Civilizaţia miceniană

3200-2000 î. Ch. civilizaţia cycladică

3000-1200 î. Ch. civilizaţia cretană (minoică)
3000-1550 î. Ch. civilizaţia
heladică(miceniană)
1200-1000 î. Ch. “veacurile întunecate”
1000-800/700 î. Ch. perioada geometrică
800/700-500 î. Ch. perioada arhaică greacă
500-336 î. Ch. perioada clasică greacă
După 336 î. Ch. perioada elenistică
 Civilizaţia heladică (miceniană)
• Civilizaţia bronzului din Grecia peninsulară primeşte denumirea de civilizaţia heladică.
• 3000-2000 î. Ch. civilizaţia heladică timpurie
• Obiecte din os şi piatră, alături de cele din bronz, adus din Anatolia. Ceramică, lucrată de mână, are
ornamente simple, triunghiuri, unghiuri drepte, reţele. Aşezări cu caracter urban, rareori fortificate.
Populaţii pre-indo-europene (pelasgi, cari, lelegi) vorbesc o limbă neînrudită cu cea greacă.
• 2000-1550 î. Ch. civilizaţia heladică mijlocie
• Pătrunderea violentă din nord a triburilor indo-europene ale grecilor , aheii, care devin hegemoni.
Răspândirea metalurgiei bronzului şi a ceramicii lucrate la roată, ceramică minică şi mată. Influenţa
civilizaţiei minoice.
• 1550-1100 î. Ch. civilizaţia heladică târzie sau civilizaţia miceniană
• Micene, oraş la 25 de km nord de Corint, descoperit în 1874 de H. Schliemann. Civilizaţia miceniană apare
sub influenţa civilizaţiei minoice. În sec. al XV-lea Creta e cucerită de ahei, iar scrierea miceniană liniar A
este preluată şi adaptată de greci în liniar B.
• 1400-1250 î. Ch. apogeul civilizaţiei miceniene. Sunt ridicate palate la Micene, Tirint, Pilos, Orchomenos,
Malthi, Asine, Teba. Oraşele miceniene sunt şi centre de producţie, ulei, vin, ceramică, mobilă cu incrustaţii
de filseş, vase de metal sau de piatră, podoabe. Acum pătrunde carul de luptă şi apar mormintele cu cameră
în stâncă. Frescele din palatele miceniene sunt inspirate din cele minoice dar au subiecte de luptă sau de
vânătoare. Sec. XIV-XIII î. Ch. hegemonie miceniană în Pelopones. Micene e înconjurată de ziduri
ciclopice, cu poarta leilor. Monumente funerare, Tezaurul lui Atreu, drumuri, poduri de piatră din Argolida,
neegalate decât în perioadă elenistică.
• Sfârşitul sec. al XIII-lea au loc mari migraţii în urma cărora centrele miceniene sunt cucerite, jefuite şi
distruse.
• Sfârşitul sec. al XII-lea invazia dorienilor, triburi greceşti stabilite de prin mileniul al treilea în nordul
Eladei, în regiunile muntoase ale Greciei septentrionale. Micenienii se retrag spre Lesbos, pe litoralul Asiei
Mici, în Attica, Arcadia. În expansiunea lor, micenienii ajung în conflict cu Troia, evenimente relatate în
poemele homerice.
 Civilizaţia heladică (miceniană)
• Civilizaţia bronzului din Grecia peninsulară primeşte denumirea de civilizaţia heladică.
• 3000-2000 î. Ch. civilizaţia heladică timpurie
• Obiecte din os şi piatră, alături de cele din bronz, adus din Anatolia. Ceramică, lucrată de mână, are
ornamente simple, triunghiuri, unghiuri drepte, reţele. Aşezări cu caracter urban, rareori fortificate.
Populaţii pre-indo-europene (pelasgi, cari, lelegi) vorbesc o limbă neînrudită cu cea greacă.
• 2000-1550 î. Ch. civilizaţia heladică mijlocie
• Pătrunderea violentă din nord a triburilor indo-europene ale grecilor , aheii, care devin hegemoni.
Răspândirea metalurgiei bronzului şi a ceramicii lucrate la roată, ceramică minică şi mată. Influenţa
civilizaţiei minoice.
• 1550-1100 î. Ch. civilizaţia heladică târzie sau civilizaţia miceniană
• Micene, oraş la 25 de km nord de Corint, descoperit în 1874 de H. Schliemann. Civilizaţia miceniană apare
sub influenţa civilizaţiei minoice. În sec. al XV-lea Creta e cucerită de ahei, iar scrierea miceniană liniar A
este preluată şi adaptată de greci în liniar B.
• 1400-1250 î. Ch. apogeul civilizaţiei miceniene. Sunt ridicate palate la Micene, Tirint, Pilos, Orchomenos,
Malthi, Asine, Teba. Oraşele miceniene sunt şi centre de producţie, ulei, vin, ceramică, mobilă cu incrustaţii
de filseş, vase de metal sau de piatră, podoabe. Acum pătrunde carul de luptă şi apar mormintele cu cameră
în stâncă. Frescele din palatele miceniene sunt inspirate din cele minoice dar au subiecte de luptă sau de
vânătoare. Sec. XIV-XIII î. Ch. hegemonie miceniană în Pelopones. Micene e înconjurată de ziduri
ciclopice, cu poarta leilor. Monumente funerare, Tezaurul lui Atreu, drumuri, poduri de piatră din Argolida,
neegalate decât în perioadă elenistică.
• Sfârşitul sec. al XIII-lea au loc mari migraţii în urma cărora centrele miceniene sunt cucerite, jefuite şi
distruse.
• Sfârşitul sec. al XII-lea invazia dorienilor, triburi greceşti stabilite de prin mileniul al treilea în nordul
Eladei, în regiunile muntoase ale Greciei septentrionale. Micenienii se retrag spre Lesbos, pe litoralul Asiei
Mici, în Attica, Arcadia. În expansiunea lor, micenienii ajung în conflict cu Troia, evenimente relatate în
poemele homerice.
• Vas
• Heladic timpuriu
• Material: Tôle d'or
martelée
Date : approx. entre
2600 et 2200 avant
J.C.

• Artiste : Anonyme

•
Lieu : Metropolitan
Museum of Art
• Vas
• Heladic timpuriu
•
Date : vers 2200 avant
J.C.

• Artiste : Anonyme

•
Lieu : Musée du Louvre
 • Aşezările civilizaţiei miceniene sunt în mare parte cunoscute de pe urma descoperirii vestigilor arheologice.
Civilizaţia micenianǎ a avut începuturi modeste, în 2150 î.en., grupuri de pǎstori şi rǎzboinici indo -europeni
coborând din nordul peninsulei în Grecia.[5] Procesul de cristalizare a dinastiilor aheene este atestat la
Micene, unde a fost descoperitǎ o arie funerara circulară (ca cercurile de morminte A şi B), unde erau
îngropaţi rǎzboinici bogaţi. Stelele funerare reprezentau scene simbolice de victorie şi de vânǎtoare regalǎ.
Inventarul bogat al acestor morminte consta în câteva mii de obiecte de preţ-arme de paradǎ, vase, bijuterii
de aur şi argint şi mǎşti de aur, ceea ce indicǎ opulenţǎ şi un statut superior al defuncţilor. [6] Cǎtre 1400
î.en., mormintele cu tholos-falsa cupolǎ, de dimensiuni impresionante (ca cel de la Micene care măsura 13
metri înǎlţime şi 15 metri diametru) deveneau semnul unui statut singular în ierarhia socialǎ. Mormintele cu
tholos, citadelele-palat sau zidurile ciclopice indicau prezenţa unor regi care dominau asupra aristocraţiilor
(ale cǎror morminte indicǎ un statut de subordonare faţǎ de cele ale regilor cu tholos) si asupra populaţiei
din teritoriile care depindeau de centrele fortificate. Cǎpeteniile miceniene dispuneau de arhive şi de o
ierarhie funcţionareascǎ şi militarǎ, asigurându-le controlul economic şi politic asupra teritoriului aferent.

• Cele mai importante oraşe-state miceniene includeau Micene (locul de origine al lui Aggamemnon),
Tirint(locul nativ al lui Heracle) şi Pylos(locul nativ al lui Nestor) . Pylos, situat în apropiere de mare, a fost
singurul oraş-stat, care nu avea ziduri ciclopice, prin urmare, nu a fost o cetate ca Micene si Tyrint.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Civiliza%C8%9Bia_micenian%C4%83
Intrare în tholos micenian 14 sec
Tholosul lui Atreu
Poarta Leilor
• Cetate miceniană
Artă miceniană

• Zeiţa cu şerpi
Idol micenian
 • Ultima mare întreprindere războinică a aheilor a fost războiul contra Troiei - război a cărui importanţă a fost
mult exagerată de poemele homerice. Pe locul unei aşezări datând din neolitic au fost construite succesiv
începând din mileniul al 3-lea î.C. - de către o populaţie amestecată în această zonă - 9 oraşe pe acelaşi loc
cu acest nume. Troia era situată într-un punct care controla strâmtoarea Hellespontului şi în plus poseda şi
un teritoriu foarte bogat,renumit şi pentru creşterea berbecilor şi cailor.O coaliţie de 28 de state
aheene,totalizând un număr de aproximativ 100.000 de luptători, îmbarcaţi pe 1200 de corăbii,cele mai mari
ducând câte 120 de oameni,sub comanda regelui Micenei, Agamemnon, au asediat timp de zece ani Troia.
Evenimentul este plasat de Eratostene în anul 1183 î.C.[

https://ro.wikipedia.org/wiki/Civiliza%C8%9Bia_micenian%C4%83
Masca lui Agamemnon
 Limba Linearului B,

• Limba Linearului B, care era scrisǎ în timpul civilizatiei miceniene a constat din aproximativ 200 de
semne silabice şi logograme. Acest limbaj a fost o formă îmbunătăţită a Linearului A, scris în timpul
epocii minoice. Limbajul a fost folosit mai ales la Cnossos şi în Pylos. Corpusul de epoca micenianǎ era
format din 6000 de tablete din Heladicul timpuriu spre Heladicul Târziu. Piatra Kafkania este cea mai
veche inscripţie micenianǎ datând din secolul al XVII-lea î.en.

Linearul B din Pylos

• invazia ultimului val de triburi greceşti ale dorienilor, invazie în urma căreia va dispărea - pentru o
perioadă de cinci secole - şi scrierea în Grecia.
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Civiliza%C8%9Bia_micenian%C4%83