Igiena apei

Igienă / Profilaxie – Curs 3 / 2018 • Conf. dr. Valentin Nădăşan

 Criza de apă - Cape Town
 Apa din lacurile de acumulare la 13,5%
 Furnizare strict controlată prin cca. 200 de
puncte de distribuţie
 Deficitul / criza de apă potabilă

TOTAL APĂ
 Resursele de apă
potabilă sunt limitate Apă sărată
97%
Apă dulce
3%
 Creșterea populației
globului Gheaţă polară şi
gheţari: 69%

APE DULCI
 Irigațiile agricole –
consumator Ape
subterane Ape de

important (esențiale
29% suprafaţă
accesibile

pentru asigurarea
1%

hranei)
 Importanța și rolul apei în
organism

 Constituent esenţial al materiei vii

 Rol important în desfăşurarea tuturor
proceselor vitale

Mediul în care au loc procesele fiziologice
 Absorbţie, difuzie, excreţie, osmoză, echilibrul
acido-bazic, termoreglare, metabolismul
intermediar etc.
Ponderea apei în organism
 Ponderea apei în organe

Țesut % apă
Ţesutul adipos 20%
Ţesutul osos 25-30%
Pielea 70%
Muşchii striaţi 75%
Plămân, ficat 80%
Ţesutul nervos 85%
Plasma sanguină 90%
 Aportul și pierderile de apă

 Pierderile <1% din greutatea corpului

compensate în 24 h
 Deshidratarea acută: deficit > 1% → scăderea
performanțelor fizice și psihice; deficit de 8-
10% poate fi fatal
 Deshidratarea cronică crește riscul de: litiază
urinară, astm de efort, boală coronariană
letală, infecţii urinare
Aportul de apă – limite maxime

 Aport maxim (la temp. normale): 10 L/zi

 La sănătoși:
aport > 0,7-1 L/oră → intoxicație cu apă
 La pacienți cu afecțiuni cardiace, renale –
consecințele nedorite pot
să apară la aport relativ
normal; se impun precauții
 Aportul zilnic recomandat

 Aport total de apă (Apa + Băuturi + Apa din

alimente) pe 24h la adult în condiții obișnuite
= 2,5 L * (valoare orientativă)
 Necesarul variază în funcție de:
– temperatura din mediu
– nivelul de activitate fizică
– Stări fiziologice (alăptare) și patologice
(febră, vărsături, diaree etc.) *
 Echilibrul hidric

Urină
Apă
Apă
meta-
bolică
Perspiraţie
Băuturi

Transpiraţie
Alimente

Fecale
 Nevoi individuale / colective

 Nevoi individuale (băut, igienă corporală,

curățire alimente, veselă, haine, locuință)
 Cantitate minimă de apă pentru nevoi
individuale = 5 L / zi; cantitate optimă = 100 L /
zi
 Nevoile colectivităţilor (urbanistice, industriale,
zootehnice); consumul specifc de apă:
cantitatea totală de apă furnizată unei
localităţi / cap locuitor / zi
 Surse de apă


Ape de suprafaţă (curgătoare, stătătoare); cantitate
variabilă (precipitaţii); calitate necorespunzătoare
(poluate) utilizarea ca atare interzisă, chiar dacă
aparent sunt limpezi
 Ape subterane
– de mică adâncime (ape freatice; nivel liber)
– de mare adâncime (captive)
– relativ bine protejate, calitate corespunzătoare,
cantitate redusă (colectivităţi mici)
Componentele naturale ale apei

 Gaze: O2 (ape suprafață), CO2 (ape subterane)

 Substanțe minerale: Ca, Na, K, Mg, Mn, Fe
etc. - sub formă de săruri: cloruri, sulfați,
azotați, carbonați, bicarbonați, ioduri, fluoruri
(apele subterane mai mineralizate)
 Substanţe organice - sub formă dizolvată sau
în suspensie (apele de suprafață)
 Organisme și microorganisme acvatice – (flora
proprie, saprofită)
Autopurificarea apei - mecanisme


Autopurificarea apei: capacitatea apei de a se
debarasa de diverșii poluanți pe care îi conține.

Procese fizice şi fizico-chimice
– Diluția
– Sedimentarea
– Radiațiile solare (UV)
– Temperatura apei
– Reacțiile chimice și fizico-chimice (oxidare,
reducere, adsorbție, precipitare)
Mecanismele autopurificării apei

 Procese biologice şi biochimice

– Biodegradarea substanțelor organice în
substanțe simple, minerale
(rolul florei saprofite a apei)
– Concurența microbiană (produșii de
metabolism ai florei saprofite exercită efecte
antibiotice asupra florei supraadăugate)
– Protozoare, crustacee, moluște (consumă
toate microorganismele)
 Autopurificarea apei

 În condițiile actuale de
poluare crescută procesul
de autopurificare al apei
insuficient
 Sunt necesare măsuri
active de păstrare a
calității apei
 Surse de poluare a apei

 Surse organizate (previzibile, controlabile)

– Apele reziduale comunale (menajere): locuințe, instituții,
spitale, școli, unități comerciale şi de alimentație publică
etc.; încărcare microbiană ridicată
– Apele reziduale industriale (poluare chimică ridicată), apele
reziduale zootehnice (încărcare microbiană ridicată)
 Surse neorganizate (imprevizibile, greu controlabile)
– Apele meteorice (culeg şi transportă impurități existente pe
sol, reziduuri solide depozitate pe malul râurilor etc.)
– Ape de irigație reîntoarse (încărcate cu substanțele chimice
şi suspensii)
 Patologia hidrică


Patologie hidrică - bolile cauzate de consumul de apă
contaminată

Infecțioasă – apă contaminată cu microorganisme /
organisme patogene
 Neinfecțioasă
– Substanțe minerale – prezente în apă în exces sau
în cantitate insuficientă
– Substanțe toxice - intoxicații hidrice prin consum de
apă contaminată cu substanțe toxice
 Boli bacteriene
transmise prin apă

 Holera (vibrionul holerei)

 Febra tifoidă (Salmonella Tiphy)
 Dizenteria (genul Shigella)
 Colibaciloze (Escherichia coli)
 Altele
Boli virotice transmise prin apă

 Poliomielita
 Hepatia virală
 Conjunctivita de bazin
 Alte viroze hidrice
 Boli parazitare
transmise prin apă

 Boli parazitare (protozoare enterice, helminți)*

– Amibiaza (Entamoeba histolytica)
– Lambliaza (Giardia lamblia)
– Criptosporidiaza (Cryptosporidium parvum)**
– Helminți (regiunile tropicale)**
 Patologia neinfecțioasă
produsă prin apă

 Substanțele minerale (exces / insuficiență)

– Fluor, fluoruri
– Calciu (duritate → LP și Curs alimentație)
 Substanțe toxice
– Nitriți (± nitraţi)
– Metale grele (Pb, Hg), alte metale (Cd, As)
– Pesticide
– Trihalometani, perturbatori endocrini, substanțe
medicamentoase, substanțe radioactive
 Fluorurile din apă


Importanţă:
< 0,5 mg/l apă
favorizează cariile 0,5 mg/l

> 1,5 -2 mg/l risc de

fluoroză dentară

Norme
1,5-2 mg/l
(Lege 458/2002):
max. 1,2 mg/l

Alte țări: conc. optimă
0,7-1,2 ppm
 Studii privind eficiența
apei fluorizate
 Primele studii, Grand Rapids, Michigan,
fluorizarea apei:
↓ cu până la 60% a cariilor la sugari
↓ cu cca 35% a cariilor la adulți
 Studiile actuale: ↓ cu 20-40% a cariilor dentare
(cu toate că sunt disponibile și alte surse de
fluor – pasta de dinți)
ADA Statement Commemorating the 60th Anniversary of Community Water
Fluoridation, Online: http://www.astdd.org/docs/03-ada-fl-toolkit.pdf
 Poluarea cu nitrați

 Surse de poluare
– Îngrăşăminte pe bază de azot
– Dejecţii animale şi umane
 Apa contaminată - mai frecvent în zonele
rurale, fântâni insuficient de adânci, în
special unde se folosesc îngrăşămintele
chimice azotate pe scară largă
 Methemoglobinemia

 Methemoglobinemia - Cianoza generalizată a

sugarului (MHgb)
 Clinic: MHgb > 10% din Hgb totală
(normal MHgb < 2% la adulţi, < 3% la sugarii
de 3 luni)
 Doar în Moldova 150-200 cazuri /an *
 Grupe susceptibile: nou-născuţi şi sugari
alimentaţi artificial, cu infecţii gastrointestinale
* The Journal of Preventive Medicine 2001; 9(2): 11-19
Methemoglobinemia - Prevenire

 Alimentaţie la sân
 Pentru alimentaţie artificială (lapte praf,
ceai etc.) - folosirea apei din surse care
corespund normelor igienico-sanitare
 Igiena şi controlul surselor de apă potabilă
 Prevenirea şi tratarea infecţiilor digestive
la sugari şi copii mici
 Prevenirea şi tratarea infecţiilor ORL la
sugari şi copii mici
 Poluarea cu pesticide

Compuși chimici diverși (organo-fosforici: ex. gaz
sarin; organo-clorurați: ex. DDT; piretroizi: ex.
spray-uri insecticide de uz casnic)
 Intoxicațiile acute - rare (solubilitate redusă în apă,
modifică proprietățile organoleptice)

Cele mai toxice se degradează cel mai rapid; cele
mai puțin toxice persistă mult timp și sunt
considerate cele mai nocive

Efecte cronice: hepatotoxicitate, neurotoxicitate,
gonadotoxicitate (tulburări menstruale, avort
spontan, sterilitate), embriotoxicitate (malformatii
congenitale), posibil cancerigene *, **
 Trihalometani
 Compuși cu 1C, 1H și 3 halogeni CHX3
(X= Cl, F, Br, I); ex. Cloroform (CHCl3),
bromodiclormetan (CHBrCl2) etc.
 Sursa principală: reacția clorului cu substanțele
organice prezente în apă în cursul clorinării apei
 Cercetările mai vechi au ridicat suspiciuni privind
creșterea riscului de cancer rectal și vezical
 Studiile mai recente, mai riguroase, nu au confirmat
riscurile semnalate *
 Se recomandă reducerea la minim a
trihalometanilor fără a compromite dezinfecția
 Contaminarea cu bisfenol A

Bisfenolul A – în ambalajele de policarbonat (PC) pt
apă, alimente. Urme măsurabile de bisfenol pot fi
identificate în apă și alimentele aflate în contact cu
ambalajul.

Polietilena tereftalat (PET) și polietilenă (PE) nu
conţin Bisphenol A.

Recipientele mari (18 L) şi unele de tip sport pot fi
confecţionate din mase plastice policarbonate (PC)
care pot să conţină cantităţi mici de Bisphenol A.
 Studiile arată că nu reprezintă un pericol pentru
sănătatea consumatorilor. *
Condițiile de potabilitate a apei
 Apa potabilă (bună de băut) trebuie să nu
producă efecte nocive asupra
consumatorilor
şi să poată fi consumată cu plăcere.
Condițiile de potabilitate a apei
 Condiții (proprietăți) organoleptice
– Gust
– Miros
 Condiții fizice
– Temperatură
– Turbiditate
– Transparență
– Culoare
– Radioactivitate
Condițiile de potabilitate a apei
 Condiții chimice
– Substanțe cu acțiune nocivă (toxică); în general
sunt stabilite limite maxime exacte: ex. Pb, F,
nitriți, pesticide etc.
– Substanțe indezirabile (nu sunt nocive dar
alterează proprietățile organoleptice); nivel admis,
depășit fără pericol: ex. calciu, fier, sulfați etc.
– Substanțe indicatoare ale poluării (în sine nu sunt
nocive dar indică prezența poluării chimice sau
bacteriene: ex. substanțe organice, amoniac etc.
• Toxicitatea depinde de concentrație!!!
Condițiile de potabilitate a apei
 Condiții bacteriologice
– Lipsa germenilor patogeni
– Germeni indicatori în anumite limite
(aprecierea indirectă a prezenței
germenilor patogeni)
Exemple: NTG 37°C, germeni coliformi
(detalii → LP)
 Aprovizionarea cu apă
prin sistem local
 Izvoare, fântâni
 Dezavantaje: cantitate variabilă, verificare
redusă, tratarea apei nepractică
 Condiții de amplasare: adâncime, distanță
de sursele de poluare
 Condiții de construcție (acoperiș, ghizduri,
găleată proprie etc.)
 Aprovizionarea cu apă
prin sistem central

Prin sistem central (rețea distribuție către
consumatori)

Avantaje: cantitatea necesară, tratarea eficientă a
apei, control permanent al calității
 Sectoare principale:
1. Captare
2. Tratare (sedimentare,
filtrare,ozonizare, clorinare) Uzina de apă
3. Stocare
4. Distribuție
Sectoarele sistemului central
Deznisipare

Captare
de mal

Pre-
sedimentare Sedimentare
Captare
din albie KMnO4 Coagulant
Coagulant Polielectrolit
Polielectrolit

Captare
accidentală
Nămol Nămol
Corpuri solide
Nisip
Sectoarele sistemului central

Clorinare

Filtrare

Filtre de
nisip Filtrare
Bazin
Ozonizare de
Cărbune
contact
activ

Apă
murdară
Sectoarele sistemului central

Bazin de
stocare Pompare Distribuţie