Andreea-Miruna Tutoveanu

Facultatea de Litere
EACF, an II

Fișă de observație

Timp: 27 aprilie 2023, joi, seara, între orele 19:08 și 21:48 (secvența în care am ajuns acasă, am
mâncat și mi-am pregătit bagajul pentru Sunwaves). Timpul este profan.

Spațiu: domestic, toate acțiunile se întâmplă înăuntru, într-un apartament de bloc, în București.
Camerele în care notez ceea ce se petrece sunt bucătăria, holul și dormitorul. O parte din
acțiune se petrece și pe balcon.

Actori: Miruna Tutoveanu, 25 de ani, gen feminin, studentă. Sunt îmbrăcată într-o pereche de
pijamale cu bluză cu mânecă lungă și pantaloni lungi, pe care am primit-o de pomană de
la mătușa mea1, acum mulți ani. Pantalonii au modele cu flori gri, negre și roșii iar bluza
e roșie și are pe capătul mânecii și al gulerului același model ca pantalonii. În picioare
port o pereche de papuci de casă, verde deschis, cu o floare mare, galbenă, aplicată pe
fiecare dintre ei. Mi-am dat jos toate bijuteriile de la mâini, așa cum fac de fiecare dată
când ajung acasă din oraș.

Desfășurare:

19:08 – Ajung acasă de la facultate. Mă schimb în pijamale pentru că sunt obosită, deci
trebuie să fiu pregătită în orice moment să adorm. Știu, însă, că înainte de asta trebuie să
mănânc și să îmi fac bagajul pentru mâine, când voi pleca la mare.

19:13 – După ce mă schimb, merg la bucătărie și îmi pun la fiert o oală cu apă și sare.
Voi fierbe niște paste pe care mi le-a pus mama în pachet, când am fost acasă, de Paște.
Sunt niște paste cu ou din Lidl. În timp ce scriu, mă uit către floarea din ghiveci pe care
n-am udat-o azi, așa că mă ridic și îi pun o jumătate de ibric de apă. Apoi ies pe balcon și
aduc din dulap o sticluță cu sos pentru paste făcut de mama. Vin cu el în bucătărie și îi
pun conținutul într-o tigaie, peste care adaug o conservă de ton. Apa începe să fiarbă, așa
că arunc pastele în oală și trebuie să aștept între 8 și 10 minute. Mă uit la ceasul de la
cuptor. Nu arată ora corectă, apare mai târziu cu câteva minute decât este de fapt, dar eu
îl folosesc doar pe post de cronometru pentru gătit, în situații cum este aceasta, pentru
fiert pastele. Cât aștept să fiarbă pastele mă gândesc la cât de multe lucruri am de făcut
pentru facultate atunci când o să mă întorc de la mare. Îmi e foame și asta îmi amplifică
stresul. Mă duc către frigider și scot o sticlă de vin alb de țară, de la Panciu. Îmi pun o
jumătate de cană de vin și restul, apă minerală. Iau oala cu paste de pe foc, închid
aragazul și le strecor printr-o sită de metal, le răcesc cu puțină apă de la chiuvetă și le pun
peste sosul din tigaie, apoi încep să amestec cu o lingură de lemn. Îmi pun tot ce am
1
Este vorba despre mătușa din partea mamei, care a murit, iar după moartea ei, unchiul a dat de pomană la rude și
cunoscuți din lucrurile ei.
 Andreea-Miruna Tutoveanu
Facultatea de Litere
EACF, an II

pregătit într-o farfurie adâncă și încep să mănânc. Îmi dau seama că nu am ras parmezan,
așa că mă ridic și deschid frigiderul, dar, din nefericire, oricum nu mai aveam. Mă întorc
la masă și continui să mănânc, iar în timpul ăsta, intru puțin pe Instagram ca să îmi iau
gândul de la ce am de făcut. Termin de mâncat și pun toate vasele murdare în chiuvetă,
fără să le spăl. Îmi termin cana de vin și merg în dormitor să mă întind puțin în pat.

19:55 – Mă bag sub plapumă, în pat, și mai deschid puțin Instagramul. Toate aceste
postări mă fac să mă simt copleșită. Las telefonul și privesc pe geam preț de câteva
minute. Apune soarele și mă uit la cer, în gol. Apoi sună telefonul. E mama. Voia să știe
ce mai fac, nu mai vorbisem de câteva zile. Nu i-am spus că plec la mare. I-am spus doar
că sunt bine, am venit de la facultate și am mâncat. Mă întreabă dacă și în București e la
fel de frig. Îi spun că da iar ea motivează că așa e în toată țara, pentru că a nins la munte.
Când terminăm de vorbit, afară aproape că s-a întunecat. Trebuie să mă apuc să fac
bagajul, deși nu am nicio tragere de inimă. Singura mea motivație este că știu că mâine
dimineață o să plec din București.

20:25 – Scot un troler mic, negru, de pe raftul cel mai de sus, din șifonier. Am pregătite
deja niște haine, de câteva zile. Le-am pus deoparte, pe jos, peste o pernă. Cele mai multe
dintre ele sunt negre – un hanorac cu Bugs Bunny, o pereche de pantaloni de trening
negri cu două dungi albe pe laterala fiecărui picior, o geacă neagră de fâș, tricouri negre
și o maletă. Mai aveam alese o pereche de pantaloni mov cu roz cu un imprimeu
psihedelic și o bluză crem, foarte largă, cu flori, pe centru, de mai multe culori. Sunt
nehotărâtă dacă să îmi iau și haine mai subțiri. Cotrobăi în șifonier după mai multe
grămezi de haine dintre care încep să le aleg pe cele pe care consider că nu o să le port la
altfel de ocazii în afară de acest festival. Le pun pe pat și pe jos și când văd cât de multe
posibilități am, alegerea devine și mai grea. Mă gândesc că stau doar 4 zile și că ar trebui
să am câte un rând de haine pentru fiecare zi și încă unul, de rezervă. Sfârșesc prin a pune
în troler cu totul alte haine decât mă gândeam ieri, când le pregătisem pe cele care erau pe
jos. Mai iau două prosoape din șifonier, unul pentru corp și unul pentru față. De
asemenea, mai pun o pereche de pijamale flaușate, roșii, cu model cu stele și lună albe,
pentru că îmi aduc aminte că anul trecut, tot pe timpul ăsta, la cazare, în hotel, era foarte
frig iar singura sursă de încălzire era aerul condiționat pornit pe aer cald. (În timp ce
scriam secvența asta, am conștientizat că am tendința să dau multe detalii, ca să
compensez, cumva, faptul că ceea ce descriu nu este special sau extraordinar.)

21:15 – Obosesc și mă întind în pat. Deschid telefonul și caut vremea la mare pe 5 zile.
Se pare că cel mai cald va fi duminică, 17 grade, pe litoral, la Mamaia. Oricum, nu mai
vreau să umblu la bagaj și consider că o să mă descurc eu cu ce mi-am pregătit deja.
Deschid televizorul și intru pe YouTube; aleg un dj set2 de-al lui VincentIulian și îl dau la
2
DJ care pune muzică gata înregistrată.
 Andreea-Miruna Tutoveanu
Facultatea de Litere
EACF, an II

volum 15, doar ca să am puțin zgomot de fundal dar, totodată, să îmi pot auzi și
gândurile. Mi se pare că genul ăsta de muzică e cel mai potrivit ca să facă gândurile să fie
mai ușor de suportat. Am emoții pentru că mâine o să plec cu BlablaCar și nu mă simt
prea confortabil să plec la drumuri lungi cu străini la volan. Totuși, sunt cu Andreea și cu
încă o fată care merge și ea la festival, dar pe care nu o cunoaștem. În timp ce scriu asta,
îmi dă mesaj Andreea și mă întreabă dacă să ia ea gel de duș și pastă de dinți și să nu mai
iau eu. Îi spun că da și îi mai spun că, din cauza entuziasmului, nu cred că o să reușesc să
adorm prea devreme în noaptea asta. Andreea e în asentiment cu mine.

21:48 – Mi se face sete și merg la bucătărie să îmi pun un pahar cu apă. Nu mai am apă
plată, așa că îmi torn din sticla de apă minerală. Aprind lumina de la hotă și mă așez la
masă. Mă gândesc că aș putea face exercițiul ăsta (fișa de observație) și la Sunwaves, ca
să rămân cu stările și emoțiile nealterate de poze și filmări. Mă duc pe hol, unde am lăsat,
pe cuier, rucsacul de la facultate, și scot de acolo un carnețel maro în care notez, de
regulă, diverse lucruri, cum ar fi numere de telefon sau ce trebuie să cumpăr de la
magazin și stiloul și merg cu ele în dormitor, unde le îndes în troler.