GHEORGHE TANASA. clrei valoare este dati de capacitatéa de sintezi a profesorului si de darul siu de 2 comunica, de pertinenta observatiei critice si de amploarea cunostinjelor pe care acesta le are in domeniul respectiv. Dack prelegerea fine treaz interesul pentru cunoasterea istoriei, daca ofera suficiente motivatii si ‘mijloace pentru studierea ei temeinicd, atunci acestia sunt indicatorii calitativi pe baza cirora putem aprecia cA ea comunicd atét cunostinte stiintifice, dar poate forma si convingeri morale in spiritul valorilor societifii actuale In practica predirii istoriei se folosesc mai multe tipuri de prelegere, cum sunt: prelegerea sub formA de monolog, cénd sensul informatiei este unic: de la emifitor la receptor; prelegerea aplicati, care consti in expunerea pe scurt a unor cunostinte teoretice, teze sau principii de catre profesor, dupa care urmeazi aplicajii practice (excursii, vizite, elaborarea unor comuniciri, cercetarea istoriei locale, alcatuirea unor colectii numismatice, filatelice etc.); prelegerea dezbatere, cand se prezint dow’ sau mai multe teor rebari - problemi urmate de dezbaterea pro si contra si rezolvarea ipotezelor formulate; prelegerea cu oponent, care presupune prezenta celui de-al doilea cadru didactic sau a unui elev instruit in acest sens, in vederea discuttrii unei teme priviti din mai multe puncte de vedere. Tipurile de prelegere si nu repete textul manuatului, ci ele si fie rezultatul prelucrari creatoare a acestuia si a datelor culese din alte surse de informatii in functie de obiectivele operationale, de nivelul si de particularitatile de varst& ale elevilor, de prevederile programei. Prelegerea trebuie si aducit ceva nou si s& fie insofit’ de scrierea pe tabld a schemei, a termenilor, a denumirilor, a anilor. 4) Virtugiile. i avantajele expunerii Folositd rational, expunerea prezint numeroase virtufii si avantaje dintre care enumerim: "este 0 cale simpli, directt, rapid’ de transmitere a unui volum mare de informafii fntr-un timp determinat, scurtind considerabil drumul de acces ta valorile culturii; = un singur profesor poate instrui simultan o colectivitate; ® valorifici potentialul educativ al lectiei de ‘storie, cultivand sentimente morale si influentand atitudinile, convingerile si opiniile elevilor®; 58 * ofer modalititi de gandire stiimpifica si de vorbire; * cind i introduce pe elevi in problemele de bazii, prezinti modele de analiza si de sintezi, de felul cum trebuie caracterizate faptele, fenomenele, personalititile istorice; ™ indic’ traseul de strabitut spre descoperirea adevirului in lectiile complexe, cu un grad sporit de dificultate™; ajuti la dezvoltarea imaginafiei creatoare sia vorbirii elevitor. €) Cerinjele unei bune expuneri izeze atét continutul acesteta - izvorat din capacitatea de a reflecta adevarul pe baza celor mai recente realiziri istoriografice - cit si forma ei, concretizati in imbinarea stilului stiingific cu cel literar, conferind claritate si elegant expresiei, cildurd tonului, exprimare creatoare, attisticd, plastic’. Acordand o mare atentie alegerii unui stil adecvat in scrierea istoriei, A. D. Xenopol preciza: “cind este vorba de a fixa o dati sau de a determina succesiunea unor domni, stilul trebuia si ia caracterul unui discutii stinfifice. Aiurea unde simfeam pulsul cel mare al nafiei risundnd in inima mea, la privelistea faptelor mirefe sau la trecutul de durere al poporului romiin, fir si fi vrut mi se tnc&izea condeiul si povestirea lua tun caracter mai literar. Eu sunt anume de parere ci istoria trebuie si scruteze spre a afla adevirul; dar cH acestuia nu-i va sta niciodatt rau cdnd va fi invaluit intr-o hain’ frumoast, De aceea cred ci, desi istoria tinde a deveni o sting, scrierea ei nu trebuie si inceteze a mane pe cat se va putea mai mult si o luerare literar, si in imbinarea acestor dow’ caractere sti tocmai partea cea grea a formei in istorie™". Referindu-se la comunicarea elevului, N. lorga sublinia c& "unui profesor adevirat nu-i va face placere si-i prezinte elevul exact ceea ce a spus el si inc’ intr-o forma inferioara, dar fi va face mare bucurie sf i se prezinte intr-o forma cat mai simpli, ceea ce a iesit din mintea si judecata copitului"®; = adaptarea unei atitudini concretizati in. tonul potrivit continutului, expresivitatea vorbirii, sinceritatea cu care sunt prezentate evenimentele, in folosirea pauzelor, accentuarea