METODICA PREDARII-INVATARIT ISTORIEL orice obiectiv formativ (ce trebuie si stie si fact elevul) selectim, in primul rand, confinut formatiy (priceperi, deprinderi, abilitati, capacitisi s. a.) Acesta reprezint conjinutul esengial ce _trebuie invajat™, Prin urmare, triada si ierarhia in lumina clirora se concep si se desfisoard lectiile de predare - invajare - evaluare a istoriei se prezint& astfel: 1) cunostinge; 2) priceperi si obismuinje; 3) atitudini si ccapacitii intelectuale. Astizi aceasta ierarhie este din ce in ce mai insistent contestatd, impunindu-se, in Consonangé cu evolusia stiinjei si cu aspiratiile persoanelot, o noua triad& a obiectivelor: 1) atitudini si capacitati spirituale; 2) priceperi si obisnuinye; 3) cunostinte (concepte si metodologii)®. Cel care stie si finvefe si si selecteze este mai valoros decat cel care a reusit si ingurgiteze in perioada invafarii scolare, cantitatea imensi a cunostinjelor inscrise in Programele si materialele scolare (invitind firs plicere)"', Daci deplasim centrul de greutate de pe obiectivele informationale pe cele formative realiziim un invapimAnt istorie formativ - instructiv. 4) Si stabilease’ locul si rostul lecfiei in ansamblul temei, capitolului sau materiei pe care © finvagi. Si cintireasci adevirata ei valoare formativ - instructivi, analizdind cauzcle faptelor istorice, antecedentele, legiturile si urmirile lor. Aspectul calitativ al lectiei trebuie privit din perspectiva modalititilor de infitisare a conginutul explicind faptele istorice in procesul aparitiei, dezvoltarii si disparitiei lor, in strnsi conexiune cu spatiul istoric si cu imprejurarile epocii in care s-au produs. in predarea - invajarea lectiei Marea Unire din 1918, la clasele a Villa sia Xia, analizim multitudinea factorilor care au contribuit la realizarea acestui proces si consecinjele Iui pentru epoca contemporand. Aceasti manier’ de realizare a lecjiei faciliteaz’ ingelegerea proportilor si gravit%tii actelor de violengi din anul 1940, cénd factori externi au intervenit brutal in procesul firesc de dezvoltare a Rominici, intrerspanda-t, si impunind, prin forta si amefinjares cu forgS, raperea din trupal firii a unor ‘intinse teritoris locuite de romini. De aici izvoriste necesitatea de 2 trata complet lectiile: Al doilea rizboi mondial si Romdnia in perioada 1944 - 1947. Ieeotiese pamiotandi din ani dictaurii commie mm amcieard eformrile de realizare a aa i Gin contra, 0 impune intr-o 53 cam au infeles rominii si o (9 = ce miiesirie dintotdeauna. S23 A.D. Xenopol, te face 47 si jubesti omenirea, istoria poporului din care faci parte va deschide inima ta c&tre dansul. Nu este deci Putere care si invieze mai tare patriotismul decdt istoria propriului tiu popor"™. Dar educafia civicd nu se. realizeazi prin invocareaindemnurilor sentimentale ale istoriei. Aceasta este o formulii patriotarda, declarativa, dunitoare nu numai instrucfiei ci si educatiei. Educajia civicd se intemeiazi pe suportul stiintific al disciplinei, pe explicatii rayionale, pe justificiri plauzibile, pe relevarea adevarului istoric™. Realizarea educatiei prin instrucfie este cea mai puternic& educatie. $i nu numai prin vietorii ci si prin infringeri. La Riizboieni, la 26 iulie 1476, "s-a prapidit boierimea cea viteaz’ a Moldovei" (I. Lupas). in amintirea luptei din 26 fulie 1496, Stefan cel Mare a construit, in 1496, o biseric’. S-au ficut sipaturi arheologice. S-au descoperit aici craniile celor e&zuti pe eampul de lupté. Este primul manusoleu, Cand parcurgeti traseul Hanul Ancutei - Piatra Neamt vizitasi si bisericuja - manusoleu de la Razboieni. Pisania acestui edificiu recunoaste infrangerea si sacrificiile frii in cuvinte pe cit de simple, pe atat de ‘emofionante: "Si cu voia lui Dumnezeu au fost biruifi crestinii de pagani si au c’izut acolo o mulfime de ‘osteni ai Moldovei". 5) Si respecte logica stiinfei istoriel care cere ca, in fiecare lectie, si ne concentrim asupra esengialului, st relevim ideile de baz4 in jurul crora se axeazi intregul conginut, sti punem la punct {intreaga arhitectura conceptuala a lecfiei. La clasa a XiLa, domnia lui Al. I. Cuza (1855 - 1866) este tratati ca o lectie distinct de epoca marilor reforme. Logica istoriei ne arata c& este necesar si le tratim intr-o singura tema 6) Si respecte logica didactiet care impune prelucrarea si adaptarea continutului lectiei 1a particularitatile de varsta ale elevilor, la nivelul dezvolttrii psihice si al capacititilor de asimilare a informaiilor de c¥tre acestia, adecvandu-se_stilul didactic la diferitele situatii. Imbinind armonios eruditia, obiectivitatea cu frumusejea expuneri, profesorul va satisface atat adevarul si frumosul, cat si obtinerea performanfelor scontate. Asigurarea acuratefii stiinfifice a confinurului lecjiei cere ca prelucrarea datelor, faptelor evenimentelor istorice si nu denatureze sensul stiintific al informatie Profesorul si evite extremele: 1) incetinirea dezvoltirii psihice, cand confinutul lectiei de istorie este sub posibitititile de asimilare si 2) aparitia