Electrocardiograma normala

Inregistrarea ECG
William Einthoven
Premiul Nobel 1924
 Definitia ECG
Electrocardiograma (ECG) reprezintă înscrierea grafică a
diferenţelor de potenţial generate în timpul activităţii electrice
cardiace.

Potenţialele electrice sunt produse în inimă ca suma potenţialelor

generate de celulele musculare cardiace în timpul depolarizării şi
repolarizării. „

La nivel celular: „
– Depolarizarea = modificarea potenţialului transmembranar, determinată de
deplasarea sarcinilor electrice (electroni sau ioni); „
– Repolarizarea = refacerea potenţialului transmembranar de repaus, indusă de
deplasarea sarcinilor electrice în sens opus, care compensează depolarizarea.
 Unde se plaseaza electrozii V1, V2?
A. Spatiul 3 intercostal
B. Spatiul 4 intercostal Plasati mai sus de sp. 4IC dau un aspect de
pseudobloc de ramura dreapta
C. Spatiul 5 intercostal
D. Spatiul 2 intercostal
E. Spatiul 1 intercostal
 Care este cea mai frecventa eroare in
efectuarea unui ECG?
A. Inversarea L cu F
B. Inversarea F cu N
C. Inversarea L cu R
D. Inversarea N cu L
 In care dintre urmatoarele
trasee L si R sunt inversate?
A.

pt ca complexul
QRS si unda T
B. sunt pozitive in
aVR

C.
 Ce situatie fiziologica/patologica mimeaza
inversarea L cu R?
A. Repolarizarea precoce
B. Infarctul miocardic anterior
C. Dextrocardia
D. Tamponada cardiaca
E. Disectia de aorta
 Dextrocardia
diferenta fata de inversarea L cu R se face in derivatiile precordiale. La inversare,
patternul se pastreaza cu R care creste progresiv, in dextrocardie R scade progresiv.
Cum se efectueaza un ECG?
 Derivatiile ECG
Derivaţia ECG = raportul spaţial între două puncte în care se
plasează electrozii, în câmpul electric al inimii. „

Derivaţiile bipolare (standard) ale membrelor (I, II şi III) au fost

introduse în practică de catre Einthoven. Ele formează un triunghi
echilateral, cu inima localizată în centru. „
Derivaţiile unipolare ale membrelor (aVR, aVL, aVF) au fost
introduse de Wilson. „

Derivaţiile precordiale (V1-V6) sunt derivaţii unipolare, la care

electrodul explorator (pozitiv) este plasat pe torace, în apropierea
cordului.
Caracteristicile parametrilor ECG
Inregistrarea unui traseu
ECG
ECGul de suprafata
 Notiuni de baza
Graficul ECG
– Patratele de1 mm
– Patrate de 5 mm
Viteza de derulare a hartiei
milimetrice:
– 25 mm/sec standard
Calibrarea voltajului:
– 10 mm/mV standard
Hartia ECG. Dmensiuni
5 mm

1 mm
Voltage
~Mass
0.1 mV

0.04 sec
0.2 sec

Speed = rate
Interpretarea traseulu ECG
 Pasii recomandati
Frecventa cardiaca
Ritmul
Axa
Morfologia undelor
Analiza segmentelor si a intervalelor
Dilatarea cavitatilor
Modificari specifice
Conducerea impulsului. Initierea
depolarizarii
Unda P
Nodul AV
Conducerea impulsului prin
ramurile dreapta si stanga
Conducerea impulsului prin
fibrele Purkinje
Complexul QRS
Faza de platou
Unda T
 Undele traseului ECG
Unda P: Depolarizarea atriala
• poate fi pozitiva, echidifazica, negativa

Complexul QRS: Depolarizarea ventriculara

• Unda Q: prima deflexiune negativa inainte de unda R
• Unda R: Deflexiunea pozitiva.

• Unda S: Prima unda negativa dupa unda R.

Unda T: Repolarizarea ventriculara

• Poate fi pozitiva, echidifazica, negativa.
Calcularea frecventei cardiace
Calcularea frecventei cardiace
1) Masurarea lungimii de ciclu (CL).
1) (# patrataele mici intre R – R) (40ms) = CL
2) Calcularea AV
• 60,000/CL = “x” BPM

(20)(40ms) = 800ms
60,000/800 = 75 bpm

(25)(40ms) = 1000ms
60,000/1000 = 60 bpm

(12)(40ms) = 480ms
60,000/480 = 125 bpm
Calcualrea frecventei cardiace
Regula lui 300

# patrate Frecventa
mari cardiaca
1 300
2 150
3 100
4 75
5 60
6 50
Stabilirea axului
 The QRS Axis

The QRS axis represents the

net overall direction of the
heart’s electrical activity.

Abnormalities of axis can hint

at:
Ventricular enlargement
Conduction blocks (i.e.
hemiblocks)
 The QRS Axis
By near-consensus, the
normal QRS axis is defined
as ranging from -30° to +90°.

-30° to -90° is referred to as a

left axis deviation (LAD)

+90° to +180° is referred to as

a right axis deviation (RAD)
 Determining the Axis

The Quadrant Approach

The Equiphasic Approach

 Determining the Axis

Predominantly Predominantly Equiphasic

Positive Negative
 The Quadrant Approach

1. Examine the QRS complex in leads I and aVF to determine

if they are predominantly positive or predominantly
negative. The combination should place the axis into one
of the 4 quadrants.
Exemplul 1
A. RAD
B. LAD
C. Normal
D. Nonpath
ologic
LAD
E. No
man’s
land
Exemplul 2
A. RAD
B. LAD
C. Normal
D. Nonpath
ologic
LAD
E. No
man’s
land
The Equiphasic Approach
Marked RAD -90°
-60°
-120°
LAD
aVR -30°
-150° aVL

180° 0°
I

150°
30°

120° II
III 60°
Normal Axis
90° aVF
-30° to +100°
RAD
 A. + 30
B. + 60
C. - 120
D. - 180
E. 0

Marked RAD -90°

-60°
-120°
LAD
aVR -30°
-150° aVL

180° 0°
I

150°
30°

120° II
III 60°
Normal Axis
90° aVF
-30° to +100°
RAD
 Common causes of LAD
May be normal in the elderly and very obese
Due to high diaphragm during pregnancy,
ascites, or ABD tumors
Inferior wall MI
Left Anterior Hemiblock
Left Bundle Branch Block
WPW Syndrome
Congenital Lesions
RV Pacer or RV ectopic rhythms
Emphysema
 Common causes of RAD
Normal variant
Right Ventricular Hypertrophy
Anterior MI
Right Bundle Branch Block
Left Posterior Hemiblock
Left Ventricular ectopic rhythms or pacing
WPW Syndrome
Stabilirea ritmului si a
morfologiei undelor
 Normal Sinus Rhythm
Originates in the sinus node
Rate between 60 and 100 beats per min
P wave axis of +45 to +65 degrees, ie.
Tallest p waves in Lead II
Monomorphic P waves
Normal PR interval of 120 to 200 msec
Normal relationship between P and QRS
Some sinus arrhythmia is normal
Ritmul sinusal
Unda P
 The P wave
•<3 small squares in duration
•<2.5 small squares in amplitude
 PR interval
AV node conduction
From the beginning of P wave to the
beginning of q wave
120-200 ms
Intervalul PR scurt
Complexul QRS
Complexul QRS
Semnificatia undelor
 Normal QRS complex
Completely negative in lead aVR , maximum
positivity in lead II
rS in right oriented leads and qR in left oriented
leads (septal vector)
Transition zone commonly in V3-V4
RV5 > RV6 normally
Normal duration 50-110 msec, not more than
120 msec
Physiological q wave not > 0.03 sec
 Amplitude of QRS
Depends on the following factors
1. electrical force generated by the
ventricular myocardium
2.distance of the sensing electrode from
the ventricles
3.Body build;a thin individual has larger
complexes when compared to obese
individuals
complexele QRS variaza alternativ ca amplitudine, ft vizibil in D2 desfasurat, posibil
datorita inspirului, insa nu doar atat, pt ca ar trb sa respire cu o frecv mult prea mare
TREBUIE SA SE INTERPUNA CEVA INTERMITENT -> LICHID -> TAMPONADA CARDIACA

ASPECT DE ALTERNANTA ELECTRICA -> MISCARE DE BALANS A INIMII

ST segment
Modificarile segm ST
 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Depolarizarea ventriculara este endoepicardica
B. Reploarizarea ventriculara este endoepicardica
C. Depolarizarea ventriculara este epiendocardica
D. Repolarizarea ventriculara este epiendocardica
Unda T
 Examples of T wave
abnormalities

Channer, K. et al. BMJ 2002;324:1023-1026

Copyright ©2002 BMJ Publishing Group Ltd.
Unda U
 QT interval
Normally corrected for heart rate
Bazett’s formula
Normal 350 to 430 msec
With a normal heart rate (60 to 100), the
QT interval should not exceed half of the
R-R interval roughly
 Measurement of QT interval
The beginning of the QRS complex is best
determined in a lead with an initial q wave
→ leads I,II, avL ,V5 or V6
QT interval shortens with tachycardia and
lengthens with bradycardia
 QTc

Normal QTc
•Men < 0.43
–borderline 0.43-0.45
–prolonged >0.45

•Women < 0.43

–borderline 0.43-0.47
–prolonged >0.47
 Causes of Long QTc
Congenital Electrolyte disturbances
– Romano Ward – Low K and Mg
– Jervell and Lange Nielson
Other causes
Drugs – IHD
– Antiarrhythmics – SAH
Class Ia and III – Bradycardia due to SSS or
– Antibacterials AV block
Erythromycin – Hypothyroidism
– Other drugs
Terfanidine, cisapride,
TCA
 Shortened QT
Digitalis effect
Hypercalcemia
Hyperthermia
Vagal stimulation
Normal Variants in the ECG
Sinus arrhythmia
Persistent juvenile pattern
Early repolarisation syndrome
Non specific T wave changes
Persistent juvenile pattern
 Features of ERPS
EARLY REPOLARIZATION SYNDROME
Vagotonia / athletes’ heart
Prominent J point
Concave upwards, minimally elevated ST segments
Tall symmetrical T waves
Prominent q waves in left leads
Tall R waves in left oriented leads
Prominent u waves
Rapid precordial transition
Sinus bradycardia

Early Recognition Prevents Streptokinase infusion !

ARTEFACTE
HIPOTERMIE
 Pacemakere
ASPECT DE BRS PT CA AVEM QS IN TOATE PRECORDIALELE

PT CA AVEM QRS NEGATIV IN D2,D3,AVF -> DEPOLARIZAREA PORNESTE DIN APEX

PT CA AVEM BRS -> DEPOLARIZAREA VINE DIN VD
DECI VINE DIN APEXUL VD -> STIMULATOR MONOCAMERAL VENTRICULAR IN VD
IN V5 DESFASURAT NU VEDEM MEREU SPIKE DE STIMULATOR -> PARE CA FUNCTIONEAZA
ANORMAL, DAR DE FAPT ESTE NORMAL, STIMULATOARELE SE RESETEAZA LA UN ANUMIT
INTERVAL SI ASTEAPTA SA VADA DACA EXISTA URME DE ACTIV ELECTRICA INTRINSECA

COMPLEX COMPLEX PROPRIU AL PACIENTULUI

DE FUZIUNE POSIBIL DIN NAV PT CA NU ARE P
STIMULATOR AAI -> PUS IN AD PT UN BOLNAV CU BOALA DE NSA
SPIKE UL DE STIMULATOR E URMAT DE O UNDA P, NU DE UN COMPLEX QRS
STIMULATOR BICAMERAL, IN AD SI VD
2 SPIKE URI
Reporting an ECG
1. Patient Details

“ Whose ECG is it ?!”

2. Standardisation and lead
placement

“Is it properly taken ?”

INVERSARE L CU R
SDR DE REPOLARIZARE
PRECOCE
 BAV COMPLET

PUNEM STIMULATOR DDD / BICAMERAL

SONDA IN ATRIU FACE DOAR SENSING, NU PACING
SONDA DIN VENTRICUL FACE PACING IN FUNCTIE DE CE DETECT CEA DIN A
BAV COMPLET
 RITM NEREGULAT CU UNDA P NEGATIVA
PR FT SCURT -> UNDA P TRANSMISA RETROGRAD DIN NAV

*MAI POATE FI UN RITM ATRIAL INFERIOR. GREU DE FACUT DIF, INSA DUPA
FRECV INALTA PARE RITM ATRIAL INF, NAV DESCARCA MAI LENT
SUPRADENIV DE ST CARE NU RESPECTA UN ANUMIT TERITORIU
INTALNIT IN SDR DE REPOLARIZARE PRECOCE
IN PERICARDITE, CAND E INSOTITA DE SUBDENIVELARE DE SEGM PR
 Final Impression

“ Does the ECG correlate with

the clinical scenario ?”
 Rolul ECG
Determinarea FC;
Evaluarea funcţiei de conducere cardiacă;
Determinarea axei electrice a inimii;
Determinarea: aritmiilor cardiace si a
tulburărilor de conducere;
Determinarea modificarilor ischemice
NU aduce informaţii despre funcţia de
pompă a inimii.