GHEORGHE TANASA explicarii, doar evocate, folosindu-se diferite metode de invayimant, in cele mai multe cazuri, nu izolat gi fn form’ pura, ci in variante metodologice compozite, "prin difuzarea permanenti a unor ‘risituri si articularea a dowd sau mai multe metode, rezultind « eombinafii inedite »"*. ‘A. Expunerea sistematica a cunostingelor Este o cale simplt, directi si rapid de transmitere pe cale oral de citre profesor a unor cunostinfe noi in structuri bine inchegate si de prezentare de catre clevi a continutului invatat a istorie, creandu-se posibilitatea comunicirii directe intre profesor si elevi. in functie de obiectivele operationale, de stilul de predare al profesorului, de particularititile de varsti ale elevilor, | de concretitudinea limbajului folosit, expunerea poate fi realizati prin mai multe variante ale sale: povestirea de 10 - 15 minute, mai ales Ia clasele mai mici explicatia, la toate clasele; prelegerea de 20 - 25 minute indeosebi in clasele liceale terminale; expunerea de dou’ ore in invaimantul superior, expunerea cu oponent. Practicate cu misura, in Proportii judicioase numai cind si unde sunt necesare, ele devin indispensabile predarii - invititii a. Povestirea Este o forma de expunere cu caracter naratiy si descriptiv a dinamici, frumusetii si dramatismului faptelor istorice, in mod clar, logic, accesibil, gradat, captivant, convingitor, expresiv, cu. rezonante afective, fira si se abata de la adevirul istoric. lata cum poate folosi un elev de clasa a Vil-a povestirea bataliei de la Rizboieni: "Solii lui Stefan s-au intors de ta cunile suzeranilor erestni numa cu laude, promisioni si cu vorbe goale, fri afi putt objine spijnu lor. vara anului 1476, Mahomed al Tea, insusi, a porit in fruntea unei armate de 150000 - 200000 soldali spre Moldova. Lor fi sau alSturet cei aproximativ 12000 de oameni ai Tit Rominest, Lait Basarb find acum de Parteaturilor. fn acelai timp, sultanul a poruncit clor 10000 de titari st atace Moldova dinspre nord - est, Ammata lui Stefan era pusin’, pentru cit dommul a fost nevoit ti Iase pe mul fant sii apere gospodile, iar ajutorl promis de Matei Corvin n-asosit. Cu o barbie neobignuité, Stefan a treeut comanda trupelor lui Sendrea gi, in frantea cavalrie, s-a nipustt asupra invadatorilor. In apropiere de Nistru, hoardelejefuitoare ttirest au fost 56 zdrobite si risipite. Reintors pe teatrul de operatiuni, ‘Stefan, cu 0 armatd de numai 12000 de oameni, a aplicat {actica pustiri in calea invadatorilor turci, retragandu-se in pidurile de pe Pardul Alb unde, Ia 25 julie 1476, i-a tampinat pe turci. Tnainte de céderea nopii, grosul ‘rupelorturcesti a atacat pozifile inritede ta Valea Alba, {in spatele clirora se retrisese armata romin. Dind exemplu personal, Mehmed al U-lea a trecut in fruntea trupelor sale pentru ca ienicerii si pitrund’ infuntral fortificatiilor, unde s-a declinqut 0 apriga lupti comp la comp. Stefan s-a aflat mereu intre ostenii sii. Cu tot eroismul de care au dat dovada osteni lui Stefan, coplesiti de numiral mare al armateisultanului, au fost nevoiti, la ederea nop, se retragt. In aceasti Inptk invergunatt s-a_prapadit boierimea cea viteazi a Moldovei. tn amintirea faptei excepfionale din 26 iulie 1476 Stefan a Construit o biseric& deasupra mormintului colectiv al eroilor din Valea Albi (1496). Cénd parcurgeti traseul Hanal Ancufei - Piatra Neamt vizitati aceasté bisericuts ‘manusoleu! Pisania acestui edificiu recunoaste infréngerea si sacrificiul firi in cuvinte pe cét de simple, pe atit de emotionante: "Si cu voia lui Dumnezeu au fost biruiti crestiniide pagan si au clzut acolo mime mare de osteni ai Modovei' Turcii au distrus zeci de sate, nu insi si cettile Neamt, Suceava si Hotin care au rezistat. O devastatoare epidemie de cium’ si foametea sau rispindit printre dugmani. La chemarea lui $tefan, 16000 de oameni s-au adunat la ostie. Mehmed al I-lea a ordonat retragerea spre Dunire, Atacati de ostenii lui Stefan, inforetafi si hitwiti, tureiis-au indreptat spre Dundre in debandadl, ‘Campania din 1476 5-atransformat intr-o nfrngere pentru tur." Caldura unei povestiri se degaj& din euvintele {ntrebuinjate ide tonul folosit. Ele genereaza emotii, vibratii puternice si convingeri, angajeaza imaginatia si afectivitatea, fixeazi actiuni memorabile din istorie si fixeaza tablouri, cultiva sentimente de admiratie sau dezaprobare, oferé modele de conduit, Cand tonul este potrivit, cénd se accentueaza corect si cu energie cuvantul ce indic& acfiunea, cand vocea, mimica, gesturile sunt modelate dupa ingelesul ideii, atunei sporeste expresivitatea povestitii si caracterul emotional . _Uneori profesorul integreaza in cadrul povestis descrierea unor personaje, zugrivirea prin cuvinte a unor locuri istorice, prezentarea unor obiecte etc. cu scopul de a conferi culoarea local a epocii faptelor Telatate, La clasa a Vil-a, prediind Statul dae sub conducerea Iui Decebal, putem folosi descrierea istoricului Cassius Dio din care reiese ci bitranul Duras a cedat tronul lui Decebal pentru c& "era foarte