(GHEORGHE TANASA. francocentristi. Conexiunile pe care storia frdhoezilor le face cu Iumea din afara Franfei se realizeazi numai in misura in care istoria acestei fii se interfereazi cu aceea a altor fri vecine sau fostele colonii. Oricine poate formula intrebarea: care este imaginea elevilor francezi despre Istoria Rominilor si care ete imaginea scolarilor roméni despre Istoria Frantei? Cirfile de istorie franceze ofera informatii coerente si complete despre istoria celorlalte giri ale lumii? Este drept ca elevii francezi pot avea deprinderi si capacititi de munct intelectual, mai multe surse de informatii brute si prelucrate cu care elevul opereaz’ efectiv in cele 50 de minute, dispun de valoroase si diverse instrumente de lucru si folosesc frecvent multiple cli de comunicare a informatiilor dobindite. in acelasi se poate constata c& sunt foarte multi elevi romini care au mai multe cunostinfe despre Istoria Frangei decit clevii acestei (ari. Existi si in fara noastra multe cadre didactice care reusese si ating aceste performanje atat prin predarea - invatare istoriei nationale cat sia celei universale. Din randul acestora ar trebui si se numere autorii viitoarelor manuale alternative scolare de istorie ‘Manualele germane mijlocesc_elevilor experiente, fapte istorice, dar nu le oferi informatii prelucrate. Lectiile din carte cuprind izvoare, imagini, hari, diagrame, tabele, scheme care trebuie prelucrate, interpretate, selectate, comparate, fnvitate, comunicate de citre elevi, operafii care angajeazi, deopotriva, cognitivul, afectivitatea si domeniul psihomotor. Astfel de idei vizeaza formarea stilului de: munc& intelectual specific istoriei ca 4, Raportul dintre Programa Scola Cerintele Structurarii Conti Lectia de istorie nu este o reproducere de citre profesor a lectiei din manual. Apoi nu sunt programe si, mai ales, manuale complete si perfecte, ‘Actualele programe gi manuale de istorie au un caracter de provizoriat. In aceasti perioadi de tranzitie, si profesorii si elevii joack un rol determinant in abordarea istoriei ca obiect de invajimint. Manualele si programele de maine nu vor cidea din cer si nu le asteptim cu brajele incrucisate. Ele vor sintetiza att exp disciplin& scolar, cu efecte bineficitoare asupra ginditii istorice, constiinjei, conduitei civice a elevului. Elevii nostri au un orar foarte incdrcat, de 6 - 7 ore pe zi. Ideal ar fi ca lecfia de istorie si se fnvefe in clasi prin utitizarea intensiva a celor 50 minute. Acasi, elevul si se ocupe de activititile cultural - sportive, productive sau de invaare preferentiala. Prin continutul lor, manualele de istorie trebuie s& pistreze cadenga cu nivelul atins de stiinja istoriei, si valorifice valentele sale educative, s& ajute la formarea deprinderilor de a munci independent cu cartea, si previni neajunsurile abordarii etnocentriste sieuropocentriste, schematice si factologice a istorici, sii reliefeze actiunea factorilor interni, dar si pe a celor ce actioneaza din exterior care, pentru poporul romin, in anumite momente, au un rol hotirator. Reforma invatimantului istoric preuniversitar roménese se poate realiza rapid si in toate compartimentele ei cu condifia de a fi antrenafi tofi profesorii de istorie in-actiunea de fnlocuire a actualelor programe si manuale scolare cu altele noi, elaborate de cadre didactice secundare si universitare, in spiritul invagéméntului formativ - instructiv. Paralel cu elaborarea programelor si manualelor alternative, se impune editarea ‘crestomatiilor, atlaselor, dicjionarelor, _hirtilor istorice, planselor etc., perfectionarea cadrelor idastice in spiritul noii abordari a istoriei ca obiect de studiu, pregttirea metodici corespuzitoare a studenfilor, imbuntititirea substantiala a practicii pedagogica a viitorilor profesori de istorie. ra, Manualul de Istorie si Lectie. inutului Lectiei de Istorie. a profesorilor nostri de istorie cit si valorificarea’ ctiticd a realiziilor din statele democrate ‘occidentale. Prin fiecare lectie de istorie pe care @ finem astizi pregitim terenul pentru realizarea programelor si folosirea manualelor de istorie de spiritul educatiei permanente. Fiecare lectie de istorie este un act de creatie a profesorului sia elevilor. Desi programa scolar, manualul de istorie si cunostingele profesorului continua si rimana baza de elaborare a oricdrei lectii, totusi profesorul