DRAGOMIR-VÎLCEA MARIA IULIANA

AATCS, ANUL I

TEME PORTOFOLIU

1. Ce inseamna a avea propria afacere?

O afacere, cunoscută și sub denumirea de business sau firmă, reprezintă o organizație care se ocupa
cu comerțul de bunuri și/sau servicii către consumatori. Afacerile predomină în țările cu economie de
piață, majoritatea din ele fiind deținute în formă de proprietate privată. La fel afacerile pot fi non-profit
sau în proprietatea statului. Afacerea deținută de mai mulți indivizi se mai numește companie. Oamenii
care inițiază sau dezvoltă o afacere sunt numiți antreprenori sau oameni de afaceri.

Pentru a fi antreprenor, trebuie să ai o personalitate puternică, să fii perseverent şi persistent, să ai

o atitudine şi imaginație dezvoltată, respect de sine, să fii curios și foarte motivat. Poți să fii propriul tău
șef, să faci lucruri așa cum vrei și să te bucuri de oportunități de dezvoltare personală și financiară.Toţi
antreprenorii au în comun pasiunea pentru ceea ce fac, pasiune pentru propriile idei și dorința de a le
realiza pe piață.

2. Care este diferenta dintre conceptul de ‘manager’ si cel de ‘intreprinzator’?

Antreprenorul este persoana care observă o problemă, găsește o soluție și construiește un business
în jurul acesteia. Într-adevăr, antreprenorul este propriul său șef, dar tot el se confruntă cu riscul
financiar care vine odată cu crearea și conducerea unui business. În timp ce acesta se va dezvolta,
antreprenorul rămâne la cârmă, ocupând rolurile de bază și asigurându-se că afacerea să îi urmează
viziunea. Totodată, antreprenorul are nevoie și de câteva abilități, anume determinarea, disciplina,
capacitatea de a avea o perspectivă de ansamblu, gândirea creativă și abilitatea de a-și asuma riscuri,
persistență.

Managerul este un angajat al companiei, care gestionează activitatea altor angajați, la un nivel mai
mare sau mai mic. Împarte sarcini, îndrumă, rezolvă problemele care pot apărea și se asigură că
termenele limită sunt respectate. Totuși, un manager este tot un angajat, deci are un control restrâns și
o răspundere limitată. Managerul ia decizii după ce colectează toate informațiile de care dispune, le
analizează detaliat și ajunge la o concluzie și nu își asumă riscuri. Un manager bun are nevoie, printre
altele, și de aptitudini foarte bune de leadership, responsabilitate, empatie și înțelegere.
ANTREPRENOR
Se concentrează asupra creșterii și dezvoltării
afacerii sale.
Își asumă toate riscurile, inclusiv pe cele financiare.
Veniturile sale pot fluctua de la o lună la alta.
Este propriul său șef.
Flexibil și informal, antreprenorul este capabil să
se adapteze ușor unor schimbări rapide.
Acceptă riscurile calculate.
Creativ și inovator.
MANAGER
Se ocupă cu gestionarea afacerii.
Nu își asumă nicio răspundere financiară.
Remunerația sa este adeseori fixă.
Managerul este doar un angajat.
Structură organizată și rigidă care protejează
afacerea de la o prăbușire bruscă
Evită riscurile.
Păstrează statu-quoul.

3. Dati exemple de surse de idei de afaceri.

Sursele pentru o idee buna de afacere sunt multiple. In primul rand acestea pot fi identificate
pornind de la abilitatile pe care le are antreprenorul, de la profesia acestuia, de la cunostintele lui
profesionale, de la interesele si pasiunile, hobby-urile acestuia. Cele mai mari sanse de reusita exista
atunci cand afacerea este initiata intr-un domeniu in care antreprenorul are deprinderi si in care ii
face placere sa munceasca.

1. Experienta anterioara de munca

2. Hobby-uri sau experienta personala
3. Interactiuni sociale

O sursa permanenta de informatii o constituie relatiile de serviciu, cu clientii, distribuitorii,

partenerii de afaceri, concurentii, prietenii, rudele, cunostintele. In acelasi timp, intreprinzatorul
obisnuieste sa priveasca mediul social-economic ca o sursa de oportunitati pe care le poate valorifica
prin intermediul afacerii sale. Una dintre cele mai importante activitati ale unui om de afaceri este
networkingul. Modul in care isi creeaza diferite legaturi si cum le exploateaza ulterior sunt definitorii
pentru succesul afacerii sale.

4. Cautari sistematice
 Cel mai frecvent, ideile de afaceri apar intamplator. Chiar daca o cautare sistematica este o cale pe
care cei mai multi intreprinzatori o ignora, identificarea unor noi idei de afaceri depinde intr-o masura
importanta de perseverenta intreprinzatorului. Cautarea sistematica presupune consultarea cartilor si a
altor publicatii de specialitate, utilizarea unor metode tip brainstorming cu implicarea prietenilor,
membrilor familiei, accesarea unor baze de date cu patente si inventii. In acest domeniu, Internet-ul a
devenit una din cele mai accesibile surse de informatii.

5. Constatari personale

Uneori, observarea directa a unei nevoi de zi cu zi, poate deveni o sursa de inspiratie pentru un
produs sau serviciu de succes. Avantajul acestei situatii este ca tu iti gandesti produsul / serviciului din
perspectiva nevoii resimtite de tine, punandu-te in locul unui potential client. Tot prin constatari
personale se pot observa si nevoile altor persoane, indiferent daca sunt sau nu constiente de acest
lucru.

4. Explicati avantajele si dezavantajele generate de sursele de afaceri (referitor la experienta

anterioara de munca)-format pe doua coloane, avantaje si dez.

AVANTAJE
1.Flexibilitatea organizării activităţii
structurării acesteia. Firma nou înfiinţată va fi obiceiurile consumatorilor pot fi un obstacol
organizată şi adoptată conform cerinţelor
pieţei şi specificului actual activităţii alese.
2.Înfiinţarea unei noi afaceri oferă şansa
întreprinzătorului să organizeze o afacere care
să nu sufere de pe urma imaginii negative a
ultimului întreprinzător.
3.Alegerea personalului. Pornind afacerea de
la început, întreprinzătorul îşi poate alege
personalul dorit şi îl va încadra în structura
DEZAVANTAJE
şi 1.Rezistenţa consumatorilor. Atitudinea şi
pentru succesul firmei.
2.Loialitatea oarbă şi inerţia consumatorului.
3.Timpul de lansare îndelungat.
Întreprinzătorul are nevoie de timp pentru
găsirea finanţării, a amplasamentului şi a
personalului.
4.Dificultăţi în finanţare. Este mai greu să
găseşti surse de finanţare pentru o afacere
nouă. Lipsa unei activităţi anterioare şi
organizatorică adecvată alcătuită în activitatea financiară precedentă fac mai puţin
concordanţă cu activitatea firmei. predicitibil succesul afacerii, iar băncile vor fi
4.Amplasarea adecvată. Întreprinzătorul îşi rezervate în a finanţa astfel de firme.
poate alege un amplasament dorit care să-i 5.Replica agresivă a concurenţilor. Apariţia
asigure condiţiile necesare desfăşurării unor noi firme pe o piaţă matură sau în declin
activităţii. nu este bine venită, noii veniţi se vor lovi de
5.Lipsa erorilor precedente. Înfiinţând o nouă replica agresivă a concurenţilor.
afacere întreprinzătorul îşi va crea propriul 6.Dificultatea formării unei imagini proprii.
sistem de lucru, iar afacerea sa nu va fi Acest aspect este mai important pentru
influenţată de afacerea precedentă şi nici de unităţile comerciale cu amănuntul şi pentru
greşelile anterioare. restaurante. Creşterea este înceată până când
6.Echipamente, materiale utilaje şi dotări noi. firma îşi cucereşte un renume. Întreprinzătorul
7.Mândria. Înfiinţarea unei afaceri noi poate trebuie să găsească căile de atragere a
constitui mândria întreprinzătorului, susţinută clienţilor:
de ideea că a realizat o afacere proprie -produse noi;
pornind de la zero. -preţuri mai mici;
8.Costul mai scăzut. Înfiinţarea unei afaceri -servicii superioare;
noi poate costa mai puţin decât cumpărarea -curăţenie şi comfort;
unei afaceri (o afacere deja înfiinţată poate fi -orar mai convenabil;
mai costisitoare deoarece toate componentele -calitatea servirii.
sale funcţionează deja, are o anumită 7.Neluarea în considerare a ciclului de viaţă al
notorietate şi clientelă). produselor. Nici un produs nu este
instantaneu profitabil şi nici nu va avea succes
o veşnicie. Întreprinzătorul trebuie să
proiecteze ciclul de viaţă al produselor sale şi
să le introducă pe piaţă la momentul potrivit.
8.Costuri suplimentare. De multe ori se face o
estimare a costurilor prea optimistă în iniţierea
afacerii. De asemenea, costurile dezvoltării
afacerii pot fi estimate la niveluri mai mici
uneori, chiar la jumătate din cât este necesar.
La acestea se pot adăuga costurile
 suplimentare necesare unor schimbări
intervenite în activitatea firmei (recalificarea
salariaţilor, procurarea unor echipamente noi,
modernizări).
9.Efortul prelungit. Iniţierea unei afaceri cere
un efort mare: muncă fără program limitat (12-
14 ore pe zi chiar mai mult); griji permanente,
efort fizic şi consum cerebral ridicat.
10.Birocraţia. Pentru a iniţia o afacere este
nevoie de o serie de formalităţi care solicită
din partea întreprinzătorului mult timp, nervi şi
bani.

5. Explicati avantajele si dezavantajele generate de sursele de afaceri( referitor la hobby-uri sau

experienta personala).
1.Experienta anterioara de munca
Avantaje:

Marea majoritate a afacerilor noi sunt infiintate de persoane cu experienta in acelasi domeniu
de activitate, in care au lucrat in calitate de angajati, deoarece intreprinzatorul cunoaste foarte bine
produsul vandut, procesul de obtinere a lui, furnizorii si piata produsului (clientii, concurenta), cunoaste
organizarea interna necesara si functionarea firmei dupa aceasta structura interna.

In ansamblu, aceasta experienta anterioara faciliteaza foarte mult orientarea proaspatului

intreprinzator in mediul de activitate al noii sale firme.

Dezavantaje:

Experienta in acelasi tip de activitate transforma deseori afacerea intr-un simplu loc de munca:
intreprinzatorul este tentat sa considere ca realizarea activitatilor tehnice importante (asa cum le
cunoaste deja din experienta) sunt cel mai important lucru pentru intreaga afacere. In acest fel, el ignora
cu usurinta activitatea de planificare strategica, dar si celelalte activitati strict necesare oricarei afaceri
dar pe care el nu le-a realizat pana acum: marketing, contabilitate. In plus, deseori este depasit de
multitudinea activitatilor pe care trebuie sa le desfasoare, ajungand sa neglijeze si activitatile de
personal sau cele de management.

2.Hobby-uri sau experienta personala

Avantaje:

Deseori, intreprinzatorul este tentat sa transforme o activitate pe care o desfasoara cu pasiune – un

hobby – intr-o afacere. In cazul in care afacerea esueaza, intreprinzatorul ramane cel putin cu satisfactia
realizarii unei activitati care il pasioneaza – bineinteles, cu conditia sa nu fi investit foarte mult in
afacere.

Dezavantaje:

O astfel de activitate poate fi desfasurata cu rezultate multumitoare de un numar foarte mic de

oameni, de obicei numai de intreprinzatorul pasionat.

Unul din cele mai mari pericole este subiectivismul inevitabil al intreprinzatorul in privinta reactiei
pietei la produsele pe care le realizeaza: daca intreprinzatorul pune atata pasiune in realizarea
produsului sau, este obligatoriu ca si piata sa aiba o atitudine foarte favorabila.

Mai mult decat atat, o firma presupune desfasurarea unei game largi de activitati care nu au nici o
legatura directa cu hobby-ul intreprinzatorului (de obicei contabilitate, dar si management, marketing
etc.). Astfel de activitati consuma foarte mult timp, pentru ca intreprinzatorul nu are de regula
experienta in realizarea lor si nici in delegarea lor catre un specialist.

Pentru contracararea acestor situatii negative, intreprinzatorul trebuie sa studieze intai cu mare
atentie piata, inainte de a investi intr-o afacere. In plus, el trebuie sa aiba in vedere si situatia creata ca
rezultat al dezvoltarii activitatii sale (activitati noi care trebuie realizate, informatii si resurse
suplimentare necesare).

6. Dati exemplu de alegere a unui amplasament al firmei in vederea intrarii in afaceri. Identificati
elemente favorabile alegerii amplasamentului.

Amplasarea unei intreprinderi poate determina succesul sau dimpotriva esecul acesteia. Astfel de
exemplu, vanzarile depind de consumatori, care in functie de amplasamentul intreprinderii pot aprecia
ca este mai avantajos sa cumpere de la o anumita intreprindere sau de la alta. Prin urmare, fiecare
intreprindere trebuie sa-si evalueze cu atentie cerintele privind amplasarea.

Locul in care este amplasata intreprinderea prezinta o importanta deosebita pentru activitatea ei,
intrucat conditioneaza direct sau indirect o serie de elemente care se reflecta in costurile de productie
sau in incasarile din vanzari. Aceste elemente sunt: distanta fata de sursele de materiI prime, asigurarea
utilitatilor necesare, distanta fata de zonele de recrutare a fortei de munca, pozitia fata de zonele cu vad
comercial.

In general, cand o intreprindere isi alege un anumit amplasament, ea estimeaza ca va ramane acolo
o perioada mai mare de timp, intrucat este costisitor sa-l schimbe frecvent, pe de o parte, iar
consumatorilor si angajatilor nu le plac schimbarile de acest fel, pe de alta parte.

Alegerea amplasarii prezinta importanta mai mare pentru unele intreprinderi mici si mijlocii decat
pentru altele. Astfel de exemplu, amplasarea unui magazin de confectii este vitala pentru existenta lui,
in timp ce amplasarea unei intreprinderi prestatoare de servicii privind zugravitul incaperilor este de mai
mica importanta.

Factorii care influenteaza decizia de amplasare trebuie identificati, iar apoi cuantificati si evaluati sub
aspectul importantei lor asupra acesteia, comparativ, pentru mai multe variante de amplasament.

Alegerea amplasarii unei intreprinderi mici sau mijlocii se face in raport cu urmatoarele nivele de
referinta: zonal, respectiv local. La alegerea zonei in care urmeaza a fi amplasata o intreprindere mica
sau mijlocie trebuie sa se aiba in vedere urmatorii factori de influenta:

1. Compatibilitatea zonei respective cu profilul afacerii, in sensul ca fiecare zona este favorabila
pentru desfasurarea unor activitati si contraindicata pentru altele. De exemplu, o zona de munte, care
are un potential turistic apreciabil, este recomandata pentru amplasarea unor intreprinderi mici sau
mijlocii care desfasoara activitati de servicii turistice, constructii civile (vile, cabane), transporturi de
persoane pe distante scurte, inchirieri de spatii de cazare, alimentatie publica, salvamont, agrement,
inchiriere echipament sportiv. O asemenea zona este mai putin indicata pentru intreprinderi industriale
cu profil de chimie, constructii metalice, intreprinderi agricole sau zootehnice.
 2.Potentialul demografic al zonei , care determina numarul si preferintele cumparatorilor potentiali
din zona. In acest sens prezinta importanta numarul de locuitori, rata natalitatii, rata mortalitatii, varsta
medie, structura pe grupe de virsta si pe sexe, structura profesionala a populatiei active, numarul
somerilor.

3.Potentialul economic al zonei, adica dezvoltarea diferitelor ramuri si sectoare de activitate,

disponibilitatea materiilor prime, posibilitatile de acces la sursele de materii prime, infrastructura
energetica, de transporturi si telecomunicatii, nivelul mediu de pregatire a populatiei si de calificare a
fortei de munca, gradul de ocupare a fortei de munca, nivelul mediu al veniturilor.

4.Zonele cu potential economic ridicat sunt mai atractive pentru amplasarea intreprinderilor mici si
mijlocii pentru ca le ofera conditii de desfasurare a activitatii si le asigura premise pentru o piata cu
perspective de expansiune. Zonele cu potential economic ridicat prezinta un nivel inalt al concurentei,
fapt ce constituie o bariera de intrare pentru intreprinderi.

5.Obiceiurile de consum ale populatiei din zona se manifesta prin preferintele pentru anumite
bunuri si servicii, prin frecventa cumparaturilor, respectiv sezonalitatea lor, nivelul de mobilitate al
gusturilor.

6.Sansele de dezvoltare a afacerii in functie de conditiile oferite de diferite localitati urbane si rurale
din zona: astfel localitatile urbane ofera sanse mai mari si mai diversificate de dezvoltare a unei
intreprinderi decat localitatile rurale, sansele fiind direct proportionale cu marimea localitatii. De
asemenea trebuie avute in vedere diferentele dintre veniturile populatiei din diferite localitati, aspect
care influenteaza cererea de bunuri si servicii, cu impact asupra perspectivelor de dezvoltare a
intreprinderilor din localitatile respective.

Alegerea amplasarii intreprinderii in cadrul localitatii trebuie sa aiba in vedere urmatoarele

elemente:

1.Factorul de amplasare, adica numarul de persoane care trec zilnic prin fata intreprinderii. Aceste
persoane constituie consumatorii potentiali care ar putea fi atrasi de oferta intreprinderii respective.
Factorul de amplasare se determina numarand persoanele care trec prin fata sediului intreprinderii intr-
un anumit interval de timp (de exemplu in 15 minute), dupa care se calculeaza numarul de persoane
corespunzator intervalelor de timp (in ore) pentru care traficul este aproximativ constant.
Numaratoarea se repeta pentru diferite intervale de timp din cadrul zilei care prezinta o intensitate a
traficului asemanatoare. La nivelul unei zile se insumeaza intensitatea traficului de persoane
corespunzator intervalelor de timp considerate. In functie de variatiile traficului de persoane se va stabili
programul de functionare al intreprinderii. Bazat pe factorul de amplasare, cele mai avantajoase
amplasamente sunt cele situate in zona centrala a localitatilor (adica in centrul civic sau in zona
comerciala), intrucat ofera perspective pentru un volum mai mare al vanzarilor, corelat cu posibilitatea
practicarii unor preturi mai mari. Desigur ca asemenea amplasamente prezinta si dezavantaje, cum ar fi
chirii mari pentru spatii, concurenta puternica, restrictii de extindere teritoriala, restrictii de circulatie,
etc.

2.Amplasarea concurentilor, in sensul ca in zonele centrale ale localitatilor exista o concurenta

puternica, astfel ca amplasarea unei intreprinderi noi se recomanda numai daca aceasta ofera bunuri
sau servicii diferentiate fata de intreprinderile deja existente.

3.Natura bunurilor si serviciilor oferite, adica faptul ca de exemplu pentru produsele alimentare
consumatorii prefera sa le gaseasca cat mai aproape de domiciliul lor, deci vanzarile in acest caz nu se
datoreaza amplasarii intr-o zona centrala.

4.Natura proceselor de productie sau de servire desfasurate de intreprindere, adica amplasarea

intreprinderilor care genereaza poluare chimica sau sonora este reglementata prin acte normative si
dispozitii ale consiliilor locale, acestea putand fi amplasate numai in afara localitatilor sau la periferia lor.
Intreprinderile de comert care vehiculeaza cantitati mari de marfuri trebuie amplasate in apropierea
cailor de transport.

7. Care ar fi cel mai bun lucru legat de detinerea proprii afaceri? (Avantaje); dar cel mai rau?

Deținerea unei afaceri are avantajele și dezavantajele ei. Fiecare antreprenor trebuie să cântărească
cu atenție argumentele pro și contra și să decidă dacă riscul merită sau nu, recompensa.

Avantajele deținerii unei întreprinderi

Independenţă

Antreprenorii sunt propriii lor șefi. Ei iau deciziile, ei aleg cu cine să facă afaceri și ce muncă vor
face, ei decid câte ore să lucreze, cât și ce să plătească și dacă să își ia concediu. Pentru mulți
antreprenori, libertatea de a-și controla destinul este suficientă pentru a depăși eventualele riscuri.
Câștig financiar

Antreprenoriatul oferă o posibilitate, mai mare, de a obține recompense financiare

semnificative, decât munca pentru altcineva. A deține propria afacere elimină limitarea veniturilor;
limitare care există în a fi angajat.

Control

A avea control permite implicarea în operarea totală a afacerii, de la concept la proiectare, la

creare, de la vânzări la operațiuni de afaceri, până la răspunsul clienților. Această capacitate de a fi
cufundat în totalitate în afacere este foarte satisfăcătoare pentru antreprenorii, care sunt conduși de
pasiune și creativitate, și au o „viziune” a ceea ce își propun să realizeze. Acest nivel de implicare
permite proprietarului afacerii să creeze cu adevărat ceva propriu.

Prestigiu

Oferă statutul de responsabil. Unii antreprenori sunt atrași de ideea de a fi șefi. În plus, există
prestigiul și mândria proprietății. Când cineva întreabă: „Cine a făcut asta?” antreprenorul poate
răspunde: „ Eu am făcut-o!”

Echitate

Oferă unui individ posibilitatea de a construi capitaluri proprii, care pot fi păstrate, vândute sau
transmise generației următoare. Nu este neobișnuit ca antreprenorii să dețină mai multe afaceri de-a
lungul vieții. Ei înființează o companie, o conduc pentru o perioadă și mai târziu o vând altcuiva. Venitul
din această vânzare poate fi apoi, utilizat pentru a finanța următoarea afacere. Dacă nu sunt interesați
să vândă afacerea, scopul poate fi să construiască ceva care să poată fi transmis copiilor lor, pentru a le
asigura viitorul financiar. Un lucru este sigur: pentru a profita pe deplin de beneficiile financiare ale unei
afaceri, trebuie să fii ownerul acesteia.

Oportunitate

Antreprenoriatul creează oportunitatea de a contribui. Majoritatea noilor antreprenori ajută

economia locală. Câțiva – prin inovațiile lor – contribuie la societate, în ansamblu. Revoluția comunicării
digitale a redus, semnificativ, costul atragerii clienților, iar acest lucru este un avantaj pentru noile
companii.
Dezavantajele deținerii unei întreprinderi

Angajament de timp

Când cineva deschide o afacere este probabil, cel puțin la început, să aibă puțini angajați. Acest
lucru lasă proprietarului toate îndatoririle și responsabilitățile. Proprietarii de afaceri raportează că
lucrează mai mult de optzeci de ore pe săptămână, ocupându-se de orice, de la achiziții la servicii
bancare, la publicitate. Acest angajament de timp poate pune o presiune asupra familiei și prietenilor și
poate crește stresul lansării unei noi afaceri.

Risc

Chiar dacă afacerea a fost structurată pentru a minimiza riscul și răspunderea față de proprietar,
riscul nu poate fi eliminat complet. De exemplu, dacă o persoană părăsește un loc de muncă sigur,
pentru a urma un vis antreprenorial, și afacerea eșuează, acest eșec financiar poate fi greu de depășit.
Dincolo de riscul financiar, antreprenorii trebuie să ia în considerare riscul din răspunderea pentru
produse, dezacordurile angajaților și cerințele de reglementare.

Incertitudine

Chiar dacă afacerea poate avea succes la început, factori externi, cum ar fi recesiunile
economiei, noi concurenți care intră pe piață sau schimbările din cererea consumatorilor, pot bloca
creșterea unui business. Chiar și antreprenorii, care trec printr-un proces cuprinzător de planificare, nu
vor putea niciodată să anticipeze toate schimbările potențiale din mediul de afaceri.

Angajament financiar

Chiar și cea mai mică întreprindere de afaceri necesită o anumită cantitate de capital pentru a
începe. Pentru mulți oameni, care încep afaceri, sursa lor inițială de finanțare sunt economiile personale,
investițiile sau fondurile de pensii. Angajarea acestor tipuri de fonduri într-o afacere le face să nu fie
disponibile pentru nevoi personale sau familiale. În majoritatea cazurilor în care, o afacere primește
finanțare, pentru pornire, printr-un împrumut, antreprenorul trebuie să asigure împrumutul prin gajarea
bunurilor personale, cum ar fi o locuință. A risca un capital propriu este un angajament financiar, pe care
nu toți antreprenorii sunt dispuși să și-l asume.

Există șase cauze principale ale eșecului înființării unei întreprinderi:

 Lipsa de planificare

Pornirea unei afaceri, fără a planifica unde vrei să ajungi, este ca și cum ai începe o călătorie cu
mașina fără să ai idee despre destinația ta finală sau fără să ai o hartă pentru a ajunge acolo; există mari
șanse să te pierzi. Pentru a evita această greșeală, stabilește-ți un obiectiv clar unde vrei să fii și cum
plănuiești să ajungi acolo.

Refuzul de a schimba

Fiind o afacere proprie, nu-ți poți permite să stai nemișcat în timp ce piața ta și lumea din jurul
tău avansează. Adaptează-te și dezvoltă-ți afacerea, astfel încât să fie inovatoare, nu în urma vremurilor.

Fluxul numerar

Un afacerist trebuie să își monitorizeze îndeaproape fluxul de numerar. De îndată ce pierde

urma banilor, este vulnerabil la eșec. Trasează și analizează-ți veniturile și ieșirile pentru a te asigura că
afacerea rămâne pe calea financiară corectă. Nu te aștepta la profituri masive de la început, dar nu
accepta nici o pierdere.

Lipsa obiectivelor

Eșecul de a măsura succesul campaniilor, produselor sau serviciilor poate fi dezastruos pentru o
afacere. Chiar merită banii acea campanie de PR pe care o desfășori? Aduce social media, într-adevăr,
trafic către site-ul tău web? Ști ce măsori și vei ști cât succes ai.

Eșecul de a pune întrebările corecte

Când ești o întreprindere, este dificil să știi ce întrebări (și cui) să pui. Există numeroase resurse, cum ar fi
agențiile locale de dezvoltare economică și camerele de comerț, care sunt locuri grozave pentru a
începe. O parte a procesului este „a ști ceea ce nu știi”, iar astfel de organizații te pot ajuta să-ți dai
seama.

8. Identificati 3 beneficii(avantaje) nefinanciare ale antreprenoriatului care ar putea fi importante

pt dvs.?
Libertatea
 Atunci când ești propriul șef ai libertatea de a alege când să muncești, cum și cu cine muncești.
Și, mai importat decât orice, nu trebuie să faci imposibila alegerea, când vine vorba de timp, între familie
și serviciu.

Flexibilitatea.

Nu contează dacă locuiești într-un oraș mare sau mic. Antreprenoriatul oferă o șansă egală. E-
mail, teleconferințe ieftine și o nouă generație de instrumente Web fac posibilă dezvoltarea unei afaceri
competitive din biroul de acasă. Printr-un proiect de network marketing poți să îți extinzi afacerea
oriunde în lume.

Satisfactie personala/respect pentru propria persoana, implinire personala Ai mult mai multe șanse
să îți asiguri o situație construindu-ți propria afacere decât muncind pentru altcineva. Nu mai spunem că
muncind pentru tine, pui mai multă pasiune în ceea ce faci. Deasemenea ai mai multe oportunitati de a-
ti pune in valoare talentul, calificarile, cunostintele si creativitatea

9. Descrieti un set de motivatii si factori de influenta care ar stimula antreprenorul sa deschida o

afacere.

Principalii factori care influențează decizia de a deschide o afacere sunt șomajul, neplăceri la
locul precedent de muncă, conflicte cu șeful, lipsa unui echilibru emoțional, necesități mai mari
decât vă permite salariul, dorința de auto-realizare etc. Anume acești factori îl determină pe
antreprenor să ia unele decizii radicale de a-și schimba viața, de a iniția o afacere și de a avea alte
scopuri decât a avut.

1. Pasiune. În calitate de antreprenor simți acea pasiune a creșterii propriei tale afaceri, a dezvoltării
propriilor idei, a punerii în aplicare a propriei viziuni. Pasiunea este o condiție prealabilă începerii unei
afaceri și este, totodata, un motivator de bază.

2. Deținerea controlului. Antreprenorii sunt nebuni după deținerea controlului. Consideră că pot
face orice mai bine decât ceilalți. A avea această oportunitate poate fi pe de o parte motivațional, dar pe
de cealaltă parte, infricoșător – tu deții controlul, tu ești șeful, tu ești cel care trebuie să pună lucrurile în
mișcare.
 2. Banii. Nu mai punem la îndoială că banii reprezintă un factor motivațional foarte mare. Adevărul
este că poți, probabil, să câștigi bani frumoși și în cadrul unui job bine plătit, după suficienți ani, decât să
începi o afacere care poate eșua. Dar există și probabilitatea de a avea capacitatea de a genera foarte
mulți bani într-un timp relativ scurt, conducând propriul business și bucurându-te de succes.

10. Intocmiti o lista cu 10 modalitati de diferentiere a unui produs sau serviciu existent pe piata. Ce
avantaje aduc aceste diferentieri clientilor?

Diferențierea produselor este în esență o strategie de marketing pentru a încuraja consumatorul să

aleagă o marcă sau un produs față de altul într-un domeniu aglomerat de concurenți. Identifică calitățile
care diferențiază un produs de alte produse similare și folosește acele diferențe pentru a determina
alegerea consumatorului.

Marketingul de diferențiere poate implica, de asemenea, concentrarea pe o piață de nișă. De

exemplu, o companie mică ar putea găsi o provocare să concureze cu un concurent mult mai mare din
aceeași industrie. Ca urmare, compania mai mică ar putea evidenția servicii excepționale sau o garanție
de restituire a banilor.

În mod ideal, o strategie de diferențiere a produsului ar trebui să demonstreze că produsul poate

face tot ceea ce pot face alegerile concurente, dar cu un beneficiu suplimentar exclusiv produsului
respectiv. Mai jos am enumerat câteva dintre cele mai frecvente strategii utilizate pentru a diferenția un
produs sau serviciu.

1.Caracteristicile si performantele produselor si serviciilor

2.Serviciile complementare (reparatii si asistenta, modalitatide livrare, creditare etc.
3.Intensitatea activitatilor de marketing
4.Nivelul tehnologic incorporat in proiectaresi productie
5.Calitatea intrarilor – aprovizionarilor
6.Procedurile care influenteaza conducerea fiecarei activitati
7.Aptitudinile si experienta salariatilor
8.Locatia
9.Gradul de integrare pe verticala
Procurarea unei afaceri deja existente:
- Avantaje: 1, 9, 15, 17, 19, 21, 23, 25, 27, 28, 30
- Dezavantaje: 4, 12, 16, 18, 20, 22, 24, 26, 37
Lansarea unei afaceri de la ”zero”
- Avantaje: 1, 3, 5, 7, 11, 13, 32
- Dezavantaje: 4, 6, 8, 10, 14, 23, 37

Contractul de franciză
- Avantaje: 7, 15, 17, 19, 23, 25, 27, 32, 34, 36, 38
- Dezavantaje: 13, 22, 29, 31, 33, 35,