GHEORGHE TANASA b) metode formative, potrivite pentru a realiza obiective formative side a invita temeinic confinuturi adecvate, cai prin care se explici cauzal, functional si axiologic faptele, fenomenele _istorice, Valorificandu-se pe deplin valentele lor educativ - formative. 2) in functie de psihologia celui care invata (obiectivele si continutul invatarii pun elevul in situayii psihologice diferite de participare), metodele pot fi a) metode participative (active), axate pe activitatea elevului, solicitindu-i intens gindirea, imaginatia, capacitatea de comunicare §. a., ori de cAte ori obiectivele si continutul sunt formative; +) metode neparticipative (pasive), centrate pe activitatea profesorului si care stimuleazi Preponderent doar capacitatea de memorare a {ntre verbul care indic’ un comportament observabil unmiirit prin obiectiv si metoda de realizare a obiectivului respectiv In activitatea practict, ori de cate ori obiectivele urmirite sunt formative, —utilizim preponderent metode formativ - participative. Ori de Ate ori obiectivele pe care trebuie si Ie realizim sunt informajionale folosim —preponderent metode informationale. In practica de la catedré mu vom {ntalni niciodati metode pur informative, absolut formative, pur participative sau absolut neparticipative. Elemente din fiecare categorie sunt cuprinse in orice metod’ de invagimént. Totusi “accentele principale” sunt esenfiale, asa dup’ cum se poate deduce cu usuringi din tabloul urmator’. PARA CTERISTIGI: [[ SSRORNG ® fnvatarea prin acginne * invatarea prin cercetare « Invatarea prin descoperire * Prelegerea dezbatere = Observatia = Excursia = Vizita | = Experimentul =| * Studiul de caz © | * Jocul de rol FS Simtsrie * Problematizarea _| = Brainstorming-ul Ea = _{ = Invijarea prin proiecte a prin p * Conversatia = Demonstratia = Dialogul ™ Comparatia Le = Exercigiul ™ Prelegerea (magistralti) , PCIPATIVE | « Istruirea programatt = Explicatia S | * Algoritmizarea = Povestirea Hue Desigur, fiecare obiect de invatimént utilizeazt cu precidere anumité metode, iar pe altele mai putin sau de loc. © parte dintre ele le putem folosi si in Predarea - invajarea istoriei. In avangarda se situezi cele participativ - formative. Metodele de invatuimdnt sunt eficiente in misura in care contribuie ta formarea spiritului critic la elevi, ginditii creatoare, aptitudinilor, atitudinii exploaratoare etc. O metodti este activa si eficient% daca il "invari" pe elev "cum s& faci, cum s& actioneze, cum si decid, nu numai cum sa reproduc’, s& se conformeze i st fixeze niste Precepte"*, Metoda este activi atunci cind elevii Participa la elaborarea conceptelor sau nofiunilor fie Prin activitate intelectual, fie prin imbinarea 52 intelectuale cu cea fizict, ultima find un suport al primei*, Elevul invafi mai bine daca este angajat cu toat& persoana sa intr-o actiune. El refine 10 % din ceea ce citeste, 20 % din cea ce aude, 30 % din ceea ce vede, 50 - 65 % din ceea ce vede si aude in acelasi timp, 80 % din ceea ce spune, 90 % din ceea ce spune ficénd un Iucru la care reflect’ si {i priveste. Cat de folositoare sunt, in acest sens, participarea clevilor la stpiturile arheologice, angajarea lor in adunarea izvoarelor istorice, elaborarea unor referate referitoare la istoria localita}ii natale, vizitarea expozitiilor, muzeelor ete. Nu existii o clasificare unanim acceptati a metodelor de invagmint. Numirul mare de criterii