cu valoare formativa) si este un erou de basm atipic deoarece are atat calitati cat si defecte. Statutul social la inceputul basmului este privilegiat, find fiul unui crai si mezinul familiei. Ca varst8 , poate fi situat la granita dintre adolescent si maturitate, avand inca un caracter neformat, deschis initierii, Pe parcursul basmului isi schimbé statutul social in episodul fantanii, cand Spanul, prin viclesug, ii ia locul, dandu-i si un nume ce sintetizeaza intreaga problematicd a operei. Statutul moral-psihologic este pus in lumina prin c&latoria initiat’, avand rolul de a transforma dintr-un boboc un imparat responsabil pentru soarta unei intregi comunitati. Toate probele la care este supus sunt incercari de slefuire a caracterului sau, fiecare putand fi asociata cu © trasaturd a viitorului imparat. in initierea sa, exist’ mai multe etape de formare, privite ca lectii. De exemplu, proba padurii, a labirintului si cea a fantanii il invatd s8 disting& esenta de aparent’. De asemenea, la curtea unchiului invat& atat lectia rabdarii, cat si cea a umilintei, deoarece Spanul ii vorbeste urat, lovindu-l uneori si silindu-l sa doarma in grajd. Doua secvente relevante pentru caracterizarea eroului sunt cele pot fi prezentate ca proba prieteniei si proba iubirii. are TP Whearr eA oN Proba prieteniei si a tolerantei este esentiali, dovedind ci Harap-Alb a invatat s& disting3 esenta de aparenta : cele cinci personaje cu infatisari grotesti , care simbolizeaza defectele umane il insotesc spre imparatul Ros, deoarece eroul intuieste ca va avea nevoie de sprijinul lor, in viata neputand reusi de unul singur. dintre toate, este trecuta cu ajutorul lui Ochila, FlamAnzila, Setila, Pasari-Lati-Lungila, a furnicilor si a craiesei albinelor. Ultima initiere in moarte se realizeaza in final, cand Spanul il ucide si il elibereaza astfel de juramant. Fata imparatului Ros ji reda viata cu ajutorul apei vii si celei moarte (simboluri ale regenerarii si ale ciclitatii), la care se adauga smicelele de mar dulce (sugerand dragostea). Constructia personajului este pus& in lumina si prin elemente de structura si compozitie : mijloace de caracterizare, umanizarea fantasticului, relatiile cu alte personaje si conflicte. Dintre acestea, esentiale pentru realizarea portretului sunt modalitatile de caracterizare directa si indirecta. in mod direct, se construieste imaginea lui Harap-Alb din perspectiva altor personaje. De exemplu, imparatul Verde il consider’ »sluga vrednica si credincioasa" , pe cand Spanul il numeste ,slugd vicleana”. Caracterizarea indirecta este predominant’, portretul personajului construindu-se treptat prin acumulare de fapte, atitudini, gesturi sau limbaj. De pilda, in ultima proba la care il supune Spanul, aducerea fetei imparatului Ros, Harap-Alb nu se mai plange, actionand ferm, stiind ca uneori a cere ajutorul si a il accepta reprezinta 0 dovada de intelepciune. in opinia mea, constructia personajului este concentrata in numele acestuia si implicit in titlu. Cele doud cuvinte rezuma tema Luptei dintre cele doua principii antagonice: binele (alb) si raul (harap). Numele reflecta dualitatea. in conctuzie, lon Creang se dovedeste atipic in construirea eroului de basm, fapt care confer textului caracter de opera culta. arr 8B tttMoara cu noroe de Ioan SlaviciTT eA oN Moara cu noroc de loan Slavici -Viziunea despre lume intr-o nuveld realista psihologica+ loan Slavici este unul dintre cei mai mari scriitori ai literaturii romane, contribuind esential la dezvoltarea acestuia prin crearea romanului realist-obiectiv ,Mara" si prin inserarea elementelor de analiza psihologica in proza. Universul prozei sale se axeaza pe prezentarea satului sau a targului transilvanean, dominat de conflicte puternice. .Moara cu noroc”, publicat& in 1881 0 volumul ,Nuvele din popor”, este © nuveld realist de factura psihologic’. Desi George Calinescu trateaza textul drept ,o constructie solid’ cu subiect de roman’, opera se incadreaza in specia nuvelei prin: existenta unui singur fir epic, numar mic de personaje ce pun in evidenta evolutia personajului principal puternic individualizat, obiectivitatea naratiunii. Realismul este sustinut prin tematica sociala, veridicitatea intamplarilor, constructia unor personaje tipice si tehnica detaliului in descriere. De asemenea, este psihologicd. deoarece infatiseazé framéntarile de constiinta ale personajului principal, care traieste un conflict interior puternic si se transforma sufleteste. in primul rand, la nivel tematic, opera dezvaluie o complexitate. Primul strat tematic este pus in lumina chiar din incipit, nuvela debutand cu o discutie despre imbogatire. Acest strat tematic este sustinut de mai multe conflicte. Mai intai, se confrunta doua mentalitati diferite: cizmarul Ghit& pentru ,chiverniseala” (imbogjtire), in timp ce soacra pune in continuare inainte de toate ,linistea colibei”. Pe langa acest conflict, apare si cel in care se confrunta doua lumi diferite: micii intreprinzatori ca si Ghit si lumea r3ufSc3torilor reprezentati de cei ca Lic’ S3mAdaul. Un alt strat tematic sustine natura psihologic’ a nuvelei, care urmareste dezumanizarea omului, ca rezultat al vointei de inavutire. Drumul parcurs de GhitS de la carciumarul dominat de patima banului este urméarit gradat, marcandu-se frustrarile de constiinta ale personajului. arr 10 WETT eh oN Al treilea strat tematic, de natura morala, dezvaluie viziunea asupra lumii. Viata omului este determinata atat de legile divine, cat si de forta nemiloasd a destinului, pe care Ghita il provoaca si ji suporta consecintele. Banul devine ,personaj prin puterea lui magica”. Viziunea despre lume este pusa in evidenta si prin elemente de structurd spre exemplu: relatii spatiale si temporale, relatia incipit-final, personaje si perspectiva narativa. Reperele temporale sunt de naturd religioas’: sarbatoarea Sf. Gheorghe, cand familia se muta la han si Pasti, cand viata personajelor principale se sfarseste tragic. Actiunea dureaza aproape un an ‘incheindu-se in preajma Sf. Pasti, sarbatoarea mortii sia invierii. Reperele spatiale sunt realiste si simbolice. Pe de-o parte, toponimele din zona Ardealului (Ineu, Arad) confera veridicitate actiunii. Pe de alta parte, descrierea detaliata a locului este realizata prin inserarea unor detalii simbolice si anticipative. Incipitul este simetric cu finalul, prin cuvintele batranei, soacra lui Ghita, care vorbeste despre sensul fericirii : ,omul sa fie fericit cu sa fie fericit cu s8racia sa c&ci dacd e vorba nu bogitia, ci linistea colibei tale te face fericit”. Relevant pentru viziune este si construirea personajelor ce reprezinta diferite tipuri umane. Din perspectiva sociala, Ghita ilustreaza tipologia cArciumarului, Licd pe cea a omului rau, iar Ana reprezint& carciumarita care igi sprijina sotul. Perspectiva narativ’ este obiectiva, intamplarile find relatate la persoana a Ill-a pe un ton neutru de catre un narator extradiegetic, omniscient si omniprezent. in opinia mea, relevant pentru viziunea asupra lumii este titlul nuvelei »Moara cu noroc’, ambele substantive trimitand catre tema destinului. Moara macin& destinul personajelor, iar norocul este schimbator, nestatornic. in concluzie, viziunea asupra vietii din aceasta nuvela are o valoare moralizatoare: omul poate sfarsi tragic dacd cedeaza puterii banului si daca sfideazi morala crestina si forta destinului. aT TL eKTT eh oN - Particularitati de constructie a lui Ghita - loan Slavici este unul dintre cei mai mari scriitori ai literaturii romane, contribuind esential la dezvoltarea acestuia prin crearea romanului realist-obiectiv ,Mara” si prin inserarea elementelor de analiza psihologicd in proz3. Universul prozei sale se axeaz& pe prezentarea satului sau a targului transilvanean, dominat de conflicte puternice. »Moara cu noroc” ,, publicata in 1881 0 volumul ,Nuvele din popor”, este © nuvela realist de factura psihologicd. Opera se incadreaza in specia nuvelei prin: existenta unui singur fir epic, numar mic de personaje ce pun in evidenta evolutia personajului principal puternic individualizat, obiectivitatea naratiunii. Realismul este sustinut prin tematica socialA, veridicitatea intamplarilor, constructia unor personaje tipice si tehnica detaliului in descriere. De asemenea, este psihologicd deoarece infatiseaza framantarile de constiinta ale personajului principal, care traieste un conflict interior puternic si se transforma sufleteste. Personajul principal in jurul cdruia se construieste firul epic este Ghit. Erou complex, construit in manier realist, Ghitd uimeste lectorul permanent, incadraéndu-se astfel si in categoria personajelor rotunde/tridimensionale. Statutul social si economic este modificabil, c&ci la inceput Ghitd este un cizmar dintr-un sat ardelenesc, nemultumit de traiul prea saracacios. Pentru el, saracia echivaleaza cu lipsa demnitatii si de aceea, ia in arenda hanul numit Moara cu noroc si devine carciumar. Initial, cdstiga banii cinstit, dar treptat, intrand in afaceri necurate, accept sa fac bani si prin cai necinstite. Statutul moral-psihologic al personajului este dezvaluit treptat prin urmarirea treptelor dezumanizarii si al conflictului interior care il macina, distrugandu-i linistea sufleteascd. Nuvela infatiseaz’ procesul indepart&rii familie in paralel cu cel al degradarii morale a hangiului. Acest proces este urmarit atat la nivelul optiunilor (prefera sa expuna pe cei dragi pericolului decat sa plece de la han) si al trairilor (gandeste ca i-ar fi fost mai bine fara familie). Portretul moral este construit in jurul patimii inavutirii. Prin stil indirect, naratorul surprinde gandurile lui Ghita si slabiciunea lui pentru arr 12 WEoN bani. Din familist convins, ajunge s regrete c& are nevast’ si copi »vedea banii gramada inaintea sa si isi impaienjenea ochii”. Prin caracterizare directa, la inceputul nuvelei autorul ji apreciaza lui Ghita harnicia si dorinta de a prospera (,om harnic si sarguitor"). Tot direct, celelalte personaje exprima diferite pareri despre el: Lica este impresionat de stapanirea de sine a lui Ghita. Ana se indeparteaza de sotul ei, punand-si in dispretul : ,nu e decat o muiere in haine barbatesti, ba chiar mai rau de aga”. Prin autocaracterizare, Ghité lasA sa se inteleaga c& poate fi de folos sau poate distruge: ,oamenii ca mine sunt slugi primejdioase, dar prieteni nepretuiti". Indirect, faptele pun din nou in evidenta slabiciunea pentru bani. Tot ceea ce face vine in contradictie cu fondul sau sufletesc: depune marturie falsa si il salveaza pe Lica. Se foloseste de Ana, scena foarte relevanta care arata pragul maxim al dezumanizarii, fiind capabil si o ucida sange rece. Din perspectiva limbajului, Ghitd se dovedeste interiorizat, vorbeste putin, fiindc lupta se da in interior. Cel mai important conflict al operei este cel psihologic. In sufletul personajului se infrunta permanent dorinta de a se imbogati cu speranta ca va ramane, macar in ochii oamenilor, un om cinstit. Conflictul exterior este cel dinte el si Lica, conflict ce incepe inca din scena primei intalniri dintre cei doi, cand Lica intuieste slabiciunea hangiului. Relevant pentru constructia personajului este si titlul nuvelei. Ambele substantive trimit c&tre tema destinului. Prin raportare la morala textului, titlul anunta cd norocul este aparent, convertindu-se oricand in nenoroc sub puterea nefasta a destinului. in opinia mea, numele personajului concentreazd destinul lui. Substantivul ,Ghita” are o semnificatie dubla. Din perspectiva etimologica, numele trimite c&tre ideea cd personajul lui Slavici devine ,rob al banului”. Religios, prenumele sau este asociat cu victoria asupra balaurului, invingerea raului. in concluzie, GhitS va ramane unul dintre cele mai memorabile personaje ale literaturii romane, accentul fiind pus in analiza traseului si asupra starii sale sufletesti. arr 130 KEAlexandru Lapusneanul de Costache Negruzziarr eh oN Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi -Viziunea despre lume intr-o nuveld romantica: Constantin Negruzzi s-a ndscut in anul 1808 la Trifestii vechi, ang’ lasi. Este prozator, poet dramaturg si om politic si scriitor important al literaturii romane. Face parte din perioada pasoptista, perioada de ‘inceput a literaturii noastre si are meritul de a fundamenta conceptual nuvela la noi dar si scrierile istorice si epistolare intr-o limba frumoasa a secolului XIX-lea. Opera este o nuvela, deoarece este o specie epica in proza cu o constructie riguroasa, avand un fir narativ central. Se observa concizia intrigii, tendinta de obiectivare a perspectivei narative. Este o nuveld romantica datorita mai multor trasaturi: specie, inspiratia din istoria nationala, tema, conflict, naratiune liniara, personaje exceptionale in situatii exceptionale, gusturi si replici spectaculoase si memorabile. Nuvela istoricd este o specie literard cultivaté de romantici care se inspira din trecutul istoric (evul mediu): tema, personajele si culoarea epocii (mentalit3ti, comportamente, relatii sociale, obiceiuri, limbaj). Romantismul este orientarea ideologica , artistica si literard din prima jumatate a secolului XIX-lea, aparuta in spatial European. “Alexandru Lapusneanul” este prima nuvela romantica de inspiratie istorica din literatura romana, 0 capodopera a speciei si un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior. Publicata pentru prima data in perioada pasoptista, in primul numér al revistei “Dacia Literara” in 1840, ea a fost ulterior inclusd in ciclul “Fragmente istorice” din volumul “Pacatele tineretii". Titlul, din punct de vedere morfologic este alcatuit dintr-un substantiv propriu, care in sens denotativ indicd o personalitate istoric, domnitor al Moldovei care a domnit de doua ori, fiind detronat prima oara datorita trdarii boierilor si care s-a intors a doua oar la tron, impunandu-se cu ajutor strain. In sens conotativ, titlul surprinde personajul principal al are 15 KEarr eh oN operei, tipul de domnitor crud si tiran, caracterizat prin disimulare si o buna cunoastere a psihologiei umane. Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medieval. Evocarea artistic’ a celei de-a doud domnii a lui Lapusneanul evidentiaz’ lupta pentru impunerea autoritatii domnesti si consecintele detinerii puterii de un domnitor crud, tiran. Naratorul este omniscient, sobru, detasat. Naratiunea este realizata la persoané a Ill-a cu focalizare zero, viziunea “dindarat”. Fiecare capitol are cate un motto sugestiv, cu caracter rezumativ. in primul capitol motto-ul este “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu..” care este raspunsul dat de Lapusneanul soliei boierilor care il intampina la granitele tari. Al doilea motto este “Ai sa dai sama doamnal” care este replica vaduvei unui boier ucis de domnitor. Cel de-al treilea motto “Capul lui Motoc vrem!” reprezinta cuvintele multimii de tSrani veniti la curte, in timpul osp&tului pentru a-si exprima nemultumirea fat de Motoc. Al patrulea motto “De ma voi scula, pre multi am sa popesc $i eu...” este amenintarea rostita de Lapusneanu celor care il clugarisera. in expozitiune timpul este cel istoric, perioada in cadrul secolului al XVI-lea, iar principiul compozitiei este cel cronologic. Ni se prezinta personajele : Alexandru L, boierii, domnita Ruxandra. Dialogul are o deosebita fortd dramatica, iar raspunsul lui Lapusneanu este memorabil: “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu..”, “si dac& nu ma iubiti eu va iubesc pe voi”. Actiunea continu’, Alexandru ajunge pe tronul Moldovei, incepe pedepsirea tradatorilor. Ni se prezinta si portretul doamnei, descendenta ei, toate intr-o antiteza romantica cu felul crud de manifestare a domnului. intr-un gest de viclenie, domnul le cere iertare boierilor la mitropolie, si-i strange pe toti la un loc ca sa-i ucid cu sange rece. Acest moment este punctul culminant. lar deznodamantul ne prezinta moartea lui Alexandru, ucis de sotie la indemnul boierilor. in concluzie, Costache Negruzzi s-a afirmat prin faptul c3 este primul autor roman care a scris o nuvel3 romantic’ de inspiratie istoric3. Elementele romantice se impletesc cu elementele clasice: echilibrul compozitiei, constructia simetric’, caracterul obiectiv al naratiunii. arr 16 WSarr eh oN - Particularitati de constructie a lui Alexandru Lapusneanul - Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei, personaj romantic, exceptional, care actioneaza in situatii exceptionale (scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc, scena mortii domnitorului otravit). Acesta intruchipeaza tipul domnitorului tiran si crud. Abilitatea lui L3pusneanul in ceea ce priveste relatiile umane, diplomatia, cunoasterea psihologiei umane, sunt cali le conducatorului, dar folosite pentru consolidarea puterii absolute ‘devin mijloace perfide. Face promisiuni linistitoare pentru ceilalti, dar care ascund un plan de razbunare. Promisiunea pe care i-o face lui Motoc: fagdduiesc cd sabia mea nu se va manji in sangele tau te voi cruta, caci imi esti trebuitor, ca s& mai usurezi de blastemurile norodului” il linisteste pe boierul intrigant, care se crede util, intrandu-i din nou in favor. Naratorul realizeaza in mod direct portretul fizic al domnitorului prin descrierea vestimentatiei specifice epocii: “purta coroana paleologilor si peste dulama poloneza de catifea stacosie, avea cabanité turceasca”. Caracterizarea realizata de personaje este succinta: “ crud si cumplit este omul acela’, “sangele cel pangarit al unei tran ca tine’. Auto- caracterizarea evidentiaza trasaturi morale: "n-as fi un natarau de frunte, cAnd m-as increde in tine” Incipitul rezuma evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui Lapusneanul si atitudinea lui. Sunt frecvent utilizate substantivele prop nume de domnitori, orase , tari prin care este evocat contextual istoric si politic: “se intruna acum sa izgoneascé pre rpitorul Tomsa si a-si ia scaunul, pre care nu l-ar fi pierdut, de n-ar fi fost vandut la boieri”. Frazele finale consemneaza sfarsitul tiranului in mod concis si obiectiv, amintind de stilul cronicarului, iar mentionarea sustine verosimilitatea: “Acest fel fu sfarsitul lui Alexandru Lapusneanul, care las3 0 pat& de sdnge in istoria Moldovei. La m&nastirea Slatina, zidit3 de el, unde e ingropat, se vede si ast&zi portretul Lui si al familiei sale”. Conflictul principal din aceasta nuveld este dintre Lapusneanul si marea boierime, conflict de natura politic’, care se regaseste inc’ din primele scene. Acest conflict ilustreaza opo: dintre doua mari tendinte aX 17 OEarr Wake ON ale vietii politice puterii. Paralel cu acest conflict, Negruzzi urméreste si accentueaz& manifestarile lui Lapusneanul care trdeaz& o psihologie aparte. Conflictul nuvelei este unul complex si pune in lumina puternicd personalitatea lui Lapusneanul. Un alt conflict este intre Lapusneanul si Motoc, care pare sa se fi ‘inceput mult mai devreme, deoarece boierul era unul dintre cei care l-au trddat pe domnitor. Mai mult decat atat, incd din secventa intoarcerii in tar& a Domnitorului, il remarcdm pe Motoc, care, spasit, isi cere iertare, dorind s deviné omul de incredere al domnitorului. Acesta il linguseste “asemenea cAinelui care in loc sd muste, linge mana care-l bate’. Motoc vorbeste in numele soliei, cerandu-i domnitorului sa se intoarca pentru cé norodul nu il vrea. Raspunsul lui Lapusneanul marcheaza declansarea acestui conflict secundar, dorinta de razbunare, pentru tradarea boierului in prima domnie. in concluzie, personajul Alexandru Lapusneanul ca este un personaj exceptional in situatii exceptionale, acesta respecta trasaturile curentului romantic si ale prozei pasoptiste, incadrandu-se in tipul tiranului, find inspirat de realitate. 77 18 eSIon de Liviu RebreanuTT eA oN lon de Liviu Rebreanu + Viziunea despre lume intr-un roman realist-obiectiv + Opera literara realizata de Liviu Rebreanu cuprinde romane, nuvele si piese de teatru precum “Prostii, Rafuiala si Catastrofa”. Rebreanu a fost un prozator si dramaturg roman, membru titular al Academiei Romane. Temele specifice operei sale sunt: iubirea, intelectualul, razboiul, marile conflicte si tensiuni din viata taranului, ins cele doud teme predominante sunt: viata rurala si rzboiul. Acesta a readus problematica taraneasca in centrul atentiei lumii literare, prin romanul “lon”. Romanul este o specie a genului epic, in proz, cu o actiune complexd care se desfasoara pe mai multe planuri narative, de mare intindere, la care participa un numar mare de personaje. “lon” a aparut in anul 1920 si se incadreaza in romanul de tip traditional prezentand spatiul rural cu obiceiurile vietii specifice, dar si cel de tip realist, proza sa caracterizand viata satului romanesc din sec XX. Acesta este si obiectiv datorita perspectivei narative. O alta trasatura care demonstreaza apartenenta romanului la realismul obiectiv o reprezinta tehnica narativa, respectiv relatarea faptelor din perspectiva narativa obiectiva, exterioard, de catre un narator impersonal, omniscient si omniprezent. Titlul romanului este de factur’ realist’ pentru cd poart’ numele personajului principal, autorul incercand s& redea destinul individual al {Sranului roman in lupta pentru dobandirea pamantului. Din punct de vedere morfologic acesta este alcatuit dintr-un substantiv propriu simplu. Tema operei este dragostea pentru pamant, dorinta taranului roman de a avea cat mai mult. Aceasta tema de facturé realistica, i se alatura si iubirii. Pamantul este vazut cd un element care face diferenta intre cei sdraci si cei bogati, iar orice tentativ’ de depasire a conditiei sociale va fi pedepsit’, dup& cum putem observa urmarind destinul tragic pe care il are personajul principal. Din punct de vedere compozitional, romanul este constituit in doud parti distincte “ Glasul lubirii" si “Glasul pamantului” ce evidentiaza cele arr 20 WETT eh oN doua obsesii ale protagonistului. Acestea sunt impartite pe capitole, avand in total 13. lar din punct de vedere al structurii interne, acesta are doua planuri. Planul taranului care il are in centru pe lon si planul atului, care il are in centru pe invatatorul Herdelea. Conflictul central al romanului este cel exterior, care graviteaza in jurul dorintei de imbogatire al lui lon. Primul conflict apare atunci cand Vasile il jigneste pe lon spunandu-i cA este “sdrantoc’, talhar”, “hot”, deoarece acesta nu dorea s& o dea pe Ana pentru ca ji cunostea intentiile cu privire la pamantul acesteia. Al doilea conflict apare intre lon si George, cand lon, vrea s& se razbune pe George pentru faptul ca tatal Anei il dorea pe George ginere. Acesta il bate in fata carciumii pe motiv ca nu a vrut sa-i plateasca lautarii. Conflictul care dezvolta tema iubirii este atat unul exterior, cat si unul interior suferit de lon intre dorinta de a avea pmant si iubirea pentru Florica. Ca orice roman realist, “lon” debuteaza cu o scend colectiva, hora duminicala, din curtea Todosiei lui Maxim Oprea, scena prin intermediul c3reia facem cunostinta cu toate personajele romanului. Acesta este realist si prin structura circulara deoarece opera incepe si se incheie cu imaginea drumului care intr in satul Pripas, iar finalul cu imaginea care iese din satul Pripas. Asadar, romanul este un corp sferoid. Prima secventa narativa, hora din curtea vaduvei lui Maxim Oprea, este reprezentativ’ pentru tematica romanului, intrucat prefigureaza conflictele si este un pretext pentru a prezenta personajele, asezate in grupuri si ierarhii sociale. lon danseaz cu Ana, fiica taranului instarit Vasile Baciu. Este hotarat sa scape de conditia umila de ,,sarantoc” si renunté la Florica, fata de care era indragostit, pentru Ana cea urata, dar bogata. Tatal fetei nu este de acord, sperand ca Ana sa se marite cu George Bulbuc, un flacdu instarit. Vasile Baciu il jigneste pe lon, iar acesta se rézbun& batandu-l cu brutalitate pe George, rivalul sau. Astfel se contureaza principalul conflict, lupta pentru pamant. »Glasul pmantului” este o metafors care simbolizeaza atractia irezistibil’, uneori irationala, pe care o are pamantul asupra protagonistului, aga cum se sugereaz’ intr-o scena in care lon este surprins privind locurile care fusesera candva ale lor: ,,Simtea o placere atat de mare vazandu-si paméantul, incat ji venea sa cada in genunchi si s3-l imbr3tiseze. " Glasul p&méntului p3trunde ,,nvalnic in sufletul FTIR 21 eSTT eh oN flcdului, ca o chemare, coplesindu-l”, maretia pmantului fScdndu-l s& se simta ,,mic si infricosat”. in concluzie, ,,lon” este un roman realist-obiectiv, care prezinta destinul tragic al unui personaj memorabil. Totodat’, Rebreanu oferd cititorului o viziune monografica asupra satului ardelenesc de la ‘inceputul sec. al XX-lea, prezentand conditia taranului si a intelectualului roman, probleme sociale si nationale. - Particularitati de constructie a lui lon + Personajul literar “lon” este personajul principal al romanului cu acelasi titlu surprins in evolutie datorita ascultarii glasului pamantului si al iubirii. Aceasta este sugerata inca de la inceput, in scena horei” Avea ceva straniu in privire, parc’ o nedumerire si un viclesug neprefacut’, anticipandu-se astfel comportamentul sau ulterior. El apartine clasei taranilor saraci, categorie pe care o considera injositoare, motiv pentru care doreste s& scape de aceasta eticheta si s& ajung& bogat. Prezentat in evolutia sa, lon este un personaj complex si contradictoriu, el reflectand o mentalitate traditionala, potrivit cdreia demnitatea umana depinde de intinderile pe pamant. Este prezentat istet, silitor si cuminte, el trezind simpatia invatatorului Herdelea, dar renunta la scoala tocmai pentru ci dragostea pentru pamant este mai mare. Stiind totul despre el, naratorul ii subliniaza toate calitatile. Portretul personajului lon este realizat prin mijloacele caracterizarii directe si indirecte, autorul insistand, in special, pe latura si moral. Astfel, inca de la inceputul romanului, naratorul precizeaza direct c&, desi »S8rac’, lon era ,,iute si harnic cd ma-sa”, iubea paméntul care “ii era drag & ochii din cap” Din perspectiva altor personaje, tot prin caracterizare directa, lon este vazut diferit, pentru cd doamna Herdelea il considera ,,baiat cumsecade”, ,istet’, ,harnic’, preotul Belciug il vede c pe ,,un stricat si-un batau: un om de nimic’, iar Vasile Baciu il numeste ,,talhar’, ,,hot” si “sarantoc”. Prin autocaracterizare, insusi personajul lon nu are o parere buna despre sine, spunandu-si: ,Ma molesesc ca 0 baba naroada. Parca n-as mai fiin stare s ma scutur de calicie.” Caracterizarea indirecté reiese din numele, faptele, limbajul, gesturile si vestimentatia personajului. FATR D2 eSarr Wake ON Dojenit in biserica de c&tre parintele Belciug, in urmé bataii cu George, lon se hot3raste “sa fie cu adevarat netrebnic’. El alege zestrea Anei si renunta pentru un timp la iubirea pentru Florica. Actionand cu luciditate, el concepe un plan incercand s&-l facd pe Vasile Baciu sa-i dea paméanturile. Se foloseste de Ana, pe care o seduce si o lasa insarcinata, din acest moment, faptele lui devin tot atatea etape ale dezumanizarii. Sfarsitul lui lon este perfect motivat estetic si moral, vinovat pentru propria decddere moral3 si réspunzdtor de moartea Anei, lon este pedepsit. Personaj complex, cu o psihologie derutanta, el a nascut reactii diverse si din partea criticii literare. A batjocorit o fata “i-a luat averea, a ‘impins-o la spanzuratoare si a rémas in cele din urma cu paméntul.” in concluzie, obsesia de a obtine cat mai mult pamént il face pe lon sd fie lipsit de afectiune in relatiile cu celelalte personaje. T7PX 230 ESUltima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescuarr eh oN Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu + Viziunea despre lume intr-un roman subiectiv - Camil Petrescu apartine perioadei interbelice a literaturii romane, fiind intemeietorul romanului romanesc de tip subiectiv. Activitatea sa literaré este vasta, abordand toate cele trei genuri: epic, prin romane (,Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de rdzboi"), dramatic (,Jocul ielelor’) si liric (,Versuri. Ideea. Ciclul Mortii”). Autorul a innoit romanul interbelic prin sincronizarea cu literatura, psihologia si filozofia epocii. El preia din literatura francez tehnici narative moderne, iar din filozofie si psihologie conceptele de ,primatul constiintei* si ,durata interioara". Autorul doreste o literatura caracterizaté prin autenticitate, substantialitate si anticalofilism. Autenticitatea inseamné grija pentru exprimarea ,exact&", cu sinceritate a unor experiente de viat&, autorul respingand romanul traditional. Substantialitatea vizeaza tratarea unor teme fundamentale: iubirea, moartea, razboiul, conditia umana, iar anticalofilismul este refuzul scrisului frumos. ,Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" are ca premisa experienta de viata a autorului pe care, ins, nu o subliniazi modificand- substantial, ci o pastreaz’ ca atare. Asadar, avem un roman modern, psihologic, avand drept caracteristici tehnici narative moderne si alte tehnici importante precum analiza psihologica, focalizarea exclusiv interna si luciditatea. Compozitional, romanul are doua parti, care descriu aventura cunoasterii prin intermediul unor experiente limita: iubirea si razboiul. Prima carte nareaz fapte ce apartin in totalitate fictiunii, iar a doua porneste de la date autobiografice (Camil Petrescu a luptat pe front). Titlurile capitolelor sunt metaforice sau rezumative. Forma narativa a »romanului in roman” (romanul iubirii este inserat in cel al razboiului) a generat discutii in epoca in legatura cu unitatea compozitionala. aAPX D5 AEEarr eh oN Tema este cea a inadaptarii intelectualului intr-o lume mediocra, banal3, a imposturii si se dezvoltS pe mai multe arii tematice: atat dragostea cat si razboiul , acestea fiind experiente esentiale pentru a ilustra tema cunoasterii si pe cea a conditiei umane. Drama intelectualului este generata de trairea acuta a evenimentelor, putine la numér, dar filtrate prin constiinta. Stefan doreste sa traiasca o iubire perfecta intr-o lume imperfecta. Cautand dovezi ale infidelitatii si amplificd suferinta, furind o ,infinitate de ipoteze”: ,suferinta aceasta monstruoasa imi venea din nimic [..] lau proportii de catastrofe”. Drama razboiului il ajuta sé redimensioneze drama iubirii, dandu-si seama c& viata e prea scurt& pentru a trai in nesigurant’. Prin tehnica memoriei involuntare, Stefan retraieste povestea de iubire, cu toate evenimentele acesteia: ivirea sentimentului, urmata de mariaj, mostenirea de la unchiul Tache, mostenire care ji arunca in lumea mondena, excursii, petreceri. De asemenea, personajul reface povestea de dragoste ,voluntar” prin tehnica decupajului selectand din trecut evenimente care sa sustina infidelitatea Elei. »Dialogul” din constiinta lui Stefan dintre cele doua experiente - iubirea si razboiul- motiveaza finalul romanului. Ranit si spitalizat, personajul se dovedeste capabil de a se rupe definitiv de framantarile care i-au provocat nefericire. li cere Elei divortul, lasandu-i ,absolut tot cee in casa”. Perspectiva narativa este subiectiva, singura voce narativa fiind cea a lui Stefan, narator intradiegetic, necreditabil, implicat. Unicitatea perspectivei narative este o trasatur’ moderna. in opinia mea, relevant pentru ilustrarea temelor si a conflictelor din roman este titlul. Un titlu amplu, ce anticipeaza cele dou experiente de viata -dragostea si razboiul- temele fundamentale. Substantivul ,noaptea” ,repetat, trimite atat c&tre un timp cronologic (noaptea de dragoste de la Campulung cand roménii intra in razboi) , cat si cdtre un timp psihologic, subiectiv, adicd ,noaptea/intunericul” in care se zbate Stefan, intunericul firii umane (personajul face uneori gesturi ce il surprind inclusiv pe el insusi). Cuvantul ,r3zboi” poate avea , de asemenea, valoare denotativa (Primul Razboi Mondial) si conotativa (,razboiul” trait de personaj). 7X 26 WKarr ete oN in concluzie, prin formula narativa abordata, Camil Petrescu introduce o viziune noua, subiectiva si moderna in literatura prin Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi". - Particularitati de constructie a lui Stefan Gheorghidiu + Camil Petrescu apartine perioadei interbelice a literaturii romane, fiind intemeietorul romanului romanesc de tip subiectiv. Activitatea sa literara este vasta, abordand toate cele trei genuri: epic, prin romane (,Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de rdzboi"), dramatic (,Jocul ielelor’) si liric (,Versuri. Ideea. Ciclul Mortii”). Autorul a innoit romanul interbelic prin sincronizarea cu literatura, psihologia si filozofia epocii. El preia din literatura franceza tehnici narative moderne, iar din filozofie si psihologie conceptele de ,primatul constiintei* si ,durata interioara". Autorul doreste o literatura caracterizata prin autenticitate, substantialitate si anticalofilism. Autorul doreste o literatura caracterizata prin autenticitate, substantialitate si anticalofilism. Autenticitatea inseamna grija pentru exprimarea ,exacta”, cu sinceritate a unor experiente de viata, autorul respingand romanul traditional. Substantialitatea vizeaza tratarea unor teme fundamentale: iubirea, moartea, razboiul, conditia umana, iar anticalofilismul este refuzul scrisului frumos. Stefan Gheorghidiu este personajul principal romanului, ilustrand tema intelectualului lucid, orgolios si inadaptat social. La nivelul compozitiei, Stefan este constiinta ordonatoare si naratorul autodiegetic deoarece ,se povesteste pe sine in roman” si focalizeaz’ toate evenimentele din unica sa perspectiva. Traiectoria exterioara a personajului este dictata de diferitele ipostaze pe care le parcurge de-a lungul transformarii sale sufletesti. Statutul social il prezinté drept intelectualul lucid inadaptat intr-o societate dominata de mediocritate. Conditia de intelectual este infatisata din mai multe perspective. Mai intai este student la Facultatea de Filozofie unde isi impresioneaza profesorii si colegii prin faptul ca isi prezinta discursul fara probleme. In afara orelor, personajul ramane acelasi spirit ‘insetat de cunoastere si lectura Statutul economic a lui Stefan se modifica prin mostenirea primita de la unchiul Tache. Initial, este prezentat ca traind o viata modesta, plina de TATR DT eSarr Wake ON neajunsuri materiale, ulterior intrand in lumea celor bogati si trebuie s3 participe, alaturi de sotia sa, Ela, la viata mondena. Tradsatura fundamentala a eroului este orgoliul manifestat in ambele experiente. Se indragosteste din orgoliu dup’ cum marturiseste. Partea romanului. Partea romanului menita evocarii povestii de dragoste are valoarea unei monografii, deoarece autorul surprinde toate fazele si momentele relatiei dintre cei doi. Marturisirile personajului sunt elocvente pentru starile pe care le parcurge constiinta sa de-a lungul acestui traseu. Orgoliul de a fi iubit se transforma in mandria de a modela intelectual femeia de langa el si de a-i hotari destinul. Prin introspectie si monolog interior, Stefan Gheorghidiu isi analizeaza cu luciditate trairile, starile, sentimentele. Dintre modalitatile de caracterizare a personajului, portretul lui Gheorghidiu este realizat mai ales prin caracterizarea indirect, scene deosebit de convingatoare pentru caracterizarea indirect’ fiind cuprinse in capitolul: ,Wer kann Rumanien retten’”, titlu inspirat de ziarele nemtesti care nu le dadeau romanilor nicio sans’. Luciditatea cu care personajul analizeaza stdrile de constiinta, ‘intampléarile traite individual sau colectiv este una dintre trasdturile esentiale, evidentiate prin monolog interior: ,in afard de constiint’ totul e bestialitate”. Luciditatea reprezinta germenele dramei pe care o traieste: »cata luciditate, atata constiinta, cata constiinta, atata pasiune, cata pasiune, atata drama”. in concluzie, prin construirea acestui personaj, Camil Petrescu a exprimat o viziune noua asupra dramei pe care 0 traieste omul superior, intelectual de elit, intr-o societate cu care este vesnic incompatibil. FTX 28 eXEnigma Otiliei de George CalinescuTT eA oN Enigma Otiliei de George Calinescu + Viziunea despre lume intr-un roman balzacian - George Calinescu a fost un scriitor, critic si istoric literar, academician roman. Acesta este considerat unul dintre cei mai importanti critici literari romani din toate timpurile alaturi de Titu Maiorescu si Eugen Lovinescu. »Enigma Otilie” a aparut in perioada interbelicd, in anul 1938. Acesta este un roman realist de tip balzacian, modernist, obiectiv si clasic. Romanul este o specie a genului epic, in proz, cu o actiune complexd care se desfasoara pe mai multe planuri narative, de mare intindere, la care participa un numar mare de personaje. Tema operei este prezentarea unor aspecte ale burgheziei bucurestene de la inceputul secolului XX, ceea ce determina caracterul social si citadin al operei. Romanul prezinta formarea unui tanar, care te de a-si face o carier, traieste experienta relatiilor de familie sia Titlul este foarte sugestiv, fiind in stransa legatura cu intreg continutul textului, alcatuit din doua substantive, unul comun (“Enigma”) si unul propriu (“Otiliei”). in sens denotativ, acesta semnificé un lucru nelamurit, greu de inteles, ascuns sau o taina, un mister, iar substantivul propriu semnifica un nume oarecare. in sens conotatiy, titlul duce cu gandul la misterul personajului Otilia, care este co ghicitoare sau un joc distractiv greu de descifrat de catre ceilalti Incipitul este tipic romanului realist. Acesta fixeaz& cadrul spatial si temporal al actiunii: ,intr-o seara de la inceputul lui iulie 1909, cu putin jnainte de orele zece, un tanar de vreo optsprezece ani, imbracat in uniforma de licean, intr’ pe strada Antim, venind dinspre strada Sfintii Apostoli”. Actiunea romanului incepe cu venirea tanarului orfan Felix Sima la Bucuresti, in casa unchiului si tutorelui su, pentru a studia medicina. Costache Giurgiuveanu o creste in casa lui pe Otilia Marculescu, fiica sa ae 30 WeTT eh oN vitreg§, cu intentia de ao infia, dar Aglae o consider3 o amenintare pentru mostenirea fratelui ei. Conflictul romanului se bazeaza pe relatiile dintre cele doua familii inrudite, cea a lui Costache Giurgiuveanu si cea a surorii lui Costache, Aglae. Dar asistam si la un conflict dintre Felix si Pascalopol, acesta fiind pentru mana Otiliei. Modul de expunere predominant in text este naratiunea. Aceast’ este realizata la persoand a Ill-a, cu focalizarea zero si viziunea ,dindarat’, naratorul fiind omniscient si omniprezent. 0 prima secventa narativa semnificativa este reprezentata de vizita Otiliei la mosie la Pascalopol impreuna cu Felix. Pe tot parcursul vizitei, Otilia se plimbd cu tanarul Sima, se simte bine, astfel Felix primeste atentie deosebit3. Din care putem deduce faptul ca protagonista avea sentimente mai presus de cele de rudenie pentru tanarul baiat. © alti secventi narativa semnificativa este reprezentata de intoarcerea Otiliei si a lui Pascalopol de la Paris. Cu toate cd pe timpul sederii la Paris Otilia a fost barfita de rudele sale din familia Tulea, aceasta a tinut sa le ofere cadouri la intoarcerea acasa. Astfel aceasta da dovada de bund crestere. in concluzie, datorita elementelor prezentate ulterior, putem spune ca ,Enigma Otiliei* de George Calinescu intruneste toate notele definitorii unui roman realist de factura balzaciana prin prezentarea criticd a unor aspecte ale societatii de la inceputul secolului al XX-lea, prin motivul paternitatii si cel al mostenirii. - Particularitati de constructie a Otiliei « Otilia este personaj eponim, deoarece numele sau apare i in titlu. Aceasta este un personaj rotund sau tridimensional, deoarece evolueaza pe parcursul actiunii, are un caracter complex, , iar uneori este contradictoriu si surprinzator. Din punct de vedere social, Otilia este studenta la Conservator si fiica adoptiva a lui Costache Giurgiuveanu. Este inzestrata cu un temperament de artist&, studiaz3 cu placere pianul, citeste crti si reviste frantuzesti si este indiferentd in ceea ce priveste averea lui mos Costache. arr B31 KETT ete oN Ea este caracterizata direct si indirect, fiind tipul eternului feminin, dar si proiectia autorului in ipostaz3 feminina. Caracterizarea direct facut& de narator arata varsta de 18 ani, tanara, fiica celei de-a doua sotii a lui Costache Giurgiuveanu, el crescand-o ca pe fiica lui. Ea se diferentiaza de celelalte personaje prin aflarea in mod permanent intr-un proces dinamic, in continua devenire. Aceasta este caracterizata in mod direct si de personaje ce subliniaza portretul fizic, relatat indirect prin ochii lui Felix, care sugereaz’ trasaturile sale morale de delicatete, tinerete, farmec, inocenta si maturitate “un cap prelung si tanar de fat’, incdrcat de bucle, cSzand pana la umeri. Otilia Marculescu nu spune prea multe lucruri despre ea, ci lasa faptele sa vorbeasca de la sine. Este matura si copilaroasa in acelasi timp “Eu am un temperament nefericit, ma plictisesc repede, sufar cand sunt contrariata” Caracterizarea indirect’ prin gesturi, actiuni si fapte arat& cd este un personaj complex cu un comportament derutant, fiind capabild de emotii puternice, pentru a trece cu usurinta de la o stare la alta, imprastiata si vis&toare dar si lucida. In relatia cu celelalte personaje, ea dovedeste ci este intelegatoare. Ea il iubeste pe Felix, fiind pentru aceasta prima experienta erotica, dar penduleaza intre el si Pascalopol. Personajul principal al operei, Otilia, personifica libertatea de spirit, ‘inglobeaza sentimente si ratiune. Cand Felix spune ,Pascalopol e bogat”, ea raspunde ,bogatia nu e totul si tata e foarte bogat iar mama a murit de supdrare’. Capabili de daruire in primavaré dupa moartea lui Mos Costache, vine in camera lui Felix. Dup3 noaptea lor cast’, Otilia pleacd la Paris cu Pascalopol cu care se marita. in epilog, pentru Felix, Otilia isi pierde farmecul feminin, c&patand o »platitudine” in aspect. Intuitiva, Otilia si-a dat seama de dificultatea relatiei cu Felix si avand nevoie de confort si ocrotire alege siguranta casatoriei cu mosierul. Felix devine medic cunoscut si printr-o casnicie reusita intra in cele mai inalte cercuri. Otilia se marita apoi cu un conte iin Spania. in conctuzie, Otilia reprezinta pentru Felix o imagine idealizata decat o femeie pe care o iubeste cu adevarat. Misterul personajului feminin este generat de trasaturile sale contradictorii si parcursul ei in roman. a7Pr 32 KEBaltagul de Mihail Sadoveanuer BQ we Baltagul de Mihail Sadoveanu - Viziunea despre lume intr-un roman interbelic - Mihail Sadoveanu este unul dintre cei mai mari si mai importanti autori ai literaturii romane. El a contribuit esential alaturi de Liviu Rebreanu, George Calinescu si Camil Petrescu la dezvoltarea prozei in perioada interbelic& prin publicarea unor capodopere precum: ,Baltagul’, ,Hanul Ancutei” si ,Fratii Jderi”. Opera literara ,Baltagul” , apSrutd in 1930, este un roman interbelic, tra nal, realist si obiectiv. Se inscrie in specia roman prin actiunea complexs desfasuratd pe mai multe planuri narative, numar mare de personaje si aspectul monografic. Realismul este sustinut de tematica social, veridicitatea intamplarilor, crearea unor personaje tipice, iar caracterul traditional este dat de valorificarea mitologiei si prezenta satului traditional de munte. Tema fundamentala este reprezentaté de cdlatoria initiatic’ si justitiar&: Vitoria Lipan pleaca, insotita de fiul Gheorghita, pentru a descoperi adevarul in legatura cu disparitia sotului ei, Nechifor. Acestei teme centrale i se suprapun altele ca iubirea, familia, natura si viata pastoral’ Clatoria si cdutarea adevrului au fost asociate cu mitul si motivul literar al labirintului. Vitoria parcurge un labirint extensiv- drumul in sine este intortocheat cu multe opriri si intoarceri, pana cand afl& unde a disparut Nechifor. Gasirea ramasitelor in rapa de sub Crucea Talienilor reprezinta atingerea centrului, iar confruntarea cu ucigasii sotului la praznicul de pomenire nu este decat victoria. Un alt mit conectat cu romanul este cel mioritic, aspect analizat de criticul literar Perpessicius. C&tre balada ,Miorita” trimit versurile: »St3pane, st3pane/ Mai cheamé si-un cAine” , ce constituie sloganul romanului. De asemenea sunt comune: intriga, motivatia crimei, motivul animalului credincios, cdutarea celui disparut. a7PXr B34 WEarr eh oN Relevante pentru viziunea asupra lumii sunt si elementele de structura si compozitie. Titlul romanului ilustreaz3 principiul ,coincidenta contrarilor” si este in directa legatura cu mitul labirintului. in roman, exista doua baltage: unul faurit de Vitoria in vederea cAlatoriei, sfintit de preot si cel al ucigasului, cu care finalmente, Gheorghita va razbuna moartea tatalui. Perspectiva narativa este obiectiva, auctoriala, relatarea facandu-se la persoana a Ill-a, pe un ton neutru de catre un narator extradiegetic, omniscient si omniprezent, care reconstituie veridic lumea satului de la munte, folosind tehnica detaliului. Timpul actiunii este precizat prin repere temporale din calendarul religios: ,aproape de Sf. Andrei’, in postul mare”. Durata actiunii este de cateva luni: din toamna, cand Nechifor pleaca cu oile spre campie, pana primavara, in postul Pastelui, cand se face inmorméntarea si praznicul. Perioada istorica este la inceputul secolului XX-lea. Spatiul sustine veridicitatea intamplarilor, deoarece localitatile prin care trece Vitoria sunt identificabile pe harta Moldovei: Vatra Dornei, Sabasa, zona Bistritei. Constructia personajelor tipice satului de munte, de la inceputul secolului, pune in lumina viziunea realista asupra lumii. Vitoria Lipan reprezinta tipul femeii din satul de munte, surprinsa intr- 0 tripla ipostaza: sateanca pastratoare a traditiilor, mama a cei doi copii, Minodora si Gheorghita si sotie de oier. Nechifor, personaj absent, este conturat prin rememorare si apare tot intr-o tripla ipostaza: pastor renumit, sot si tata. Gheorghit& reprezinta tipul adolescentului in formare. Din aceasta perspectiva, textul este un bildungsroman. Romanul dezvaluie, de fapt, 0 dubla initiere: pe de-o parte a lui Gheorghit’, care trebuie si se maturizeze, preluand atributiile tatalui, pe de alta parte initierea Vitoriei jintr-o lume pe care o cunoaste doar din povestirile barbatilor. in roman, scena descoperirii ramasitelor lui Nechifor este minutios pregatita de catre autor printr-o pauza descriptiva. Sunt conturate vibratiile naturii, puse in relatie cu starea femeii: ,trupul ei ar fi vrut sé ar 350 KEarr eh oN cAnte si s3 mugureasc3, simtea intrand in el soare si bucurie, dar in acelasi timp se ofilea in ea totul. in opinia mea, finalul romanului pune in evidenta inteligenta, intuitia, pragmatismul si curajul Vitoriei. Memorabila este , din acest punct de vedere, secventa de la praznicul de inmormantare, fiind pentru Vitoria o scena magistrala in care stie sé exploateze momentul de tensiune psihologicd al vinovatilor, moment care duce prin confruntare catre uciderea lor de cdtre Gheorghita si cdinele Lupu. in concluzie, prin tematica, prin mituri si prin elementele de structura si compozitie, autorul expriméa prin ,Baltagul” o viziune realista, obiectiva gi traditionala asupra lumii. -Particularitati de constructie a Vitoriei Lipan- Mihail Sadoveanu este unul dintre cei mai mari si mai importanti autori ai literaturii romane. El a contribuit esential aldturi de Liviu Rebreanu, George Calinescu si Camil Petrescu la dezvoltarea prozei in perioada interbelic& prin publicarea unor capodopere precum: ,Baltagul’, ,Hanul Ancutei” si ,Fratii Jderi”. Opera literar’ ,Baltagul” , ap3rut& in 1930, este un roman interbelic, traditional, realist i obiectiv. Se inscrie in specia roman prin actiunea complex’ desf3surat3 pe mai multe planuri narative, numr mare de personaje si aspectul monografic. Realismul este sustinut de tematica sociala, veridicitatea intamplarilor, crearea unor personaje tipice, iar caracterul traditional este dat de valorificarea mitologiei si prezenta satului traditional de munte. in prim-plan, se afl3 imaginea Vitoriei Lipan, personaj principal, in jurul ei construindu-se intregul fir epic. Sadoveanu a dat viata unui personaj feminin veridic, reprezentand tipologia tarancii din satul moldovenesc de munte. Social, Vitoria este o taranca dintr-un sat de munte. Ea respecta cu sfintenie ,randuielile’, datinile, obiceiurile, legile nescrise ale comunitatii rurale. Moral, Vitoria reprezint’ femeia justitiara care luptd pentru dezvaluirea adevarului si infaptuirea dreptatii. Psihologic, Vitoria strabate un traseu initiatic, descoperind tot ceea ce stia doar din auzite. Din aceasta perspectiva, a fost comparat& cu Robinson Crusoe, deoarece ia jin stp4nire pas cu pas o lume necunoscut8, ,lumea barbatilor’. 7 36 KKoN Portretul fizic este schitat in linii mari, prin caracterizarea directd realizaté de c&tre narator: ,nu mai era tan3r3, dar avea o frumusete neobisnuita in privire”, ,ochii ei cdprui, in care parca se rasfrangea lumina castanie a parul Portretul moral se constituie, treptat din acumulari de fapte, gesturi, atitudini, limbaj si reliefeaz’ personajul intr-o tripl3 ipostaz’: ca femeie a satului de munte, ca sotie si ca mama. Ca munteanca, Vitoria se evidentiaza prin taria interioara deosebita. Ca sotie, Vitoria se remarca prin devotamentul pe care si dragostea pe care le pastreaza fata de sotul ei. A fost invatata ca orice ar fi, Nechifor se va intoarce mereu la ea. Dragostea curata ji da forta necesara de a realiza acest drum in necunoscut. Ca mama, are o grijé deosebita de educarea copiilor in spiritul modelului traditional. Este exigent cu Minodora, intervenind si corectand tendinta fetei de abatere de la datin’. Cat despre Gheorghit3, acesta uimit de intuitia ei, atunci cand regret c3 ,urmand a porni dimineata devreme ctre Piatra, nu se va mai putea bucura de hora de a doua zi (,mama asta trebuie sa fie fermecatoare, cunoaste gandul omului’) Caracterizarea directa oferd imaginea Vitoriei, rasfranta in ochii celorlalti, att naratorul cat si unele personaje considerand-o inca frumoasa in ciuda varstei. Tot direct, subprefectul o considera vicleana si ascunsa, iar slujbasul de la biseric’ se minuneazi de ,asa muiere ciudata’ Autocaracterizarea are rolul de a induce oarecum in eroare pe cei ce nu o cunosc, Vitoria recurgand la autocompatimire, considerandu-se ,o minte slaba” sau ,cea mai necajita si mai amarata din lumea acestea”. 0 secvent’ memorabild reprezentativ pentru evolutia personajului este scena praznicului, unde Vitoria regizeaz’ magistral demascarea vinovatilor. Cu o logic’ impecabil’, prin vorbe intepatoare si aluzie, ea fi supune pe ucigasi la o stare psihologica greu de suportat, constrangandu-i s& méarturiseasc3 adevarul, pedepsirea ucigasilor facdndu-se imediat. Vitoria parcurge un labirint extensiv- drumul care este intortocheat cu multe opriri si intoarceri, pan’ cand afl3 unde a disparut Nechifor. Gasirea ramasitelor in rapa de sub Crucea Talienilor reprezinta atingerea aX B37 KEON centrului, iar confruntarea cu ucigasii sotului la praznicul de pomenire nu este decat victoria. in opinia mea, paralel cu acest labirint exterior, Vitoria traverseaza si unul interior: nelinistile, framantarile sufletesti provocate de intarzierea lui Nechifor, cautarile din sufletul, care ii spun ca Nechifor a fost ucis. Descoperirea adevarului si infaptuirea dreptatii echivaleaza cu atingerea centrului labirintului , iar salvarea este ritualul inmorméntarii, care ii aduce Vitoriei impacare sufleteasca deoarece stie ca sufletul lui Nechifor se poate odihni in pace. in concluzie, Vitoria ramane este un personaj interbelic care reprezinta simbolul unei lumi ce traieste confluenta dintre mit si istorie. 77 38 ESMorometii de Marin PredaTT eA oN Morometii de Marin Preda - Viziunea despre lume intr-un roman postbelic - Considerat de critica literaré cel mai important romancier postbelic, Marin Preda raméne in literatura romana creatorul unui roman care ilustreaza 0 noua obiectivitate, mai moderna, a realismului. Romanul ,Morometii" apartine categoriei operelor cu tematica rurala, contribuind fundamental la schimbarea viziunii asupra taranului ca personaj si imbunatatind estetica realista cu tehnici analitice. Pentru Marin Preda, realism inseamna istorie: ,Romanul e legat de fara ea asfixiaza". De asemenea. Romanul inseamna si an: psihologica: ,pe scriitor il intereseaza ce se intampla cu oamenii”. »Morometii” este un roman realist obiectiv postbelic, cu elemente moderne si traditionale, de observatie sociala si de analiza psihologica, urmérind atat destinul unor familii, cat si ale unei colectivitati (satul romanesc din Campia Dunrii inainte si dupa cel al doilea Razboi Mondial pana in anul 1950). Tema fundamentala -destramarea familiei si a civilizatiei traditionale roménesti- se desfisoar’ pe mai multe planuri tematice: familia, paternitatea, paméntul, iubirea, iubirea, timpul si conditia umana. Primul volum are ca axa elementara timpul, care devine un adevarat »personaj’. Are trei parti cu ritmuri epic diferite. Prima parte prezinta in aproape jumatate de volum evenimentele petrecute sambata seara, cand morometii se intorc de la camp, pana duminica noaptea, cand Polina, fiica lui Tudor Balosul, fuge cu Bidicd. A doua secventa epica alatura prin tehnica colajului scene de viata, din existenta a catorva familii: Balosul , Botoghina, Tugurlau, Pisic3, dar in centru ramanand familia Moromete. Partea a treia cuprinde doud mari episoade epice: secerisul si conflictul dintre |lie Moromete si fii cei mari. Compozitia celui de-al doilea volum este mai complexa: cinci parti, insumand 91 de capitole. Naratiunea este mult mai difuza si mai moderna decat in primul volum, accentul cdzand in cea mai mare parte pe arr 40 WEee BQ te dimensiunea sociald a evenimentelor, desi se acord spat destinelor individuale, lasate in umbra in primul volum. largi si O scena semnificativa este cea a cinei care deschide primul volum si anticipeaza evolutia relatiilor din familie. Morometii mananca la o masutd joasa, care poarta urmele vechi ale trecerii timpului si pe care llie nua voit sé o schimbe din dorinta de a pastra un anumit timp, 0 anumita familie si chiar o anumita societate. Desi familia s-a marit, llie nu vrea sa schimbe nimic. in jurul mesei sunt organizati simbolic copii din cele doua casatorii: baietii cei mari stau catre usa, gata oricand sa plece, semn al ‘instrainarii de noua familie. Tita, Ilinca si Niculae stau pe partea opusa, in apropierea mamei, protejati de aceasta. Locul ocupat la masa reflecta rolul in familie. Cel mai bun loc ii revine tatalui, care este asezat pe pragul cel mai inalt, dominandu-i cu privirea pe toti. Catrina este prins3 intre cele doua tabere ale familie, incercand 4 impace autoritatea sotului cu tanguirile lui Niculae, singurul care nu are scaun si nu isi gaseste inc’ locul. 0 alta scena relevanta este ce a taierii salcamului. Taierea copacului este proiectatd pe un fundal trist. Scena dezvolta elemente de analiza psihologic’, fiind realizat& prin monolog si stil indirect liber. Autorul evoc’ momente din viata satului strans legate existenta salcdmului, tocmai pentru a sublinia dezechilibrul ce se produce odatd cu prabusirea lui. Salcdamul este un element al renasterii, al regenerarii: ,copiii se urcau in el in fiecare primavara si fi mancau florile”. Semnificativa pentru viziunea lui Marin Preda asupra lumii este relatia timp-om. Timpul in care traieste Moromete la inceputul romanului este benefic pentru el si familie deoarece insuma ,14 pogoane de pamant". ins& la sfarsitul volumului, timpul devine ,nerabdator”. 0 data cu al doilea volum, istoria va navali peste aceasta tihna mitic’ a oamenilor. in concluzie, prin scrierea sa Marin Preda participa considerabil la dezvoltarea romanului romanesc realist obiectiv de inspiratie rurala. FTX AL eSTT eh oN - Particularitati de constructie a lui lie Moromete - Considerat de critica literaré cel mai important romancier postbelic, Marin Preda raméne in literatura romana creatorul unui roman care ilustreaza o noua obiectivitate, mai moderna, a realismului. Romanul ,Morometii” apartine categoriei operelor cu tematic rural’, contribuind fundamental la schimbarea viziunii asupra taranului ca personaj si imbunatatind estetica realista cu tehnici analitice. Personajul central al primului volum este Ilie Moromete, deoarece in jurul sau se construieste firul epic si graviteaza celelalte personaje. in al doilea volum, figura sa este concurata de cea a lui Niculae, romanul luand forma unei confruntari dramatice intre doua generatii. Personaj realist, lie reprezinta tipologia taranului care lupt pentru pastrarea traditiilor si pastrarea lotului de paméant, ce ji asigura o existenta linistita. Personaj rotund sau tridimensional, Ilie surprinde cititorul permanent iar numele sau reprezinta titlul operei, fapt care il situeaza in categoria personajelor eponime. Statutul social al personajului este cel de taran mijlocas din satul Silistea-Gumesti, situat in cdmpia Dundrii. Statutul familial il reprezint& drept cap al unei familii destul de numeroase care include trei baieti dintr-o prima casatorie (Paraschiv, Nita, Achim) la care se adaugad doua fete (Ilinca, Tita) si un al baiat (Niculae) din a doua casatorie cu Catrina. Economic vorbind, Ilie are un lot destul de frumos de paméant si gradina in spatele casei, acestea asigurandu-i un trai mai mult decat decent. Portretul personajului imbina trasturi tipice, cum ar fi respectul pentru pamant si pretuirea valorilor traditionale, dar si trasaturi atipice, care alcatuiesc esenta lui llie: tendinta de ironizare, arta disimularii ti darul de a vedea dimensiunea ascunsa a existentei. Modalitatile de caracterizare ce pun in lumina portretul sunt atat directe cat si indirecte, imaginea lui Moromete construindu-se treptat prin fapte, comportament, atitudini si limbaj. Naratorul constata mai mult starile lui llie: ,era tulburat”, ,era tacut”. Catrina il considera delasator, lenes si necredincios. Baietii cei mari cred c& este un tat nedrept in vreme ce Niculae ji intuieste esenta: ,un om care gandea’. Autocaracterizarea pune in evidenta firea independenta: ,domnule, eu intotdeauna am dus 0 viatd independenta.” FTX 42 eSarr ete oN Faptele si limbajul personajului evidentiaz’ inteligenta care imbracd anumite forme: spirit ironic, capacitatea de a manipula, dovedite in scena platii fonciirii. Raportul incipit-final aduce in prim plan problema timpului dar evidentiaz’ drumul insingurrii lui Ilie Moromete. in incipit, eroul era inconjurat de familie, ceea ce fi ofera un anumit statut, in timp ce, in final, este singur, retras, avand aerul unui om doborat de o lume care vesnic nu il intelege. Una dintre scenele relevante in constructia eroului este cea a taierii salcamului. Acest arbore este un simbol al echilibrului familiei si reprezinta ,dublul vegetal al lui Ilie Moromete” (Eugen Simion). Caderea lui anticipeazd pe cea a personajului si a lumii traditionale pe incearca s8 © conserve. © alt& secvent sugestiva in cazul acesta pentru dilemele sale sufletesti, este cea din partea a patra, capitolul trei, in care Ilie se chinuie singur sa salveze de ploaie o capita de fan, vorbind de unul singur ca si cum ar fi complet instrainat de lume. Cu ajutorul acestei scene, autorul sugereazi cd valorile lui Moromete sunt erodate asemenea paielor ce nu conteaza din punct de vedere material in ochii celorlalti. Constructia personajului este semnificativa din perspectiva relatiei cu timpul. Scriitorul porneste de la ideea c& intre timpul individual (reprezentat de destinul omenesc) si cel general (reprezentat de istorie) exista o mare diferenta. Cel dintai este fragil si subiectiv, pe cand cel de- al doilea este puternic. Timpul in care traieste llie Moromete la inceputul primului volum este unul benefic pentru el si familie, pentru cd inseamna »pogoane de pamant, o gospodarie solida, autoritate in sat si in familie, prosperitate”. La sfarsitul volumului, ,timpul devine nerabdator” . 0 data cu al doilea volum, istoria va navali peste tihna oamenilor, in special a lui llie, convertindu-le viata intr-una agitata, plind de neprevazut. in concluzie, Marin Preda a contribuit fundamental la dezvoltarea romanului romanesc prin crearea unui personaj memorabil, singurul »taran filozof” din literatura romana. 7X 43 WESO serisoare pierduta de Ion Luea Caragialearr eh oN 0 scrisoare pierduta de lon Luca Caragiale - Viziunea despre lume intr-o comedie - lon Luca Caragiale este unul dintre cei patru scriitori reprezentativi pentru epoca marilor clasici, alaturi de Mihai Eminescu, lon Creanga si lon Slavici, este considerat cel mai important dramaturg roman. Opera ,0 scrisoare pierdut&” de I. L. Caragiale este o comedie realist de moravuri politice, in care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane ale autorului, fiind inspirata din farsa electorala din 1883. Comedia este o specie a genului dramatic, care provoacd rsul prin surprinderea unor comportamente, a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate, avand final fericit. Conflictul comic este realizat prin contrastul dintre aparenta si esenta. Sunt prezente formele comicului: umorul, ironia, comicul de situatie, de limbaj si de nume. Ca specie a genului dramatic, comedia este destinata reprezentarii scenice, dovada find lista cu ,Persoanele” de la inceputul piesei si didascaliile, singurele interventii directe ale autorului in piesa. Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene: actul intai - noua scene, actul doi - paisprezece scene, actul trei - noua scene si actul patru - paisprezece scene. Putem incadra textul in curentul clasicism prin citrica moravurilor, caracterul satiric, prin sustinerea valorilor clasice de bine, frumos, adevar, cdpatand astfel si un scop didactic, moralizator. Opera se poate incadra ca fiind si realist prin impresia de veridicitate pe care o creeaza, prin utilizarea tehnicii detaliilor si prin constructia personajelor tipice. Titlul pune in evidentd contrastul comic dintre aparenta si esenta. Pretinsa lupta pentru puterea politica se realizeaza, de fapt, printr-o lupt’ de culise, avand ca instrument santajul politic ,o scrisoare pierduta". De asemenea, titlul reprezinta intriga piesei si d3 simetrie operei, aparand atat la inceput cat si la final. Tema operei o reprezinta viata distorsionata a burgheziei romanesti de la sfarsitul secolului al XIX-lea descrisa detaliat in toate aspectele ei (intimitate, politica, administratie, etc.). Discutia initial este secventa ce aI 45D WKS