SUBIECTUL II

Perspectiva narativă obiectivă

- exprimă punctul de vedere sau viziunea „dindărăt” a naratorului neimplicat în raport cu lumea reflectată;

- naratorul este obiectiv, omniscient și omniprezent, iar narațiunea este la persoana a III-a ;

- evenimentele relatate și acțiunile sau trăirile personajelor sunt evidențiate prin tehnici indirecte: observația și
analiza psihologică sau introspecția;

- destinele personajelor sunt dirijate de către naratorul care decide în legătură cu evoluția personajelor;

- respectarea cronologică a evenimentelor;

Perspectiva narativă subiectivă

- exprimă punctul de vedere sau viziunea „împreună cu” a naratorului implicat afectiv în opera literară;

- naratorul este subiectiv, lipsit de omnisciență și implicat afectiv, iar narațiunea este la persoana I;

- mărcile lexico-gramaticale ale eului narativ sunt forme verbale și pronominale la persoana I și a II-a;

- evenimentele și trăirile personajelor sunt însoțite de observațiile naratorului;

- naratorul devine personaj, iar relatarea faptelor devine, la rândul ei, subiectivă;

- subiectivitate, nerespectarea cronologiei evenimentelor și analiza stărilor de conștiință;

Curente literare:

Realism (proză și dramaturgie)

- este un curent literar opus romantismului, datorită reflectării veridice a realității, oferind efectul de iluzie a
vieții;

- perspectivă narativă obiectivă: naratorul, care povestește la persoana a III- a, este omniscient, obiectiv, detașat;

- sursele de inspirație aparțin realității;

- relatarea cronologică a evenimentelor;

- tehnica detaliului semnificativ;

- compoziție închisă și simetrică;

- personaje tipologice și verosimile, prezentate în relație cu mediul în care trăiesc;

- stilul este sobru, impersonal, frust (direct);

Romantism (poezie)

- este un curent literar apărut ca reacție la rigorile clasicismului și promovează sensibilitatea, imaginația
creatoare, evadarea din real, vis;

- teme și motive romantice: natura și dragostea, iubirea ideală, condiția geniului, timpul, codrul, izvorul, luna
etc.;

- evadarea în vis este trăsătura esențială deoarece realitatea pare ostilă;

- antiteza între trecut și prezent, între etern și efemer, între vis și realitate;
- subiectivitatea eului liric și libertatea totală de exprimare, mărcile eului liric, forme verbale și pronominale la
persoana I;

- prezența masivă a mijloacelor de expresivitate, semn al fanteziei creatoare;

Romantism (proză)

- teme și motive romantice: istoria, dragostea ideală, evadarea în trecut, visul, antiteza, condiția geniului;

- situații romantice; personaje excepționale care acționează în împrejurări excepționale; de asemenea, sunt
complex caracterizate, fiind alcătuite din lumini și umbre (însușiri pozitive și negative);

- cadrul desfășurării acțiunii este colorat, romantic; se remarcă libertatea totală de creație, culoarea epocii;

Tradiționalism

- este un curent literar opus modernismului, promovând folclorul, satul și țăranul ca surse de inspirație, nostalgia
pentru locurile natale și sentimentul de înstrăinare;

- spațiul rural este idealizat;

- limbajul este încărcat de arhaisme și regionalisme;

- se respectă normele clasice și echilibrul compozițional;

- satul și țăranul sunt păstrătorii valorilor autentice, tradiții și obiceiurile poporului;

- acordă atenție ortodoxismului, sentimentului religios;

Simbolism

- este un curent literar care promovează simbolul, prin care se sugerează stări sufletești și trăiri ale eului liric
vagi, nedefinite;

- teme și motive specifice: moartea, natura ca stare de spirit, ploaia, toamna, parcul solitar, instrumente muzicale
etc.;

- sugestia, bazată pe capacitatea cuvintelor, a simbolurilor, în cazul simboliștilor, de a sugera stări sufletești cum
ar fi angoasa, spleen, nevroze;

- corespondențe între planul obiectiv și cel subiectiv;

- muzicalitatea versurilor, susținută de prezența instrumentelor muzicale, dar și de refren (versuri care se repetă)
și repetiții obsedante;

- sinestezii: amestec de culoare, muzică și parfum, care creează imagini sugestive; imaginile sunt vag
schematizate;

Modernism (proză)

- este un curent literar opus tradiționalismului și aduce inovații atât la nivelul formei, cât și al conținutului operei
literare; la noi, modernismul a fost promovat de Eugen Lovinescu, care propune sincronizarea literaturii române
cu cea europeană;

- sursa de inspirație este citadină, iar temele sunt inspirate din lumea orașului sau din cea interioară a conștiinței:
cunoașterea, creația, moartea, războiul;

- perspectiva narativă este subiectivă, la persoana I, iar naratorul, devenit personaj, este subiectiv, implicat
emoțional;

- personajele, vag conturate, sunt ambigue, au probleme de conștiință, fiind în căutarea adevărului;
- modalitățile de caracterizare ale personajelor sunt moderne: introspecția, analiza conștientului sau a
subconștientului, pluriperspectivismul;

- nerespectarea cronologiei evenimentelor, memoria involuntară, subiectivitatea;

Modernism (poezie)

- teme și motive specifice: teme filosofice, existențialiste, despre condiția umană, dilemele omului modern,
cunoașterea, relația cu divinitatea, cu universul;

- poezia este o confesiune lirică, dar și o poezie de cunoaștere, ce surprinde prin funcția simbolică a limbajului,
imaginile inedite, metaforele șocante, revelatorii, înnoirile prozodice, versurile inegale și tehnica
ingambamentului;

- intelectualizarea emoției;

- ambiguitatea limbajului;

Relația dintre ideea poetică și mijloacele de expresivitate

- se referă la mesajul textului poetic, la modul de structurare a imaginilor și sensibilității poetului, pentru că
ideea poetică este întotdeauna o „idee emoțională”, așa cum afirmă Titu Maiorescu;

- mijloace de expresivitate: metafore, epitete, comparații, imagini artistice vizuale, auditive, olfactive;

- mărcile subiectivității, forme verbale și pronominale la persoana I și a II- a , puncte de suspensie, vocative,
interjecții;

- cuvinte aparținând unui anumit câmp semantic;

Arta poetică

- operă literară în versuri, în care poetul își exprimă în mod direct crezul artistic, concepția sa despre creație,
referindu-se la sursele de inspirație, temele și mijloacele de realizare artistică; în același timp, se evidențiază
artistic și rolul social al poetului și al poeziei, relația sa cu lumea, cu universul sau cu propria creație;

- mijloace de expresivitate, imagini artistice și figuri de stil;

- mărcile subiectivității eului liric, forme verbale și pronominale la persoana I și a II-a;

- cuvinte aparținând unui anumit câmp semantic;

Didascaliile

- sau notațiile autorului reprezintă intervențiile dramaturgului în textul scris pentru a fi interpretat pe scenă și
oferă informații generale, necesare actorilor în legătură cu mișcările scenice, decor, limbajul nonverbal și
paraverbal al personajelor;

- caracterizarea personajelor prin limbaj nonverbal, paraverbal;

- indicații în legătură cu decorul, vestimentația, spațiul și timpul întâmplărilor;

- sugestii legate de mișcările scenice sau detalii semnificative pentru acțiunile personajelor și pentru evoluția lor;
Valori stilistice/expresive ale modurilor și timpurilor verbale

- pentru toate verbele: - exprimă un conținut sufletesc divers;

- caracter dinamic, dinamizează acțiuni, evenimente, stări, trăiri ale eului liric;

- pentru viitor, conjunctiv, condițional-optativ: exprimă dorința, visul, incertitudinea, ezitarea, posibilitatea;

- pentru prezent, gerunziu: caracter dinamic, durativ, ritm vioi, permanentizează stări, acțiuni, sentimente;

- pentru imperfect: caracter evocator, durativ în trecut;

- introducere: valoarea expresivă a verbelor, modurilor și timpurilor verbale constă în marea încărcătură afectivă
pentru că exprimă un conținut sufletesc divers, o complexitate de acțiuni/ stări lirice; alternanțele verbale au rol
de dinamizare a discursului liric/narativ/dramatic, conferind dinamism și vivacitate imaginilor;

- MODUL INFINITIV: numește abstract acțiunea, procesul sau starea;

- MODUL CONJUNCTIV: exprimă o dorință, o posibilitate, incertitudine, ezitare;

- MODUL CONDIȚIONAL-OPTATIV: acțiune, stare, trăire posibilă, realizabilă, dorită;

- MODUL IMPERATIV: exprimă dorința sau voința, atitudini și trăiri subiective, fiind însoțit și de intonația
specifică; are rol de teatralizare și de dinamizare a discursului personajelor/eului liric;

- MODUL INDICATIV: imprimă un caracter obiectiv acțiunilor, proceselor, stărilor pe care le exprimă;
certitudinea locutorului;

- MODUL GERUNZIU: caracter dinamic, durativ, acțiune în desfășurare;

- PREZENTUL: prezintă o acțiune continuă, permanentă; imprimă un ritm vioi și dinamizează; creează impresia
de autenticitate; exprimă intensitatea trăirii eului liric; „prezentul continuu”;

- IMPERFECTUL: are caracter narativ, evocator și este specific literaturii de amintiri, proiectând evenimentele
într-o perioada nedeterminată; actualizează o realitate trecută, situând-o într-o durată nedeterminată; presupune
o acțiune neterminată în trecut;

- PERFECTUL SIMPLU: presupune situarea evenimentelor într-un trecut recent; reliefează derularea rapidă a
evenimentelor, caracter dinamic și vivacitate imaginilor descriptive;

- PERFECTUL COMPUS: înscrie evenimentele într-o durată trecută, încheiată; caracter ireversibil;

- MAI MULT CA PERFECTUL: exprimă o acțiune finalizată în trecut, înaintea alteia trecute, folosit cu
precădere în narațiune;